Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Best Western Bucovina
Best Western Bucovina
Introducere
PARTEA I – Turismul in teoria si practica internationala
1.1. Importanţa economică a turismului..........................................................................................4
1.2. Evolutii si tendinte in turismul international...........................................................................5
1.3.Realizări şi tendinte semnificative de evoluţie ale turismului pe plan mondial........................6
1.4. Calitatea serviciilor turistice in contextul procesului de globalizare........................................9
PARTEA III – Studiu de caz cu privire la analiza financiar ecomonica a hotelului “Best Western”
3.1. Scurtă prezentare a hotelurilor Best Western din România…………………………………..21
3.2. Scurtă prezentarea a hotelului Best Western Bucovina………………………………………22
3.3. Date generale…………………………………………………………………………………23
3.4. Acţionariatul hotelului Best Western Bucovina……………………………………………...24
3.5. Concurenta……………………………………………………………………………………24
3.6. Situatii financiare 2008/2009/ 2010…………………………………………………………..26
3.7. Prezentarea bilantelor contabile................................................................................................31
3.8. Bugetul de venituri si cheltuieli................................................................................................34
3.9. Raporturile anuale privind raporturile anuale de activitate pentru exercitiile financiare……..37
CONCLUZII
1
Analiza și diagnosticul activității
INTRODUCERE
2
Analiza și diagnosticul activității
Introduction
Tourism is all the relationships and phenomena resulting from the movement of people and
stay away from the place of residence, travel and stay as long as they are not motivated by a
permanent establishment or any gainful occupation. W. Hunziker
For a hotel management, strategy services delivered to tourists, is meant to ensure the action
plan to achieve positive economic results in dealing with its competitors.
Romania's tourist resources are among the best endowed countries in this point of view,
which may be made in the amount of contributions due for the last time in the process of reform
aimed at decentralization and privatization of this important sector of the economy.
The private sector recorded hotel in Gura Humorului development and modernization, thus
bringing the tradition of several centuries of hospitality with the restrictions of performance
management, Best Westren activity takes place so as to maintain a good market position in front of
competitors by: a high quality service, obtain a good quality / price, by offering a large and
extensive application pentrusatisfacerea most refined, improving equipment and comfort.
There are people who pay large sums to stay as unique and, therefore, quality and customer
satisfaction becomes a major force to be improved indefinitely, because it reflects these qualities can
lead to great benefits. In this paper I intend to analyze the diagnostic work-Bucovina Hotel Best
Westren because it is very important to know the final balance of society.
Purpose of the paper is to argue the importance of analyzing the economic potential
diagnosis under a sustainable activities, delimitation and definition of the components and factors of
influence, the study of models applied in this field at international level and their potential use in the
practice of domestic enterprises and the implementation modern information technologies in the
field nominated.
Therefore, in Chapter I of the paper is an overview approach to tourism, economic
importance, international developments, achievements and significant development of tourism
trends worldwide, the quality of tourism services in the context of globalization.
In Chapter II we presented the main economic and financial analysis and business specific
interest, strengths and weaknesses of the "Best Western" in terms of financial accounting
diagosticului.
In the last chapter I did a case study in terms of economic analysis - Best Western Financial.
We started with a brief overview of the Best Western hotel chains - Romania, followed by hotel
presentation and analysis of financial statements in Bukovina, the presentation of balance sheet.
3
Analiza și diagnosticul activității
CAPITOLUL I
TURISMUL ÎN TEORIA ȘI PRACTICA INTERNAȚIONALĂ
4
Analiza și diagnosticul activității
- Dezvoltarea armonioasă a turismului pe întreg teritoriu contribuie la creşterea economică şi
socială şi la atenuarea dezechilibrelor apărute între diverse zone, constituind şi o sursă importantă de
sporire a veniturilor populaţiei.
Politica de dezvoltare regională urmăreşte în principal :
-diminuarea dezechilibrelor regionale existente, cu accent pe stimularea dezvoltării echilibrate şi pe
revitalizarea zonelor defavorizate (cu dezvoltare întârziată);
-preîntâmpinarea producerii de noi dezechilibre;
-îndeplinirea criteriilor de integrare în structurile Uniunii Europene şi de acces la instrumentele
-financiare de asistenţă pentru ţările membre (fonduri structurale şi de coeziune);
-corelarea cu politicile sectoriale guvernamentale de dezvoltare; stimularea cooperării interregionale,
interne şi internaţionale, care contribuie la dezvoltarea economică şi care este în conformitate cu
prevederile legale şi cu acordurile internaţionale încheiate de România.
-Turismul reprezintă un mijloc de dezvoltare a zonelor rurale, prin extinderea ariei ofertei
specifice şi crearea de locuri de muncă în mediu rural altele decât cele tradiţionale, ameliorând
condiţiile de viaţă şi sporind veniturile populaţiei locale;
-Diversificarea industriei locale prin susţinerea înfiinţării de IMM-uri
- Dezvoltarea industriilor nepoluante conexe turismului şi de bunuri de consum (artizanat,
mobilă, marochinărie etc.);
-În condiţiile respectării şi promovării principiilor de dezvoltare durabilă, turismul constituie
un mijloc de protejare, conservare şi valorificare al potenţialului cultural, istoric, folcloric şi
arhitectural al ţărilor;
-Prin adoptarea unei strategii de dezvoltare turistică durabilă şi impunerea unor măsuri de
protejare a mediului, a valorilor fundamentale ale existenţei umane (apă, aer, floră, faună,
ecosisteme, etc.), turismul are în acelaşi timp şi o vocaţie ecologică;
- Pe plan social turismul se manifestă ca un mijloc activ de educare şi ridicare a nivelului de
instruire şi civilizaţie a oamenilor, având un rol deosebit în utilizarea timpului liber al populaţiei.
Absenţa mecanismelor moderne şi competitive de creare a factorilor de producţie este adesea
una din slăbiciunile cele mai determinante ale unei destinaţii. Prin urmare,punerea în funcţiune a
mecanismelor de creare a factorilor - educaţie şi cercetare, programe de investiţii în aceste domenii -
este instrumentul cel mai important în obţinerea de avantaje concurenţiale durabile. Utilizarea şi
noua valorificare a capitalului uman abundent poate a fi o strategie pentru trecerea de la concurenta
preturilor la concurenta calităţii.
- Promovarea exporturilor, condiţionată de întărirea capacităţii industriei româneşti de a
exporta pe pieţele internaţionale
5
Analiza și diagnosticul activității
de la 24 milioane în 1950 la 100 de milioane în deceniul şase. Planul Marshal, a avut şi o
componentă socială “ascunsă”, de exemplu aceasta spunea: întâi o bicicletă, apoi locuinţă, apoi
autoturism, apoi vacanţe în străinătate.
Conform statisticii turismului de la Otawa din iunie 1991 a recomandat o nouă definiție a
conceptului de bază a turismului și anume: turismul include acțiunea unei personae care călătorește
în afara mediului său obișnuit pentru mai puțin de o perioadă specifică de timp și al cărui scop
principal de călătorie este altul decât exerciatrea unor acțiuni renumeraee la locul vizitat.
Din perspectiva acestei definiţii şi a normelor elaborate recent de Organizaţia Mondială a
Turismului este considerat turist „orice persoană care se deplasează spre un loc situat în afara
reşedinţei obişnuite pentru o perioadă mai mică de 12 luni şi ale cărei motive principale de călătorie
sunt altele decât exercitarea unei activităţi remunerate în locul vizitat”.
Evoluţia, atât a turismului, cât şi a turismului internaţional se caracterizează, la nivel
mondial, printr-o tendinţă de creştere datorită influenţei factorilor economici, demografici, politici,
sociali. Turismul internaţional are, în această situaţie, cea mai importantă creştere datorită dorinţei
oamenilor de a vizita alte ţări, de a cunoşte alte civilizaţii, obiceiuri dar şi datorită progresului tehnic
înregistrat în domeniul transporturilor, progres care permite călătorii mai rapide şi mai confortabile
pe distanţe din ce în ce mai lungi.
Evoluţia turismului internaţional se poate aprecia prin acţiunea a doi indicatori:
sosirile/plecările de turişti şi încasările/cheltuielile din turismul internaţional. Indicatorul „încasări”
prezintă o creştere mult mai accentuată, care se datorează şi fenomenului inflaţionist, pe lângă ceilalţi
factori de influenţă (creşterea numărului de sosiri, a duratei sejurului, a cheltuielilor ocazionate de
activitatea turistică, a distanţei de deplasare).
Turismul de masă s-a stabilizat de la începutul anilor ’60 până la sfârşitul anilor ’70. Apoi,
diverse fenomene independente – creşterea economică mondială şi alte schimbări socio-economice,
politici guvernamentale, revoluţii tehnice, evoluţia procesului de producţie şi a tehnicilor de gestiune
– au transformat o parte a sectorului trecându-se de la turismul de masă la noul turism. Acest
concept acoperă şi turismul verde, soft, alternativ şi durabil, în fapt diversificarea turismului şi
dezvoltarea lui pe canale comerciale distincte. Concurenţa în acest domeniu se bazează din ce în ce
mai mult pe diversificare, segmentarea pieţii şi integrare în diagonală.
În perioada anilor 1999-2000, în turism lucrau aproximativ 8% din populaŃia mondială
ocupată, respectiv peste 120 milioane de persoane, contribuind cu circa 12% la formarea P.I.B. –ului
mondial.
Din sursa WTO1 rezultă, că în anul 2020 numărul de sosiri din turismul internaţional va ajunge la
1,56 mld. Din acest număr, 1,2 mld vor reprezenta călătoriile în ţările învecinate (regionale) şi 0.4 mld
vor fi călătorii pe distanţe lungi (inter-regionale).
Călătoriile pe distanţe lungi vor avea o tendinţă de creştere mai accentuată (5.4%/an) decât
călătoriile pe distanţe scurte (3.8%/an). Astfel, de la o pondere de 82% a călătoriilor pe distanţe
scurte în anul 1995, se va ajunge în 2020 ca acestea să deţină aproape 76% din piaţa turismului
internaţional. În privinţa încasărilor din turismul internaţional se apreciază atingerea sumei de 2000
mld USD în anul 2020. Astfel se apreciază ca se vor cheltui ~ 5 mld USD în fiecare zi în întreaga
lume.
6
Analiza și diagnosticul activității
mondial, în anul 2010 turismul s-a caracterizat prin următoarele valori:
• 935 milioane sosiri (6,7 % creştere faţă de anul 2009);
• 204 miliarde USD încasări (813% creştere faţă de anul 2009)¹.
La încasări în 2010 nu au avut loc schimbări majore faţă de anul 2009 în primele poziţii :
regiunea Asiei şi Pacific, 181 milioane de sosiri turistice internationale anuale (21% din totalul
mondial) şi cu încasări internaţionale din turism de 204 miliarde dolari (24% din totalul mondial) în
2010.
Europa reprezintă regiunea turistică cu cea mai puternică integrare, atât a ofertei cât și a
cererii. Peste 87% din călătoriile în Europa provin tot din țările europene. Principalele destinații se
află în sudul și vestul Europei, în timp ce Europa de Est deține cea mai dinamică evoluție a
călătoriilor.
Pentru Europa, anul 2010 pe plan turistic a însemnat doar o creştere de 3%, datorită
întreruperii traficului aerian cauzată de erupţia vulcanului Eyjafjallajokull şi a incertitudinii
economice care afectează zona euro. Totuşi, sectorul turistic a luat amploare din a doua jumătate a
anului, iar câteva ţări individuale au înregistrat cifre cu mult peste media regiunii. Cu toate acestea,
acest lucru nu a fost suficient pentru a aduce rezultate generale mai presus de pierderile din 2009.
Africa a înregistrat o creştere de 6% în 2010, ajungând la un număr de 49 milioane de turişti
străini, fiind şi singura regiune care a înregistrat date pozitive în 2009, menţinându-şi creşterea şi în
2010. Africa a beneficiat enorm de pe urma unor evenimente precum FIFA World Cup, în Africa de
Sud.
Cifre duble s-au înregistrat în Orientul Mijlociu (+14/%), ajungând la 60 milioane de turişti.
Toate regiunile din Orientul Mijlociu au înregistrat o creştere de 10% sau mai mult, se arată în
raportul UNWTO.
Cele două Americi (cu o creştere de +8% în 2010) au ajuns la un număr 151 milioane sosiri
turistice internaţionale, revenindu-şi din declinul din 2009, declin cauzat de dificultăţile economice
din America de Nord şi de impactul virusului AH1N1.
Printre pieţele de top în ceea ce priveşte veniturile din turism, se menţionează economiile în
dezvoltare: China, Rusia, Arabia Saudită, şi Brazilia².
Estimările Organizaţiei Mondiale a Turismului prevăd că, în perspectiva anilor 2020 turismul
se va caracteriza prin:
• 1,56 mld. sosiri turişti internaţionali, dintre care 1,2 miliarde vor fi intra-regionale şi 0,4 miliarde
vor fi interregionale;
• totalul sosirilor de turişti pe regiuni arată că, în 2020, primele 3 regiuni vor fi
Europa (717 milioane turişti), Asia de Est şi Pacific (397 milioane) şi Americile
(282 milioane), urmate de Africa, Orientul Mijlociu şi Asia de Sud;
• 2.000 miliarde USD încasări;
• peste 253 milioane locuri de muncă, ceea ce reprezintă 9,0 % din totalul
locurilor de muncă;
• 10,9 % din totalul investiţiilor de capital2.
Primele 4 pieţe emitente de turişti sunt şi cele care numără cei mai mulţi utilizatori de
Internet, conform studiului "Comercializarea în domeniul destinaţiilor turistice; strategii pentru era
informaticii", SUA, Germania, Japonia şi Marea Britanie furnizează 2/5 din numărul de turişti
internaţionali şi peste 80 % din cei care apelează la Internet pentru efectuarea de călătorii externe.
Serviciile turistice publicate în sistemele electronice din SUA au cuprins aproape 1 % din totalul
vânzărilor. Pe de altă parte, în Europa, vânzările prin Internet au atins 1 mld. USD, reprezentând 0,5
% din totalul acestora. Pentru anul 2000 studiul apreciază că în Europa Occidentală, cifra de afaceri
realizată prin intermediul Internet va atinge 4 mld USD, reprezentând 2 % din cifra de afaceri, în
2
www.horeco.ro/stiri/1182-barometrul-tursmului-mondial-pe-2010
7
Analiza și diagnosticul activității
timp ce în SUA ele se vor ridica până la 10 %. Studii de specialitate din cadrul WTO au identificat
principalele megatendinţe ce se înregistrează în domeniul turismului, până în prezent şi care se va
amplifica în perspectiva anilor 2020, în ceea ce priveşte cererea şi oferta turistică. Printre cele mai
semnificative,aspecte, pot fi menţionate următoarele:
- un număr mereu crescând de turişti doresc să-şi satisfacă hobby-urile şi interesele lor speciale,
bazate pe natură, locuri istorice, activităţi economice şi interese profesionale;
- turismul etnic, reprezentat de cei ce doresc să-şi viziteze locurile unde s-au născut ei sau strămoşii
lor este în creştere; o latură aparte o formează turismul religios format din persoanele care, prin
pelerinaje, vizitează locuri sfinte, legate de convingerile lor religioase;
- creşte cererea pentru noi destinaţii, cu repercusiuni benefice dezvoltării de noi zone sau asupra
îmbunătăţirii şi extinderii celor existente;
- sporeşte preocuparea pentru menţinerea sau ameliorarea stării de sănătate şi, în acest fel,
stimulează dezvoltarea staţiunilor balneoclimaterice şi centrelor de tratament balneare; hotelurile
clasice din staţiuni încep să se adapteze la noile orientări ale cererii,incluzând facilităţi şi unităţi
pentru gimnastică, fitness, alte tratamente şi proceduri netradiţionale etc., crescând interesul
solicitanţilor;
- se constată o tendinţă de sporire a numărului de vacanţe de durată mai scurtă; aceasta permiţând
dezvoltarea mai multor destinaţii turistice, iar pentru satisfacerea cererii,ocazia de a oferi facilităţi şi
activităţi pentru turişti, în toate anotimpurile;
- creşte numărul persoanelor de vârsta a III-a care sunt mai active şi dornice de călătorii, fără să se
înregistreze reduceri la numărul de persoane de vârsta medie sau din rândul populaţiei tinere; în
paralel, persoanele handicapate călătoresc într-un număr crescând, fapt ce determină adaptarea
serviciilor şi utilităţilor pentru necesităţile acestui segment de clientelă;
- turiştii devin mai experimentaţi şi sofisticaţi şi aşteaptă atracţii de bună calitate, utilităţi şi servicii
pe măsură şi tarife /preţuri adecvate calităţii în călătoriile lor;
- călătoriile de afaceri sau pentru congrese, conferinţe, reuniuni etc. continuă să se dezvolte, aducând
beneficii tot mai mari organizatorilor; multe persoane care participă la astfel de acţiuni sunt în
acelaşi timp şi turişti "de vacanţă" care doresc să cunoască zona pe care o vizitează;
- sporeşte numărul turiştilor care sunt preocupaţi de problemele de mediu natural sau social şi, prin
urmare, cresc căutările unor destinaţii foarte puţin poluate şi fără probleme de mediu sau de natură
socială; ca urmare a acestor orientări, foarte multe destinaţii sunt preocupate în adoptarea unor
programe de dezvoltare şi doresc să încurajeze turismul de bună calitate, care evită problemele de
mediu sau de natură socială, optimizându-se şi beneficiile economice;
- staţiunile turistice mai vechi sunt restructurate şi revitalizate pentru a corespunde aşteptărilor
prezente ale turiştilor, procesul fiind planificat şi condus cu multă precauţie;
- turismul utilizează într-o măsură tot mai mare, tehnologia modernă în domenii ca servicii de
rezervare sau marketing; în ultima perioadă Internet-ul a devenit un mijloc tot mai important de
informare şi marketing.
Valoarea relativă a comerțului internațional cu turism pentru fiecare țară prezintă dificultăți
de apreciere și analiză unitară. Nomenclatorul de produse turistice foarte variat, gradul de
complexitate al produselor diferit de la o țară la alta, determină ca atât valoarea unitară a exportului
cât și cea a importului să nu reprezinte informații suficient de expresive. Una din modalitățile de
reflectare a importanței relative a exporturilor și importurilor de turism ale unei țări se obține prin
calcularea încasărilor turistice pe locuitor și a cheltuielilor turistice pe locuitor prezentate
comparative în calitate de valori relative pentru fluxurile “incoming” (exporturi) și pentru cele
“outgoing” (importuri).
8
Analiza și diagnosticul activității
1.4. Calitatea serviciilor turistice in contextul procesului de globalizare
9
Analiza și diagnosticul activității
Hotelurile sunt nevoite să lupte pentru supravieţuire în faţa concurenţei destinaţiilor
integrate, ce lucrează cu profesionişti de talie mondială a turismului, dispun de o organizare
funcţională puternică şi pot realiza economii semnificative.
Pe de altă parte hotelurile, pentru a putea face faţă unei presiuni crescute, trebuie să se
îndrepte spre cooperare, inovare, specializare şi crearea de produse de marcă, de calitate ridicată.
Prestatorii turistici, pentru a obţine un avantaj diferenţial, trebuie să aibă în vedere
îmbunătăţirea calităţii, astfel încât să depăşească aşteptările consumatorilor în perceperea acesteia.
În acest scop, hotelurile trebuie să identifice factorii determinanţi ai calităţii serviciilor, aşteptările
clienţilor care recurg la serviciile întreprinderilor turistice şi modul de evaluare al serviciilor de către
clienţi.
Satisfacerea nevoilor turiştilor înseamnă calitate, şi pentru aceasta, întreprinderile turistice
trebuie să studieze piaţa (segmentele de turişti, concurenţa, etc.) apoi să încerce să-şi adapteze
activitatea la cerinţele mediului în care acţionează (nivelul de exigenţă al turiştilor).
Conform specialiştilor O.M.T., caracteristicile de calitate ale produsului turistic sunt:
- validitatea - să fie apt pentru consum turistic;
- fiabilitatea - consumul acestuia să nu pericliteze condiţiile de siguranţă pentru turişti;
- intangibilitatea - generată de eterogenitatea componentelor produsului turistic, care trebuie
asamblate, modelate în aşa fel încât să se confere un caracter complex şi de echilibru în acelaşi timp
produsului turistic;
- utilitatea - să fie concepută în aşa fel încât produsul să fie cerut şi acceptat de către turişti, să
satisfacă o necesitate obiectivă dar şi subiectivă, clar conturată şi delimitată;
- întreţinerea uşoară – posibilitatea detectării cu uşurinţă a deficienţelor apărute în timpul
prestării şi, mai ales, uşurinţa remedierii deficienţelor apărute;
- comprehensibilitate – prestarea şi receptarea produsului turistic să fie în egală măsură cunoscută
şi înţeleasă atât de prestator cât şi de turist;
- flexibilitate – permite produsului turistic adaptarea, replierea componentelor sale în funcţie de
condiţiile de mediu şi clientelă.
De multe ori, obţinerea unor servicii „de marcă” sau standard se datorează şi creării cu
timpul a „reputaţiei prestatorilor”. Marca de producţie a unui serviciu poate fi o garanţie a
constanţei în calitatea prestaţiei, iar prin sistemul de franşiză sau prin alte modalităţi de însuşire a
unor procedee reputate, acestea se pot extinde şi spre alţi prestatori, diminuând eterogenitatea pieţei.
Sub semnul globalizării trebuie pusă şi apariţia a tot mai multe „uniuni economice” în cadrul
cărora sunt realizate, între statele participante, o serie de înţelegeri referitoare la schimburile
economice, dar şi referitoare la calitatea bunurilor şi serviciilor furnizate sau cumpărate.
Progresul tehnologic, posibilităţile de comunicaţie în reţele globale accesibile unui număr tot
mai mare de consumatori, modificarea gusturilor şi a nevoilor acestora conduc la dezvoltarea de noi
produse şi servicii care să asigure satisfacerea cerinţelor consumatorilor în ceea ce priveşte nevoile
în întreaga lor sferă. De asemenea, exigenţele consumatorilor au crescut, având în vedere toate
aspectele calitative; astfel, de la caracteristicile tehnice, psiho-senzoriale, economice până la aspecte
referitoare la disponibilitatea produselor, la inter-relaţiile sanogene, dar şi la relaţia cu mediul
înconjurător.
Prin globalizarea grijii pentru calitatea mediului înconjurător în ultimul timp se remarcă
preocupările mai multor organizaţii internaţionale – World Travel & Tourism Council (WTTC), cu
programul Green Globe, international Hotels Environment Iniative (IHEI), international Hotel &
Restaurant Association (IH & RA), Confederaţia Europeană a Asociaţiilor Naţionale de Hoteluri si
Restaurante din Ţările Uniunii Europene (HOTREC) – pentru aplicarea cerinţelor de calitate
ecoturistică, care să asigure o mai mare protecţie şi conservare a resurselor turistice, unele cu
caracter de unicat pe plan mondial.
10
Analiza și diagnosticul activității
CAPITOLUL II
DIAGNOSTICUL ACTIVITĂȚII TURISTICE
METODE ȘI TEHNICI UTILIZATE ÎN ROMÂNIA
3
Bîrsan, M., – “Diagnostic și strategiile firmei”, Curs Master – Facultatea de Științe Economice și Administrație
Publică, 2009
4
Dicţionarul explicativ al limbii române, Ed Academiei, 1975, pg. 34;
5
Le Petit Larousse, Dictionnaire enciclopedique, Ed. Larousse, Paris, 1993, pg. 69;
6
A.Gheorghiu(coordonator)-”Analiza activității economice a întreprinderilor”,EDP,București,1982
11
Analiza și diagnosticul activității
2.1.Indicatorii absoluți
a) Abaterea absolută a fenomenului (ΔF) reprezintă diferenţa dintre nivelul efectiv şi cel al bazei
de comparaţie ale aceluiaşi fenomen sau rezultat economic, exprimate în unitatea de măsură a
indicatorului dat. În dinamică sporul absolut reprezintă diferenţa în mărimi absolute dintre nivelul
indicatorului din perioada curentă (1) şi cea de bază (0). Arată în mărimi absolute cu câte unităţi s-a
modificat (a crescut sau redus) indicatorul în perioada curentă faţă de cea de bază.
Din punct de vedere statistic abaterea reprezintă diferenţa de ordinul întâi dintre două valori ale unei serii
dinamice:
b) Abaterea relativă în mărimi absolute (rΔF) reprezintă diferenţa dintre nivelul efectiv al fenomenului
sau rezultatului economic analizat şi nivelul bazei de comparaţie recalculat în condiţiile volumului
efectiv al activităţii, respectiv ponderat cu indicele de creştere (Iq). Se determină cu ajutorul relaţiei:
rΔF = F1- F0 × Iq
2. 2. Indicatori relativi
a) Indicele de creştere exprimă de câte ori nivelul efectiv al fenomenului sau rezultatului economic
analizat a crescut sau a scăzut faţă de nivelul considerat ca bază. În dinamică arată de câte ori
indicatorul (bază de comparaţie) din perioada de bază se regăseşte în indicatorul (comparat) din
perioada curentă. Se exprimă sub formă de coeficient sau procentual.
7
Bîrsan, M., – “Diagnostic și strategiile firmei”, Curs Master – Facultatea de Științe Economice și Administrație
Publică, 2009
12
Analiza și diagnosticul activității
Dacă se calculează pentru două perioade succesive indicele este cu bază în lanţ.
I Ft / 0 = Ft 100
- cu bază fixă : Fo
Ft
- cu bază în lanț :
I Ft / t-1 = 100
Ft 1
b) Abaterea relativă (sporul relativ, ritmul de modificare relativă) este rezultatul comparaţiei care
exprimă în procente abaterea nivelului efectiv de la nivelul de comparare. În dinamică arată procentual
cât reprezintă abaterea indicatorului de la o perioadă la alta faţă de nivelul indicatorului în perioada de
bază (cu cât s-a modificat procentual indicatorul din perioada curentă faţă de cea de bază).
I F Ft Fo Ft I
- cu bază fixă: Ft /o= Fo x100 Fo x100 Fo x100 F - 100
F Ft Ft 1 Ft
- cu bază în lanț : I Ft /t-1 = x100 x100 x100 100 I F – 100
Ft 1 Ft 1 Ft 1
Tabel nr.3 Puncte tari și puncte slabe a hotelului “Best Western”-Bucovina (din punct de
vedere al diagosticului financiar-contabil)
Puncte tari Puncte slabe
13
Analiza și diagnosticul activității
-calitatea portofoliului de creanţe;
- active rentabile; - caracterul puţin lichid al activelor;
- calitatea relaţiilor firmei cu mediul financiar;
-îndeplinirea tuturor cerinţelor anunţate; -fragilităţii rezultatelor şi a rentabilităţii;
-prezentarea reglementată ca formă
şi fond.
-nu s-au constatat cheltuieli şi venituri
neînregistrate;
- s-au publicat informaţiile obligatorii privind
întreprinderea.
Cifra de afaceri reprezintă valoarea şi volumul afacerilor realizate de firmă prin exercitarea
curentă a activităţii sale profesionale. Pentru înţelegerea strategiei şi poziţiei firmei pe piaţă cifra de
afaceri va fi considerată în următoarea structură: cifra de afaceri din exploatare (activitate de bază) şi
cifra de afaceri în afara exploatării (din alte activităţi).
Operațiunile comerciale luate în considerare în
determinarea cifrei de afaceri sunt:
- vânzări de bunuri, de mărfuri, de produse;
- contravaloare lucrărilor efectuate;
- venituri din redevențe, locații de gestiune si chirii;
- alte venituri.
În cifra de afaceri nu se includ:
- veniturile financiare;
- veniturile extraordinare.
Principalii indicatori economico – financiari ai cifrei de afaceri sunt:
- cota de piaţă – exprimă ponderea ce revine firmei pe piaţa produsului sau grupei de produse din
care face parte şi se calculează prin raportarea volumului de vânzări al firmei la volumul de vânzări
totale ale produsului pe piaţa considerată;
- rata de creştere a pieţei – se exprimă, de regulă, prin ritmul de evoluţie al vânzărilor;
- gradul de saturaţie al pieţei, analizat global, pe produs şi chiar pe tipodimensiuni, se calculează
prin raportarea volumului vânzărilor la volumul cererii pe aceeaşi piaţă şi în aceeaşi perioadă.
Cheltuielile firmei evidentiază modul în care sunt utilizate resursele: financiare, materiale și
umane și impactul asupra performanțelor firmei.
Cheltuielile care există într-o sicietate comercială sunt:
- consumuri, lucrări executate si serviciile prestate de terți;
- remunerarea personalului;
- executarea unor obligații legale sau contractuale;
- constituirea amortizărilor si provizioanelor;
- consumuri excepționale.
14
Analiza și diagnosticul activității
În ansamblul indicatorilor economico - financiari, rata rentabilităţii reprezintă unul dintre cei
mai sintetici indicatori de eficienţă ai activităţii întreprinderii.
Ea trebuie să constituie într-o mai mare măsură, un criteriu de apreciere a eficienţei
economice, să permită o stimulare echitabilă a unităţilor economice, în activitatea pe care o
desfaşoară8.
Pentru exprimarea rentabilităţii unui agent economic se utilizează doi indicatori:
– profitul (rezultatul exerciţiului), ca mărime absolută a rentabilităţii;
– rata profitului (rata rentabilităţii), ca mărime relativă.
Rezultatul exerciţiului
Informaţiile necesare analizei privind rezultatul exerciţiului sunt preluate din contul de profit şi
pierderi – anexă la bilanţ – şi din bugetul de venituri şi cheltuieli (BVC), întocmit pentru aceeaşi
perioadă
Contul de rezultate, care grupează veniturile şi cheltuielile pe tipuri de activităţi: de exploatare,
financiară şi excepţională, este sursa primară de date în analiza rentabilităţii şi permite determinarea
indicatorului global al rentabilităţii: rezultatul exerciţiului (înainte şi după impozitare) şi a trei indicatori
parţiali:
1. rezultatul exploatării;
2. rezultatul financiar; (însumate aceste două rezultate formează rezultatul current)
- rezultatul excepţional, al cărei importanţă nu trebuie supraestimată deoarece, prin definiţie, el nu are
tendinţa să se reproducă şi nu poate ocupa un loc determinant în analiză.
Astfel:
Rezultatul total = rezultatul din exploatare + rezultatul financiar + rezultatul excepţional
sau
Rezultatul total (Vtotale – Chtotale) = (Vexpl – C(costul mărfurilor vândute) – Chexpl) + (Vfinanc – Chcurrent) + (Vexcepţ – Chexcepţ .
Principalii indicatori ai analizei rentabilităţii prin metoda ratelor sunt:
a)rata rentabilităţii comerciale, ca expresie atât a politicii comerciale a firmei (aprovizionare, stocare,
vânzare) cât şi a politicii de preţuri. În funcţie de obiectivele analizei şi sfera de investigare acest
indicator poate fi calculat prin considerarea, în calitate de efect, a rezultatului brut al exploatării (EBE),
rezultatul exploatării, rezultatul aferent cifrei de afaceri, rezultatul net al exerciţiului.
b) rata rentabilităţii resurselor consumate (Rc) arată capacitatea acestora de a degaja prin consum
profit brut. Matematic se stabileşte ca raport între rezultatul brut (al exerciţiului, curent, al exploatării,
aferent cifrei de afaceri) şi efortul propriu reflectat în costurile ce determină rezultatele respective, astfel:
c) rata rentabilităţii economice (Re)
- rata rentabilităţii activelor(ROA) măsoară performanţa activului total sau activului de exploatare
(pentru acele întreprinderi cu active financiare mari) şi este expresia capacităţii managerului de a asigura
o gestiune eficientă a activităţii de exploatare.
- rata rentabilităţii capitalului investit (ROI) are în vedere faptul că în aprecierea rentabilităţii
economice trebuie să se ţină seama de faptul că ea trebuie să aibă o mărime care să permită întreprinderii
remunerarea acţionarilor şi creditorilor, în concordanţă cu nivelul de risc pe care aceştia şi l-au asumat
investind în întreprindere sau împrumutând-o.
d) rata rentabilităţii financiare(Rf) este un indicator prin prisma căruia posesorii de capital apreciază
eficienţa investiţiilor lor, sau, după caz, oportunitatea menţinerii acestora. Este efectul gestiunii globale a
întreprinderii (exploatare, financiară, extraordinară), arătând capacitatea managementului întreprinderii
de a asigura rentabilizarea capitalurilor care i-au fost încredinţate spre gestionare de acţionari şi creditori.
Rentabilitatea financiară este principalul indicator privind performanţele firmei (deşi este
afectată de convenţiile contabile ce stau la baza determinării profitului net şi de elementele de natură
fiscală), care depinde de justeţea politicii comerciale (rentabilitatea comercială), de eficienţa
8
Mărgulescu D.(1994)- Analiza economico-financiară a intreprinderii ; supliment Tribuna Economică;
pag . 228
15
Analiza și diagnosticul activității
capitalului avansat (rentabilitatea economică) şi de politica financiară (structura financiară, de
modul în care întreprinderea îşi finanţează activitatea: prin capitaluri proprii sau prin împrumuturi) a
acesteia.
Dacă rentabilitatea economică este egală cu costul datoriei creşterea gradului de îndatorare nu
afectează rentabilitatea financiară şi, în aceste condiţii, decizia asupra structurii financiare trebuie să
aibă la bază alte criterii decât profitabilitatea capitalurilor proprii cum ar fi: accesibilitatea diferitelor
modalităţi alternative de finanţare (credite sau emisiune de acţiuni) şi urmărirea unei structuri
echilibrate între diferitele grupuri de interese ale proprietarilor9.
Obiectivele principale ale analizei structuriii financiare a întreprinderii pot fi sintetizate astfel:
- stabilirea patrimoniului net, ca formă de evaluare contabilă a averii acționarilor;
- caracterizarea structurii financiare (echilibrului financiar);
- stabilirea lichidității și solvabilității care interesează, în principal, creditorii firmei;
- aprecierea stării financiare.
Sursa principală de informații privind situația financiară este reprezentată de bilanț.
Bilanțul contabil si notele explicative răspund multiplelor exigente de ordin juridic si contabil
fiind stabilite pe baza reglementarilor legale. Între datele fumizate de bilanțul contabil și realitatea
economico-financiară a întreprinderii analizate pot să apară diferențe.
Bilanțul patrimonial prezintă importanță pentru toate categoriile de utilizatori, dar în mod
deosebit pentru investitorii actuali și potențiali și creditorii financiari. La stabilirea bilanțului
patrimonial se au în vedere următoarele reguli:
- pentru activ: ordinea lichidității crescătoare (aptitudinea posturilor de activ de a se
transforma în numerar;
- pentru pasiv: ordinea inversă a exigibilității (timpul cât sursa respectivă rămâne la dispoziția
întreprinderii).
În urma corecțiilor menționate bilanțul patrimonial (financiar) va avea următoarea formă:
ACTIV PASIV
Bilanțul funcțional are rolul de a oferi o imagine asupra modului de funcționare din punct de
vedere economic a întreprinderii, punând în evidența utilizările si sursele corespunzătoare
fiecărui ciclu de funcționare. Ciclurile întreprinderii avute în vedere sunt: de investiții, de
exploatare, de finanțare și de trezorerie.
Ciclul de investiții cuprinde achiziționarea de active imobilizate.
Ciclului de exploatare îi corespund fluxurile de aprovizionare, producție și distribuție
9
Bîrsan, M., – “Diagnostic și strategiile firmei”, Curs Master – Facultatea de Științe Economice și Administrație
Publică, 2009
16
Analiza și diagnosticul activității
(vânzări) atât sub forma unor fluxuri fizice, cât si a unor fluxuri financiare.
Ciclul de finanțare cuprinde ansamblul operațiunilor dintre întreprindere si proprietarii de
capital (acționarii si creditorii întreprinderii).
Fluxul de finanțare permite ca întreprinderea să facă rata decalajului dintre fluxul de lichidități
de intrare și de iesire provocat de ciclul de exploatare.
Stabilirea bilanțului funcțional se realizează avându-se în vedere următoarele reguli:
- activele sunt luate în calcul la valoarea lor brută, se are în vedere valoarea de intrare în
gestiune;
- imobilizările închiriate, deținute în leasing sau în locație de gestiune sunt integrate în activ
și, corespunzător, în pasiv la „Împrumuturi si datorii asimilate” datorită faptului că ele servesc
ciclului de exploatare;
- conceptul de activ fictiv nu mai este operațional;
- cheltuielile ce privesc exercițiile financiare următoare se asimilează activelor imobilizate;
- efectele scontate neajunse la scadență, debitorii privind capitalul subscris si nevărsat,
primele privind rambursarea obligațiunilor, creanțele și datoriile privind impozitul pe profit
amânat se tratează în acelasi mod ca și la elaborarea bilanțului patrimonial;
- amortizarea și provizioanele sunt incluse în pasivul bilanțului funcțional ca surse aciclice
(care rămân la dispoziția întreprinderii o perioada mai mare de un an).
Patrimoniul reprezintă totalitatea drepturilor și obligațiilor ce pot fi exprimate în bani,
aparținând unei personae fizice sau juridice ale căror nevoi le satisfac, precum și bunurile la cere se
referă. În cazul unei societăți, patromoniul se definește ca fiind activele societății begrevate de
datorii, sau averea acționarilor stabilită pe baza bilanțului patrimonial10.
Patrimoniul net se poate determina în două moduri:
a) ca diferență între activul total si datoriile totale (exprimare materială a patrimoniului net);
b) ca sumă a surselor de finanțare a acestuia.
Pentru determinarea și analiza patrimoniului net, informațiile din bilanțul patrimonial se vor
analiza mai detaliat in capitolul următor.
Investiţiile în industria turistică sunt, în general, intensive în capital, din cauza costului
ridicat al infrastructurii, dar şi al echipamentului turistic, finanţarea lor angajând capitalul pe
termen lung iar amortizările făcându-se lent. Costul de exploatare al capacităţilor de producţie
este acelaşi, fie că unitatea funcţionează sau nu. Aceste restricţii financiare şi tehnice impun
aplicarea unor reguli foarte stricte, atât la finanţarea cât şi la gestionarea întreprinderilor turistice.
Din punct de vedere metodologic analiza economică se desfăşoară ca şi pentru celelalte
activităţi economice, însă în turism, pentru că produsul turistic este rezultatul unui ansamblu de
activităţi specifice, sistemul de indicatori şi metodologia de calcul şi analiză a eficienţei
economice se diferenţiază în funcţie de genul de servicii, astfel:
a) pentru reflectarea eficienţei activităţii de cazare se foloseşte sistemul de indicatori
construit pe baza celor mai semnificativi indicatori de efort, şi anume: numărul mediu de
personal muncitor (Np), valoarea medie a mijloacelor fixe (F), valoarea medie a mijloacelor fixe
şi a mijloacelor circulante (Fd), cheltuielile totale ale activităţii de cazare (Ch), fondul de salarii
(Fs), capacitatea disponibilă exprimată în locuri sau locuri - zile (CD) etc. şi a indicatorilor de
efect, respectiv: încasări din prestaţiile hoteliere de cazare (I), încasări din prestaţiile
10
V.Robu și N.Georgescu – „Analiza economico-financiară”, Edit.Omnia UNI, Brasov 2000
17
Analiza și diagnosticul activității
suplimentare (Is), venitul net (Vn), profitul (P), taxa pe valoarea adăugată (TVA) ş.a.
Sistemul prezentat poate fi completat, într-o analiză mai profundă, şi cu alţi indicatori
de efort, respectiv de efect, prin combinarea cărora pot rezulta şi alte posibilităţi de evaluare a
eficienţei.
Cei mai semnificativi şi, totodată, operaţionali indicatori de eficienţă ai activităţii de
cazare ar fi următorii:
- productivitatea medie a muncii (W )
Î
Wv
– valorică: Np
N
- fizică: Wf= Np , unde:
Î - volumul încasărilor;
Np - număr personal muncitor;
N - număr înnoptări realizate anual;
- încasarea medie pe unitatea de prestaţie (î), indicator specific acestei
activităţi,
calculat prin raportarea încasărilor la capacitatea de cazare, exprimată în locuri (Lc) sau locuri –
zile (LcZ):
Î Î
î= sau î=
Lc LcZ
- cheltuieli la 1000 lei încasări (C), indicator ce exprimă consumul de factori de
producţie ocazionat de realizarea unui anumit volum al serviciilor şi corespunzător unei anumite
sume a încasărilor:
Ch
C= x1000
Î
18
Analiza și diagnosticul activității
b) reflectarea eficienţei activităţii de alimentaţie publică se face cu ajutorul sistemului
de indicatori care include, pe lângă mărimile economice cu semnificaţia identică celor din
domeniul cazării, şi câţiva indicatori specifici acestui sector, atât ai efectelor cât şi ai eforturilor,
respectiv: desfacerile de mărfuri prin unităţile de alimentaţie publică (Ca), producţia culinară
(Q), cheltuieli totale (Ch), cheltuieli de circulaţie (Chc), numărul mediu al personalului operativ
(Nop), soldul mediu al mijloacelor circulante (S).
19
Analiza și diagnosticul activității
- încasarea medie pe turist şi încasarea medie pe zi - turist;
- cheltuieli totale;
- venitul net (profitul) (P) determinat ca diferenţă între încasări şi cheltuieli (mărime
absolută), imagine ce trebuie completată prin calculul ratei venitului net (profitului) sau
ratei
rentabilităţii (mărime relativă)11.
Consumul de resurse în unităţile de turism au un caracter complex, determinat de
structura eterogenă a activităţilor componente, care diferă în ceea ce priveşte conţinutul şi efectul
obţinut. Diversitatea cheltuielilor pe care le reclamă activitatea de turism impune gruparea lor
după anumite criterii, fiecare asigurând o investigare subordonată unui anumit obiectiv practic.
În alimentaţia publică cheltuielile pot fi structurate şi în funcţie de procesele economice
care le generează, astfel: cheltuieli aferente producţiei, cheltuieli aferente
distribuţiei.
În turism costurile pot fi structurate după tipul de activitate consumatoare de
resurse: costul cazării, costul activităţii de alimentaţie publică, costul turismului,
costul altor activităţi.
Costul cazării şi al alimentaţiei publice poate fi investigat în funcţie de categoria de
încadrare a unităţilor operative. În cazul categoriilor superioare de încadrare, costul
prestaţiilor este mai mare ca urmare a cheltuielilor suplimentare necesare pentru asigurarea unui
confort sporit şi a unor servicii de calitate. Costul este influenţat de o multitudine de factori
specifici dintrecare amintim: gradul de dezvoltare a bazei materiale, structura acesteia pe categorii
de confort,coeficientul de utilizare a capacităţii de cazare, diversitatea şi nivelul calitativ al
serviciilor prestate.
Nivelul cheltuielilor aferente activităţii de cazare, calculat ca raport între suma cheltuielilor
şi cifra de afaceri este un indicator calitativ sintetic, care în condiţiile unui anumit
sistem de tarife condiţionează rentabilitatea prestaţiilor hoteliere.
11
Bîrsan, M.,-“Analiza economico-financiară în comerţ şi turism (II”), Curs pentru învățământ la
distanță, 2008.
20
Analiza și diagnosticul activității
Sursa: http://www.bestwestern.com/newsroom/history.asp
Figura nr.1 Evoluţia cronologică a siglei Best Western
-Best Western Stil Hotel , Best Western Stil Hotel, este un modern şi confortabil hotel, uşor
accesibil şi localizat convenabil în Bucureşti, aproape de Aeroportul Internaţional Henri Coandă şi la
câteva minute distanţă de centrul oraşului.
-Best Western Rusca, Best Western Rusca Hotel este amplasat în Centrul Civic al oraşului
Hunedoara. Cu stilul său elegant, cu utilităţi la standard european, spaţiu larg de parcare, Best
Western Rusca Hotel oferă o atmosferă intimă şi numeroase facilităţi: salon restaurant (180 locuri);
salon protocol + gradină de vară (50 locuri); terasă; acces Internet gratuit în: recepţie, sală
conferinţe, terasă, restaurant, bar, salon protocol şi în camere; bar de zi.
-Best Western Astoria ,într-un oraş cultural, precum Iaşi, finisajele şi decoraţiunile exterioare
fac din Best Western Astoria un hotel modern care respectă arhitectura oraşului istoric.
21
Analiza și diagnosticul activității
-Best Western Savoy, Best Western Savoy este sinonim cu plaja şi marea. Cele 131 de camere şi
apartamente oferă o panoramă spectaculoasă: de la înălţimea terasei, privilegiul de a surprinde
primele raze rimează cu savoarea unei nopţi calde de vară. Pentru momentele de odihnă activă
clienţii pot opta între piscina în aer liber, plaja privată sau centrele de fitness şi sănătate.
-Best Western Rogge Hotel, Best Western Hotel Rogge este situat în centrul cultural,
administrativ şi financiar al oraşului. Hotelul dispune de 38 de camere orientate panoramic,
restaurant şi bar, precum şi de facilităţi pentru organizarea de evenimente.
-Best Western Fântâniţa Haiducului , situat în centrul României, la 15 minute de municipiul
Sibiu "Best Western Fântâniţa Haiducului" oferă posibilitatea clienţilor să redescopere spaţiul rustic
românesc. Oaspeţilor le sunt puse la dispoziţie: 37 de camere confortabile şi moderne; 2 restaurante
cu specific diferit: Salonul Roşu şi Restaurantul Rustic; Cramă de piatră; Incognito Club; Harley
Bar.
-Best Western Ambassador , situat în unul din cele mai importante oraşe ale României, şi
anume Timişoara, Best Western Ambassador este o combinaţie elegantă între artă şi ospitalitate. De
la camerele impecabile şi terasa sălii multifuncţionale, până la piscina exterioară şi centrul de
relaxare, hotelul Ambassador îşi dezvăluie personalitatea inconfundabilă.
-Best Western Meses, hotelul Best Western Meses este amplasat în vecinătatea centrului istoric
al oraşului Zalău. Construit în anul 1969 şi renovat în 2005, hotelul Best Western Meses este o
combinaţie de stil tradiţional, îmbinat cu cel modern. Best Western Meses oferă condiţii de înaltă
clasă pentru toţi cei care îi trec pragul, ospitalitatea şi bunul gust fiind valori definitorii ale
hotelului12.
Aflat în oraşul Gura Humorului din nordul Bucovinei, la 5 km distanţă de mănăstirile Voroneţ şi
Humor, înconjurat de domoalele obcini bucovinene, hotelul Best Western Bucovina vă oferă posibilitatea
de relaxare şi de îmbogăţire a orizontului spiritual.
Best Western Bucovina oferă prilejul de relaxare într-un cadru natural de excepţie, se pot cunoaşte
vechi obiceiuri păstrate doar în această zonă şi în acelaşi timp se pot vizita faimoasele mănăstiri pictate
(Voroneţ, Humor, Suceviţa, Moldoviţa, Putna, Arbore, Dragomirna).
Hotelul Best Western Bucovina, nou construit, singurul din zonă care se ridică la standardele
internaţionale, pune la dispoziţia oaspeţilor camere cu dotări moderne, cu o privelişte superbă, săli de
conferinţă, un restaurant elegant ce oferă preparate tradiţionale, o sală de fitness, saună, sala de masaj şi
jacuzzi.
12
www.bestwesternhotels.ro/rom-findahotel
22
Analiza și diagnosticul activității
In ceea ce priveşte situaţia dotărilor şi a facilităţilor hotelului, aceasta se prezintă după cum
urmează:
• 130 de camere (84 de duble dintre care 60 twin si 24 matrimoniale, 38 single, 4 junior suite, 2
apartamente, 2 camere VIP)
• 2 restaurante cu o capacitate totală de 250 de locuri
• Lobby bar de 60 de locuri
• 7 săli de conferinţă modern echipate cu o
capacitate totală de 500 de locuri
• Facilităţi şi servicii: Camere de nefumători,
cablu TV , linie telefonica directa, Internet
wireless, mini bar, uscător de par, fier si masa de
călcat la cerere, restaurant cu specific tradiţional
si internaţional, bar & terasa, biliard, sala de
fitness, sauna, jacuzzi, hammam si masaj, centru
de conferinţe, parcare, concierge, serviciu de
trezire, păstrare valori, personal poliglot, servicii
secretariat, spălătorie, închirieri jocuri de
societate, programe turistice
23
Analiza și diagnosticul activității
Situaţia acţionariatului se prezintă în modul următor 13:
3.5. Concurenta
Prin prisma facilităţilor de care dispune în prezent hotelul Best Western Bucovina – Club de
Munte, este de remarcat faptul că nici un competitor din regiune nu se poate adresa unei structuri
atât de largi de clienţi și nici nu poate egala complexitatea ofertei sale de servicii.
Concurenţa la nivel regional este formată din două categorii de unităţi de cazare: hoteluri și
respectiv pensiuni de 3-4 stele poziţionate cu precădere in Municipiul Suceava, dar şi în Gura
Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, precum şi pe traseul turistic al mănăstirilor
(Voroneţ – Putna, Suceviţa – Moldoviţa).
În continuare sunt prezentate succint unităţile de cazare concurente:
- Hotel Sofia, 4 stele, situat în Moldoviţa
- Hotel Plai de Dor, 4 stele, situat în Suceviţa
- Pensiunea Hilde`s Residence, 4 stele, situat în Gura Humorului
- Pensiunea Casa Elena, 4 stele, situat în Voroneţ
- Pensiunea Muşatinii, 4 stele, situat în Putna
- Hotel Arcaşul – Continental, 3 stele, situat în Suceava
- Hotel Clasic, 3 stele, situat în Suceava
13
www.bestwesternbucovina.ro
24
Analiza și diagnosticul activității
3.5.1. Note la situațiile financiare . pentru exercițiul încheiat la 31.12.2009
Cheltuielile de constituire în suma de 142.736 LEI, înregistrate în anul 2008, sunt cheltuielile
ocazionate cu subscrierea publica primara iniţiala și cu admiterea la tranzacţionare pe piaţa
reglementata si constau în: sumele faturată este de 133.636 lei;
Amortizarea cheltuielilor de constituire se realizează pe o perioada de 5 ani.
Alte imobilizări necorporale în suma de 64.907 LEI reprezintă licenţe software achiziţionate de
societate in perioada 2004-2009.
Soldurile la 31.12.2009 reprezintă 16% din rezervele din surplusul de reevaluare realizat din
rezervele de reevaluare, în suma de 1.615 LEI, constituit în anul 2006 aferent diferentelor de
reevaluare de la 31.12.2005.
Valoarea de 61.983 LEI reprezintă reluarea provizionului pentru impozitul pe venitul
nerezidentilor, în baza sentintei 697/09.04.2009, emisa de Tribunalul Suceava, Secţia Comerciala,
Contencios Administrativ si Fiscal.
La 31.12.2008, societatea a înregistrat profit în suma de 650.187 LEI, ce s-a repartizat
conform Hota rarii Adunării Generala a Acţionarilor nr.2/29.04.2009.
La 31.12.2009, societatea a înregistrat profit în suma de 1.448.950 LEI, ce se va repartiza
conform Hotararii Adunării Generale a Acţionarilor, pe baza propunerii Consiliului de Administraţie
(conform Anexelor).
Cheltuielile directe sunt compuse din cheltuieli materiale, energie, gaze, apă, manopera și alte
cheltuieli atribuite direct. Cheltuielile indirecte sunt cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe, uzura
obiecteloe de inventar, servicii. Cheltuielile generale de administrare sunt aferente întregii activități
desfășurate în cadrul unității, colectându-se pe total întreprindere cum ar fi reclama, protocol,
administrare, mentenante.
În cadrul imobilizărilor corporale sunt evidentiate în mod distinct imobilizările corporale în
curs de execuţie. Imobilizările corporale recunoscute ca active sunt evaluate la costul de achiziţie.
Toate imobilizările corporale, cu excepţia terenurilor sunt amortizate conform duratelor de
utilizare economica care se situeaza în intervalul stabilit prin H.G. nr. 2.139/2004 si corespund
duratei fiscale. Entitatea amortizeaza imobilizările corporale utilizând regimul de amortizare liniara.
Societatea transfera surplusul din reevaluare inclus în capitalurile proprii direct în rezerve (ct.
1065), atunci cand surplusul este realizat. Întregul surplus poate fi realizat prin casarea sau vânzarea
activului. O parte din câştigul din surplusul din reevaluare a fost realizat pe măsura ce activul este
folosit de entitate. Transferul din surplusul de reevaluare in rezultatul reportat nu se face prin contul
de rezultate. Reevaluările mijloacelor fixe au fost realizate, astfel :
-31.12.2005, pentru clasa de terenuri si clădiri ;
- 31.12.2006, pentru grupa de clădiri ;
26
Analiza și diagnosticul activității
Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ necorporal dupa cumpararea sau finalizarea
acestuia se inregistreaza in conturile de cheltuieli atunci cand sunt efectuate.
Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului necorporal atunci cand este probabil ca
aceste cheltuieli vor permite activului sa genereze beneficii economice viitoare peste performanta
prevăzută iniţial si pot fi evaluate credibil.
Un activ necorporal este prezentat in bilanţ la valoarea de intrare, mai puţin ajustarile cumulate
de valoare.
Un activ necorporal este scos din evidenta la cedare sau atunci cand nici un beneficiu economic
viitor nu mai este aşteptat din utilizarea sa ulterioara.
Imobilizările necorporale se amortizeaza, de regula, intr-o perioada de maximum 5 ani.
Imobilizările corporale
Imobilizările corporale reprezintă active care:
- sunt detinute de o entitate pentru a fi utilizate in producţia de bunuri sau prestarea de servicii,
pentru a fi închiriate tertilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative; și
-sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an.
Imobilizările corporale cuprind: terenuri si constructii; instalatii tehnice si maşini ; alte
instalatii, utilaje si mobilier ; avansuri și imobilizări corporale în curs de execuţie.
În cadrul imobilizărilor corporale sunt evidentiate în mod distinct imobilizările corporale în
curs de execuţie. Imobilizările corporale recunoscute ca active sunt evaluate la costul de achiziţie.
Toate imobilizările corporale, cu excepţia terenurilor sunt amortizate conform duratelor de
utilizare economica care se situeaza în intervalul stabilit prin H.G. nr. 2.139/2004 și corespund
duratei fiscale. Entitatea amortizează imobilizările corporale utilizând regimul de amortizare liniară.
Investitia în curs se amortizeazâ începând cu momentul punerii în funcţiune. Cheltuielile
ulterioare aferente unei imobilizări corporale sunt recunoscute, de regulă, drept cheltuieli în perioada
în care au fost efectuate.
Costul reparaţiilor efectuate la imobilizările corporale, în scopul asigurarii utilizării continue a
acestora, este recunoscut ca o cheltuiala în perioada în care este efectuata.
Sunt recunoscute ca o componenta a activului investiţiile efectuate la imobilizările corporale,
sub forma cheltuielilor ulterioare. Acestea au ca efect îmbunătățirea parametrilor tehnici iniţiali ai
acestora și conduc la obţinerea de beneficii economice viitoare, suplimentare față de cele estimate
iniţial. Obţinerea de beneficii se realizeaza fie direct prin creşterea veniturilor, fie indirect prin
reducerea cheltuielilor de intretinere și funcţionare.
Imobilizările corporale în curs de execuţie reprezintă investiţiile neterminate efectuate în regie
proprie sau în antrepriza. Acestea se evaluează la costul de producţie sau costul de achiziţie, după
caz. Imobilizările corporale în curs de execuţie se trec în categoria imobilizărilor finalizate după
recepţia, darea în folosinţă sau punerea în funcţiune a acestora, dupa caz.
Costul unei imobilizări corporale construite în regie proprie este determinat folosind aceleaşi
principii ca și pentru un activ achiziţionat. Orice profituri interne sunt eliminate din calculul costului
acelui activ. În mod similar, cheltuiala reprezentând rebuturi, manopera sau alte resurse peste
limitele acceptate ca fiind normale, precum și pierderile care au aparut în cursul construcţiei în regie
proprie a activului nu sunt incluse în costul activului.
Entitatea procedează la reevaluarea imobilizărilor corporale, grupa terenuri și clădiri, existente
la sfârșitul exerciţiului financiar, cu reflectarea în contabilitate a rezultatului acesteia, periodic (la un
interval de 3 ani).
Societatea transferă surplusul din reevaluare inclus în capitalurile proprii direct în rezerve (ct.
1065), atunci când surplusul este realizat. Întregul surplus poate fi realizat prin casarea sau vânzarea
activului. Pentru anul 2007, o parte din câştigul din surplusul din reevaluare a fost realizat pe măsură
ce activul este folosit de entitate.
27
Analiza și diagnosticul activității
Transferul din surplusul de reevaluare în rezultatul reportat nu se face prin contul de rezultate.
Ultima reevaluare a fost efectuată la 31.12.2009, pentru clasa de terenuri și clădiri . Reevaluarea a
fost efectuată de un evaluator independent, în scopul înregistrării în contabilitate și pentru necesitate
de impunere pe clădiri.
Imobilizări financiare
Imobilizările financiare cuprind acţiunile detinute la entitatile afiliate, împrumuturile acordate
entitatilor afiliate, interesele de participare, împrumuturile acordate entitatilor de care compania este
legata în virtutea intereselor de participare, alte investiții deținute ca imobilizări, alte împrumuturi.
În conturile de creanţe reprezentând împrumuturi acordate se înregistrează sumele acordate
terților în baza unor contracte pentru care entitatea percepe dobânzi, potrivit legii.
La poziţia din Bilanţ "Alte împrumuturi acordate" se cuprind garanţiile, depozitele și cauţiunile
depuse de entitate la terți.
Pentru creanţele imobilizate, cu scadența mai mare de un an, în Bilanţ, la poziţia imobilizări
financiare, este prezentată numai partea cu scadența mai mare de 12 luni, diferenţa urmând a fi
reflectată la poziţia «Creanţe» din Bilanţ.
Imobilizările financiare recunoscute ca activ se evaluează la costul de achiziţie sau valoarea
determinată prin contractul de dobândire a acestora.
Imobilizările financiare se prezintă in Bilanţ la valoarea de intrare, mai puţin ajustarile
cumulate pentru pierdere de valoare.
Costurile indatorarii sunt cheltuieli ale perioadei și se inregistrează atunci când apar.
Societatea clasifică împrumuturile sale ca fiind pe termen mediu, lung sau scurt, în funcţie de
termenul de rambursare menționat în contractele de credit.
Stocurile sunt active circulante:
a)-deținute pentru a fi vândute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii ;
b)-în curs de producţie în vederea vânzării în procesul desfășurarii normale a activității;
c) sub forma de materii prime, materiale și alte consumabile care urmează să fie folosite în procesul
de producţie sau pentru prestarea de servicii.
Stocurile sunt evaluate la intrarea în gestiune la cost de achiziţie, inclusiv toate taxele
nerecuperabile, cheltuielile de transport, aprovizionare și alte cheltuieli necesare pentru punerea în
stare de utilitate sau intrarea în gestiune a bunurilor respective.
Activele de natură stocurilor nu sunt reflectate în bilanţ la o valoare mai mare decât valoarea
care se poate obţine prin utilizarea sau vânzarea lor. În acest scop, valoarea stocurilor se diminuează
până la valoarea realizabilă neta, prin reflectarea unei ajustari pentru depreciere.
Conform Reglementarilor contabile prin valoare realizabila neta se întelege preţul de vânzare
estimat care ar putea fi obținut pe parcursul desfășurării normale a activității, minus costurile
estimate pentru finalizarea bunului, atunci când este cazul, și costurile estimate necesare vânzării.
La ieşirea din gestiune a stocurilor, acestea se evaluează și înregistrează în contabilitate prin
aplicarea metodei primul intrat-primul ieşit.
Disponibilităţile băneşti sunt formate din numerar si disponibilul în conturi la banei. Conturile
la banei în devize sunt prezentate în lei, conversia fiind realizată la cursul de schimb valabil la data
raportării.
Operaţiunile de vânzare-cumparare de valuta se înregistrează în contabilitate la cursul utilizat
de banca comercială la care se efectuează licitația cu valută, fără ca acestea să genereze în
contabilitate diferente de curs valutar.
Conversii valutare
Tranzacţiile realizate în valută sunt transformate în lei la o rată de schimb valabilă la data
tranzacției. Activele și pasivele exprimate în valută la data întocmirii bilanţului sunt transformate în
lei utilizând ratele de schimb valabile la sfârșitul perioadei. Câştigurile sau pierderile rezultate din
aceste conversii valutare sunt incluse în contul de profit și pierdere.
28
Analiza și diagnosticul activității
Cursurile de schimb, comunicate de B.N.R. la sfarsitul perioadei de raportare au fost:
Creanţele comerciale
Creanţele sunt prezentate în bilanţ la valoarea istorică. Pentru creanţele incerte și debitorii
diverşi cu o vechime mai mare de 1 an sunt constituite provizioane integral.
Pierderea finală poate varia față de ce se estimează ca provizion. În lipsa unor informaţii
credibile privitoare la situația financiară a clienţilor și datorita lipsei de mecanisme legale de
colectare a creanţelor de la clienţi, estimarea pierderilor posibile devine incertă.
Recunoaşterea veniturilor si cheltuielilor
Veniturile și cheltuielile sunt recunoscute potrivit contabilității de angajamente.
Active si datorii contingente (angajamente)
Datoriile angajate nu sunt recunoscute în situațiile financiare. Ele sunt prezentate în note, cu
excepţia situatiilor în care posibilitatea unei ieşiri de resurse care cuprinde beneficii economice este
îndepartată.
Activele angajate nu sunt de asemenea recunoscute in situatiile financiare ataşate, dar sunt
prezentate daca o intrare de beneficii economice este probabila.
Provizioane
Provizioanele nu depășesc, din punct de vedere valoric, sumele care sunt necesare stingerii
obligaţiei curente la data bilanţului.
Un provizion este o datorie cu exigibilitate sau valoare incerta. Un provizion este recunoascut
numai în momentul în care:
-o entitate are o obligaţie curenta generata de un eveniment anterior;
- este probabil ca o ieşire de resurse să fie necesară pentru a onora obligaţia respectivă;
- poate fi realizată o estimare credibilă a valorii obligaţiei. Dacă aceste condiţii nu sunt îndeplinite,
nu se recunoaşte un provizion.
Provizionul pentru impozite se constituie pentru sumele viitoare de plată datorate bugetului de
stat, în condiţiile în care sumele respective nu apar reflectate ca datorie în relaţia cu statul.
Provizionul pentru impozite se constituie cu respectarea criteriilor de recunoaştere a
provizioanelor. Provizioanele pentru impozite se revizuiesc la sfârșitul anului.
Raţionamentul privind sumele ce urmează a fi transferate asupra veniturilor din reluarea
provizioanelor, în fiecare perioada, se face aplicând criteriile de recunoaştere și evaluare ale
provizioanelor, prevăzute de reglementările contabile. Evenimente ulterioare datei bilanţului
Evenimentele ulterioare datei bilanţului sunt acele evenimente, favorabile sau nefavorabile,
care au loc între data bilanţului și data la care situațiile financiare anuale sunt autorizate pentru
publicare.
Evenimentele ulterioare datei bilanţului care furnizează informaţii suplimentare în legătură cu
poziţia societății la data bilanţului (evenimente care necesita ajustari) sunt reflectate în situațiile
29
Analiza și diagnosticul activității
financiare. Evenimentele ulterioare datei bilanţului care nu necesita ajustari sunt evidentiate în note,
în cazul în care sunt semnificative.
Beneficiile angajaţilor
Beneficii pe termen scurt: beneficiile pe termen scurt ale angajaţilor includ salarii și contribuții
pentru asigurări și protecție socială. Beneficiile pe termen scurt ale salariaţilor sunt recunoscute ca și
cheltuiala pe masură prestării serviciilor.
Beneficii post-anqajare: atât societatea, cât și angajaţii săi sunt obligaţi prin lege să contribuie la
constituirea diverselor fonduri pentru asigurari și protecție socială (fonduri de pensii, asigurări de
sănătate, protecție a şomerilor). Angajatorul nu are obligaţia să plătească beneficii ulterioare
salariaţilor, singura obligaţie fiind plata contribuţiilor datorate la termen. Aceste contributii către
bugetele asigurărilor sociale se înregistreazâ în contul de profit si pierdere pentru perioada aferentă.
Rezultatul de acţiune
Rezultatul pe acţiune prezentat în contul de profit este determinat ca raport între profitul net și
media ponderata a numărului de acţiuni echivalente în anul respectiv.
a) Riscul de credit
Societatea este expusă riscului de credit aferent creanţelor și imobilizărilor financiare, adică
riscului înregistrării de pierderi sau nerealizării profiturilor estimate, ca urmare a neîndeplinirii de
către contrapartida a obligaţiilor contractuale.
b) Riscul valutar
Societatea este expusă fluctuaţiilor cursului de schimb valutar, însă nu are o politică formală de
acoperire a riscului valutar. Majoritatea activelor şi pasivelor financiare ale Societăţii sunt exprimate
în monedă naţională.
c)Riscul de rată a dobânzii
Fluxurile de numerar operaţionale ale Societăţii sunt afectate de variaţiile ratei dobânzilor, în
principal datorită disponibilităţilor plasate în depozite bancare .
Societatea nu utilizează instrumente financiare derivate pentru a se proteja faţă de fluctuaţiile ratei
dobânzii. Societatea nu deţine alte împrumuturi sau alte datorii semnificative purtătoare de dobânda.
d) Riscul de lichiditate
Managementul prudent al riscului de lichiditate implică menţinerea de numerar suficient.
Datorită naturii activităţii, Societatea urmăreşte să aibă flexibilitate în posibilităţile de finanţare, prin
menţinerea de depozite.
e) Riscul aferent mediului economic
Începând cu 1 ianuarie 2008, prin aderarea României la Uniunea Europeana, studiile de
specialitate certifica posibila intensificare a fluxurilor de turişti către Romania.
Daca obiectivele incluse in Planul 2008-2026 sunt realizate, Gura Humorului, in speţa si
societatea Casa de Bucovina - Club de Munte SA va intra in circuitul turistic internaţional.
Efectele crizei financiare internaţionale s-au resimţit şi pe piaţa financiară românească în special sub
forma: scăderii pieţei de capital, creşterii primelor de risc la credite, creşterii ratelor de dobândă la
lei datorită crizei globale de lichiditate, deprecierii monedei naţionale, scăderii preţurilor activelor
imobiliare, scăderii ratingului României de către Fitch şi Standard & Poor's, evoluţiei negative a
indicatorilor macroeconomici (inflaţie, deficit bugetar, deficit de cont curent, scăderea investiţiilor
străine directe, creşterea ratei şomajului, etc.), neadmiterea de către institutiile de credit a finantarii
activitatii de investitii imobiliare.
În plus, având în vedere condiţiile de piaţă şi nesiguranţa care domina economia românească
şi în anul 2010, conducerea Societăţii estimează că se vor resimţi şi alte efecte ulterior datei acestor
situaţii financiare, care pot afecta activitatea de investitie si activitatea curenta a socîetatii.
În plus, având în vedere condiţiile de piaţă şi nesiguranţa care domina economia românească
şi în anul 2010, conducerea Societăţii estimează că se vor resimţi şi alte efecte ulterior datei acestor
situaţii financiare, care pot afecta activitatea de investitie si activitatea curenta a socîetatii.
30
Analiza și diagnosticul activității
Bilanț nr.1
Analiza principalelor elemente de bilanţ
Situatia patrimonială, pe elemente principale, la data de 30 septembrie 2009 comparativ cu
perioada incheiata in aceeaşi perioada a anului 2008, se prezintă astfel:
Menţiune: Diferenţa între activele imobilizate şi activele circulante la data de 30.09.2009 fată
de data de 30.09.2008 apare ca urmare a unei modificări în politica contabilă a societăţii în privinţa
înregistrărilor depozitelor bancare în categoria imobilizărilor financiare şi nu a activelor circulante.
Din analiza elementelor de bilanţ, se constata ca valoarea activelor (imobilizate şi circulante)
a înregistrat o creştere de 2,57% față de perioada analizata a anului trecut, datorită creşterii sumelor
plasate în depozite bancare. în această perioadă societatea a reuşit să ramburseze ultimile rate ale
contractului de credit pe termen lung, angajat în anul 2002.
De asemenea capitalul propriu al societăţii a crescut cu 3,99 % fata de aceeaşi perioadă a
anului precedent.
despre ce luna vorbiti in acest table? sper ca nu sept.......pt ca in acest caz aveti o problema....
Profitul din exploatare 228.018 462.541 202,85
31
Analiza și diagnosticul activității
Profit (pierdere) 754.704 1.374.559 182,13
Veniturile totale realizate sunt de 5.040.244 lei, cu 17,60 % mai mari comparativ cu veniturile
inregistrate in aceiaşi perioadă a anului 2008.
Veniturile din exploatare au inregistrat o creştere cu 5,97 % comparativ cu cele realizate pe 9 luni in
2008 si cu 1,3 % față de veniturile prevăzute in proiecţia bugetară pentru perioada analizată.
Veniturile financiare au inregistrat o creştere de 76,16 % față de de aceiaşi perioadă a anului
trecut. Aceste venituri au ca provenienţă dobânzile bancare încasate in urma plasamentelor efectuate
in perioada raportată.
Societatea a acordat o atenție deosebită controlului cheltuielilor, in strânsă corelaţie cu
veniturile realizate inregistrindu-se o scădere a acestora față de perioada precedentă a anului 2008,
cu 3,08%. Cheltuielile operaţionale se situează la un nivel similar cu cel din 2008, in condiţiile
creşterii cifrei de afaceri.
La 30.09.2009, societatea inregistrează un profit net de 1.374.559 lei, cu o creştere de 82,13 %
față de 30.09.2008.
Investitii : În localitatea Gura Humorului urmează a fi finalizat în următoarele câteva luni
proiectul P.O.P.A.S, proiect realizat in cadrul programului "PHARE 2004-2006 Coeziune economică
si socială : Proiecte Mari de Infrastructură Turistică" ce are ca obiective :constructia unei pârtii de
schi in imediata vecinătate a zonei Arinis (cca 200m); piscină acoperită; terenuri de sport; patinoar,
infrastructură de utilitați pentru zona mai sus menţionată.
Programul de investitii demarat de societate a fost gândit astfel încât să beneficieze la
maximum de facilităţile oferite de proiectul mai sus menţionat. În primele 9 luni ale anului 2009 au
fost finalizate fazele pregătitoare realizarii efective a noului hotel/restaurant Arinis: regularizarea
cursului torentului Arinis care mărgineşte amplasamentul (lucrare finalizată cu un deviz de 70.378
EUR); realizarea proiectului in faza de PT si detalii de execuţii (proiect finalizat în proporţie de 80
% cu costuri în sumă de 50.500 EUR);găsirea unor soluţii pentru realizarea racordurilor la utilitati.
Bilant nr.2
Situația patrimonială, pe elemente principale, la data de 30 septembrie 2010 comparativ cu
perioada încheiată în aceeaşi perioadă a anului 2009, se prezintă astfel:
de ce sept 2009 cand aveti situatiile fin la decembrie?????????
doar pt 2010 analizati realizarile la sept……in rest va rog reveniti cu studiul pt anul 2009 la
decembrie….preluati din raportul administratorilor si notele explicative….
Lei Lei %
32
Analiza și diagnosticul activității
Datorii pe termen lung 0 0 0
Diferenţa între activele imobilizate şi activele circulante la data de 30.09.2010 faţă de data de
30.09.2009 apare ca urmare a înregistrării depozitelor bancare în categoria activelor circulante.
Din analiza elementelor de bilanţ, se constată că valoarea activelor (imobilizate şi circulante) a
înregistrat o creştere de 21,33% față de perioada analizată a anului trecut, datorată, în principal
reevaluarii activelor corporale la sfârșitul anului 2009.
De asemenea capitalurile proprii ale societăţii au crescut cu 21,73 % față de aceeaşi perioadă a
anului precedent.
Veniturile totale realizate sunt de 3.505.491 lei, cu 15,87 % mai mici comparativ cu veniturile
înregistrate in aceeaşi perioadă a anului 2009.
33
Analiza și diagnosticul activității
Veniturile din exploatare au înregistrat o scădere cu 7,49 % comparativ cu cele realizate pe 9
luni in 2009, fiind cu 10,96 % mai mici decât veniturile prevăzute in proiecţia bugetară pentru
perioada analizată. Aceasta nerealizare a avut ca principală cauză scăderea veniturilor pe
departamentul cazare.
O influență foarte puternică asupra rezultatului a avut-o descreşterea in turismul de business,
care si-a pus amprenta in primul rând în rezultatele din trimestrul 1 si în a doilea rând asupra
activitații lunii iunie. De asemenea, pe fondul crizei economice care s-a resimțit tot mai mult, tariful
mediu la cazare a fost diminuat cu 18 %, pentru atragerea de noi segmente de piaţa.
În aceste condiţii s-a obtinut un grad de ocupare de 33,19 %, cu 12,24 % mai mare decât in
aceeaşi perioada a anului 2009, când gradul de ocupare a fost de 29,57 %
Veniturile financiare au inregistrat o scădere de 41,97% față de de aceeaşi perioadă a anului
trecut, scădere datorată dobânzilor mai mici .
Societatea a acordat o atenție deosebită controlului cheltuielilor, in strânsă corelaţie cu
veniturile realizate. În perioada analizată s-a înregistrat o scădere a acestora față de aceeaşi perioadă
a anului 2009, cu 1,21%. Diferenţa extrem de mică se explica in primul rând prin nivelul ridicat al
cheltuielilor fixe care reprezintă aproximativ 76% din total cheltuieli.
Luând în considerare creşterea gradului de ocupare, care a fost de peste 33 % pe perioada
analizată, costul real per cameră ocupată a fost mai mic decât în anul 2009 cu 12,47 %.
La 30.09.2010, societatea înregistrează un profit net de 733.661 lei, mai mic cu 53,37% fata de
30.09.200914.
Luând în considerare contextul economic actual si strategia de investitii aprobată odata cu
listarea societatii, Consiliul de Administraţie a aprobat demararea construcţiei unui "han turistic".
Structura va oferi exclusiv servicii de alimentatie publică, in condiţiile folosirii bazei materiale si a
personalului aferent hotelului. Hanul va fi o constructie uşoara de lemn cu o capacitate de
aproximativ 150 locuri.
Construcţia unui asemenea han se sprijină pe urmatoarele argumente:
-amplasament aflat în vecinătatea facilităţilor de agrement din cadrul proiectului POPAS; punerea
acestora in funcţiune in vara acestui an poate duce la creşterea fluxului de turişti;
-valoare de investitie relativ redusa (estimata la 100.000 Euro);
-includerea produsului in oferta hotelului Best Western Bucovina, ca loc de organizare a meselor
câmpeneşti, extrem de apreciate de clientela hotelului;
-în perioada de sezon se intentionează deschiderea acestuia in zilele de weekend sub forma unei
grădini de vara rustice, urmând ca ulterior, odata cu creşterea fluxului turistic în zonă, sa fie deschis
permanent; "hanul" poate deveni în scurt timp una din locaţiile preferate pentru organizarea de
nunti.
Până în prezent a fost finalizat proiectul și a fost înaintată documentaţia pentru obţinerea
autorizaţiei de constructie.
Fundamentarea Bugetului de Venituri si cheltuieli s-a făcut ținând cont in primul rând de
contextul economico-social al anului 2011.
Premisele de la care s-a plecat au fost, prin urmare, destul de nesigure si nu foarte optimiste:
previziunile guvernului indică o uşoară relansare a economiei de-abia in trimestrul III, fiind chiar si
in aceste condiţii în totală opoziţie cu cele ale multor analişti economici si reprezentanţi ai
14
http://www.bvb.ro/Companies/ListedCompanies.aspx?t=1&j=SUCEAVA
34
Analiza și diagnosticul activității
companiilor de top ; sectorul construcţiilor, un mare contributor la PIB, inca nu da semne de
revigorare; în sectorul de stat se previzioneaza disponibilizări importante pentru acest an ;
estimările cursului euro - leu se întind pe o plaja valori destul de mare 4,1-5,0 lei; există de
asemenea mai multe scenarii privind creşteri de prețuri la gaz metan si electricitate;
nu în ultimul rând, ratele dobânzilor la credite si depozite sunt extrem de greu de previzionat;
În ceea ce priveşte activitatea hotelului, ea are o sezonalitate extrem de pronunțată, centrată pe
perioada de vara cand beneficiază de aportul masiv de turişti străini.
Amplasarea hotelului, un mare avantaj pentru turiştii de leisure face pe de altă parte extrem de
grea atragerea segmentului corporate. Va fi nevoie de depunerea unor eforturi susținute în activitatea
de vânzări si de multa creativitate în ofertare previzionarea veniturilor la cazare, unde s-a făcut
plecând de la rezervările existente la începutul anului care, comparativ cu cele de anul trecut la
aceeaşi data, sunt destul de apropiate. Desi nesigure, s-au luat totuşi în calcul estimările analiştilor,
care mizează pe o uşoară creştere economică, previzionând prin urmare o creştere de venituri de
1 %.
În ceea ce privește încasările din alte activități s-a plecat de la premisa că, pentru a reprezenta
o opţiune interesantă, unele din acestea vor fi incluse în tariful de cazare. S-a luat în calcul
relansarea centrului de spa/fitness pentru piaţa locală, începând cu luna aprilie, promovând o politică
bazată pe abonamente. S-a previzionat astfel acelaşi nivel al veniturilor ca si cel din 2009. Prin
acoperirea costurilor din abonamente, acest serviciu poate fi oferit gratuit in pachetele turistice.
Politica de personal
Având in vedere pronunțata sezonalitate a activitatii, schema de personal a firmei va trebui să
fie una extrem de flexibilă, adaptată permanent la nivelul de activitate.
Nu s-a previzionat reducerea numărului de angajaţi, cel puţin până la ieşirea din sezonul de
vară Se are însă în vedere reconsiderarea actualei organigrame. Direcţiile vor fi urmatoarele:
crearea Departamentului Vânzări, condus de un Director care va avea în salariu atât o componentă
fixă cât și una variabilp, bazată pe performanțe;
externalizarea serviciului de paza; va exista însă condiţia ca firma care va câstiga acest contract să
preia si actualii angajaţi pentru o perioada de cel puţin un an ;
infiintarea compartimentului stewarding la Restaurant.
În funcţie de evoluţia activității, alte măsuri se vor lua începând cu luna octombrie, bineînteles
acolo unde se va impune și în deplină concordanță cu legislaţia actuală.
Cheltuielile
Cheltuielile cu salariile pe fiecare departament au fost bugetate tinând cont de viitoarea
organigramă și de anumiţi indicatori de performanta. Pentru perioada de sezon a fost de asemenea
bugetată o sumă suficientă care să acopere prestațiile suplimentare.
Cheltuielile directe departamentale au fost de asemenea bugetate ținând cont de indicatorii de
performanță impuşi și de anumite condiţii care țin de specificul hotelului.
La capitolul cheltuieli generale a fost nevoie de bugetarea unei sume substanţiale pentru revizii si
reparaţii care sunt absolut necesare, având în vedere perioada de când functionează hotelul. Vorbim
despre instalații de ventilaţie, calandru, hamam, pompe de recirculare, lifturi, avertizare incendiu,
cazane si filtre.
La capitolul reparaţii si modernizare hotel nu s-au bugetat cheltuieli, urmând a se stabili până la
jumatatea anului daca vor fi necesare anumite investiţii.
Se vor avea în vedere în primul rând iluminatul exterior al hotelului, montarea unei firme
luminoase si amplasarea de bannere care sa permită o mai buna vizibilitate a hotelului.
Profitul brut se estimează a fi de 1,332,685 RON, cu 1% mai mare decât cel de anul trecut însă
rezultatul din exploatare de 17,106 RON cu 50% mai mic decât în 2009, datorită creşterii nivelului
amortizărilor.
În tabelul nr. 11 sunt prezentați câțiva indicatori:
35
Analiza și diagnosticul activității
După cum se constată din datele prezente în tabele din punct de vedere al lichidității
societatea are indicatori superiori în anul 2009 față de 2008 datorită, în principal, plasamentelor în
depozite bancare.
3.9. Raporturile anuale privind raporturile anuale de activitate pentru exercitiile financiare
Hotelul Best Western Bucovina este primul reper cu identitatea unui lant internaţional (Best
Western) din zona judeţului Suceava și în continuare singurul hotel care operează într-o franciză
internaţionala în aceasta zonă. Serviciile prestate se situează într-o gama extrem de completa: de la
serviciile hoteliere de bază (cazare și alimentatie), pachete integrate de tip "inclusive" pentru
seminarii, conferinţe sau congrese până la servicii particularizate la nivelul clientului sau grupului,
Hotelul Best Western Bucovina are în portofoliu atât clientela romana cât și clientela străină -
grupuri itinerante de turişti în special din zona Comunitatii Europene.
Industria hotelieră a traversat un an agitat, în contextul în care criza s-a adâncit, cu un impact
serios asupra performantei operatorilor de profil. Încetinirea activității de business, stagnarea cererii
36
Analiza și diagnosticul activității
pentru vacante de relaxare și creşterea în volum a ofertei hoteliere, au determinat evoluţii diferite pe
segmente de clientelă.
În luna februarie 2010, s-a dat in funcţiune noua și moderna pârtie de schi "Şoimul" iar în
lunile imediat urmatoare vor fi finalizate lucrările la zona de agrement Ariniș (piscina acoperita,
patinoar, terenuri de sport). Folosind acest suport de agrement realizat de autoritatea locală cu
fonduri europene, hotelul și-a îmbogățit gama de produse oferite pe piaţa internă și anume – vacanțe
pentru sporturi de iama. Impactul asupra reducerii efectului sezonalitații se va vedea mai clar la
sfârșitul anului 2010 .
Strategiile de promovare și politicile de preț ale societății s-au caracterizat printr-o maximă
elasticitate având ca scop creşterea numărului de clienţi prin practicarea unui preț corect fără, insă, a
se neglija imaginea produsului pe piaţa și asteptările clientelei vis a vis de acesta. Prin ofertele de tip
"package" s-a încercat mutarea competiţiei pe un alt teren decât al preţului prin adăugarea unor
componente suplimentare și a serviciile de bază, în beneficiul produsului de care beneficiază
clientul. Pentru segmentul organizării de evenimente, focus-ul pe promovare a fost schimbat de
pe zona de evenimente organizate de companii, pe zonă medicală, universitară și pe organizarea de
training-uri și seminarii cu suportul fondurilor europene.
Analizând structurarea clientelei din punctul de vedere al veniturilor generate pe sectorul de
cazare, putem constata urmatoarea dinamică :
- Grupurile de turişti străini sosiţi prin intermediul agenţiilor de turism constituie segmentul
primordial în activitatea operaţională a hotelului - 38 %;
-Segmentul organizării de evenimente, conferinţe și seminarii a înregistrat o pondere de 31%, cu
o creştere de 10 % fata de anul 2008;
- Pachetele de servicii integrate de tip inclusive (pachete oferite în special de sărbătorile de
Paste, Crăciun, Revelion și sejururi de vacanță) deţin 20 % din venituri;
- Segmentul clienţilor individuali cu rezervare directă are un aport mai redus, de numai 11%,
motivat și de opţiunile de vacanță a acestui gen de clienţi pentru structuri de cazare de tip pensiune
turistică cu un amplasament mai favorabil natural decât hotelul nostru.
Patrimoniul societatii este format în principal din clădiri și terenuri pentru care se păstrează
descrierea componentei de la 31.12.2008 conform tabelului de mai jos.
Imobilizările corporale ale societăţii, la 31.12.2009, sunt în suma de 29.409.201 lei,
comparativ cu 31.12.2008, când erau de 23.792.927 lei, formate din:
37
Analiza și diagnosticul activității
Imobilizări corporale in curs 502.752 635.147
Avansuri acordate pentru 47.994
imobilizări corporale
TOTAL 23.792.927 29.409.201
Tabel nr.12 Patrimoniul societății (imobilizările corporale)
Desi nesigure, s-au luat totusi in calcul estimarile analistilor, care mizeaza pe o usoara
crestere economica, previzionand prin urmare o crestere de venituri de 1 %.
Datorită crizei economice din anul 2010, s-a luat unele măsuri, pentru care s-a avut în vedere
ridicarea gradului de ocupare concomitent cu o usoara scadere a tarifului mediu, alăturate în același
timp catorva elemente de strategie :
-atragerea segmentului Corporate individual prin oferirea unor tarife competitive, cu precadere
în lunile cu ocupare foarte mica;
-lansarea unor oferte tentante pentru organizarea de intalniri de afaceri, seminarii,
conferinte ;
-crearea unor pachete avantajoase pentru turismul de leisure ;
- pachete de weekend pentru județele apropiate;
- pachete de ski;
- pachete de vacanță pentru sezonul de vară cu cât mai multe servicii conexe incluse in tarif
( acces liber la toate facilitatile hotelului, utilizarea telescaunului și a piscinei orașului, Five o’Clock
Tea etc) ;
-o activitate de promovare agresivă ;
-negocierea la recepție a tarifelor cu turiștii Walk In;
- organizarea unor evenimente insuficient exploatate de-a lungul anului: Vallentine,s day,
8 Martie, banchete si baluri școlare, petreceri de sfârșit de an pentru firme, nunți și alte evenimente
de familie.
S-a modernizat centrul de spa/fitness , începand cu luna aprilie, promovând o politică
bazată pe abonamente pentru cei din afara hotelului, iar cei cazați beneficiind de oferte speciale.
A fost nevoie de bugetarea unei sume substanțiale pentru revizii și reparații care sunt
absolut necesare, având în vedere perioada de când funcționeaza hotelul. S-au facut unele
reparații la instalatii de ventilatie, calandru, hamam, pompe de recirculare, lifturi, avertizare
incendiu, cazane si filtre.
Anul precedent un rol importamt la avut și iluminatul exterior al hotelului, montarea unei
firme luminoase si amplasarea de bannere care sa permita o mai buna vizibilitate a hotelului.
Un element de extrema importanta in 2010 il va reprezenta demararea lucrarilor la investitia
Hotel Ariniș. Având în vedere ca estimările primite de arhitecți pentru actualul proiect
depășesc suma de care societatea dispune, acesta va fi reanalizat astfel încăt investiția să se
încadreze în bugetul aflat la dispoziție.
38
Analiza și diagnosticul activității
39