Metode folosite in terapia bâlbâielii

Balbaiala prezinta o forma primara (usoara)si una secundara.

In forma usoara ,initial terapia se poate face de catre familie si educatoare.

Masuri educative care trebuiesc luate pentru inlaturarea balbaielii(terapie

indirecta):

-Inlaturarea sau micsorarea intensitatii factorilor conflictuali care intretin balbaiala;

– Crearea unui climat relaxant, plin de afectivitate ,influenţarea copilului prin jocuri
care dezvoltaă curajul, evitaâ nd jocurile care trezesc agresivitatea; dans, muzicaă faă raă a
se exagera evitaâ ndu-se genurile de muzicaă care staâ rnesc agresivitatea;

-Cresterea rezistentei la factori stresanti prin calirea phihofiziologica-program de

viaţaă , cu asigurarea orelor de somn liniştit, evitarea staă rilor de agitaţie îânainte de
somn, asigurarea meselor la ore regulate, excursii, activitaă ţi sportive.

-Exersarea vorbirii fluente faă raă a i se atrage atenţia, prin conversaţii cu propoziţii
simple, conţinut accesibil, mişcaă ri bine conturate, evitaâ ndu-se tonul ridicat, îântrebaă ri
bruşte exerrsarea vorbirii fluente in situatii ce stimuleaza siguranta si dorinta de
comunicare

– Atunci caâ nd copilul îântaâ mpinaă dificultaă ţi ,paă rinţii trebuie „saă îâi ia cuvaâ ntul din
guraă ”.

– Nu trebuie forţat saă pronunţe propoziţii la care s-a tulburat pentru caă este faă cut
atent inutil.

– Utilizarea poveştilor, a caă rţilor ilustrate, îâmbogaă ţind astfel vocabularul copilului.

In graă diniţaă copilul trebuie inclus îântr-o colectivitate normalaă , îân activitaă ţi unde sunt
implicaţi toţi copii.

Trebuiesc respectate urmatoarele indicatii:

-Relaţii armonioase îântre educatoare şi copil, pentru ca el saă îâşi exprime paă rerile şi
cerinţele. Ea trebuie saă sesizeze situaţiile care provoacaă tulburaă ri. Saă fie solicitaţi cu
multaă prudenţaă îân comunicaă rile ce produc staă ri tensionate, suprasolicitatoare.

-Evitarea staă rilor conflictuale, a observaţiilor, a îântrebaă rilor adresate îân mod brusc, a
situaţiilor de comunicare îân stare de obosealaă intelectualaă sau fizicaă .

-Menţinerea situaţiilor favorabile: comunicarea îân formele memorate de acesta,

implicarea îân activitaă ţi de modelaj, desen – îân zilele îân care se baâ lbaâ ie, expunerea
rezultatelor, saă fie laă udat, implicat îân activitaă ţi de dans şi caâ ntec îân cor.

1
-Se poate utiliza psihodrama- interpretarea unor roluri, prin traă irea sentimentelor
personajului respectiv astfel îâncaâ t saă -şi îânvingaă timiditatea.Saă i se atribuie sarcini de
raă spundere adaptate.

-Exersarea vorbirii fluente, cu îântreaga grupaă , exerciţii de gimnasticaă , de respiraţie îân

grup.

-Exersarea vorbirii fluente prin propoziţii scurte cu modificarea accentului şi cu

lungirea vocalelor

Psihoterapia formei secundare a balbaielii.

Terapia se face îân cabinete logopedice. Procedeul se bazeazaă pe

psihoterapie(cresterea increderii in propriile forte), pe restabilirea ritmului
respirator şi restabilirea fluenţei verbale. Are rolul de a îândepaă rta ideile
preconcepute, stabilirea legaă turilor de îâncredere îântre subiect şi logoped pentru a se
putea realiza transferul afectiv. Se realizeaza prin exercitii şi se accentueazaă
succesul.

Psihoterapia de relaxare- Iacobson- se bazeazaă pe faptul caă o situaţie conflictualaă

atrage dupaă sine o stare de hipertensiune şi de acea subiectul trebuie îânvaă ţat saă se
relaxeze.

Relaxarea conştientaă a unor muşchi- dupaă o perioadaă ei ajung saă se deconecteze.

La baâ lbaâ iţi cu tendinţe agresive se recomandaă descaă rcarea kineticaă , subiecţii sunt
solicitaţi saă facaă diferite mişcaă ri paâ naă caâ nd se liniştesc.

EXERCIŢII DE RESPIRAŢIE Au scopul de a regla ritmul respirator, articulator şi

fonator; odataă cu agravarea baâ lbaâ ieli apare un eefort suplimentar ce duce la
contractarea gaâ tului iar aceste exerciţii au rol de relaxare. Respiraţia cea mai
potrivitaă este cea diafragmalaă . Pe canapea cu greutatea pe abdomen copilul este pus
saă inspire cu laă rgirea cavitaă ţii faă raă participarea toracelui. Exerciţii de respiraţie
verbalaă - au scopul de a adapta respiraţia la fonaţie şi invers. Exerciţii cu marcarea
timpilor respiratori şi inspiratori cu pronunţarea vocalelor.

EXERCIŢII PENTRU RESTABILIREA FLUENŢEI VERBALE

Existaă mai multe procedee care au dat rezultate îân diferite cazuri:

1. Procedeul silabisirii- este folosit îân faza iniţialaă a terapiei şi are efect rapid asupra
opririi repetiţiilor. Nu trebuie folosit mult pentru caă ritmul obţinut nu corespunde
ritmului normal al vorbirii.

Se foloseşte un metronom caă ruia i se imprimaă un ritm iar subiectul trebuie saă
vorbeascaă silabisit dupaă baă taă ile metronomului. Prin silabisire nu mai apar spasmele,
subiectul capaă taă îâncredere îân sine. IÎn baâ lbaâ ialaă , tahilalie şi tumultus sermonis este
singurul procedeu care trebuie folosit.

2
2. Procedeul prelungirii sunetelor – presupune prelungirea primei vocale sau a
tuturor vocalelor pentru a îânvaă ţa saă vorbeascaă pe scheletul vocalelor prelungite.

3. Procedeul continuitaă ţi tonului vocal – schimbarea intonaţiei sau a accentului pe

silabe. Copilul îânvaţaă numai melodia propoziţiei cu accentul pus unde trebuie.

4. Procedeul coarticulaţiei sunetelor – presupune pronunţarea dupaă scheletul

vocalic pentru a relaxa musculatura şi pentru a preveni spasmele. Se realizeazaă paâ naă
caâ nd el poate vorbi normal.

5. Practica negativaă sau baâ lbaâ iala voluntaraă – se bazeazaă pe ideea caă pentru a
destraă ma un obiect trebuie saă o faci deliberat. Se recomandaă îân formele cuvintelor
uşoare de care nu se teme pentru a dispaă rea frica de a greşi. Nu poate fi folosit la
vaâ rstele mici.

6. IÎntreruperea şi reluarea vorbiri „stop- go”- are rolul de a-l obişnui pe subiect saă -şi
creeze o stare pregaă titoare de caâ te ori simte apariţia spasmului pentru a-şi pregaă ti
respiraţia şi pentru a putea articula cuvaâ ntul corect.

7. Procedeul masticaţiei(Demostene) – Froschels explicaă caă vorbind sau maâ ncaâ nd

participaă aceleaşi organe sau muşchi. Dacaă el nu are dificultate maâ ncaâ nd nu ar trebui
saă se baâ lbaâ ie.

8. Procedeul asocierii pronunţiei cu scrisul – subiectului i se cere ca atunci caâ nd

scrie saă şi pronunţe, saă lungeascaă vocalele. IÎnlaă turaă tendinţa de a pronunţa vocalele
cu o durataă mai scurtaă decaâ t la consoane.

9. Procedeul de citire sonoraă – se daă un text care nu creeazaă probleme. IÎn citire sunt
scutiţi de formulare şi se orienteazaă dupaă semnele de ortografie.

Top 10 exercitţii de dictţie

Vorbitul clar si cursiv permite un discurs coerent, care atrage atentia

ascultatorilor.Totodata, este vital sa avem un limbaj expresiv, fiindca in acest fel,
dovedim o atitudine ireprosabila si impunem respect.Ne putem perfectiona dictia cu
ajutorul exercitiilor.Dobandirea unei dictii corecte presupune mult efort.Un prim
pas, in acest sens, este cititul, lecturarea(de preferat, cu voce tare!), deoarece ne
ajuta sa ne formam un vocabular elaborat.Rostirea expresiva si pronuntarea corecta
si limpede a tuturor sunetelor dintr-o propozitie in fata oglinzii reprezinta un al
doilea pas.Creionul tinut intre dinti in timp ce rostim o fraza si repetarea vocalelor
insotite de consoane(spre exemplu:bra, bre, bri, bro, bru, braă , brîâ) sunt, de
asemenea,de ajutor.Al treilea pas consta in citirea usoara a unor fraze cu sunete mai
grele si repetarea lor, pana ajungem sa pronuntam aceste texte intr-o maniera
rapida, dar si comprehensibila, inteleasa de cei ce ne aud.Fiecare exercitiu in parte
trebuie exersat,repetat de 10-20 de ori, retinut si reamintit dupa cateva zile.Acest
top 10 cu exercitii de dictie sprijina vorbirea inteligibila si va poate fi de folos daca
va doriti sa detineti arta de a articula deslusit, frumos si corect cuvintele si sunetele.

3
1.Sunetul „A”.
Adam Argintescu, ancheta a prins aceeaşi absurdaă aberaţie!
2.Sunetul „B”.

Balaban Baă laă baă nescu baâ lbaâ ieşte baâ lbaâ ituri baâ lbaâ ite pe negaâ ndite.
3.Sunetul „C”.
Capra sare piatra.Piatra crapaă -n patru, craă pa-i-ar capul caprei, cum a craă pat piatra-n
patru.Capra neagraă calcaă -n clinci, crape capul caprii-n cinci cum a caă lcat capra-n
clinci.Capra paşte laâ ngaă casaă , capul caprii crape-n şase!Capra noastraă n-are lapte,
craă pa-i-ar coarnele-n şapte!Capra-n piatraă a caă lcat, piatra-n patru a craă pat, povestea
s-a terminat!
4.Sunetul “H”.
Hohoteau haă haă ind dihaă niile lehamitei îântr-un şah hahaleric.
5.Sunetele „S” şi „Ş”.

Cosaşul Saşa caâ nd coseşte, caâ t şase saşi sasul coseşte. Şi-s sus şi-n jos de casa sa,
coseşte sasul şi-n şosea. Şi şase case Saşa-şi stie.
– Ce şansaă !… Saşa-şi spuse sieşi.
6. Sunetul „T”.
S-a îântaâ mplat o îântaâ mplare unui taâ mplar. Un alt taâ mplar, care din îântaâ mplare auzise
îântaâ mplarea îântaâ mplataâ a taâ mplarului, s-a dus saă vadaă ce s-a îântaâ mplat taâ mplarului
şi din îântaâ mplare s-a lovit de taâ mpla taâ mplarului.
7.Sunetul „V”.
Am o vaâ jaâ itoare care vaâ jaâ ie ca un avion vaâ jaâ itor. Vaâ jaâ ie tare vaâ jaâ itoarea, dar mai tare
vaâ jaâ ie avionul vaâ jaâ itor.
8.Grupul „CHI”.

Am şapte lanticele panticele chistovanticele, nici o lanticaă panticaă chistovanticaă nu

se poate lantici pantici chistovantici faă raă cealaltaă lanticaă panticaă chistovanticaă !
9.Grupul „DES”.
Rege Paragarafaramus, caâ nd te vei desoriginaliza? Maă voi desoriginaliza, caâ nd cel
mai original dintre orginali se va desoriginaliza. Dar cum cel mai original dintre
originali nu se va desoriginaliza, regele Paragarafaramus, nu se va desoriginaliza.
10.Cuvinte mai grele.

Un prestidigitator îâmpopoţonat şi îâncotoşmaă nat, cuprins de o megalomanie

herculeanaă imperturbabilaă , îân plinaă contemporanetitate, face cu minuţioasaă şi
irezistibilaă ingeniozitate, dar şi faă raă unilateralitate, o fantasmagoricaă demonstraţie
cu un paralelipiped contondent trapezoidal îân stare de ireversibilaă
imponderabilitate.

21 exercitii de dictie. Vorbiti mai clar și mai convingător!

Vetţi gaă si îân acest articol caâ teva exercitii dedictie care saă vaă fie de folos îân
îâmbunaă taă tţirea dictţiei. O dictie bună vaă poate transforma îântr-un negociator mai

4
bun. O pronuntţare corectaă sţ i fermaă a cuvintelor vaă transformaă îântr-o persoana
convingaă toare. Fie caă suntetţi angajatţi sau angajatori, persoana publicaă sau nu, un
mai bun discurs contribuie la brandigul vostru personal. Mai jos avetţi un set scurt de
exercitţii folositoare sţ i la îândemana oricui are 5 minute la dispozitţie.

REGULI – EXERCITII DE DICTIE

1. exercitiile trebuie pronuntate cât mai clar și mai corect;

2. exercitiile trebuie pronuntate din ce în ce mai repede și mai tare ca volum! După ce
ati repetat de mai multe ori aplicati și regula numarul 3;

3. încercati apoi să le spuneti cât mai clar și mai corect cu un creion în gura (creionul
sau pixul este așezat pe orizontală între maxilare cât mai în spate posibil). Deși
obstacolul creat de pix sau creion împiedică articularea cuvintelor, esentialul în acest
exercitiu este efortul de a rosti fiecare fonem (sunet corespunzător unei litere) cât se
poate de corect. Se va rosti de 2-3 ori rar și foarte clar și se vor lua pauze dupa 12 – 15
cuvinte pentru ca exercitiul să fie eficient.

Exercitii de dictie 1

 bra
 bre
 bri
 bro
 bru
 bra
 bri

Exercitii de dictie 2

 Pila-n pungaă , punga-n pilaă , pilalaă u cu pila lungaă pilesţ te pila pilii cu pila lungaă
pe dunga pilii pîânaă cîând punga-n pilaă a pilit pila pilitaă -n dungaă

Exercitii de dictie 3

 vra
 vre
 vri
 vro
 vru
 vra
 vraă

Exercitii de dictie 4

 jra

5
  jre
 jri
 jro
 jru
 jra
 jraă

Exercitii de dictie 5

Capra neagraă -n piatraă calcaă ,

Cum o calcaă -n patru capra!
Crapaă capul caprii-n patru,
Cum a craă pat piatra-n patru!
Capra neagraă calcaă -n clinci,
Crapaă capul caprii-n cinci,
Cum a caă lcat capra-n clinci.
Capra pasţ te laâ ngaă casaă
Capul caprii crape-n sţ ase!
Capra noastraă n-are lapte
Craă pa-i-ar coarnele-n sţ apte!
Capra-n piatraă a caă lcat
Piatra-n patru a craă pat,
Povestea s-a terminat!

Exercitii de dictie 6

Fofiţaă fondofirliţaă , forofifo – fenderliţaă şi fifoi fondofirloi, forofifo – fenderloi.

Exercitii de dictie 7

Paâ naă caâ nd a caă raă midaă rit caă raă midarul pe caă raă midaă ritţaă, a caă raă midaă rit caă raă midaă ritţa pe
caă raă midar la fel cum ar fi vrut caă raă midarul saă caă raă midaă reascaă pe caă raă midaă ritţaă.

Exercitii de dictie 8

Cosasţ ul Sasţ a caâ nd cosesţ te, caâ t sţ ase sasţ i sasţ ul cosesţ te. Sţ i-n sus sţ i-n jos de casa sa,
sasţ ul cosesţ te sţ i-sţ i spune siesţ i: sunt Sasţ a Cosasţ ul care caâ t sţ ase sasţ i cosesţ te sţ i-n sus sţ i-
n josul casei caâ t sţ ase case.

Exercitii de dictie 9

Papucarul papucaă resţ te papucii nepapucaă ritţi ai papucaă resei, dar papucaă reasa nu
poate papucaă ri papucii nepapucaă ritţi ai papucarului care papucaă resţ te papucii
nepapucaă ritţi.

6
Exercitii de dictie 10

Unilateralitatea colocviilor desolidarizeazaă consţ tinciozitatea energeticienilor care

manifestaă o imperturbabilitate indiscriptibilaă îân locul nabucodonosorienei
ireprosţ abilitaă tţi.

Exercitii de dictie 11

O mierlitţaă fuflenditţaă fuflendi-fuflendaă ritţaă nu poate saă fuflendeascaă fuflendi-

fluflendaă reasacaă pe mierloiul fuflendoiul fuflendi-fluflendaă roiul. Dar mierloiul
fuflendoiul fuflendi-fluflendaă roiul poate ca saă fuflendeascaă fuflendi-fluflendaă reasacaă
pe mierlitţa fuflenditţa fuflendi-fuflendaă ritţaă.

Exercitii de dictie 12

Boul breaz baâ rlobreaz, lesne-a spune boul breaz baâ rlobreaz, dar mai lesne-a
dezbaâ rlobrezi baâ rlobrezitura boului breaz baâ rlobreaz din boii baâ rlobrezenilor.
Exercitii de dictie 13

Teleenciclopedia este o enciclopedicaă enciclopedie ciclopicaă faă raă a fi un ciclop

enciclopedic teleciclopiat, ci doar o enciclopediaticaă teleciclopaă ce cuprinde cicluri
de clopedice telecloape cu un encicloped pe post de enciclopedie ciclopedicaă .

Exercitii de dictie 14

Cele sţ apte muze

Cu priviri de zuze
Scriu ca saă se amuze
Versuri andaluze!Sţ ase caă laă uze
IÎncearcaă s-acuze
Cinci femei lehuze
Caă ar fi farfuze.
Cinci fine meduze,
geometrii confuze,
Cu unghiuri obtuze
Sţ i ipotenuze!Patru buburuze,
Rosţ ii archebuze,
Baâ zaâ ie ursuze
Zburaâ nd pe peluze!Trei babe mofluze
Faă raă dintţi sţ i buze
Trag turte pe spuze
Faă raă saă se scuzeDouaă autobuze
Lovite de-obuze
Au lumini difuze
7
Sţ i defect la diuzeUna din ecluze
La usţ i cu mezuze
Lupta cu taluze
Punaâ ndu-sţ i ventuze

Exercitii de dictie 15

Sţ tiu caă sţ tii caă sţ tiuca-i sţ tiucaă ,

Dar mai sţ tiu caă sţ tiuca-i pesţ te
Sţ i caă sţ tiuca se maă naâ ncaă ,
Sţ i caă sţ tiuca se praă jesţ te.

Exercitii de dictie 16

Ceea ce cerea celebrul Cicero gemaâ nd geniilor degenerate, n-au acceptat-o Cezar sţ i
ceata ingeniosţ ilor cetaă tţeni certatţi cu cerintţele cercurilor centrale.

Exercitii de dictie 17

Sighitţibum ala bim bum bam,strigaă tul cilipanezului îân caă utarea baldibuzului omoraâ t
de un cris cras, îântr-un stil abracadabrant pentru caă nu a vrut saă -l omoare pe
hipocate-elefanto-camerosul, ascuns dupaă un camilolabilolabalascop deoarece
maâ ncase citopiperazina si se brohaă nise cu brohoteele îân draă mandaă u.

Exercitii de dictie 18

Duc îân bac sac de dac, aud crac, o fi rac? O fi drac? Face pac, aud mac, aud oac, nu e
rac, nu-i gaâ ndac, nu e cuc, nu-i brotac, îâl apuc, îâl hurduc. E tot drac.

Exercitii de dictie 19

Rege Paragarafaramus, caâ nd te vei dezoriginaliza? Maă voi dezoriginaliza caâ nd cel
mai original dintre originali se va dezoriginaliza. Dar, cum cel mai original dintre
originali nu se va dezoriginaliza, nici regele Paragarafaramus nu se va dezoriginaliza.

Exercitii de dictie 20

Spre sfaâ nta sa soraă Suzana se suie,

Spaă sţ itaă din suflet suspinul saă -sţ i spuie
Sţ i-n susul sarcastic suspinu-sţ i sţ optesţ te
Sţ i-odataă pe scaraă sucitaă se opresţ te.
8
Exercitii de dictie 21

Colo-n vale p-un pitroi staă o codobaă turaă sţ i un codobaă turoi,

Codobaă turoiu codobaă turesţ te codobaă tura,
Codobaă tura nu poate codobaă turi codobaă turoiu.
Acest set de exercitţii sunt specifice tehnicilor actoricesţ ti. Ele au o largaă aplicabilitate,
fiind utile prezentatorilor TV, negociatorilor, oamenilor politici și de ce nu,
oamenilor care doresc să-și îmbunătătească dictia. Sunt mii de asemenea
exercitţii care pot tranforma modul de a vorbi sţ i a comunica al persoanei, pentru
antrenarea persoanelor care doresc saă -sţ i îânsusţ eascaă arta de a vorbi îân public,
cumulate cu tehnici de staă paâ nire a emotţiilor sau de captare a atentţiei publicului.

Scurte indicatii:

– exersati fiecare exercitiu în parte;

– repetati fiecare exercitiu (10-20 de ori);

– trebuie să încercati să-l spuneti cât mai repede;

– printati exercitiile pentru a le putea exersa mai ușor;

– învătati-l pe de rost și rostiti-l repede fără să-l mai cititi;

– reluati exercitiul după câteva zile

Exercitiu dictie 1
Capra neagra-n piatra calca, Cum o calca-n patru crapa!
Crape capu caprii-n patru, Cum a crapat piatra-n patru!
Capra neagra calca-n clinci, Crape capu caprii-n cinci
Cum a calcat capra-n clinci.
Capra paste langa casa, Capu caprii crape-n sase!
Capra noastra n-are lapte, Crapa-i-ar coarnele-n sapte!
Capra-n piatra a calcat Piatra-n patru a crapat,
Povestea s-a terminat!

Exercitiu dictie 2
Un vultur sta pe-un pisc c-un pix in plisc

Exercitiu dictie 3
Un cocostarc s-a dus la descocostarcarie, unde se descocostarcareau si alti
cocostarci nedescocostarcariti, ca sa se descocostarcareasca de cocostarcaria lui.

9
Exercitiu dictie 4
Un sas cu glas de bas cam gras si ras pe nas sta la taifas de-un ceas la parastas despre
un extras din pancreas

Exercitiu dictie 5
Un bal fara egal cu final fatal la un halal carnaval estival cu scandal epocal dintr-un
opal oval, pal, real si natural, fara rival, egal si actual.

Exercitiu de dictie 6
Spre sfaâ nta sa soraă Suzana se suie, Spaă şitaă din suflet suspinu saă -şi spuie, Şi-n susul
sarcastic suspinu-şi şopteşte, Şi-odataă pe scara sucitaă se opreşte

Exercitiu dictie 7
Un codobaturoi a putut sa codobatureasca pe o codobaturita dar o codobaturita nu a
putut sa codobatureasca pe un codobaturoi.

Exercitiu dictie 8
Cosasul Sasa cand coseste, cat sase sasi sasul coseste. Si-s sus si-n jos de casa sa,
coseste sasul si-n sosea. Si sase case Sasa-si stie. - Ce sansa!. Sasa-si spuse siesi.

Exercitii de dictie 9
Duc in bac sac de dac, aud crac, o fi rac? O fi drac? Face pac, aud mac, aud oac, nu e
rac, nu-i gandac, nu e cuc, nu-i brotac, il apuc, il hurduc. E tot drac. Nu-i greu a zice
titiridva tidva, da-i greu a destitiridvi titiridvitura
Boul breaz, baâ rlobreaz, lesne-a zice boul breaz, dar mai lesne-a dezbaâ rlobrezi
baâ rlobrezitura din boii baâ rlobrezenilor.

Exercitiu dictie 10
Capra neagra calca-n clinci. Clinciul crapa-n cinci, crape capul caprei-n cinci, precum
a crapat clinciul-n cinci.
Capra calca-n piatra, piatra crapa-n patru, crape capul caprei in patru precum a
crapat piatra-n patru.

Exercitii de dictie 11
Eu pup poala popii, popa pupa poala mea!
Paâ naă caâ nd a caă raă midaă rit caă raă midarul pe caă raă midaă riţaă , a caă raă midaă rit caă raă midaă riţa pe
caă raă midar.
Colo-n vale p-un pitroi sta o codobatura si un codobaturoi,codobaturoiu
codobatureste codobatura,codobatura nu poate codobaturi codobaturoiu...

Exercitiu dictie 12
Sighitibum ala bim bum bam,strigatul cilipanezului in cautarea baldibuzului omorat
de un cris cras, intr-un stil abracadabrant pentru ca nu a vrut sa-l omoare pe
hipocate-elefanto-camerosul, ascuns dupa un camilolabilolabalascop deoarece
mancase citopiperazina si se brohanise cu brohoteele in dramandau.

10
Exercitiu de dictie 13
Unui taâ mplar i s-a-ntaâ mplat o îântaâ mplare. Alt taâ mplar, auzind de îântaâ mplarea
taâ mplarului de la taâ mplaă rie a venit şi s-a lovit cu taâ mpla de taâ mplaă ria taâ mplarului cu
îântaâ mplarea.

Exercitiu dictie 14 (pentru sunetul g)

Gandindu-ma ca te gandesti, Ca ma gandesc la tine, Gandeste-te ca ma gandesc, Ca te
gandesti la mine

Exercitiu dictie 15
Balaban Baă laă baă nescu baâ lbaâ ieşte baâ lbaâ ituri baâ lbaâ ite pe negaâ ndite.

Exercitiu dictie 16
Unilateralitatea colocviilor desolidarizeaza constiinciozitatea energeticienilor care
manifesta o imperturbabilitate indiscriptibila in locul nabucodonosorienei
ireprosabilitati

Exercitiu dictie 17
Bucur si Bucura se bucura ca Bucurel e bucuros in Bucuresti.(pentru sunetul b)

Exercitiu dictie 18 (pentru sunetul f)

Fata fierarului fierbe fasole fiarta fara foc fiindca focul face fum.

Exercitiu dictie 19 (pentru sunetul g)

Am o prepelita pestrita cu paisprezece pui de prepelita pestriti, e mai pestrita
prepelita pestrita decit cei paisprezece pui de prepelita pestriti.
Exercitiu dictie 20
Rege Paragarafaramus, cand te vei desoriginaliza? Ma voi desoriginaliza cand cel mai
original dintre orginali se va desoriginaliza, Dar cum ce mai original dintre originali
nu se va desoriginaliza, regele Paragarafaramus, nu se va desoriginaliza.
Sper ca aceste exercitii de dictie sa va fie de folos in rezovarea problemelor de
dictie.

Exercitii de dictie
Un caricaturist care caricaturizeazaă caricaturi caricaturistice nu poate caricaturiza
caricatura sa.

Un cocostarc s-a dus la descocostaâ rcaă rie, unde se descocostaâ rcaă reau sţ i altţi cocostaâ rci
nedescocostaâ rcaă ritţi, ca saă se descocostaâ rcaă reascaă de cocostaâ rcaă ria lui.

Cosasţ ul Sasţ a caâ nd cosesţ te, caâ t sţ ase sasţ i sasţ ul cosesţ te. Sţ i-n sus sţ i-n jos de casa sa, cosesţ te
sasţ ul sţ i-n sţ osea. Sţ i sţ ase case Sasţ a-sţ i sţ tie.
- Ce sţ ansaă !… Sasţ a-sţ i spuse siesţ i!

11
Rege Paragarafaramus, caâ nd te vei desoriginaliza? Maă voi desoriginaliza caâ nd cel mai
original dintre orginali se va desoriginaliza. Dar cum cel mai original dintre originali nu
se va desoriginaliza, regele Paragarafaramus, nu se va desoriginaliza.

Colo-n vale p-un pitroi sta o codobaă turaă si un codobaă turoi, codobaă turoiu codobaă turesţ te
codobaă tura, codobaă tura nu poate codobaă turi codobaă turoiu...

Un bal faă raă egal cu final fatal la un halal carnaval estival cu scandal epocal dintr-un opal
oval, pal, real sţ i natural, faă raă rival, egal si actual.

Spre sfaâ nta sa soraă Suzana se suie, Spaă sţ itaă din suflet suspinu saă -sţ i spuie, Sţ i-n susul
sarcastic suspinu-sţ i sţ optesţ te, Sţ i-odataă pe scara sucitaă se opresţ te.

Boul breaz, baâ rlobreaz, lesne-a zice boul breaz, dar mai lesne-a dezbaâ rlobrezi
baâ rlobrezitura din boii baâ rlobrezenilor.

Paâ naă caâ nd a caă raă midaă rit caă raă midarul pe caă raă midaă ritţaă, a caă raă midaă rit caă raă midaă ritţa pe
caă raă midar.

Sighitibum ala bim bum bam,strigatul cilipanezului îân caă utarea baldibuzului omoraâ t de
un cris cras, îântr-un stil abracadabrant pentru caă nu a vrut saă -l omoare pe hipocate-
elefanto-camerosul, ascuns dupaă un camilolabilolabalascop deoarece maâ ncase
citopiperazina si se brohaă nise cu brohoteele îân draă mandaă u.

Unilateralitatea colocviilor desolidarizeazaă consţ tiinciozitatea energeticienilor care

manifestaă o imperturbabilitate indiscriptibilaă îân locul nabucodonosorienei
ireprosţ abilitaă tţi.

Papucarul papucaă resţ te papucii nepapucaă ritţi ai papucaă resei, dar papucaă reasa nu poate
papucaă rii papuci nepapucaă ritţi ai papucarului care papucaă resţ te papuci nepapucaă ritţi.

O sapa lata, 2 sape late, 3 sape late , 4 sape late , 5 sape late , 6 sape late, 7 sapte sape late
si inca alte sape late, si inca alte sape late si inca alte sapte sape late.

O coropisţ nitţaă sţ i`un coropisţ nitţoi se coropisţ nitţeau la noi pe gunoi. Nu coropisţ nitţa
coropisţ nitţea pe coropisţ nitţoi ci coropisţ nitţoiul coropisţ nitţea pe coropisţ nitţaă.

12
Sţ tiu caă sţ tii caă sţ tiuca-i sţ tiucaă
Dar mai sţ tiu caă sţ tiuca-i pesţ te
Sţ i caă sţ tiuca se maă naâ ncaă
Sţ i caă sţ tiuca se praă jesţ te.

Nu-i greu a zice titiridva tidva, da-i greu a destitiridvi titiridvitura titiridvei tidvei.

O mierlitţaă fuflenditţaă fuflendi-fuflendaă ritţaă nu poate saă fuflendeascaă fuflendi-

fluflendaă reasacaă pe mierloiul
fuflendoiul fuflendi-fluflendaă roiul. Dar mierloiul fuflendoiul fuflendi-fluflendaă roiul poate
ca saă fuflendeascaă fuflendi-fluflendaă reasacaă pe mierlitţa fuflenditţa fuflendi-fuflendaă ritţaă.

Ceea ce cerea celebrul Cicero gemaâ nd geniilor degenerate ,n-au acceptat-o Cezar sţ i ceata
ingeniosilor cetaă tţeni certatţi cu cerintţele cercurilor centrale.

Cupaă cu capac, capac cu cupaă .

Balaban Baă laă baă nescu baâ lbaâ iesţ te baâ lbaâ ituri baâ lbaâ ite pe negaâ ndite.

Sţ ase saci îân sţ ase sasţ i soseau pe sţ osea.

Stanca staă -n castan ca sasţ a Stan.

Un sas cu glas de bas cam gras sţ i ras pe nas sta la taifas de-un ceas la parastas despre un
extras din pancreas.

Unui tamplar i s-a-ntamplat o îântamplare. Alt tamplar, auzind de îântamplarea tamplarului

de la tamplaă rie a venit sţ i s-a lovit cu tampla de tamplaă ria taplarului cu îântamplarea.

Tţ aântţarul sotţ îânsotţi soatţa tţaâtţaâind sanctţionaâ nd îântţepaâ nd nesaă tţios.

O babaă baă lanaă maă naâ ncaă o bananaă babanaă .

Soraă Saraă , n-ai saă rit asearaă saă vezi carnea cum se saraă ?

13
Creatţaă isteatţaă, zaâ mbitoare sţ i glumeatţaă, scandeazaă cu dictţie faă raă interdictţie fel de fel de
poezii - azurii - cu copii sţ i faă clii, pe haâ rtii, mii sţ i mii apoi pe-un cal merg la bal triumfal.

Capra neagraă calcaă -n clinci. Clinciul crapaă -n cinci, crape capul caprei-n cinci, precum a
craă pat clinciul-n cinci.

Arhiepiscopul din Constantinopol a îâncercat saă se dezarhiepisconstantinopolizeze.

Capra pasţ te laâ ngaă casaă . Capu caprii crape-n sţ ase! Capra noastraă n-are lapte. Craă pa-i-ar
coarnele-n sţ apte!

Fofitţaă fondofirlitţaă, forofifo - fenderlitţaă sţ i fifoi fondofirloi, forofifo – fenderloi.

Paradimetilaminoanzobenzensurfonic.

Patrusprezece pritocitori îântr-o pritocitoricaă micaă .

Primprejur plimbaă rile prin ploaie prilejuiesc plaă ceri proprietarilor provinciali.

Caâ nd am zis c-am zis c-om zice, caă tu zici c-am zis c-om zice, nici n-am zis c-am zis c-om
zice , da tu zici
c-am zis c-om zice.

Sisoie se suie seara sus saă saraă scara singur scara sigur.

-Spune-mi cine sosesţ te pe sţ osea?

- Pe sţ osea sosesţ te un sas cu un sac sţ i aici mai sunt sţ ase sasţ i cu sţ ase saci.
- Cum? pe sţ osea sosesţ te un sas cu un sac sţ i aici mai sunt sţ ase sasţ i cu sţ ase saci?
-Da, pe sţ osea sosesţ te un sas cu un sac sţ i aici mai sunt sţ ase sasţ i cu sţ ase saci!
-Aha, dacaă pe sţ osea sosesţ te un sas cu un sac sţ i aici mai sunt sţ ase sasţ i cu sţ ase saci,deci
vor fi sţ aspe sasţ i cu sţ apte saci.

Armura araă mie a asprului atrid Agamemnon, ataâ rnataă asupra altarului atic, atraă gea,
asţ adar atentţia armatorilor anatolieni, amici ai anticilor armate arhaice, asţ teptaâ nd
atenuarea atţaâtţaărilor anarhice ale

14
aprigului Achille.

Capra neagra-n piatra calca, Cum o calca-n patru crapa!

Crape capu caprii-n patru, Cum a crapat piatra-n patru!
Capra neagra calca-n clinci, Crape capu caprii-n cinci
Cum a calcat capra-n clinci.

Capra paste langa casa, Capu caprii crape-n sase!

Capra noastra n-are lapte, Crapa-i-ar coarnele-n sapte!
Capra-n piatra a calcat Piatra-n patru a crapat,
Povestea s-a terminat!

Balaban Baă laă baă nescu baâ lbaâ iesţ te baâ lbaâ ituri baâ lbaâ ite pe negaâ ndite.

Gandindu-ma ca te gandesti,
Ca ma gandesc la tine,
Gandeste-te ca ma gandesc,
Ca te gandesti la mine.

Bucur si Bucura se bucura ca Bucurel e bucuros in Bucuresti.

Un sas cu glas de bas cam gras si ras pe nas sta la taifas de-un ceas la parastas despre un
extras din pancreas.

Luni la lumina lumaâ naă rii luminataă de lunaă prin luminator i-a luminat o luminitţaă îân lumina
ochilor.

Primprejur plimbaă rile prin ploaie prilejuiesc plaă ceri proprietarilor provinciali.

Exercitii de dictie
Un caricaturist care caricaturizeazaă caricaturi caricaturistice nu poate caricaturiza
caricatura sa.

Un cocostarc s-a dus la descocostaâ rcaă rie, unde se descocostaâ rcaă reau sţ i altţi cocostaâ rci
nedescocostaâ rcaă ritţi, ca saă se descocostaâ rcaă reascaă de cocostaâ rcaă ria lui.

Cosasţ ul Sasţ a caâ nd cosesţ te, caâ t sţ ase sasţ i sasţ ul cosesţ te. Sţ i-n sus sţ i-n jos de casa sa, cosesţ te
sasţ ul sţ i-n sţ osea. Sţ i sţ ase case Sasţ a-sţ i sţ tie.
- Ce sţ ansaă !… Sasţ a-sţ i spuse siesţ i!

Rege Paragarafaramus, caâ nd te vei desoriginaliza? Maă voi desoriginaliza caâ nd cel mai
original dintre orginali se va desoriginaliza. Dar cum cel mai original dintre originali nu

15
se va desoriginaliza, regele Paragarafaramus, nu se va desoriginaliza.

Colo-n vale p-un pitroi sta o codobaă turaă si un codobaă turoi,codobaă turoiu codobaă turesţ te
codobaă tura, codobaă tura nu poate codobaă turi codobaă turoiu...

Un bal faă raă egal cu final fatal la un halal carnaval estival cu scandal epocal dintr-un opal
oval, pal, real sţ i natural, faă raă rival, egal si actual.

Spre sfaâ nta sa soraă Suzana se suie, Spaă sţ itaă din suflet suspinu saă -sţ i spuie, Sţ i-n susul
sarcastic suspinu-sţ i sţ optesţ te, Sţ i-odataă pe scara sucitaă se opresţ te.

Boul breaz, baâ rlobreaz, lesne-a zice boul breaz, dar mai lesne-a dezbaâ rlobrezi
baâ rlobrezitura din boii baâ rlobrezenilor.

Paâ naă caâ nd a caă raă midaă rit caă raă midarul pe caă raă midaă ritţaă, a caă raă midaă rit caă raă midaă ritţa pe
caă raă midar.

Sighitibum ala bim bum bam,strigatul cilipanezului îân caă utarea baldibuzului omoraâ t de
un cris cras, îântr-un stil abracadabrant pentru caă nu a vrut saă -l omoare pe hipocate-
elefanto-camerosul, ascuns dupaă un camilolabilolabalascop deoarece maâ ncase
citopiperazina si se brohaă nise cu brohoteele îân draă mandaă u.

Unilateralitatea colocviilor desolidarizeazaă consţ tiinciozitatea energeticienilor care

manifestaă o imperturbabilitate indiscriptibilaă îân locul nabucodonosorienei
ireprosţ abilitaă tţi.

Papucarul papucaă resţ te papucii nepapucaă ritţi ai papucaă resei, dar papucaă reasa nu poate
papucaă rii papuci nepapucaă ritţi ai papucarului care papucaă resţ te papuci nepapucaă ritţi.

O sapa lata, 2 sape late, 3 sape late , 4 sape late , 5 sape late , 6 sape late, 7 sapte sape late
si inca alte sape late, si inca alte sape late si inca alte sapte sape late.

O coropisţ nitţaă sţ i`un coropisţ nitţoi se coropisţ nitţeau la noi pe gunoi. Nu coropisţ nitţa
coropisţ nitţea pe coropisţ nitţoi ci coropisţ nitţoiul coropisţ nitţea pe coropisţ nitţaă.

Sţ tiu caă sţ tii caă sţ tiuca-i sţ tiucaă

Dar mai sţ tiu caă sţ tiuca-i pesţ te

16
Sţ i caă sţ tiuca se maă naâ ncaă
Sţ i caă sţ tiuca se praă jesţ te.

Nu-i greu a zice titiridva tidva, da-i greu a destitiridvi titiridvitura titiridvei tidvei.

O mierlitţaă fuflenditţaă fuflendi-fuflendaă ritţaă nu poate saă fuflendeascaă fuflendi-fluflend-

aă reasacaă pe mierloiul fuflendoiul fuflendi-fluflendaă roiul. Dar mierloiul fuflendoiul
fuflendi-fluflendaă roiul poate ca saă fuflendeascaă fuflendi-fluflendaă reasacaă pe mierlitţa
fuflenditţa fuflendi-fuflendaă ritţaă.

Ceea ce cerea celebrul Cicero gemaâ nd geniilor degenerate ,n-au acceptat-o Cezar sţ i ceata
ingeniosilor cetaă tţeni certatţi cu cerintţele cercurilor centrale.

Cupaă cu capac, capac cu cupaă .

Balaban Baă laă baă nescu baâ lbaâ iesţ te baâ lbaâ ituri baâ lbaâ ite pe negaâ ndite.

Sţ ase saci îân sţ ase sasţ i soseau pe sţ osea.

Stanca staă -n castan ca sasţ a Stan.

Un sas cu glas de bas cam gras sţ i ras pe nas sta la taifas de-un ceas la parastas despre un
extras din pancreas.

Unui tamplar i s-a-ntamplat o îântamplare. Alt tamplar, auzind de îântamplarea tamplarului

de la tamplaă rie a venit sţ i s-a lovit cu tampla de tamplaă ria taplarului cu îântamplarea.

Tţ aântţarul sotţ îânsotţi soatţa tţaâtţaâind sanctţionaâ nd îântţepaâ nd nesaă tţios.

O babaă baă lanaă maă naâ ncaă o bananaă babanaă .

Soraă Saraă , n-ai saă rit asearaă saă vezi carnea cum se saraă ?

Creatţaă isteatţaă, zaâ mbitoare sţ i glumeatţaă, scandeazaă cu dictţie faă raă interdictţie fel de fel de
poezii – azurii - cu copii sţ i faă clii, pe haâ rtii, mii sţ i mii apoi pe-un cal merg la bal triumfal.

17
Capra neagraă calcaă -n clinci. Clinciul crapaă -n cinci, crape capul caprei-n cinci, precum a
craă pat clinciul-n cinci.

Arhiepiscopul din Constantinopol a îâncercat saă se dezarhiepisconstantinopolizeze.

Capra pasţ te laâ ngaă casaă . Capu caprii crape-n sţ ase! Capra noastraă n-are lapte. Craă pa-i-ar
coarnele-n sţ apte!

Fofitţaă fondofirlitţaă, forofifo - fenderlitţaă sţ i fifoi fondofirloi, forofifo – fenderloi.

Paradimetilaminoanzobenzensurfonic.

Patrusprezece pritocitori îântr-o pritocitoricaă micaă .

Primprejur plimbaă rile prin ploaie prilejuiesc plaă ceri proprietarilor provinciali.

Caâ nd am zis c-am zis c-om zice, caă tu zici c-am zis c-om zice, nici n-am zis c-am zis c-om
zice , da tu zici c-am zis c-om zice.

Sisoie se suie seara sus saă saraă scara singur scara sigur.

-Spune-mi cine sosesţ te pe sţ osea?

- Pe sţ osea sosesţ te un sas cu un sac sţ i aici mai sunt sţ ase sasţ i cu sţ ase saci.
- Cum? pe sţ osea sosesţ te un sas cu un sac sţ i aici mai sunt sţ ase sasţ i cu sţ ase saci?
-Da, pe sţ osea sosesţ te un sas cu un sac sţ i aici mai sunt sţ ase sasţ i cu sţ ase saci!
-Aha, dacaă pe sţ osea sosesţ te un sas cu un sac sţ i aici mai sunt sţ ase sasţ i cu sţ ase saci,deci vor
fi sţ aspe sasţ i cu sţ apte saci.

Armura araă mie a asprului atrid Agamemnon, ataâ rnataă asupra altarului atic, atraă gea, asţ adar
atentţia armatorilor anatolieni, amici ai anticilor armate arhaice, asţ teptaâ nd atenuarea
atţaâtţaărilor anarhice ale aprigului Achille.

Capra neagra-n piatra calca, Cum o calca-n patru crapa!

Crape capu caprii-n patru, Cum a crapat piatra-n patru!
Capra neagra calca-n clinci, Crape capu caprii-n cinci
Cum a calcat capra-n clinci.

Capra paste langa casa, Capu caprii crape-n sase!

Capra noastra n-are lapte, Crapa-i-ar coarnele-n sapte!
Capra-n piatra a calcat Piatra-n patru a crapat,
Povestea s-a terminat!

Balaban Baă laă baă nescu baâ lbaâ iesţ te baâ lbaâ ituri baâ lbaâ ite pe negaâ ndite.

Gandindu-ma ca te gandesti,

18
Ca ma gandesc la tine,
Gandeste-te ca ma gandesc,
Ca te gandesti la mine.

Bucur si Bucura se bucura ca Bucurel e bucuros in Bucuresti.

Un sas cu glas de bas cam gras si ras pe nas sta la taifas de-un ceas la parastas despre un extr
din pancreas.

Luni la lumina lumaâ naă rii luminataă de lunaă prin luminator i-a luminat o luminitţaă îân lumina oc

Primprejur plimbaă rile prin ploaie prilejuiesc plaă ceri proprietarilor provinciali.

Cupaă cu capac capac cu cupaă .

Caâ ntecul caâ ntat de caâ ntaă reatţa îâncaâ ntaă toare îâncaâ nta caâ ntaă retţul îâncaâ ntat de caâ ntarea caâ ntaretţe

Un bal faă raă egal cu final fatal la un halal carnaval estival cu scandal epocal dintr-un opal oval,
real sţ i natural, faă raă rival, egal sţ i actual.

Am o prepelitţaă pestritţaă cu paisprezece pui de prepelitţaă pestritţi. E mai pestritţaă prepelitţa pestr
decaâ t cei paisprezece pui de prepelitţaă pestritţi, iar mai pestrit decaâ t prepelitţa cea mai pestritţa
prepelitţoiul cel pestritţ .
E pestritţaă prepelitţa pestritţaă, dar mai pestritţi sunt puii prepelitţei pestritţe.

O gaă inaă porumbacaă îân porumbar s-a urcat. IÎn porumbar porumbaca tot porumbul l-a maâ ncat

Pila-n pungaă , punga-n pilaă , pilalaă u cu pila lungaă a pili pila pe dungaă ...pila-n pungaă , punga-n pi
pilalaă u cu pila lungaă a pili pila pe dungaă …

Creatţa isteatţaă, zaâ mbitoare sţ i glumeatţaă, scandeazaă cu dictţie faă raă interdictţie fel de fel de poezii
cu copii sţ i faă clii, pe haâ rtii, mii sţ i mii apoi pe-un cal merg la bal triumfal.

Cele sţ apte muze cu priviri de zuze, scriu ca saă se amuze, versuri andaluze.
Sţ ase caă laă uze îâncearcaă s-acuze cinci femei lehuze caă ar fi farfuze.

Intercontinentalul se dezintercontinentalizeazaă .

Am visat caă visam caă te visez caă maă visai.

O piropopircanita se siropopircanea intr-o piropopircanie pentru un piropopircanel.

Cele mai lungi cuvinte din limba romana:

ELECTROGLOTOSPECTROGRAFIE (25 de caractere)

DICLORDIFENILTRICLORMETILMETAN (termen medical - 30 de litere)

19
GASTROPILORODUODENOJEJUNOSTOMIE (31 de litere)

ENCEFALOMIELOPOLIRADICULONEVRITA (32 de litere)

DIFOSFOPIRIDINNUCLEOTIDPIROFOSFATAZA (36 de litere)

Pneumonoultramicroscopicsilicovolcaniconioza (44 de litere)

Cel mai lung cuvant alcatuit numai din vocale: "Uiuiu" - chiot de bucurie

Cel mai lung cuvant care contine o singura consoana: "Acioaiei"

Cel mai lung cuvant care contine numai doua vocale: "Transplant"

Cel mai lung cuvant care incepe si se termina cu o vocala, iar in rest nu contine decat
consoane: "Inspre"

Este cel mai lung nume de oras din Romania - Constantinesti (15 litere)

Cel mai scurt nume al unei localitati din tara este: Ip - din judetul Salaj

"C" este litera cu care incep cele mai multe cuvinte in limba romana

"Y" este litera cu care incep cele mai putine cuvinte in limba romana

Consoana cea mai frecventa in cuvintele limbii romane este "R", urmata de "T"
Limba romana este singura limba europeana in care se poate face o propozitie
completa, formata din 5 cuvinte, care contin numai vocale (cu un total de 11
litere): "Oaia aia e a ei".

20