PROIECT DE LECŢIE

OBIECTUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: PSIHOLOGIE

CLASA: a X-a
SUBIECTUL: CARACTER ( caracterul ca profil psihomoral al personalităţii ; formarea caracterului ; caracterul ca
mecanism integrator al personalităţii ; caracterul ca mecanism relaţional)
TIPUL LECŢIEI: de comunicare de noi cunoştinţe

OBIECTIVE :
Competenţă generală: Cunoaşterea fenomenelor psihice, a componentelor şi trăsăturilor specifice personalităţii umane, în
scopul înţelegerii vieţii subiective a omului;

Obiective operaţionale: Oo1: să definească şi să caracterizeze caracterul;

Oo2:să explice formarea caracterul şi mecanismele implicate;
Oo3:sǎ explice importanţa atitudinilor – valori în cristalizarea caracterului ;
Oo4:să înţeleagă implicarea caracterului în relaţionarea interumană;

STRATEGII DIDACTICE:
 METODE ŞI PROCEDEE:
expunerea, explicaţia didacticǎ, conversaţia, problematizarea, observaţia sistematicǎ şi independentǎ,
reflecţia personalǎ, activitatea independentǎ.

 MIJLOACE ŞI MATERIALE:
fişe de lucru individuale

BIBLIOGRAFIE:
Mielu, Zlate – coordonator manual „Psihologie” – cls. A X-a, Edit. Aramis 2005
Tinca, Creţu ; Nicolae , Mitrofan; Mihai, Aniţei – colab.

1
 Elemente esenţiale de conţinut Strategii didactice
Secvenţele lecţiei T Ob. Evaluare
Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode Mijloace

1. Captarea 3' - se va realiza discutând pe -strategie -manual de observarea

atenţiei marginea următoarei discursivǎ de psihologie- sistematicǎ
afirmaţii pentru tema în - participǎ la discuţii, tip Editura a elevilor;
cauzǎ : argumentându-şi argumentativ- Aramis;
rǎspunsurile ; persuasiv ;
Caracterul se referă la
acele trăsături care descriu
modul de a fi, de a se
comporta, atitudinile,
convingerile, profilul moral
al unei persoane.

-dezbaterea ;
2.Comunica- - se vor trece în revistǎ - ascultǎ cu atenţie
rea subiectului 2' elementele-cheie ale temei, obiectivele lecţiei ;
şi a prezente în schema lecţiei
obiectivelor (anexa nr. 1) ;
lecţiei

3. Dirijarea 30' Oo1 Caracterul ca profil

învăţării psihomoral al
personalităţii

În timp ce temperamentul - ascultǎ ceea ce li se

este neutral, nu implică comunicǎ ;
2
orientări valorice –
caracterul este încărcat
valoric, el descrie profilul
psiho – moral al - participǎ la discuţii, -strategie -manual de
personalităţii ; explicând care sunt discursivǎ de psihologie-
temperamentul este deosebirile dintre tip explicativ ; Editura
înnăscut, însă caracterul temperament şi caracter Aramis;
este dobândit prin modelare
socio – culturală.
Caracterul este alcătuit
din trăsături care se -expunerea ;
desfăşoară pe un
continuum, de la pozitiv la
negativ ; toţi oamenii au
caracter, dar orientat
valoric într-o manieră
diferită.
Puterea caracterului este
dată de forţa convingerilor, - oferǎ exemple practice ;
de tăria cu care le apărăm şi -explicaţia
susţinem, de constanţa şi didacticǎ ;
persistenţa lor în timp şi în
împrejurări variate, şi nu de
încărcătura lui valorică.
Caracterul este
schimbător, el se poate
modifica în timp – sub
influenţa unor factori de
mediu, socio – culturali. -conversaţia ;

manual de

3
 psihologie-
Formarea caracterului - enumeră care sunt Editura
Oo2
mecanismele de formare Aramis;
Geneza caracterului a caracterului şi -strategie
debutează în copilărie. importanţa lor în didacticǎ de tip
1. Imediat după naştere conturarea personalităţii argumentativ-
începe formarea umane ; deductiv ;
caracterului prin procesul
învăţării sociale pe căi
foarte variate ( familia,
părinţii vor încuraja
comportamentele dezirabile
şi le vor sancţiona pe cele
indezirabile ; copilul va
învăţa foarte repede ce
comportamente îi aduc -conversaţia ;
laudă, recompense şi pe
cele care îi aduc reproşuri,
pierderea unor privilegii, - explică modul de
chiar sancţiunea) – acesta desfăşurare a
este mecanismul mecanismelor implicate
condiţionării – care are ca în formarea caracterului
efecte fixarea unor
comportamente mai simple,
în primii ani ai copilăriei.
2. Mecanismul autorităţii – -problematiza-
este sursa principală de rea ;
formare a caracterului ;
autoritatea adultului se
impune de la sine, ceea ce
decide el este „sfânt”;

4
mecanismul autorităţii
merge mână în mănă cu cel manual de
al condiţionării . Pe măsură psihologie-
ce copilul creşte autoritatea -strategie Editura
ar trebui exercitată cu - explică importanţa discursivǎ de Aramis;
măsură, pentru că va creşte mediilor : familial, social tip explicativ;
şi nevoia de autonomie a şi cultural în modelarea
copilului şi mai ales a caracterului
adolescentului. Autoritatea
ar trebui să se schimbe în
coparticipare, antrenarea
adolescentului la viaţa de
familie, a şcolii, în luarea
deciziilor, prin consultare şi -expunerea;
nu prin impunere.
3. Mecanismul imitării şi al
modelului – copilul va imita
şi va adopta modelele de
conduită din mediul lui
familial ( părinţi, bunici,
fraţi etc.) ; are loc un proces
de „imprimare” , de -explicaţia ;
întipărire, de asimilare a
acelor modele ce îşi pot
prelungi efectul pe toata
durata vieţii.
Modelul – este o sursă
puternică de formare a - explică influenţa
caracterului, tindem să ne modelelor asupra
identificăm cu un model, să conturării caracterului
împrumutăm din calităţile

5
lui ( pozitive, negative);
model poate fi orice manual de
persoană din anturajul psihologie- temǎ de
nostru ( familie, şcoală, - exemplifică cu situaţii -expunerea; Editura lucru în
viaţa socială, artistică, de pe concrete ; -explicaţia ; Aramis; clasǎ ;
stradă, anumiţi colegi dintr-
un grup) ; sunt perioade în
viaţă, mai ales în
adolescenţă – când suntem
foarte permiabili la un
model, mai târziu ( odată cu
maturizarea intelectuală şi -strategie
socială, morală) suntem mai didacticǎ de tip
selectivi şi mai critici în argumentativ-
alegerea modelului. deductiv ;
Geneza caracterului este -conversaţia ; observarea
legată de lumea în care intră sistematicǎ
copilul după naştere (reguli, a elevilor;
norme ale familiei, ale
societăţii) , va trebui să le
respecte, să le asimileze,
învăţând ce este bine şi ce - identifică unele situaţii
nu, de dorit sau nepotrivit, în care modelele au rol
pe bază de recompensă sau determinant
pedeapsă şi pe bază de -problematiza-
exercitarea autorităţii ; rea ;
modelele sunt importante şi
contribuie la formarea
caracterului, pentru ca la
maturitate omul să fie
capabil de autodeterminare,

6
 de alegeri în cunoştinţă de
cauză. temǎ de
lucru în
Caracterul ca mecanism clasǎ ;
Oo3 integrator al personalităţii

Caracterul este considerat - reţin tipurile de

mecanismul integrator – atitudini – valori şi
sintetic cel mai important importanţa lor în -activitatea
al personalităţii, este cristalizarea caracterului independentǎ;
orientativ şi reglator, evaluare
reuneşte ansamblul de -exerciţiul; orală
atitudini – valori definitorii -fişe de
pentru profilul psihomoral lucru
al personalităţii. individuale;
Nu orice manifestare
comportamentală este o -observaţia
trăsătură caracterială . sistematicǎ şi
Trăsăturile caracteriale independentǎ;
trebuie să aibă anumite
atribute :
- atributul generalităţii -conversaţia;
- atributul constanţei,
al stabilităţii
- atributul plasticităţii
Trăsăturile de caracter sunt
adevăraţi invarianţi de - exemplifică cu situaţii
personalitate ce permit concrete unele trăsături -activitatea
predicţia comportamentelor. de caracter independentǎ;
Trăsăturile de caracter -reflecţia
exprimă ceea ce este personalǎ;

7
constant, relativ invariabil,
stabil şi definitoriu pentru
personalitatea umană. - enumeră componentele
Conceptul de atitudine : atitudinii şi explică -activitatea manual de
atitudinea este un raport , o conceptul de atitudine independentǎ; psihologie-
poziţie faţă de ceva anume, Editura temǎ de
trăsăturile caracteriale se -exerciţiul; Aramis; lucru în
exprimă ca atitudini clasǎ ;
valorice. Atitudinea are
următoarele componente :
1. componenta cognitivă
2.componenta -observaţia
motivaţională sistematicǎ şi
3.componenta afectivă ( 1, independentǎ;
2, 3 asigură latura
orientativă a caracterului,
direcţionându-l ) -conversaţia;
3. componenta voluntară –
reprezintă latura reglatorie. - explică conceptul de observarea
Conceptul de valoare – valoare şi importanţa sistematicǎ
atitudinea – valoare este o valorilor în crearea a elevilor;
structură complexă de propriului sistem de
natură socio – culturală în valori -activitatea
cadrul căreia primul independentǎ;
element este formă, cel de- -reflecţia
al doilea este conţinut ; personalǎ;
valoarea conferă conţinut
atitudinii ; valoarea nu este
un dar în sine, ea este
rezultatul unei relaţii dintre
subiect şi obiect ; în timp

8
 oamenii îşi fixează un
sistem de valori sub -observaţia
influenţa factorilor sociali, - reliefează rolul sistematicǎ şi temǎ de
de mediu, familiali şi valorilor dezvoltarea independentǎ; manual de lucru în
instituţională – rezultatul personalităţii individului psihologie- clasǎ ;
este constituirea unui sistem Editura
de valori propriu. Aramis;

Caracterul ca mecanism
Oo4 relaţional

Caracterul este cel care -conversaţia;

pune omul în relaţie cu
lumea prin intermediul
sistemului de atitudini –
valori ; în timp atitudinile observarea
se organizează , se sistematicǎ
structurează, se ierarhizează - participă la discuţii , a elevilor
astfel încât caracterul argumentând importanţa
capătă o dimensiune formării unui sistem de
sistemică şi o specificitate atitudini – valori propriu
individuală. -activitatea
La baza caracterului se independentǎ;
află mii de dispoziţii, -reflecţia
trăsături circumstanţiale, personalǎ;
conjuncturale, modalităţi de
a denumi multiple
manifestări ale
personalităţii – trăsături
secundare ale caracterului.
În cursul maturizării

9
intelectuale, afective, -observaţia
sociale, în condiţiile - enumeră şi exemplifică sistematicǎ şi
confruntării cu variate trăsăturile caracteriale al independentǎ; observarea
situaţii de viată , se individului sistematicǎ
structurează un set de manual de a elevilor
trăsături principale ( în -conversaţia; psihologie-
număr de 10 – 15) .Aceste Editura
trăsături sunt caracteristice, Aramis;
pot fi recunoscute cu
uşurinţă la o persoană.
Confruntarea în
continuare cu situaţii de -activitatea
viaţă mai complicate independentǎ;
conduce la filtrarea, -reflecţia
selectarea unui număr personală
foarte restrâns de trăsături ,
în număr de 2 – 3 care sunt
definitorii pentru o
persoană - trăsături
cardinale.
Astfel se dezvoltă şi se
maturizează trăsăturile
caracteriale şi se dispun în - exemplifică cu situaţii
structura personalităţii. concrete – trăsăturile
Modul cum se impune o caracteriale
trăsătură, cum devine ea în
istoria unui individ – este
propriu acestuia.
Relaţiile dintre atitudini
se structurează şi în raport
cu obiectul atitudinii – faţă

10
de ce anume exprimă, se
raportează. -observaţia manual de
Fiecare om este sistematicǎ şi psihologie-
caracterizat de : independentǎ; Editura
- atitudini faţă de Aramis; observarea
societate, faţă de ceilalţi sistematicǎ
semeni ( exprimă poziţia a elevilor
faţă de societatea în care
trăim, faţă de instituţiile ei,
faţă de semenii noştri :
sinceritate, altruism,
corectitudine, toleranţă, -conversaţia;
bunătate dar şi opusul
acestora);
- atitudini faţă de propria - enumeră tipurile de
persoană ( exprimă atitudini pe care le poate
raportarea la propriul eu manifesta fiecare individ
fizic, social şi spiritual, se şi importanţa lor în -activitatea
traduc prin admiraţie faţă de relaţionarea interumană independentǎ;
propriul eu, încredere în -reflecţia
sine, optimism, stăpânire de personală
sine , modestie, demnitate,
spirit autocritic dar şi
opusul acestor trăsături);
- atitudini faţă de muncă
( exprimă raportarea la
propria activitate, la
cerinţele acesteia, la
rezultatele aşteptate şi
realizate – hărnicie,
conştiinciozitate, exigenţă,

11
 autoexigenţă, disciplină,
punctualitate, observarea
responsabilitate, asumarea sistematicǎ
erorilor, iniţiativă, -observaţia a elevilor
creativitate dar şi opusul sistematicǎ şi
acestora). independentǎ;
.Obţinerea 5'
performanţei ; - pe baza datelor privind
asigurarea importanţa motivaţiei în
feed-back-ului conturarea personalităţii
umane şi în dezvoltarea
individului uman , se va
realiza caracterizare a
motivaţiei ca factor
declanşator în manifestarea
personalităţii
5.Intensificarea -conversaţia;
retenţiei şi 7'
transferului - se va realiza frontal, prin
evaluarea răspunsurilor
obţinute la solicitările
adresate; evaluarea va avea
o componentǎ predominant -activitatea evaluare
stimulativǎ; independentǎ; orală
-reflecţia
6. Evaluarea personală
performanţei 3'
- se vor da îndrumǎri
bibliografice, referitoare la
tema abordatǎ.

12
 ANEXA NR. 1
SCHEMA LECŢIEI
I. CARACTERUL CA PROFIL PSIHOMORAL AL PERSONALITĂŢII

În timp ce temperamentul este neutral, nu implică orientări valorice – caracterul este încărcat valoric, el descrie profilul psiho – moral al personalităţii ; temperamentul este înnăscut, însă
caracterul este dobândit prin modelare socio – culturală.
Caracterul este alcătuit din trăsături care se desfăşoară pe un continuum, de la pozitiv la negativ ; toţi oamenii au caracter, dar orientat valoric într-o manieră diferită.
Puterea caracterului este dată de forţa convingerilor, de tăria cu care le apărăm şi susţinem, de constanţa şi persistenţa lor în timp şi în împrejurări variate, şi nu de încărcătura lui valorică.
Caracterul este schimbător, el se poate modifica în timp – sub influenţa unor factori de mediu, socio – culturali

II. FORMAREA CARACTERULUI

1.. Mecanismul condiţionării – care are ca efecte fixarea unor comportamente mai simple, în primii ani ai copilăriei. Imediat după naştere începe formarea
caracterului prin procesul învăţării sociale pe căi foarte variate
2. Mecanismul autorităţii – este sursa principală de formare a caracterului
3. Mecanismul imitării şi al modelului – copilul va imita şi va adopta modelele de conduită din mediul lui familial Modelul – este o sursă puternică de formare a caracterului.
Geneza caracterului este legată de lumea în care intră copilul după naştere (reguli, norme ale familiei, ale societăţii) , va trebui să le respecte, să le asimileze, învăţând ce este bine şi ce nu, de
dorit sau nepotrivit, pe bază de recompensă sau pedeapsă şi pe bază de exercitarea autorităţii ; modelele sunt importante şi contribuie la formarea caracterului, pentru ca la maturitate omul să fie
capabil de autodeterminare, de alegeri în cunoştinţă de tindem să ne identificăm cu un model, să împrumutăm din calităţile lui ( pozitive, negative).

III. CARACTERUL CA MECANISM INTEGRATOR AL PERSONALITĂŢII

Caracterul este considerat mecanismul integrator – sintetic cel mai important al personalităţii, este orientativ şi reglator, reuneşte ansamblul de atitudini – valori definitorii pentru profilul
psihomoral al personalităţii.
Nu orice manifestare comportamentală este o trăsătură caracterială . Trăsăturile caracteriale trebuie să aibă anumite atribute :
- atributul generalităţii
- atributul constanţei, al stabilităţii
- atributul plasticităţii
Conceptul de atitudine : atitudinea este un raport , o poziţie faţă de ceva anume, trăsăturile caracteriale se exprimă ca atitudini valorice.
Conceptul de valoare – atitudinea – valoare este o structură complexă de natură socio – culturală în cadrul căreia primul element este formă, cel de-al doilea este conţinut ; valoarea conferă
conţinut atitudinii

IV. CARACTERUL CA MECANISM RELAŢIONAL

Caracterul este cel care pune omul în relaţie cu lumea prin intermediul sistemului de atitudini – valori ; în timp atitudinile se organizează , se structurează, se ierarhizează astfel încât caracterul
capătă o dimensiune sistemică şi o specificitate individuală
Tipuri de trăsături caracteriale :
- trăsături secundare
- trăsături principale
- trăsături cardinale

13
Relaţiile dintre atitudini se structurează şi în raport cu obiectul atitudinii.
Fiecare om este caracterizat de :
- atitudini faţă de societate, faţă de ceilalţi semeni
- atitudinea faţă de muncă
- atitudinea faţă de propria persoană

14