www.dacoromanica.

ro
 BIBLIOTECA CULTIVATORIILUI ROMANI]

ITANUALII DE ERI ITITA

e. PENTRU
\
S,COALELE NORMALE $1 SCORE MALE
,
IDE

P. S. AURELIANU
:Agricultorn

NEA A §A. SEA.

RevNutä §i in totul prefacutã
Carte autorisatd de Consiliutii permanenti alti instructiunei
publice pentru §Tólele rurale. .

BUCURESCI
EDITURA LIBRARIEI SOCECU & COMP.
1889

www.dacoromanica.ro
 PREFATA. LA EDITIUNEA A DOUA

Editiunea anteia a acestei publicatiuni a esita la lumina

"in anulu 1869. Se pare ci carticica a raspunsa unei tre-
buinte simtita, de 6re-ce s'a desfaeuta cu multa inlesnire.
Deosebite imprejurari nu 'ini-ail ingaduita O. retiparesca
alta ed tiune pin& in anul acesta. Acuma doul ani reel-
timid manualula mai, m'amd incredintata ca trebue pref5.-
cutd. Ama pusa dara la o parte editiunea primitiva, amd
facuta all& carticica de agrieultura elementara potrivita nu
numai cu trebuintele eultivatorilord romanl, dara si cu
Intelegerea copiilord din scOlele rurale.
Ea suntd incredintata ca und manuald de agrieultura
este o carticica neaparata pentru copiii teranilord earl
umblä in scOla rurala. Mar ea o carte de lectura, nil ase_
menea carticica va fi citit A mal cu placere si mai cu folosd
de cad off care alta. Acu m, daca manualula acesta insu-
§esce cualitatile cerute pentru ua astfelii de carte, despre
acesta vord judeca aceia carl vord bine-voi sala eitesca
Ed mi-amd pusd tOta sitinta pentru a face ca carticica ace-
sta A fie cuprimptOre, usOra de intelesa si pe did se
pOte potrivita cu trebuintele teranilora nostri.
Void fi pe deplind resplatita cand me void itrrediuta ea
acesta carticica aiuta si dénsa, orl cata de putina ard fi la
inaintarea agrieulturei si la imbunétatirea starei neobo-
sitilord si multd induratorilord nostri terani.

www.dacoromanica.ro
4 PREFATI

Veranii ca cetateni O. agricultura ca profesiune, sunta

temelia cea mai tare pe care se pete reijima Romania,
In Omni §i in cultura pamentului stramo§esca 'O-a aflatft
seaparea nemula romanesca in vechime ; tota prin el §i
prin agricultura ne vomit putea intari i ajunge la marire
in viltorime. Pentru a ajunge la acesta sfarOta cauta ca
cu totil sa ne punema a lucra din rësputeri spre a face A
inainteze agricultura §i. O. se inbuneze starea teranilora.
La acésta m'ama gAndita arida ama scrisa acésta carti--
cid, ; dea Domnula sa fi fosta inteuna césa bunii !
Feréstrail in 25 Augusta, 1880.

F. I. Aurenamr.

--G--i--0._>*--

www.dacoromanica.ro
 MANUALt DE AGRICULTURA

PARTEA INTEIU

AGRICULTURA.PLANTELE. VIATA PLANTELORU

CAPITOLULt I
AGRICULTURA

Agricultura este arta de a lucra parnentulir pentru a

'produce plantele cu carl se hranesce omulü i animalele
domestice, precumii i alte plante pentru trebuintele in-
dustriei.
Tote artele suntil trebuincióse, dar agricultura este
in fruntea tutulorii, fiind-ca omu hi nu 'Jae vietui de catil
lucranda plmentuld.
Daca omulti a ajunsa atalii de departe cu sciinta ; daca
a Meatü atAtea descoperiri minunate, este datoril sã mul-
-tumesca agriculturel, fiind-ca numai atunci a pututil sã
se indeletnicésca cu asemenea lucrAri cand a pututil sA'§I
asigureze hrana i imbracamintea.
Agricaltura este temelia cea mal trainicA pentru viata
unei téri ; de aceea toti locuitoril, de la mare pana la
mica, suntil datori sA iubéscA pamentuld strAmopscii pi
sl caute old face sl dea rOde Mir mai multe §i mai bune.
Téra nOstra, Romania, trAiesce numai din agricultura,
tind-cl pin& asta-zi noi ne Indeletnicimü prea putina cu
artele §i meseriile. Darä chiaril chuff.' ama ajunge 0, a-
veer in tOra totil felulil de meserii, totql agricultura va fi

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICUL TURA 7

chi foi, trel partl ale sale car! se numescd organe

i
de nutritiune.
Planta se imultesce sad se parasesce prin Are, din care
se nasce fructula sad roduld i sementa. Acestea se nu-
mescil organe de reproductiune.
.Rdddcina.-131dacina este acea parte a planted care se
infige in parnêntd i se intinde dreptii in josii sail in laud-
Ea suge din sênuld pam'entului mustua, care nutresce
planta. Acestil mustil se urea in susil in trunchiii i se im-
pra5tie in tote ramurele, in muguri, in foi, in fief §i in fructe.
Mustulii pamOntuluI este compus din apa, deosebite sä .
rurl §i. alte substage cari se topescd intr'ênsa.
Verfuld mustcifiloric care se eta pe radacinl este ea
un feld de burete care suge din pamêntd mustuld ; a-
ceste sugatorl se numescii spongiole.
Unele radacinl in locil sa se infiga In pamentd se in-
figd in trunchiurile copacilord §i sugd dinteensele mus-
tuld ; ast-feld suntii radacinele plantei numite vèscit.
Radacinele n'ail tote aceia§l forma ; ast-feld sfecla nu
se asemana cu crumpenele sail cartofuld ; radacina po-
rumbului nu se asemana cu a morcovului ; de aceea se
deosebescd urmatOrele feluri de radaAn! :
Eddricinile firóse sail mustdcióse, suntii compuse dinteua
multime de fire i firiOre care se Inapr4tie in pamantd
in tOte partite; astii-feld suntil radacinele grauluI §i altord
grane, ale laptuceI, . alt. (Fig. 1).
Rdddcinele pivotante, care suntd lungi i se infigii
dreptil in pamOntii ; astil-feld suntii : sfecla, morcovuld,
patrunjeluld, pastarnaculd, . al. (Fig. 2).
Rddacinile tdrdtOre, care se intindil in laturi §1 pima
in fata pamentului precumil suntd radacinele ulmulul, ale
pirului.
.Rddacinl tuberculóse precumil suntil cartofil §i napil
porcesci.

www.dacoromanica.ro
6 MA NUALU

celd mai mare isvord de avutie, fiind-cg nici uä meserie

din lume nu va produce atatd catil OM produce intin-
sele i roditOrele campil ale Româniel.
Cu tote acestea pentru ca manOsele n6stre câmpii §1
coline sa produca holde frumOse, trebue sa le lucramit
Ara pregetd ; sa ne silimd a a introduce instrumentele
uneltele cele mal bune ; sa avemii vite multe i frumOse,
cad intealt-feld de chipg pamêntuld eel') mai roditori
se umple de burueni, sgracesce ping candd ajunge de-
nu'tl mal (la nici sgmonta.

CAPITOLULt II
PLANTE.-GERMINATIUNEA SAO INCOLTIREA SEMENTELORCI.-
NUTRITIUNEA §1 RESPIRATIUNEA.

Tote corpurile cari se aflä pe fata pamêntului §i in

lguntruld sM, se deosibescd in trel clue marl cari suntd
Animalele coprinOndii omuIi i tote cele-Palte ffinte
vietuitOre.
Plantele sad vegetale, coprindêndd tOte plantele, dela
cea mai mica iarbä ping, la celd mai mare copacid.
Mineralele, coprindendd petrile pamhturile, sarurile
si metalurile.
Anirnalele i plantele suntii inzestrate de natura ca
viata ; ele tralescd, se imultescii O. mord ; aceste flint()
se numesc corpuri organice.
Mineralele suntd neinsufletite, adica fara viata i se
numescd corpuri neorganice.
Plantele.Plantele suntd flinte vietuitOre cari se nu-
trescii, crescd §i se imultescg, insa nu se potd mipa din
locfi prin sine-le ca animalele.
Ca O. se /luck sa traiasca i s, créscd, plantele at
trebuinta de aerd, de caldura i de hrana pe care o ga-
sescd in pgruêntil, in apa i in atmosfera.
Planta suge sad abs6rbe hrana sa prin raddcind, trun-

www.dacoromanica.ro
8 MANUALT:T

Reiddeini bulbóse sail cepose precumii suntii cépa, ustu-

roluhi, prazulii.

Fig. 1Radácinä firOsh, Fig. 2-13Adácina pivotantá.

TrunchiukloTrunchiulii este partea plantei care in-

cepe de la rAdacia 0 cresce afarä din pám'Ontii 0 mai
adesea dreptil in susii. Pe trunchiii se an muguriT, foile,
ilorile 0 fructele.
Trunchiulli erbosti este fragedt., mote, precumil este trun-
chiulü sail palithi grAnelorii, al legumelorii, alti erburi-
lora de renete, . alt.
Trunchiuhl lemnosti se numesce acela care este tare,
precumil este trunchiulti tutuloril copacilorii.
Se numesce trunchiii aceitatoril acela care se urea pe

www.dacoromanica.ro
 DE AG-RICULTURA 9

copaca saa pe prAjini de care se acata prin carceele sale ;

ast-fela este vita, curpenele, aguridarulu, si alt.
Trunchia volubild este acela care se urea si se Incola-
cesce pe copacl i pe prajini, precuma este maze'rea, fa-
solea, zoreua, s. alt.
TrunChiula saa lujerula care se intinde pe pamênta,
precuma este fragula, se numesce tiritord.
In trunchiula unui copacia se deosibesca mal multe
straturi. Tainda unü ulma de a curmezisulit, vomit vedea
ca in afara se afia unit strata care se numesce cbjci saü
scorgi ; dupa dênsa vine ua parte de lemna care este alba,
numita alburng ; dupa alburna vine una stratii de lemna
a m roscata care se numesce inima lemnului; In sfirsita,
in mijlocula trimchiuluI se afla me'duva; din me'duva pled],
uá multime de ray earl se numesca raze medularii.
Intandu-se cine-va cu bagare-de-séma la taietura curme-
cjisa a crampeiului de lemnii, vede ca incepênda de la me.
duva i pan& la scOrta, sunta o multime de straturi de
lemna. ca Disco cercurl i earl se deosibesca forte bine
unele de altele. In fie-care ana cresce ate unit asemenea
strata ; de aceea, numeranda tote straturile de la mèduva
pan& la scOrte afiãmfl vêrsta copaciulul.
Foile.Foile sail frunzele sunt acele parti ale plantel
alipite de trunchia sail de ramuri ; ele se Vat de copacia
printr'ua coditd card '1 se 4ice petiolg.
Prin foi asudeza si re'sufla plantele ; ele absorba aerula
si umezéla pentru a o da plantelora. Cu drepta cuvOntil
se numescü foile plumonii plantelor.
Mugurii.Muguril (ochil) se aft& mai cu sem& la subtiOra
foilora ; el desvoltandu-se forméza ramurile, foile i florile.
Mugaril din carl daa fiorile santa mai ascutitl; iara mu-
guril care produca &ma si prin urmare rodula, sunta mal
rotun141. Gradinarii cunoscênda acOsta, ciupesca parte din
muguril de roda dada voiescil sa alba pOrne marl.
FlOrea.Flórea .este organula reproductiunel fiind-ca

www.dacoromanica.ro
10 MANUAL-G

dintr'ensa se face s'ern6nta i roduld. Ug flóre de trandafirg .

spre exemplu, cuprinde 'Agile urmAtóre : pe din gall nisce
foite care se nurnescii caliciii ; dupg acestea ving foile cari
ag fata roFati sad alburie, sag ro0.e, care se numesce co-
rola ; acestia 'I se 'lice obicinuitil &re; in sfiritg, la mi4locti.
se aflä nisce firiOre ale cgrorfi ve'rfuri sun tit acoperite de
ung praf galbeng ; aceste BriOre se numescii stamine. In
migloculd staminelorg se all& und fird mai grosciord care
se numesce pistilii.
Candil a inflorita ug, planta, prafuld edit galbeng alg sta-
minelorii sag polenulii, se scuturg peste pistild ; acesta se
numesce fecondatiunea plantei. CultIvatoril qict. cg. MO
planta c'clndil se face fecondatinnea.
Dupg ce MO planta, de desubtul pistilului sail la fundulit
&ref cresce unit oupril de forme diferite §i. in intrulg cg-
ruia se formeza sernd:Itele ; acestg oqorg se chiarng ovarift.
Dupg legatii flOrea se trece, ovariuld cresce, face rodd.
precumg este m6ruld, para, castravetele, pepenele, i alt.
acesta este fructulii.
Unele fructe suntii cdrnOse, precumg este cirép, möruld,
para, .,5. alt; in intruld lord se afli samburi. Atte fructe suntii
uscate §icuprindii una sag mai multe bóbe ; ast- tell suntg
teca de fasole, de mazére, de nautg, . alt.
In cele din urma fructulg se eke, se usuca §i seméntele
care se aflã in lituntru se impr4tie de sine-le, cum se im-
pr4tie tote seméntele sélbatice; sag le cultiva, omulfi i le
intrebuintézg, dupg cum se face cu grgulg, porumbult, fa-
solea i alte plante.
Orduntele este seménta din care se priisesce planta. Una
gräunte ori care coprinde mal intêid ug parte miepsa care
este mai tare sag mai mole, dupe plante ; ast-fell este
partea fginOsg la grguntele de grhil, de porumbg, la jpo-
bull do faso e, de linte, . alt.
Dupã acea in ori-ce graunte se afig unil coltii, sal germine
care se chiamg embrionfi. Embrionulg ste la s'émenta Nea

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA 11

ce este ploclula la ouale paserilor ; dinteensulii iese planta.

De aceea cultivatorulil trebue sä pastreze bine somenta, fl-
inda-ca daca o tine la umedela sail la caldura prea mare,
pe nä soba, enbriomulil 93Ore si sementa numai incoltesce.
Gorminatinnea sag incoltirea sementelor.Ua se-
menta Opt& pusa inteunil pamenta in care se Oa umedela,
cãldur i aerii, se umflä si 'I plesnesce posghlta; dupa, aceea
incoltesce adica da dinteensa ua mica radacioril care se hike
in pament i done'
foitenumite cotile-
done, care les afa-
ra; acestea nutresc
planta, (Fig 3.)
Dupa ce rad aci-
na crescesi prinde
putere , cotilede-
nele se usuca si
atunci incoltirea
plan tel s' a sfirsittl
Sun al pl ante
a carora sementä
dndü incoltesce
are numai unil co-
tiledonil; astii-feld
este semênta de
grail, de porumbii,
de cepa, i alt. Fig. 3.Incoltitu1il fasolel
Nutritianea sail hrana plantelont Planta indata ce
J
a incoltitu i ncepe sa se nutrésca i sa crésca; ea nu se pita
nutri de catil cu musturi, sail zemuri, adica cu substante li-
cuide, precum este apa, i cu gazuri, precum este aerulii.
Baligarulil care se ingrópa in pamentii pentru and ingrasa.
se pretace in licuidü, adica apa topesce W. parte dinteen-
sulil, ca cum aril topi sarea, i acestä apa sail mustii, nu-
tresce planta. Multe sarurI care se afla in pamentil le topesce

www.dacoromanica.ro
12 MANUALIT

apa care, dupA aceea, absorbitA de rAdAcial, se urea in susii

§i nutresce planta. AcéstA apg, se numesce nuisgei saü sevd.
MAsga se urea si se scobóra in plante precumA umblä san-
gele in animale ; ea strAbate in tote partile plantel pana ce
ajunge in frump unde da, de aerd prin nisce gurite numite
.stomate. Dupa aceea masga incepe a se coborl in josii
spre rAddcini i nutresce planta in trecëtuld sèfi. Misga
care se cobOrä se numesce cambium.
Plantele respird sad i'suflA ca i animalole. In timpuld
4ilei prin foile lora absorbil aeril i oprescii dintr'ênsuld
carbonula i lasA, sA iasa afarA oxigenuld ; far nóptea, din
potriva, oprescil oxigenuld i daü afar& gazuld carboniel
Gazuld carbonied este fOrte vAtamatord sanUtätei. De a-
ceia nu este bine sd se lase preste nOpte for! multe si
pOme in camerile de dormitü.

CAPITOLULt III
AGENTIf VEGETATIUNEI. AERULCJ. GALDURA. LUMINA
APA.PAINtNTULU

S'a qisii mai susu cA plantele suntd finte cu viata, care

se nutresci i respirA. Ca sA pótA vietul, ele ad trebuinta
mai cu sem& de aerg,, de cdldurd, de lumind, de apd si de
pdm'entil; fdrA aceste elemente planta nici nu pOte in-
colti nici nu pOte vietui.
Aeruld. Aeruld este un gaza care umple tat vas-
duhul i fArA care nu pOte trAi nici ubi fiinta. CAndd se
(lice Ca und omü a muritti nAbusitd, acésta vrea sA ica
ca n'a mai pututii résufla, sad respira, adica cã n'a pu-
tutu sä mai absOrbA aerft
Aeruld este compusti din dou6 gazurl, unald, numit. ossi-
genii i altulfl azotI. Atara, de aceste gazurl se mai an:
uniezeld format& din aburil car! se inalta de pe fata pam'en-

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA la

tulul de pe mdri 0 de pe riuri ; unu gazii numitu acidit car-

6onicti, produsii prin rt'sullarea animalelorü §i de cdtre foile
pl: ntelorii in timpuld nopteI, i alte substante in catatime
mai mica.
FM care din partile din care este compusit aerulU este
neaparata pentru vietuirea plantelord.
Fara, aeril nu numal cä nu póte trai fuel uä planta, dard
nici foculii nu arde nicl sementele n incoltescii, nici vi-
nurile nu ferbfi, nici pdnea nu se dospesce.
De aceea, pentru ca plantele sd créscd, cu putete, trebue
s. aibd. aerit. In livecil 0. in grddini se punii ponii mai de-
partati ca sa, pad, aeruld sd, treed mered printre dén01;
legumele se presadescii mai departate totd pentru acela0
sfiritil, cici daca s'ard lasa indesate, lipsindu-le aerulti
ingälbenPscii i pieril.
Cu privire la omit aeruld '1 este athtil de trebuinciosft in
Ma audit '1 lipsesce se indbugsce 0 more. De aceea ca-
sele trebuescu acute MA se Vito mai inalte 0 mai mari,
Premenirea aerului, desebiTendil ferestrele vara ca i iarna
este neapdrata pentru sdndtatea omului.
Clildura.Cdldura sórelui este isvorulü vietil vegetale.
TOmna Candii se récoresce timpulu, crescerea planteloru in-
cepe §i dOnsa a inceta pand ce cadd foile. I rna, tipsinthi
caldura, plantele stall in amortire, i incepà vietuirea nu-
mal primd-vara cândd bine-fdatOrele ra4e ale serelui In-
callescu atmosfera §i pamentuth.
Pentru a 'Astra iarna flori, copdcei i alte plante, grddi-
narii le t6nti in flordrii,lund feld de case acoperite cu stic
O. inchhjite.
Pentru a avea re'saduri de plante mai de timpuriii, se
facil prima vara straturi calde, puindu-se baligaru prOsp6ti1
inteud grópd, i pe d'asupra pitmOntil §i acoperindu-se cu
gémuri. Bdligaruld dospindu-se, lasd s& iasd caldura din-
tr'ênsulii care, trecêndil in painêntulii in care s'a sem6natil

www.dacoromanica.ro
14 MANUALCI

plantele, incalgesce si face O. Incoltésca, i sa vege-

teze semënaturile.
Tote plantele n'au trebuinta de acelasi catatime de cal-
dust pentru a se coce ; ast-feld graului 'I trebua mal putina
caldura de catfi porumbului i vitei. De aceea candA este
-tOrnna rece i ploiósa, se intêmpli ca porumburile sä pa se
cOca i struguril sa r6maie acrisorl.
Lumina.Lumina, care ne vine, ca i caldura, totil de la
sore, este totii atatd de trebuinciósa pentru vegetale. Pune
plante intr'ua pivnita; ele crescil, ins& au o fata alba, suntii
&Orate si diva catii-va timpü piera fãrä sa rodésca.
Omenil earl traescii in locuinte IntunecOse smith galbi-
nicio0 i supusl la multe Ude. De aceea casele trebuescil
sa fiä luminóse ; fia-care incapere sa aiba ferestre cu ge-
muri, iar nu cu hârtie sad tipla, dupa, cum se vede la
atatea case Wanes&
Apa.Apa este impriistiata peste tOta fata pamOntului
si in atmosfera ; da viata i sanëtate plantelorii ca i anis
matelord.
Plantele nu potu incolti nicl cresce fara apa, fie pamOn-
tuld clad de grasii i timpula calf/ de priinclosil. Candi/
este seceta, adica lipsa de apa, sem6naturile se palescii gi
chiar se usuca.
.Apa se aila in tote plantele I afara de acesta ea topesce
tete sarurile si ete substante pe care le absorba /*Wi-
nile pentru nutrirea v. getalelort
In Orile pustil, unde se afia campii nisipóse in care nu
cresce unit firti de iarba, pe data ce se face nä fontana,
multi póte sa traiasca, fiind-ca prin udatura pOte sa in-
treinã sem& aturile.
A pele nu suntii tote una de bung ; apa curgatóre este
cea pentru trebuintele easel, fiindd-ca este aerata.
LPgumile i carnea ferba bine intr'ensa ; este bun& si pen-
tru spalatu.
Apa de plOie este fOrte buna pentru udatü, filndii-ca stro-

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA 15

batenda atmosfera tope0e mai multe gazurI care sunta

priincióse crescerei plantelorn.
In localitatile unde nu se afl a. isvóre, se strange apa de
ploaie in citfrne, un fela de gropi de piatra saa chiara
de lut, acoperite.
Ape le statatOre, precumil este apa de lad], de smarcuri
nu sunta bune pentru beuta ci numai pentru udata gra-
ctinile.
Apa de isvora este cam grea pentru benta. Final prea
rece, nu este buna pentru udatii de cata dupa ce a staff'
cate-va 4i1e sä se mai incalclesca.
Apa de puta trebue sa stea, ca i ea de isvora, ui
spoi sa se intrebuinteze in gradina.
Plante le neputenda vietui gra, apa, 0 in timpa de se-
ceta semenaturile fiinda supuse a peri, cultivatorii care
ail la indemana isvere, ape curgatóre, iazuri saa ele§taie
sa se deprinda a iriga seménaturile, adica a le uda. Fa-
cend pnturi pe la capetaile locurilora la porumba 0 a-
ducenda apa inteensele, apa se scurge printre rindurile de
porumba 0 le a umezeala trebuinciOsa.
Pitmêntulfi.Cultura pamentului este temelia pe care
se reciima viata societatilora omenesci §i inaintarea omului
in civilisatiune. Numai cultivenda tarinele omulu pete sa
produca lucrurile trebuinciese pentru hrana §i pentru im-
bracaminte. Panea, carnea, laptele, untulu, branza, lana,
bumbaculii, inula i chnepa, peile, uleiurile, i alte multe
obiecte, nu le pete avea omulu de cata lucrandu Omen-
tula i crescenia vitele.
Ua tail nu póte fi avuta i locuitã de populatiune nu-
merós i vertósa de cata avenda cu ce sal intempine
trebuintele. A avuta mare dreptate invetatulu care a qisii
c. leingd o paine se nasce unit onzi ; Ora care produce
palm mai rnulta aceea va fi mai populata 0 mai puternica.
Pcimentalft numesce pdmêntit sail pdmentii
arabilei ori pdmentii vegetalti, stratula de d'asupra ala pa-

www.dacoromanica.ro
16 MANUALt

mentului pe care 'IA inierce plugulil tilt luereaza alte in-

strumente agricole 0 in care crescil plantele cultivate.
Indatd dupd acest stratil vine altulil care nu se lucrezd,
dara in care strêbatil radacinile unora din tre plante ; ace-
stuia 'I se zice sub-solg sati sub-pdmêntg. De multe ori
este de trebuinta sa se rupd cu pluguld i ua parte din
a cestii pamentil vid adêncindil aratura.
Elementele pdmentglui arabilg. PA mentuld este com-
pusil din done feluri de eletnente elemente minerale
elemente organice.
Partile minerale, care se afla in mare catAtime in pa-
m6ntd, suntii : nisipulfc, argila i calcarulit. _Mara de aces-
tea se mai gilsesce in pamentil gypsg, feric i altele.
Substantele organice care se afla in Ornentil suntii ra-
me0tele de erburi 0 de tail feluli de animale care putre-
descii pe d'asupra sail in intruli parnentului ; ast-feld
baligaruli cu care se ingrav pamentulil este nä sub-
stanta organica.
Pentru ca Omêntulil sa fie roditoril, trebuesce sa cu-
primp, substante minerale i organice. Daca art] cuprinde
numai nisiO, ori argil& sail calcaril, pamentuld r fl nero-
ditoril. Child se dice ca s'a slitbitü sad s'a mancatii pa-
mentuld, aceasta vrea sa icit ca- nu mai cuprinde inde-
stole substage organice. 0 de aceia se i ingra0.
Suntil mai multe feluri de pamentil, din care trei se
deogibescii pdmOntulit nisiposg, in care se alit mai multil
nisipt ; pamentulg argilosg, care cuprinde argild mai multa,
si pdmatulg calcarosii in care se atia mai multi" calcaril.
Cultivatorii numescil pamenturile nisipOse ; iaril

pe cele argiliese pdmêntii mare.

Nisipulil este un Omentii terinosil, alba i une-ori ne-
gru, ori roscatil. Mai tete pamenturile coprindil
Argila sad haul este un Omentil tare, cum este pa-
mentula de oale ; are unit mirost alu ski ca acela ce
simte cine-va cand ploua dupd secetä.

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA 17

Calcaruld _este und pAmôntil albti sad vêndtd. Petri le

din care se face varuld, creta saü tibkiruld, petrile de
ziditii suntd calcaróse.
PcimMturile nisipóse, candil cuprindil prea multd fliSip .

suntil sterpe, nu le potl semba pant ce nu le ingra0.

Lucruld celti mai bund este st le 1a0 pentru pdsciune
mai multi ani fle-a-randuld apoi sA le ail
In pamênturile nisipose sterpe se semëna pldure de
pini, de salcami i arti copaci. Plopii, sAlciile, aniniT,
richita cresc bine in asemenea pdmenturi cand se afld pe
térmurii vre-unei ape.
Dacã pamOntuld nisiposii nu este stracd, se póte sem'ena
intr'ilnsulii secant, porumbd, carton', meid, rapitt i sfechi.
Asemenea pAmênturi sunt pripelnice ; granele i ori-care
alte plante o coed mai de timpuriu ca in alte pAmenturi.
Se gAsesce nisipd in cenup tuturord plantelord, dart
mai cu salt in cenu,a de paie &e grail, de oro, de
ovëzu 0 de secarA.
Cand plod, apa trece curêndil prin pamênturile nisi-
pose ; de aceea se 0 potti lucra pe ori-ce timph.
Ptmenturile nisipóse se art mai mai de catil cele-l-
alte, ffindil te'rinóse de felulil lord.
PeimOnturile Grgilose suntii ropate sad galbui cilnd cu-
prindd fell, i negre cand se aft intr'ênsele substante
organice. Suntd tari, se lucrézt cu greti pe uscaturt ;
iart pc umepla suet apt multa §i o pastreza ; de aceia
pe timpd de secett sewhAturilord le mergil mai bine in
asemenea pdmenturi de cat in cele nisipóse.
Fiindil ct geruld te'rinózt pdmênturile argilhise, culti-
vatoruld st le are ttimna ca st degere peste iarnt.
Candd este secett, paniêntuld argilosd se intaresce
crapt. Aratd audit este umedil, se face bulgari mari ;
de aceia se art dupt ce s'a svêntatd.
In asemenea pAm6nturi, cand suntd lucrate bine, se face
2

www.dacoromanica.ro
18 MANUAL-U.

grauld celd mai frumosu, oveciuld, trifoiuld, sTecla, ma-

zarichea, bobuiii i rapita.
Pdmenturile calcarbse safi cretóse suntd bune cand nu
cuprindd prea multd calcard; se lucréza lesne, apa le
strebate cu inlesnire. Gram hi, orzuld, porumbuld, rapita
tutunulii, trifoluld, visdeiuld, §i sparceta crescii bine §i
daft recolte frumóse in pamênturile calcarOse. Viile sadite
pe cóste calcarOse producd vind torte bund.
Pdmenturi de tuned suntd acelea car! se ail& pe mar-
ginea riurilord. Mai tOte luncfie suntil vestite pentru
rodnicia lord ; ba unele suntd Waal de grase in chat nu
poti 0, semen! grad pe dênsele fiindii ca cade. Asemenea
pamOnturi producd chiard canal este seceta, pentru ea
fiindii apa aprOpe suntd in totd-d'a-una revene.
Or! care ar fi natura pamOntului, se cunósce ca este
bund candd copacil crescd cu putere 0 au cOja linsa §i
curata. Dintre tOte soiurile de pamOntd cele mai bune
suntil pamenturile negre.

PARTEA A DO UA
LUCRAR1LE AGRICOLE
CAPITOLULt IV
IMEUNATAT1REA PAMLITULUT --INGRA§AMINTE MINERALE.-
TNGRA§AMINTE ORGANICE

Imbunlitlitirea plimêntalitT.Pant'entuld roditord din

firea WI este cea mai mare avutie pentru o tOra; lucratti
bine produce holde frumOse. Lucruld de capetenie este
ca cultivatoruld s voiasca al pastra acOsta InsuOre
firésca ; i pentru acestd scopu este de ajunsii sad salft
ingrap la cate catl-va ani uadatä, sad sald lase sa se
intelineze. Nu suntil Insa tOte pamOnturile grase ; unele
sunt grace din firea lord, precum suntd nisipurile sterpe
locurile petrOse ; allele se sleiescd, iiind-ch ad fostd se-

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA 19

indnate Mr/ crutare ani indelungati. Pentru ca asemenea

paniênturI sd se indrepteze trebuescii ingriipte.
A ingra§a pantêntuld vrea sd (pea a'ld amesteca cu sub-
-stante minerale i organice care suntii neapdrate pentru
nutrirea plantelord. Fie pdmentuld cdtii de bund, totq1
fiindd el sem6naturi1e ca sEt créscd sugii dinteilasuld hrana
trebuinciósa, vine und timpd cândd sardcesce i incepe a
produce holdele slabe §i One de burieni. De ad urmezd cã
eine vogte sd'§1 tie phntêntuld roditord, trebue snit ingra§e.
Dupd natura lord substantele intrebuintate pentru a
ingr4a pdméntuld matt' minerale sad organice.
Ingriminte mineral& Materiile minerale intre-
-buintate pentru a imbun6t4 pdmentulii suntil : varuhi,
roarga, gipsult, cutup, sarea i altele.
Varulti este una dintre substantele neapdrate pentru
erescerea plantelord. Grdnele, tritotuld, visdeiuld, nada,-
-riehea n'ar putea cresce cu putere intr'und pamenta care
Ward coprinde calcard. Pentru a da pãmentului calcard
trebue snit amestecarad cu yard.
Varuld se face din petre arse in cuptOre fácute anu-
ine pentru acesta sfirsit in partea muntelui.
In pamenturile clisOse care nu cuprindd yard, se pune
-de la 200 pand la 300 de baniti pe until pogond, iar in
pdmenturile nisipOse numai 100 pdnd la 150 baniti.
Varuld se pune vara pe locuri arate fdcêndu-se grAm6-
4iOre de acelas1 mdrime §i la aceini depArtare unele de
altele. Dupã ce se imprdscie cu lopata de lei potriva
peste total loculd, se dd cu grapa cu dinti de ferd §i apoi
se ara pdmêntuld. Gramecjile de yard se acopere cu p.
mêntil §i se las& pin& ce se Orinéza ; dupä aceea se a-
mested bine i la urmd se imprascie pe locd.
Locurile pe care s'aii pusii -yard trebuescd ingrä§ate,
tind-ca varuld nu este de ajunsd pentru crescerea plan-
telord.
Marga.Marga este und teld de pdmêntu mai adese-ori

www.dacoromanica.ro
20 MANUALU

verde la fatA,, 0 care se amesteca cu Omenturile c1is6se.

§i nisipóse spre a le Indrepta.
Marga se call, pe locuri de cu tOmna 0 se face grámeql ;
peste larnA degerd, se te'rinéza §i in primtivard, cum se
svêntézI locurile, se intinde cu lopata §i e ingrópa cu
plugull. Locurile margate se Ingra.A cu baligarti.
Gipsulit este unil fell de petra care, dupã ce se arde,
se macina spre a se märunti. Prafuli de gipsd se im-
prascie primavara peste trifoiii i peste visdeiü, puindu-se
patru pfin'd la §ése baniti pe pogontl. Trifoluld gipsuitü
cresce mai mare §i mai frumosti de catti cell negipsuitii.
Cenugt ingra0i, toti soiull de pamênta 0 de sem6n5,-
turi, mai cu osebire insä fen* i locurile cam umede in
care creSce rogozii, varil i alte plante de felull acesta.
Cenqa din care s'a fãcutii le0e este tail atfttil de buna
dacã nu mai bund de cãtii cenqa curatd.
Sarea este asemenea buna pentru ingr4area pämêntu-
lui candu se intrebuintóz cu bAgare-de.sema ; se impras-
cie primavara de la 100 OA la 120 ocale pe pogonu
pentru grâne, §i pe jumnate pentru trifoid, visdeid, ma-
zitriche i alte nutreturi.
Ingrlipminte organice.Se numescii ingragiminte
organiee substante animale i vegetale earl se intrebuin-
téza pentru a ingr4a pam(intulii. Cele mai cAutate
c. le mai la indemilna cultivatorului suntil baligarulii
ingiãtminte1e vegetale.
BciligaraliiCultivatorulti care doresce st aibit hol-
dele frumóse, sã produc5, grane multe i bune, §i totu-
de-uddatà sa aibri In totil dé-una unil pamentil grasü, tre-
hue sã strângä cilta se pOte mai multi' baligartl.
rulti este avutia plugariei In qiva de asta-41 agricultura
cea mai inaintatã §i cea mai banOsa se rézima pe ingra-
§area pam6ntului cu bhligarti.
Thiligaruld sad gunoiula este o amestecaturil de pae-
0 de WO de vite.

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA 21

Baligaruld de calu, de catard, de asind, de 01 §i de capre

Incalijesce mai multu de catd gunoiuld de boi 0 de vaci ;
-pentru aceea se 0 intrebuinteza maI cu send in locurile care
suntd unele i tali, precum sunt parnênturile argilose sad
clisase. Baligaruld de boil este bund pentru locurile nisipase
si pentru orl-ce pam'entil Prênos din firea lui ; elu tine maI
multd 0 se pate intrebuinta pentru orl-ce felii de pami,nturi.
Mudü se tinu vitele la iarba, vacaruld sd risipesca ba-
ligile peste totii loculd ffind-ca almintrelea iarba cresce
'mare in pilcuri i vitele nu o pascd.
Baligarulu ca sa ingrap cu folosti pam6ntu1u, trebue
adunatd i facutd cu Ingrijire. Pentru acestd sfir0td in
tate 4ilele se asterne sub vite und stratii de paie. Dimi-
néta se strange baligarul 0 se duce la gramada cu o rad.
In grajdurile do boi se paw scate la doud §i la trel
dile, numai sa se acopero in tate qilele baliga cu pae
prespete. In saelele de oi se lasa cu sdptamânile.
Baligarulu se a§ezd la und. locà adapostitd. Se face
gramada regulatd, mal lunga de chtd ingustd. Loeulii
unde se face gramada, se batatoresce bine. Cdndd s'a
facutu gramada de 12 palme inaltime, se pane pdmêntil
pe d'asupra 0 se incepe alta aldturi.
Se pate pdstra bdligaruld i in gropi facate in forma
unei pivnite cu gdxligift pe undo sä se póta intra §i es1
cu rabe. G-ropile se ardu pana ce se rosescii paretil.
In lipsa de pae se pate *erne sub vite trestie co-
sita verde, rogozd, papura, frunze de copad s. alt.
Pe unu pogond de locil se pune cdnd se Ingrase, 15
care de gunoid cu doui boi. In pamenturile slabe se
i
pine pand la 25 30 cart* de pogon.
Bdligaruld se eara pe locuri chndil nu are cultivato-
Tuld lucra care grabesce ; iarna este timpulu celd mai
priinciosd.
Spre mai mull& reguld baligaruld se face gramadiare inalte
,ca de patru palme, la aceimi departare uncle de altele, si
www.dacoromanica.ro
22 MAN UA LU

apoI se imprascie cu furca de ua potriva peste tad lo-

culd ; dupa aceea se ing: ópã printeua aratura adênca..
IngrAtaminte vegetale.Se numescd ingreigininte ye-
getale tote rema0tPe de plante care se intrebuintéza pen-
tru a ingr4a pamentuld. Intro acestea se deosibescd aa
numitele ingrögminte
Prin ingrarment verde se intelege nä planta ore-care
ce se IngrOpa. In pamentd dupã ce infloresce.
Ingrarmintele venji nu tinü tom arabü de multil Ca
baligaruld, Insa suntii fOrte bune, mai en sem& pentrn pa-
mOnturile nisipOse, ptntru locurile departate uncle este
cu gra' sa se care baligaruld.
Cand voesce cine-va sa ingrar pämêituHi cu plante
verql latä cum arméza : ara pamentuld pe care vrea salu
ingrar, séména pe densuld rapita, mgtarii, risca, bola
mazariche ; lasa pina ce a inceputd sa inflorésca aceste
plante apoi le culca la pamentii cu unfl tavalugd sad
cu cOsa, asa ca sa fie imprasciate de o potriva peste tot&
loculü §i la urma ara totu loculd adancii. La trei se'ptarahni.
dupa acesta se p6te semena graula sail alta planta.

CAPITOLULt V
LUCRARILE PAMtNTULUI.- ARATURA.- PLUGUL0.- GRAPAREA.
GRAPA.-TAVALUGITULO.---TAVALUGUL0.-PLEVILA.-
PRA§ILA.-CULBARITULO

tucritrile pliniêntultn.Orf ertü ar fi pamentulii de

blind dac . nu este lucratil bine si la thnpil, nu produ ea
holde frunaOse. Arunca graulii in bulgari, in nisce Darnêntu
pinü de palamida i de piril i cu tóta. graslmea fill' nu
te vel alege cu vre-unti folosti.
Lucrarea päinêntului co prinde maI cu skid aratura, gra-
parea, tavfilugitulti i prAsituld.
.Araturn.Se ara panfentulil pentru ca sa se Orineze
www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA 23

salit pelrunza mai bine ploia, zapada, gerulü c'eta i ae-

rubfl i pentru a starpi dintr'ênsulii buruienile v'etamatóre.
Pohl prin araturi se ingrópam, b1igarnlil, ingra§emintele
vergi i unele dinVe seminte.
.A ratura pamentului se face cu instrumentulii numitü
phtga. Suntil dou6 feluri de plugari : plugulei etc ratile
(fig. 4) si rarifa, saü Tluguld era rotile. Pluguld en ro-
'tile este celti mai intrebuintatil.
Plugulil se compune din
bucatile urmatOre :
aer41) Grindeizati, este partea a-
-' ceea care tine tote cele-alte
bucati ale plugului si care se
prinde de rotile sati de jugulii
boilord ca la unele rarip.
Outitukt s'ail ferula lungi
este min' felii de cutitil mare
care tale pam'entulii dreptil
In josti ; ehi tale si rädacinile
pe cari le intêmpina inaintea
sa i inlesnasce cu aceasta
lucrarea plugulni. Cutitul se
face de feril *Mil.
Brdsdaral sail feruhl celfi
lata , bucata de ferii oeIitil
gi ascutitil la uá lature ; taie
brazda pe de desuptil.
Cormana sail urechia, In-
tOrce, fringe si r6stórna brasda
taiat5, de brasdaril §i cutith,
La plugurile de randil cormana este e scandurica de lemuá ;
iar la cele bune este facuta de tabla de ferii sail de tu-
citi, (schije).
Córnele, suntd prinse de grindelti si de dênsele se tine
pluguld, se infige in pAmdutü sal se mite din brasda.

www.dacoromanica.ro
24 MANUALV

Plcisulü sad talpa este partea, aceea care se imbue& cu

brasdaruld i aluneca pe funduld brasdel pentru Ca plu-
gulu sa stea mai bine. In plugurile de rindd plasuld este
de lemnii, iar in cele mai bune este de ferd sad de tucid.
BOrta, se compune din dou6 stinghii caie léga grinde-
inlu cu plasulu.
Rotilele saü Cotiuga, este und driculetil pe care se
aézã grindeiuld plugului.
Regulatorulii este partea plugului cu care putemu sa
luamu brasda mai 1at sail ingusta, mai adênca sad mai
afara, duph trebuinta.
Rarita intrebuintata la noi este unit instrumentil corn-
push.' dinteund grindeiu lung care se prinde de jugulu
vitelord, dinteunil brasclaru 'n forma de lance cu dou
taisuri si din dou6 scandurele sad urechi, la dreapta si
la stanga. Raritele cele nuoi suntd facute ca i plugurile
numai ca le lipsesce rotile. Aceste rarite suntil mai u-
suOre si mai eftine de catd plugurile cu rotile, i lu-
créza pamêntuld fOrte bine.
Se ail pam'entuld mai d'asupra sail mai ad/men, dupa,
trebuinta. Obicinuitü aratura d'ant6iii se da mai adêncd ;
MA dad, pamôntuld este tare, se aril mai afara si la ai
doua aratura se mai adancesce.
Pamenturile nisipós3 se aft mai raru, si pameinturile
mar! mai desii pentru ca sa, se t'6rIneze. Cele d'anteiu
se potil lucra pe uscatura si pe umeijela; cele-l'alte nu
se potil ara pina ce nu plea.
A raturile obicinuite se facd ad6nci de ua palma
candu se intorcil miriseile, ca sa se incolt6sca sèmentele de
buruieni, se ail 0 la ub. jum6tate palma. Cu OW aces-
tea la cafe patru sad chid an! locurile trebue arate la
o palma i jumatate adéncime. Aratura adênca, este o
lucrare clintre cele mai folositóre ; inteensa senfenaturile
crescil cu putere i rabda mai multd la secetil, pentru
pami.ntuld aratii ad6ncil pastréza apa mai multil si

www.dacoromanica.ro
 DE AGRIOULTURA 25

-radkinile plantelord se infigh mai adêncti unde suntii fe -

rite de seceta.
Araturile adênel se facd &mu, pentru ca s degere
pamêntuld peste iarna. In prima-vara se ail mann fata.
La no! se ara prea in fata §i de aceea fasem'enaturile
sl pales& pe data co seceta tine mai multii. Chiard pb
timpd priinciosd nu le merge In destul de bine, fiindii
ca radacinile se grmadescil pe d'asupra, de ore-ce nu
Totii strOate in pame'ntuld nelucratd.
Se ara pamêntuld d'a curme4isuld, aicã dad, s'a a-
aratü loculd in lungd, la a doua artur St lucréza pa-
mêntulà d'a curmeclisd, ffindii-ca se t'erinOza si se ames-
thea mai bine. Locurile de pe Muff se ara numal in cur-
medist, pentru ca sa nu têrasca apa pamentuld la vale
Gra,parea.Graparea sad boronituld se face cu linstru-
-mentuld numitd grapei,
saü borOnd La no! se
intrebuintOza mai cu sé-
ma grapg de nuiele e
de marácini wad feld de
gratie Impletit en ma-
acinL Grapa de lemnd
cu colVde fad sad chi ar
de lemnii tare aste mai
buna, pentru ca coltii
re infigii adêncd i sfa-
tam& bulgaril (fig. 5 ).
Cu grapa se teriné-
za vamêntuld si se po-
trivesce ; se -smulgd ra- I

dacinile de pill si de
alto buruieni si se in-
groapa séménta.
Fig. 5 Grapa ou coltil de ferd.
Paméntuld se grapéza la cate-va 1ile dupa ce s'a aratd

www.dacoromanica.ro
26 MANUALt

Nu se grapéza locurile dupa ce p1ou filndii-ea le Mato-

resell vitele cu pici (Vele, nici chudft este pamêntulii us-
catü, tnd-ed nu se sfarama bulgailh.
TAvfilugirea.Se tavaluesce pamêntulii eu instrumen-
tulii care se numesee tãvlug. Távalugulii este until sulü
de lemnii grosa ca de dou'd palme in curmefiii i lungü
de optii pana la pce palme ; se face si de fer i de pétra.
Se tavalugesce totii felulil de pämênturi dupa ce se
ar.; in panAnturile argilOse tavAlugulti sparge bulgarli
iarii in cele nisipOse batatoresee
Prim5vara este bine sa se tlivalugEsea grinele de tómna.
Plevila, PrAgla §i Cuibfiritult.Nu este deajunsüsa
an i sa semeni, trebue sd.
ingrijesci de semënaturi
dupa ce rèsatil plantele.
Grâulü i alte semèna.-
tad se plivescii primavara,
adic se smulge sail se tgie
z dineensele palamida, ne-
ghina, bozinlü, mustarula,
pz.
maculli, scaetil i alte ba-
tez
rienL Plviitula se face cu
ua sapaliga drépta. i cu
:g cOda lunga ; se Infige in
parnêntil ea sa se taie bu-
:g ruiana Cad mai adêncii.
Se ph§eseil oil se sapa
plantele sem6nate in /lu-
ta duel sau in cuiburi, precum
.2. suntii porumbulii , carto-
c=i
1ocT11, fasolea si allele. PM-

sirea se face cu sapa, saü

cu instrumentulii numitit
prel$itôre, chtii mai de Um,-
puriu pina cc burulenile nu naburscil semënaturile.

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICELTURA_ 2T

Prasiturile dese sunta fOrte prlinciOse plantelo-a, find-

ca nu numai curata plimêntula de buruieni, darti 'la si
maruntesce. Plantele prasite rabda mai multa la seceta.
Pe a locurea se pasesca porumburile cu rarita, dandu-
se cu sapa numal intro cuiburi.
Canda se da sapa din urma. se gramadesce pamentula
pe langa cuiburi ; de aceia acOsta luerare se numesce cui-
beiritg sail muproitii. Cuibaritula nu numai ca da mai
multa tarie radacinelora, clara si tine mai multa umecjéla
imprejurulii plantelora.
Se musuruiesca plantele cu sapa saa cu unü fela de ra-
ta care are dou6 cormene, si care se nurnesce muprzci-
toni. (Fig. 6).
CPITOLITIAT VI
SCURGEREA SAO SITtNTAREA PAMtNT(TLUT.- UDAREA SAO
IRIGATIUNEA. - SEMENATULCJ. - SECERATULO TREERATULO.
VENTURATULO t PASTRAREA GRANELORO
Svêntarea pginêntuluT. Plantele cultivate nu pota
sa crésca in locurile care sunta prea Pmede, precum sunta
rovinele i pamênturile smircóse. Afara de acésta ómenii
care trdiesca in vecin6tatea smIrcurilora si a lacrrilora
zaca de friguri i suntu subreqi. De aceea pe cata este
cu putinta sa se scurga asemenea locuri, facendu-se san-
turi prin care sa scurga apa.
Udarea sa1 irigatiunea. Apa este neape'rata tre-
buinciósa pentru crescerea pante1oril. Cand este seceta,
semenaturile se palescu, si daca tE.caciunea tine timpil
indelungata, plantele pieru. Odinhira (Arida se intaropla,
se fie seceta, Omenil pereau de fóme, i be"tranii nostri
aü apucata acele timpuri do fOmete candu erau nevoiti
sa' se nutrésca cu scOrta de copaci macinatd. In qiva
de asta-gl cand este seceta, agricultorula aduce apa pe
locuri i pe ténete si scapa sem6naturi1e de peire.
Apa de riu, do isvóre, de iazuri este cea mai bunii
pentru udata plantele,

www.dacoromanica.ro
28 MAN UALLT

Ca sa tull porumbu'd, fasolea, cartofii i alte plante

cars se prasescil si care suntil sem6nate in randurl, se
face eu sapa sad cu rarita ca und feld de sentulete in-
tre randuri ; se aduce apa la capuld locului inteund santd
anume facutd i dinteacestü santii curge de sine printre
randurile de porumbil Sera este timpuld celd mai priin-
ciosd pentru udare, liind-ca apa are timp sa pätrunza
peste nópte in pamentd.
Livecple de fend se uda mai lesne cand se inter-11phi
sa fie apa in apropiere. Se aduce apa inteund santd sa-
path de la unit capëtil pana la altuld ald liverjel ; um-
plandu se santulu, apa da peste densuld i curge ca ua
llama pe d'asupra ierbei. Cate-va qile dupd ce s'a cositti
Paula se uda livedea nóptea. Legumele cultivate in gra-
dinile de lânga casa se uda sera cu o stropitOre.
SenAnatuld.Se lucreza si sa ingrase pamentulii pen-
tru ca Omit* aruncata inteensuld sa póta cresce ea
putere i sa dea producte cari sä rèsplatesca munca cul-
tivatorilord. De acea s6mênta trebue ales& i seménata
cu cea mai mare ingrijire. Multi dintre cultivator! pas-
tree), pentru sementa grauld celd mai frumosd, pe rare
'Iu lash, O. se coca bine si apol 'Id secerd.
Sernenta se pastreza in loud uscatil, feritd de umecjela
.51 curatita, cu chruld bine, ast-feld ca sa rernate numai
bobd i bobu.
In unele teri este obiceid sa se móie grauld do sementd
in lapte de varti inainte de a se semöna. Pentru acestd
stirsitd se tórna apa caldd peste yard pan& ce se tace
ca und feld de lapte ; cu acesta apa se uda sérnenta, se
face apoi gramada pe und locu batAtoritd, se aruncit pe
d'asupra sare, se amesteca cu lapte si la urma se semèna.
In locd de varu se pOte intrebuinta calaicand topitd
in apa.
Sementa veche nu r6sar3 tota ; de aceea este de tre-
buinta ca cultivatoruld sa'si facil sementa in tad anuld.

www.dacoromanica.ro
 DE AGR ICULTURA 29

S6mOnta de grail se acopere cu grapa, i cu pluguhl

cand s'a intaNiatii seménatulu.
Sementele mid, precum suntii cele de trifolil, de vis-
deiti i altele, se Ingropil mai d'asupra, 'tar& cele mart
mai adêncii.
Se pune sementa mal putind candii se se,m6na la timpil
si mai mutt& Candi"' s'a intarcjiatil cu semftatulil.
In pamênturile roditóre i lucrate bine se Intrebuintéza
se'menta mai putind de dal in locurile sarace 1i lucrate red.
Unele plante, precum este tutunul, se presadescii. Pen-
tru acestii fIritü se face ua r6sadnip, in gradina, se
s6naelia de timpuriii, si candü s'a maritu r6sadulfl se scO te
§i se presadesce pe locil. Dad este cam seceta se uda
fesadulii, caci alt-mintrelea nu se prinde.
Seceratuld. Granele de vimjare si de macinatil se se-
cera in parga, adica candil incepe Nana sa se intarésd si
cand paiultl, de si a ingalbenitil, totii mai este cam veruiil
aprópe de panaktil. La camptl se tae graulii catre sfirsitubl
lunei lui Iunia. Cu cat mergi spre munte se mai intarcliacja.
Graulii si alto grime care se lasa de se'mênta se so-
cerá numal dupa ce s'ad copal bine.
Seceratuld se face cu secera, cu cOsa impedicata si cu
masina de seceratii sad secerettôrea. (Fig. 7).
Secera este und ta cea mai vechie ; lucróza curatti si
bine, *Msä obosesce pe lucratortl.
Cu cósa impiedicata se taie de patru ori mai multii
de catii cu secera ; pentru aceea ar fi bine ca top agri-
cultorii sti se deprinza a cosi granele. Cosindu-le in Orel
n'aii sa, se téma de scuturatil.
Candil se taie granele cu cósa, unü lucratorti vine in
urma cosasului ca sa stranga i sa pue la o parte spicele.
Se mai secera grauld cu masini trase de cai si care
tae inteua (ji de lucru pana la cjece pogóne.
Granele secerate se facii snopi i apol clal ; dad este

www.dacoromanica.ro
 MANUAL",

paiulil Inca ver4uiti, se mai lasa pe locü u. i sail dou6

gi apoi se strange.

Treeratn14.Dapa ce s'a ispravitil cu seceratula, se

treera granele, adica se deosibesca bóbele de paie. Se
freer& cu caii ; insa acumii pe =One cele mail se In -
trebuintéza maini de treeratii cu abura care lucreza multil
§i curatil. (Fig. 8).
In undo localitati se mai bata granele §i cu tnlaciuM,
unit &hi de unelta primitiva.

www.dacoromanica.ro
 14 AGRICULTURA 31

In alte teri se mai treera granele cu unii felii de ma-

§ini cu vertejil, dupe cum suntil morile cu cal.

Tênturatuld §1 plistrarea grânelord.Granele tree-

rate cu cal, find amestecate cu pléva, se ventur4 cu lo-
pata. Ca sii curetl grhalü de neghinã, de secera l alto
semente, trebue aid treci prin dirmong, unii feliide clura
mare, Ricutti numal pentru curgitulii semintelorii. In lo-

www.dacoromanica.ro
3-2 MANUAL-a

eulü lopfti i al ciurului se intrebuinteza moriga de va-

turatii saü vdnturdt6rea i triorul cti care se alege bine-
sémênta.
Granele curAtite se pastréza* in hambare sail In maga-
zii i pe alocurea in gropi. Grânelo de grOp5, aü unit mi-
rosii neplAcutti.

_
-

lieriFA de vênturat.

On unde s'ard pästra grhnele, trebue date la lopat&

din cândii in candii, pentru a le feri de gargarite.
Porumbulil se p5stréza. In prttule sad in porumbare rã-
dicate de la panfentii.

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA 33

PARTEA A TREIA
PLANTE .AGRICOLE

CAPITOLUIX VII
PLANTE AGRICOLE,-CEREALE
GRAULU,- SECARA,- ORKAJI-0,- OVtSULCI,-ALACUL6,-HRI§CA,-
MEIUL0,-PORUMBULO.-MATURILE,-LEGLIMI: FASOLEA
LINE,-MA9AREA,-B3BULO.

Plante agricole.Se numescil plant agricole acelea

cari suntd cultivate de omd pentru trebuintele sale si ale
animalelord domestice. Unele dintednsele ad fosta cunos-
cute de catre popórele cele mai vechi; altele s'ad introdusii
mai tardiu in agricultura. Omuld a cautatil §i cauta far&
pregetii sã inmulteasca numdruld planteloril cultivate ; de
aceia vedemil a nu trece and lard, ca agricultorii i gradi-
naril sa nu Wit& la ivela cate una sad mai multe plante,
porn! roditori, legumi §i. altele.
Cu catu se sémdna i se cultiveza mai multe plante cu
atatii agricultoruld se folosesce mai multd, fiind-ca dud
nu se cauta una. se cauta alta; daca timpuld nu priesce
uneia, priesce alteia.
Agricultorulu practicu trebue sa cultiveze numal acele
plante cari suntil potrivite cu clima si cu pamêntulu loca-
litatii, si cari suntu cerute de trebuintele locale sad din
afara.
Cereale. Se numescd cereale sau grdne plantele ale
carora bObe sad graunte macinate se intrebuinteza pentru
a face paine §i mamaliga, cum si pentru a hrani animalele
domestice.
Cerealele cult:vate in Romania suntd : graulu, seeara,
00

www.dacoromanica.ro
34 MANUALU

ordall, ove.duld, meiull gi porumbulii. Pe a locurea se mai

seména hrigca i alacu.
Graull, carula i se dice 0pdine in unele partl
ale Ore'', este cea d'antaiii dintre tóe granele.
Se afla multe soiuri de grad ; ins& in Ora nóstrã se sé-
mëna mai cu séma urmR6rele :
Grdit românesci saü grail betrtinii, albl i rogu ; graft
ghircd ; graft coluzi sau arndutii, ; grail sandormirca
grdit de Banatu.
Suntl grtiuri de tómnd, acelea care se sérnana, tOmna si
griuri de primdvard, acelea cari se sémana primavara.
Unele suntü cu mustdri i altele suntl tunse. (Fig. 10.)
Dupa taria bobului se deosibescu grdurile tari sad sti-
close, all carora graunte de abia se sparge intre dinV
este sticlosu la vedere, i grtiun tragede alu carorl bobil
se sfarama forte ugorl gi la vedere este ainosu.
Graului ii priesce in pamAnturile argilo-nisipose i argi-
localcar6se, adica earl nu suntl nici prea tan, nici prea t6-
ranOse. Pamenturile mari suntl dintre cele mai bune pen-
tru acesta cereala.
Locurile de grail trebuie arate bine, de dou'O ori celu pu-
tinu ; curatite de buruieni ea pirull, palamida, neghina 1i
altele.
Graulu de tOmni se séme'na, dupa obiceiulil Ord, intre
Sante Marii ; cu tote acestea se sérnèna i pan& dupa Santa
Demetrie gi chiar mai tardiu candfr este tOmna lunga. Se-
ménaturile timpurii, cand a ploatl la vreme, suntu cele
mai bune, flindil-ca se imputernicesce graull pina O. nu
dea gerull.
Data cade zapada multa granele tardii iesil bune, fi-
md-ca ori-cata ar rabda grauld la geru, totugi zapada ill
ade'postesce gni feresce de frier.
Graull de primavari se séména cat' se p6te mai de
timpuriu ; de acea locurile trebuiescii arate de cu tOmna,
gi indata ce se imprimavaréza, se intorcu gi se semana.

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTITRA 3.5

Pe unt. pogonil se pune pe la trei panä la patru bAniti.

Tig. 1OGrai ; 1. Spica tunsil. 2. Spicii cu mustgi. 3. Fire de

grail. 4 Epiletu. 5. FlOrea de grad, 6. Axul spiculus .
dupa cunati este loculd de bunii. and se intitrdiazã seine-
-natulii, se (IA grtuilit mai desil, si se ingrópA, sub brazdà.

www.dacoromanica.ro
36 MANUALU

Unü pogonfi de grail di, ua chilä i jumétate de Ube-.

In anil cei buni si In pimênturile grase si bine lucrate-
di i douë chile, adici de 4ece orl s6mAnta. In anil de-
nijlocü cultivatorulii este multumita cand la de sese ori
sementa, adici 24 banitl la pogonii.
Paiele, dupi unil ant, traga de dotiA si de trel on, catu
sementa.
Din 100 ocale de grail iese 76 ocale fainA, iar din 100
ocale de fain& se face 130 pana la 140 ocale de paine.
Secara. Secara este o cereala buni pentru locurile
nisipóse si cam sArace, unde graulul nu'l priesce. Acesti
plantA rabdi mai multa la gerd de cat grauld si se cal-
tivézi in pamênturile earl suntil prea slabe pentru grafi.
Se sémëna mai multi secari de Omni si se cultivezh
intocmai ca i graula. Sem6naturile timpuril sunt cele maL
bune, 'fiind-ca secara are timpii sa infratescA.
Semëniturile timpurii se acopera cu grapa ; lard cele
thrqii se facil sub brazdi.
Se pune pe unu pogonu de la trel pani la 4 binitt
de s6mênti. Dupä opal qile secara incoltesce ; foita sa .
este roved.
Secara secerata trebue treerati tari intarqiere, cacl
la intêmplare si ploua, incoleste. numai de cata.
Candn secara este trecuta cu coptulii se scutara §i
tómria risare ca cum ar fi fost sem6nati ; Vranil o no-
mescü samulastrei. Unii cultivator.' ca sa numal semene
a doua Ord, lasã samulastra pentru anulu viitorii ; rëa
faca. cA(.1 cu modulu acesta se siraccsce pamêntulu si se
umple do burueni.
Secara da la pogonu ua child pani la un. child si ju-
m'etate.
Faina de secara este mai óchesi ca cea de graii si mai
putinu hranitOre ; cu tote acestea painea de secari este
dulce la mancare si se usuca mai greu ca painea de grail.
Din paiele de secara, se face legaturi pentru a lega sno-

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA 37

pH, rogojini 51 phlaril ; se invelesce cu angele casele a

:se imbraa scaunele.
In unele t6ri se cant& atAtii de rnultii paiele in eta'
cultivatorii astiga, mai multii din vêncjarea lord de cittu
.din a grhuntelord.
Din Mina de secarl se face spiriii i turte dulci.
Ordula Orcjuld se sémènã in pAmenturile usere si
revene, lucrate bine.
Se atiä ordfi de primdvar i orN de timmi. Celli din
urma degerã and este iarna gerOs i WA' zapada.
Orquiii de tenanä se sémena mai la acee4 epocl ca
grhuld.
Intre orgurile de primavarl suntil unele soiuri earl ail
dou'e rânduri de b6be i altele earl ad sése randuri. Se
semenä catu de timpurid ca se le apuce cdldurile imputer-
nicite. Dup. locii i dupa timpil se arum& pe pogonii pa-
tru panã la patru baniti i jum6tate.
In anii cel bun! orquid da, cloud chile 5i mai bine la
pogond ; in anil de mijlocil uft child pin& la uA, child 5i
jumetate. Orquld de temna produce mai multi' de Ma
celd de primavarä.
Phinea de orqd nu este placut6, la mistncare, este Oche5ã
de tail i acrici6sh. Amestecându-se Mina de orqd cu cea
de grad s'aii de secari, se face phinea gustOsA, 5i hrAnitere.
Grauntele de orqd suntd forte bune pentru cal in t6rile
caldurose. Uruiala de orchi se da la tali feluld de vite.
Din orqii se face 136utura, numita bere, forte intre buin-
tat& in te'rile uncle nu cresce viia.
Paiele de orqd suntd bune pentra nutretd. Se intre-
buinteza mai cu sem& pEntru a a5terne sub vite.
Ov'ec/u/ft. Dintre tOte cerealele ov'esuld este care se
multumesce cu ori ce fel de pamentii. Dad este timpulu
ploiosii produce multd in pa.mênturile uióre, precum este
chi5aiuld ; in casii de seceta priesce in pamenturile
marl cart tilla umecié15, mai multd.

www.dacoromanica.ro
38 MANUALC

Mai adesea ori ua ardtura este de ajunsd pentru pre

gatirea pamêntului.
Ov6suld se senAnä de timpurld, pe data ce s'a svin-
tatii locurile.
Inteunele teri se sémëna i ove'sd de tOmna. care se
cOce mai curêndii ca celd de prima-yard. In Ora la noi
se obicinuesce ov*Csuld alba de prima-yard, i pe alocurea
se intrebuinteza i ove'suld negru ale cdruia gam* suntd
mai grele.
Se imprascie la pogond patru baniti pana la patru §i
jumelate.
Se secera ovesuld in pirga, pentru ca dacã se cam
trece se scutura forte Lsne.
Ovesuld produce (hue' chile la pogond 0 in anii cei
buni se urea. §i la patru chile. I.Ta child 0nã la o chila
§i junfaate este productiunea de mijlocti pe pogond.
Ovèsuld se da ca gran* la cal, i ca uruiala berbe-
cilord pu§1 la ingrasatd, miellord de prasila, oilord.
In unele te'ri se face paine din fain& de ovesd §i un
sold de bere.
Paiele se dd. cailord i altord animale.
Alaculti.Alaculii, carula i se mai zice dup. bulga-
reKe i aplayea, este unu sold de grad care se sémena
obicinultd in Verne mai frigurOse, muntóse i putind ro
ditóre. Deosebirea intre eld i grad este ea pléva care
II acopera grauntele, se desface anevoe de pe bobd.
Alaculd se sémèna tOmna ca §i grauld, i catd de tar-
qui. Pe pogond se pune ése pand la Opte baniti.
Cositd candil este bobuld cu 1 pte i uscatd, alaculd
este und nutretd fOrte bund pentru vite.
Grduntele de alacd se dad la vite ; asemenea §i paile-
Hriga.Acesta plant& se cultiveza prea putind in tara
nostra, in cate-va locuri din Moldova. Se sémëna prima-vara
puindu-se ud banita i jumetate multd douC la pogond.
HriFa se secera cand I s'a ro0td paiuld i bObele s'a

www.dacoromanica.ro
 DF AGRICULTURA 39

coptd mai tote. Se las& snopii resfiray cate-va le pe

camp"' i apoi se treierd.
Unit pogonii da de la o child pdnd la dou6 chile. Din
faina de hrisea se face un fel de turte si de mamAliga Iu des-
tuld de hranitOre. Grauntele de hrisca sunt bune pentru vite
pentru pas'erl.Albinelese,nutres,A din &rile acesteiplante.
Meiuld sad malaiuld, se cultivézd mai cu séma
ca nutretd pentru vite ; cu tote aeestea sunt cate-va lo-
calitati in Ialomita unde se mananca mamaliga de meiti.
Se semen& meiuld primavara dupa porumburi. Pe und
pogond se arunca pIna la ua banita de genial* pentru
nutret ; iarit pentru setae* se pune mai eevarsat, done-
spre- clece pana la cinci-spre-liece ocale.
La nol este obiceid sa se cos esca meiuld cndü ingdl-
benesce ; ar fi bine sa se cosesca mai verde pentru cit
nutretul este mai fragedd si mai hranitoru.
Meiul treieratii thi o chili pana la dot* chile de sementh
Porumbulfi. Porumbulii este dintre plantele cele mai
folositOre, atilt pentru hrana omului cat i pentru a ani-
malelor. In tara nóstra se semen& preste tad loculd.
Acésta planta cresce bine In pAmenturile grase, pe lunci
0 in telina. Locurile sdrace trebuesc tngrA.ate cu baligaru.
Se cultivOza diferite soiuri : porumbd cu bObele mari,
scorumnicd, porumbii portocalid. s. al.
Porumbuld se séména primA-vara incepêndil de la Aprilie
di /Anala SAntuld George. Se semen& si mai tallia, insA dacit
se intemplA secetd, porumbuld remane mien si (FA putind
Inteua parte a terel se sémëna porumbuld ca i meiulu.
In alta se pune in cuiburi la trei brasde una. Este mai bine
O. se semene porumbuld in randuri, caci se lucréza mai
bine si se Dote rarita. In fie-care cuibd se pune trei sad pa-
tru bObe la adêncime de trei pina la patru degete. Ar fi bine
sa se pue eke doue Ube i cuiburile sa fie mai dese.
&manta se pune in pdmentii cu un térusu, sad cu sapa,

www.dacoromanica.ro
40 MANUALU

In porumbd este obiceiii pe alocurea A, se puna fasole,

dovleci si canepa de s'ementa.
Cand este porumbulii de o schiópa se sapi. Dupa ce
trece u& luna, se prasesce din nob si se cuibaresce. Dupa
aceea se smulgd firile de prisosd lasandu-se numai dou6.
Tota atunci se copileza porumbuld, &licä se rupd puiso! ii
car! dad pe delaturi.Daca timpuld este ploiosd si buruianuld
snare, se mai póte präsi si cuibäri porumbuld Vac& ua data
candil este aprópe de infloritd.
In unele t6ri dupa ce a legat porumbuld, se taie v'er-
furile ca de o palm& si jum6tate i se dad la vite.
Porumburile sernanate de timpurid se coca pe la Santa
Maria mica ; altele se coca mai tarcliii. tiuletii se culegh
sad cu foile pe dênsii safl fail foi ; se %ell gramecji pe
locii si apol se car& in patuld sad porumbard. La urma
se taie cocenil, se facd snopi si se ducd acas& unde se
facii gluga care se acopera cu paie.
Candd li merge bine porumbuld da, dou e. si trel chile
la pogond.
nine, de porumbii sad malaiuld hranesce tot! cultiva-
tor!! din tara si !la parte din têrgoveti. Mamaliga este
IA mancare placuta si san'etosa. Amestecandu-se faina de
porumb cu cea de grad se face mdlard dospitd, un fel
de paine care se cóce In testd. Totil cu malaid se face
turta copta in spina.
Porumbuld se mama candii este Inca cu lapte, fertd
sad coptd.
Pasatuld este un feld de faioa mäcinata mai mare ; se
intrebuinteza in multe parg ale Wei.
Din malaid se face si spirtd.
Cu porumbd se ingrasa porcii, se hranescu. pasërile si
se da ca grail* la cai.
Mdturile. Maturile se seme'nä ca si meiulu ; se Intre-
buinteza cosite vercji sad uscate pentru nutretfi. Din v6rfuld
acestei plante se fac maturile, iar sémenta se dã la pasëri.

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA 41

Fasolea.Fasolea se s6man5, in Aprilie chnda nu mai

-este de temut frigula, in phrifent usor i grasa.
Sunt doua feluri de fasole : tasolea ológd i tasolea de
aracd. Cea d'hntela este mai cultivath fiind-ca scutesce
pe cultivator de cheltuiala aracilora.
Fasolea se semhnh In cuiburI ca i porumbula, punêndu
patru sail cincI Ube intr'un cuibil. Se prasesce si se cui-
bhresce de dou6 oft. La culesa se smulga vrejil din pa-
m'onta se dual acash unde se alegt tecile i se batil cu
ua prAjinh.
Lintea. Se sérnanä In primhvara, pe timpul ehnd se
sémanh i fasolea. S'emênta se Imprascie cu mana sail se
pune In randurl i atund se mph.
Mazdrea. Se gmanh de timpuria si se cultivéza ca si
Thsolea. Se allh mazdre olOgei gi mazdre de aracd ; cea
ológh este mai chutath.
Bobutd. Bobuld se cultiv6za ca si fasolea. Acéstá
legume este farte hranitóre si se intrebuintezh nu numa
peritru hrana omului, dar i pentru a vitelora.

CAPITOLULt Ylil
PLANTE ULEIOSE : RAPITA.-MACUL.---PLANTE TEXTILE : INUL.
.CANEPA.-PLANTETINCTURIALE:ROIBA, PASTELUL. ALTE PLANTE
TUTUNULO, HAMELUL.0, CILOPEA.-PLANTE MIROSITORE.

Plante uleióse.Se numese plante uleiOse acelea din

a chrora sem'enth, se suite uleia; ast-fel sunt rapita si
macula.
Rapita. Acésth planth se cultivézh numai de vre uA
trei-heei de ant in tOra nOstra. Sunt douö soiurl de ra-
pith: de tOmn1 si de primhvarã.
Rapitei de tOmna ii priesce In pamentarile marl i lu-
crate adancil. Se sémana pe la Santa Maria mare, puin-
du-se in pogona sese phnh la opta oca de ski:tenth. Se
Imprascie ca i meiula.

www.dacoromanica.ro
42 MANUALtir

In uncle t6rI se raresce rapita pe Omni& si se sapa.

Rapita se cOce pe la jumkatea lul Iunid ; cocénut 'i
se" ingalbenesce si }Abele incepil a se inegri. Se tae cii
s ecera i pe uscatura; se secera numai diminineata si sera-
fiind-ca peste qi se scutura. Rapita secerata se duce la
arie in cart, imbracate pe dinauntru cu cergi sau zablae.
Sèmenta de rapita traue ferita de udatura, fiind-ca 'I
da coltuld forte lesne.
De pe un pogon se póte lua de la ua chill pan& la.
dou6 chile de s'emhlta.
Din sementa de rapita se face uleid bund pentru lu-
minatii si alte intrebuintari. Paiele se asternd sub vite-
sari se ardil in sobe si cuptóre.
Macula. Maculu nu se cultiveza in tara nOstra ; lusä
este ciutil al priesce pamêntuld si clima, fiindti-ca s'au
facut cercari.
Pentru acesta planta se ail pamêntulu de cu Olin&
sau primavara de timpuriu 0 se seamëna pe data ce s'a
svêntatu. Se sémèna ca meiulu punêndd la und pogonu
utt oca de s'emênta. S6irenta de abia se acopera fiindit
fOrte mica. In Maid se sapa §i se mai raresce lasandu
intre fire dou6 palme departare.
Semênta se eke prin Augusta ; se culege capalinile
macului si acasa se desfacd pentru a scóte sementa. Und
pogond produce de la ua child pin& la ua chila si jumétate.
Din se"mênta de macd se sate uleid forte bunu pentru.
mancare.
Plante textile. Plante textile sunt acelea din ale
carora paid se scOte fire precum suntd inuld si canepa-
Inulic.Inuld este dintre plantele cele mai folositOre.
La nol se sénfena nurnai inu de primavara ; in alte rert
se sOmOna si inu de thinna.
Fie de primavara oil de tOmna, inuld trebue semënatu
in locu grasu si lucratil OW atatd de bine ca si painnOtnlu
de gradina. Se semëna in luna lui Martie si se acopera cu

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA 43

grapa. La unu pogona se pine 60-80 ocale de same*.

Cine voesce sã alba firu buna i subtire sémana multa
mai desu.
La DOI se smulge inula canda s'a copal samenta; se
face manuchiuri car! se punu in piciOre resfirate lasan-
du-se mai mune dile pe loeu. Dupa aceia se bate inulu
pentru a scOte same.* 5i paiele se puna sa se topósca.
Cdnepa. Canepa se seme'na pe la inceputulu lui Maid,
in parnenta bine lucratil, adênca, grasu 5i révana ; in
loculd cela mai buna ce se póte. Pe un pogona se pune-
80 ocale de same* Canepi5tea trebue pada& pima ce
rësare canepa cad turturelele, porumbil salbatici i alte
pasari mananca some*
Cand este seceta, canepa ramane mica ; de aceea in
alte tail se uda, canepi5te1e.
Canepa se smulge in doua randuri : cdnepa de yard in
Tulle, lara. cea de tOmna adica aceea care face sament5.,
dupa Santa Marie (Fig. 11). tiupa culesu se resfira ma-
nunchiurile 5i se lasa pe eampa, sail se intinda acasa pe-
lângã gardii, mai multe dile, pina ce se usuca i apoi se
bate canepa de samenta.
Pe alocurea canepa de se.m'enta se semen& prin porumly
5i mai ales pe marginea porumbisciloru ; se sap', se cui-
baresce de-o data. cu porurnbulil 5i se smulge child este
cOpta.
Same* de canepa se intinde la sore en fob cu totu,
6i dupa ce se usuca, se ciurutesce i apoi se pune in podu
unde se intinde ca sa nu se incinga. La ua luna se pOte
pune in saca.
Cnepa i inula se topesei adica se lasa in apa sta-
tatOre sail curgetOre optu sail dece dile pana child alio-
rul se deslipesce cu inlesnire de paid. Duph aceea se scoff'
manunchiurre, se elatescil in apa limpede, se deslOga
se intinde pe iarba ca sa se usuce.
Canepa uscata, dupa ce i se tae cotOrele, se da la melita.

www.dacoromanica.ro
 44 MANUAL1J

spre a deosebi pAsdariile de fire, apoi se daeacesce, se perie

§i se face suluri. Peste iarnrk mai cu Berea se three cilnepa,
se face jurebil, care se intrebuintéz dentni a tese plaza!

9.

Fig. 11.-1 Cane$ feidelã sad detórnná ; 2 Canape masculii,

sad de oars.
AtAtii sementa de ina ciltd i cea de camp! suntii
uleiCse.

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA 45

De pe und pogond pOte O. se scOta de la 150 pdna la

350 ocale i maI mult0 de cânepa periata.
Plante tincturiale i alto plante,Se numescu plante
tincturiale acelea carI se intrebuinteza pentru a vapsi ; astil-
felt"' suntd roiba, pasteluld, giofranulu §. c. 1,
Roiba.Acésta planta se cultiva numal in paménturi
adênci, grase i lucrate bine. Dupã ce se sémana sad se sa-
desee, sta, in pament doui pina la treI ani, i apol se scota
radacinile, se usuca gi se desfacd la vapsitori.
Din raddcinile roibei se face o vapsea rogie.
Pastelulit.Din foile de pasteld se face o vapsea al-
bastrá. Se senAna tómna in pamenrit grasu gi lucratil bine.
Foile se culeg cdndu ad crescutu pe deplinu ; se clued a-
cask unde se pistosescd inteua morigca pina se Led coca.
Acesta coca sa lasa, sa, se dospesca. se pune in tipare
mid in forma lunguiata gi in urma se vinde.
Tutunulit.Uhdinióra cultiva tutund ori-cine voia ; a-
cum trebuie sa dobéndesca voie de la administratiune.
In primavara se face u'd rdsadnitd, in grddina i canal
rasaduld a facutu dud foi gi a trescutu de treI degite ai
mai multd, se presddesce in bed grasd gi lucratii bine. Re-
saduld se pune in randuri, departate unele de altele ea
de trel brasde. Se sapa gi se cuibäresce firele de tutunu in
dou'e i treI rAnduri.
Foi e de tutund se culegd plea ce nu Ingalbinescd se
Insira pe ata gi se aterna unde-va la umbra ca sa, se usce,
Dupa aceea foile se facu papagl. Cu zema de tutund @isu
lwscit se spoilt oile rCiOse.
Hameiuld.Acestt planta cresce sClbaticii, prin cran-
gun si hatigurt unde se urea pe copaci. Ilameiuhi cultivatd
are ingrijire multa gi se lucrézii mai ca gi viia. FlOrea sa
se intrebuintézain fabricarea bCuturet numita bere.
Ua-data säditfi liameiulu tine do1A-clecI de ani gi mai
multu, deca este bine ingri,itu..
Cicorea. CicOrea cultivatil este unu soid de cicere

www.dacoromanica.ro
46 MANUALti

s'elbatica care face o reacina grósa ca morcovulh sad ca

pastarnaculd. e cu1tiv6za ca morcovii ; radacinele se scota
tómna, §i se vendii la fabricanti earl le usuca 0 le ma-
dna. Cicórea pisata se amesteca cu caféua.
Plante mirositbre.--Intre plantele mirositOre sail aro-
matice cele mai cautate suntü linisonulit saà anosulti, co-
riandrulfi, sati colendrulit, 1i chimenulii. Cate trele se se-
meta cu mararula i dndà ii s'a copal sementa se taie
sau se smulge, se bath. §i la urma se ciuruescil sail se yen-
tura sementa.
Anisonulu i coriandrulil se intrebuinteza pentru a da
rachiului unit mirosu placutu ; iara chimenuld se pune in
diferite mancari ca i cimbrulu.

CAPITOLUL IX.
FENETE.FENETE SEM.ENATE §I NUTRETURI VERO
VISDETULATRIFOIULO.
SPARCETAMAZA RI CHEA.POR UMBULia,MOHORULO.
FENETE NATURALE.ISLAZURI SAO IMA§L1131.

Fenete semkate. Se nume0e fénete semenate saü ar-

tifIciale, locuri semenate cu ua planta, care, facendu-se fenu
se intrebuintéza pentrn hrana vitelora.
Ua fenéta semenata tine numai cati-va ani, si cand
incepe a se rari e sparge 0 se semena alta planta.
Plantele cele mai intrebuintate pentru acest sfir0tu
suntfi visdeiulii, trifoinlu, sparceta (cresta cocoplui), ma-
zérichea i altele.
Fenetele seménate suntil de mare folosu, mai cu sema
pe acolo unde nu se atia liveg.1 firesci. Peste \Tara dau mal-
dãrü §i pentru iarna lênd forte hranitord. Afara de acesta
unele dintre plante, precuma suntil visdeiula, trifoiula
sparceta, avenda radacini lungi i grOse, candii S3 sparge
livedea ingra7,a p5.mentula. Ast-fela unit loch in care e

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTARA 47

crescutu trifoid, dupd treI aul audit se sparge, este mai

oTasd de cath andd s'a sem'enatil trifoiuld inteksuld.
4,
Viscleiuhl sad ghisdeiulu.Dintre tote plantele de nu-
tretd visdeiuld este celd mai bund 0 earuia 'I merge mai
bine in pamêntuld adenca 0 prin care apa str'ebate mal cu
inlesnira, precumu suntil pamenturile in Ora nOstra.
Loculd hotaritii pentru visdeld trebue lucratu bine, arath
catii de adêncd ati-va ani de-a renduld 0 ingr4atil daca
este slabd. Pupa acésta se semena cu orqd sad cu ove.zd
in prima-yard, se gr5.peza, apol se sémëna 8 pin& la 10 oca
de sementa de visdeid d'asupra, acoperindu-se forte pu-
tind.cu ud grupd de mdracini n06ra.
Pupa ce se secera orguld sad ovtzulu, visdeiuld cresce
0 numal in al douilea and incepe sa se cosesca. Visdeiuld
njunge in putere &add este de trei ani.
Chudd este anuld priinciosh. visdeiuld se cosesce de trel
0 chiard de patru orl. Se intempla ca sd, se prasesca prin-
tre visdeid o buruiand fOrte vOtamatóre numita tortelit. PP,
data ce se aratd, se sapa loculu 0 se arde buruiana cu vis-
deiuld pe care s'a infavratii.
Visdeiuld tine de la 8 Dina 10 ani, candd a fostu se-
menatii in pamentit bund ,5i bine lucratd.
renuld de visdeid este hranitord, maldaruld umfg. vitele
de aceea nici trebue sti li se dea.
Trifoiula.Trifoiuld de livede este WM atald de bra-
nitord ca 0 visdeiuld, insa tine numal doul ani Se semèna
ca i visdeiuld in granele de prima-vard, puindu-se de la 5
pina la 8 oca la pogond. PamOnturile marl, argilo-calcarOse
0 revene, luncile grase, suntil locurile cele mai priincióse
pentru acesta plantk.
Dacd se intêmpla sa ploua dupe seménatu, nu se mai
acopere se'menta, Bind-ca plóia o ingrópa de ajunsti.
Trifoiulf: se cosesce in anuld alu doilea candd a inflo
ritil, 0 dach este tirnpulu priinciosd otdvesce bine. Dupa ce
se cosesce 0 otava, se sparge trifoiscea 0 se sal' na grad.

www.dacoromanica.ro
48 MA NUALU

Trifoiuld verde umfli vitele 0 mai red ca visdeiuld;

de aceea nu se dä nicf uà data* ca malddrd
Tritoiuld albü, care cresce prin locurile umede, pe ter-
muril apelor, este forte bund pentru p4unarea vitelord
0 se semen& pentru acest sfir0td in locurile nisipOse,
grase i revene.
Crésta cocoplui, druia i se dice i sparcetei, este ua plant&
de nutretd minunatA pentru locurile camd sArace, vArOse
yi nisipOse ; rabda la seceta i da unu fend f6rte hrAnitord.
Se semena prinia-vara ca si visdeiuld in ordii sad ovezd,
puindu-se la pogorni 4 pina, la 6 banii de sementd. Sementa
fiindii mare se ingrOpA adencii ca i orzuld.
Cresta coco§ului se cosesce usa data child '1 dA flOrea, si
otavesce mai in Lodi anuld. Tine de la 4 pinA la 7 an! pe
acela0 Jodi, i cAndd incepe a se rani, se sparge i se
semenA dupd dOnsuld grad.
RAdécinele sparcetel IngrmA pamentuld ca i cele de
trifoid 0 de visdeid.
Pov'etaimil pe agricultori sA nu parAsesd acestA plant&
fiindü dintre cele mai folositOre pentru agricultura nOstrA.
Mdzirichea. Acestel plante i se mai dice 0 borceagii.
Suntil done feluri de mAzUriche ; de tómnd 0 de primdvard.
Se sOm6ná in locuri VerenOse, mai multd nisipOse de chtil
argilOse, in Martie L Aprilie, chtu mai de timpuritl. Pe und
pogond se pune doue bauiti de sémentA, amestecatä cu 15
oca de ovézd, pe care se urea mAzdriehea ca pe mad.
MAzArichea se äã ca maldb.ru la vite cându incepe sã
intlorescA, §i se cosesce pentru fend dupa ce a facutd -Led.
Pentru Arne* se lag, mazarichea pita mai tOte tecile s' ad
copal se cosesce i apoi sã treierA sad se bate cu mlaciuld
ori cu ua prajinA.
Dupa ce s'a cositd mAz.73richea, se face loculd ogoru
ventru grad.
Milthrichea este und nutretil din cele mai hranitOre ;

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICITLTURA 49

cresce bine peste totil loculd §i grauld vine bine dupa

d'ensa. Aril trebui cultivata in tóta téra.
Afar& de plantele despre care s'a vorbitii, se mai sé-
mëna §i altele, precumd suntü : porumbuld, mohorulii, me-
iulii i maturile.
Porumbulic este un nutretil placutd §i hranitord. Se s6-
s6m6na in A prilie,singurii sail amestecatil cu meiu §i cu ma-
turi. Pe unil pogond sa arunca trel s'au patru baniti de sé-
mênta. Oftndü incepe sa 'I dea motuld se cosesce §i se da
viteloril ea maldarii, sail se usuca pentru iarnä. Dad, se
intardiaza en cosituld se Intaresee §i numal este atatil de
hranitord ca atuncl and este fragedil.
Nici ha plant& nu da atatil dal porumbulil ; de aceea
acum se cauta in tote tërile §i se sem'ena pentru nutretd.
Mohoruld, chruia 'I mai dice §i paring, precumu §i mei
nebunti se sémOna prima vara pentru nutretd. Acésta
planta se cosesce dupa ce 'I da spiculg §i se usuca pentru
lama. Se cosesce §i pentru maldard &arida este lipsa de
iarba sad caud vitele nu potil umbla la pasciune, prec umu
suntil boil de munci.i's
Pe aloeurea se sem6na §i maturi pentru nutretd.
Finete naturale.Se numesce fan* sad livedi. locu-
rile pe earl a crescutil iarba de la sine §i care se cosesce
pentru a face Pull. Inteua fan* se atia totd feluld de
plante, §i mai cu séma leguminOse §i graminee.
Dupa locü suntil livedi de déluri, a caroril iarba cresce
mai mica, insa face fênulu celd mai bunt' ; livedi de luncd,
care se alla pe marginea apelord Old tine §esuld ; pe fun-
dulü vailord ; livedi de cdmpit acele care crescil pe campil
§i livedi smdrcóse care se afla In locurile umede §i in care
cresce rogozuld, tiperigulu §i alte plante de feluld acesta.
Ori-cumu ar fi livedea trebue ingrijita ; se grapéza cu.
grapa cu dintii de feril prima-vara pentru a rupe muschiuld
care cresce pe d'asupra i nalm§esce plantele ; se Intindii
4

www.dacoromanica.ro
50 MANUALt

mupróele de cartita cu sapa sad cu lopata, prima vara

tenuna.
Dacã nu este pamêntulti grastl din firea lui, se inga0
livedea la ate patru i eine! an!, puindd tOmna bäligarü
putredil pe d'asupra.
Cositulfc.Livegile se cosescil candir suntd inflorite ;
intanjiindu se trece fenulii i printr'acésta perde jutifetate
din cualitatile sale. Se cosesce iarba cat mai aprópe de
patnêntii. Dupa ce se usuca pológele pe d'asupra, se intorcil
0 la urma se facti purcOie ; din purcOie se facii cdpiti Ca-
pitele se lasa pe locfl char va timpii i apol se card. la fi3-
ndrie undo se facu cldi Pe alocurea se lasa claile 'pe locü
si peste iarnd.
La campii cândà timpuld este frumosu la cositd, fenuld
se usuca 0 se face capiti in cate-va i1e. Spre munte unde
ploud mai desd §i clima este mai umeda, Umenii suntd a-
desea nevoiti sa intinza fênulu pe case, pe §ure sail pe
glt gi de prajini.
Candi' este audit' ploiosu 1ive1i1e otdvescii, adica mai
cresce unii rêndil de iarbil, care se cosesce pe tómna pana
ce nu se stria, timpuld. Otava este bund pentru vitele
tinere.
Din una suta parti de malddril rUmane dupa ce se
usuca numal 25 pana la 28 pdrti.
Fênulü cositd la vreme este verde, matasosil imiróse
frumosu ;iara flnulu trecutd este albicios, aspru i n'arp
nici unii mirosd.
Islazurl locuri de pdsciune. Islazurile saul imagle
suntu locurl arate care se lasa pentru pasciunarea vitelor.
Obicinuitul dupa ce se ail loculd cati-va ani de a rêndulu
incepe apoi a se maned adica a sarhei ; atunci se lasa nela-
cratil pind se indrepteza. Ar fi binr3 ca in locu sa se lase mi-
ri0i1e i sd se atepte pind ce se inerbéza, in cell din urmd
anu candii este sä se lase loculd pentru pliscutir, sa. se pund

www.dacoromanica.ro
 DE AGEICULTURA 31

.ovesa pe densul §i in acel ovesa sa se semenea sementa

de Mail.
Afara, de imaprI sunta locurl care se lasa anume nu-
mai pentru pascuta, precuma i locurile sarace care ne-
ffinda bune de arata, se lasa pentru iarba.
Pe verfurile muntilor sunta pasciuni hranithre unde
pasca vitele §i mai cu sem& oile, din luna lul Maia liana
la Santa Maria mare, O. apol se cobetra la camp; flind-ca
se rkesce timpuld.

CAPITOLULU X
PLANTE HADACINOSE. SFECLA,CARTOFULO.NAPULia
PORCESCCLMORCOVULI:J.PASTRANACULO,
ALTE PLANTE.

Plante rAdlein óse.Plante radacinOse sunt acelea care

se cultiveza mai cu sem& pentru hrana vitelor ; asta fela
sunt sfecla, morcovuld, cartofula, napula porcesca, i alt
Nici fanetele semenate, nici livezile nu produca atata
nutreta pentru vite cata produca plantele radacinóse. De
aceea in alte led* fie-care cultivatora pune uä bucata de
pamenta cu cartofi, ori s 'ecle saa morcovi pentru a'§i nu-
tri vitele peste lama.
Sfecla. Afara de sfeclele cultivate in gradini pentru
hrana omului, se afla sfecle multa mai marl care ce se-.
mena la 61110 pentru nutretu.
Sfecla cresce cu putere in pamentula lucratil bine, aratu
cata mai adêncii. i grasa. Prima-vara dupa ce s'a arata
loculil i s'a grapata se semena sfecla in renduri, camil ia
trel brazde departate randu de randu. Randurile se tragu
drepte cu o grebla do lemna cu dint! matt Sementa se
pune la adêncime de doue degete, iar pe rânduri se pune
sementa de sementa departe de o schiOpa. Se pune mai
adesea Cate doue semente la un loca.
Dupà ce resara, se sapa sfeclele ca sa nu le inabqesca

www.dacoromanica.ro
52 MANUALU

b: ruienele. Mai tfrliii candii a crescutu iar4i buruieni

se sapA a doua órA 1 atunci se §i rdresch sfeclele, adicA eã
se lasA numal unit firii acolo unde suntil doue. La Intern-
plare sa fie unii anti ploiosh se mai sap. sfeclele §i a
treia órA.
Se mai póte semena sfeclele cu teruplii ca porumbulu.
Pe alocurea se presadesch sfeclele.
Sfeclele se scoth din pamentil tómna &Audii este timpuliz
ffrumosii. §i se feresch de a fi lovite, cad* se stria, pests
lama.
Sfeclele se pdstrezA iarna in bordeie bine acoperite, saü
se pund in anturi, se acoperd cu pale §i apoi pe d'asupra
se pune pamentil.
Una pogong de sfecle produce 20 de mil de ocale de-
rAdAcini i mai multi'.
Suntii i sfeclele din care se face zaharuld ; acestea suntu
mai mid, mai indesate si mai dulci. i acestea se culti-
yezä intocmal ca steclele de vite, cu deosebire ca", se punu
mai dese.
Sfeclele tocate i amestecate cu pléve saii cu paie tocate
se dad peste lama la vite, mai cu semã la vacile de lapte-
:,ii la vitele puse la ingrasatil.

Alorcovultl. Pentru hrana vitelorti se cultivezil unit

soiñ de morcovii albd gulerath cu verde, care cresce multh
mai mare de cat morcovuld de gradina. Se semenA In
prima-vara de timpurid done pAna la trel oca de sementA
pe pogon i se acopera upril cu grapa. Pe alocurea se
pun morcovil in rAnduri la departare de done brazde unu
rend de altul
Morcovil se sapa §i se rAresch ca i sfeclele ; se scoth din
pamenth la aceiasi epocA. Una pogond dA de la 10 pAnA la
16 mil de oca de rAdecini, care se pristreza ca i sfeclele.
TOte vitele domestice, chiarn §i call mananca cu placere
morcovil tocati. Vacile nutrite cu acestA radacina dau lapte
multü §i care cam miróse a mercovh.

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA 33

Peistrâncutft se crativézA ca i morcovulu gi se intre-

buintéza pentru hrana viteloril.
Cartofulet Cartoful cdruia i se mai gice i piceoicei, cruni-
pene, este o planta din cele mai folositOre; se intrebuintezli
pentru hrana omulul gi a animalelor domestice. Se MIA u'a
multime de soiurl de cartofi ; fie-care 0, alégä pe cea mat
cunoscuta in partea loculni unAe traiesce.
Callofului ii priesce in pAmêntil teranosil, nisiposu §i
zrasti. Locul trebue aratti de Omni ca sA degere ; pri-
ma-vara in luna lui Martie se intórce gi apoi se sAdescu
cartofil. Obicinuiti cartofil se punii in cuiburi cu sapa, sä-
43indu se la trei brazde un rândü de cuiburi. Dupa ce re"-
sari' se pragegcb. Mai targiu iarl se sapa gi se cuibArescu,
fäcêndu-se mogoroiultt cat de mare imprejuruhl cuibului.
TOmna, catre sfargitulii lui Septembre, se scotti cartofi
Cu sapa sail cu casmaua, se lasti pe locit pan& candil se
mai svCnteza gi a poi se call acasa punêndu-se in bordeiu.
Unü pogonil dà de la 4000 panA la 6000 oca de carton'.
Cartofii se mananca fery gi copy in spucja. Se face gi
paine amestecandu-se cartofil cu fainA de graft. Pentru
vtie se ferbil cartofii gi se sdrobescil. Sunt forte buni pen-
tru porci i pentru IngrAgarea vitelor.
Din cartofi se scOte un fel de Minh' care se chiamd
iara borhotultt care rémane se dtt
teculei ; se face gi spirt ;
vitelor puse la ingragatil.
Ar trebui sA nu lipsescA, cartel din grädina sail din
.campula ori-cdruia cultivatora.
Napula porcesca Napuld porcescil diruia i se mai
lice pe alocurea i morcovii porcescii, face tubercule ca gi
cartofulii ; se cultivéza. ca Si dênsul i cresee in locurile
nisipOse gi mai sArace.
Napil se potii läsa peste iarna in pLimêntil, gi se scotu
prima-vara pentru a se da la vaci, la rimatori gi la oi.
Din napii porcesci se face gi spirtil. Cocenii se ardu
in sobti sail in cuptorti.

www.dacoromanica.ro
;54 MANUALU

Alto plante.Tota pentru hrana viteloru se mai culti-

vezã in alte terl napula, gulia, varza si alte plante. Nu mai
vorbimti despre densele de Orece pinA astd-zi agricultorii
nostri nu cultivezA nici u plantA rAdAcinesd. Cand s'ard
Introduce cultura cartofilorii si a sfeclel s'ar face un bine
uespusil agriculturei nestre emeni i vite arü trAi ma..
S

bine.
Sêmênta de sfecle $i de morcovi.Ca s5. fad s6Inêntai
siidesci primA-vara in grAdine cate-va sfecle i câi va
morcovi, dupA trebuinta ; 11 sapl si cand a crescutil le pm.
elite unit arAcel pentru ca O. nu cazA lugerii pe pamentd.
Child vedl cA s'a copt gmenta, taie vrejil, i fréai in.
manA ca sA deosibesci se'menta.
Ca 0, aibi cartofi de sementA, pune la u.o. parte ceteva
1)51141, alegênd cartofil cei mini.

CA PITOLULt XI
oiiIE RODITORI
§COLA DE POML-ALTOIFIEA : ALTOIREA IN DESPICATURI. -
ALTOIREA IN CUNUNA.-ALTOIREA IN OCHIO.
BUTA§ITULU,-S'ADIREA POMILORO.

Arboricultura, saü cultura pomilorii, este acea parte a

agriculturei care ne invata cum se inmultescii si se ingri-
jeccil pomii roditori i all copaci.
Cultura pomilord este forte folositere fiind-cA pemele
nu numai CA nutresck darA uncle dintre densele suntil in'
trebuintate pentra fabricatiuni diferite ; astil-felu din prune
se scete maid, din nuci se face uleiti, din mere si din pere
se face an feld de vinu.
Scóla de pomi sad pepiniera Scela de pomi este loculu
unde se sémend, se sadescil si se cresca pomii roditor
pin& candil suntu bunI de sAditil pe
Pepiniera se face intr'unti pAmentii bunil si adincu, Insä

www.dacoromanica.ro
 DE AuduCULTTJRA 5,5

nu prea grasü. Lula se ingradesce sail se inchide en unil

antf.1 ; dupa aceea e sap& adêncti cu casmaoa la dou6
palme ; se ingrasa cu baligaru si la urma se imparte in
tarlale prin razOre sail drumulete.
Apa este neaparatu trebuinciósa pentru o scOla de porni.
Dupa ce se grebléza bine pamentulfi se sein'ena s6menta
de merl, de pen i alti pomi in randuri, tómna sail prima-
vara. Se plivesce i sap pninil candil este trebuinta.
Pupa duol ani se scotfi tórnna si se sadescii in randuri de-
partatl unuhl de &Auld de 50 pana la 60 centimetri. Child
se sadescii se scurtéza raidacina cea lunga pentru ca sa
dea la urma mai multe radacini in laturi.
Puetii resadici se tale lásandu-se numal duol ochl ca sa
dea unit lastard mai vêrtosti.
La trel ani se altoiescii puetil crescuti in c(51ii..
Se mai potU inmuli porni roditori sadindu-se meri siperi
selbatici in scOla si a toindu.-se (MO unuld sail doul ani.
Pomil aItoil pe s6lbaticti suntil mai vOrtosi, traiescfi mai
multil hi crescii mai inalti de chat eel-Patti.
De catil sa %ea ua scóla, de pomi, care cere multa in-
grijire, cultivatorulti care are trebuinta, de cati-va porm
mai bine face sal campere sad 8a sadesca pomi sM-
batice si sal altOiasca.
Scôlele de pomi suntii trebuinci6se pentru acel earl ail
livecll marl de pomi.
Cel mai multi dintre cultivatorl sadescii pomil roditori
in gradina de verdeturi din spatele easel, puindifi pe
/51,gt gardd i pe marginea drumurilora care despartu
oTadina in tarlale.
Pomii se pun departati unulii de altulii pana la optti
pasi pentru ca sa nu tie umbra legumeloril.
Altoirea.Altoirea pomiloru este mijloculd ceill mai
sigur pentru a dobe'ndi pOme bune de la un pomil selba-
tiers, Pentru altoire se ia nä ramurica saü un ochifi de la
und pomii care face póme placute si se fixéza pe unit altil

www.dacoromanica.ro
Pu MANUALG

pornii vêrtosii pe care cr sce ca cum aril fi fostd o ramura

dinte8nsuld 0 produce póme asemenea ca acele ale pomu-
lui din care s'a liiatü altoiula, adica ramuri ca sati ochiuld.
Altoiulti se prinde numai atunci child cója sa se lipesce
bine de cója pomalui care se altoesce.
Nu se pOte intrebuinta und altoid pe ori-care copacid,
ci numal pe aceia earl suntil din acelasi née' sad-din ne-
muri apropiate. Ast-feld nu se póte altoi mërulii in ciresd
sail in NT4in.
Se potd altoi pomil in diterite chipuri ; lush' mai obici-
nuitii se face altoirea in despicdturi, altoirea in formd de
cunund i altoirea cu ochiii.
Altoirea in despicdturd este intrebuintata la nol ori pe
unde se cresed pomil roditori. Acestii feld de al toire se face
dupa cum urméza : se ia o ramurica de unit and sad de
doul de pe und pomd pe care voimil sal parasimil. Se tale
vêrfuld lasênclu-se numai trei ochi. Dupa aceia cand este
sa se fad altoirea se taie cu ferestrèuld pomuld sad craca
pe care voim s'o altoimii si se neteqesce cu eutituld taie-
tura fer'estraului. Dupa aceia se face cu
cutituld uã despicatura in partea in care
voesce cine-va sa pima altoiulti ; in acesta
despicatura se pune ua penisóra ea sa stea
deschisa. Se ia apoi altohilil care se taiase
mal dinainte la partea cea mai grósa in for-
ma de cutitd, adica lasandu-se ua muche,
se baga in despicatura si se potrivesce astd-
fold ca ceja altoiului sa fi3 lipita pe din a-
fará cu a pomului ; dupa acea se scóte
penigóra gi altoiuld r6mane stransft in des-
picatura. (Fig. 12).
Fig 12..A.ltoire Taietura pomului se unge cu unit feld de
in despicattha céra de altoid sad cu paniênt lutosii ame-
stecatii cu baliga de vaca ; se infasura cu o carp& si se
Mg& cu told sad cu rechita. Acésta legatura se lasa pin&

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA 57

<ce da iarna, pentru ca sa se imputernicesca bine al-

toiula.
Se altoiesce in despicatura pomil earl sunta verto0 0
mai gro0.
Altoirea in cununa se face in moduhi urmatora: se taie
cu fergstr'eula pomula care voiesce cine-va OM altoiasca ;
se netezete taietura fer'estr'eului zu cutitula. Dupa aceia
se deslipesce cu o penita cOja de letuna i intre cója ,i
lemna se introduce altaiele de juru imprejura. Altóiele
suntil ramurele de una ana sail de dol ani, taiate de
amêndoua patine la partea cea mai urósa, i pe care se
las& doi ochi. Candi' se pune altóiele intre celje 0 lemna
se potrivesca ast-fela ca cója sail muchia altoiului si fie
lipita de caja pomului, iara partea ascutita de lemuulu
pomului.
Odata altOiele puse. se léga cója pumului cu sfóra sau
,cu teia de jura imprejuril 0 pe d'asupra se fréca cu pa-
mêntil lutosa i apol se léga cu o carpa.
Se altoiesce in forma de cununa numal pomil .cei ba-
trani, carora li se taie tate ramurile i apol pe la jumelate
se taie chiara trunchiulu cu fere'strèula 0 apoi se face
altoirea.
Altoirea ea ochiii care se mai (pee 0 in frann I, se in-
trebuintéza fOrte multil pentru pomi i se facesu multa
uprinta cand s'a deprinsa cine-va cu acésta lucrare.
Se altoiesce cu ochiii in Mall"' 0, Iuniu i apoi pe la
jumëtatea lui Julie pana in sfir0tula Jul* Augusta. AltOiele
e. e Maia claii 0 cresca pe data ce se prinda, lazã cele
facute in Julie 0 Augusta dau in primavara.
Cu cate va (pie inainte de a se face altoirea se taie
tOte ramurile pomului t$i se lasa numai una. Este mai
bine ca aceste ramuri sa fie taiate 0 mai de timpurift
,pentru ca sa se imputernicésca ramura care se va altoi.
Canda este timpula de altoitil se taie ramurele de anulu
trentii din pomula pe care voima sala prasimu, 0 se lasa

www.dacoromanica.ro
58 liANUALC

numai ochii earl se ail& la mijloculd ramurelel, fiindd-cai

acestia suntd cel mai bunt pentru. altoità. DupA aceea, cu
und autitasd de altoita se deslipesce und ochid din rAmu
rick lashndu-i-se cója in susd si in josti. DacA a r6masit
din Intamplare lemn pe cója,, ochiul se deslipesce cu cuti
tasuld si se lasA numai ochinhi cu cója. Altoiuld nregAtitd
se tine' Intro buze i cultivatorul &Hee pomul pe care-
voiesce silt
altoiascA Cu cutitwld de altoitd se cres-
tézA cója pomului in lungd si de a curmez4u1 'n formA de T-
in lungime putind mai mare de catd a altoiului ; cu limba
de osd a cutitasului se deslipesce cója la drépta si la stânga
crestAturel Acute in lungd i apol se introduoe altoiulU, asa
ca sA fie acoperitA de cója crestatä, rhiaind afar& numai
ochiuld. La urmA se Mgt de juru imprejurd altoiuld en
un fird de MA sad de teid, lAsAndu-se numai ochiuld
afarA. DupA aceea se taie partea ramurei care vine d'a--
supra altoiului. (Fig. 13, 14 si 15).

Fig. 13- Ude- Fig, 14. -0- Fig. 15Altoi-

tuta in T. ochiuld, rea in ochiu.
Pentru ca altoiulu sA primp, trebueSce pusti pe data,
ce s'a deslipitu dupA ramurA cad alt-feld se usucA ID
tad casuld se póte pastra in apa pInä ce se face altoirea-

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA 59

Mugurii cad dad pe pomuld altoith se ruph toti pentru

ca altoiulh s créscd mai cu pntere.
Dacã altoirea s'a fdcut cu ingrijire, altoiuld se prinde in
cdte-va dile. Legatura se desface (MO cdte-va sèptèmâni.
ButiOtult1.Butä§itu1 se numesce präsirea copaciloru.
a pomilor roditori si a vitel prin ramurl.
Butaotlii, este o bucatd de ramurd eu cdti-va ochl sad
muguri pe dênsa care se pune in pd.m6nth cu partea cea
mai grósd, ast-feld ca sd rëmP,e afarli numai dol muguri.
Din mugurii ingropag dad rAdAcini, iard din cei din afar&
foi i mal tArdiii flori si rode.
Butasii se pund in pAmenth mai cu sémd primd-vara
alai mai de timpurifi. Gropile sau seanturile in earl se punh
sd tie acute mai inainte, si daca se póte chiard de en
tOmna, flind-cd nu numal pArnOntulii se t6r6neza dar se
si imbunezd.
Butasuld póte sd fie simplu, adica ud bucatd de las-
tard de unit and, sad cu scaunu avend la partea care se
ingrópd i ud bucatica de lemnti mai b6tranti. Butasii in-
scaunati fach mai multe rddkini tómna.
Se mai pOte präsi via si alti pomi printr'unü feld de
butashi cdruia i se dice pe alocurea si potomnita : se face
lânga buturuga vitel cu thrnacopuld un saantuleth pind la
rOndü; in acelasi sentuletfi se mild ud Ora care se prinde
la fundii cu unit chrligh, iar capdtul se scOte afard,
apoi se armed pe d'asupra pdmentii amestecath cu gunoiu.
Muguril din pdmOntii dad toti rdda'cini, si la anuld sari
la doi an! se deslipesce butasul de muma sa , adica se
taie de lfingd tulpind.
In sfirsith, se mai pOte prasi prunii, viinii, cireiI i alti
pomi prin lAstari sad pui cu rddècinA car! dad iraprejuruld
pomilorh betrAni. Se scoth lAstari cu rAddcini si se sildesch
pe loch ; (MO doul an! se altolesch in ()chid sail in despi-
cdturd en soiulh de care doresce cultivatoruIU.s prAsescd.
SAdirea ponillor.Pomii se siidesch tOmna ai prima-

www.dacoromanica.ro
60 MANUALU

vara dupA topitul zapeqii. In t6te privintele sAdirile de

tómnã sunt mai sigure, pentru cA nu numal pamentuld
este mal in tot-d'a-una sAturatil de apd, dar fiindu inch
calla, din rAddcinile pomilor sAditi dag. mustati .5i in pri-
mA-varA crPscü cu mai multA putere.
SAdirile de tgmnA se facil dupA ce aü ingalbenitu frun-
jele si afl inceputil s cadi.
Gropile in cad se sadescil pornii trebuescil facute cat&
se p6te mai de timpuriii, cu mai multe luni inainte dad,
este cu putintä. Phmentuld scosil din gropi arsu de sore
51 udatal de plgie se drege. Groi1e sä fie cat se pOte
mai largi i mai a dAnci pentru ca rädAcinile pomilor sa
se p6tA intinde mai eu inlesnire.
Inainte de a sAdl, se pune in fie-care gr6pa chte unu
aracd grosd, de forma rotunda, 51 apol se umple jumAtate
cu pAmentii. DupA aceea se ia pomulti, se a5645. lAngA
aracd, i se intinde rAdAcinele cu mhna, se arunch pe d'asupra
pamentuld celd mai bung, 51 apol se scuturA de dorfe trei on
pomuld, pentru ca sA se a5eze bine pAmentulu ; la urmd
se da in grópri, pamentuld ce a mai rArnasd. DupA chte-va
cjile se IggA cu teid sail cu richitA pomii de araci. puin-
du-se intre den5ii unu 5umuiagti de de Mid pentru ca sA
nu se frece 5i sA se strivesch cOja.
Dull& shrike se udh pomil. Cel saditi prima-vara i chiard
cei pi* de cu tguind se udd din chndil in Cana peste
Tara 51 se prd5escil la rild'Acind.
Pomii se sadescii in renduri drepte 5i de o potrivA de-
plirtati unii de altil.
Pomii trebue sdpati in tad anuld prima-vara i peste
varA fiind-cA facii porno mai multe 51 mai bune. SApatulu
de prima-vara se face inainte de inflorituld pomilorg ; iara.
celii de yard. cam pe la DrAgaicA.
Pomii shditi in pamenturile nisipOse se sapu mai pe
d'asupra pentru ca sti nu pAtruncjA cAldura sOrelui pinA
la rildécinfi i 0, le facA mai mult rOd de chtd bine.

www.dacoromanica.ro
 DE AG QICULTURA. 61

Atara de cele dou1 sape se si mai präsescii pomil la

rdacind pentru at curiti de burieni si a rupe cója ce
prinde pamêntulu pe d'asupra.
Musebiuld care cresce pe und portal roditord trebue
euratitti in tot! anii, Peste iarna se taie tOte rãmurelele-
pe cari se aflA, cuiburi de ornidi si se ardu.
Dad, pamentuld este sdract, so pune gunoid la rddã-
eina pomilor, sari pts.mentii grasti de Odure.

CAPITOLULt XII
LIVEDEA. DE POMI.---PLRULO--MERULO,PRUNULCI,
CAISUL6, CIREVLO, PERSICIJIA AGRIVLO. §1 COCAZULC.I.
IsalCULCT, DnDULCJ.

Livedea de pomt Livedea de pomLeste rid gradind

inchisd en gardd si sddita cu porni roditori departati unuld
de altulO de 10 pan& la 13 pasi, ast-feld ea sh' se pOtd
semöna intre dOnii griine ori legumi, sad sã se lase 10-
nOtk do cositd.
Daeä livedea se face in pamontii gras, pomii se pund
mai depdrtati, fiind-ed crescii mai rani ; lard in pamOni
tulà slabd se sadesed mai apropiati unil de alit!.
In livedi se sadescd med., peri, pruni, cirel, visini,
zarzari si nue!.
Gropile pentru sadirea pomilord se facii in randurI drepte
WO de doul pasi i adOnci celd putind de un pasd.
Chiard dacà loculd este bund, total este bine ea pamOn-
tub"' care se pane in funduld gropilora sa fie amestecatii
eu baligard veebid. PAmOnturile slabe trebuoseu ingra-
sate bine.
Pentru livede se alegd pul de pomi vOrtosi i inalti
celd putind de optd palme de trunehid.
Perulzi. Acestd pore" cresce bine si da rode frnmóse
in pamenturce bune, adânei i cam revene. In pamOntu-
rile ,disOse se umple de muschiii i perele suntii mid si tar'.

www.dacoromanica.ro
62 MANUA LI:

Pupa timpuld candil se coed, perele se Impartd In pere

pe \Tara, de tOmna 0 de farnit. Cele mal timpuril suntil
perele orzatice, cari se coed cam de odatä cu orquld. Pe-
rele de varit se coed dup. SAntuld Ilie, iara cele de tomna
se coed unele mal de timpuriii, altele mai tâNiti. Pere le
de iarnä se coed dupa ce s'au culesii
hire perele de tOmnd suntd mai cunoscute la nof pe-
rele motrune sail perele boeresci, marl 0 forte gustOse.
Përuld se altoiesce in péruld sabaticii, In gutuiu 0
in peri crescuti din grnânta. Unii gradinari altoescd In
sorbd 0 in paduceld sad gheorghinard. Se altoiesce sad
In despicatura sau In ochiii.
Semêntele de pe'rd se sem'end primã-vara In pAmêntil
luerat bine ca Pentru flori, in rênduri. Pupa ce reSaru
se plivescil puii, 0 se sapA. La doui ani, tOmna, se s .otu
puii de peru, li se tae radfteina cea lunga 0 se sädescii
in ,5c6la unde se altoiescd mai rarqiu.
Me'ruld.Merula li priesce mai in ace1a0 pamêntil ca
§i perulu ; eld cresce bine si In pämenturi mai sarace.
La noi se afla mai multe némurI de mere forte gustOse :
ast-feld suntu merele clomnesci, cretesci, clilugdresci, scilcii,
0 altele.
1116rulu se altoesce In ochiu sad in despicAtura Merif
sClbateci suntii forte buni pentru altoitil.
Prunuld.Prunula cresce bine in totd feluld de pa-
mentd, pe val 0 pe cOste, in pamOntil grasd 0 pe déluri
petrOse.
Prunele opdrite i afumate suntil intrebuintate peste
totil loculd.
Caisula.Caisele suntil póme dintre cele mai gustOse
de aceia cultura caisului ar trebui sa se latesca la noI.
Caisulu cresce mai In t6te soiurile de peméntu, afarã
de cele umede 0 clisOse. Se altoesce in prunu.
Silmburil de caisil se somena tOmna i se acoperd cu
frump.. La doi ani se presialese 0 mai thr4iu se altoesc.

www.dacoromanica.ro
 DE AGRECULTURA 63

Data caisele sunta de nema bund, pull diu simburi dau

gi. ei rode bune, gi n'aa trebuinta de a mai fi altoiti.
Cireplfc.Se al% ceregl in tOte viile n6stre. Pomulu
acesta cresce mai in tote soiurile de parnenta, pe vai
gi pe deluri, afara de pamenturile argilOse gi umede.
Ciregil se prasesca din simburi gi se altoescu.
fi$inulii.care este und fela de cireVi gi se cultiveza
in gradina.
Persiculii.Se cultivéza in gradini gi prin vil ; h pH-
esce in pamenturile cam nisip6se gi grase. Din skaburi
{le persicl bune iesa porn! care dau rOdele gustOse.
Agri?ii §i cOccizii sunta pomigori cari crescii in tota
felult de ptimentu. Se sadesc printre porn! gi pe mar-
ginea cararilora.
Nuculii. Nucula se sadesce printre vii gi in partea
muntelui se faca chiar livecji de nuci. Acestui arbore 'I
merge bine in pamenturile mail, argilo-nisipOse, chiaril
petrOse ins& numai sa fie revene.
Nucii se prasesca sernenandu-se nucile de soiu bund
pe loca. Cu tote acestea se fanu gi gcOle de nuci gi pu.-
etii se sadescil, se altoiescu gi apoi se presadesca in livede.
Radacina cea lunga se lasa neatinsa.
Nuculd este und arbore dintre cel mai folositori. Din
miequld de nucii, se face uleia bunu pentru mancare; iara
lemnula este fOrte intrebuintatu in templarie. Cate locuri,
cate Elul* care nu aduca nici un folosil, aru da venituri
dad, ar fi Wile cu nuci.
Dudulii. Duduld sail Agudiati, se cultivetja pentru a
cresee gandacii de matase cu frumjele sale. Sunta dtliji
earl fa-dt dude negre gi altii care faca dude albe.
Duqii se sadescii prin curti gi pe langa gradini. Se pra-
sesca din sementa. Canda sunta dudele cópte, se strangii,
se storcesca, se spala cn apa gi se usuca. Prima-vara se
sémena, pe un strata de pamentu bunt' in renduri. La doui

www.dacoromanica.ro
64 MANUALU

ani se scota puii, se presadesca in ci5la. 0 child suntil

de patru ani se saclescil pe locg.

CAPITOLULt XII
VI1 A .-PR ASIREA LUCRARILE VIEL-CULESULO VIILORtt

Yita.Vita cresce in tóta -Ora nóstra de la Dunare

papa la munte. Strugurii sail pima se cOce, cu deosebire,
cA pe déluri. in vecinAtatea muntilora, suntil mai dulci
0 dad vina mai bud' de catu la campa.
Cele mai vestite vil in Romania se alb, in Muffle urmä-
tOre: Délulli Mare din judetula Prahova ; Déluli Drd-
geiginiloril din judetula Vélcea; Délula Odobesci din ju-
detuld Putna, i Dé1ul Cotnari din judetula Iasi.
Scidirea i lucrarea Vita cresce in tota felulii
de paméntu ; in ells& 0 in nisip curatu nu'i priesce. Locu-
rile care se paril sArace i in care nu s'ara putea cultiva
alta planta, sunta bune pentru vii. Cu tOte acestea pamên-
tulu calcarosa, mArunta i amestecata cu pietre este cela
mai buna pentru cultura vitel. In pameaturile prea grase
cresce córda lungA i grósa i sunta struguril acripri.
COstele déluriloru sunta cele mai priinciOse locuri pen-
tru säIit vii, mai cu sema canda in vecinAtate se afla
vre-o apa curg6tóre. Din cOste se alege care sunta spre
miatja-cji §i spre Asalitu, fiindil-ca le bate sOrele mai multa.
Locula unde are sa se sadesca viia trebue O. se sape a-
déncti la doua palme daca se póte ; dupa aceea se WO
bine pamantula pe d'asupra, scotandu-se pietrele marl.
Sunta multe soiuri de strugurI ; cultivatorulu sa aléga
pe acelea care sunta mai cu nume in partea loculul.
Astil-felu strugurii numiti negru mole, negru vertosic,
saina, brayhina timpurie, tigoOsa, tdmdiOsa suntu dintre
cei mai a1e0 i facu vinit buna.
Priisirea vitel.Viia se sadesce sail cu ciOce aaica bu-
cati de córda de vita cu chte patru sait cinci muguri pe t'ten-

www.dacoromanica.ro
 DF AGRICULTURA 65

sele, saii cu butqf cu raddeini, adiiA vita sadita de uä

parte 0 intrebuintata la doui ani dupa ce a facutil mus-
stati. Se alege pentru sadire vita cea mai sdnatósä 0 care
dã struguri mai multi.
Dupã ce se taie ciócele, se punil 'Wealth locti umedu ea
s6, nu se usuce Via se sädesce prima-vara chtil mai de
timpuria ; iar buta01 cu radacina se sädescu tónina. Se
tragii riinduri drepte i departate unele de altele de una
posit bunil ; dupii aceea se facii gropi cu mu parii grosl,
adlnei de u5, palma i jumelate panä la dou6 palme, lashndu
unu pasu intre densdle. In urma se ia ale uI bunt& de vit5,
iamestecat cu pamentil de Ware, se m64a pam6ntulu lii
se pune in grOpd, se aruncã duoi trel punmi de baligaru

prejurii i apol se tale vita rémasä afar& din pAm6ntu

lasiindu-se numai ug, cdpqa.
La noi in anele podgorii in locil de gropi se face cu
tirniicopulft unü entuletil, in care se pune dome ciOce
indoite, ast-felii cã una vine unu capetii i alta la celd
altü eapetu all siintuletului ; (MO aceea se arunca pamêntii
cu bäligartl pitnä clIndil se umple 5.ntuletula 0 se taie
vita lasandu-se numal ua clipqa gall din On:1611M
Dm& are cine-va la indeman'a nisipii saü pamêntil 16-
rinosu, acopere cdpuple ca sa le ferésd, de ar0ta sórelui.
Luerfirile viiei.Dupa ce s'at, säditil, via se sapa
da dou6 0 de trei oft Pe alocuera se pune fasole sau
porumbii intre randuri.
In primä-vard, chuff' vita merge pe doui aui, se taie
tOte corditele 0 se lasa numal una care este frurnós6, :
acOsta se taie ldsiindu se numai uã capqa. Dupa aceea
se umple golurile, sail se carpesce viia, cum se (lice.
In ala treilea anil se tale vita cum obicinuiesce in par-
tea locului. Viia se taie primd-vara câtü de timpuriü, pe data
ce incepe s5. se ia zapada. Felulu talatului se sclilmba dup.
cum se cresce viia, olOgeg set cu araci. Ori-cum aru fi, sec-
s

www.dacoromanica.ro
66 MANUALr

pull taiatului este de a intineri vita in fie-care and A-

cesta lucrare se face cti unit fell de cutitu numit cosori
Vita incepe sa rodescl candu este de trei ani, i da
rodd bund. audit a trecutd de cinci ani.
De la trei ani inainte viia se lucréga regulatl. Cum se ia
zApada se incepe tdiatulic. La taiatd sá se lase lemnu mai
putind, doui trel cepi i doue sad trel córde. Dupa aceea se
card vita afar& , apoi se areicesce, puindd la fie-care vita unu,
doui i trel araci, dupa lungimea córdelord ; dupa aceea se
cercuiesce vita adica se indoiesce córdele spre pamentu ji
se MO do araci cu richita ; in cele din urma se sapA
viia clad mai adêncl se va putea.
Inainte de SAntuld. Constantin en 4ece sad cinci spre-
gece qile, se da sapa dupa histaric ; adica dupa ce s'a
intaritl lAstaril cei tineri.
In sfaxsitil, aprOpe de Satatull Ilie se plivesce viia
adica se ridicA, lastarli care s'a culcatd pe pamentd si
se I éga en teil pe araci ; se rupe verfuld córdelorl care
suntil prea lungi i folio din prejurull strugurilord daca
suntd prea dese. Dupa aceea se dã a treia sapA, si de
aci inainte nu se mal intra in vie pana la culesd.
Ca s'a produca strugurI mai multi vita se ingrasa prima-
vara sad tOmna dupa culesd, cu baligard putredl sad en
panAntu de padure. Pentru acestl stArsitd se desgradineza
buturuga, se taie cu toporasuld lemnuld uscatd si se pune
und cuferl de baligard ; dpoi se trage pamentuld pe d'asupra.
Ville care se ingrasa prea multd fad' struguri mari
si multi, Insa vinuld nu este de cualitste buna.
Calesulic viilonViile se culegd chuff' strugur:i suntu
copti bine. Culesull de timpurid, pe la Cdrstovii cum se
(lice, este vatamatoru, fiindd-ca vinull iese acrisioru si
nu tine multd.
Strugurii se taie cu un bricegii, se pune in copal, in
cotere, sau in cosulete, si se ducd la hirdau. Hirdaiasit duel
strugurii la crama si 'I tórna In linu undo 1 calca ómenii.

www.dacoromanica.ro
 DE A OrRICULTURA 67

"êTria de strugurt saü mustulti curge in curatóre, de unde

-se carã cu hirdAulti In buti. Butiile se lasA gole de ui palmä
mal bine pAnA co- ferbe mustulü i apol se umple. Ca A,

iu dea mustulil afarA da butie cAndii ferbe, se face im-

prejurulti vranet unfit gardinti de pAmêntà galbend.
Dap& trebuinta pOte cine-va sa fad, vinit olIn ii Vise rwid.

www.dacoromanica.ro
 68 MANUALt

Vinula alba se face calcandi struguril pe data ce sunta tur-

nati in lint ; ion"fi vinuliu rop se face alegênda numai stru-
guru negri i puindil Inteua tocitóre dupa ce s'aa calcata,
mustii cu ciorchine cu totii In. tocitgre mustulalneepe s.
.,

Ii4,57P1h;
Iffiftii491110.

fN. ;II

-7.--
1,,11111n1

Fig. 19 ,5untpuiu tésculut

férba i se las& pana ce a incetatil fertula ; dupa amea

se trage vinuln si se pune In bueie.
Dupg ce se old, strugurif in Una, bWina se pune in
tesca §1. se stOrce pan& ce numai curge musta ; dupã aceea

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA 69

se desface tesculd si tescovina se pane in putini unde se

.calch bine si se lash phnä ce vine timpuld O. se fach rachiu.
Ca sh aibi yinü band trebue sh, Id pistrezi in vase
curate si in pivnith adench si sanatósh.
Primh-vara de timpuriii, vinuld se pritocesce, adich se
trage dinteund vasii intealtuld. Pe funduld vaseloru re-
manü drojdiile din care se face rachid ca si din tescovinä.

CAPITOLUL XIV
PADURILE.-PRA§IREA PAD URILOR.-DIFERITE SOIURI DE COPACI

Path:wile. Phdurile sunt4 forte trebuinciOse in orl-care

lérh. Agricultorulti scie mai bine de dad ori-cine ch Ur&
lemne nu p6te trai, find-ca casa cu tOte imprejrauirile
plugulti 0 alte unelte pentru muncitd pamentuld , carele,
magaziile in care '0 phstrezh bucatele ; in sfirsitil focul la
care 's1 ghtesce mhncare si cu care '0 inchicjesce casa, tote
aceste trebuinti neaphrate pentru vietuirea sa nu s'ard
putea indestula dad, n'ard fi lemne.
Afarh de acésta clima unei teri aternh forte multd de la
starea padurilord. Acolo uncle se taie p Muffle fall mesurai
-0 mai cu shah phdurile de pe munti si de pe deluri, isv6-
rele incepd a seca, pamentuld se derhmä si acopere lo-
curile de pe la Ole.
Phdurile dinteuh tera trebue phstrate cu cea mai mare
ingrijire, thiete cu randuiald, pentru ca pe unde se trece,
en toporuld sä cresch phdurea in locd. Locurile shrace,
care n-i se pot ara, trebuiesc tOte semétate sad sadite
cu copaci.
Präsirea pridurilord.Se p6te face o padure sad seine-
ndndg loculd cu und feld de sea-reap ori mai multe, sad
-9ddinclit pul de copaci crescuti in seal, ori scosi din paduri.
Mai inteid se ail locii de doué si chiard de trei on si
se semen& puindu-se cathtimea de sementa trebuinciesh

www.dacoromanica.ro
70 MANUAL l;

pentru fiii-care soh" de eopacid. &mei.* se ingróph mai

adênch sail mai gad., duph cum este de mare ; act-Feltz
ghinda se ingrisph mai adêncil de att.' sementa de artaril
oil de frasinil.
E-te bine sh semene mai desil, chef resadulii se pOte-
rani dad, aru fi trebuin&h.
Pentru a race ui padure prin sadire, se face mai hnteiu
uh cóI care se ingrijesce ca i cOla de pomi roditori.
Candi" sunth puii de trei sad patru ani se scotti i se
sadeseii tómna pe loch. Gropile se fact' mai dinainte ca
pentru pomil roditori.
Diferite soiurT de copacLDupltfelulflpamentului §i
al climei sunth deosebite soiuri de copaci in phduri; ast-felil
pe rnarginea apelord cresce salcia, aninultl i plopuld; la
chmpie i pe déluri cresce tejarulu, frasinuld, artarulu, itl-
mob, jugastrulé ; in sfirOth la munte pe pOte cresce teja
rulu, paltinulh, faguli . care eresce mai spre verfii; in vérfu
cresce bradulii, pinulil, moliftuld, tisa.
Cândil este vorba sá semini sail O. sadesci, ua padure
trebue sh alegi nemulti copacilord duph loch.
Copacii se imparth in done categorii ; copacii foicvisunt
aceia ale chroril frunge eardà in tote tOmnele; iard copacii
re$inoi sau venli aceia care 's1 pasreza frunq.ele iarna ca
si vara. Se numesch reinoi fiind c product' regina, unü
felil de materie care curge dintr'On§ii chndn se crestézh.
Ast-feld sunth bradulil, moliftulti, pinnlü, tisa, ienuperulh.
Rodu ti lord este In forma unei pere ; de aceia muntenii
Ii numescu rOdele re§inqilord pere.
Se numesc lemne albe acelea care suntu albe sau roFate,.
fragede precum este lemnuld de salcie, de plopii, de aninii.
Lemne tari suntu acelea care sunth tari, §i. grele, precumh
este lemnuld de stejarii, de frasinil, de ulmii i altele_
Steiarulf LDintre toti copacii car.' cresch in phdurile
nOstre, stejarulti este celu mai folositoril athtü ca lemnt
do lucru cht i pentru focu.

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTUHA. 71

Sant mai multe némuri de stejarti : gorunul, gitrnita,

tufanul, tufa rilOsä.
Stejarul traieste peste dou6 sate de ani. Se prAseste
sem'enand ghindd In loculd uncle voieste cine-va sä facd
padure. Se pOte face sad, de stejari, insa pull se prindii
cam anevoie ; ei se presadesc cand sunt de doui an!.
Lemnulti de stejard este cu atrial mai trainicti cu cad
este mai betrand. Se Intrebuintéza la totu feluld de lu-
crdri de dulgherie si de templdrie. COja sad scOrta de
stejard tiOrit se intrebuintéza la tAbAcirea sail dubirea
peilora. Cu Olinda se ingrasa rImtoriL
ln tara nOstra se afla, Inca päduri marl de stejar; cu
tOte acestea, daca nu vor fi ingrijite bine, va veni unfit
timpti child lemnuld de stejard sã fia f6rte scumpii.
Castanul.Castanulii este unit copacia care creste ea
to stejarulu.
In tera nOstrA nu se afI5, pAduri de castani ; numal la
monAstirea Tismana din judetuld Gorjului se afli aseme-
nea copaci, ceea ce probOzã cã copaciuld acesta pOte crete
in pámOntulti i clima nOstra.
ROdele acestui copacid se nurnescd castane i suntu
fOrte bane la mancare. In unele 0)1 satenil se nutrescd
cu un fel de mAmaliga facuta din fdina, de castane.
Faglaii.Faguld creste mai cu sepia in locurite man-
tOse si pe déluri. In tara nOstra se aflä paduri nesfirsite
de fag! in tot! muntii, si mai ales pe la pole.
Fagulii este und copacid falnicti : creste dreptii si ro-
tundu scOrta sa este venelã si
Lemnul de fag se stramb5. ; de aceia nu este banu
pentru dulgherie ; insd se intrebuinteza forte mult de tern-
plari, de rotari si de lingurari. Dintr'ensul se fad ham-
bare, lopeti, sdranita, cozi de sape, talere, Med, coporal
de cOsa, manusi de donita i atte obiecte.
Din roduld fagului care se numesce jird se scOte unit
felü de uleiti bun de mâncare. Se stringe jirul cand axle,

www.dacoromanica.ro
72 MANUALII

se pune inteund locd acoperitii in straturi mal subtiri ca

sä nu se incingh. DupA ce s'a uscatil bine se coje§te §i sa-
manta se lucreazA ca i miezurile de nuci pentru a scOte ulei.
Muntenii no§tri ar c4tiga bad buni dad s'ar Inde-
letnici cu facerea uleiului de jird.
Chnd se face jird se ducd porch' in pAdurile de fagu.
SlAnina de jird lucesce 0 nu este ap de bunh ca cea
de porumbd.
Ulmulft.Ulmuld este un copaciii pretiosti ; lemnuld
s6ii vine dupa al stejarului. Crete in pAdurile de chmpti
0 de coline.
Lemnuld de uhnd este cam gälbuiu rovat pi cu pete nevre
pe alocurea. Nici un soid de lemnd nu este mai bun pen-
rtu rothrie de cat ulmulü. Grindeiele de ulmii sunt trai-
nice. Diu prajinile tinere se facti cercuri.
Carpenulii.Acestu copaciii crete incetd ; trunchiulu
sea este cam resucitii. Se gäsete in tote pAdurile de chmpu
0 de coline.
Lemnuld de carpend este alb 0 des la bob ; se Intre-
buintézA forte mult in rotArie. Osiile de carpend, grindeiele.
leocile de care, sunt trainice. Din carpeni tineri se fact"'
cercuri. Ca lemnd de arsu carpenuld este intro cele mai bune.
Frasintati. crete in tad feluld de pamentii numai
O. fie cam revänd. In Ind crete mai iute, lush lemnuld
este mai fragedd.
La chti-va an! trasinii sunt nAphditi de un fel de in.
secte numite gandaci; ace0ia mAnânch tOth frunza
impräscie imprejurd un mirosa neplacut. Gandaceil suntu
otrAvitori.
Lemnuld de frasind este forte blind i se intrebuinteza
de templari 0 de rotart Se face dinteensuld loitre de
care, dricuri de chrute, okti, spite de rOtA, cOde de sape,
furci i alte obiecte.
Artarula §i jugastrulA crescu mai in tOte phdurile de
climpu 0 de coline.

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURX 73

Tota de némulu artarului este §i paltinulg, copaciu

care cre§te mai cu sem& spre munte.
Lemnul tutulord soiurilor de artard este albu, desu,
se lustruiesce §1 are ape frumOse. Se intrebuint6za fOrte
multu in strungärie. Din asemenea lemn se fac viorile,
clatarele, ploscile i alte obiecte.
Vite le mantinca cu placere lastaril de artari.
illestéccinulti se gasesce in padurile de munte §i cresce
chiar in pamOnturile cele mai sterpe. Scórta acestul co-
paciu este alba ca laptele.
Lemnul de mestOcanu este cautata de strungari i
de
têmplari : este build pentru incMzitu cuptOrele fiind-ca
face mare flacare chnd arde.
Teiula se Oa in padurile de chmpu i cele de pe la
pólele muntiloru. Copaculd acesta cresce iute §i inaltu. ;
lemnul sau este alba, u§or, frageda 0 se intrebuintézil
mai cu sOma in strungarie. Florile au und mirosu forte
placutd ; albinele alérga dupa ansele. Din scOrta aces-
tui copacid se face teiulü, intrebuintéza pentru a face
funii 0 a lega vita. Teiul este de dou'e feluri : topitil §i
netopitii ; eel d'antOia este mai mOle.
Sorbulli este unit copacia cam rani ;:cresce 'Walt i drepta ;
ródele sale se faca roii. Lemnuld de sorbd este dintre
cel mai buna pentru a face prupuri de tOscuri, masele
pentru rOtele de mara i alte obiecte pentru care se cere
und lemnd tare.
Salcionalu, este und copacid straind §i s'a adusd in tera
mai cu soma pentru gradini. Acum lust s'a prasit in tOte
partile taiii i pe alocurea s'au facuta paduri de salchmi.
Salchmuld cresce iute §i in totd felul de pamOnta.
Chnda infloresce umple atmosfera de un mirosu placuta.
Lemnulu este buna pen'ru ori-ce lucru, fiinda ca este tare.
Padurea de salami se face semënând pe iced sau pre-
sadindu pill de §cOla.
Salcia cresce in locurile umede. in prunturile riuriloru.

www.dacoromanica.ro
74 31A NUALLT

uncle formezA amestecatii cu plopuld i cu aninulu, pd-

duri numite pe alocurea zdvóie.
Acestd copaciu se prAseste forte lesne, infigOndii in lo-
curile umede smicele san ramuri de cate patru ani. Se
fac mai intaid gropi cu un paru grosii Ii apoi se infigd
butasii de salcie.
Richita este un fel de salcie ai cAreia lAstari se in-
tiebuintOza pentru a lega vita si pentru a face cosuri si
grad!. Riehita este galbenA, rosie, vênatd si verde.
Lemnulu de salcie este mUle ; se intrebuintezA de ra-
dar! pentru a face albii, linguri, furci si alte obiecte.
Cu nuiele de salcie se fact garduri si se ingrAdescil
pAtulele de porumb.
Plopulit este un copacid inaltd i trumosu ; cresce iute
mai cu said in locurile umede. Lemnulu se intrebuin -
teza. pentru a face albit si alte obiecte do rudArie. In
lipsi de alte lemne mai tar! se intrebuinpA lemnuld de
plopd pentru grinzi de easa, si capriori. Latil de plopti
suntd dintre eel mai bun!.
Plopuld numitti plutd este cAutatil do rudari pentru fa-
bricarea albiiloru i altor obiecte.
Aninuld san arinutd creste in locurile umede i zmar-
cOse si pe unele dauri. Cresce forte iute si 'se face ina1td
si dreptd candd zhvoiulu este desil. Se prdsesce cu lnles-
nine din sementa.
Lemnuld de anind este roscatii, vAnosti, si prinde lus-
tru frumosd. Tamplarh intrebuinteza fOrte multd acestd
soid de leninu. Parii de aninu batuti In ap i ulucurile
de dusd apA trdiescil multu. Din aninh tine!! se facti lati
pentru acoperisurile caselord. Lemnulti arde cu flacard
mare si este bund pentru incAlzirea cuptóreloru.
Afar& de acesti copaci mai cresc prin paduri copdcei,
care se intrebuinteza pentru deosebite lucrAri, precumd
suntu : alunulf cornuld, sangeruld, lonnuld cdinesc, pir-

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA 76.

mocsulit, pdducelzth, porumbarulft, socilü, salba 9nOle, Cur-

penult' cdtina, dracila, rJsuruli, pirciotina, edera.
Alunulü cresce prin hatipri i paduri. Din nuelele de
alund se facd cercuri, araci ;i copri. Alunele sun tu bu-
ne de mancare.
Cornutic cre;te forte incetu pan& la inaltime de 5 ;i 6
metri. Lemnulu de cornd este celii mai tare : se intre-
buinteza pentru a face masele la rOtele de mon i spite
de rote. COrnele cOpte suntd bune de mancare.
Salba rnOle se gasesce prin cranguri i prin hati;uri.
Din carbunil séi se face iarba de pupa i un felu de
creiOne de desenatd. Din lemnulu de salba mole se face
fuse ;i ford pentru torsi].
Pdduceluld, cresce, mare prin cranguri. Se Intrebuin-
tOza pentru a face garduri viui.
Porumbarulii, asemenea se intrebuintka pentru gardu-
rile viul. Rorambele cOpte, dupa ce le bate bruma, sunta
bune de mancare.
Pcumpia cresce mai cu sOma la campu ;i se intrebu-
ntOza In tabacarie.
Resurulti, umple häiurile. Gradinaril fact' ;c6la de IA-
sun si'l altoiescu cu trandafiri.
BObele de Pirciotind se Intrebuinteza de vapsitori
(boiangii).
Cu cOrdele de curpenti se face co;uri ;i legaturi.
Copaci ReOnqii crescu la munte; suntu insa
unele soiuri de pinii care crescil i la campie.
BradulA cresce pe toti munth no;tri i forma& pa-
dun pe catu de marete pe atat de frumOse. Acest co-
pacid este drept, iar ramurile cresc in laturi ; se inalta
pana la 40 de metri.
Din bradd se face scanduri ;i tot felul de cherestele;
;ita i sdranita, doniti, hardaie, putinele, putini, tociton
pi alte multe vase. Se intrebuinteza f6rte multd in tem-
plane pentru a face u;1, ferestre, la41.

www.dacoromanica.ro
76 MANUALti

La pOlele muntilorti se aft5. fercistrae sad jOgare, unde

se taie bu§tenil pentru a face scanduri. Scândurile i cheres-
téoa dP brad se aduce pe alocurea pe apa fãcêndu-se plute.
Cracile de brad sau cepii se intrebuintézä in unele lo-
ealitati pentru a face araci de vie 0 pan pentru garduri.
Pinta cresce Inaltü ca i bradulti. Suntii mai multe
soiuri de pinu, Wsã dintre cele mai fotositOre este pinulu
silvestru care cre0e la munte sa i la cam*. In nisipu-
rile cele mai neroditóre pinulu silvestru cresce 0 for-
méza, Wuxi. frumOse. In alte fOri se ar5, pämêntulfi 0 se
sémènä ovèsu i sëm'enta de pinti. C5,nd se cóce ovësulti
se seceri mai de susii pentru ca paiele sä umbréscä pi-
nisorit. Dupä ljece am pinii ai o indltime de 4 0 de 5
metri i sunt gro0 ca bratulti la rädëcin5..
Lemnul de pint' este forte bunt. ; se intrebuintOza pen-
tru a face catarturi da corbiI i totii feluld de cheres-
tea pentru constructiuni.
Mutifbodu cre0e pe muntil cel mai inalti, este singu-
rulu dintre copacil re0no0 cdruia 1 cad frunzele tómna.
Lemnul de moliftii este tare 0 tOrte bunfi pentru lucru.
Tisa cresce fOrte incet 0 de abia se inalta la 10 pan&
ra 14 metri. Lemnulti WI este tare 0 are o fatã ropata.

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA 77

PARTEA. A PATRA
ASOLAMENTELE SI ROTATIIINILE
CAPITOLULt XV
DEFINITIUNEA ASOLAMENTULUL-ROTATIUNEA.-
INTOCMIREA ASOLAMENTULUE-OGORULCI.-ASOLANIENTO DE
PATRU ANI CU TRIFOICJ.

Definitiunea asolamentuluT.--Ori-cinecultiveza pamOn-

tulu scie c daca se sem6na grad pe acela§i locu mai multi
ani de-a randulii, pamêntuld se umple de palamida, de pirg,
de negIiin i alte burueni, §i totii-de-o-data produce din ce in
ce mai putinii, fiind-ca loculd s'a mtincatil, milcá a saraCitii.
Daca in loch de grail s'ard sem'eni orzu, secara, ovtzii,
porumbii, rapita, meiu, totu acela§1 lucru se va intêmpla :
pamC,ntulu se va slabi. Cultivatorii ineredintandu-se despre
acesta ai inceputii sa semene locurile de elite doui trei ani ei
dupa acesta le läsad sa se odihnesca alti duoi trel ani pen-
tru ea sa se dregei, adica sa se imputernicesca ; sail ad se-
m6natil grail §i in anuhl viitord au pusil pe acelmi Theft
porumbil.
Acesta schirnbare in sem6naturi se numesce in agricul-
tura asolamenta. Prin urmare a asola na mo§ie, mare sail
mica, vrea sa dica a o imparti in mai multe parti sail tar-
lale de o potriva de marl una cu alta, §i a sem6na pe fie-
care dintre dênsele uh planta deosebita. Sa zicemil c. avernd
u'a mo§iera de 40 de pogóne i ca voimil sa semhamil pe
dênsa porumbii, orzfi, mazaric1i3, §i gran. Impartimil mo-
§hira in patru piIrl de cate 10 pogOne fie-care §i semènamd
cele patru plante dupa cum se arata mai jos.

Porumbii Orzii Maz6,riche GrAu

1

www.dacoromanica.ro
78 MANUALT:

LTä asemenea impartire se numesce assolamentli. In anulü

viitora fie-care din cele patru plante se muta din locii ; unde
a fostil porumbil vomit sembna orcja ; dupa ordu vorna se-
mêna mazariche ; unde a fosta mazariche voma pnne grail
si unde a fostu grafi vomu pune porumbu. In anula alu
treilea si aid patrulea iarasi votni ]. schimba semènaturile. Si
pentru ca O. se inteléga mal bine,iata cumb s'ard face seme-
naturile patru ani de-a r'endula pe rnosióra de 40 pogOne :

Anulu ãntêiü . . Porumb Or(Iii Mazariche Grail

Anulü al duoilea . iOrdii Mazariehe Grad Porumbii

Anulu alu treilea . Mazariehe Grail Porurnbii On, lu

Anuld alu patrulea. Grail Porumbil OrdU Mazariche

Se póte incredinta on eine din acésta tabela ca in timpu

de patru ani se va sembna de-a randula pe acelasi 1oc cate
patru plantele pe care le cultivama. In anulu alit cincilea
iara ne intarcema i incepema a semëna ca in anula antaiu
si asa mai departe. Acesta intórcere se numesce in agricul-
tura rotatiune sau rotire, fiind-ca ne intórcema de nude
ama plecatb.
Unu asolamenta bine intocmita este lucrarea cea mai
folositOre ce pOte sa faca unit cultivatorb. Lucrandu Omen-
tulu si semèn'endula farii idol o regula, de buna séma c.
dupa cat-va timpa se va manca si se va umple de buruieni;
din potriva, seménénda cu rénduiala nu numal ca si parn'en-
tului ii merge bine, dar si produce bucate mai multe si
mal bune.
Cultivatorula póte sA alega asolamenta care '1 va veni
ma! bine ; 'Ate in loon de porumbu se pue cartoff ori tu-
tunu. san fasole ; in locu de orclu se puna ov6cla sau zrau

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA 79

de prima-vara ; in loculd mazaricliei sa semene trifoiu sau

paringii ; insa in totii-d'a-una trebue sa Inc,épa cu o planta
care se pra§esce, precum este porumbuld, tutunuld. fasolea,
cartofii, rapita i allele, saü cu ogora, fiind-ca parnêntuht
se lucreza bine §i se curata de buruieni nurnai pra§indula
sail facandulil ogoru. Dupit planta care curata locurile sa
se semene altele care 'lu murdaresca, precumil este graula,
onjuld, ovègula l i secara. Dupa asemenea sem6naturi st
semene una nutreta, precuma este mazarichea, trifoiula sad
paringula ; in sfir§it dupa nutretii sa puna in totil-d'a-una
grail flinda-ca, locula este curata i dresii.
Trebue insa bagatu de séma cã nu rt." sa serneni pa-
mêntula in tail anulu Cara salu mai ajut1 cu baligarri, caci
atunci se manance i ca nu mal produce. De aceia cultivato-
rulti en judecata i cu durere de inima de mo§ióra sa, sa puna
baligara pe fie-care pogonii. Fac6nda a§a parnentula se va
este mare §i pate sa care elite 15 Tana la 20 de carute de
baligara pe fie-care pogonil. Facenda a§a pamêntuliu se va
indrepta pe and* ce trece §i va rasplati cu prisosu pe acela
care '1a. muncesce.
OgorultSe 4ice ca unit Iced este oyorit sau tolOcci cand
so lasa sa se odilmésca, urta anil. Ogorula se 4ice sterp
&audii nu se lucréza peste ant, §i lucratti candu se ail via
data §i de dou6 on pana ce se sémëna.
Cana parn6nt lu se släbesce de totii, atunci se lasã ea
pasciune pentru vite cate cinci §i §ése ani i dupa aceia se
sparge telina.
Ogorula este neaparatu candu cultivatorulu nu pole sa
ingra§e locurile cu baligara, cad numai odilmindu-se pa-
méntula póte sa mai produca.
Acela care are mo§ióra mica nu trebue sit lase pitmen-
tula sterpa. A§a spre pada, dieA und cultivatorft are numai
tjece pogóne de parnêntu, sa le imparta. in patru tarlale : sa
ingra§e pe cea d'ant6iil in care pune porumbuld sau all&
planta care se pra§esce, §i dupa aceia póte sa semene trel

www.dacoromanica.ro
8o MANUALU

ani de-a rêndulti orgu, mhzdriche si la rum& grail far& sti

mai ingrase.
Dacã mosia este mare s'r nu ai baligarti, ingrase locu-
rile cu ingraseminte vercji, on duph ce al seme'natil chti va
ani de-a renduld, lash locurile pentru phsciune. Pentru ca
sh eresca iarbd bunä, sernéna sëmênta de Puri In grhfi saü
in orqii, off in ov&Iii, si dupd secerd nu ldsa vitele s.
intre pe locuri MIA la anulti viitorfi.
In unele part'''. ale Orel este obiceifi sit se imparth locurile
in trel tarlale : pu una se semënh grafi, pe a doua porumbil
iar a treia se face ogorti, duph cum se vede in tabela ce-
urméza :

Anuld inthid Grad Porunibd Ogoru

Anuld al douilea . . . Porumbd Ogord Grad

Anuld alü troilea . . . Ogord Grad Porumbii

Dupd trel ani iaru se sémëna ca in anulfi anteiu. In ase-

menea ImprejurAri, dacA cultivatoruld are 30 de pogóne de
phinêntu, le imparte in trel tarlale de chte tjece pogone fie-
care ; din aceste trel dou6 suntu seménate in fie-care anfi
cu grâü i err porumbil, iaru una rëmâne ogoru.
Asolamentii cu trifoni.Daca vrca cine-va sã semene
tifoinlu pentru rutretu si are uh mosifirä de 20 de pogóne,
lath cum urmézh : imparte mosióra in patru tarlale de
chte 5 pogóne fie-care : pe cea d'hntêiti pune porumbu
duph ce a ingrasatii plimentulu ; pe a doua sérnfind gran&
de primd-varã, adieä grhu, oro, orl dv6sti ; in cea de a treia
vine trifoid si in coa de a patra grhu. Tabela de mal josu.
arath mar lhmuritil acesta :

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTARA 81

IPorumbd Ordd Trifoiii Grad

Anuld intOid
lin gra§atb

Ordii Trifoitt Grail Porumbil

A nuld alii douilea .
in g r4atii

Trifoia Grad Porumbli Ordii

Anulii ahi treilea . ..

Gra . A Porumbii Ordu Trifoid

Anulii alu patrulea. ingraptil

In aid cincilea anti laza sem6nama locui ile ca in anulu

d'anteiii. Orl-cine vede ca in tofu anula se ingrap una din
tarlale, 1 pe fie care se sem'en'a in timpa de patru ani
porumba, orqa, trifoia i grail. Cum amii mai isü, in lo-
culla porumbului pOte cine-va sa semene cartofi, fasole, tu-
tuna, rapita, ina, canepa, numai se ingrap pamentula.
Trifoiilla, pla tä intre cele mai bune pentru nutrirea vi-
telora, se sémëna in cereale de prima-vara, adica pe lo-
cula unde se sémëna onjula safl ov6su1a ; dupa secera nu
se lasa vitele se pasca. In anula viitora se cosesce tri-
foiula de dou on i in luna iul Septembre se sparge trifo-
iscea §i se sém'ena grad. Graula vine bine dupa trifoiu,
caci acesta ingra§e pamêntula.
Incerce cultivatoril sã cultiveze dupa acésta randuiala i
se vora ineredinta cã parantia da indouita de cat dupa
cum se cultiveza asta 1l in cele mai multe locuri.

www.dacoromanica.ro
82 MA UALU

PARTE A CINCE A
TITELE SAt ANDIALELE DOMESTICE

CAPITOLULti VII
FOLOSULO ANIMALELORCI DOMESTICE.- ALEGEREA VITELORt.-
INGIWIREA VITELORO.- NUTRIREA VITELORU.

Folosulhl animalelorü domestice.Animalele dome-

stice sad vitele, dup& cum le (pc cultivatoril no0r1, stint te-
melia agriculturel, ajutóre de care nu se póte lipsi omulu.
Ele nu numal c& ne ajut& s& lucrAm pAmêntuld, dar ne §i
hrdnescii i ne'imbraca, ; vaca, (iia i capra ne dad lapte ; oile
ne dad lOnd ; Weld, bould, bivoluhl i asinuld lucrez& p&-
mêntuld, earl bucatele i ne ducti de la und locd la altuld ;
afar& de acésta carnea de vacd, de óie, de viteld, este hrana
cea mai intäritóre pentru omd. Pagrile ne dad ou6 si
came : albinele miere, g&ndaculd de métase produce mata-
sea ; in sfar0til, cânele pAzesce ómeni i vite de facetori de
rele 0 de dobitócele selbatice.
Deosebirea vitelorli. Se numescd vite marl: caluld,
bould i vaca, cathruld i asinuld ; iar vite mdrunte : 61a,
capra i rhmhtorulii.
Vita de muncd suntil acelea care se intrebuintéza la lu-
crarea pdmêntului 0 la caratii.
Se numesce cirédd unu num6rd mai mare de vite care
pascu la unu locii. Se chiam& turmei sail ctirdd uã sumã de
oi. Se numescii ceoporg, u& parte de oi rupte dintr'u&
turind.
Se chiamä erylielie, und nun:Aril de iepe care se tinu
pentru präsil& 0 cal care se crescii pentru verujare ; lat.&
tamaslicii se numesce o sum5, de bol i vaci care se intre-
tinu pentru präsill.

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA 13

Alegerea vitelorMOri-ce némii de vite arü voi eine-

va sd tuna, trebue sã aléga potrivitil cu loculh, cu trebuin-
tele ce are si cu terguld. Vitele de soul bung nu se potti
tine in locurile grace unde nu se OA hrand Indestuld ;
uile, caii, vacile nu potii trdi in locuri mldstinóse, bune
numai pentru porci.
Vitele crescute la munte se deprindil anevoie la câmpil
asemenea i vitele de câmpii, filndil mai grele, nu se potti
duce la munte.
Ingrijirea vitelora.--Printeo bung, ingrijire se pds-
trezd soiurile de vite bune si se indreptéza aceiea care-'s1 al
pierdutil din insusirile lore. De aceia cultivatorulu treuue
sa Ingrijésca de aprópe vitele. Mal antaid de tote grajdu-
rile, saelele, cosarele unde se Vat vitele trebue sä aibd,
mdrime potrivitä cu nume'ruld vitelorC, pentru ca acestea
O. nu fie inghesuite ; sa fie tinute chtil se 'Ate de curate
si addpostite de gerii, de vênta si de caldurd.
Vitele mai trebuescii tesdlate i periate in tote qilele si
frecate cu unit' somoiagh de paie, mai cu séma, chnil suntii
asudate saü ploate.
Pe dbü este cu putinta sa nu se lase vitele in frigii
saC espuse la caldurd mare nici sã li se dea apd cândh
suntil obosite.
Mancarea ca i b6utura sa li se dea la timpti, cdutfin-
du se sd fie de cualitate blind si de ajunsil.
Vitele de prasild sd, fie alese dintre cele mai bune,
blfLnde si cu insusirile ce dorimC sã aibd, prasila.
Vitele bortóse trebuescu lngrijte mai de apt Ope, hrtinite
bine si cautate cu bldndete. Dupd ce fach, acelea care se
afli. acasä se acperd cu ua cerga saC cu nä pliturd, i li se
dd sd bea intr'o qi i ud, nOpte numal apd, albitã cu fMnti.
Dupd aceea li se sporesce mâncarea dreptath.
Vitele de mune& nu se tinil injugate sati inhämate mai
multi"' de ud, jum6tate iji. Vara clindit este prea caldii

www.dacoromanica.ro
84 MANUALU

se lasä vitelle 0, se odihnéscd. lard iarna dupd ce se des

jugd sad se deshamd, se Invelescd cu paturi ea sã nu rOcésch.
Muscele supOrd fOrte multd vitele in timpuld yea Unit
cultivatori ai obiceiti sd le frece cu u carp& mulatã in
zemã de pelind sad in foi de macil ferte, sari de cicóre ;
se (lice c muscele nu se mai punt' pe vitele frecate cu
asemenea zemd.
Omuld trebue O. se porte cu bland* cdtre vite, lard nu
sa le lovesed cu ciomaguld, sa, le injure cu vreme si fare'
vreme. Aceia care dad In vite far& mild suntd Omeni rél si
in alte ri suntil pedepsiV. Vitele smtü candil le iel en
binele si le vorbesci cu bland*, si se deprindil a's1 iubi
stapanuld. A bate vi:ele cu dusnidnie este ca cum a'i bate
pe acela care /I face bine.
Nutrirea vitelorit. Vitele se hriinescii sail la iarbd sau
in grajduri. Pdsciunea este bun& pentru vitele tinere si
pentru nele de muncA. Ca sd. aib-d InsA bAligard pentm a
'Ograsa pam6ntu1d, cultivatoruld trebue sA hrdnescd vitele
si la grajdil. Afard de acOsta cand suntil locurile ingus-
te si nu se póte lisa de locil de pilscutd, trebue ca animalele
sd fie tinute In grajduri
Vara, Cana este eäldurd mare, se dual vitele la päscutu
diminOta i spre sOrd sérd ; lard peste (pd. se dual la und locti
uncle potii sä se umbrescd. De aceea este de trebuinta sa
se sildescd cati va copaci in pAsciuni sail se se facd und
umbrard. Tóruna tarqiu, canda plouä multd i plouia este
rece, se (Id vitelord care paged ehte putind nutretil uscatu.
Vitelord nu le merge bine in totd felulu de pdsciuni ;
ast-fetu oilord le priesc in locurile uscate ; dueOndu-fe sã
pascd in locurile umede orl smarcOse, dd &bad peste den-
sele i pierd. Totd pentru acelasl cuventd nu se scotu vi-
tele sd pascd pita ce nu se la roua de pe iarbd.
Nu este bine ca de uA data sA se puid vitele pe malddril
sau O. se ducA la iarbd Cate-va qile pinA ce se deprindii,
O. dä vitelord nutretil amestecatd, adicd fOnu i maldArd.
www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA 85

Sarea este neaparata pentru san'etatea vitelorii. De aceia

se pune in grajdd sad In curte un drobil de sare ca sa
linga vitele. In lipsa de drobil se face un telii de sala-
murk .51 se uda nutretuld cu densa. Sarea este mai tre-
buinciosa pe tiunpti umedd i candti nutretuld nu este toc-
mai build. Este cunoscutd ca nutreturile sarate hranescii
mai bine vitele de catii cele nesarate.
In timpulii iernel vitele se nutrescil cu fend cu gra-
unte, en paie i cu radecini tocate.
Oven lii i orzuld suntti eele mai bune grain* pen-
tru cai. Uruiala de porumbd se da boilor i vacilord.
Fenu lii de livede este nutretulti celd mai bund pentru
tOte vitele. Fenuld de visd iii, do spareeta, se da cailord
5i oilord ; trifoiuld, nutretuld de porumbii, mazarichea, se
da boilorti §i vacilord.
Ridacinele, precurn suntd sfecla, cartofuld, morcovulu,
napii, se daft tocate §i amestecate cu pléva sad cu pale.
eu osebire cele de ov6sd. §i de ordd se dan
iarna la vite, mai cu sem& c5nd este gerd.
Mad este lipsa de fand se fac frundari, adica se taie
amure de copaci pe la Sfanta Maria mica, se usuca si
se f cft dal pentru iarna.
Oti-care ar fi nutretuld trebue ca vitele sa fie hranite
bine, fara sa se fad risipa. Cu catil vitele muncesed cu
atatd treimiescii mai bine nutrite.
Apa de rid i de fontana este cea mai bun& pentru
adapatti vitele ; dupa acésta vine apa de lacuri 0 de ia-
zurt. Apa stransa prin §anturi, prin rovini, prin baltnce
este vatamA tóre mai cu semi vara.
Ganda suntd vitele la pascutu se lasa sa bea dup. voia
lord. Cele care se afla la grajdd se adapa vara cel pu-
ling de doue ori pe çIiu., dimineta i sera dupa ce Ii s'a
-data sa manance. Iarna se adapa vitele numai ua data
pe diva la amiazi.
CC Itimea ii. nutrett ce se da pe fie-care i vitelorti

www.dacoromanica.ro
86 MANUALtI

aternd de soiuld 0 de virsta lord. Cu calf' suntii vitele

mai marl 0 mai grele, cu atdtd li se da mâncare mat
multd. Dupã cercetarile fdcute de Omen! cu tiinta i prac-
tied in crescerea vitelord, trebue O. se dea pentru fie care
100 de ocale greutatea unui cold, a unui boil de muncd
si a unel vaci, 3 oca de Mild, i pentru fie-care suta de
ocale a unel vite puse la ingr4atd i a unel ol 5 ocale
de Iên. Aa dard dad. und bod. trage 300 ocale I se dd
note& ocale de fend pe fie-care cliud.
Vitele mid* manâncd mai multi' de chat ce'e marl, si
acésta fiind cd crescd. Viteluld i mânzuld mänâncd, potri
vitu cu greutatea lord, mai multd de cdtu vaca sau iapa.
CAPITOLIJL XVII
DEOSEBrrELE NEMURI DE VITE.-CALULCJ, CATARULO §I ASINUL.C.;
-VITELE BOVINE.-OILE.-CAPRELE-RNATORIT,
PASERILE DE CURTE-ALBINELE -GANDACII DE MATASE,-

Deosebitele neamnr1 de vite.Pentru a'sl intempina

tOte nevoile omuld a cdutatii sa domesticiascd, adicd sa
lmbllingescd deosebitele némuri de vite, precumd suntd.
cattail, bould, Oia, capra, porculd i pasérile de casä.
Caul' ii.Caluld este animaluld celti mai pretiosd pen-
tru caratil i pentru caldtoritd, fiind-cd merge cu iutOld.
pentru lucratd pämêntuld se intrebninteza caii, mai
cii séma pentru grapatd. ; lucrézd mai multd de cad boil
inteuà i, insä obosescd mai lesne.
Cail romdue0i, 0 mai cu sOmä cei din Moldova, au
fostii odiniOra vestiti peste hotare ; nu suntil marl da sta-
turd, insa suntd ageri, vêno0 i dud la drumil. Child lam
ingriji mai bine 0 Tamil pane la lucru, dupd ce impli-
nescd trei ani, caii no0ri ar fi muli,d mai bun! de catd suntd.
Përuld cailord are deosebite fete, precum : negru, reibii,
surd, vên6td, galbend, oriciü, dere01, albu.
Caluld trebue tesallatii i periatd cel putinu uã data pe.

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA 87

4i. Cand este asudatd orl obositd, se freed cu und somoiagu

de paie si se adapa dupd ce s'a odihnitd si a mAncatti.
Fenuld i onjuld sail ovezuld este hrana cea mal bun/
pentru cal. Iarna li se (Id i morcovi tocati.
Iepele se dad la armdsari in prinadvard ; ele facil (WO
un-spre-rjece luni i cate va i1e. 11d lund sad doue Inainte
de fdtatil nu se mai inhamd, nici se mai cdldrescii. La doue
sad trel séptdmani (WO facere iardsi se pund iepele la lucru.
MAnzil se intarcd candd suntd de patru sad dna luni;
el trebuescii hrdniti bine, cu fend i ovesd, cdci intr'altd
fen remand mid, pipernicitl i n'ad putere.
Cateirulii i Asinulit.Cat'arulii se trage dln lap& datl la
asind. Este und animald ferte blind in terile calduróse
it muntóse, fiind ca, are copita tare si calcd sigurd.
OdiniOrd se fdcead multi catarl in tara nóstrd si se yin-
dead in Turcia, unde suntil fOrte cautati.
Cataruld cere aceiasi ingrijire ca i caluld.
Asinulti.Asinulu sad mägarulij este und animald ure-
Oosil pentru loculile sdrace, fiind-cd eld se nutresce cu
opal feiuld de ierburi, chiar cu scaieti. La nol lid intrebuin-
tézd numal pastoril ca sd. le clued In spinare tOte poverile.
Yitele BovineBould i vaca sunt anteia avutie a cul-
tivatorului romdnd. Cu bouil luorezd pamentuld, card pro-
ductele acasd i pe k schele, umbld cu chide ; vaca 'I dd.
lapte pentru casa si 'I face prasild.
Avemd nemuri de vile fOrte frumóse, mai cu sem& in
Moldova ; insa In unele pdrg ale terii fiindd neingrijite,
muncite de tinere, hrdnite red, atatil bouii CAM i vacile
ad perdutil din frumusetea lord.
Peruld viteiord boviue es'e albii, surd, negru, roscatd
tircatd, MA, cele mai mane suntii albe si suril.
Boulei bunii de lucru este ososd, are peptuld mare, spata
latA,piciórele cioldnóse, capuld scurtd, fruntea latd, ccir-
nele gróse, scurte si lucitore ; ochil marl si negri, buzele
negre, narile bine deshise, ureehile marl si percise.

www.dacoromanica.ro
88 MANUALU

Vaca lciptósti nu este frumOsa la vedere ; mai adese-ori

este slaba si osOsa ; are trupuld lungii, piciOrele scurte,
apulg mict ; cautatura sa este brancla, urechia mare si
subtire, cOrnele subtiri i lueitOre ; are barbie mica, pep-
tulg ingustd, vine grOse pe pantece, ugeruld mare, mole
aeoperitti cu uä pele subtire si mole la pipaitg.
Se qice ca vacile care ag p6rulti negru, rosu, surig,
suntii mai bune de lapte de eatil cele albe.
Taurele sag buhaiulii de praPila trebue sa fie mare, insa
nu prea greg, viola, pling de focu, facutil bine si b1ndü, si
pe eati se p6te ca mama sa sa fi fostg buna de lapte. Se
intrebuinteza la gonitu de la doul [Ana la sOpte am ; de
aci inainte prea se ingrennO4a. Tauruld cu naravu tre-
hue desfacutii.
Cine voiesce sa aiba soiu bunu de vita trebue sã alega
pentru prasila vacile cele mai bune, mai bine acute si mai
laptOse din care se afla in partea locului.
Junicele nu se dan la tauri inainte de opt-spre-qece
luni sag don! ani ; date mai tinere facti vitei slab! si pi-
perniciti care nu se mai indreptkja catil traiescg.
Vacile -rata peste totü anulg, Insã mai cu sOma prima-vara,
Ele trebuiescii hranite bine peste tota anuld si cu osebire
cu douè luni inainte de a fela, pentru ca facft vitel mai
cu putere i daft lapte mai multu.
Viteii se intarca cand suntu de trei si de sOse luni. In
alte t6ri nu se las& sa suga pe locti si se hranescii cu lapte.
Laptele vacilord se indreptéza la dou6 sOpte'mani dupa
ce au f6tatii. Colastra se da vitelului fiindu'l trebuinciOsa,
pentru a se curati.
Suntii vaci de nOmg bung care dan pana la 10 si 15
ocale de lapte intrna 41; acelea care dad 4 pana la 5
ocale se potti trece intre cele bune de lapte.
Vacile nutrite bine daft lapte mai multi i mai bunu.
Laptele bung este galbuid i grosg : iara celd de cuall-
tatea rea este albastruig i subtire.

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA S9

Laptele se tine in vase, in locurl curate §i la re'córe

In timpuld verit.
Untuli se face batêndil laptele inteund putineld, sad.
alegêndil smintina de d'asupra i batênd'o singura. Daca nu
este smintina de ajunsu pentru a bate un putinelu, se
strange cate-va 4ile si se pastreza la re'cOre in vase strimte
la gura Din 24 ocale de lipte iese ua oca de until.
Din lapte se face brilriza inclieganduld cu chiagil adica
cu stomacd de rnield, de iedd sail de viteld.
Vacile se nutrescil iarna cu fênü, cu paie si ct rad6cini
tocate, iara vara se dad la pasciune §i li se da i maldaru.
Maldaruld pOte sa fie de livede, de trifoid, visdeid, spar-
ceta, mazarichP. porumbu, meld. §. al. Cine tine vitele la
grajdil trebuie sa semene nutretil verde in mai multe ran-
dud ca sa iarba de la Maiu pana la Octombrie.
Visdeiulu §i trifoluld nu se cosescd umede, nici se dau la
vite liana ce nu se palescu. Asemenea nu se lasa vitele sa
le pasca prima ce nu sa ia roua de pe dênsele.
Bouil de munch,* nu se injuga de catd la doul ani i atunci
se lad en incetuld pina ce se deprindd. Candil suntii de §epte
sad optd an! se ingrasii si se vadd. Dinteund bod de soid
blind §i bine ingrasatii iese 50 p6na la 55 ocale de came din
100 ocale greutate. Viteluld grasd da pina la 60 de ocale.
Oile,Se hranescil oi multe in tara nóstra, si de mai
multe soinri ; aveund oi tigdi care dau lana cea mai buna ;
oi stogoge i turcane care ad Lana mai latosit §1 mai aspra.
Diva fata lane! suntd of negre §i oi albe Din pielea mieilord
n gri se face hirAle unit feld de blana créta intrebuintata
de cojocari pentru a face caciuli. Se mai aflã oi fumure ti
oi ro6ii ; cele d'antaid ad lana fumurie vênata, lard cele de
alu doullea ad lana roscata.
Ori-caare aril fi soiuld oilord, lana cea mai buna se atla
pe spete, pe grebend, pe spinare I pe pOle. ua lana trage
de la ua oca §i jumelate [Ana la dou6 §i trel ocale, dupil
soiulii l marimea oilord. Oile se t'indii pe la inceputulu lui

www.dacoromanica.ro
90 MANULti

Iunifi. Obicinuitü lana se vinde cu usuculd pe dénsa ;

candd se spala cu apa rece din 100 ocale rdmand 30
pina la 35 ocale.
Oile se m6r1escil tómna pe la Sfantu Dumitru i facd in
Martie, adica dupa cincl luni. Cine voiesce sa aiba miei
timpuril in dulcele Craciunului, spre pilda, baga berbecil
mai de timpurid, in luna lui Augusta.
Hrana cea mai buna si mai sandtósa pentra oi este pas-
cutuld insa nu prin locurl uraede. Vara dada este caldura
mare pe la amiacji nu se las& oile sa pasca flind-ca se bol-
navescd de splina.
Iarna se hranescd oile cu pae, cu fend, cu raddcini tocate
amestecate cu pleva. Cand est3 aprópe f6tatuld li se di si
uruiala. In cosaruld lord se pune und droba de sare ca sa
ling& on candd le place.
Turmele mari de 01 se clued in Maid de la campii la munte
unde sedd pan& la Santa Maria mare. Acolo se, face branza
de burdufd i cascavuld.
Caprele.Caprele se tin mai cu sem& in locurile padurose
si la munte. Odinióra se an multe capre in tera nOstra ;
acum pe and ce trece numeruld lord se imputineza Cu tote
acestea crapa este und animald bund, mai tare ca óia si se
hranesce cu eel iese inainte. Se pOte tine in cosard ca e
alte vite i da lapte multu i bunu.
Din lapte de caprd se face cea build branza. Pelea
de iedd este fkirte cantata, ; asemenea i cea de capra. Din
p6ru se facii traisti si presurl bune.
Vara se tine capra la iarba ca i oile ; iarna se nutrescd
cu fend, cu pae i cu muguri dad care cum-va se afla craci
dc copaci. In unele localitati muntOse se ierneza caprele in
munte, inteund feld de bordeie numite olumuri, 0, se hra-
nesce cu mugurl de copaci.
Rimdtorii. Porculd este und animald pretiosd ,
flinthi-ca se hranesce lesne ; este prasitord i da came

www.dacoromanica.ro
 DE A GRICULTURA 91

buna. Fie-care cultivatord trebuie sa alba cati-va porei

la up, sa.
Peru] porcului este albil, negru, rop 0 tircatii, negru
du albil §i rop cu alba.
Cine voesce O. aiba soi de pore! buni, sa caute liana
ce gasesce und neamd bund i apoi sa, aléga vierii cei
mai frumo0 0 scrofele cele mai ft....mese r entru prasila.
ScrOfele fat& la 16 pana la 17 septemani dupU, ee se
vierescil, 0 fad' cate 2 0 10 puree!. Screfa se da la
vieril cand este de unii ant. Dupa ce feta I se lasa numal.
atati puree! cate lite are. Purcell se intarca child sunta de
ése septemani 0 se liranescii cu zerti, cu malaiti 0 cu iarba.
Vara se hränescii porcii la iarba ; li se da laptuci, lo-
boa, 0 alte verdeturi. Iarna se nutrescil cu clovleci, cu
porumbd, cartoti, cu morcovi, gbinda §1 cu jirii.
Purcell se scopescti cand suntil de doué luni. Se in-
grap, lesne porcii care all capuld midi, piciórele scurte,.
peruhi subtire i rard, coda mica §i scurta, i caii ad
margele la gat ca caprele.
Vara porcii sufera de, caldura 0 trebuescü scaldati in
tete 4 lele cat tine caldura. Iarna se Vila in cocine
adaposite de frigu §i a0ernute cu paie.
Paserile de curto.Suntii paseri de curte sail hOrd,
gMnele, curcanii, ga0e1e, ratele i porumbeil. Tote suntil
folositere 0 nu trebue sa lipsésca din eurtea until cul-
tivatord cu ingrijire de casa sa.
Gdinele se hranesc cu meld, cu ovezii, cu porumbil .i
alte seminte. Vara umbla prin gradini §i prin locuri uncle-
gasescii vermi 0 tot felulti de insecte.
Cotetulii trebue sa fie adapostitil de friga 0 feritti de-
umezéld.
ta gaina face pina la 120 de oue pe anu.
Gainel se ingrma tinendu-le inchis9 §i indopandu-s:..
cu terciu de Dina de orqd saii de porumbil.

www.dacoromanica.ro
92 MANUALU

Curcanul% este cea mai mare dintre pas6rile de curte. Se

ingrase bine si carnea sa este usera la mancare si gustesa
Pull de curd, se crescii ancvoe. Dupa ce iese se tine
cate-va dile la caldura pina ce se mai inputernicescu. Se
hrdnesc cu sementd de canepa, cu melt]. t cu oue rescepte
tocate. Child timpuld este a pleie se aduna puii si se in-
chidu in cotetii.
Cande ae pornitu spre trei luni si este sd le dea motulu,
puil de curcã trebue ingrijiti de aprepe ; se feresce de a
manea iarba, li se da graunte i cate putinu vine uã data
pe di. Dupa ce trece acesta furie pull de curd, suntd vêrtosi
se pote duce la pasatte pe mirisi i pe alte locuri.
Curcanii se ingrase canal suntu tineri, cu nuci mid, cu
porumbe i cu tercid de malaiti, sad de Mina, de ordu.
Gdsca se cresce si se nutresce lesne. Bobo3i1 de gana
dupt ce prind putere, posed cu gascele b6trane pe drumuri
pe on' unde gasescd iarba. Nu este bine sa se lase sa
pasca prin livedi caci gainatulu loru vatama fénulu.
Gäscele se ingrasa in postuld Crdciunului ca i curcanii.
Pufuld de gas-A, este ferte cautatu pentru umplutil peri-
nele i alte intrebuintari.
Rata cresce bine uncle se atla apa. Bobocii se hranescu
lesne dupa ce prindd putere ; pima atunci li se dd malaid
cu apd.
Porumbelulfi, se tine pentru podeba i pentru mancare.
Porumbita scete mai multe randuri de pul peste anU. Po-
rumbeii se branescu cu mei si cu alte graunte. Vara umbla
pe campd si se hranesce singuri.
Albine:e.Odinióra se tineaU atatea uleie ca albino in
t ;ra nestra in catd Tamil i alte némuri veniau i cumpérad
mierea si cera de la noi. Astadi ama ajunsd nol sa cump6-
ramii luminari de cent de la straini. Acesta vine numai din
nepesarea nestra, caci albinele nu cer mai nici o ingrijire
din partea cultivatorului. In adevérd, aceste minunate in-
secte se nutrescu singure alergande dinteaa &ire intealta

www.dacoromanica.ro
 DE AG-RICULTURA 93-

lucrdzA nu numai pentru ansele ci t pentru noi, nu-

mai sA le dAmii un uleiii saü tubeiil in care sA strAnga
imerea i edit. (Fig. 20 si 21).

Fig. 20Tranterii. Fig. 21.Albinä lucraOre

Albinele se tinil in uleid saü gtzjbeiii, earl suntii fAcute-
din lemne scobite. Fie-care ulehd de albine are tiA mated
sati muma care este mai mare de cAtil cele-l-alte albine
si de cAtil trAntorii.
Niel ca, se aflA insecte mai muneitóre i mai económe ea
albinele. De cum se inprimANArézd, ele nu se mai odihnese
de diminéta e panA sera ; unele aldrgA s adune mierea
alte substante din flori ; altele facil fagurii in intrulil ule-
iului. Fagurele este compusil din nisee alveole sail chilióre
de cerA pe care albinele le umple en miere.
Albinele intrA i iese in uleie printr'o useiórA lAsatä in
partea de josti a uleiului. La intemplare ca veunti gar-
game saii altA insectä mare, ori vre'unil animalti mai
mica, de pilda unü sórice sã intre in uleitl, albinele tabarA
pe dénsuld, omórä i daca nu'l potil téri afard, ilü
aeoperA cu eérA ca sA nu imputa uleiuhl,
In Maid si Iunie incept" albinele a roi, adicA albinele
Gele tinere parAsescil uieiulil si '0 cautA anti locil. In tim-
pulil roitulul cultivatorulii saTkeseaprisaca ea sa, prindA
roiurile in alte uleie. Obicinuitft roiuld se Tune pe vre-uã
crad In apropiere de prisacA ; dupä ce se asedil, se la unti
gtubeiii, se f, 6eA, pe din intru cu apA, ea miere sail cu foi
de matacina, i apoi se scuturA roiuld ; duph a-
ceia se duce in prisach si se asézä la o parte. Dad ro-
www.dacoromanica.ro
94 MANUALC

WA se departéza, prisdearuld se tine dupä d'ensuld pinä

ce se pune. Fig. 22).

Fig. 22.Rohl aghtatU de uh ramua.

Tilde le intrebuintate la nol se facU din lemne scobite:
airea se tacit copite de nuiele, de paie resucite i imple-
tite, 0 de scânduri ea un felii de Mite. (Fig. 23 0 24).
Fagurii se retéza spre tómnilläsandil §1 pentru hrana al-
binelord. Ace lit care taie faguril trebue sa se ferescA de
intepatuld albinelord, acoperinduli fata cu panzd de sir-
m'a sad cu altn-eeva.
Mud este lama lungh se pune albinelor miere in u
leie ca sh se hrdnésd.
Dupa ce s'a retezatil stupii, se scote mierea puindu-se fa-
guril pe uä sin, de sirmä mai desä d'asupra unui vasit espusü
la s6re. Chad a trecutii mierea i cOra, se duce vasuld in-
teua pivnitA sad bordeid rkoros, i dupA ce se deosebesce
www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA. 95

céra de miere, se Ora, peste o itã de matase ; mierea

trece in josii i céra remane d'asupra. Céra se topOsce dupa
aceea in apa fern., se curata i apol se terna in tipare
aü in strachini.

Fig. 23. Cosnita simplä de paie. Fig. 24. Cosnith cu capacil

Dintr'unü stupñ pete s iasL 2 pin& la 4 oca de miere

§i 150 pia, 200 dramuri de céra.
Gindaeil de matase.Se crescil gandacii do nAtase mai
preste tad hunt in Vera nóstra, Ins& mal multà slme munte.
Oil& de gandaci se numeset Sêmenta. Inviaza in prima-
vara cand incepe sa dea dudulil. Ca sa invieze mai curendil
femelle aii obiceiii de a tine sementa in sine.
Loculii unde se tinii gandacii trebue sa fie cat se 'Ate
de curatii i aerisatii. Dupa ce a inviatii sementa, se pune pe
mescióre acoperite cu chartie sail cu o pang, curata si
se da foi de dudii In doue-spre-4ece ranthiri, ci cu nepte.
Vidta intêia a gandacilord tinii cinci 11e. Pupa aceia
dormii uà i e ua nepte grsi schimba, pelea ; atunci until
www.dacoromanica.ro
,96 MANUAL-a

in virsta a cloud, cand se- 0 mutg, din locil puindu-se pa

alte mesceOre. Li se da frunze de dudil totii de dou6-spre-
4ece ori pe cjiva. Dupe patru sail dud dile gandacii a
dormil din noil, 10 schibba pelea i apol se de0épt5, in-
trandil in virsta a treia. Duph' u septe'mamä gandacii iard0
adormil, i0 schimba, pelea 0 se trezescil Ir.r v'ersta a Tatra.
Gandacii aü crescutil i miinftnca multil. Se schimba din
locü puindu-se pe mese curate. Dupi és i1e dormil, ci
candil se de0éptã intl.& in oe'rsta a cincea, care este cep.,
din urm5(:, Atunci gandaeil mänâncA. nulLS ; e räre6ca
fiindil-ci ail crescutil. Dnpä 4ece dile deviral albi, manânca
mai putinfi §1 incepil a'0 face gogqile, (Fig. 25 0 26).

Fig. 25,, G-ândadi de metase.

Fig. 26.Gogde,A.

Pentru ca sa pót'a lucra mai cu Inlesnire la facerea go

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA 97

goOlorii se pune pe mese maturele uscate pe care se urea

gandacil 0 '0 urzesca gogo0le. Gandaeil se micsoréza trep-
tatti cu facerea gogoOlora pInã ce se prefacil in erisalidd
din care iese la urma fluturii.
Pentru ea fluturin ra nu strice gogo0le lasate spre a
trage matase, se oparesca in apa férta ca sa mega iaril go-
qo?ile de sthnentd se lasa neatinse. Dupa cate-va cjile fluturil
strèpunda gogo01e i iesii afara, oue' pe o chartie 0 dupa
gece saü douë-spre-qece qile mori. S6mênta se pastrhã
in cutil ferite de umezela 0 de caldura, pentru anulü
viitorb.
Dinteua oca de gogo0 kse 45 pina la 60 dramuri de
s'emênta.
Dinteua uncie de se'menta iese 50 panä la 60 kilograme
de gogo0 ; iaril din 10 ocale de gogo0 iese una oca matase.
Gandacii de melase se crescil iut i u.orñ; cera numai
euratenie i ingrijire de aprópe. Crescerea lor este fOrte
banósa, pentru ca gogo01e §i matasea se vêndii cu preturi
bune. De aceea ar trebui ca In curtea fle-caruia cultiva-
toru sa se afle chtl-va duill i femeile sa crésea gandaci
In totl an H.

www.dacoromanica.ro
98 MANUALIT

PARTEA. A §EAPTEA
CASA DE LOCUINTA SI ALTE INPREJMUIRI
Casa cultivatondui coprinde : casa de locuitli, grajthtlit,
staululit, oeria, cocina i cotelttlft; pcitululft sail io'n-
baruli i magazia de grcine ; gardulit.
Atata easa dad 1 i cele-l'alte coprinsuri trebuescd sh fie
simple, trainice 0 in destuld de incdpätOre.
Casa de locuitli.Cultivato-ulii cu familia sa trebue sd
alba locuinta IndestuldtOre i sdn6tOsd. Dupd ce CU toll]
muncesed alit este qiva de mare, celd putind se aibd nude
sh se odihnescd.
TJA cash sän6tósh nu numai cä feresce de ud multime de
bole, dard, insufla uã multumire suflecescd aceluia care lo-
cuesce inteinsa. Nu este totd una 55. trdiasch cine-va in-
tr'und bordeid intunecosu si umedu, sau :ntr'ud cash lumi-
nOsA, uscath i veselh.
Casa de loeuitil se pune cu fata spre réshritulu soreluf
si se a§OzA ast-fehl in chtd de la ferestre sa, se póte ve-
dea inteud parte a curtil grajduld viteloré, lard intr'alta
sura sad ppronul, patululd, i hambarele sad magazille
de bucate.
Ca sa, fie uã cash sdnelOsd trebue clddith pe und lOcu
mal inaltd uncle nu se strange apa, lard. nu pe vale in
apropriere de lacuri si de smarcuri.
Fie casa zidith de chrdmida san tle piatrd, fie de gardu
alicitü §i lipitd, cduth sh fie inalth in intru de trei metri
phaa la trei metri i jumOtate ; sa alba ferestrele marl'
pentru ca O. fie catd mal luminósd.
1.1a cash. de locuitu trebue sS. alba celd putind incdperile
urmAtóre : odaie mal mare in care se stringu pdrintii
cu copii, cu rudele i cu prietinh. ; uS. odae pentru cul-

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA

care, uti bucatArie mare undo O. poth mama familia ; nil

magazie, und celard sad ua pivnicióra i unu podu mare.
Unu cuptord este trebuinciosil pentru ori-ce cash. Cup-
toruld se zidesee in curte, dupa cum este obiceiuld la noi.
Alhturi cu pivnita este bine sa se fact und celArasd in
care sa se tina hiptudie, branza, untuld. Celarasulu se face
spre criveld cu o singura fPrastruie.
Chndd are omuld casa. cauta sa o tina catu mai curath
In launtru i pe din afara, fiind-ca murdhria este vatama-
tore sanètatel i neplacuta vederei.
OdAile se pardosescd pe josd cu carAmidti sau cu :chn_
.duri. Ferestrele sit alba giarauri. Catu mai desu sa se
varuiasca casa, cad vhruituid nu numal ca infrumuse-
teza locuinta, dart o face si mai sanètósh.
In lhuntru oditile sti aiba fie-care cele trebuincióse :
mast, scaune, polata, paturi, mindire umpIute cu fol de
porumbil sad cq. Ihna, in sfirsitu putinele mobile si scule
earl suntd mai neaparate.
Inteund cuventd locuinta cultivatornlui trebne intoc-
mitt inteastii-teld de chipd in cAtd nu numai sti's? afle
odihria, dara sit simth placere de a trai intr'ênsa.
Locuintele viteloru.Vitele suntd mama drépta a eulti-
vatortilui ; de aceea cauta sa le hrtnésca i .sa le adh-
postésca cu multh ingrijire.
Grajduld i alte locuinte de vite se asézh inteuit parte
a curtil, iar sura cu magazia i pornmbaruld intr'alta.
Grajduld cailoru si staulele boiloru si vacilord se facil
largi de 5 metri i inalte de 3 metri.
Pentru unu calit, ca $i pentru und bon, se last locu
hi iesle de und metru si jumétate.
Oieria, adich cosaruld in care se adhpostescd oile, ea
si cocinele de porci, se facu mai scunde de chtu grajduld
si se lash pentru fle-care Oie sad caprA, on rimatoril, unu
locil de 2 metri patrati.
Loeuintele vitelord trebuie pardosite cu martaci de

www.dacoromanica.ro
100 MA.NUALt

lening, sag cu cArAmidä pusA in muchie, safi cn pAmêntg

clisosti amestecatil ca plettü i bAtutg bine. Din derauld
milord si vitelorg cornute se face ung senfuletil prin care
sA curgA pisatulg vitelord afarA InteuA pivniciorä sag bute
de undo se ia pentru a uda bAligaruld.
Pentru pAstrarea bucatelorg cultivatornlii trebuie sA
alba unit porumbarii, i uä magazie. Xagazia se Vote
face dedesuptul porumbarului.
Ung soprong sag §urA este neapAratA in fie care curte
pentru adApostirea carelord, a plugurilorg i alte unelte.
Case le de locuitg cu tag cuprinsulg trebue imprejmuite
cu garduri de nuiele, en schnduri, cu ziduri de pétrA,
cu garduri viuf sag nemet. (Fig. 27).

Fig. 27.Gard viu de carpiriU.

Gardurile viul suntg un fold de hatipri sAdite pe mar-

ginea santurilorg, imprejurulg liveOlora i alg térinelorii.
Cel mai buni copaci pentru a sad asemenea garduri suntg
pdducelulii, i porumbarulü. Totil pentru acestil sfarsita se
mal IntrebuintézA salcámulü, lemnulfi cdines* tufa, ar-
tarulil, me'rulit i perulii selbaticit, i carpinuNi.
Candi' Se face santulg. se arund pAm'entulg scosti din-
tr'ênsulfi spre loculg care so inchide. Dap& ce se aséza,
acestii painêntil, se face ung sentuletg In care se sAdesce
pAducel or! a1I copAcel, punêndu-se unulfl de altulil la uã
depArtare de uA schiópa sad 16 centimetri. Sädirea de tómnA
este mal bunA. In prina-varã se taie cu unii cosorii copacen
aprópe de pamêntii. pentru ca si dea lAstard mal multi.

www.dacoromanica.ro
 DE AGRIOULTURA jOi

Peste anti se sapa

4149Idati VIIP0I8 op DTA, PP-183'83 .211 1
el 29).
r-f

c.)
cs

c.)

CL)
cl)

CD
4-a
cf)
a) a)
P-1 C9

Fig. 29. Garet yid de ptdueehl.

www.dacoromanica.ro
102 MAN UALU

In Be-care ana se tunde gardula de amêndou6 partile

ea sa nu se intincja prea multa in Wail. Se seurtéza i
lastaril pentru ea sa nu se inaltQ, de ua-data.
Mud s'a inaltata gardula de éso palm sat unit metru
i jumelate, se tine la acésta inaltime tunclêndu-se pe
d 'asupra.
Gardurile viui, cand sunt bine facute, nu numal ea
foresca de vite darn 0 infrumuseteza locula.

www.dacoromanica.ro
 DE A GRICULTURA 103

PARTEA A. OPTA
DESPRE GRADINARIE
N'aru trebui sa fie cultivatorii care sà nu alba ifa gra-
dina de legumi i pomi imprejurulii easel. Cultivatorulg
credo mai multu in legumi de dal in came ; prin ur-
mare, n'aril fi mai folositoru ca sa gasesca langá casa toff'
eel trebue, de catg sa se duca sa cumpere din tergii
pina 0 cepa si ardeiulii2
In acesta privinta cultivatoril nostri stint forte inapoiati.
El lasä sa crésca spinil i urzicele pe lftnga cask si
nu pung und graunte de usturoiii. Acesta este IA gresela
din cele mai marl i nirneni nu le va face mai mare bine
de cat acel earl II vord indemna ca sa '0 fad, fie-care
ua gradinita MO cask
Loculu gradinel este langa cask Mica sag mare, gra-
dina trebue ingradita spre a fi terita de vite.
Pentru mai multa regula gradina se imparte in patru
parti prin doue drumulete, unulil de-alungulii si altulii
de-acurmezisulg.
Loculii se sap& adencg de en tOmna si se gunoiesce
bine, caci inainte de tote pamentull trebue sa fie grasg.
In prima-vara se sapa din nod si se grableza bine, si
apoi incepii semanaturile i saditurile.
Pe langa gardii se pune pomi roditori, ca i la un-
ghiurile tablelord sag rgzórelorg.
Catu tine vara gradina trebue plivita, prasita i u-
data. Fara apa nu potl face leguml multe.
Primavara se uda plantele pe la amiaqi. vara se uda
sera, temna se uda dimineta.
Nu se face seménathri indata dupa ce se sapa locuNi
sau dupa ce ploul; se lasa sa se mai aseqe.
Dupa orl-ce semenètura este bine sa se arunce plOvl

www.dacoromanica.ro
104 MANUALtr

pe d'asupra pamentului, pentru ca sa nu se usuce cu-

rendii cand se uda.
Canda incepe omulti gradina sa caute si ia sementa
buna ; i apoi. In cel-l'alti ani sa'si faca sementa singurn.
Pentru acesta trebue sä aléga pentru sementa plantele
cele mai frumese i sa le pastreze cu ingrijire.
Uneltele trebuinciese pentru gradina sunt : sapa, cas-
maua, tirnacopulti, grebla, cosorula, unfi ferestreu, u
sttopitere, robe, presaditere . c. I.
De la tote plantele cultivate, de la unele se intrebuintéza
radecinele de la altele foile, de la altele florile si de la al tele
redele. Sa cercetamu pe cele mai intrebuintate din acestea
1. Plante cultivate pentra roach ele lor.In acesta
categoric intra cartofil sail piceoicile, sfeclele, morcovii, pas-
ternacii, guliile, ridichiile, hrenuln, telina, cepa i usturoiul
CartofiLDintre plantele de gradina cartofil suntil din
cele mai folositere ; el suntii mancare gata ; caci o4 copti
in spuza, o4 ferti, on pr'ejiti en until, cum ii vei gad, sun-tit
buni i 8414.
Ei se cultivéza in gradina dupa cum amii aretatu ca
se cultiveza si la campit ; insa loculd fiindu mai grasil si
mai bine lucratu, cartofil se faca mai marl.
gradina se semen& morcovi rosil.
Semenetura se face in rtinduri si in pamentu lucrata
bine si ingrasatii.
Dupa ce resarii, se plivescit, se rrasescil si se rarescii
ca sa Ora cresce in hituri.
In Octombre se scot morcovii si se asecja in pivnita
pen tru iarna.
Ca sa aibi sementa alege primavara cati-va morcov1
din cei mai mari i sadescel la unti capu de loch ; in
luna lui Augustii se eke Omenta ; atunci se taie stufurile,
se lega cu teiu si se aterna in podu.
Sfeclele. Se cultiveza pentru mancare sfecla rosie,
find- ca este mai dulce si mai gustesa.

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA 105

Ea Se culvtivezd ct si morcovii si se"m&ita se dobiln-

desce ca si de la dênsii.
Risternacii.PAsternacil se cultivezii. Intocmal ea
morcovii.
Racldeinile lord se pun in Ola en fertura ea WI de a
mai multd gustd.
Guliile. Guliile se séme"nd mai ca i morcovii. In
unele locuri se presadescil, insa potil cresce si din s6m'entd.
Ele se mänitined ferte cu came.
Ridichile. Suntd mai multe feluri de ridichii, insa
cele mai intrebuintate suntii ridichile de lund i ridichile
de tOmnd,
Ridichile de lurid se semAnd de cu primavara pAnd
Minna, i dacd este pamentuld buff' si suntu udate cresed
forte frum6se.
Ridichile de tOmnd se seme'nã de u5-datd en sfeclele
si se scotu tómna ca sI se mAndnce iarna.
Ca sã aibi semênta de ridichi de lund, lasi de cresce
lujeruld si face pdstióre. Pentru ridichile de tOmnd se
sädescd chteva ridichi pritnavara ; acestea facti s'ementa.
Hrénulii. Hrénuld se prdsesce obicinuità punendd
Intr'und coltd ala gradinei chte-va bucdti de r6clacini cu
foitele lord. LTA, data präsitil trdeste an! multi,
Eld se mite din pamântd, se rade, se amesteed cu
otetu si se mdnancd cu rasold sad came flartd.
Pentru iarna se scOte rdd'ecinele de hrénd si se p5s-
trézd in pivnitd IngrOpate in nisipii.
celina. çelinei li merge bine in locurile umede, lu
crate adêncil i gunoite bine.
Se semena in rasadnita primavara alit de timpuriu si
edndil este ca de patru degite se presadesce In rânduri,
punenduse fird de fird, la ud palma.
cl,elina se udd mered rad ce se recoresee timpula.
In Octombre se scOte si se pune la pivnitd In nisipd.

www.dacoromanica.ro
106 MANUALU

Ca sa al sementa sadesce prima Nara cate-ya radacini

marl si senet6se
celina se mananea gatita cu carne, Este una dintre
legumile cele mai placute. Foile tinere. fragede, se ma-
'taped cu otetii i uleiü ca laptucile.
Cépa, prazulfi, usturoitchl. Cepa este nna dintre
plantele de gradinä cele mai trebuinciOse. Cultivatoril
romani 'Ate eh mananca mai multa cepa de cabi multi
din alte OA. De aceea arü fi trebuinta ea tail satenulii
sa alba cate-va rezere de cepa in gradinita sa.
Suntfi mai multe soitui de cepa.. insa la nol se cauta
mai cu sema done" soiuri : cepd rosie sau mai bine vinéta
;i cepd albd. Cea dintald este mai tare ca cea d'a doua.
Se mal cultiveza si unit teld de cepa mica, vanata si
alba, care se intrebuinteza mai alesd la stufaturi.
Ac6stei plante 'I priesce in pamentil grasit i c'am tare
bine lucratü.
Se pete prasi cepa in done chipuri : prin arpagicu saü
prin résadfi.
Arpagiculii se sadesce primavara in randuri, ituindu se
la trei patru degets de departare. Se plivesce si se uda
ori candu este trebuinta.
Cttudu voesce cine-va sa prasesca cepa prin resadd,
semena de timpuriu unfi colta de pamentil grasu hotaritii
pentru resadnita. Se uda si se plivesce acesta résadnita
pina canal resadulfi este de o jumetate palma. Atunci
se scOte si se presadesce intr'un pamentd bine lucratil.
Firele se punu in rêndnri.
Se pete semena cepa si d'a dreptulu, fard ca sa se
rnal presadésea. Dupa cs resare se pliviesce si se räresce.
Firele sc6se se potal presadi intealta locu.
Chndil s'a uscatfi cepa se scOte, se lasd sd se mai
sventeze i apol se duce acasa si se face funiL
Sementa de cepa se dobAndesce sadindii prima-vara

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA f07

chte-va cepe bune ; aceste cepe facd fusu, canda se eke

seiner* se culege i se phstrézh pina la primh-vara.
Prazuift se cultivezh ca si cepa. i ela este O. planth
fOrte folositóre i n'ar trebui sã lipsésch din nici uS. gradina.
Usturoiulti, planth din cele mai bune, se prhsesce in-
tocmai cum se prhsesce cepa din apragied. Prima vara
se iad chpatenele si se desfacü toti grduntii. Grhuntii se
shdesca prima vara cu verfula in susii la o adencime de
trei degite.
Ca sh cresch chpatinele marl se innOdh lujerula in
Iunie, dupa ce s'a c'am uscata putina.
Se smulge usturoiuld dupa co s'a uscatii foile.
2. Plante cultivate pentru fructele (rOclele) lorg.
In acesth categorie intrã castravetii, dovleceil, pepenil
verdi, phtlAgelele vinete i patlagelele roii, bambiile, fragii.
Castravetii. Castravetilord le priiesce in phmentu
g rasa mai multa usora de chtii tare.
Se saph bine loculd in prinah-varii, i dach este tre-
buinta, se gunoiesce, i apol se sementi.
Castravetii s seménh. In cuiburi dephrtate la una pasil
bunu unele d altele c. sh se póta intinde vrejii. In fie-
care cuibd se pund patru cinci seminte cu mina, la uh
adâncime de doué trel degite.
Dupa ce resara se prasesea si se udä, dach este secetä.
Castravetii se maniinch ver41, murati i phstrati. In oteta.
Ca sh aibi sementä, se lash chti-va castraveti de se coca
(WO aceea li se scOte sementa si se pune de se usuch.
Pipeni ver4i, pepeni galbeni, dovlea. TOte aceste
plante se eultivezh ca si castravetii, cu deosebire eh cui-
burile se faca mai dephrtate unele de altele.
Pepeni se facti forte bine in telinh.
In dad despre folosuld lora, nu suntd atfita do folo-
sicori, clan suntil de pMcutl ; si nu stria, ca cultivatoruld
sh pad avea vara p9 masa sa und fructa asa de plAcutii
ea pepenele.

www.dacoromanica.ro
108 MANUALU

Patlagelele vinete, patleigelele PAtlagelele vinete

se prasescii din resadd.
Se semen& in Martie und coltisord de resadnita, si
cândà resaduld este de einci degete se presadesce.
Loculfi in care se presrvIescii patlagelele trebue sa fie
lueratd si grasd,
Dupa presaditd se uda plantele mered si se prasescu.
Cana patlagelele ad crescuta in destuld, se culegd
treptatd pentru mâncare. Fie s(?. coed in spuza, se cu-
rata, de cója, i apol se theã eu cepa si en ardeid. Cine
are, pune i uleid peste densele si le amesteca bine. Ast-
feld gatite suntü ua mâncare placuta.
Se gatescd 5i eu came si de postd.
Patlagelelele rosii se cultiveza ca si cele vinete: cu deo-
sebire ea cuibnrile se facd mal departate, pentru el In-
jeru se intinde mai multd in laturi.
Când incepd sã inflorésea, 5i thiarft mai dinai nte
li se pune &ate nal aracd de care se MO cu o suvita tie teid.
Aceste patlagele se mananca in ferturl, i ver(11 se
pund in muraturi pentru iarna
Sementa pentru unele 5i pentru altele se dobandesce
lasandd sa se eka pe deplind; dupa acésta se tae in,
done, sementEle se scotti, se spalä, si apoi se usuca.
Bambii.Bambiile se seména de ua data cu castravetii.
Ele se pund in cuiburi departate la ua palm& i jumetate
cuibá de cuibd. In fie care cuibd se pune trel patru seminte
Se uda si se sapa bine 5i desd pink' incepd a inflori.
Dupà ce se trece flerea fructele se marescd, i catd
suntii tinere sunta bune ue mancere.
Ele se mananca. Waite cu carne sad date una en
otetd i uleiu.
Pentru iarna se strangd bambil, se instil pe ata 5i se
pund de se usuca la umbra.
Ca sa aibi sementa. se lasa de se coed eate-va cuiburi

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA 109

i când bambiile incepü O. crape, se culega, se desehide

0 se ia sdniênta.
Fragii.Copil cultivatorilord ngtri emit& fragele prin
pAdqri i pe cftnipii. Soiuld acesta este cel mai mirositord
0 mai pläcutil.
Prin orw se cultivézã multe soiurI de fragi. El se
punii de razóre in rânduri §i mai depArtag unil de altil
pentru cä se intindii de sine-le.
Fragil trebueBdi pra00, pIivii i udat! la timpii.
Din fragile care crescil pe chropti nu este WI ca cul-
tivatorulti sa pue unu razora01, daca 'I prisosesce loculu.
Plante cultivate pentra foile lorfl.Intre aceste
plante vomil nunfera varza, macr4ulii mare, spanacula,
laptucile.
Varza. Este uà legume indestulatóre i placutä. Pen-
tru cultivator! este pretiósã maI cu skid iarna. Ins& pe
catii este de folositóre, pe argil este §i de neIngrijita in
multe locuri. De ca.te ori nu se vkl te'ranI cumperândii
varza de la tergu cândil ei ar trebui sã vênclà.
AeesteI plante 'I priesee in pa.mêntii grasi, umedu,
c'amd argilosg .5i bine lucratil.
Se face ua re'sadnita prim6..vara §i cândil re'salulii este
la ua, jum6tate palmd se seóte §i se presadesee inteunii
locü sapatii sa6 aratii bine.
Rësadurile se punil la treI palme unuld de altulii ca sã
aiba varza lor sA'§I märesca cãpëtêna.
Dup. ce s'a presddita se u(1ã de ctite ori este trebu-
intd, se pr4esce §i se cuibaresce.
Capatânele de varza sunta pe deplinii formate in Oc-
tombre. Atunci se taie, se dual' a casA ; se pund la sore
catti-va timpa, i apoi se punii la putina ea sä se acr4cA.
Ca sa dobendesca cine-va sebênta de varzä, lasã de
tómna cate-va verze cu cotoril cu totil, le pastre0 iarna
in nisipii, §i primil-vara le sadesce. Din acestä varza
cresce lujerti, se facii for! si apoI pastaI cu s6menta.

www.dacoromanica.ro
110 MANUALti

211-deripl4mare sa4 de grddind. In gradini se pune

nnd feld de macrisu cu fóia ea a steviel.
Pe unh razord bine lucratil se sémènã in randuri, se pra
sesee i se uda pina ce se maresed foile i sunth bune
de rnancare.
Uri-data cã s'ail prasitil rilacini, se pote desparte uã ra-
dheina in mri multe parti i sadi pe marginr,a drumurilorh.
Macrisulu face shmênta pe vara.
Foile sale se mananca ca si stevia ; gatite cu came
sunt forte bune i sanhtóse.
Spanaculfi.Cine voiesce sa alba legumi venji de
timpurid sh semene spanach.
Eld se sOmena tOmna i prima-vara, in parnêntd grash
lucratu cad de bine. Se shmana peste tot rhzoruld si
se ada neincetatu.
Ca sa aiba spanac tótã vara trebue al setnene el
ne-va in mai multe randuri.
Spanaculd face shinhnta chiard vara.
Elfi sa mananca &Rd cu came.
L dptucile. Santa cloud soiuri de iaptuci : laptucile earl
tacit capetena, i marule ; si unele i altele suntu forte bane.
Ele crescd bine in pamentuld usord, grasii i lueratd
bine
Se shmëna prima-vara sau peste totd, sail in randun
insa aruncandu sementa mai rart. Spre a o acoperi esta,
destulu sa se tragl pe d'asupra cu ua nuia.
Laptricile se potil prasi ,si din rhsadd.
D aph ce ricsaru, laptucile trebuescd rarite, astd-felu ca
sa remaie intre fie-care urt jum'etate palma.
Shmenta de laptuci se dobêndesce läsand sa facä fusd
cate-va kiptuci.
1. Plante cultivate pentrn Onienta lort In acésta
categoric intra f isolea, lintea, mazarea, bobuld i nautulu,
Pentru cultura acestord legumi amd vorbith la plan-
tele leguminOse fainOse.

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA 111

Tote aceste plante, dara mai cu osebire fasolea 0 lintea,

suntil atatu de neap6rate, in catu chiaril cei 1ene0 cari
nu le sémènA nici In gradina nici la campd, stuff ne-
voiti sa le cumpere cu ocaua de la tOrgii.
Atata lintea end 0 fasolea se pund mai cu sema la
campii. Lintea se sOména ca 0 grauld sad eanepa.
Mazarea se pune Pa 0 nautula, mai cu sema In eTildina,
in cuibnri 0 catu de timpurid. Mudd este de doud palme
1 se Pune craci de copaci pe care sa se urce.
Fasolea i mazarea se manand verqi 0 uscate.
5. Alto câte-va plante.Vom5 pomeni aici despre cate-
va plante earl se cultiveza In gradina, nu pentru ca suntu nu-
tritOre, ci pentru ca dad gustd mancarilord. Ast-felu smith
ardeiuld, mararuld, patrunjeluld, cimbruld, 0 1eu0enuld.
Ardelulit se prasesce prin rdsadii. Prima-vara se face
ua re'sadnita, : eand firele suntu de patru degite se
presadescd In pamentd lucratd bine.
Pina ce prinde putere, ardeiulu se uda catu de desti.
Arden se mananca mai cu sena vet** ; se pastréza
pen tru iarna murati.
Mararulii se sOmdna lute unit coltu alit gradinel. l'a-
data semënatil abia se mai scapa gradina de clOnsulu.
Eld se culege verde 0 se pane in fertura ; se gatesce
cu carne, i candd a facutd sdmenta se taie 0 se pds-
trOsa pentru a se pune in patina cu varza.
Pdtrunjelulfi, se pune ca 0 mararuld la ua parte 0
catil de putinu, Mei nu se intrebuinteza prea multu ; se
sémèna ea 0 mararuld.
Rad6cinele de pAtrunjeld se scan tOmna se tinu pen-
tru lama In nisipa. Se punu In ferture 0 se gatescu 5i
cu came.
Ca sa aibi s'emOnta, pune prima-vara cate-va rad6cini
In pamentd.
Leu$t6nulii se intrebuintéza numai in fertura en bor01.

www.dacoromanica.ro
112 MANUAL()

Done trel fire inteunii co1fl alü gradinei suntil in des-

tulfi pentru cash.
Ctite va semente de einzbru, producü in destulfi pentru
cash. Acéstä planta se pune in bucate ea sh le dea unii
mirosa placuta.
6. R6sadniti10.Amu clisu ch mal multe dintre plantele
de grädinti se sémAn h. in rèsadnith i apoi se preshdescii ;
sa arkiimii in ctite-va cuvinte multi se face o resadnita.
La spatele easel, spre amiai, sh sap& uh grópa, in patru
colturi si se umplu cu gunoifi próspetil. Pe d'asupra gu-
noiului se pune und strhtuletu de ptimAntu negru m6-
runtfi ca cftodIi ar fi cernutil.
In acesta phinêntii se sémAnh parti, parti, plantele pe
care trebue sä le rAshdimii, si se acoperti eu U greblisorti.
Rasadnitele se udä in tote 4ile1e, i nOptea se acoperá
cu uh rogojina ea O. nu le strice bruma
Ca sh stea rogojina bine, si sh nu eada, pe rAsadfi, se
punU pe marginea räsadnitei ctite-va furculite si intr'An-
sele prAjini ; pe aceste prAjinT se pune rogojina.
Resadnitele se plivescu si se rdreseil dach resadula
este prea desti.
RAsadulii se scóte atunci etind trebue sã se presAdésch.
RAsadnitele se acoperd i cu giamurl.

www.dacoromanica.ro
 DF A(=RICULTURA 113

PARTEA A NOUA
A NIMALE FOLOSITOARE SI ANIMALE STRICX-
TO A RE A GRICULTURET

fa multime de insecte facii in OM anula stricaciuni in-

semnate i fOrte phgubitóre pentru eel earl luereza Omen-
tulu. Unele ne präpädescii gränele, precum suntii locustele,
moletuld granelor, gargarita s al.; ahele, precum suntu o-
mitjele de totil felulu, Pe despóie pomil de rode i ne stria
legumele in gradina. Este cam cugreu de a lupta impotriva
tntulorti acestoru vrajrna0 al agriculturei; cu tote acestea
cultivatorii trebue sO intrebuinteze ori-ce mijitice de starpire
Natura, in prevederea sa nesfi0ta, ne vine in ajutoru §i
in acesta imprejurare. Inteadever, unu numeru insernnatd
de atlimale §i de paseri se hräneseu cu insecte. Unele de
cum se crapa de (pita i pina inmurgeseE ; altele de CUM
incepe a insera i cat tine nóptea, alerga fära, pregetd sa
vilneze felurite insecte pentru hrana lor i a puiilor lord.
Aceste animale venindu-ne in ajutord, nol suntemd da-
tori a nu le aduce nici ua vatamare.
Snntu multe animalele i paserile earl veneza insectele.
In acesta carticica me void margini a arata pe cele mai cu-
noscute, incPpendil cu Animallee folositóre agriculture,.
Animaiele folositOre agrieulturd. Intre animalele
cari ne aducü folOse starpindd insectele, se afla urmãtOrele
Ariciulit.Ariciula este unulu dintre animalele cele mai
folositóre i mai pacinice. E u dOrme 00, iarna intr'unu
culcqu de fruncle sub hatiml. Vara alergit de cum se in-
sereza i pita se luminéza de jiva, prin gradini, prin stufi-
vri, prin cranguri, ca sã veneze totu felulu de inseete,
verml, meld de campu i en deosebire sOreci.
Ariciulu indura veninurile; astu-feld s'a vequtu arid
mancandu gandticei (musee ver(Jui cart traescd pe fiasinu),
.;erpi veninoti precum este vipera.
8

www.dacoromanica.ro
 114 MANUAL':

Si nu se cré4.1 tOte povestele asupra aricilor ; sä nu se

mai lase copil sh'l chinuiasch asmutitna chinil pe dênsii ;
din potriva sh se respecteze de toll aceskd animald at'a'd
(le folositorii,
Liliacula.Putine dintre animale ad athtea ponosuri
ea bietulii 1iliaci. Printre tèrani se crede eä. eld ard fi unu
-cOrece care a rnâncatd anafurä din biserich. Lumea fuge
de acestd nevinovatil animald, si se crede cã este semnu
rëü chnd intrã in cash sad sbóra pe MTh focurl atrasu
de lumina.
Santa mai multe soinri de liliecl ; unil tralesed in padure;
altil in vecinItatea apeloru; altii pe llingh case. Cei din urmh
petrecd iarna aghtendu.se cu piciórele prin cosurile case-
loru, und& stau cu capetele in josii inveluiti in aripele lord
pin& ce se incalclesce timpuld.
Liliecil se nutresed cu insecte ; el gonescu tOth nOptea
fluturii nopturni earl prhsescd athtea insecte viltdmAtOre
agriculturel. Naturttlistil earl ad spintecatd liliech ad aflatu
in stomaculd lord nimal insecte.
Cartita. Cartita, spaima grädinariloru, chrora le cam
stria, prin gradini thehndd musuróie, este iardsi unit ani-
maid naphstuitu. I se imputh eh face strichciuni marl rociêndu
rldöcinile plantelor ; acésta nu este adeveratd. Cartita se
nutresce nnmai en insecte, en vermi si alta lighiOne, carl
traescil pe sub pämêntd ; ea nu mänhnch nici o planta.
Se imputh chrtial eh face musuróie i. ch livecide ; ace
ste musurOie se potd imprastia cn lopaLa fira sa aducii
vre-uà strichciune livedel ; omorandil insh chrtitile, f6ne-
tele voru fi nAphdite de nenume'ratele insecte si vermi
cu care se nutrescd aceste animale.
Nevcistuica.NevAstuica lard este ndphstuith ; se (lice
eh musch call i chte altel e. A cestu bietd anirnalu nu face
nici und red ; din potriva, ne face bine, fiinduch cad este
.4iva alérgii in bite partile ca sh, primjd insect e, vermi,
sOrecii eel mid i alte lighiOne.

www.dacoromanica.ro
 DE AGR1CULTURA 115

NevAstuica de apã venezã pesci, ram., brOsce, InsA mai

-cu sémã insecte.
Neve'stuicile de cimpi i de padure suntd animale fo-
lositOre ; prin urmare s.a. nu se mai dea ascultarea acelora
cart le naspatuiesat.
Pas6ri.Printre paseri se afil mu'te care ne curata
pomii, paduril locurile arate i semêneturile de totd felelulu
de insecte Cu tote acestea omuld ne'recunoscAtord nu le
cruta pe tOte ; le vênézA fara. milA ; copiI le strich cuibu-
rile. Cultivatoril trebue sa se deprimja, i sa's1 deprinrja
copil ca sa crate tOte pas6rele i pasArelele cari lucrezA
pentru folosuld lord, aril a le cere nici uã alta resplata
de char sa le lase O. trAiasca in pace.
Buhele, bufnitele, tOte soiurile de cucuvct i alte pase'ri
de nepte suntu forte folositOre. TOte eke se qicil im-
potriva lord Sunta numai nisce credinte desarte.
Bufnita veneza tOta nóptea sOreci i insecte mart Intr'uA
singurA nOpte uä parechie de bufnite au adusd pul ord unit-
spre-qece sewed. In stomaculd unei cucuval s'a gasitA ;15
de gAndacI i omicji vAtam6tOre copacilord resinosi.
lnteua curte ua pareche de bufnite stirpesce sOrecii
mai curendu de catii pisieile.
Corbiz i docile suntd asemenea tolositOre, fiind-cA se
nutrescu cu vermi, en insecte i cu hon. Este adevArat
cA stricA pe ale .urea porumbulu, lash' paguba ce ne face
este trinsemnata pe Maga binele ce le datorAmii.
Pas ,. le precurnd suntd pitulicea pitigoiu1+1 cinteza,
stranciogulfi, botzl-grosulu, privighetórea, cioccirlanula i
ciocdrlia, sticletele, scatiul ti, rindunica, listunuli, i al-
tele suntu tOte folositOre filndii-cd de primavara pana
tOmna cutreird locurile i stArpescA insectele si totil fe-
uIA de vermusi i de omizi,
Sturziz, cocoarii,merlele, graurii asemenea trebue erutati
PAdurari se plã g in potriva ghionóelorA cl1111 eh' le-ard
fi stricandu copacii. Acesta pasere ciocAnesce copaeit pentru

www.dacoromanica.ro
116 MANUALU

a scete dinteen§ii vermil i insectele cari prapadescu ar-

borii in care se prasescd. Aa daru biata ghioneie ne face-
bine, i prin urmar sã o lasamd sa traiasca in pace.
Cum lit este in randuld pasérilord folositóre, fiindu-ca
eld traesce mai multu cu omiclele call se afia pe copaci
pe pomi roditori.
inseete vitdmjttire agrieulturei. Art trebui la carte in-
trega, pentru a in*a miile de insecte cari fa3 stricaciune
holdelord, legumilord, pornilord roditori, copacilord i ani-
maleloru. De aceia amii IVO mai susil ca cultivatoril sant
datori, in interasulu lord, sa crute, an;malele i paserile
cari se nutrescil cu insecte.
Intre insectele stricatere gdrgciritele pricinuescu cele mai
insemnate perderi agriculturel. Suntu mai multe soiuri de
gargarite : uncle stricit mazarea, lintea i alte legumi ; al-
tele strica merele, prunele, alunele §i alte rede ; altele
prapadescu viile in sfaritu cele mai cunoscute suntu gar-
garitele cari strica grauld.
cirgeirita grditlui se inmultesce in a tata in graulu in care
s'a incuibatd, in dial magaziile sem?"na a nisce viespare.
Mijloculu celit mai simplu pentru a scapa de asemeneain-
secte este de a ventura grauld catu de desti, de alü da
la lopata, de a tine curatenie mare in magasil, de a varui
perctii in tete primaverile, i mai alesd crapaturile.
Moletula, graneloret, ua insecta care se inrudesce cli ver-
mqii cari se dad privighetoriloru, pustiesce granele tOmna
pi primavara. Omidele, aceste insecte, traiescii sub pament,
iesu mai cu soma nóptea. Pe unde trecu, grauld piere
cu desevar*e.
Viespele, gdivdunele, f urnicele, suntu asamenea vatama.
tore mal cu sema in prejma caselord.
»thlele, earl in unit am facd sa nu remaie fruada pe
pomi 5 i pe copaci, suntu insecte fOrte_vatamatere ; iarna
trebue sa se cluega de pe pomi tete cuiburile in care
se alit ascunse wide §i sa se arunce in focd.

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA 117

Intre molii se afld und soiu care stricd graulu ca si

gdrgarita.
Locustele, ranchu din nenorocire radii peste campurile
semanate, nu lasa di cat(' cotórele plantelord. N' avemd
-alai mijlocii de a le imputina de catu a le strange si a
le ingropa in santuri, sail a le da ford cu paie.
Coropigtitele facil stricdciuni in grddini rocjendii rdd(s-
cinile re'saduriloru.
Intre insectele vdtämdtóre se aflä si multimea de musee
rare suOrd Omenil si animalele, precnm si tdunuiii, care
meodihnesce atatil de multd vitele.
Cdrdbu?ii sail gdin2qile stria forte mad tadneandu
frunzele copacilord si vitel. Pentru a'l starpi se scuturd
in (Joni de ziud copacil pe care se aflã aceste insecte,
asterne'ridd de desupt rogojini sad zdbale. Cdrdbusii cii-
quo se pond in gropi i li s'd dd ford sad se acoperd
.cu yard.
Filocsera, insecta adusti din America, si care pustiesre
-ville.

www.dacoromanica.ro
118 MANUALU

PARTEA A 1-)ECEA
CUNOSCINT A TIMPULUI
Tete shrguintele ce si le dã cultivatoruld suntu de pri-
sga daca nu va fi ajutata de timpd. Ara, Fsemdnd,si daca nu
da p1Oi, plantele résdrite se 1:ipernicesca, rémhn pe loeu.
De aceea plugaruld este eu oeM1 totil pe cerd si cautd
sa ghiceascd cam ce timpd are sd fie. Deosebitele bAgati
de shad ficute de la mosi strilmosi, desi nu suuta tete,
si in totii-d'a-una adevetate, totusi ajutd. Ore-cum pe cul.
tivatora. Aceste semne se numescd pronosticari, care in-
s em neg. Irevestirea timpului.
Amd adunatd mai malte de aceste pronosiicuri, si ti
recema ai ci p entru cunostinta cultivatorilot d.
1. Semne de plOie dupA atmosforl (Osdnhil).Va
ploua: Child stelele pard mai mar! de chtu sunta in totu-
d'a-una i chnd bate ventuld despre dsitritu ;
Chnd se intunecd stelele si perda din strdlucirea lora,
cu tete cit ceruld este seninu, si n u se vede nici unu
nord pe densul ;
Chnd sunta mai multe stele de cat obieinuita, si când
schnteesca fara sd fie stralucitere ;
Chnd curcubeuld se aratd spre miatja-qi saa s pre al,usa
Mid la curbeu se vede mai multd &VI verde saa ros id
Caul curcubeuld este intrerupta ;
Child tato, serelui este rosiaticd, atone! când resare;
H razele sa'e suntu amestecate cu linii negre
Child ceruld este vInittu la apusulii serelui, sau rosiatic
child résare ;
Chad se pare et serele a resdrit mai de timpurid de
eat trebue sd rasard, si se atid incongiuratu de rind cercd
indouitu ;

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA 119

Chnd sórele se pare lunghretd atunci chnd resare fl

(And apune
Child plou h. vre-o douh ore duph ce apune sOrele ;
Chnd cerul se pare venjuid dimineta child résare so-
rele, cu tote ch nu se aflh pe densulu nici un nori5oru. ;
Atunci chnd resare sau apune sórele, razele sale se
pard rupte in dou6 51 se incruci5az h. inteund chip nere-
gulatu, cn tote eh ceruld este curatti ;
Gaud nu se arath luna tocmai pe la miezulu noptei 51
bate ventuld despre miada-di;
Mud se pare eh luna resare prea do timpuriu;
Cand lona se pare lunguiath 5i mai mare de chtil totü
d'aun a;
Child se afl a. imprejurulu lunei unu felt' fin cercil de
aburI. care se preface din child in child in nori negri5ori ;
Chnd se grhmädescit norl 5i semend ca nis3e munti sau
ca nisce stand gramddite unele d'asupra altora ;
Chnd norii suntu respanditi pe cerü ca nisce stufuri
de land ;
Gaud treed pe subd sOre nori5ori mid j albi5ori, 5i se
ar'ath galbeni sad ro5ii ;
Mud vind noel despre miagh-qi 5iVilschimbh calea desd ;
Child aeruld este mal luminosu de cht in tot-d'auna;
Cane pichturile de plOie sunt alburil 5i facu bh5ici, a-
died child cum qicemli no'', child ploud cu bh5ici;
Child apa de balth 5i de ele5ted este mai caldh clan
obi,inuitd, fiirt ca sh putem (lice cã a inchhjit'o;atmosfera;
CAnd suntd sera nori multi intro nordd 5ilresaritu; sad
and vind despre resdrit negri st gro5I va ploa nOptea;
Dad, norii vind despre apusb, va ploa a doua qi ;
Dach norii se arath pe la amiaqi i vind daspre apusii
5i miagh-qi, va ploa 5i va fi furtunh nOptea,
2. Setnne de pThie dupit vile, insecte i pas6rT-8ci:a-
tepfiimplifie: Chnd cant& pitigoiul inainte de a reshri sOrele ;

www.dacoromanica.ro
120 MANUALC

Cand mananea, cainii iarbA. sad candii le balbilesed

matele ;
Cand se lingu pisicile;
Cand se punu ciocile pe vêrtuld copacilord sau pe alu
caseloru, isi aseundii capulu sub aripa, se mOie in ap1
sad 'sbórA cu cioculd desehisu l triste ;
()And ies bnisce multe si oracaescd;
and cAnta bróscele diminéta, (aceea ce nu facd de
eat prima, varal;
Cand facu carLitele mosorOie mai marl de eiltd totu-
d'aun9,;
Mid se jó-A musculitele si tintaril in umbra dupa apu-
suld sórelui i bAzile multu ;
Candi"' se fréca rimatoril strica stratuld.
Mud ridicã vitele cornurate capuld in susii, tragu aeru
pe nasu, II lingd botuld i pichirele, mananca mai multu.
se pita desd spre miatja-gi, se culca pe partea drépta si
mugescd cand intrA in saele;
CAnd canta cocosii de cu sera, sau fara timpii;
Cand se aduna docile (stancutele) si corbii sbora, fa-
cêndd sgornotd mare, filfiindii din aripi;
CAM se v6dii cotofeni sburand aid i cob i muindifsi
capuld in apa;
Cana pare stArculu obositu i sbóra apt ópe de panêntd;
Cand lasa pasérile manearea i i fugii la cuiburi ;
CAnd iesii rime multe din pamantu :
Chid cadu raejerii din pAnzele lor;
Cand nu se departéza albinele de stupi o i intru inaun-
tru gra sa' fie incarcate cu merinde ;
Chid I1 scotd furnicele ouéle din furnicarie si lucréza
cu barbatie ;
Cand se lovescii berbecil 5i oile in capete, si pasc and
vind spre aria;
Cand sbóra rindunelele aprOpe de pament ea sa apuee
muscele i cand sbora aprOpe de supratata apei;

www.dacoromanica.ro
 DE AGEICULTURA 121

Cand 1,1 acopera barza puil;

Cand sbiara asinil (mdgarii) mai multd de eatu totu-
d'auna, 10 mi4ca urechile, ridica coda in suit i se tavii-
lescu prin pulbere;
Cand se apropie pitigoii de case;
Cand se aruncd gascile i ratele In apa 0 se scaldd ma-
canindu i batêndti din aripi;
Mad piFa mmcele tare;
Cand canta cocmulu pe la 9, 10 sag 11 ore sOra, este
semnd ea se va sehimba timpulu ;
Va tine plOia ming cand nu larã cocmii cc! b6trani in
cotetd dupa ce a inceput sa plouä. Daca intrã plka va
inceta curkadd ;
Cand sarii pescil din apa i inótã pe d'asupra ;
Child se tävälescii gainele in pulbere, dad din aripi si
se sealda mai multu de catii obicinuitg ;
Cand paiajenii can 10 facd casele prin colturi se Intl-
pra in panzele lor i lasa ara^a numai partea dinapol ;
Cand paiajenil cad faeg panze rotunde nu torcu, sau
faü scurte firele earl formezd razele panzelor ;
3. Semne tie pito' ie dap& sadarLSâatptdinplóia :

dud scaetile cad mare (acela alil caruia rodg este lungu-
letu i are per! intepatori ca ai ariciului), taiatil i atarnatil
Intend casd, se strange 0 tepmil sel nu mai intepa ma tare;
Child se indoesed foile la trifoiii i lugerul seu este mai
dreptil de call alta data ;
Cand zorkia de camp (pOla Maiehii-Domnulul) Ii in-
chide flOrea.
Senine deosehite pentrn pkiie.Semnele urmattire
vesteseft plOie: Child asudd paretil caselor;
cand cade funingine de pe cmii;
Cand luminarile aprinse plesneseil si ardil intunecatil
ca cum aril fi sd se sting& ;
Cand se vede Imprejurula lunei ung cOrehn cu fete multe;
Cand e sOra umedg §1 se vede pe until picaturi de apa ;

www.dacoromanica.ro
l'2 MANUALU

Mad arde foculd inchisd i flacdrea este gdlbiOrd ;

Chnd se aratã schntei pe vasele puse la focu ;
Chnd se móle córdele de la viórd sail de la cobzd ;
Child se mOie si se curmd curelele de ia opinci ;
Chnd se inchide si se deschide usa anevoie, i chnd se
umflä schndurile ;
Chnd trosnesce masa, laqile icónele si alte lucruri do
lemnd ;
Chnd flacarea i foculd an o fat/a albdstruie ,
Chnd plesnesed carbunii i aruncd schntei :
Cand nu iese bine fumuld pe costi ;
Când muce4esce festila lampelord si a lumindrilord ;
Cand iese fumii din festila lampelord si lumindrilord
si plesnescil ;
Cand flaciira lampelorii si a luminärilord este incon-
juratã de mail cérctind ;
Child pute ceta uritd: asa de pildd child mirOse a
paie arse ;
Cand se récesce timpul dupd ce a ploatu nitel ;
Cfind se aude de departe sunetulu plopoteloru si sgo-
motulii ape! !
Chnd ies aburI din invelitorile de paie dupd ce a-
ploatu cu furtund. !
Clind ferbe apa lesne i fArd .gomotil ;
Child se unlit"). lemnuld ;
and se face umezéld pe d'asupra petrilort.
(Ind se rupd cOrdele singure ;
Chnd putu gunOiele si privatele mai tare de chtd totd-
d'a-una ;
Chnd trage sarea.
5. Semne de MO §i de inghetti. Va fi friçju Salk
ra ingheta : Gaud pas6ri1e de pädure se ascundd prin
stutipri si hatisuri !
Când la inceputuld ierneT, atünci chnd este sd inghete,
se vedd p?se'rile de apa care locuescil po elestaie si pe balti

www.dacoromanica.ro
 DE ACRICULTURA 123

ca vinu pe apele curggtóre, pe riuri i pe piraie acäroru

apa inghiata mai anevoie.
and fulgii de zapada sunt mici §i qui ;
Candu cade la inceputuld inglieturilord ua parä uOra
rotanda §i alba ;
Mudd foculg i carbunii par mai aprin0 de chtu obic-
nuitü;
Candid picaturile de la stra0na cadd mai incetu de cat
obicinuitü;
Candii se intorcu pisitele cu spatele spre focil ;
and vinu de timpurid ghscele selbatice pP alte pasgri
calgtOre ;
and pasarile cele mict se facü stoluri i umbla impreuna;
and disculu (talerulg) lunei este strälucitord i córneh
sale pard a fi ascutite dupa luna noua ;
and bate ventula despre nordd (crivgtil) saft despre
resaritfi, dupe hula nouti;
and suntil stele strilucitOre;
Chni norit cei mici suntu josu §i se clued spre nordu.
and ninge meruntii atunci cand norii se gramadescu
in forma de stanci ;
Chnd testi paiajenii doug sad trei phnze una peste alta.
intr'o noapte, este semnu ca peste vre ua 4ece cue va
incepe unit frigu forte mare ;
and iesii schntel frecêndd ua pisic pe spate in intune-
deft si de ua data cu schnteiele se aude i ni§te micl ples_
nituri.
6. Semne de ninsóre.Când tómna a fostil cetOsa ;
and sOrecii 10 fug cuiburile adancd prin graze ;
andil foculu pare iarna mai ro0u de chtu obicinuitO
and carbunii aprin0 aO uã fata alburie ;
and vulpile latra iarna.
7. Semne de pétri sail grindinli.Chndd nouril albi-
gilibui mergil incetü cu toate cä bate vêntulti tare ;

www.dacoromanica.ro
1-24 MANUALIT

Gaud cerulu este ghlbui spre r6shritfi inainte de r6sAri-

multi sérelui i razele sale intrante se ve'dil intre nouridei ;
Nuori albi suntii vara semnu de pétrã si iarna semnu
de ninsóre ;
Child nuori aii prima-vara i lama uh fata alba care
bate in albastru si se intindu multu, este semnd ch va
.cLlea poleiu.
8. Semne de ptr i ninsóre. Cand nuorii inchio-
vireti se facil albnrii, mai cu séma cand bate crivetuld ;
Cand s6re1e si luna suntu inconjurati de unu cerchnu
galbuid si cam roséticd ;
Candd se pare ca se inruoinéza dupii un frigd mare ;
Cand friguld este uscatii farä ca sã ingliete tare ;
Cand se lingu p sicile i dad cu laba de trei ori pe
urechl i pe spate.
9. Semne pentru iérnP.Semnele urmtóre aratei cá
iarna va fi grea : Card rasérile suntil grase tOmna i Când
ciocurile i piciOrele lord suntd mai multil negre de catu
negrisOre :
and se face hameiu multd, ghincM, porumbu i póme
-cu samburi :
Candi ad alunil flori multe si nu se gasescii phiejeni in
-ghindd ;
Child gogosile de tufa suntd uscate i sbarcite ;
Child ficatulu stiucilord este ascutita la partea sa din
mainte :
Candd se marlescd oile de timpurid.
Cand sunt soreci putini ;
Chnd blana epurilord. a epurilord de cash, a pisicilord
selbatice, a lupiloru si a altord dobitOce este désh i intesatn;
Cand sOrecii de munte isi astupã visuinile lord cu iarba
cu muschid ;
Cand brdndusa infloreAe de susu in jog pina la yenta
-este unu semnu eh iarna va fi groa i va tine pima la jn-
métatea Jul Aprilie ;

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA 125

Cand cadii foile copacilorti indata se suntii ve,tejite.

10. larna va tine Mill til.Când in luna lur Iulie furni-
cele 1,1 facu mo,oróiele mai mari de char obicinuite ;
Cand sunth viespe multe I gargauni in luna lui Oc-
tombrie ;
Child pashrile de paduri vinà de',1 cauta hrana aprOpe
de case ;
Cand spre sfir,itulu tóninei sati iarna nu putemil b6ga
oile in co,arh.
Semne cci, iarna va fl timpurici : Cad pas6rile de apa
parasesch riurile i ele,taiele ;
Chnd privighetoruld canta in colivie forte bine ;
Gaud se aduna cocoril i plea.;
Mad se batu &die i striga in juruld mancarei lora ;
Chnd canta vrabia de cum se crapa de qiva ;
Cand plécri rindunelele i alte paséri trechtOre inainte
de Santa Maria-Mica ;
Child trecu cocoril pe la Santa Maria-mare.
11. Iarna va fi woiuósä i dui& pasarile suntti
slabe tOmna ;
Citnd suntii ,óreci multi ;
Child este jiru multu si liameig putinii, gliinda, pontinbii
si alte pOrne cu shmburi :
Cand nu s'ail trecuth Inca tote florile la sfir,itulu tómnei ;
Cand ficatulti ,tiuciloru este lath la partea sa dinainte
Child nu cade foile curênd ;
Cand chnta vrabiile iarna ;
'and suntu putine ciuperci si manatareI vara ;
Chnp ciocurile i piciórele pashrilorti sunth negri3Ore pu-
tind inchise ;
Child tuna in Noembre i in Decen bre ;
Cand n'au plecath pashrile pe la Augustu sau in cele
danteia sëpt6mani ale lul Septernbre, este semnu cä iarr a
va fi dulce Ina la Crilciunii.

www.dacoromanica.ro
 saiNTA
BETRINULUI RICARD
DUPE

VENIAMIN FRANCLIN

Este adevUrat, scumpii ELIBI amid i buni vecini cd

suntii ft') te grele ; cu tote acestea, dacd am avea sä
platimü numal pe acelea pe care ni le cere guvernulil, amu
putea spera de a le intimpina mai lesne, insit mai avemu
uã multime de dad mult mai impovardtOre ; spre exemplu,
darea Lenevirei nOstre ne costa de dou6 ori mai multu ca
tax t guvernului ;Mandria nósträ, ne costa de trel ori mai
multu i Nebunia nósträ de patru ori mai multd.
Aceste ddri suntii de lid ast-felil de naturd ca percep-
torn nu 'iota sd le scap cdtql de putinii ; cu Vitt- acestea,
dacd arnü voi sä urmdmil unit sfatil bunU, tali mai putemü
avea ore care speranta : Dumnecfrit aiutd pe aceia care se
ajutd singuri, dup. cum (pee bdtrinulil Ricard, in Almana-
cold sUil din 1733.
Dach s'ar gasi veri-und guvernu care sd inda tor. ze pe
sn se! ca S lucreze pentru dênsula a cjecea parte din
timpula lora fie-care aril gasi acéstä conditiunt torte as-
prd ; insä cea mai mare parte dintre noi sunlit taxati de
care Lenevirea nóstra inteunii modu multi' mai tiranicu

www.dacoromanica.ro
123 MANUALU

Lenevirea aduce dupa sine multime de lipsuiri i scur-

tézà inteund modu simtitoru viata ; ca si rugina ea tocesc
mal multi' de dad lurrulii.
Dacii ve' place viéta, nu risipiti Timpuld, ; ca dupa cum
mai dice betrAmulii Ricard :
Timpulii, este stofa din care este fdcutd viéta. ChM timpu.
nu perdemu cu somnulu peste chtd trebue alit (Mind de
nevoie.
Uitainu ca vulpea care dOrme nu prinde nici o gaind 0
cd vomit avea destuld timpd de dormit6 rand roma intra
to pdmêntit.
Daca timpuld este avutia cea mai scumpa, perderea de
timpii trebue sa fie, dupa cumu dice betrfinulu Rieard, cea
mal mare risipa, pentru c, dupa cum ne spune intrialtn
'son, timpuhl perdutft, nu se mai intOrce nici ud data, i ca
aceea ce numimd destuld timpii, este in totu-d'a-una prea
putinu tinip.0
Curajid dara, i sä lucr mu pe chtu ne iarta .puterile.
Cu hdrnicie vom fare mai multd i cu putind ostenéla.
Lenevirea face ca totu sh. fie anevoe ; Munca face ca totd
sd fie mord.
Acela care se scOla tdrdiu se inverte0e tótd iIia, i
rdndu se apuca de Meru a venitil miptea
Lenevirea merge ma de incetd, in elltd sardcia o a-
junge in grabh.
Crintati-ve treburile, si un asteptati ea sa ye caute ele
pe vol.
Una OM care se culed de vreme si se scóla de dimi-
néta, dice bátrfinul Ricard, se face siinetosd, avutd i in-
teleptu.
Ce insemnéza dorintele isperantele unord timpuri
fericite ? Nol putem sa faremu timpulu mai norocitu,
dacd vom sti sii lurriim.
Ildrnicia, dupa cum dice betranulu Rirardii, n'are tre-

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTERA 129

buintd de rugaciuni. Ace la care tr&t cii speranta va

muri de fome.
Nu potl avea folosd pind ce null dal ostenéld. Trebue
sä inC,3 servescd cu manele mele, pentra ed n'amd nicI-ua
bunt& de phinêntd ; dud a md, ddrile suntil marl 0 dupa
cum (lice lAtrânuld Ricard cu multd dreptate, o meseria
pretuesee mai multd ca o umid : uã profesiune este ma
indeletnicire folositóre i onorabild ; lush trebue sd se tie
cine-va de meseria sa i sd luereze cu staruinta ; altu-felu
nicl pamêntulu rad meseria nu ne potd ajuta ea sd ne
pldtirnd ddrile.
Or! eine este industriosu n'are sa, se tan& de flimete. 116-
mea se uitd pe usa omului muncitorft ; insd nzt indrasnesce
ca sd intre. Perceptorii i vatdpil o respecteza, si den5il ;
eaci actiaitatea pldteste datoriile, si desesperarea le sporesce .
Nu aveti trebuinta sd gdsiti pia comOra, nici sd mo0e-
niti rude bogate. Munea este tatald inavutirei, §i Dum-
neqed nu refusd nimieu industriel:
Aratl atunci candu leneuld dórme, yeti avea gram de
véndutà 0 de pastratu. Arati asta-4I, eaci nu putetl sel pe-
dieile ce veti intêmpina a doua-qi. Aceia ce a facutti pe be-
trdnuld Ricard srd (lied : Una ce bunu asta-4I face mai mult
ea doue maine si : IVu ldsa nici ad datd pentru mtline aceea
ce poti sd fad astd-di,
Dud ar fi servitorulu unui stapAnd band, nu 11-ara
fi rqine ca sä te gdséscd cq mdinele inerucisate ? Hel
bine, fiindu-cd estI stapand singurd, rginéza-te dud te
gilsW1 singurd in lenevire, andu ai atatea de fdeuta
pentru sine-ti, pentru familia ta, i pentru patria ta.
SeOld-te dar pina ce nu se face qua, ; fd astd-felu
ea sOrele eandd resare 0 se uitd, spre pam6ntii sd nu (pea
Tata and lenevosd care dormitéza. SA nu ai precetd ; pune-te
pe lucru, ingrgiazd-11 manele muncindd cu sculele tale,
11 adug aminte, dupa cnm (lice bëtrdnulii Ricard, ea
ud pisicd cu mdnu si nu prinde nici un $6rice.
9

www.dacoromanica.ro
130 MANUALU

Imi vel qice ca al multe de acute, i cä n'ai pa-

tere. Acesta se pOet ; insa al vointa i staruinta i vei
vedea minuni. Apa care pica neprecurmate strapunge pe-
tra. Cu munca si cu rabdgrea, unit Orice rupe und ot-
gone, i cu und topord taindii neincetatu dal josd stejaruld.
Mi se pare ca aujii pe unil dintre vol qicendu-mi : Nu
trebue Ore sa ne mai odihnime ale p: tine. ? V6 voiu
cspunde, amicii mei, acelea ce qice betrenule Ricard :
intrebuintati-ve bine timpulu, daca voiVi sa ve odihniti
O. nu perdeg ua ora, fiindu-ca nu sunteV sigun de und mi-
nutu. Odilina este uni timpü pe care 'la puteti intre-
buinta la ceva folositore. Numal omulr: de§teptd pete sa
doland6sca uä asemenea odihna de care aceld leneu nu
pOte sa aib nici-uhdate. Ua viata 1nis .ita i ua viata
trandava santil doua lucruri torte deosebite. Credeti Ore
cã lenevirea ye va aduce mai multa petrecere de cab"
munca ? Ve Inelati ; ca.ci lenevirea aduce grije, i odilina
netrebuinciOsa aduce urituld §i parerea de reu.
Multi Omeni are voi sa traiasca numal cu mintPa
lord fara sa lucreze, insa scapeLd pentra cã le lipsescii
fondurile. Munca din contra, aduce dupa sine multumi-
rea, imbelpgarea i consideratiunea. PldcPrea aleargd dupa
aceia care Twill, de (Musa. TorcatOrea neosebita are in
tote-d'a-una anima.
Pe candu amd 01 §i o vaca, fie-care imi da buna qiva
(MO cum clice fOrte bine betranul Ricard.
Ins& atara de industrie, trebue sa alba cineva i stator-
nicio, hotetrire i ingreJiri. T ebue sa'0 vaqa treburile cu
och i sel, i sa nu so cam laie pe .altil. Betranul Ricard
zice : N'aind Aqutu nici uti-data mergC,nde bine unui co-
paeid care se mute dese din lood, nici unet familh care
schimba, adesea-ori casa, ca altora care suntd mai stator-
nici. Tree muteiri pricinuescel tota attitea pagabi cdtti unu
pet, i este mai bine sd petite, ropacial4 pe tool de cdtel sd'lü

www.dacoromanica.ro
 DE A ORCULTURA 131

schimbi desd, din locit. Pdstrezd-ti prdvdlia i prdvdlia

te r a pdstra $i ea pe tine.
Dacd voeci ca treburile sd ti se Med du-te tu dupd
densele. Dach voesci sä randie nefdcute trimite pe altul dupd
densele. Plugarulii care voesce sal mérgd bine trebue sã are
singurii. Ochiulu stdphnului face mai multh ca cele cloud
maul ale sale. Lipsa de ingrijire aduce mat multd pa-
gubd de chtu lipsa de sciinV. Cine nu'0 privegbiazd lncrA-
torh le lasA punga sa pe Wind. Prea multd incredore in altil
face pe multi órneni ca sd se ru0neze ; caci in trebile de pe
;urnea acOsta omulu se mantuesce nu prin credintd, ci
prin lipsa de credintd. Ingrijirile ce are omalti de sine sunth
in toth-d'auna folositóre ; cA sciinta este partea omului stu-
diosu avutiile omului harnich, puterea a bravurei i cerulh
a virtutel. Dacd voesci sd aibi unit ser vitord, credinciosu
§i pe care sd7.0, iubesci serrézd-te singurd.
13êtrdnulii Ricard recomandézA btigar6 de sórnd 0 in.
grijirea eltiar pentru lucrurile cele mai micL caci se in-
tempi& adesea ca cea mai mich neingrijire sd pricinuiascA
celil mai mare re'ti --Din lipsa unui eau., Oice elu, se perde
potehva calului i din lipsa potcOvel, se perde cal ulii i chndu
lipsesce calulu, se perde i cñ1ireulü, fiind-cA inamiculu
seh '1 ajunge snit omórd, i tote acestea din caul cii n'a
bAgiith de seind Ca lipsesce unh cuiu de la potceva calului.
Este de ajunsu chtu amh 4isu, atnieil mei, despre munch
si despre ingrijirea ce trebue sd aibh ne-care de treburile
sale ; lush pe ltinga at:6sta trebue s mar addogm si
Cumpdtarea, dad,' voimh ca munca nóstra stl fie spornica.
Una omit care nu seie sd economisescd child ckstigd, va
muri ftird nici unti bawl, dupd ce a muncitu t6a viata Cu
atu cuhnia este bogatd cu attitit viata este mai saracd,
4ice lAtt hnulh Ricard. Multe stan se risipasch abia dupd ce
se facu, do cdnd femeile lasd furca si ciorapula ca sh stea la
vorbA, i de chnd Omenil au lasatil securea i ciocanuiui
pentru b6uturd. Dacd voesci sti flu hogath nu inveta nunia1

www.dacoromanica.ro
132 MANUALU

cum se castigu, ei invata si cum se pastreza. Indiile nai

inavutitu pe Spnioli pentru ca cheltuelile loru an fostu
mai marl de cata veuiturile.
Lasati-ve dar de petrecerile costisitóre, i nu ye vett
mai plange atata de multi de ingratitudinea timpulhl, de
greutatea darilora si de cheltuelele cele marl ce le fa-
eeti pentru casele vOstre ; cad vinula, rachiulu, femeile,
joeula i rena credinta, micsorezi starea si inmultes' e
creantcle. Intretin,rea unuz vitiu costd mai multft de
cat douz copii.
Ye Inehipuiti pOte ea patina vina, cate-ya cesci de
rachiu, eeva zaharicale pentru masa, vesminte mai deo-
sebite, petreced midi, nu pota avea urmari marl ; insa
aduceti-ye aminte despre azeia ce (lice betranula Ricard :
Putinelula repetatu de mai multe on face multul. Pa-
ziti-ve de cheltuelile cele mid. Un fiticela de apa este des-
tulu ea sa eulunde uã corabie. Delicatetele gustului con-
duce la cersetorie. Nebunii daft nzese i inteleptii mcintincei
lad:ye toti adunati aid pentru ca se face o yengare de
mobile elegante si de bagatelurl forte scumpe. Aceste lueruri
le numiti buuuri ; insa daca nu veti baga bine de sema, multi
dintre vol air sa dea peste reit in loe-de bine. Ganditi c tOte
aceste se voru vinde eftin. i pOte ca multe din aste lueruri
se voru vinde mai jog.' de cat au costata ; insa daea nu
aveti trebuinta de densele, vor fi prea scumpe pen tru voi.
Adueeti-ve aminte despre rnaximele betranului Ricard :
Dacd cumperi aceia ce este de prisosii pentru tine, nu ra
trece multit si cel vinde aceia ce' ti este mai neapdratii. Gan-
desce-te in to`u-d'auna inainte de a te folosi de aftinetate.
Betranula Ricard este de parere ea mai adesea eftine-
tatea este inchipuitä, i ca ingreuindu-ve treburi'e In leen
sa ye aduca veriuna bine, ye aduce red ; cad 'mi-adue
aminte ca zice aiurea : Anzfi vgutd ud multIme de Omeni
ruinati din causd cd cumperaserd ettinf
Este ud neintnie ca sd cheltuiascci cine-va banii pentru a

www.dacoromanica.ro
 DE AGE f CULTAR A 133

<.umpera lucruri pe care set, se cdiascd ca le a cumperat ; si

cu tote acestea, cam asa se petrecu lncrurile pe tOta diva
cand este vorba de vêndare, i acesta pentru ca Ornenil
TM i aducu aminte de Almanachuld beAranului Ricard.
Omulu inteieptu, dice WI, invata din nenoro Hie altuia.
Nebunit se inteleptescii prin propria loru nem ocire. Cu
noscu pe multi care, pentru a pune ceva pe dênii, aft rat-
ani de fóme si l lag, familia mai fail pane. Stofele de
matase, atlasurile, i catifelele stingA foculit de la cuhnid.
Aceste lucrurt nu numal eh nu suntu trebuincióse vietib
dar de abia se póte dice ea aducil ore-can grentati ; insa
pentru ea paril stralacitóre, ispita Impinge pe Omeni ca sa
le aibA. Cu chipul acesta trebnintele artificiale ale nCmu-
liii om.nesed s'aii inmultitu mai multu de catu trebuinteie
naturale.
Prin aceste stravagante i altele asemenea, Omenil din
timiIii bune saracescu i suntu nevoiti sa alerge la aceia pe
earl II nesocoléil mai inainte, insa earl aii sciutu sa pastreze
prin munch', si eumpêtare. Aceia ce ne probeza, dupa cum dice
fOrte bine b6tranu1ii Ricard, ca unit' mojicu in picidre este
mal mare (Iv) cfitii until gentilomu in genucln. POte ca aceia
earl suntU ruinati aü mostenitii veri-ua avere ; insä fara ca
sa setà prin ce mijlóce s'au adunatii, ci gandeati c5, pentru
ca este diva, n'are sa inopteze nii ua-data. Uã cheltuiala
asa de mica la averea mea, diceau ei, tin merita ca sa
faca i ine-va bagare de sérna.
Copi? $i nebunii Ii nchipuescii, cd doue'-deci de lei. $i
doue-deci de ani n' are sa se sfar$escci nice ud &ed. Ins& totu
luandu din lada f.lrã sa mai put, dal numai de cat de fundu
si cand a secatii putullt ahemi se cuncisce catit de multu
pretuesce apa. Acesta ar fi putut sa scie de la mceputu
dna, s'ar fi poveluitu dupa b'etranulii Ricard.
Sun teti curiop sd sciti ce pretuesce banii ce luati cu nz-
irumntare; acela care se duce sa se imprumute email
intristarea : asemenaa o patii i unii din aceia care dau cu

www.dacoromanica.ro
 MA NUALIT 124

Imprumuttsi candil se ducu ca sa céra inapol banii care li

se cuvine. Insa acum nu ne ocuptimii de acésta.
BUtranulti Ricard, aproposit'o de aceia ce ve. spunému
mai adineore, ne lusciintéz a Ca mandria impodobirei este
un blestemil. Gaud cade peste tine, cautd mai dn'tiiii ce
ai in pungei $i apoiintrébd-ti fantasia. Mandria este unu
cer§etord care striga asa de tare ca §i trebuinta, §i care
este multd mai nesatiosd. Dac . cumperi und lucru frumosd
ig va mai trebui 4ece, pentru ca colectiunea ea fie COT -
plectä ; insa (lice betranuld Ricard, este mai uprti sei in-
frdneqi cea d' dntdizi fantasie, de cdt sei le implinesci pe tote
acelea care vin ye urrnd.
Totu atatil este de nebund sarac lu care vrea sa mai-
mutésca e bogatu, cum era §i bresea care se umfla ca sti.
devie ma de mare ca laoulü, Corabiile cele mari potu sa sa
duca in mijloculu maril ; ins& luntrile trebue sa stea pe
langa termuri
Nebuniile mandriei suntu eurenda pedepsite ; cad duph
cum qice bUtranulu Ricard, mdndria care prdnzesce cu va-
nitate cinezci cu dispreti ; mai qice Inca : Mcndria face
gustarea cu imbel§ugarea, pranzesce cu seirdria $i ciné,ed
cu ru?inea,
F4i in cele din urn* cu ce se alege cine-va din tart acea
vanitate de a parea, pentru care Omenii 1§I dau atata truda,
§i se espunu la atatea pericole ? Ea nu pete nici sa ne pa-
streze sanétatea, niel sa ne aline suferintele ; din contra
fara sa n.) mai adaoge meritulft nostril personaln face ea
lumea O. fie invidiósã de noi, ne duce cu ua ora mai in-
nainte la ruina. Ce este unU fluture ? Celli multi' datä
este ua ornida imbra6ata, si ma suntii si mandrosii. Nu
este asa ca nu pete fi mai mare nebunie de cat sa ta
indatorezi pentru asemenea nimicuri ?
La ven4area care are sa fach aieT, amicil mei, ni se da
pe Credit& pentru sese luni, si pete ca acesta conditiune in
aparinta folositere a facut pe veri-unulu dintre voi ca sa.

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA. 133

vie aid, fiinddca neayendd bant gata ca sa cheltuésca,

spera ca sa 'st multumesca fantasiile fara sa cheltuesca
yeti und band. Dar, Val ! V gandit1 ere bine la ce faceti
cand luati pe datorie ? Datt altuia drepturi asupra libertatil
vóstre. Daca nu puteti plat! la termend, ye este rusine sa
yedeti pe creditorh yostri, yeti vorbi cu dêniI cu tema; ye
veti Injosi ca sa ve scuzgl inaintea lord. Inteund modd
umilitord ; cu incetuld cu incetuld ye perdeti trancheta, si
yeti ajunge ca sa ye desonorat'i prin minciunile cele mai
invederate i cele mai miserabile ; cad, dupa cum qice be-
trap uld Ricard, cea d'ânthiu gresala este ca sa te indatorezi,
a doua de a minti. Acela care face datorie are in totd-de-
una minciuna pe verfuld limbeL Und omu liberd nu ard tre-
bui sã rosescã nicI-odata nici sal fie temã de a vorbi oru
cat ul omd ard fi nici de a so nita in ochil lei. Saracia face
de percit si curagiuld sit ori ce feld de virtute. Este prea
anevoie ca und sacd gold sei stea in suet.
Ce ati gandi despre unft principe sad despre rind gu-
vernil care v'ar0 popri printeund decretd ca sa ye imbra-
cat! ca persrmele de distinctiune, sub pedépsä do inchi-
sOre sau de set vitudine ? Nu AI (lice ore ca sunteti
nascuti liberi, ea aveti dreptuld de a Ira imbraca ori si cum
ye place, ca und ast-feld de decret d este ua loviturã fot mala
contra privilegiurilord vóstre, i ca unu astd-feld de gu-
yernd este tiranicn ? i cu tOte acestea ye supuneti de
bun& voie uneI asemenea tiranli când luatl pe datorie ca
sa va gatiti.Creditnruld vostru are dreptd dacali place,
ca sa ye priveqe de libertatea vOstra, puindu-ve pentru tóta
viéta inteua inchisóre sau vindendu-ve ca pe sclavi, da-
ca nu sunteti in stare sa platitY.
COnd atl facutil terguld care ye place nu ye gandig de
locd la plata : dart' creditoyii, dupa cum (lice betranuld
Ricard. ad ttnere de minte mai bund de cat debitorii. Cre-
ditorit, mai dice totd densuld, suntil cea mai superstitiósa
serta din lume. Nu se afla mai esactd obseryatord despre

www.dacoromanica.ro
136 MANUALIT

tote epocele calendarului ca densii Termenulf.i ca sa ye pla-

tit1 datoriile, se implinesce MIA ca sa bagati de séma i vi
se core plata nril nainte de a ye fi pregatitu ca sa o puteti
face. Duo., din contra, ye ganditi la aceia ee datorati, ter-
minulu, care vi se parea la inceputh asa de mare, vi se va
parea cand se apropia, prea scurtu ; ve yeti inchipui ca
impuld 'sf a pusu aripi la caieale, duph cum are la umeri.
Postulei nu etse nicf vd data- mare pentru aceia care trebue
sa pltitéscci la Pasci. Acela care ia cu imprumutatii si dator-
niculu suntu dont selavi unulu alu imprumutatorului, altulu
alu creditorului ; sa avert grOza do acestu lantu dublu.
Pestrati-ve libertafea ea i independinta.
Póte ea credett in minutulu de fata ca aveli indestule
mijloce care ye permite s ye multumiti eate uã mica fan
lash, ; insa economisiti pentru Jimpula betraneteloru si pen-
tru trebuirrta, atunci cand puteti Sórele de dimméta no
tine tótd diva. Castigulti este nesiguru si trecetoru: daru
eheltuiala este neintrerurta si sigura. Este mai lesne de zi-
ditei cloud sobe de (Atli a intretine forulei intr'una, vice be-
tranulu Ricard ; astu-felii eulca-te mai bine necinatu de
chat sa te scoh cu datorh. Castiga cell este cu putinta ea
sa ciitigi, i invata a pestra ce cfttigi ; aoesta este adeve-
ratulii secretu pentru a schimba plumbulti in aura, si eltnd
vel poseda acesta petra fflosofala, nu 0 yet mai plange de
asprimea thipului si de anevointa de a plati darile.
A cesta doctrina, amich mei,este accia a ratiunil si a .pru-
dentel Insa s5 nu te rezimi numai pe munea, pe cumpa-
tarea si pe economia ta. Acestea suntu lucruruninunate
intr'adeveru, ins& null yor fi de nini Lnu folosu. daca n u
vet avea inainte de tote, bine-cuventarile cerului. C erett
prin urmare eu umilinta aceste bine-cuventari ; nu fiti ne-
simtitorl la trebuintele acelora cari sunth lipsiti de dénsele
ei datile ajutOre si mangaiatn. Ada .eti ye aminte el Job
a fostil saracu, si ea la urma 'st-a redobendita ayutia.
Nu ye mai spunu mat multe. Cercarea este ua scOla ale

www.dacoromanica.ro
 DE AGRICULTURA 137

cdref lectiuni costa scumpa ; insa este singm a la care smin -

titil potil ca sa invete ; i apoi la acésta este nevoe, cad,
dupa cum dice belranulu Ricard, pOte cine-va sa dea o
povata Mina, ins& nu purtare bima. Cu tote acestea adu-
ceti-v6 aminte ca acela care nu scie sa primesea o povata
Mina, nu póte fi ajutatu inteunti chip folositord ; $i daca
nu mesa sa intelegi de bund juth catd, dice in fine bètrannhi.
Ricard, te va face negresitft sa o sthlt2.

www.dacoromanica.ro
 TABELA MATERIILOR

Pagina
Prefata
PARTEA ANTEIt
Agricultura.Plantele.Viats plantelor.
Capitolutil I._ = Agricultura . . . . . . 5
Capitelnlil II. - Plantele Germinatiunea sau incol-
thtea sem5.nte1oru. Nutritiunea si
respiratmnea . . . . . . . . 6
Capitolulii III. - Agentil vsgetatiunel.Aerutu Cal-
dura Lumina Apa,Pamêntul . 12
PARTEA. A DOUA
Lacrarile agricole
Capita 'Mil IV. - seminte
ImbunAtAtirea paniOntului. Ingr--
minerale. - Ingrasaminte
organics , ...... 18
Capitold V. - Plugulii .

Lucrárile pamentutul. Aratura. -

G-ra,parea.Grapa. MITA-
Mynah. - Tavalugulu. - Ptevila,
-
Präsila Cuibäritul 22
Capitelnlit VI. - Scurgerea sa svêntarea pamentu-
lul.Uclarea saii irigatiunea Semë-
natulii, Seceratulu.Treieratuld,
Venturatula i pAstrarea. grdnelord. 27

www.dacoromanica.ro
fl TABELA

PARTEA A TREIA.
Plante Agrisole
Pagina
Capjtolulfi VII. - Plante agricqle Cereale; Grdulu, -
Secara, - Or0u41,- Ovesula, - Ala-
cull% - larisca, Yeiulu- Porum-
bulu.-Maturile,- Legumi Fasolea,
Lintea, -111azarea,-- Bobulu. . 33
Cop itolulii VIII. - Plante uleiOsa: Rapita,-Maculu. -
Plante teostile : Inulu, Canepa. -
Plante tincturiale : Roiba, Pastelulu.
-Alte -plant° Tutunulii, Hama-
iulu Ci-cOrea.- Rlantele mirositOre.
-
41
Capitolulli IX - Fêne1e. Fenetele semenate si nu-
tretun veq11: Visdeiulu, -Trifoiuhi,-
Sparceta, - Mazitrichea. - Porum,
buldb Ifoliorul,-F5nete natural e. -
zlazuri sau imasuri 46
CapItolulli X. - Plante rklacinóse: Sfecla, - Cartofuhl,
- Napulu porcesch, - Morcovulu,
PAsternaculu.- Alte plante. . . . .51
Capitolnlra XI. P omh roditorl.- c(f)la de ponu,- Al-
toirea :Altoirea in despiatura,- Al-
toiarea in cunung,- Altoirea in ochi,
Butasitulu,-Sddirea pomilor. . . 54
Capitolulii XII. - Irvedea de pomi. - Perulu,-Mbrulu.
- Prunulu,- Caisulu,- Ciresulii,-
Persiculu,- Agriulu i cOckulu,
Nuculu, - Dudulu 61
Capitolut c- 1Tio. - .

viieL-Culesnlu. viilorü .
.
. . .
Prasirea ei5eo. - Ducrarile
.

64
Capitolulii XIV - .
PAdurile, -Prasirea padurilorit DI.
.. .

ferite -soign de copaci : Copaci fon*,

- Copaci resinosl. 69

PARTEA A. PATRA
Asolamentole si rotatinnile
Capitolulii XV. Definitiunea asolamentului.t- Rota-
tiunea. Intocmirea asolamentulm.
-Ogorulu, - A solamentulil de patru
am cu trifoiu .. 77

www.dacoromanica.ro
 MATERITLORU hF

PARTE A. A, CINCIA I
Vitale sau animalele domestice
Pagina
Capitolulii XVI.. Folosulu animaleloru domestics.
Alegerea viteloru. Nutrirea. vi-
teloru. . . . . . . . . 82
Capitolulil XVII. Calulu, Catdrulu iAsinulu. Vitele
bovine. Oile.Caprele.Rimatoril.
Pas6rile de cattg. Albinele.
Gdndacii de mätase . . , 86

PARTE A A ELSEA.
Casa de locuInta si alto imprejmuiri
Capitoluld xvI1L
loru. Gardur vii . .....
Casa de locuitu.-- Locuinte1e vite-
98

PARTEA A *EAPTE A
Despre grad.inatie

Capitolnlii XIX. Plante cultivate pentru xad6cineld

loru Plante cultivate pentru fru6-
tele loru Plante cultivate pentru
foile lorA,Alte cateva plante ., 103

PARTEA A OPTA
Animalele folositóre el unimalele strioatóre agricultural

Capitohild XX Animalele folositdre agriculturei :

Ariciuld, liliaculu, Cartita, Ne-
västuica. Pas6r1: Buhe, Bufnite,
Cucuvai, Corbii i Ciorile. Pituli-
c'ea Ghiondia, Cu-
culd Insecte vdtámdtdre agricul-
tureI Gargdrita, Moletulu grâne-
lord, Vespele, Orgaunii, Furnicile,
Locustele, Coropipi-
-CArdbusi sad gdinu§ele . . . 113

www.dacoromanica.ro
IV TABLA liA.TERILLORtr

PARTEA A NOIJA
Ounosointa timptilni Pagun
CapItolaId XXI. Semne de pidie dupa atmosferit.
Semne de pldie dup6, vite, insecte
O. paser1.Semne de pldie dupá sa-
dad. Semne deosebite pentru
1)161e. Semne de frig §i de inghietu.
Semne de ninsbre. Senme de IA-
trA sau grindin4. Semne de péträ
§i ninsdre. Semne pentru iarnA. . 118

Sciinta. b6trenu1ui Ricard, dupa, Ve-

niamin Franclirr . . . . . . . 127

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro