Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Principiile Funcţiile Şi Rolul Controlului Financiar - Pages PDF
Principiile Funcţiile Şi Rolul Controlului Financiar - Pages PDF
financiar
Dobrea Gelu-Andrei
Iaşi
2014
Cuprins
1. Argument
2. Aspecte generale privind controlul financiar
3. Rolul controlului financiar
4. Principiile controlului financiar
5. Funcţiile controlului financiar
6. Controlul financiar public intern în România
7. Concluzii
8. Bibliografie
2
Argument
Premisele realizării unui management eficient, efect al unor decizii pertinente, cresc pe
măsură ce fondul de informaţii care stau la baza acestor decizii este mai exact, obiectiv, cu
informaţii reale corecte şi actualizate, rezultate din activitatea de control, indiferent de forma pe
care acesta o îmbracă.
3
Aspecte generale privind controlul financiar
Baza activităţii de control îşi are originea în expresia latinească contra rolus care se poate
traduce prin verificarea actului original după duplicatului acestuia, încredinţat, în acest scop unei
persoane specializate.
4
organizatorice, cât şi asupra altor procese ale reproducţiei sociale din care din care rezultă şi se
mobilizează sau către care sunt dirijate spre utilizarea resurselor financiare.
Controlul financiar are ca obiect de cercetare şi cuprinde în sfera sa, relaţiile, fenomenele
şi procesele financiare, procesul de administraţie şi gestionare a patrimoniului şi rezultatele
activităţii economic-sociale, toate momentele, unităţile si locurile unde se gestionează valori
materiale şi băneşti.
b) propunearea de măsuri vizând corectarea realităţii în sensul dorit de cel care a dispus controlul
c) luarea unor măsuri de către organele de control pentru descurajarea, îndepărtarea şi pedepsirea
producerii de abateri de la obiectivele prestabilite.
În primul rând, controlul financiar este instrumentul care, prin efectele sale de prevenire
şi de relgare a disfuncţionalităţilor ce pot interveni la un moment dat în activităţile desfăşurate în
cadrul unităţilor economice.
5
În al doilea rând, controlul financiar serveste intereselor agentilor economici care îl
organizează şi exercită, atât prin acţiunea de prevenire a situaţiilor de disfuncţionalitate în
procesul de gestionare a patrimoniului şi mai ales prin cea de remediere a unor abateri de la
prevederile legale, cu efecte pertubatorii în activitatea acestora.
Din acest punct de vedere, controlul financiar constituie una din cele mai importante
pârghii ale activităţii de management a entităţilor economice, deoarece poate furniza
conducătorilor acestora importante informaţii necesare realizării, în condiţii de eficienţă, a
programelor, respectiv a obiectivelor propuse.
6
O condiţie esenţială pentru menţinerea pe piaţă şi obţinerea de profit este informaţia
operativă si reală cu privirea la starea patrimoniului, activităţii economice şi comerciale.
Cunoaşterea permanentă a situaţiei patrimoniului, a capacităţii acestuia de a genera profit, a
solvenţei comerciale ori de faliment în care se pot afla agenţii economici este asigurată atât cu
ajutorul contabilităţii cât mai ales a controlului financiar organizat şi exercitat în mod exigent şi
competent. În acest context controlul apare ca o funcţie eficientă şi necesară a managementului
general care presupune o activitate continuă de prevedere, organizare, comanda, control.
Prin control, conducerea îşi asigură informarea reală, dinamică şi preventivă care ridică
valoarea concluziilor si calitatea deciziilor. Controlul pătrunde în esenţa fenomenelor, sesizează
aspectele negative în momentele în care acestea se manifestă ca tendintă şi intervine operativ
pentru prevenirea si lichidarea cauzelor. Controlul se manifestă ca forma de perfecţionare a
modului de gestiune a patrimoniului, de organizare şi conducere a activităţii unităţilor
patrimoniale.
Având în vedere aceste elemente, controlul financiar devine o necesitate atunci când
statul, prin instituţiile sale, este şi principalul sau unicul coordonator sau realizator al activităţii
economice care se desfăşoară la nivel naţional, regional sau sectorial, având în vedere că
implicaţiile unei eventuale gestiuni defectuoase capătă dimensiuni deosebite prin consecinţele pe
care acestă stare ar avea-o asupra întregului sistem economico-social ca urmare a introducerii, în
interiorul său, a unor elemente eroante cu efect pertubator.
7
mentinerea activităţii într-o stare de normalitate, la soluţionarea competentă a problemelor
privind dezvoltarea şi modernizarea firmei în condiţiile de eficienţă, contribuind la orientarea
resurselor într-o ordine de priorităţi raţionale si de perspectivă.
- interesele statului.
8
Conținutul controlului financiar
Cerințe:
-să fie continuu; Scop:
-adaptabilităţii controlului la
Funcțiile controlului
structura organizatorică și
funcționale ale unităţilor sau -de evaluare;
activităţilor controlate;
-preventivă;
-autonomiei, competenţei şi
autorităţii controlului -de documetare;
9
Principiile controlului financiar
În orice stat democratic controlul financiar trebuie să răspundă unor principii de bază care
vizează transparența finanțelor publice, cum ar fi eficacitatea, eficiența dar și economicitatea
guvernării.
Utilizarea cu eficiență a resurselor publice dar și private este permisă prin realizarea
nemijlocită în practică a activității de control financiar, bazându-se pe o serie de principii și
funcții de maximă generalitate care, indiferent de modificările obiective pe care le suportă
această activitate în condiții politice, economice, sociale existente la un moment dat.
1
Constantin Roman, Vasile Tabără, Aureliana Geta Roman, Control financiar și audit public, Editura Economică,
București, 2007, p.109
10
ale statului de drept. Acest principiu admite că nu orice activitate întocmește subiect al
controlului, ci doar activitatea care a fost stabilită anticipat de drept.
2
Hotărârea nr.403 din 23 martie 2004, pentru modificcarea și completarea Hotărârii Guvernului nr.1574/2003
privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice și a Agenției Naționale de Administrare Fiscală,
publicată în Monitorul Oficial nr. 275 din martie 2004.
11
Perfecționarea continuă a tehnicilor de exercitare a controlului financiar cuprinde
respectarea acestui principiu, această acțiune care este impusă de evoluția foarte rapidă a
metodelor de conducere, ca și de progresele înregistrate pe linia modernizării sistemului
informațional economic.
IV. Principiul aproprierii controlului de locurile unde se iau deciziile și unde se
concretizează răspunderile pentru administrarea patrimoniului public sau privat.
Aplicarea acestui principiu urmărește înlăturarea verigilor intermediare și inutile din
munca de control. Activitatea de control finaciar este o latură inseparabilă a conducerii în
economie, iar răspunderile pentru administrarea patrimoniului și pentru realizarea sarcinilor
propuse revin, unităților patrimoniale și consiliilor lor de administrație. Prin urmare, controlul
financiar trebuie efectuat în prim-plan din interiorul unității, de către organele de conducere și de
organele specializate proprii, ori de la nivelurile imediat superioare.
Controlul direct exercitat de persoanele cu atribuții de conducere (directori, președinți,
șefi de secții sau de sectoare, de compartimente funcționale, de brigăzi sau echipe) asupra
locurilor de muncă de care răspund nemijlocit este de măsură să contribuie efectiv la instaurarea
unui climat de ordine și disciplină, la crearea premiselor pentru îndeplinirea exemplară a
sarcinilor, la prevenirea păgubirii avutului public și privat.
3
Ion Florea, Ionela-Corina Macovei, Radu Florea, Controlul economic, financiar și gestionar, Editura CECCAR,
București, 2007, p.36
12
baza concepției de organizare a sistemului de control. „Numai abordând în mod obiectiv și
dezinteresat problemele supuse controlului constatările pot surprinde imaginea reală a
patrimoniului unității verificate, a situației economice și financiare a acesteia.”4
Existența unor organisme independente este datorită acestui principiu, în afara structurii
organizatorice a ministerelor, administrațiilor publice locale sau a altor unități patrimoniale. Un
astfel de control se gasește în toate formele de control, un exemplu este Ministerul Finanțelor
Publice.
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) este autoritatea administraţiei publice centrale
de specialitate, care are responsabilitatea elaborării şi implementării politicii în domeniul
controlului financiar şi a gestiunii financiare.
Ministerul Finanțelor Publice îndrumă metodologic, coordonează şi supraveghează
asigurarea bunei gestiuni financiare şi a controlului în utilizarea fondurilor publice şi în
administrarea patrimoniului public, prin două structuri special constituite, care sunt responsabile
de armonizarea şi implementarea principiilor şi standardelor de control intern/managerial şi audit
intern, respectiv:
- Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI);
- Unitatea Centrală de Armonizare a Sistemelor de Management Financiar şi
Control (UCASMFC).5
Principiul controlului extern își găsește expresia nu numai la nivel macroeconomic ci și la
nivel microeconomic, în sensul că, competențele de control se stabilesc ținând seama de
subordonarea controlului, astfel permițându-se ca orice activitate desfășurată în cadrul unei
unități să fie controlată de organul ierarhic superior nemijlocit.
În cadrul organizării sistemului de control, principiul controlului extern cere, să se
delimiteze sfera de activitate, aceasta reprezentând un interes deosebit în cadrul formelor de
organizare a controlului deoarece prin aceasta se delimitează dreptul fiecărui organ de a exercita
controlul în conformitate cu atribuțiile care îi revin.
4
Constantin Roman, Vasile Tabără, Aureliana Geta Roman, Control financiar și audit public, Editura Economică,
2007, p.110
5
www.mfinante.ro
13
VI. Principiul autonomiei, competenței și autorității controlului, acesta trebuie să
îndeplinească mai multe cerințe:
a) Organizarea controlului trebuie să acorde posibilitatea celui care conduce să și
controleze. Astfel, se presupune ca fiecare structură organizatorică să dețină
propriile organe pentru urmărirea obiectivelor stabilite, în mod permanent și
sistematic, cu scopul de a obține informații asupra propriilor rezultate și
corectarea eventualelor deficiențe.
b) Autonomia controlului este o cerință esențială a principiului autocontrolului și își
găsește expresia în organizarea propriu-zisă a acesteia. Organele de control
trebuie să fie independente față de unitatea sau activitatea controlată, pentru a
desfășura o muncă cu adevarat eficientă, astfel încât să poată acționa liber în
virtutea sarcinilor și atribuțiilor pe care le au. Într-o mai mare măsură, autonomia
implică, responsabilitatea organelor de control pentru calitatea verificărilor
efectuate, îndepărtând raporturile de subordonare directă.
c) Competența profesională este asigurată prin nivelul de pregătire, volumul de
cunoștințe sau priceperea organului de control, la care se adaugă unele calități
personale dintre cele înnăscute ori dobândite prin experiență(prin capacitatea de
analiză și sinteză, receptivitatea față de nou, spirit de orientare).
d) Competența juridică este strâns legată de autoritatea controlului, reprezentând
legitim, puterea organelor de control de a dispune măsuri obligatorii în sarcina
unităților sau persoanelor verificate și chiar de a aplica sancțiuni celor vinovați.
Competența juridică sau legală selectează sfera de atribuții recunoscute de lege și
dreptul organelor de control de a acționa în cadrul acestora.
14
Funcțiile controlului financiar
4.Funcția de atestare-certificare
Într-o alta sursă de informare funcțiile controlului financiar sunt după cum urmează:
15
Pot fi abordate și prin prisma practicii economice,funcțiile controlului financiar,ținând cont de
latura formală a participării controlului la mecanismul de funcționare al economiei,în general și
al diferitelor entități,în particular.Din acest punct de vedere controlul financiar îmdeplinește două
funcții specifice:
-Cunoaștere-evaluare;
-Îndrumare și sprijin.
16
Funcția de prevedere sau previzională, descifrarează tendinţele sau mersul
evenimentelor viitoare. Controlul poate anticipa evoluţia unor procese şi fenomene sau
consecinţele lor pe baza analizei realităţilor, pe baza rezultatelor estimative ale măsurilor
preconizate şi ţinând cont de legile obiective ale dezvoltării economice. Controlul financiar ajută
conducerea în asigurarea unei gestiuni previzionale, ale cărei principale caracteristici sunt date
de desfăşurarea echilibrată a activităţilor viitoare, pe baza productivismului raţional, securitatea
împotriva riscurilor posibile şi descoperirea unor noi posibilităţi de valorificare a rezervelor
existente în interior
*Funcţia de constatare şi de corectare-În cazul apariţiei unor nereguli. Astfel, controlul
urmăreşte modalitatea de realizare a echilibrului financiar între venituri şi cheltuieli şi,
îndeplinirea deciziilor referitoare la activitatea firmei pentru respectarea intereselor acesteia.
*Funcţia de cunoaştere si evaluare -A situaţiei la un moment dat, a rezultatelor obţinute
intro perioadă de timp, a desfăşurării activităţii în condiţii de legalitate si eficienţă. Funcţia decun
oaştere presupune o analiză atentă în vederea depistării tuturor neregulilor dintr -o
activitate. Ea se completează cu funcţia de evaluare, care stabileşte si individualizează după
cazconsecinţele gestionării unei activităţi.
*Funcţia educativă si stimulativă-A participanţilor la realizarea procesului de
management.Prin realizarea celorlalte funcţii ale sale, controlul capătă si un aspect educaţional
pentru perioadele viitoare, pe baza rezultatelor obţinute şi a valorificării acestora. De fapt,
controlulstimulează agenţii economici pentru depăşirea situaţiilor dificile şi obţinerea unor
rezultate mai bune în viitor.Toate aceste funcţii determină menţinerea agenţilor economiciîntr-un
cadru programat,anticipat, pentru depistarea abaterilor şi înlăturarea consecinţelor negative,
realizând funcţia dereglare a sistemului , strâns legată de celelalte funcţii ale controlului.
17
**4.Functia recuperatorie evidentiaza un aspect foarte important al controlului
financiar, deoarece ea nu se limiteaza la prevenirea si aprecierea starii de fapt, dar actioneaza si
pentru descoperirea si recuperarea pagubelor, precum si pentru stabilirea, conform legii, a
raspunderii juridice. Pentru recuperarea prejudiciilor constatate, organele de control au obligatia
de a stabili forma procedurala prin care urmeaza sa se faca recuperarea, pentru stabilirea
integritatii avutului public. Formele procedurale legale de recuperare sunt: recuperarea pe cale
executarii silite, recuperarea pe calea raspunderii materiale reglementata de legislatia muncii,
precum si recuperarea pe calea actiunii civile in justitie.
a)Funcția de instrument de conducere- Rolul său constă în a defini cea mai bună cale
de urmat pentru atingerea scopului urmărit.Misiunea controlului financiar este de a ajuta
responsabilii operaţionali să conducă eficient gestionarea afacerilor. În consecinţă, pentru ei, se
impun următoarele obiective:
-Să valorifice toate oportunităţile;
18
controlului financiar. Eventualele disensiuni în cadrul întreprinderii urmare exercitării
controlului financiar nu reprezintă tocmai obiectivul acestuia, chiar dacă una din obligaţiile
controlului este de a efectua verificări intransingente, urmate adesea de aplicarea unor sancţiuni.
19
Controlul financiar public intern în România
Se urmăreşte crearea unui sistem unitar de control intern care să implice toate entităţile şi
autorităţile cu atribuţii de control şi evaluare, precum şi să clasifice formele de control intern
reglementate şi exercitate la nivelul fiecărei entităţi.
În acest sens, scopul controlului financiar public intern îl reprezintă verificarea legalităţii,
regularităţii si conformităţii operaţiunilor, identificarea slăbiciunilor sistemului de control intern ,
care au generat erorile sau care au permis apariţia fraudei, gestiunea defectuoasă sau frauduloasă
şi propunerea de măsuri pentru remedierea acestora.
venituri publice
cheltuieli publice
gestionarea fondurilor publice externe rambursabile şi nerambursabile , inculisv fondurile
UE
veniturile si cheltuielile societăţilor şi companiilor naţionale, regiilor autonome şi
societăţilor comerciale la care statul sau o unitate administrativ teritorială este acţionar
majoritar.
20
Luând în considerare importanţa controlului financiar public intern în procesul de
reformare a mangementului public putem aprecia că strategia dezvoltării controlului financiar
public intern trebuie să pună în prim plan responsabilitatea managerială şi funcţionarea
independentă a auditului intern şi să asigure că sistemele de control public intern sunt
impelementate adecvat şi previn sau limitează eroarea şi frauda.
Pentru realizare acestor obiective în ultima perioadă în structura tabloului financiar public
intern au survenit unele modificări ce s-au materealizat în :
21
Concluzii
22
Bibliografie
1. Constantin Roman, Vasile Tabără, Aureliana Geta Roman, Control financiar și audit
public, Editura Economică, București, 2007
2. Ion Florea, Ionela-Corina Macovei, Radu Florea, Controlul economic, financiar și
gestionar, Editura CECCAR, București, 2007
3. www.mfinante.ro
4. Dr. Petre Popeangă, Dr. Gabriel Popeangă, Control financiar și fiscal, Editura
CECCAR, București, 2004
5. Sorin V. Mihăescu, Control financiar în firme, bănci, instituții, Editura SEDCOM
Libris, 2007
23