Relatia si tehnica incipit-excipit

a) Tehnica incipitului

Transcrie functiile incipitului facuta la inceput de an in structura operei epice. Rezolva

tema unu dupa indrumarile din cartea virtuala. Tehnica strict balzaciana. Orice roman balzacian inclusiv
“Enigma Otiliei” incepe cu o localizare stricta a timpului si spatiului actiunii; selectati citat incipit “Intr-o
seara...”.
Datele ins ine nu sunt relevante, functia lor insa da; ele au rolul de a crea iluzia realitatii
in mintea cititorului. Imaginarul uman se constituie pe axa timpului si spatiului urmand legile cauzalitatii.
Balzac isi incepe toate romanele cu lungi descrieri, stabilind o relatie de cauzalitate intre caracterul
locatarilor si casele lor.

Ex: - strada Antim – alcatuita din case ale burgheziei romane- citat selectiv – cum e burghezia, asa sunt si
casele: “intentia de grandios in materiale ieftine” + ochiul estetic care sesizeaza dsproportiile si amestecul
de stiluri – faceau din strata Antim o caricatura in moloz a unei strazi italice: => caracterul burgheziei
romane: avaritia si imitatia.

- casa lui mos Costache + detalii – e alcatuita din materiale ieftine, de nimic din daramaturile altor case –
casa si avarul ce strange materiale ca sa faca casa Otiliei

Tehnica portretului balzacian – fiecare personaj este introdus printr-un portret prin care se
face legatura intre fizionomie, vestimentatie si caracter. La Balzac exteriorul reprezinta interiorul

Ex: - portretul lui Felix – amestecul de trasaturi feminine si virile

Mos Costache – portretul avarului + replici “aici nu sta nimeni” – cauza expresiei
ciudate: avarul nu-l recunoaste pe Felix pentru ca nu doreste sa cheltuiasca bani; Otilia ii spune lui Felix ca
mos Costache ar fi preferat sa ramana in Iasi si sa isi ia o slujba pana la majorat.

Introducearea personajelor:

- Personajele principale sunt introduse intr-un mediu social – salonul burghez

- aceeasi relatie dintre infatisare si caracter
Ex: Pascalopol – tipul boierului cu infatisarea artistica e corpolent (50 ani), dar
rafinamentul caracterului e prezent in eleganta hainelor, tunsorii mustatii in stil englezesc
- Aglae – baba severa, cocul sever in stil japonez, nasul acvilin (vultur) ca semn al
rapacitatii (lacomiei), haine negre si un lantisor cu o cheie de aur
- Simion barbatul devirilizat, degenerat, ce are inaftisarea unei femei – tricoteaza

Tehnica excipitului (relatie cauza-efect)

Romanul are o strucutra sferica ca si in Ion, intrucat se inchide si se deschide cu

descrierea strazii Antim. Diferenta: in “Ion” aceasta introducere din final spre inceput da un caracter inchis,
ciclic, repetitiv actiunii romanuliu. In lumea taraneasca existenta se desfasoara mereu pe aceleasi tipare. In
“Enigma Otiliei”, finalul inchide o lume pentru a deschide o alta lume noua reprezentata de Felix. Acest
final poate fi considerat in termenii lui Umberto Eco Carto un final deschis sau “Opera Aperta”.
După întâlnirea lui Felix cu Pascalopol, care comunică şi ştie despre otilia acesta simte
nevoia să se întoarcă pe strada Antim ; după război bucurestiul trece prin mari schimbări arhitectonice (la
început -1909- Bucurestiul era doar ,,un mare sat”), doar strada Antim a ramas o relicva a trecutului.
Ajuns în faţa casei lui mos Costache gaseste casa in paragina, curtea plina de balarii si un
lacat urias, atunci in minte Felix auzi cuvintele lui mos Costache” aici nu sta nimeni”.
 Semnificatia acestei replici e diferita de cea de la inceputul romanului si o deduceam prin
relatia cauza-efect; daca la inceput replica semnifica avaritia, in final reprezinta condamnarea la disparitie a
familiei obsedate de avaritie, lipsite de iubire.
Prin extindere de sens putem spune ca intreaga clasa burgheza de la 1900 e condamnata
la disparitia din istorie.

EPILOG. Daca incipitul are legatura cu continutul primelor trei capitole (inceputul
operei), excipitul are legatura cu utlimul capitol epilog – folosit de narator. Deznodamantul se produce cu
moartea lui Costache, iar Otilia pleaca cu Pascalopol; de atunci Felix n-a mai vazut-o niciodata pe otilia.
Epilogul are o relatie simetrica cu prologul, ele sunt componente anexe ale operei epice si pot fi
prezentate/incluse.
PROLOGUL = cuvant inainte care ne introduce in tema. Epilogul ne spune ce se
intampla cu eroii dupa inchiderea actiunii. Felix face o cariera stralucitoare ca doctor, profesor universitar,
autor de studii de specialitate publicate in strainatate. Face o casatorie “stralucita” si prin sotie intra in
cercul influent de persoane ale tarii. Aceasta casatorie si cariera de prestigiu social sunt caracteristice
omului ambitios.
Stanica se casatoreste cu Georgeta , cum si planuise; face tot afaceri dubioase si in presa
de scandal e acuzatca face trafic de morfina; a fost perfect => vrea deputat . De la Stanica, Felix afla ca
Pascalopol a divortat de Otilia. Cu Pascalopol Felix se intalneste in tren dupa razboi, ii spune ca a divortat
din motive umanitare, lasandu/ sa isi traiasca tineretea.
Otilia se casatoreste cu un latinfundiar ( mosier) din Argentina de unde ii trimite o
fotografie; Felix n-o mai recunoaste. Cu un aer de platitudine feminina ii schimba natura nebunatica; Otilia
a avut dreptate cand i-a spus lui Pascalopol ca “noi nu traim decat 5-6 ani”.
Despre familia Tulea nuse mai spune nimic; asta inseamna ca copii Aglaei nu au mai avut
urmasi. Avaritia are ca efect dezenerescenta, iar degenerarea are ca efect disparitia familie. Casa pustie a lui
mos Costache mostenita de Agle sta marturie pentru acest fapt.