Grăsimile Avantaje și dezavantaje

Grasimile (lipidele) au valoare calorica foarte mare, de aproximativ 900 de calorii pentru
100g. Ele reprezinta factori de nutritie energetici. Grasimile sunt formate din acizi grasi
saturati sau nesaturati, fapt care determina valoarea lor nutritiva. Pe langa faptul ca aduc
in organism acizi grasi, ele mai contribuie si la imbogatirea organismului cu vitamine
liposolubile (A, D, E, K, F).

In privinta lipidelor (grasimilor) trebuie facuta o distinctie intre lipidele VIZIBILE, ca

untul, smantana, uleiul, slanina, etc., si cele INVIZIBILE consumate in alimente prajite,
mezeluri, produse de patiserie, creme si altele.

Din punct de vedere nutritiv, valoarea grasimilor variaza in functie de originea lor, care
poate fi animala, vegetala sau mixta.Dintre grasimile animale amintim bine cunoscutele
alimente, ca: untul, untura de porc, seul de vaca (sau oaie), grasimea de pasare, uleiul din
ficat de peste, etc.

Grasimile vegetale sunt alimente formate din uleiurile de: masline, floarea-soarelui,
dovleac, soia, arahide, susan, etc.

Descriem cateva dintre grasimile cel mai des folosite in alimentatia omului, pentru a
scoate in evidenta avantajele sau dezavantajele lor.

UNTUL este si o sursa de vitamina A, D si K, fiind usor digerabil. Este de preferat sa se

consume in stare proaspata la diferite preparate culinare (adaugat la sfarsitul prelucracrii
culinare) sau ca atare. Vara, prezinta o cantitate mai mare de vitamine decat iarna,
datorita pasunilor din care se hranesc animalele.

ULEIURILE VEGETALE sunt cele mai indicate a fi consummate in preparatele culinare.

Acestea prezinta avantajul ca sunt formate din acizi grasi nesaturati si au digestibilitate
buna; prezinta dezavantajul ca din cauza prelucrarii termice, se pierd o parte din
vitamine. Grasimile vegetale formate extrase din cereale uleiuri (grau, floarea-soarelui)
contin vitaminele B₁, D si K.

Dintre grasimile mixte, cea mai utilizata in alimentatia umana este margarina.

MARGARINA este o grasime mixta, formata din grasimi animale si vegetale. Calitatea
margarine se obtine in functie de proportia amestecului. Valoarea energetica a
margarinei depinde de cantitatea de lipide pe care o contine, in timp ce valoarea nutritiva
este legata direct de ingredientele folosite.

Grasimile se digera mai greu pentru ca stau timp indelungat in stomac, cee ce le fac sa
“tina de foame”, marind sapiditatea mancarii.

Grasimile emulsionate, ca: untul, smantana, frisca, etc., ca si uleiurile din cereale, se
digera mai usor. In schimb, grasimile bogate in acizi grasi saturati (cele de bovine, ovine
si porcine) se digera mult mai greu. Acestea din urma, fiind consumate in cantitati prea
mari raman neabsorbite, provocand diaree. In general, grasimile consumate in cantitati
prea mari- din cauza tulburarilor de nutritie- conduc la obezitate, arterioscleroza, etc.

Se stie ca mancarurile bogate in grasimi sunt satioase, iar daca acestea sunt in cantitati
mari, valoarea calorica a mancarii este acoperita. Surplusul de calorii se stocheaza in
tesutul adipos, ducand la suprapondere, distrugand sanatatea organismului, producand
ateromatoza si crescand mortalitatea prin bolile cardiovasculare.

Grasimile alimentare au influenta asupra colesterolemiei (cantitatea de cholesterol din

sange). Din cercetarile efectuate reiese ca grasimile formate din acizi grasi saturati
provoaca cresterea colesterolului, in timp ce grasimile formate din acizi grasi nesaturati (
uleiurile din floarea-soarelui, de porumb, de soia, etc.) duc la scaderea cantitatii de
colesterol.

Oricat de buna sau indicata ar fi o grasime in prepararea hranei, ajunsa la stadiul de

rancezire este, fara indoiala, nociva sanatatii organismului. Deci, se impune atentie si la
pastrarea grasimilor, nu numai la prepararea lor.

Pentru a ne ajuta sa traim sanatos, oamenii de stiinta fac eforturi deosebite, dar acest
lucru nu este sufficient. Trebuie ca noi sa ne ajutam, prin consumarea unei hrane
cumpatate.