Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Rezumat
De fapt, acest concept de calitate a vietii, desi nu intruneste rigorile unei cunoasteri
stiintifice, asemanandu-se mai degraba cu un cristal cu mai multe fatete, reprezinta un
important „marker“ al unei noi etape in dezvoltarea psihiatriei, gasindu-si foarte bine locul
alaturi de o alta notiune recenta, cea de psihiatrie comunitara. A considera calitatea vietii in
parametri mai mult sau mai putin operativi, inseamna o referire directa la urmatoarele aspecte
ce trebuie sa caracterizeze astazi asistenta psihiatrica:
Obtinerea unei noi competente pentru toata echipa care asigura asistenta
bolnavului psihic. Personalul trebuie sa aloce mai mult timp si mai mult interes pentru a
cunoaste istoria fiecarui bolnav, sa-l determine sa-si exprime dprintele si in general, trebuie sa
depuna un efort de observatie riguroasa si participanta.
Abordarea problemei unui nou concept de organizare a asistentei psihiatrice la
nivel decizional, de finantare, pentru obtinerea unei noi strategii de management a bolnavilor
psihici cu evolutie prelungita. Se poate demonstra si din punct de vedere economic-financiar
faptul ca, o buna organizare in acest sens atat la nivel institutional, dar mai ales comunitar,
poate oferi, la un plafon investitional rezonabil, o mai buna siguranta pentru societate, dar si o
mai mare satisfactie in viata bolnavului psihic.
Regasirea acestor deziderate are loc in cadrul unor noi forme de asistenta
psihiatrica, prin care se urmareste obtinerea unei cresteri a eficientei terapeutice, dar si o
imbunatatire a existentei bolnavului, evaluata in parametri subiectivi (Budson, 1994; Wallace
si Lieberman, 1995).
Pacientii schizofreni pot beneficia de mai multe metode terapeutice, incluzand atat
terapia medicamentoasa, cat si interventiile speciale psihosociale. Fiind o boala cronica,
necesitatile terapeutice pot fi variabile nu numai individual, ci si in timp. Planificarea
tratamentului pentru pacientul schizofren reprezinta un proces interactiv, cu implementari si
modificari de-a lungul timpului, considerandu-se permanent atat responsivitatea pacientului,
cat si preferintele sale.
Instalarea acestei boli cu o evolutie trenanta si de cele mai multe ori la varste
tinere, ridica o serie intreaga de probleme care depasesc sfera medicala si se refera la efectele
pe plan social, familial, academic, ocupational si financiar. Bolnavul are nevoie de o atitudine
suportiva din partea medicului, cu care trebuie sa se sfatuiasca in ceea ce priveste planurile pe
termen scurt sau mai lung si relatiile interpersonale atat in cadrul familiei, cat si in afara ei. El
trebuie ajutat sa nu se instraineze de problemele curente sau generale sociale, mai mult decat
il incapaciteaza boala sa. Atitudinea de sprijin si sfatuire este cu atat mai importanta cu cat
pacientul schizofren poate fi cap de familie, cu responsabilitati de ingrijire a unor copii.
Bibliografie
5. Goode D.A. (Ed.), (1994). Quality of life for persons with diasabilities
International perspectives and issues, M.A. Brookline, Cambridge.
12. Rupp A., Keith S.J. (1993). The costs of schizophrenia: assesing the burden.
Psychiatr. Clin. North. Am., 16, 413-423.
14. Van Putten T, (1974). Why do schizophrenic patients refuse to take drugs?
Arch Gen. Psychiatry, 31, 67-72.