Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Subiecte Rezolvate reCUPER
Subiecte Rezolvate reCUPER
Necunoscuta.Se considera o bolala autoimuna rezultand din interactia unor factori de mediu cu un genotip
susceptibil.
Susceptibilitatea genetica este sustinuta de agregarea familiala a bolii sau a unor anomalii imune,precum si de
prezenta cu frecventa crescuta a unor antigene apartinand clasei a-II-a a complexului major de
histocompatibilitate si anume HLA DR 1 si HLA DR 2.Frecventa mare la femei ridica si problema rolului
factorilor hormonali.
Factorii agresori sunt exogeni si andogeni.Dintre cei exogeni cei mai importanti sunt cei infectiosi,cele mai
convingatoare pledand pentru interventia Clostridium perfringens,micoplasme,virusul Epstein-Barr.Intre factorii
endogeni putem enumera anomaliile colagenului si ale imunoglobulinelor G.Aceste anomalii genereaza
anticorpi anticolagen II si anticorpi anti Ig G reprezentati de imunoglobline M(factor reumatoid).
Patogenie:
Manifestari extraarticulare:
-pulmonar apare fibroza interstitiala si afectare pleurala asimptomatica in cele mai multe
cazuri.
Tablou clinic:
-simetrice
-persistente
Debutul insidios.
Obiective:
-are rolul cel mai important in pastrarea sau ameliorarea functiilor mioartrokinetice.
-evitarea durerii si a disconfortului articular atat in tumpul kinrtoterapiei cat si mai ales dupa.
-realiniamentul corpului si corectarea anselor articulare:se urmaresc din faza de debut a bolii ca san u ramana
nefunctionale,in pozitii vicioase-se fac prin mijloace externe(atele,orteze).
Ex. Se pot face cu kinetoterapeut sau chiar de catre pacient cu ajutorul zonelor sanatoase ale corpului.
Muschii cei mai afectati-extnsorii mainii,extensorul si rotatorii externi ai coapsei si extensori gambei.
-dureri articulare.
Obiective:
-combaterea durerii.
-scaderea inflamatiei.
Tratament:
-termoterapie.
-crioterapie.
-masaj.
-fizioterapie.
-terapie ocupationala.
-balneoterapie.
-hidroterapie.
-ortopedic.
-chirurgical.
-radioterapie.
-medicamentos.
-limfoplasmafereza.
-se pot efectua toate activitatile zilnice,dar cu oarece discomfort apare incapacitate pentru lucrurile mai
complexe.
-policele in Z.
-mana in carlig.
Tumefiere articulara.
Explorari paraclinice:
-modificarile analizelor de laborator:-modificari ale sangelui-hematologice:
Biopsia sinoviala si artroscopia sunt indicate mai alesin formele monoarticulare pentru diagnosticul diferential.
-in stadiul deformant-eroziuni ale capetelor epifizare,deplasarea sau telescoparea lor cu subluxatii,deformari
laterale si deformari in flexie.
11. Poliartrita reumatoida- tipuri de exercitii pentru mentinerea sau cresterea mobilitatii articulare
-coordonarea miscarilor.
-amplitudine articulara.
2.nespecifica-se adreseaza articulatiilor bolnave ale intregului organism si mai ales articulatiilor
sanatoase cu scop compensator.
Cel mai mult la nivelul mainii deoarece aici apare cel mai rapid handicapul.
Terapia specifica include continuarea unor activitati sau invatarea unora noi.
ADL-imbracatul,spalatul,igiena personala,gatit.
-este o boala cu patogenie autoimuna,fiind rezultatul interactiunii dintre predispozitia genetica a individului si
un factor infectios.
-boala este intalnita de 50 de ori mai mult la cei care au rude cu boala.
-Romania este la medie.
Debutul este insidios in majoritatea cazurilor(90%),intervalul dintre debutul simptomelor si stabilirea unui
diagnostic fiind de 6-12 luni.In rare cazuri debutul poate fi “ acut”,un factor mecanic-traumatismul la nivelul
coloanei vertebrale sau sarcina la femei-atragand atentia asupra unor simptome astfel ignorate.
15. Spondilita anchilopoietica- tablou clinic in perioada de stare cu enumerarea manifestarilor articulare
si periarticulare
-articulatiile periferice sunt afectate in cursul bolii in proportie de 50-60%,procesul are loc
in primii ani de boala si se intalneste predominant la sexul feminin.
-cardiace-afectari valvulare.
-genito-urinare-uretrita,prostatita.
-apare infirmitatea.
-sedere pe un scaun cu spatar inalt care sa realizeze un contact permanent al spatelui cu spatarul si cu o pernuta
la nivelul lombei.
-odihna sau dormitul pe un pat tare,fara perna sub cap,cu soldurile intinse si o pernuta sub lombe.
-in ortostatism trebuie mentinuta o pozitie perfect corecta care sa aigure o distanta maxima intre xifoid si pube.
b)posturi corrective
-DD pe pat tare,cu perna mica sub coloana dorsala,mainile sub ceafa,coatele sa atinga patul.
- DD pe pat tare,cu perna mica sub coloana dorso-lombara,2 saci cu nisip pe fata anterioara a umerilor si alti 2
saci pe genunchi.
Obligatoriu dupa izometrie se fac ex.dinamice care pot fi libere sau asistate.
-in prima faza,cand coloana vertebrala si articulatiile costale nu au fost inca blocate de evolutia bolii se va pune
accent pe gimnastica corectiva respiratorie si pe reeducarea respiratiei toracale.Gimnastica corectiva se
suprapune cu exercitiile de asuplizare articulara(prin stretching) si posturare.
-in faza a doua(cronica),dupa instalarea anchilozelor coloanei toracale,se vor aplica exercitii de reeducare a
respiratiei abdominale.
-dirijarea aerului al nivelul cailor superioare prin utilizarea rezistentelor la nivelul nasului in inspir:-inspir pe o
nara,cealalta fiind presata cu degetul,si expir pe ambele.
-exercitii de tonifiere a musculaturii abdominale(a dreptilor abdominali prin izometrie atenta,a transversului
abdominal prin aplicarea unei greutati pe abdomen si relaxari repetitive ale abdomenului effectuate din
patrupedie).
-ex.de antrenare a diafragmului prin posturare in pozitie Trendelemburg cu o greutate pe abdomen sau suflatul
printr-un tub intr-un borcan cu apa,continuu,pentru a produce bule de aer fara intermitente.
-este mai putin importanta decat in PR pentru ca se pierde mai greu abilitatea.
-scadere in greutate.
Sporturi permise:inot,baschet,volei,handbal,polo.
-schimbarea locurilor de munca ce presupun posturi nefiziologice sau expunere la noxe atmosferice.
-folosirea bastonului pentru a diminua incarcarea unei articulatii cu afectare mai severa.
-tratament profilactic-exercitiile fizice amelioreaza imobilizarea articulara si previne atrofia prin inactivitate a
musculaturii periarticulare.
-tratament igieno-dietetic-se impune de la inceput repausul articular pentru a preveni o solicitare prea mare a
articulatiei ce prezinta deja modificari degenerative.
Regimul alimentar trebuie sa fie hiposodat atunci cand bonavul utilizeaza mediactie antiinflamatoare nesteroida.
In prima faza cand se desfasoara procedurile de fizioterapie se recomanda odihna si repaus total.
-crepitatii intense.
-mobilizarea articulara pentru recastigarea extensiei complete si pentru marirea flexiei,utilizandu-se toate
tehnicile cunoscute(posturari,mobilizari pasive,active,cu piciorul alunecand pe o planseta,etc).
-se face terapia Roentgen atunci cand alte terapii nu au dat rezultate.
-terapia ocupationala:inot,ciclism,patinaj.
-este importanta mentinerea articulatiilor adiacente in forma cat mai buna(sold,coloana,membru opus).
-evitarea schiopatarii.
-se va evita pozitia de sezand prelungit(favorizeaza instalarea flexumului de sold),de 2 ori/zi se va pastra un
repaus in pat cu coxofemuralele intinse.
Examenul obiectiv evidentiaza dificultate la mers si mai tarziu mersul schiopat.Limitarea mobilitatii soldului
este diferita in functie de cauza coxartrozei.
Coxartroza primitiva lasa multi ani o mobilitate aproape normala bolnavului,in timp ce coxartrozele
secundare,indeosebi cele postraumatice,afecteaza rapid mobilitatea.Datorita posturii antalgice de usoata flexie
cu rotatie externa pe care o adopta bolnavii in pat,apar cu timpul retractii musculotendinoase cu fixarea soldului
in aceasta pozitie.
Obiective:
-scaderea durerilor.
-cresterea mobilitatii.
-cresterea mobilitatii.
-posturari.
-pentru refacerea stabilitatii-se va lucra in principal pe abductori si pelvitrohanterieni si se vor face exercitii
analitice de tonifiere musculara si ex. in lant kinetic inchis.
-corectarea pozitiei bazinului-se va face prin dobandirea unei functionalitati cat mai perfecte a coloanei
lombare(forta musculara abdominala si paravertebrala),a genunchiului homolateral si a intregului membru
inferior homolateral(mobilitate si stabilitate pentru sold si genunchi).
-pentru tonifierea musculaturii se recomanda ex. cu contractii musculare izometrice si izotonice cu incarcare
treptata(aproximativ 1 saptamana),dupa care urmeaza recuperarea propriu-zisa prin gimnastica in sala,pornind
cu pozitiile de descarcare(decubit),apoi pozitii cu semiincarcare sau chiar o incarcare cu toata greutatea
corpului.Un rol important il are bicicleta ergometrica,pentru ca se evita incarcarea articulatiei
soldului,realizandu-se cresterea fortei si rezistentei musculare.
-hidrokinetoterapie.
-dureri matinale care nu depasesc 30 minute,care se maresc ziua prin oboseala articulara,se calmeaza la repaus
dar niciodata nu apar noaptea.
-deformari articulare.
-impotenta functionala.
Este o forma de reumatism degenerative datorata alterarii cartilaginoase(ca urmare a scaderii nr. de condrocite si
a sintezei scazute de proteoglicani ce duce la o scadere a capacitatii de recuperare a leziunilor cartilaginoase) ce
afecteaza egal ambele sexe.
-predispozitia genetica.
-factori mecanici-obezitatea.