DOINA POPULARĂ

Doina este o creatie a liricii populare, caracteristică folclorului românesc în care sunt exprimate, cu
sinceritate, cu căldură sau cu vehementă, sentimentele de dragoste, de dor, de jale, de revolt si de
nemultumire, prin intermediul sufletului românului, proiectate în mediul rural si sunt interpretate pe o melodie
tărăgănată.
Opera literară X întruneste elocvent trăsăturile unei doine populare: se caracterizează prin adânca sa
emotivitate, în care autorul exprimă un sentiment de... (de dor, de jale, de revoltă), fiind însotită, de obicei, de o
melodie adecvată ( caracter sincretic), din punct de vedere prozodic, doinele sunt scurte ca întindere, versurile au măsura
de sapte-opt silabe, rima este împerecheată sau monorimă, ritmul este trohaic, toate acestea contribuind la realizarea unei
muzicalităti implicite a discursului si a unei tonalităti elegiac
Pe de o parte, opera X este o doină populară, deoarece autorul anonim îsi exprimă, în mod direct, un puternic
sentiment de..., valorificând resursele expresive ale limbii, precum: epitete (...); personificarea (...), (Comentezi o figură de
stil care sugerează sentimentul respectiv.)
Instanta comunicării specifice operelor lirice (si implicit si doinei), eul liric, care este textualizat prin indici
morfologici la persoana I ,,...", ,,...", evidentiindu-se lirismul subiectiv si discursul de tipul... (monologul liric/adresat).
Exteriorizarea eului liric indică tipul doinei de... (de dor, de jale, de înstrăinare). Doina se distinge prin caracterul intim,
personal care reiese din confesiunea eului liric profund afectat de... (dorul fată de.../de dragostea.../de înstrăinarea.../de
trecerea timpului...).
Pe de altă parte, caracterul sincretic al acestei specii literare este pus în evidentă printr-o muzicalitate aparte,
implicită, realizată prin intermediul prozodiei. Versurile sunt scurte, având măsura de...rima este..., iar ritmul este...
.Specificul folcloric al acestei creatii se justifică, pe lângă caracterul anonim (autorul nu este cunoscut), oral (a fost
transmis prin viu grai de la o generatie la alta) si prin prezenta unui limbaj specific, valorificând valentele expresiv-
muzicale ale arhaismelor/regionalismelor...
Aşadar, sintetizând cele afirmate, pot sustine faptul că opera literară X este o doină populară, ce îmbină mijloacele
stilistice variate într-o compozitie de o mare fortă expresivă.

Explicatii suplimentare!!!
elegie-poezie lirică în care autorul îsi exprimă sentimente de tristete (de melancolie, de regret);
elegiac-trist;
Muzicalitatea:

1.explicită - este rezultatul valorificării termenilor din câmpul semantic al muzicii (,,vioară", ,,fanfară")
2. Implicită - este o consecintă a elementelor de versificatie (rimă, măsură, ritm);
- rezultat al valorificării figurilor de stil sonore (aliteratia-repetarea consoanei; asonanta-repetarea vocalei).
PASTELUL

PASTELUL este specia liricii peisagiste, în care poetul/autorul îsi exteriorizează trăirile prin intermediul vocii eului
liric fată de un tablou din natură, valorificând descrierea si o gamă largă a procedeelor artistice.
Opera literară X de Y este un pastel dedicat...(cui?), deoarece întruneste caracteristici, precum: descrierea
este modul predominant de expunere, apare grupul nominal si limbajul abundă în expresivitate.
Pe de o parte, opera ...de...este un pastel, deoarece poetul/autorul îsi exprimă direct
sentimentul/sentimentele de….. .prin intermediul unui tablou...(static/dinamic). De altfel, tema naturii, valorificată în
orice pastel, este fixată prin indici textuali specifici încă din titlu: ,,...".
Acesta surprinde... (atmosfera unui tablou-liniste-, un fenomen specific anotimpului de...punctul de
contemplare al cadrului natural, fie static (Malul Siretului), fie dinamic (Sania), elementul central al tabloului( Bradul)
sau tipul de peisaj: nocturn, diurn, terestru, cosmic, silvestru, campestru, lacustru, marin etc.).
Tabloul prinde contur prin îmbinarea elementelor apartinând planului ... cu cele ale planului ... Se remarcă
instanta comunicării, care dă glas trăirilor autorului, eul liric, textualizat prin indici morfologici la persoana întâi ...
evidentiindu-se lirismul subiectiv; /care nu se proiectează în discurs, iar revelatori sunt indicii morfologici la persoana
a III-a ... ce evidentiază lirismul obiectiv.
Pe de altă parte, fiind un pastel, este prezentă descrierea literară ca mod de expunere. Imaginea reală este
transfigurată prin folosirea unor procedee artistice, descrierea fiind o proiectie a unor stări emotionale generate de
contemplarea tabloului. Astfel, (se identifică figurile de stil si se comentează).
Totodată, sunt prezente constructiile nominale (substantiv-adjectiv-exemple), dar si verbele de
miscare...care au rolul de a dinamiza tabloul descris, iar verbele la indicative, prezent…(ex.) redau/eternizează
frumusetea tabloului.
Nu în ultimul rând, elementele de versificatie (rima..., ritmul...măsura versurilor de...silabe), contribuie la
exprimarea sentimentului de...a autorului, prin realizarea unei muzicalităti implicite a discursului.
Asadar, sintetizând cele afirmate, pot sustine că opera X de Y este un pastel închinat..., îmbinând armonios
diverse procedee de expresivitate artistică, într-o compozitie echilibrată, de o mare fortă expresivă.

Mesajul operei lirice

Mesajul unei opere lirice reprezintă un cumul al ideilor, al sentimentelor şi al stărilor pe care poetul
intenţionează să le transmită cititorului, în mod direct, prin vocea eului liric, cu scopul de a impresiona, de a
sensibiliza, de a-l impresiona din punct de vedere estetic. Accentul este pus pe subiectivitate, pe nota afectivă, ce
susţine caracterul confesiv al textului.
În opinia mea mesajul textului/fragmentului X scoate în evidentă/pune în lumină…(formulezi ideea
centrală/sentimentele sau stările transmise, generalizând, făcând referire şi la tema textului).
În primul rând, semnificaţiile textului sunt transmise prin intermediul ideilor poetice exprimate prin vocea
eului liric: (care este ipostaza eului liric+mărcile lexico-gramaticale, care sunt ideile poetice, le formulezi pe baza
textului cu citate; sentimentele şi stările exprimate+modurile de expunere)
Structura textului liric reprezintă chintesenţa mesajului (se specifică structura poeziei şi se comentează
ideea poetică).
În al doilea rând, mesajul operei lirice este redat printr-un limbaj artistic, figurile de stil, dobândind, în
context, valenţe deosebit de expresive. Astfel, imaginile artistice: vizuale...auditive...etc. (care vor fi interpretate).Un
rol important în transmiterea mesajului poetic îl au şi figurile de stil... (3-4 figuri de stil-interpretate).
ATENŢIE: se mai pot interpreta interogaţiile şi exclamaţiile retorice care atrag atenţia asupra unor elemente
devenite simboluri în text sau asupra unor emoţii, stări sau punctele de suspensie.
În concluzie, poezia X de Y are un conţinut ideatic, original, profund, interesant, inedit…, iar mesajul
transmis este unul profund/relevant, deschis interpretărilor cititorului ce ia contact cu universul ficţional propus de
poet.
TITLUL OPEREI LIRICE

Titlul operei...de...se constituie ca o sinteză a întregului mesaj poetic, el funcţionează ca o cheie de lectură
intratextuală, oferind indicii cu privire la ideea operei:... (care este ideea?). Este, astfel spus, o poartă de intrare în
lumea textului, pragul care face trecerea de la realitate la ficţiune.
Pe de o parte, opera...de...este o creaţie lirică ce valorifică o singură dimensiune tematică/două dimensiuni
tematice...şi... (numeşti temele, dai exemple din text din care să reiasă tema/le), într-o formă versificată (...strofe/catrene),
evidenţiindu-se ca tip de lirism (subiectiv/confesiv/adresativ/obiectiv). Apare vocea eului liric, care se află în ipostaza de…şi
reiese din utilizarea indicilor morfologici…Titlul este sintetic/analitic şi este alcătuit din... (precizezi valoarea/valorile
morfologice), poezia fiind o creaţie închinată... (cui?). In plan real, titlul…semnifică…, iar în plan imaginar, acesta
semnifică…(poate fi o figură de stil pe care o vei comenta).
Pe de altă parte, (TITLUL) devine simbolul central al textului, întărind mesajul acestuia, iar legătura cu creaţia propusă
se face prin intermediul cămpului lexico-semantic (exemple), dar şi cu ajutorul resurselor sugestive, având menirea de a spori
expresivitatea ideilor poetice şi de a indica percepţia subiectivă a eului liric asupra...accentuând sentimentele de... Astfel,
(evidenţiezi figurile de stil şi le comentezi)
Asadar, sintetizez prin a sublinia că titlul operei ... de ... reprezintă o chintesenţă a întregului mesaj poetic, punând în
lumină o creatie lirică pe tema..., de o surprinzătoare forţă expresivă.

GENUL LIRIC

Genul liric cuprinde totalitatea operelor literare, în care poetul/autorul îşi confesează, în mod direct, prin
excelenţă, cele mai adânci stări sufleteşti şi emoţii, prin intermediul vocii eului liric, dar şi cu ajutorul resurselor
expresive, astfel, creând un Univers de mare forţă sugestivă, ce se adresează sensibilită ţii cititorului.
Opera literară X de Y prezintă caracteristicile genului liric: prezenţa eului liric, ca instanţă a comunicării
poetice, proiectat în discurs prin indici morfologici, iar modul principal de expunere este descrierea/monologul liric.
Un prim argument pentru a evidenţia apartenenţa acestei opere la genul liric îl constituie prezenţa eului liric,
ca instanţă a comunicării poetice, proiectat în discurs prin indici morfologici la persoana întâi, singular (forme
pronominale, precum: ,,...", ,,...", ,,...", forme verbale, precum ,,…’’) sau la persoana a doua (forme pronominale,
precum: ,,…’’, forme verbale, precum ,,…’’), substantivul în cazul Vocativ…sau interjecţia afectivă (rareori, apar
indici la persoana a III-a)
Textualizarea eului liric pune în lumină tipul de lirism (subiectiv, confesiv sau adresativ sau obiectiv),
discursul fiind de tipul monologului liric.Tema/ temele creaţiei sunt... (le precizezi şi dai exemple de versuri, arătând
de unde reies.).
O altă dovadă a apartenenţei acestei opere la genul liric e dată de faptul că autorul/poetul îşi exprimă
sentimentul/sentimentele de..., în mod direct, iar subiectivitatea reiese şi din valorificarea resurselor expresive ale
limbii. Poetul este capabil să transfigureze realitatea exterioară prin propria viziune, cu scopul de a exprima
metamorfozele fiinţei. Figura de stil predominantă este... (,,..."), (,,...), însă nu lipsesc... (,,...") sau (,,...").
Comentează două-trei figuri de stil care să susţină argumentul care surprinde sentimentul dominant din poezie.
În altă ordine de idei, descrierea, ca mod predominant de expunere, atestă apartenenţa acestei opere la
genul liric. Imaginarul poetic este preponderent... (,,..."), surprins în regim... (,,..."). Tabloul prinde contur prin
îmbinarea elementelor aparţinând planului... (,,...") sau ale celui (,,...").
Nu în ultimul rând, elementele de versificaţie care imprimă discursului liric o muzicalitate aparte, o tonalitate
în acord cu trăirile poetului.Textul se compune din...strofe, în care rima este...ritmul..., iar măsura versurilor este
de...silabe.
Asadar, sintetizând cele afirmate, (prezenţa eului liric, a descrierii şi valorificarea resurselor expresive) pot
susţine că opera literară X de Y aparţine genului liric, iar poetul abordează tema/temele… şi transmite ideea că...de
o surprinzătoare forţă expresivă.
Compunerea descriptivă - Descrierea de tip portret

O scurtă compunere descriptivă despre mama. Textul este un portret fizic și moral al mamei.

Cu bucurie în suflet, evoc imaginea celei mai frumoase fiinte din viata mea. Oricine dintre noi îsi iubeste
mama nespus.
Mama mea are 42 de ani și este o femeie foarte frumoasă. Este scundă, are ochi căprui și pătrunzători, iar
părul lung și castaniu, îl are mereu aranjat și pieptănat. Ochii ei sunt mereu blânzi și mă privesc întotdeauna cu
dragoste, duioșie și căldură. De multe ori, cu o simplă privire reușește să mă calmeze sau să mă încurajeze.
Mama este o persoană harnică și nu se plânge niciodată, indiferent ce are de făcut. În fiecare dimineață, când ma
trezesc, o zăresc în bucătărie pregătindu-mi micul dejun. Apoi, mă duce la școală, iar de acolo merge la serviciu.
Indiferent dacă este acasă sau la serviciu, mama mea este o persoană energică și foarte entuziastă în tot ceea ce
face.
Când sunt bolnavă, cine mă poate îngriji cu atâta bunătate ca mama?! Eu pentru toate acestea, o iubesc
mai mult decât pe orice ființă din lume. Și oricât voi face pentru ea nu va fi deajuns. În câteva cuvinte, mesajul meu
pentru mama mea este acesta: „Mamă, tu ești cea mai bună dintre mamele din lume. Aș vrea să cresc mare ca să
poți să fii mândră de mine, așa cum sunt și eu de tine” .

O compunere descriptivă despre bunicul, portretul fizic și moral al acestuia.

Unul din cei mai cumsecade oameni pe care îi cunosc este bunicul meu. Bun la suflet, blând și plin de
respect sunt doar câteva dintre cuvintele care-i descriu cel mai bine profilul moral. Nu l-am auzit niciodată ridicând
tonul la cineva, cu atât mai puțin la mine. Întotdeauna mi-a vorbit frumos, iar vorbele ieșite din gura sa au
reprezentat pentru mine sfaturi prețioase, iar uneori adevărate lecții de viață.
Deși este un om simplu, fără prea multă carte, bunicul meu, poate și datorită vârstei, dă dovadă de multă
înțelepciune. Ori de câte ori am avut nelămuriri sau am avut nevoie de o persoană care să mă asculte și să mă
înțeleagă, bunicul meu a fost acolo. Cu toată experiența lui de viață, m-a îndrumat și m-a povățuit, iar ulterior i-am
apreciat învățăturile. Dar toate aceste impresii nu sunt doar ale mele. Bunicul meu este un om respectat și în
comunitate. Vecinii, precum și ceilalți oameni care îl cunosc, au doar vorbe bune de spus despre el. Nu de puține ori
când m-am plimbat cu el prin oraș, am văzut o mulțime de oameni, bătrâni sau mai tineri, care l-au salutat cu
respect și i-au vorbit cu multă prețuire.
Din punct de vedere fizic, bunicul meu este de înălțime medie. Nu este nici gras, dar nici slab, iar acest lucru
este un semn al sănătății fizice și al traiului sănătos pe care l-a dus toată viața. Urmare a originii sale rurale și a
primilor ani de viață petrecuți la țară, bunicul meu are o rezistență fizică deosebită. De puține ori l-am văzut bolnav,
iar despre asprimea vremurilor, fie iarnă aspră sau vară caniculară, nu l-am auzit să se plângă niciodată.
Un alt indiciu fizic important, totodată fiind și un semn al profilului moral, hărnicia, sunt palmele sale aspre și
degetele groase pline de bătături. Toată viața sa a muncit cu îndârjire pentru a-și crește copii și pentru a aduce
bunăstare casei. Nici acum la vremea pensionării, nu se dă înlături când vine vorba de muncă sau de activități
practice în gospodărie.
Părul său alb, cândva blond-șaten, cu un început de chelie și ochii albaștrii, precum cerul de primăvară,
completează profilul bunicului meu. Fața sa prezintă câteva riduri, mai ales în jurul ochilor, care vorbesc de la sine
despre anii grei care s-au scurs peste viața greau, uneori plină de lipsuri.
Acesta este bunicul meu, unul din cei mai importanți oameni din viața mea. Îl iubesc mult, iar această
dragoste pe care i-o port o împărtășește și el față de mine. Îi doresc tot binele din lume și multă sănătate pentru că
le merită pe deplin.
Compunerea narativă – Model - O întâmplare în vacanţa de vară

Expozitiunea reprezintă momentul introductiv în care se prezintă locul, timpul acţiunii şi personajul
• Descrie cadrul în care se desfăşoară acţiunea. Creează atmosfera în care se va desfăşura acţiunea.
• Foloseşte indici de timp: odată, demult de tot, într-o zi, aseară etc.
• Foloseşte indici de loc: undeva, acolo, unde
• Prezintă personajul prin nume şi descriere în câteva cuvinte.
Era o zi frumoasă de vară din vacanţa mare. M-am trezit de dimineaţă, pe la ora şapte. Eram la bunici.
După ce m-am dat jos din pat, am înştiinţat-o pe bunica, că vreau să fac o plimbare prin natură. Ea mi-a aprobat
dorinţa şi mi-a pregătit merinde.

Intriga reprezintă momentul care strică echilibrul şi declanşează acţiunea.

• Marchează acest moment prin indicii: deodată, pe când, în timp ce etc.
Am plecat la drum mai devreme, pentru că soarele era pregătit să mă stropească cu lacrimile sale de foc.
Cum am urcat dealul din spatele casei, deodată, ceva mi-a atras atentia. Cum putea să fie posibil asa ceva?

Desfăsurarea actiunii
• Prezintă faptele în ordine logică.
• Nu te pierde în detalii care ţi-ar putea abate atenţia de la firul narativ.
• Încearcă să creezi suspansul şi să ţii trează atenţia cititorului.
• Inventează întâmplări prin care să faci acţiunea să avanseze.
Dintr-o dată mi s-a părut că am intrat într-o altă lume. Totul mi se părea mai frumos. Regele soare îşi
impusese stăpânirea pe marele albastru, cerul. Roua rece a dimineţii era aşternută pe iarba verde şi pufoasa.
Stoluri de păsări zburau deasupra mea, împreuna cu fluturi de diverse culori, care dansau în aer. Cerul senin, de un
albastru pur şi răcoarea dimineţii, care se făcea simţită prin hainele cu care eram îmbrăcat, mă îndemna la visare.
Am mai stat un timp şi am admirat natura din picioare. Apoi m-am aşezat la umbra stăpânului pădurii - un stejar înalt
şi bătrân cât lumea, a cărei înălţime te ameţea doar când te uitai la el. M-am aşezat şi dintr-o dată, din spate, am
auzit un lătrat. M-am speriat de mama focului. Primul gând a fost să mă urc în copacul copilăriei mele, stejarul cel
bătrân. Dar am renunţat. Fiinţa care lătra şi-a arătat faţa. Era drăgălaşul meu câine, Bobiţă. Sperietura a fost
cumplită. Chiar şi după ce l-am luat în braţe pe Bobiţă, inima îmi bătea atât de tare, de parcă ar fi vrut să-mi iasă din
piept. Abia când Bobiţă a început să mă lingă vesel pe mână, m-am liniştit.

Punctul culminant (momentul de maximă intensitate)

• Poate fi marcat prin utilizarea indicelui lexical « dar ».
• Creează tensiune la nivelul textului.
• Accentuează stările personajului.
Dar, dintr-o dată, Bobiţă a început să alerge de colo-colo şi să latre voios. Parcă voia să-mi spună ceva. Ce
ar fi putut să îmi spună un câine? Am hotărât să îl urmez. Spre surprinderea mea, căţelul m-a condus către casă. În
curtea bunicilor, tocmai sosiseră părinţii mei. După ce m-au îmbrăţişat, mi-au comunicat că au o surpriză pentru
mine, un codou pe care mi-l doresc de ceva vreme. M-au dus la maşina cu care veniseră. În portbagaj mă aştepta o
bicicleta mare, roşie. Era exact ce-mi doream! Împreună cu această bicicletă am bântuit pe colinele satului bunicilor
pe parcursul întregii vacanţe.

Deznodământul se restabileşte echilibrul şi acţiunea se termină.

• Repetă indicii de loc folosiţi la începutul compunerii tale.
A fost cea mai grozavă vacanţă pe care am petrecut-o la bunici, dintre toate cele pe care le-am avut până
acum. Mi-am propus să mai merg la acestia şi în vacanţa viitoare. Acum Bobiţă a crescut, cred că este un dulău pe
cinste. Abia aştept să bat uliţele satului pe bicicletă cu Bobiţă lângă mine. Apoi, împreună, să ne pierdem în natura
fermecătoare din împrejurimile satului bunicilor, care mi-a furat sufletul.
O întâmplare reală/ imaginară petrecută la munte

Expoziţiunea
Cu bucurie în suflet/Din dulci amintiri evoc o întâmplare care a reuşit să-mi schimbe viziunea asupra lumii,
dar şi anumite impresii despre viaţă. Era o zi mirobolantă de toamnă, iar tata a decis să vizităm muntele Oas.
Împreună cu dragii mei părinţi, am ajuns la poalele regatului muntos. Muntele vulcanic face parte din grupa de nord
a Carpaţilor Orientali. Era un peisaj nemaipomenit care urma să mă înghită sau care voia să mă ajute să-i descifrez
misterele care se ascundeau pe acolo.

Intriga
Deodată, părinţii mei se simţeau obosiţi, iar eu eram curios să văd dacă aş fi putut să mă împrietenesc cu
natura ce stăpânea acel tărâm, însă un lucru mi-a atras atenţia. Cum putea fi posibil aşa ceva?

Desfăşurarea acţiunii
Susurul apei ce străbătea un râu reuşise să mă atragă în mrejele sale, însă admiraţia pe care o aveam nu
mă putea opri din loc. Cu cât mă apropiam de rău, cu atât mă simţeam mai straniu şi vedeam cum mă îndepărtez
de cabana în care se aflau părinţii mei. O adiere a vântului mi-a mângâiat chipul zâmbitor şi m-a făcut să simţ un
fior. Am început să alerg, nu mă puteam opri, abia respiram. Am fost oprit de către cineva. Capătul râului despărţea
muntele în două tărâmuri, nicidecum, nu-şi avea sfârşitul într-un lac, vărsându-se pe versantul acestuia, aşa cum mi
se scurgea mie pe obraz o lacrimă de emoţie. Privind mai atent la tărâmul din faţa mea, mi-am observant părinţii
care mă strigau şi care-mi făceau semne ca să traversez. Eram derutat, confuz, abia auzeam câteva litere, iar
imaginea lor era înceţoşată. Voiam să traversez, dar ceva mă ţinea în loc. Era copilăria, cu farmecul ei aparte, care
mă ruga să nu o părăsesc. Dincolo ,,domnea’’ adolescenta, cu alte perspective şi impunea într-un mod obligatoriu,
maturizarea. Trebuia să iau o decizie cât mai repede posibil. Nu ştiam ce să fac, nu voiam să-mi părăsesc lumea
fascinantă a copilăriei, însă timpul nu putea să mă ţină în loc.

Punctul culminant
Deodată, am auzit un strigăt, era mama care dorea să mă trezesc din visare şi să mă îndrept către cabană,
deoarece aveam de parcurs anumite itinerarii. Abia atunci mi-am dat seama că vântul a fost cel care m-a făcut să
visez, să contemplez şi care mi-a anticipat destinul, anunţându-mă, într-un mod discret că voi ieşi din lumea
copilăriei cât de curând.

Deznodământul
A fost o zi minunată, petrecută la poalele munţilor, împreună cu minunata mea familie, o zi pe pe care nu o
voi uita şi care m-a ajutat să înţeleg că orice clipă merită trăită la maximum, dar cu mare grijă.