Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sub Rezolvate Apss
Sub Rezolvate Apss
Strategii APSS :
1.implicarea sociala prin:
-cresterea calitatii vietii si
-asigurarea la nivel maxim a ingrijirilor privind sanatatea copilului, sanatatea reproducerii,
aprovizionarea cu apa si alimente, controlul conditiilor de mediu;
Starea de sanatate = notiune relativa, privind un fenomen biologic extrem de complex, dificil de identificat,
separate, definit si cuantificat.
Hipocrat: stare de echilibru intre corp, minte si mediu, la care astazi se adauga relatiile social economice.
Sanatatea induce implicatii deosebite : medicale, economice, sociale, psiho-emotionale.
Schopenhauer: sanatatea nu este totul , dar fara sanatate totul este nimic.
Sanatatea este un echilibru intre individ si mediul sau natural si social si este o conditie de autorealizare.
1
SUB - Notiuni si definitii ale starii de boala, exemple
Boala = reprezinta o forma particulara de existent a materiei vii, caracterizata prin aparitia unui proces care
tulbura unitatea partilor in organism si a organismului in mediul sau natural si social.
Bolile pot fi considerate manifestari ale esecurilor adaptative ale organismului uman si a insucceselor rezultate
din conflictul cu agresiunile biologice, fizice si chimice.
Epidemiologia a elaborat sau adaptat metode din cadrul a numeroase ştiinţe medicale şi
nemedicale.
Metodele utilizate: raţionamentul epidemiologic şi metoda clinică sunt aplicate pentru a se
realiza :
- ancheta epidemiologică în BT sau BNT
-supravegherea epidemiologică
- investigaţia epidemiologică a unei probleme de sănătate (acută/cronică)
- analiza epidemiologică a datelor/fenomenelor
- evaluarea epidemiologică a problemelor de sănătate/boala bine definite
2
SUB 2 - Cauzalitatea in epidemiologie si Apss
EPIDEMIOLOGIA = studiază distribuţia bolilor în colectivitatea umană în vederea :
- elucidării cauzelor,
- precizării relaţiei dintre boală şi anumiţi factori cu scopul :
-prevenirii şi combaterii îmbolnăvirilor sau
- asigurării condiţiilor menţinerii stării de sănătate
CONCEPTUL DE CAUZALITATE
- reflectă complexitatea conexiunii şi interacţiunii intre cauza si efect.
SUB - Cauze potentiale ale dezechilibrului dintre sanatate si boala in relatie cu ecosistemul uman
FIZICE:
Mecanice : traumatice (accidente de muncă, circulaţie, casnice); asfixie mecanica (înecuri, strangulări …)
Termice : şoc termic, insolaţii; congelări;
Electrocuţii: profesionale, casnice;
Iradieri : profesionale, în comunitate prin accidente nucleare, iradieri;
CHIMICE :
Intoxicaţii acute : profesionale, accidentale, voluntare;
Intoxicaţii cronice : profesionale, accidentale, voluntare;
BIOLOGICE
Infecţii determinate de diverşi agenţi patogeni : virusuri, bacterii, micete…
Parazitoze
Agresiuni ale unor animale, păsări sau vectori : muşcături, înţepături
PSIHO-SOCIALE
Stări de excitaţie colectivă: violenţă, psihoze colective sau individuale, tulburări de comportament
3
SUB 3 - Relatiile de cauzalitate (rationamentul cauzal) in domeniul BT
se bazeaza pe modelul simplu : agentul patogen produce boala la individ, acţionând concomitent cu
manifestarea favorizanta a unor circumstanţe legate de mediu: POSTULATELE LUI KOCH;
A.Lilienfeld:
9.corelatia intre incidenta ,durata, intensitatea expunerii( cf criteriului 4 stabilit de Hill)
10.paralelism intre distributia bolii si factorul cauzal
11.spectrul etiologic asociabil factorului
Ipoteza , s.f / hypothese , hypothesis [gr. Hypothesis care este pus dedesubt, de la hypo sub , thesis punere si
tithenai-a plasa, a pune] = o presupunere, o teza provizorie formulata pe baza datelor experimentale existente la un
moment dat sau pe baza intuiţiei şi care urmează sa fie verificată;
Ipoteza este o afirmaţie/ propoziţie ( NU întrebare, NU problema !). Studiul urmeaza sa infirme sau să
argumenteze afirmaţia (ipoteza) prin instrumentele raţionamentului logic.
Ipoteza enunţată orientează alegerea tipului de studiu;
Ipoteze “ipoteza nulă “ nu exista legătura între factorul studiat şi criteriul de raţionament
“ ipoteza alternativă “ exista o asociere între factorul studiat şi criteriul de raţionament.
Studiul trebuie sa aduca argumente (inclusiv statistice ) pentru a demonstra ca ipoteza (cel mai frecvent “ipoteza
nulă”) este/ nu este adevarata.
Corect metodologic : un studiu , o singura ipoteză
Tipuri de ipoteze :
1. ipoteza a priori absenta : studii descriptive : individuale (raportari de caz, serii de cazuri);ecologice
/populationale(corelationale,transversale);
2. ipoteza a priori prezenta : studii analitice, caz martor, cohorta;
5
SUB 6 - Studiile epidemiologice : enumerarea categoriilor
STUDII DESCRIPTIVE ( observaţionale transversale ): lansarea ipotezelor
1.Cazuri raportate
2. Serii de cazuri
3.Studii ecologice (de corelaţie)
4.Studii de prevalenta (studii transversale)
Studii descriptive: Reprezentate mai ales prin studiile transversale sau studii de prevalenţă, au ca scop raportarea
unui fenomen de sănătate, frecvenţa, distribuţia şi evoluţia sa în interiorul unui grup dat. Ele aduc date cantitative
asupra repartiţiei unei boli sau a unui factor de risc.
AVANTAJE
* stabilesc în mod descriptiv prevalenţa / incidenţa
* uşoare, rapide, ieftine
* date uşor de cules
* aprecierea amplitudinii unui fenomen (utile programelor de sănătate publică)
* generatoare de ipoteze
DEZAVANTAJE
* nu stabilesc secvenţa temporală a evenimentelor ("oul sau găina?")
* nu sunt studii predictive (≠RR)
* riscul unor factori de confuzie
* riscul erorilor sistematice ( bias-uri)
* riscul interpretărilor abuzive
6
SUB 8 - Studii epidemiologice analitice :categorii, avantaje,
dezavantaje
STUDII ANALITICE (observaţionale etiologice): demonstrarea ipotezelor
1. Caz-martor (de control)
2.Cohorta retrospectiva/prospectiva (studiul de cohorta)
Studiile analitice: Sunt studii de observaţie, sau studii experimentale şi au ca scop determinarea rolului posibil al
unuia sau a mai multor factori în stabilirea diagnosticului sau tratamentului unei boli.
COHORTA
Avantaje
* stabilesc secventa evenimentelor;
* reprezinta forma cea mai riguroasa a studiilor epidemiologice neexperimentale;
* nu sunt necesare repetarile;
* permit determinarea incidentei;
* utile, mai ales, pentru studiul efectelor tardive/ cronice ale unor agenti cauzali;
* nu sunt supuse erorilor sistematice care apar in studiile caz-martor;
* permit cuantificarea riscului (calculul riscului relativ = cel mai fidel );
* sunt convenabile studierii bolilor mai frecvente;
Limite
* impun, in faza initiala, includerea unui numar mare de subiecti ;
* nu sunt potrivite pentru studiul bolilor rare;
* sunt lungi si costisitoare;
* introduc erori legate de pierderea din urmarire a subiectilor expusi;
CAZ MARTOR
Avantaje
* usor de efectuat;
* numar mic de subiecti anchetati;
* potrivite pentru studiul bolilor rare sau a celor cu o perioada lunga de latenta;
* durata scurta de timp (util in gasirea unor solutii urgente);
* repetabile * economice * analiza mai multor factori de risc;
Limite
* alegerea grupului caz/control = erori greu masurabile;
* riscul pierderii din urmarire a unor cazuri ( ex. prin diagnostic incert);
* dificil de precizat relatia cauza – efect si secventa temporala factor de risc – boala;
* riscul relativ este determinat cu aproximatie;
* nu poate fi determinata incidenta( deoarece loturile sunt constituite din bolnavi si nu din persoane la care se
asteapta aparitia bolii – cazuri noi);
TRIALURI CLINICE
Avantaje
* sunt longitudinale si permit observarea unei schimbari care survine pe termen mai lung sau mai scurt
* aprecierea eficacitatii clinice a unor:
- proceduri diagnostice ( teste de depistare si de precizare a diagnosticului);
- interventii preventive/curative (tratamente medicamentoase / chirugicale ; tehnici de reeducare;
tehnici de ingrijire)
7
- interventii de tip educational (schimbarea comportamentului/modului de viata);
* economii importante in utilizarea unei interventii practice,dovedite a fi cea mai buna;
Limite
* reduc numarul celor care pot beneficia de interventia cea mai buna = probleme etice;
* nu exista efectiv un nivel ideal de proba care sa afirme superioritatea unei interventii;
* costisitoare;
* dificil de realizat;
* pot perturba relatia medic – pacient ( administram interventia la unii si la altii nu);
DEFINIŢIE : totalitatea factorilor, fenomenelor, mecanismelor biologice, naturale şi sociale, care concură la
apariţia, extinderea şi evoluţia particulara a unei stări morbide (de boală) la nivelul populaţiei
STRUCTURA GENERALA
1. FACTORI DETERMINANŢI :
- surse de agenţi patogeni vs. factori de agresiune;
- moduri şi căi de transmitere a agenţilor patogeni vs. factori de agresiune;
- receptivitatea;
8
SUB 11 - Surse de agenti patogeni si agenti de agresiune :
definite,categorii, exemple
DEFINIŢIE : organisme care asigură -găzduirea;-supravieţuirea ;-eventual multiplicarea;-totdeauna diseminarea
agentului/ agenţilor patogeni şi care prezintă sau nu, semne clinice de boală
CATEGORII :- omul : bolnav(cu forme tipice/ atipice de boală);
purtător(determină boli numite antroponoze);
- animalele : idem
- păsările: idem (determină boli numite zooantroponoze)
- vectorii : idem
Maladia Sursa
sifils, lepra ----------------------------- om
leptospiroza ----------------------------- bovine, porcine, caini, sobolani, soareci
febre paratifoide ------------------------ bovine, cabaline, om
CATEGORII
1. direct: limitare spaţiala şi temporală -
mecanisme: inhalare, contact fizic, transplacentar , transplant
2. indirect dispersie puternica spaţială şi temporală :-
întâlnită numai în cazul agenţilor patogeni cu rezistenţă mare în mediu
mecanisme: complexe (aer, apa, sol, alimente, obiecte, mâini, artropode =
contaminate)
9
SUB 14 - Receptivitatea, nereceptivitatea: definitii, clasificare,
seminificatii pentru procesul epidemiologic
CATEGORII :
1. Receptivitatea naturală
-faţă de infecţia cu agenţi patogeni este generală şi reprezintă un atribut de specie
-faţă de boala infecţioasă este particulară fiecărui organism şi reprezintă răspunsul la agresiunea infecţioasă
a) boli cu receptivitate naturală generală sau absolută = primoinfecţia se soldează întotdeauna cu boala (ex:
rujeola, febra tifoida …);
b) boli cu receptivitate naturală parţială sau incompletă = primoinfectia se soldează cu boală numai la o parte din
cei contaminaţi, restul evoluând subclinic (scarlatina, HV acută);
c) boli cu receptivitate naturală scăzută sau redusă = primoinfecţia se soldează cu boală la o mică parte din
persoane, majoritatea dezvoltând forme inaparente;
d) boli cu receptivitate naturală condiţionată sau potenţială = boli produse de microorganisme oportuniste ca
urmare a intervenţiei unor factori de patogenitate (doza infectantă crescută, poarta de intrare neprotejată, rezistenţa
naturală compromisă );
2. Rezistenta antiinfecţioasă
a) nespecifică este :
- reacţia biologică generală faţă de un element străin organismului (“non-self” )
bariera cutaneo-mucoasă
bariera cito-tisulară(reacţia: inflamatorie/ febrilă, fagocitoza, interferon …)
bariera umoral-sanguină(sistem complement, properdina, opsonime, lizine …)
b) specifică este :
moştenită(înnăscută):
- naturală(de specie);
- relativă (dependentă de factori genetici sau ecologici) ;
- transplacentară(pasivă prin anticorpi materni)
dobândită (câştigată în cursul vieţii) :
- naturală (trecerea prin boală indiferent de forma clinică şi evoluţie);
- artificială (prin imunizare cu ajutorul vaccinurilor = activă / seruri, imunoglobuline = pasivă)
IMUNIZARE = producerea de anticorpi ca reacţie de răspuns imun la apariţia unui antigen ( ex.: agent patogen)
10
SUB 15 - Factori dinamizatori – favorizanti ai procesului
epidemiologic in bolile transmisibile: definitie, categorii, implicatii in
aparitia si evolutia procesului epidemiologic
DEFINIŢIE : sunt factori naturali sau economico sociali care intervin asociativ în crearea unor “momente
critice” şi evoluţia particulară a procesului epidemiologic (sporadic, endemic, epidemic, pandemic);
CATEGORII
- naturali : cosmici; meteorologici (temperatura, presiune …fenomenul El Nino);climatic (latitudine, altitudine);
geografici ( relief, structuri geochimice, inundaţii, secetă); telurici ( cutremure, erupţii vulcanice…)
- socio economici : familiali (venituri, mărimea familiei, locuinţa, nivel de asistenţă medicala/ socială …);
ocupaţionali ; (specificul muncii, noxe,…, riscuri);
EXEMPLE :
11
SUB 16 - Formele de manifestare ale procesului epidemiologic:
definitie, categorii
CATEGORII :
- endemica;
- sporadica;
- epidemica;
- pandemica;
CARACTERISTICI :
- numeroase forme atipice ;
- evoluţii diferite pentru formele epidemice: explozive, durata variabilă, extensivitate şi severitate diferite;
MANIFESTAREA EPIDEMICA
- număr mare sau relativ mare de îmbolnăviri;
- puternică “concentrare” temporală şi spaţială a cazurilor;
- legătura între cazul iniţial şi cele apărute ulterior.
Exemple de boli cu manifestare epidemică: HV, angine cu : SBHA, viroze respiratorii, gripa, salmoneloze
12
SUB 19 - Preventia in APSS: definitii, trepte(enumerare), categorii
Prevenţia (profilaxia) = totalitatea metodelor şi mijloacelor folosite în scopul cunoaşterii riscurilor pentru
sănătate, a neutralizării acţiunii acestora, depistării grupurilor populaţionale cu risc crescut, evitării constituirii
proceselor epidemiologice şi identificării cât mai precoce a stărilor de preboală şi boală;
Obiective principale:
- depistarea factorilor de agresiune pentru sănatate -> supravegherea epidemiologică comunitară active,
multidisciplinară, prin screening (triaj)
- depistarea indivizilor/ grupurilor cu risc major faţă de acţţiunea posibilă a unor factori de agresiune;
- elaborarea, aplicarea şi evaluarea eficieni eficienţei medicale şi social-economice a unor metode şi mijloace de
neutralizare a factorilor de agresiune la nivelul comunităăţii (ex: imunizări)
Obiective principale:
- depistarea indivizilor sau a grupurilor din populaţie care au suferit anumite agresiuni →dezechilibre
homeostatice în stadii reversibile, fără evidenţe clinice = stări de preboală;
- instituirea de programe de reechilibrare, refacere a sănătăţii → ambulator, dispensarizare;
13
SUB 22 - Preventia tertiara; definitie, metode de realizare
Prevenţia terţiară = urmăreşte limitarea progresiei bolii manifeste, evitarea recăderilor sau recidivelor şi
întârzierea instalării incapacităţii sau decesului.
- parţial → MOS;
Obiective principale:
- folosirea concomitentă a acţiunilor de prevenţie primară şi secundară pentrudepistarea “activă” a stării de boală,
în diferite stadii de evoluţie: compensată, atipică, ignorată (acţiuni dependente de entitatea nosologicăşi nivelul
educaţional al individului/ comunităţii);
- spitalizare (MOB) pentru terapie reparatorie –recuperatorie;
- urmărirea ameliorării indicatorilor de calitate a vieţii.
14
SUB 25 - Dispensarizarea de reechilibrare: definitie, semnificatie
practica
caracter prevenţional
dependentă de rezultatul prevenţiei primare şi secundare
selecţia persoanelor aparent sănătoase incluse în acţiuni:
• indivizi sau grupuri cunoscute a fi suportat unele agresiuni asupra sănătăţii
• indivizi cu dezechilibre reversibile (funcţionale,biochimice, preboala) depistati prin screening
ambulator, programe: examen clinic, laborator, educaţie pentru comportamente sanogene
intervenţii medicale în ambulator asociate cu eventuale modificări ocupaţionale
efectuată în colaborare de medicul de familie şi de alte specialităţi
Terminologie :
supravegherea epidemiologică (sănătatea publică) ≠ supravegherea medicală
supravegherea epidemiologică ≠ cercetarea epidemiologică
supravegherea epidemiologică ≠ sistemele de informare medicală
Scopuri :
1. urmărirea unor probleme de sănătate (descrierea istoriei naturale a bolii; a modului de
manifestare în populaţie a procesului epidemiologic; urmărirea instalării unor schimbări de tipul
rezistenţei microorganismelor la antibiotice sau a scăderii imunităţii organismelor gazdă;
schimbări în practica asistenţei de sănătate)
2. realizarea legăturii cu intervenţia de sănătate publică (stabilirea unor priorităţi
bugetare; unor măsuri de prevenire şi/sau control; evaluarea unor noi strategii; prognozarea
tendinţelor de evoluţie a unor boli în populaţie)
3. verificarea unor ipoteze
4. arhivarea datelor privind manifestarea bolii la nivel populaţional
15
Caracteristicile sistemului de supraveghere:
Simplu
Sensibil
Flexibil
Acceptabil
Oportun
Reprezentativ
Valoare predictivă pozitivă (dacă sistemul de supraveghere relevă starea de sănătate a
populaţie/persoanei reprezintă că la momentul respectiv probabilitatea ca această stare să fie
adevarată este foarte mare)
Etapele supravegherii :
Culegerea datelor
Prelucrarea
Interpretarea
Difuzarea concluziilor
16
SUB 28 - Culegerea, prelucrarea, interpretarea si difuzarea datelor in
cadrul actiunilor de supraveghere epidemiologica (exemple)
Etapele supravegherii :
Culegerea datelor
Prelucrarea
Interpretarea
Difuzarea concluziilor
Tipul de date: mortalitate, fertilitate, morbiditate, din studii speciale , indicatori ai bolii (date
demografice, absenteism, de mediu, consum de medicamente, de alte produse sau prestaţii …)
Culegerea datelor :
- sistem activ- operativ, simplu, accesibil, sensibil
- sistem pasiv – raportări, înregistrări, consemnări în registre
- sistem santinelă – supravegherea pe eşantioane omogene, bine
precizate, din zone prestabilite …
Calitatea datelor :
- înaltă;
- administrarea corectă a documentelor cu înregistrarea datelor
(corectitudine, confidenţialitate)
- prezentarea finală a datelor
- arhivarea datelor
Interpretarea
Definiţie:
“Examinare de masă care constă în aplicarea unui ansamblu de procedee şi tehnici de investigaţie asupra unui
grup populaţional, în scopul identificării de prezumţie a unei boli, anomalii sau factor de risc.”
Conf. Dr. Dana Mincă
17
Ipotezele care stau la baza efectuării unui screening:
SCOPURILE SCREENINGULUI:
1. Menţinerea sănătăţii şi prevenirea bolii în cazul în care screening-ul vizează depistarea
factorilor de risc – prevenţie primară;Depistarea precoce a bolilor;
2. Determinarea prevalenţei unei boli sau factori de risc – instrument de planificare şi
programare sanitară;
3. Diagnosticul stării de sănătate a unei colectivităţi;
4. Evaluarea rezultatelor unui program de sănătate;
5. Determinarea prezenţei unei asociaţii.
Categorii de screening:
tipurile de screening diferă după obiectivele propuse:
1) simplu sau de masă ~ se realizează la nivelul unei întregi populaţii cu ajutorul unui singur
test pentru depistarea unei singure stări patologice (exemplu: intradermoreacţia la
tuberculină; măsurarea TA);
2) multiplu ~ folosirea mai multor teste de S. cu aceeaşi ocazie şi în acelaşi scop (exemplu:
examenele premaritale; examenele medicale pentru şcoala de şoferi) → poate identifica
mai multe stări patologice;
3) multifazic ~ folosirea mai multor metode de S. în mai multe etape pentru acelaşi scop
(exemplu: ELISA şi Western Blot pentru infecţia cu HIV) → pentru identificarea unei
singure afecţiuni;
1.ANCHETE PRIN INTERVIU SAU CHESTIONAR – completat de către persoana investigată, folosite pentru
screening-ul factorilor de risc comportamentali, apar erori datorită memoriei celor chestionaţi;
2.ANCHETE MEDICALE – examen clinic, paraclinic; examenul trebuie să fie standardizat, probele simple şi
ieftine, examenul să vizeze mai multe boli;
3.ANCHETE COMBINATE – examen clinic ,paraclinic, interviu;
18
CRITERII DE ALEGERE A BOLILOR PENTRU SCREENING:
1. Să constituie o problemă de sănătate publică –prevalenţă mare, gravitate mare prin consecinţe medicale şi
sociale: evoluţie fatală, absenteism, invaliditate;
2. Boala să fie decelabilă în perioada de latenţă sau în formele sale asimptomatice;
3. Să existe teste capabile să deceleze boala;
4. Testul să fie acceptabil din punctul de vedere al populaţiei;
5. Istoria naturală a bolii să fie cunoscută şi înţeleasă;
6. Să existe posibilitatea de tratament pentru cei depistaţi că au boala;
7. Tratamentul să fie acceptat de bolnavi;
8. Să existe o strategienaţională de tratament şi supraveghere;
9. Costul să nu fie foarte mare;
• Reprezintă debutul unui lung proces de supraveghere medicala
Scop
“… de a preveni, a proteja, a controla şi a acţiona printr-un răspuns de sănătate publică împotriva
răspândirii internaţionale a bolii, în funcţie de şi în limitele riscului de sănătate publică şi să evite
interferenţe inutile cu traficul şi comerţul internaţional"
(Articolul 2)
19