08 Pograma LB Lit ROMANA BAC Uman

SCHIŢA LECŢIEI –CLASA A V-a B
Disciplina: Limba și literatura română
Data:
Profesor : Dima Andreea
Titlul lecţiei Roluri în comunicarea orala: vorbitor, ascultător
Tipul lectiei : dobandire de cunostinte
Competenţe specifice:
3.1. Redactarea unui text scurt pe teme familiare, având în vedere etapele procesului de scriere și structurile specifice,
pentru a comunica idei și informaţii sau pentru a relata experiențe trăite sau imaginate
4.1. Utilizarea achiziţiilor sintactice şi morfologice de bază ale limbii române standard pentru înţelegerea şi exprimarea
corectă a intenţiilor comunicative
4.2. Aplicarea achiziţiilor lexicale şi semantice de bază, în procesul de înţelegere şi de exprimare corectă a intenţiilor
comunicative
Activitaţi de invatare: (pag. 13-Compendiu)
 Precfizarea informatiilor cu privire la propria persoana

 Identificarea unor calitati
 Adoptarea diferitelor roluri: vorbitor/ascultator
 Utilizarea corectă a normelor gramaticale, fonetice și lexicale în mesaje pe teme de interes în contexte
familiare și nonfamiliare
Resurse:
 fişe de lucru
Evaluare:
o -observare individualӑ
o - secvenţӑ de autoevaluare
Tema pentru acasă:Ex. nr. 9,10 pag. 13(compendiu)

ACTE DE LIMBAJ
- acţiuni exercitate cu ajutorul cuvântului, care implică prezenţa a doua persoane

Actele de limbaj pot viza:
 afirmarea unei opinii: părerea mea este că…din punctul meu de vedere, ar trebui….sunt de părere că….,
consider că…. Cred că….
 Exprimarea acordului : desigur că…sunt de acord cu … bineînţeles că…
 Exprimarea dezacordului îmi pare ău dar nu sunt de acord…, am altă părere…
 Solicitarea: va rog să-mi dati informaţii despre…, Îmi spui unde găsesc….mă poţi ajuta să…
 Recomandare…..îti recomand/ te sfătuiesc să...,
 Promisiunea: promit să…, făgăduiesc să…
 Aderesarea de felicitări: Bravo! Felicitări!
 Declararea: din ce ai spus…constat că.., observ că…subliniez că…precizez că…, susţin că..
 Acceptarea unei invitaţii: desigur că voi veni…, îti mulţumesc pentru invitaţie..
 Îmi face placere să accept
 Refuzul unei invitatii: multumesc pentu invitatie, dar nu voi putea ajunge…, imi pare rău,…regret .
 Adresarea unui compliment esti extraordinară…, ai obtinut o performanta incredibilă
 Raspuns la un compliment : multumesc pentru frumoasele cuvinte…, aprecierea ta ma onoreaza…
 Adresare de scuze: imi pare rău ….., îmi cer iertare, nu am intenţionat să…
 Proverbe, proverbe......
Alege explicația potrivită pentru proverbul: „Vorba dulce mult aduce”
 O vorbă plăcută este ascultată cu interes
 Cine vorbește frumos are de câștigat
 Cine vorbește politicos este totdeauna respectat
 Doriți să obțineți informații de la bibliotecara școlii, casiera de la casa de bilete a unui teatru și polițistului de pe
stradă. Descurcați întrebările și arătați cui sunt adresate:
 Bună ziua! Dacă nu vă supărați, mai aveți bilete la piesa „Păcală”?

 Bună ziua! Aș dori o informație. Aveți cumva cartea „Pinocchio” de Carlo Collodi?
 Bună ziua! Dacă sunteți amabil, cum pot ajunge la Muzeul Unirii?
Data:
Titlul lecţiei Reguli de acces la cuvânt
comunicative
 Crearea unei situatii de comunicare prin elemente paraverbale:, intonaţie, tonul vocii ritmul vorbirii/
nonverbale: gesturi, postura mimica
 Initierea unui dialog
 Amplasarea semnelor de punctuatie la locul potrivit
Resurse:
 fişăde lucru
Evaluare:
Tema pentru acasă:Ex. nr. 9,10 pag. 14(compendiu)
-Identifică daca are loc: comunicare verbala/pparaverbala/ nonverbala

Redacteaza un text de 8-10 randuri, încare să imaginezi o situatie de comunicare pornind de la imaginea
următoare
Data:
Titlul lecţiei : Acte de limbaj
comunicative
 Crearea de contexte pentru diferite acte de limbaj

 Initierea unui dialog
 Amplasarea semnelor de punctuatie la locul potrivit
Resurse:
 fişăde lucru
Evaluare:
Tema pentru acasă: Realizează un desen in care să ilustrezi o situatie de comunicare în care te afli la biblioteca
judeteana si trebuie să cauti cartea de care ai nevoi.
ACTE DE LIMBAJ
- acţiuni exercitate cu ajutorul cuvântului, care implică prezenţa a doua persoane

Actele de limbaj pot viza:
 afirmarea unei opinii: părerea mea este că…din punctul meu de vedere, ar trebui….sunt de părere că….,
consider că…. Cred că….
 Exprimarea acordului : desigur că…sunt de acord cu … bineînţeles că…
 Exprimarea dezacordului îmi pare ău dar nu sunt de acord…, am altă părere…
 Solicitarea: va rog să-mi dati informaţii despre…, Îmi spui unde găsesc….mă poţi ajuta să…
 Recomandare…..îti recomand/ te sfătuiesc să...,
 Promisiunea: promit să…, făgăduiesc să…
 Aderesarea de felicitări: Bravo! Felicitări!
 Declararea: din ce ai spus…constat că.., observ că…subliniez că…precizez că…, susţin că..
 Acceptarea unei invitaţii: desigur că voi veni…, îti mulţumesc pentru invitaţie..
 Îmi face placere să accept
 Refuzul unei invitatii: multumesc pentu invitatie, dar nu voi putea ajunge…, imi pare rău,…regret .
 Adresarea unui compliment esti extraordinară…, ai obtinut o performanta incredibilă
 Raspuns la un compliment : multumesc pentru frumoasele cuvinte…, aprecierea ta ma onoreaza…
 Adresare de scuze: imi pare rău ….., îmi cer iertare, nu am intenţionat să….
Disciplina: Limba română
Data:
Titlul lecţiei : Recapitulare 1
Tipul lectiei : actualizarea cunoştintelor
1.2. Prezentarea orală, pe baza unor repere date de profesor, a unor informaţii şi a unor idei, exprimând opinii, emoţii şi
sentimente prin participarea la discuţii pe teme familiare, de interes sau pornind de la textele ascultate/citite
2.1. Identificarea informaţiilor importante din texte literare și nonliterare, continue, discontinue şi multimodale
4.2.Aplicarea achiziţiilor lexicale şi semantice de bază, în procesul de înţelegere şi de exprimare corectă a intenţiilor
comunicative
 Identificarea cuvintelor necunoscute

 Crearea de noi contexte pentu a dovedi intelegerea lor
 Identificarea cuvintelor ce transmit emotii, sentimente
Resurse:
 fişăde lucru
Evaluare:
Tema pentru acasă: 10/ p 15

Data:
Titlul lecţiei : Recapitulare 2 text suport AUTOPORTRET de S.Sorescu
comunicative
 Identificarea cuvintelor necunoscute

 Precizarea valorii morfologice a unor cuvinte
 Identificarea propriilor trasaturi
Resurse:
 Fişă de lucru
Evaluare:
Tema pentru acasă: Realizează un desen inspirat de versurile poziei

Fisa de lucru
Autoportret de Beatrice Silvia Sorescu
Eu am ani, numai vreo şapte. Nu-s inalt, nici gras, vezi bine,
Sunt şaten, cu ochi căprii. Nasul, iată-l, e cam lung !
Desenez, învăţ şi carte, Dar am să vorbesc cu tine
Aduc mamei bucurii. Să mi-l iei puţin la strung.
Părul mi-este de talaj, Asta-s eu, eşti mulţumit ?

Gura, o căpşună coaptă, Sufletul mi-e foarte mare !
Mofturos, ca de oraş ! Si, dacă tot m-ai găsit,
Când mă certi, nu scot o şoaptă. Să dăm mâna, frăţioare !
1..Precizează sensul cuvintelor subliniate.

2. Extrage cuvintele care descriu copilul. Ce părţi de vorbire sunt?
3. rescrie o propozitie prin care se exprima uimirea si o alta prin care se adresează o intrebare.
4.Scrie cuvinte cu sens asemanator si opus pentru : gras, satin, înalt.
Data:
Titlul lecţiei : Recapitulare 3 -text suport ȘI V-AM SPUS POVESTEA AȘA- Florin Bican
comunicative
 Precizarea emotiilor pe care le-a trezit lectura textului

 Identificarea personajelor
 Precizarea acţiunii textului
 Exprimarea opiniei despre comportamentul personajelor
 Realizarea portretului colegului de bancă
 Identificarea semnelor de punctuaţie
Resurse:
 Fişă de lucru
Evaluare:
Temă. Realizează un desen în care să exprimi ce ti-a plăcut mai mult din lectura citită.
Fisă de lucru
Florin Bican, Și v-am spus povestea așa
A fost oriunde ca niciunde…
 Mă plictisesc! anunță Doru de pe bancheta din spate a mașinii.

In față, părinții se priviră scurt, dându-și simultan ochii peste cap, cu o sincronizare impecabilă și, după toate aparențele, îndelung exersată. Mama își rulă pupilele
înapoi și, întorcându-se spre băiat, începu să negocieze:
 De-abia am plecat...Facem o pauză când ajungem la prima benzinărie.
 Nuuu, gemu în sinea lui tata, care știa că până la prima benzinărie nu mai e mult.
 Nu la benzinărie, protestă și Doru. Miroase urât.
 Dar tu unde-ai vrea să oprim? La căsuța de turtă dulce? Îl iscodi mama, pregătită să-l atragă în jocul de-a popasurile imaginare, care le-ar fi asigurat, după
calculele ei, încă o oră de mers lin.
Erau propuse, pe rând destinații din povești, iar dezbaterea avantajelor și dezavantajelor unui popas acolo îi alunga copilului plictiseala preț de cel puțin un ceas. Numai
că, de această dată, Doru nu avea chef de popasuri imaginare. (...)
Ralf era un banal căluț de plastic și nu știa să facă nimic. Adică se putea desface în două, ca o nucă.Cele două jumătăți se îmbucau pe dinăuntru cu ajutorul a
două tije de plastic, una pe fiecare jumătate (...) Lui Doru nu-i luase mult timp să separe cele două jumătăți și nici să le pună la loc. Descoperirea îl convinsese că are de-
a face cu un căluț fermecat. De fapt îi întărise această convingere, pentru că, din capul locului fusese convins că doar un căluț fermecat l-ar fi putut privi ca Ralf, prin
geamul unei vitrine. Atras de această privire, își târâse tatăl în magazin, să i-l cumpere. Derutat de insistențele fără precedent ale fiului său, tata i-l cumpărase (...)
Pe ecuson era imprimată o literă pe care niciunul dintre ei n-o mai văzuse până atunci: arăta ca un T secționat de o liniuță transversală sau ca două F-uri lipite
spate în spate. Mama ridică din umeri.
 Fantascalia, îl lămuri Doru, după ce se consultă scurt cu Ralf.
Ați ghicit – părinții își dădură ochii peste cap, dar de această dată zâmbind. Încă mai zâmbeau când autocarul frământă ușor și semnaliză dreapta, înscriindu-se hurducat
pe un drumeag de țară. Oftând, tata coti după el. Era un om cu principii.
1.Ce emotii ti-a trezit lectura textului?

2.Care sunt personajle?
3.În ce constă acţiunea textului?
4.Exprimă-ţi opinia despre unul dintre personajele textului folosind expresii ca”Dupa parerea mea, eu cred, parerea mea este ca ”\
5. realizează portretul colegului tău de bancă în 5-7 rânduri.
6.Precizează semnele de punctuatie folosite si rolul lor
Fisă de lucru Stefanescu Alexandru

Florin Bican, Și v-am spus povestea așa
A fost oriunde ca niciunde…
 Mă plictisesc! anunță Doru de pe bancheta din spate a mașinii.

In față, părinții se priviră scurt, dându-și simultan ochii peste cap, cu o sincronizare impecabilă și, după toate aparențele, îndelung exersată. Mama își rulă pupilele
înapoi și, întorcându-se spre băiat, începu să negocieze:
 De-abia am plecat...Facem o pauză când ajungem la prima benzinărie.
 Nuuu, gemu în sinea lui tata, care știa că până la prima benzinărie nu mai e mult.
 Nu la benzinărie, protestă și Doru. Miroase urât.
 Dar tu unde-ai vrea să oprim? La căsuța de turtă dulce? Îl iscodi mama, pregătită să-l atragă în jocul de-a popasurile imaginare, care le-ar fi asigurat, după
calculele ei, încă o oră de mers lin.
Erau propuse, pe rând destinații din povești, iar dezbaterea avantajelor și dezavantajelor unui popas acolo îi alunga copilului plictiseala preț de cel puțin un ceas. Numai
că, de această dată, Doru nu avea chef de popasuri imaginare. (...)
 Iți spun eu cum facem, prelua tata negocierile. Oprim după ce depășim autocarul din față.
Autocarul argintiu cu număr străin, pe care-l urmăreau de ceva vreme, păstrând distanța regulamentară, se deplasa cu viteză constantă, ca într-o problemă de
matematică.Dar cu o viteză suficient de mare pentru a-i permite tatei să șofeze confortabil în urma lui, fără a simți că merge prea încet. Spre surprinderea tatălui, Doru
se învoi îndată.
1, Rescrie primele patru replici.

2, Ce personaje apar în text?
3.Unde opreste familia ?
4. Ce trebuia sq depăşească tatal?
Data:
Titlul lecţiei : Textul literar in versuri / Cuvântul
Tipul lectiei : recapitularea cunoştinţelor
1.2. Prezentarea orală, pe baza unor repere date de profesor, a unor informaţii şi a unor idei, exprimând opinii, emoţii şi sentimente
prin participarea la discuţii pe teme familiare, de interes sau pornind de la textele ascultate/citite
4.2.Aplicarea achiziţiilor lexicale şi semantice de bază, în procesul de înţelegere şi de exprimare corectă a intenţiilor comunicative
 exerciţii de lecturӑ a unor texte în versuri, de recitare

 identificarea sensurilor cuvintelor în funcţie de context
 exerciţii de extragere a informațiilor esențiale și de detaliu dintr-un text dat
 exerciții ghidate de lectură a unor imagini
 exerciţii de utilizare corectă a normelor gramaticale, fonetice și lexicale în mesaje pe teme de interes în
contexte familiare și nonfamiliare
Resurse:
 texte literare în versuri

 texte audio
 diverse imagini cu peisaje
 fişe de lucru
Evaluare:
Tema pentru acasă:Ex. nr.9 pag. 15(compendiu)
Data:
Titlul lecţiei : Cuvinte cu sens asemanator/Cuvinte cu sens opus
 exerciţii de lecturӑ a unor texte în versuri, de recitare

 identificarea sensurilor cuvintelor în funcţie de context
 identificarea cuvintelor cu sens asemanator /opus pentru anumite cuvinte din text
 exercitii de identificare a asemanarilor/deosebirilor dintre cele doua texte studiate
Resurse:
 fişe de lucru
Evaluare:
Tema pentru acasă:Realizarea unui desen care să surprinda aspectele descrise de poezie.
Data:
Titlul lecţiei : Textul literar narativ
 exerciţii de lecturӑ a unor texte în proză

 precizarea personajelor
 precizarea ideilor principale
 prezentarea actiunii pe scurt
 exprimarea opiniei despre comportamentul personajelo, folosind structuri ca : Parerea mea este ca.../ Eu
cred că....
 exercitii de identificare a asemanarilor/deosebirilor dintre cele doua texte studiate
Resurse:

 fişe de lucru
Evaluare:
Tema pentru acasă:exercitiul 10/pag17
Data:
Titlul lecţiei : Redactarea unor texte scurte. Intuirea claselor morfologice
 Exercitii de identificare a claselor morfologice : substantiv, adjectiv,pronume,verb.

 Exercitii de recunoastere a claselor morfologice
 prezentarea actiunii pe scurt
Resurse:
 texte
 fişe de lucru
Evaluare:
o - secvenţӑ de autoevaluare 8 pag 18
Fisa de lucru- Textul literar narativ
: Vladimir Colin, “Fluierul padurii adormite”
“Asa umblă o vorba de demult si zice ca un baiat si o fetita au ramas odata orfani. Si mai zice ca oameni răi au
venit , s-au incruntat, au pufnit si i-au scos pe bietii orfani din casa si le-au strigat inecandu-se de rautate:
- Sa nu va mai prindem pe-aici , ca bine n-o sa va mearga…Atata va spunem!
Fetita, sarmana, a inceput sa planga, dar baiatul a luat-o de mana si a iesit cu ea din targ.Si-au mers asa, tinandu-se de
mana, pana i-a prins noaptea intr-o padurice.
Era o padure batrana, prin care zburau pasari mari si negre, cu ochii de foc.(…)Copacii sopteau cu glasuri
amenintatoare, intindeau degete raschirate, smulgand petice din hainele copiilor si-si apropiau crestetele intunecate de
nu se mai vedea nici lună, nici stele. Noaptea era groasa si neagra, s-o tai cu cutitul. Toate trosneau, iar in departare
urlau lupii.
Atunci intrara intr-o poienita. Cum intrara, poiana se lumina. Din loc in loc, pe tulpini de aur inflorira flori de
foc, mai frumoase decat toate florile stiute. O raza de luna se furisa printre crengi si se lasa pe crestetul fetitei, unde
alcatui o diadema scanteietoare, iar patru iepuri albi, ca muiati in lapte, se ivira umbland pe picioarele dindarat si
ţinand, din patru colturi, o perna moale de muschi verde.Pe perna, un fluier. Un fluier de lemn.
- Canta, spusera cei patru iepuri albi oprindu-se inaintea baiatului si intinzandu-i fluierul pe perna de muschi verde.
De mirare, baiatul nu putu scoate o vorba. Apuca fluierul si-l suci rusinat intre degete, apoi marturisi cu sfiala:
- Dar …eu nu stiu sa cant…
Tulpinile de aur ale florilor de foc se fransera si diadema de pe crestetul fetitei pali.
- Nu-i nimic! Nu-i nimic! strigara cu spaima iepurii albi. Canta cum o fi , dar canta!
Baiatul duse atunci fluierul la buze si sufla usurel.
Vai, ce fuse asta? Rasunase un suspin, dar parca padurea s-ar fi desteptat dintr-un somn de veacuri. Tulpinile de
aur se indreptara si diadema straluci ca inainte(…). Infiorat, baiatul pricepu ca nu el canta, nici fluierul, ci batrana
padure .(…).
In mijlocul poienii se afla o piatra mare si piatra incepu sa se umfle.Tot mai nestavilit canta acum padurea , piatra se
umfla, crestea si, deodata, in locul pietrei se ridica un palat alb, fara usi si fara ferestre.
- Fetită , spusera iepurii albi apropiindu-se de fetita careia i se parea ca viseaza, lipeste-ti fruntea de castelul de
piatra!
Fetita se ridica si, tot ca-n vis, atinse castelul cu fruntea.(…)”
1.Precizeaza care sunt personajele

2.Rescrie primul alineat din text.
3.Cum sunt descrisi iepurii?
4.Ce ti-a placut mai mult?
5.Desparte in silabe:tulpini, fluierul, castel
6.Alcatuieste cate o propozitie cu cuvintele: fetita, iepurii,, castelul.
7 Deseneaza ce ti-a placut mai mult din acest text!
Data:
Titlul lecţiei : Textul literar narativ. Intuirea claselor morfologice
 exerciţii de identificare a unei teme pentru o compunere narativa

 identificarea a doua idei in jurul carora sa se realizeze
 redactarea unei compuneri narative
 identificarea verbelor, a structurilor subst+adj
Resurse:
 texte literare
 fişe de lucru
Evaluare:
o - secvenţӑ de autoevaluare ex 8/ pag 19
Tema pentru acasă:exercitiul 9,10/pag19
Data:
Titlul lecţiei : Textul literar narativ.
 exerciţii de identificare a elementelor importante intr-un text

 delimitarea secventelor logice ale textului
 identificarea informatiei esentiale din fiecare secventa delimitata
 precizarea locului/timpului actiunii
Resurse:
 texte literare « Olguta si un bunic de milioane »Alex Moldovan ;cap. 10 « În care aflu de existenta
regulilor »
 fişe de lucru
Evaluare:
o - secvenţӑ de autoevaluare ex 8/ pag 20
Tema pentru acasă:exercitiul 9,10/pag20
Texte propuse pentru p. 20 “Olguṭa şi un bunic de milioane” de Alex Moldovan

capitolul 10 “In care aflu de existenṭa regulilor”
A pornit muzica. Cu doua degete, am apucat carcasa CD-ului care rula in player. Pe coperta statea scris: Nils Petter Molvǣr –
Khmer. Splendid. Am luat altul, la intamplare, din vraful de CD-uri. Anouar Brahem – Le pas du chat noir. Hmmm. Cineva are o
fixatie. Am mai luat unul, apoi inca unul si tot asa. Arid Andesen. Terje Rypdal. E.S.T. Mai e nevoie sa continui? Nina avea in masina
douazeci si ceva de albume de jazz.
Poate va intrebati cum de stiu atatea despre jazz. E simplu: e genul preferat al tatei.
E singurul gen musical pe care tata il suporta. Preferatii lui sunt Nils Petter Molvǣr si Esbjőrn Svensson – nu se poate hotari o
data pentru totdeauna care dintre cei doi ii place mai mult, asa ca-I asculta obsesiv, pe rand. Cele mai multe discuri le are pe vinil,
care, zice el, pastreaza mai bine calitatea originala a inregistrarilor. Ma rog, asa o fi. Crescusem cu muzica asta si era dureros sad au
peste ea acum, pentru ca imi amintea de tata. E si motivul pentru care, dupa ce a inceput sa plece la munca in strainatate, am ajuns sa
detest orice avea legatura cu jazzul. Evident, n-as fi recunoscut in ruptul capului adevaratul motiv. Preferam sa ascult altceva. Orice
altceva.
Tata lucreaza pentru o companie multinationala, unde e un fel de consultant sau asa ceva, n-am stiut niciodata cu ce se ocua
exact. Il cheama Dan si e plecat in strainatate mai tot anul. In timpul liber bate la tobe, face miliarde de fotografii si se plimba cu
bicicleta. E un tip bine facut, barbos ca un capitan de vas de cursa lunga si chiar fumeaza pipa, avand o colectie impresionanta de pipe
adunate din toata lumea.
Din pacate pentru el, mama detesta fumatul. Imi inchipui ca i-e greu. N-a plecat de bunavoie, ci ca sa faca bani. Asta pentru ca e
de vreo zece ori mai bine platit decat aici si avem nevoie de banii astia mai mult ca oricand, de cand cu boala mamei.
Tata m-a invatat ca atunci cand am indoieli, indifferent despre ce-I vorba, sa pun in balanta partile bune si cele rele si doar apoi
sa iau o decizie. Tot el mi-a zis ca in viata nu exista doar parti bune sau doar parti proaste, asa ca sa fiu cu bagare de seama si sa le caut
cu atentie.
De fiecare data cand fac testul cu partile bune si proaste, ma gandesc la el. Mi-ar placea sa poate veni acasa odata pentru
totdeuna.
Asa ca atunci cand am dat peste teancul de CD-uri cu jazz, m-a lovit un val de nostalgie. Si chiar nu era momentul sa devin
sentimentala. In chipul cel mai firesc cu putinta, am comutat pe radio si-am inceput sa caut un post care sa difuzeze o muzica normala.
Adica mai din zilele noastre. Rock, daca era posibil.
Imediat, Nina a tusit cu ostentatie. Stiam bine tipul acela de tuse. De obicei il auzeam cand faceam ceva nepotrivit. Stiam ca
urmeaza o predica sau ceva de genul.
- N-ai uitat nimic? M-a intrebat fara sa-si ia privirea de la drum?
- Si anume?
- Hmmm, de exemplu, sa ma intrebi daca poti umbla la radio, a venit raspunsul. Regula numarul unu: nimeni nu
umbla cu lucrurile mele.
Bine, fie, tu ai vrut-o, m-am gandit. Si mi-am pregatit contraatacul.
- I-auzi, Farid, avem reguli, am zis. Ce zici de asta?
Auzindu-si pronuntat numele, bestia canina de la picioarele mele a redeschis ochii si a inceput sa dea din coada. Era pe faza. I-am
facut discret cu mana semnul cunoscut doar de noi doi, iar el a executat comanda ca la carte:
- Uf, Uf! A latrat si a inceput sa gafaie, incantat de propria-i prestatie.
- Bravo, Farid, asta-i exact si parerea mea. Acum ii spui, te rog, Ninei ce poate sa faca cu regulile ei?
- Uf!
Mi-a crescut inima in piept. Cand vor, cateii pot fi atat de simpatici!
Data:
Titlul lecţiei : Textul descriptiv de tip portret
 exerciţii de identificare a cuvintelor care denumesc fiinte

 identificarea termenilor care exprima insusiri
 precizarea persoanei si a numarului unor verbe
 utilizarea corecta a semnelor de punctuatie
 identificarea subiectelor si a predicatelor
 alcatuirea de enunturi conform unor criterii stabilite
 redactarea unui text pornind de la un enunt
Resurse:
 texte literare « Făt -Frumos din lacrimă » M. Eminescu

 compendiu
Evaluare:
o - secvenţӑ de autoevaluare ex 9 / pag 21
Făt-Frumos din lacrimă

de Mihai Eminescu
“Dar ce făcuse oare în vremea aceea Ileana împărăteasa? Ea, cum plecase Făt-Frumos, s-a închis într-o grădină cu nalte ziduri
de fier, și acolo, culcându-se pe pietre reci, cu capul pe un bolovan de cremene, plânse într-o scaldă de aur, așezată lângă ea, lacrimi
curate ca diamantul.
În grădina cu multe straturi, neudată și necăutată de nimeni, născură din pietriș sterp, din arșița zilei și din secăciunea nopții
flori cu frunze galbene și c-o culoare stinsă și turbure ca turburii ochi ai morților — florile durerii.
Ochii împărătesei Ilenei, orbiți de plâns, nu mai vedeau nimic; decât i se părea numai că-n luciul băii, plină de lacrimile ei,
vedea ca-n vis chipul mirelui ei iubit. Ci ochii ei, două izvoare secate, încetase de a mai vărsa lacrimi. Cine-o vedea cu părul ei galben
și lung, despletit și împrăștiat ca creții unei mantii de aur pe sânul ei rece, cine-ar fi văzut fața ei de-o durere mută, săpată parcă cu
dalta în trăsăturile ei, ar fi gândit că-i o înmărmurită zână a undelor, culcată pe un mormânt de prund.
1. Rescrie al doilea alineat

2. Care sunt personajele?
3. Numeste o actiune a Imparătesei Ileana.
4. Extrage doua substantive, 2 adjective, 2 verbe , un pronume .
Data:
Titlul lecţiei : Tipare textuale de structurare a ideilor: tiparul narativ Ileana cea şireata- I.Slavici
Tipul lectiei : dobandire de noi cunoştinte
 exerciţii de ascultare activa a textului propus

 precizarea sentimentelor pe care i le-a trezit lectura textului
 identificarea rolului de vorbitor/ascultator
 exerciţii de extragere a informațiilor esențiale și de detaliu dintr-un text dat
 precizarea contextului(loc, timp) in care se desfăşoară faptele
 exerciții ghidate de lectură a unor imagini
Resurse:
 texte audio
Evaluare:
Tema pentru acasă:Ex. nr.9,10 pag. 23 (compendiu)

Data:
Titlul lecţiei : Exprimarea emotiilor. Prezentarea orala a unei experiente proprii pe o tema recomandata
de profesor
 exerciţii de identificare a cuvintelor cheie dintr-o intamplare povestita de un coleg

 exerciţii de identificare a personajelor din intamplarea relatata
 exercitii de stabilire a ordinii evenimentelor
 exerciţii de extragere a invatamintelor
 exerciții de precizare a emotiilor
 exercitii de stabilire a punctelor tari si a punctelor slabe ale prezentarilor facute de colegi
Resurse:
 texte scrise
Evaluare:
Tema pentru acasă:Ex. nr.9pag. 24 (compendiu)

FISA DE LUCRU
Prima varsta a omului, copilaria, sta sub semnul jocului, care il fascineaza si pe adult, prin frumusete si libertate. Pentru fiecare copil joaca
nu este doar un prilej de distractie , de amuzament, ci si o forma de exprimare a personalitatii si deexplorare a lumii.Jocul poate sa presupuna, in
egala masura descarcare de energie, spirit de imitatie, pregatire pentru viata, exercitiu destapanire de sine, competitie, efort, exercitiu mental,
imaginatie, creativitate, spirit de echipa, nevoia de plasmuire aunei alte realitati.Tema jocului a fost abordata si din punct de vedere teoretic, devenind
subiectul unor scrieri interesante. Jocul ocupa un loc fundamental inexistenta umana, fiind insa caracteristic nu numai omului, ci
si animalelor.Copilaria si jocul alcatuiesc un spatiu ideal spre care scriitorii se intorc adeseori, evocandu-l cu incantare si nostalgie.
La cirese' este o intamplare haioasa, in care se observa cat de copil era fiul Smarandei, alergand-o pe matusa Marioara prin toata gradina,
nimicind canepa de acolo. Nica a luat bataie de la tatal sau pentru daunele provocate, dar nu a inteles nimic din ce i s-a intamplat, in afara de faptul ca
si-a creat un reflex normal care-i spunea sa nu repete fapta; ca dovada, cand a fost cazat la Irinuca, impreuna cu prietenul sau Dumitru a reusit in
foarte scurt timp sa darame casa femeii, din plictiseala. Frica intervine in comportarea copiilor, speriati si asa de modul ostil in care i-a primit scoala,
iar acestia fug cu pluta pe Bistrita, pana in Borca la fratele lui Dumitru, Vasile. De acolo ei pleaca spre casa cu doi plaiesi calari, insa natura ii prinde
din urma si ii pedepseste, schimband starea vremii brusc. Cei doi au constientizat ce au facut mai mult sau mai putin, insa nu au fost foarte afectati
de cele intamplate:'Eu cu Dumitru insa o duceam intr-un cantec, strangand viorele si toporasi de pe langa plaiu, si mergeam tot zburdand si
harjonindu-ne, de parca nu eram noi raiosii din Brosteni, care facusem atata bucurie la casa Irinucai.'
Romanul lui Ionel Teodoreanu, 'La Medeleni', vine cu un alt tip de joaca, modern, mult mai fictional, intalnit la Danut, singurul baiat al
familiei Deleanu, care folosea imaginatia cand isi inchidea ochii pentru a se face pe sine eroul oricarei situatii: 'Inchizand ochii, Danut deschise
turbinca lui Ivan
Danut e pasa sau sultan: n-are a face! Capul e infasurat intr-un turban de subt care rasar doua musteti ca doua iatagane si o pareche de
ochi fiorosiDoi colti lungi ies prin gura ranjind. Coltii sunt imprumutati de la un strigoi!
Sultanul Danut era asa de inspaimantator, incat Danut deschise ochii si se rasuci pe-o coasta(ceea ce ne spune ca el nu dormea, pentru ca
toate aceste sa fi fost un vis, ci avea fantezii ce el insusi, ca mare erou)Din odaia fetitelor s-auzea glasul Olgutei. Danut inchise ochii cu manie!
Sultanul sta pe un tron de aur. De-a dreapta si de-a stanga, doua arapoaice, cu dinti ca frisca pe crema de cafea, flutura mari evantalii
colorate. La picioarele tronului se-nsira mii de turbane aplecate pana la pamant. Toti se inchina sultanului. Numai doi harapi goi, negri si buzati, cu
parul des si cret ca icrele negre, stau drepti s-asteapta cu mana pe securi. Nimeni nu vorbeste. Sultanul ridica un deget Rasare un armasar care
tresalta si ranjeste Sultanul face un semn Harapii inoada cozile Monicai de coada armasarului Monica musca dintr-o caisa. Nu-i pasa! Lasa ca-i
arata el sultanul!O suta de mii de harapnice s-abat asupra calului
Harapii o insfaca pe Olguta. Olguta da din picioare si se stramba la sultan. Asa! Bine! Harapul ridica securea Olguta e speriata N-are pe
nimeni s-o apere decat pe fratele ei Danut Si-ntr-adevar, in fruntea unei osti, ca Mihai Viteazul, vine Danut, ucide pe sultan si pe harapi-turbanele
fug- si scapa de la moarte pe Olguta si pe Monica. Olguta si Monica ingenuncheaua si-i saruta manile. El le ia pe sea si porneste, si porneste'.
Danut se infrange pe sine si tot el este eroul, ceea ce demonstreaza infantilitatea acestuia si tendinta lui de a incalca toate regulile impuse de
normal, si de a crea unele noi, ale lui personale, cu parametri stabiliti de el.
Porunca de Tudor Arghezi

Prin Rai copiii au dus-o foarte bine,
Cum ar fi dus-o orişicine,
Prefata, de Tudor Arghezi Te-ai deprins cu stih bogat, Jucându-se cu gâzele şi iezii
Cu care te-am invatat. Care săreau pe mugurii livezii
Nu ma osandi, vai mie !
Intr-o zi, pe inserat, C-am cazut in saracie. Nici: Culcă-te devreme! Nici Te
Ce sa vezi? Ne-am apucat, E nevoie sa-ti explic : Scoală!
Doi parinti si doi copii, Esti prea mare. Fa-te mic. Nu era cine ţine socoteală
Din Cartea cu jucarii, Că întârzii, Adame, de la şcoală,
Sa mintim, sa povestim Uita regula o data Că lecţia s-o spui fără greşeală,
Si, cu cartea dezvatata, Că, Eva, încă nici te-ai pieptănat
Ce-am stiut si ce nu stim,
Mergi nitel de-a busile. Şi te găseşte prânzul tot în pat.
Pentru alti copii, mai mici, Poti inchide usile,
Nici chiar mici de tot, dar nici De ti-e teama si rusine
Mari, ca de insuratoare, Sa te faci de ras ca mine. Nimic, nici taţi, nici mame, nici dădace,
Si facuram si-o prinsoare, Iesi din dogma si, tiptil, Nici profesoară, rea ca o răgace,
Cine poate scri mai iute Fa-te la citit copil. Nici dascălul cu zgârci în beregată
Stihuri vreo cateva sute, Asta, Domnule Confrate, Care să sâcâie băiatul şi pe fată.
Da alean si sanatate. Totul era de glumă şi de joacă
Si ne-am asternut pe scris. Şi aşteptai doar pomii să se coacă.
Eu, cum vezi, incet, incet,
M-am facut analfabet.
Ochii ni s-au cam inchis, Dar ce-i veni într-o zi lui Dumnezeu
Mana ne-a cam amortit Că se-arătă încins în curcubeu
Si-a iesit ce a iesit. Şi dete-ntâile porunci
Anume ce-i iertat şi nu e să mănânci.
Am citit in adunare -Din pomul acesta, Evo şi Adame,
Ce scrisese fiecare, Să nu v-atingeţi nicidecum de poame.
Si din toate, vrea nu vrea, De unde nu, cunoaşte-ţi ce v-aşteaptă:
S-a ales povestea mea. Pedeapsa mea cea crâncenă şi dreaptă.
- Ai auzit?
Ramasagul fu: “Se poate - Am auzit!
- ce fel,
Scri si pe nerasuflate ?” Că se mânie Domnul, însuşi el?
Vorba e c-am castigat - Mi-e tare poftă, dragul meu, să gust
Si,-n sfarsit, am rasuflat. Tocmai din pomul ăla, plin de must.
Partea mea, intr-adevar,
Impartind un mar cretesc ;
Nu cumva ca sa jignesc
Pe tovarasii de coate,
Mancand sferturile toate.
Domnule, care citesti
Multe alte povesti,
Mai frumoase si mai scrise,
N-o sa-ti placa, pare-mi-se.
1. Copilăria e cadoul pe care ni-l dă viață. – Horațiu Mălăele

2. Copiii găsesc totul în nimic, oamenii găsesc nimic în tot. – Giacomo Leopardi
3.Copilăria durează toată viață. Ea se întoarce mereu pentru a însufleți secțiuni mari ale vieții de adult. Poeții ne vor ajuta să găsim copilăria vie din
noi, această lume permanentă, durabilă, de neclintit. – Gaston Bachelard
4. Copiii sunt mâinile cu care ne prindem de rai. – Henry Ward Beecher
5. Copilăria e o stare fără vârstă, ea ține de infinit, este singură felie care topește întregul univers înconjurător, vârstă în care nu spaimele de moarte îl
macină pe om, ci spaimele de care se înfioară și gâzele, parte și ele din acest întreg fabulos numit natură. Copilăria este seismograful care anunță
cutremurele intime de mai târziu; în funcție de ea, omul se comportă într-un anumit fel când e matur, și nu altfel. – Petre Sălcudeanu
6. Copilăria e taină dezvăluirii viitorului. – Grigore Vieru
7. Copilăria este inimă tuturor vârstelor. – Lucian Blaga
8. Copilăria este locul unde Dumnezeu poate fi substituit c-un simplu surâs. – Costel Zăgan
9. Copilăria este o boală de care scapi pe măsură ce crești. – William Golding
10. Copilăria este o lume aparte; pentru noi o lume ciudată, fantastică, ireală, pentru cei ce fac parte din ea dimpotrivă, una reală și plină de armonie.
– Eugen Herovanu
11. Copilăria este o lume de miracole și de uimire a creației scăldate în lumină, ieșind din întuneric, nespus de nouă și proaspătă și uluitoare. –
Ionescu
12. Copilăria este partea tangibilă din Paradis. – Claudiu Ovidiu Tofeni
13. Copilăria este primăvară tinereții. – Alexandru Gh. Radu
14. Copilăria este șuvoiul de apă care izvorăște limpede și curat din adâncurile ființei și la care omenirea aleargă fără încetare să-și potolească setea
idealurilor sale de dragoste, de bunătate, de frumusețe, de perfecțiune. – Francesco Orestano
15. Copilăria nu este de la naștere până la o anumită vârstă, iar la o anumită vârstă copilul a crescut și ia toate lucrurile copilărești și le pune la o
parte. Copilăria este regatul unde nu moare nimeni. – Stephanie Meyer
16. Copilăria nu este numai copilăria pe care am trăit-o într-adevăr dar și totalitatea impresiilor despre ea care s-au format în adolescentă și la
maturitate. De aceea, copilăria pare lungă. Probabil fiecare perioadă a vieții este multiplicată datorită reflecțiilor despre ea în perioadă următoare. –
Cesare Pavese
17. Copilăria. O imensă nevoie de mirare. – Victor Hugo
18. Copilăria. Singurul paradis pierdut. – Valeriu Butulescu
19. Copilăria … mai întotdeauna ea trezește în sufletul omului un sentiment de melancolie: lumea tihnei în care visează gingaș și cu sfială mugurul
omenesc ce abia se deschide la viață. Vârsta de aur?? Nu, vârsta neputinței și a sensibilității aproape bolnave. – Ivan Bunin
20. Copilului poți să-i spui tot, tot; întotdeauna m-a uimit cât de puțin cei mari, tații și chiar mamele, își cunosc copiii. Copiilor nu trebuie să le
ascunzi nimic sub pretextul că sunt încă mici și e prea devreme pentru ei să știe ceva. Ce idee tristă și nefericită! Şi ce bine își dau seamă copiii că
părinții lor îi cred prea mici și prea neștiutori, când ei, în realitate, înțeleg totul. Adultul nu știe că, până și în chestiunea cea mai dificilă, copilul îi
poate da un sfat util. – F. M. Dostoievski
21. Cu cât îmbătrânesc, cu atât simț mai profund că puținele bucurii ale copilăriei sunt cele mai bune pe care ți le poate da viață. – Ellen Glasgow
22. Dacă a existat vreodată pe pământ un despotism suprem și fără rezerve, acesta este despotismul unui copil de geniu asupra sufletelor mai puțin
energice ale tovarășilor săi de joacă. – Edgar Allan Poe
23. Dacă păstrezi copilăria mereu cu tine, nu vei îmbătrâni niciodată! – Tom Stoppard
24. Dar copilăria prelungită nu poate rămâne un tărâm al zânelor și al poveștilor ci devine un infern. – Louise A. Bogan
26. De unde sunt eu? Sunt din copilăria mea. Sunt din copilăria mea ca dintr-o țară. – Antoine de Saint-Exupery
27. Există întotdeauna în copilăria noastră un moment când ușă se deschide și lasă să intre viitorul! – Deepak Chopra
28. Sunt convins că, exceptând câteva cazuri extraordinare, o formă sau altă de copilărie nefericită este esențială pentru formarea unor talente
excepționale. – Thornton Wilder
29. Lumea aceasta a amintirilor din copilărie, a vorbelor și a jocurilor pe care le născoceam, mi se va părea mereu dureros de mai adevărată decât
cealaltă lume. – Antoine de Saint-Exupery
30. Maturizarea omului înseamnă să-și recâștige seriozitatea pe care a avut-o la joacă, atunci când a fost copil. – Friedrich Nietzsche
31. Nu este niciodată prea târziu pentru a avea o copilărie fericită! – Tom Robbins
32. Obiectele din casă copilăriei se prefac cu timpul, în icoane. – Paul Louis Lampert
33. Orice om care a reușit să supraviețuiască copilăriei sale, are suficientă informație despre viață pentru tot restul zilelor sale. – Flannery O’Connor
34. Cei mai mulți oameni nu se maturizează, ci doar cresc. – Leo Rosten
35. Secretul geniului este transferul spiritului copilăriei în maturitate. – Thomas Henry Huxley
36. Şi trece trenul copilăriei și nu se oprește decât la vămile cerului. – Ionuț Caragea
37. În copilărie dorești totul, în tinerețe și la maturitate ceva anume, la bătrânețe nimic. – Lev Nicolai Tolstoi
38. Un copil devine adult atunci când își dă seamă că are dreptul să și greșească și că nu trebuie să aibă întotdeauna dreptate. – Thomas Szasz
39. Un copil poate să învețe oricând un adult trei lucruri: cum să fie mulțumit fără motiv, cum să nu stai locului niciodată și cum să ceară cu insistență
ceea ce își dorește. – Paulo Coelho
40. Când nu mai ești copil, ai murit de mult. – Constantin Brâncuși
Data:
Titlul lecţiei : Exprimarea emotiilor. Prezentarea orala a unei experiente proprii pe o tema recomandata
de profesor
1.4. Realizarea unei interacţiuni verbale cu doi interlocutori, folosind strategii simple de ascultare activă și manifestând un
comportament comunicativ politicos faţă de interlocutor(i)
2.4. Manifestarea interesului și focalizarea atenţiei în timpul lecturii unor texte pe teme familiare
 exerciţii de identificare a vorbitorului/ ascultatorului dintr -o secventa audiata

 exerciţii de identificare a cuvintelor chie din mesajul oral
 exercitii de stabilire a ideilor principale/secundare din secventa audiata
 exerciţii de extragere a invatamintelor
 exerciții de precizare a mesajului textului audiat
Resurse:
 audiobook
Evaluare: ex 8/p25
Tema pentru acasă: Ex. nr.9 pag. 25 (compendiu)

Pag. 25 – sugestie pentru audiobook: carteasonora.ro
TEXT – COMUNICARĂ ORALĂ (pag. 25)
,,Nu sunt fericit în fața oglinzii”,

fragment din interviul cu Orhan Pamuk, realizat de Marius Chivu în Dilema veche, III, nr. 25, iunie 2008
Ascultă următoarea secvență narativă, în lectura profesorului, apoi rezolvă cerințele:
- Romanele dvs. conțin nenumărate date și referințe culturale, istorice, religioase – capitole întregi par desprinse din enciclopedii-,
de unde și nevoia ca traducerile să fie însoțite de note și explicații ... Cât de importantă și ce pondere are documentarea în scrisul
dvs.?
- Depinde de carte. Mai întâi am ideea cărții, apoi îmi fac un plan general după care urmează mai multe feluri de documente, în
funcție de ceea ce vreau să scriu la momentul respectiv. Pentru romanul Mă numesc Roșu, de pildă, a trebuit să mă documentez
serios și asta o vreme îndelungată. Am citit și am recitit cărți după care mi-am făcut o mulțime de fișe, am studiat ilustrații și
manuscrise pentru care a trebuit să vizitez muzee din toată lumea și colecții islamice, m-am sfătuit cu curatori...(...)
- O vreme ați studiat pictura – lucru care se vede foarte bine și în Mă numesc Roșu, dar acum mai pictați?
- Mi-ar plăcea să mai pictez, dar acum desenez cu creionul, în alb și negru, și am încă ambiția de a face cărți, însoțite de schițe și
desene.
,,Nu sunt fericit în fața oglinzii”,

fragment din interviul cu Orhan Pamuk, realizat de Marius Chivu în Dilema veche, III, nr. 25, iunie 2008
Ascultă următoarea secvență narativă, în lectura profesorului, apoi rezolvă cerințele:
- Romanele dvs. conțin nenumărate date și referințe culturale, istorice, religioase – capitole întregi par desprinse din enciclopedii-,
de unde și nevoia ca traducerile să fie însoțite de note și explicații ... Cât de importantă și ce pondere are documentarea în scrisul
dvs.?
- Depinde de carte. Mai întâi am ideea cărții, apoi îmi fac un plan general după care urmează mai multe feluri de documente, în
funcție de ceea ce vreau să scriu la momentul respectiv. Pentru romanul Mă numesc Roșu, de pildă, a trebuit să mă documentez
serios și asta o vreme îndelungată. Am citit și am recitit cărți după care mi-am făcut o mulțime de fișe, am studiat ilustrații și
manuscrise pentru care a trebuit să vizitez muzee din toată lumea și colecții islamice, m-am sfătuit cu curatori...(...)
- O vreme ați studiat pictura – lucru care se vede foarte bine și în Mă numesc Roșu, dar acum mai pictați?
- Mi-ar plăcea să mai pictez, dar acum desenez cu creionul, în alb și negru, și am încă ambiția de a face cărți, însoțite de schițe și
desene.
1. Rescrie primul enunt din text.

2. Cine este vorbitorul? Dar ascultatorul?
3. Cui i se adreseaza cel care da interviul?
4. Cum se numeste cartea la care lucreaza?
5. Scrie o idee principala a textului.
Data:
Titlul lecţiei : Narativul literar. Cuvinte-cheie, idee principala, idee secundara.Etapele scrierii unui text
narativ
 exerciţii de precizare a propriilor impresii in urma lecturii textului

 exerciţii de identificare a sensului unor cuvinte.
 exercitii de stabilire a ideilor principale/secundare
 exerciţii de extragere indicilor spatio-temporali
 exerciții de precizare a cuvintelor- cheie
Resurse:
 fise de lucu
Evaluare: ex 8/p26

AVENTURILE LUI TOM SAWYER (fragment) de Mark Twain
CAPITOLUL I
– Tom!
Niciun răspuns.
– Tom!
Niciun răspuns.
– Ce-o fi cu băiatul ăsta? Un’ să fie… Tom, n-auzi?
Bătrânica își trase ochelarii pe nas și privi pe deasupra lor prin odaie, apoi îi sălta și privi pe sub ei. Rareori catadicsea să se uite prin sticla lor la o gâză de
baiețel ca Tom. Erau ochelarii ei de zile mari, la care ținea ca la ochii din cap și pe care îi purta așa, de podoabă, căci la fel de bine ar fi putut să vadă prin niște ochiuri
de plită. Rămase locului o clipă, uluită parcă, apoi fără mânie, dar totuși destul de tare ca s-o poată auzi pereții, spuse:
– Stai tu, că pun eu mâna pe tine și-o să vezi ce…
Dar n-apucă să termine, fiindcă între timp se aplecase și începuse a izbi cu măturoiul pe sub pat, astfel încât nu-i mai rămânea suflu decât pentru icneala cu
care își însoțea loviturile. Sub pat, însă, nimic; doar pisica o zbughi speriată afară.
– Dumnezeule mare, de când sunt n-am mai văzut un băiat ca ăsta!
Îndreptându-se apoi din șale, păși spre ușa deschisă și rămase în prag, iscodind cu privirea aracii roșii și bălăriile din grădină. Dar Tom nicăieri. Atunci ridică
glasul, ca să se facă auzită de departe, și începu să strige:
– To-o-om!
Deodată auzi un fâșâit în spatele ei. Se întoarse tocmai la timp ca să prindă de pulpana
slobodă a hainei un băiețel și să-l oprească din fugă.
– Ia te uită! Cum de nu m-am gândit la cămară! Ce-ai căutat acolo, drace?
– Nimic.
– Cum nimic? Uite ce-i pe mâinile tale, uite ce-ai la gură! Cu ce te-ai mânjit în halul ăsta?
– Nu știu, mătușă.
– Da’ eu știu. Cu dulceață, da…De câte ori nu ți-am spus să nu mai umbli la dulceață, ai? Am să te jupoi de viu, împielițatule! Ia dă nuiaua încoace!
Nuiaua zvâcni în aer, semn că se-ngroașă gluma…
– Iiii! Ia te uită ce-ai în spate, mătușă!
Când bătrânica se răsuci pe loc, strângându-și fustele, ca să vadă ce primejdie o păștea,
băiatul o și luase la sănătoasa, cățărându-se pe gardul înalt de uluci și pierind îndărătul lui. Mătușa Polly rămase o clipă locului, zăpăcită, apoi râse cu blândețe.
– Bată-te norocul să te bată! E-eei! Că nu mai mă-nvăț minte odată! De câte ori nu m-a dus de nas până-acu’, și uite că tot mai mă las păcălită. Ce ți-e și cu
bătrânii! Vorba ceea: nu mai înveți cal bătrân în buiestru. Da’ nici că le-ar potrivi de două ori la fel, împielițatu’! Și-atunci, cum să știu, biata de mine, la ce să m-aștept
de fiece dată? Parcă le-ar cântări cu de-amăruntu’, cât să mă chinuie pân’ să-mi sară țandăra. Și mai știe, afurisitu’, că, dacă-mi dă o clipă răgaz sau mă face să râd, s-a
dus supărarea….nu-l mai pot bate. Da, da, nu mă port cu el cum trebuie. Bătaia e ruptă din rai. Stric copilu’, ăsta-i adevăru-adevărat. Multe o să mai avem de pătimit și
unul și altul, dacă-l las de capul lui. Parc-a intrat diavolu-n el. Doamne, iarta-mă!…Da, ce să fac, e băiatu’ sor-mii, răposata, Dumnezeu s-o ierte, nu mă lasă inima să-l
bat. De câte ori îl iert îmi pare rău, și de câte ori dau în el mi se rupe inima. Bine spune Sfânta Scriptură: omul născut din femeie are viața scurtă și plină de griji; vezi
bine că așa-i. După-masă o să chiulească de la școală și, vreau nu vreau, iar o sa fiu silită să-l pun la treabă mâine, drept pedeapsă. Greu îmi vine să-l pun să lucreze
duminica, când ceilalți copii n-au școală și se joacă, dar ce pot face? Fuge de treabă ca dracul de tămâie, n-am însă încotro, trebuie să-mi fac datoria cât de cât față de
baiat, că doar nu-i vreau pierzarea.
Bunica de Barbu Ştefănescu Delavrancea
O văz, ca prin vis.O văz limpede, aşa cum era. Naltă, uscăţivă, cu părul alb şi creţ, cu ochii căprui, cu gura strânsă şi cu buza de sus crestată în dinţi de
pieptene, de la nas în jos.
Cum dăschidea poarta, îi săream înainte.
Ea băga binişor mâna în sân şi-mi zicea:
– Ghici...
– Alune!
– Nu.
– Stafide!
– Nu.
– Năut!
– Nu.
– Turtă-dulce!
– Nu.
Până nu ghiceam, nu scotea mâna din sân. Şi totdauna sânul ei era plin. Îi sărutam mâna. Ea-mi da părul în sus şi mă săruta pe frunte. Ne duceam la
umbra dudului din fundul grădinii. Ea îşi înfigea furca cu caierul de in în brâu şi începea să tragă şi să răsucească un fir lung şi subţire. Eu mă culcam pe spate şi
lăsam alene capul în poala ei. Fusul îmi sfârâia pe la urechi. Mă uitam la cer, printre frunzele dudului. De sus mi se părea că se scutură o ploaie albastră.
– Ei, ce mai vrei? îmi zicea bunica.
Surâsul ei mă gâdila în creştetul capului.
– Să spui...
Şi niciodată nu isprăvea basmul.
Glasul ei dulce mă legăna; genile mi se prindeau şi adormeam; uneori tresăream ş-o întrebam câte ceva; ea începea să spuie, şi eu visam înainte.
– A fost odată un împărat mare, mare...
– Cât de mare?
– Mare de tot. Şi-şi iubea împărăteasa ca ochii din cap. Dar copii nu avea. Şi îi părea rău, îi părea rău că nu avea copii...
– Bunico, e rău să nu ai copii?
– Fireşte că e rău. Casa omului fără copii e casă pustie.
– Bunico, dar eu n-am copii şi nu-mi pare rău.
Ea lăsa fusul, râdea, îmi dăsfăcea părul cârlionţat în două şi mă săruta în creştetul capului. Câte-o frunză se dăsprindea din ramuri şi cădea legănându-se.
Eu mă luam cu ochii dupe ea şi ziceam:
– Spune, bunico, spune. […]
– Dar ce, ai adormit, flăcăul mamei?
Tresăream.
– A, nu... ştiu unde ai rămas... la-a-a... Zâna Florilor...
Auzisem prin vis.
Pleoapele-mi cădeau încărcate de lene, de somn, de mulţumire. Şi mă simţeam uşor, ca un fulg plutind pe o apă care curge încet, încetinel, încetişor...
Şi bunica spunea, spunea înainte, şi fusul sfâr-sfâr pe la urechi, ca un bondar, ca acele cântece din buruienile în care adormisem de atâtea ori. […]
Când m-am dăşteptat, bunica isprăvise caierul.
Dar basmul?
Data:
Titlul lecţiei : Narativul literar. Cuvinte-cheie, idee principala, idee secundara.Etapele scrierii unui text
narativ
 exerciţii de scriere a unui text narativ

 exerciţii de realizare a unui plan simplu/dezvoltat
 exercitii de stabilire a ideilor principale/secundare
Resurse:
 fise de lucu
Evaluare: ex 8/p27

Data:
Titlul lecţiei : Narativul literar. Propozitie afirmativa.Propozitie negativă.Corectitudine gramaticală
 Redactarea unei propozitii afirmative, dezvoltate , prin care sa prezinte actiunea din text
 Precizarea cauzei care declanseaza actiunea.
 Formularea finalului textului, printr-o propoziţie simpla, afirmativă
 Extragerea unor semne de punctuatie diferite
 Explixarea utilizarii acestora
 Construirea de enunturi care să exprime o mirare , un indemn
Resurse:
 fise de lucu
Evaluare: ex 8/p28
Tema pentru acasă: Ex. nr.9 , 10 pag. 28 (compendiu)
SCHIŢA LECŢIEI –CLASA A V -a B

Data:
Titlul lecţiei : Narativul literar. Propozitie afirmativa.Propozitie negativă.Corectitudine
gramaticală;respectarea normelor ortografice si de punctuatie
comunicative 4.2.Aplicarea achiziţiilor lexicale şi semantice de bază, în procesul de înţelegere şi de exprimare corectă a intenţiilor
comunicative
 Alcatuirea câte unui enunt cu sensul diferit al unor cuvinte din text
 Transcrierea unei propozitii afirmative si a unei propozitii negative
 Transformarea unei propozitii afirmative in propoziţie negativă şi invers
 Redactarea unui dialog pe o temă data, utilizând propozitii afirmative si negative
 Identificare greselilor de exprimare şi ortografie din enunturi date, corectându-le
 Explicarea utilizării a două semne de punctuatie
Resurse:
 fise de lucu
Evaluare: ex 8/p29
Data:
Titlul lecţiei : Narativul literar. Discutarea temei / temelor . Enunţul, punctuatia enuntului , elemente de
redactare . Valori culturale promovate în textele autorilor români(I)
comunicative
 Precizarea cuvantului- cheie in intelegerea textului , motivând alegerea facuta

 Transcrierea cuvintelor din campul semantic dominant din text
 Precizarea enuntului care ilustreaza ideea centrala a textului
 Precizarea temei textului
Resurse:
 fise de lucu
Evaluare: ex 8/p 30
Tema pentru acasă: Ex. nr. 10 pag. 30 (compendiu
Bunica de Barbu Ştefănescu Delavrancea
O văz, ca prin vis.O văz limpede, aşa cum era. Naltă, uscăţivă, cu părul alb şi creţ, cu ochii căprui, cu gura strânsă şi cu buza de sus crestată în dinţi de
pieptene, de la nas în jos.
Cum dăschidea poarta, îi săream înainte.
Ea băga binişor mâna în sân şi-mi zicea:
– Ghici...
– Alune!
– Nu.
– Stafide!
– Nu.
– Năut!
– Nu.
– Turtă-dulce!
– Nu.
Până nu ghiceam, nu scotea mâna din sân. Şi totdauna sânul ei era plin! Îi sărutam mâna. Ea-mi da părul în sus şi mă săruta pe frunte. Ne duceam la
umbra dudului din fundul grădinii. Ea îşi înfigea furca cu caierul de in în brâu şi începea să tragă şi să răsucească un fir lung şi subţire. Eu mă culcam pe spate şi
lăsam alene capul în poala ei. Fusul îmi sfârâia pe la urechi. Mă uitam la cer, printre frunzele dudului. De sus mi se părea că se scutură o ploaie albastră.
– Ei, ce mai vrei? îmi zicea bunica.
Surâsul ei mă gâdila în creştetul capului.
– Să spui...
Şi niciodată nu isprăvea basmul.
Glasul ei dulce mă legăna; genile mi se prindeau şi adormeam; uneori tresăream ş-o întrebam câte ceva; ea începea să spuie, şi eu visam înainte.
1. Rescrie din text primul alineat.

2. Scrie o propoziţie afirmativa din text
3. Scre o propozitie negativă din text.
4. Cum se numeste textul?
5. Despre cine este vorba in acst text?
6. Corecteaza greselile din enunţurile:
- Copii , sunt plecati la munte.
- Iam dat lui Ioana un caiet.
Data:
Titlul lecţiei : Narativul literar. Discutarea temei textului. Enuntul, punctuaţia enunţului, elemente de
redactare. Valori culturale promovate in textele autorilor români(II)
comunicative
5.2. Identificarea unor valori culturale promovate în textele autorilor români din diferite perioade istorice
 Alcatuirea unui enunt in care să precizeze ce reprezintă o imagine dată

 Precizarea unor valori umane importante
 Identificare , in textul propus , a unei alte valori
 Precizarea personajului prin care sunt transmise valori morale
 Explicarea legaturii dintre tema textului si valorile morale promovate
 Identificare unei valori morale pe care să o dezvolte într-un text narativ
 Alcatuirea unui plan al textului narativ care să integreze valoarea aleasă
Resurse:
 fise de lucu
Evaluare: ex 8 / 31p
Tema pentru acasă: Ex. nr. 10 pag 31. (compendiu)
Texte suport pentru pagina 31
Textul A„Cuza- Vodă”- legendă populară
„Strașnic domn a mai fost Cuza- Vodă.

El a făcut școalele, el ne-a dat pământ și tot el a surpat pătulele împărătești. Și bine a făcut. Că bagă acolo fitece
român treisprezece banițe de porumb în tot anul și, când să-și ia și el agonisita, tot ce răgătuise acolo, tocmai după trei ani,
i se dedeau numai trei banițe din tot ce pusese.
Ziceau cârmuitorii că l-au mâncat șoarecii, și porumbul era mâncat de cioclii satului.
Tot el a silit pe ciocoi să plătească bir și să asculte de legi. Ba ălor care n-ascultau le da fum.
Cuza- Vodă nu era fudul. Umbla așa ca noi și, de multe ori, ca să prinză pe mulți slujbași cu ocaua mică, își
schimba fața și hainele să nu-l cunoască nimeni.
Unde pomeneai la el trăsuri și slugi puzderie și bogății stânse grămadă, cum era Bibescu? Ăla se plimba prin țară
cu mare alai; avea la caleașcă șaisprezece cai albi, cu hamurile roșii și vizitii stângaci.
Tot Cuza- Vodă a unit țărișoarele noastre, pe Valahia cu Țara Moldovenească, de a făcut țara noastră strșnic de
mare și de puternică, cum e azi.
Când s-a dus, cică, la împăratul turcesc, ca să-i ceară învoirea de a domni neturburat peste amândouă țările, a
făcut lucruri așa de minunate, că a pus pe gânduri pe turci. (…)”
1. Statuia din imagine reprezintă …………………..

2. Trei valori importante: corectitudine, onestitate sinceritate, empatie, încredere , compasiune, respect,
curaj, autocontrol,iertare ,modestie
3. „Cuza- Vodă nu era fudul.”(modestia) „Umbla așa ca noi și, de multe ori, ca să prinză pe mulți slujbași cu
ocaua mică, își schimba fața și hainele să nu-l cunoască nimeni.”(iubitor de dreptate)
Tot Cuza- Vodă a unit țărișoarele noastre..”(lider, conducator )
4. Cuza –Voda este personajul care intruchipează cinstea, dreptatea corectitudiea, conducător, legiuitor,
5. Tema textului este dreptatea , spiritul civic , intruchipat de Cuza Voda, iar textul le evidentiază prin
prezentarea faptelor domnitorului: umbla prin targuri in haine de rând pentru a surpind pe cei care înşelau
poporul, , a dat legi care ocroteau populatia, a facut scoli, a dat pământ oamenilor, a unit Valahia cu Tara
Moldoveneasca, era un om modest, căruia nu-i placeau fastul si opulenta.
6. Modestia
7. planul textului narativ in care să integrez „modestia”
introducere
-a)Ionut este un copil ai carui parinti au afaceri.
a1) Trăieşte intr-o casa impunătoare
a2) Are servitori şi propriul animal de companie
a3) Locuieste pe o stradă din centrul Bucurestiului
cuprins
b) Prefera să mearga la scoala pe jos, desi părinţii îl roagă să-l ducă cu masina
b1) Zilnic se întâlneste cu colegii in dreptul parcului
b2) află pe drum despre neajunsurile lui Raul, un coleg
b3)Hotărăste să-l ajute, spre uimirea părinţilor, care nu ştiau nimic din preocupările fiului lor
b4) Merge pe la toti prietenii părintilor, cerând sprijin
incheiere
c) La Adulţii sunt uimiti de determinarea băiatului
c1) fiecare ajuta familia lui Raul, spre surprinderea copilului si a părintilor a
Fisă Etapele redactării unui text narativ
1.Stabileşte-ti planul de idei

2. Schiţează pe o foaie compunerea.
3.Reciteste ceea ce ai scris şi corectează sau completează unde consideri ca mai este nevoie.
4. Utilizează sinonime cat mai variate pentru a evita repetitiile.
5. Verifică succesiunea logică a desfăşurării faptelor, ortografia, punctuatia.
6 Scrie compunerea in forma finală.
Nu uita!
 Orice compunere are o structura evidenţiată prin alineate:
1. INTRODUCERE- prezinta locul, timpul, personajele
2. CUPRINS- dezvolta acţiunea, aşa cum ţi-o imaginezi tu
3. ÎNCHEIERE – prezintă modul în care s-a finalizat acţiunea şi sentimentele pe care le au
personajele
Textul A„Cuza- Vodă”- legendă populară
„Strașnic domn a mai fost Cuza- Vodă.

El a făcut școalele, el ne-a dat pământ și tot el a surpat pătulele împărătești. Și bine a făcut. Că bagă acolo fitece
român treisprezece banițe de porumb în tot anul și, când să-și ia și el agonisita, tot ce răgătuise acolo, tocmai după trei ani,
i se dedeau numai trei banițe din tot ce pusese.
Ziceau cârmuitorii că l-au mâncat șoarecii, și porumbul era mâncat de cioclii satului.
Tot el a silit pe ciocoi să plătească bir și să asculte de legi. Ba ălor care n-ascultau le da fum.
Cuza- Vodă nu era fudul. Umbla așa ca noi și, de multe ori, ca să prinză pe mulți slujbași cu ocaua mică, își
schimba fața și hainele să nu-l cunoască nimeni.
Unde pomeneai la el trăsuri și slugi puzderie și bogății stânse grămadă, cum era Bibescu? Ăla se plimba prin țară
cu mare alai; avea la caleașcă șaisprezece cai albi, cu hamurile roșii și vizitii stângaci.
Tot Cuza- Vodă a unit țărișoarele noastre, pe Valahia cu Țara Moldovenească, de a făcut țara noastră strșnic de
mare și de puternică, cum e azi.
Când s-a dus, cică, la împăratul turcesc, ca să-i ceară învoirea de a domni neturburat peste amândouă țările, a
făcut lucruri așa de minunate, că a pus pe gânduri pe turci. (…)”
1. Rescrie ultimul alineat.

2. Alege, prin incercuire, personajul despre care vorbeste: a)Bibescu, b)Cuza-Vodă
3. Ce a făcut Cuza-Vodă: a) a luat pământul oamenilor b) a făcut şcoli, c) asuprea poporul
4. Cuza -Vodă era: a) mândru b) fudul c) modest
5. Numeste o actiune făcută de Cuza –Vodă din textul suport.
Data:
Titlul lecţiei : Narativul literar.
Inferenţe simple(Relaţii cauză-efect), predicţii. Enunturi asertive, enunţuri interogative(I)
comunicative
 Precizarea cauzei/ motivului întâmplării din text

 Identificarea efectului acţiunii, aşa cum reiese din text
 Precizarea informatiilor esenţiale din text, integrându-le în câte un enunt asertiv
 Numirea unui detaliu care nu influentează acţiunea textului
 Transformarea unui element de detaliu intr-o informatie esenţiala dintr-un enunt interogativ.
 Precizarea ideilor principale/secundare
Resurse:
 fise de lucu
Evaluare: ex 8 / 32p
Tema pentru acasă: Ex. nr. 10 pag 32. (compendiu)

08 Pograma LB Lit ROMANA BAC Uman

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

08 Pograma LB Lit ROMANA BAC Uman

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SCHIŢA LECŢIEI –CLASA A V-a B

Disciplina: Limba și literatura română

Activitaţi de invatare: (pag. 13-Compendiu)

 Precfizarea informatiilor cu privire la propria persoana

Tema pentru acasă:Ex. nr. 9,10 pag. 13(compendiu)

- acţiuni exercitate cu ajutorul cuvântului, care implică prezenţa a doua persoane

 Bună ziua! Dacă nu vă supărați, mai aveți bilete la piesa „Păcală”?

Disciplina: Limba și literatura română

Activitaţi de invatare: (pag. 14-Compendiu)

Tema pentru acasă:Ex. nr. 9,10 pag. 14(compendiu)

-Identifică daca are loc: comunicare verbala/pparaverbala/ nonverbala

Disciplina: Limba și literatura română

Activitaţi de invatare: (pag. 14-Compendiu)

 Crearea de contexte pentru diferite acte de limbaj

- acţiuni exercitate cu ajutorul cuvântului, care implică prezenţa a doua persoane

Disciplina: Limba română

Activitaţi de invatare: (pag. 1-Compendiu)

 Identificarea cuvintelor necunoscute

Tema pentru acasă: 10/ p 15

Disciplina: Limba română

Activitaţi de invatare: (pag. 1-Compendiu)

 Identificarea cuvintelor necunoscute

Tema pentru acasă: Realizează un desen inspirat de versurile poziei

Părul mi-este de talaj, Asta-s eu, eşti mulţumit ?

1..Precizează sensul cuvintelor subliniate.

Disciplina: Limba română

 Precizarea emotiilor pe care le-a trezit lectura textului

 Mă plictisesc! anunță Doru de pe bancheta din spate a mașinii.

1.Ce emotii ti-a trezit lectura textului?

Fisă de lucru Stefanescu Alexandru

 Mă plictisesc! anunță Doru de pe bancheta din spate a mașinii.

1, Rescrie primele patru replici.

SCHIŢA LECŢIEI –CLASA A V-a B

Disciplina: Limba română

Activitaţi de invatare: (pag. 15-Compendiu)

 exerciţii de lecturӑ a unor texte în versuri, de recitare

 texte literare în versuri

Tema pentru acasă:Ex. nr.9 pag. 15(compendiu)

SCHIŢA LECŢIEI –CLASA A V-a B

Disciplina: Limba română

Activitaţi de invatare: (pag. 16-Compendiu)

 exerciţii de lecturӑ a unor texte în versuri, de recitare

SCHIŢA LECŢIEI –CLASA A V-a B

Disciplina: Limba română

Activitaţi de invatare: (pag. 17-Compendiu)

 exerciţii de lecturӑ a unor texte în proză

 texte literare în versuri

Tema pentru acasă:exercitiul 10/pag17

SCHIŢA LECŢIEI –CLASA A V-a B

Disciplina: Limba română

Activitaţi de invatare: (pag. 18-Compendiu)

 Exercitii de identificare a claselor morfologice : substantiv, adjectiv,pronume,verb.

Tema pentru acasă:exercitiul 9/pag18

Fisa de lucru- Textul literar narativ

: Vladimir Colin, “Fluierul padurii adormite”

1.Precizeaza care sunt personajele

SCHIŢA LECŢIEI –CLASA A V-a B

Disciplina: Limba română

Activitaţi de invatare: (pag. 19-Compendiu)

 exerciţii de identificare a unei teme pentru o compunere narativa

Tema pentru acasă:exercitiul 9,10/pag19

SCHIŢA LECŢIEI –CLASA A V-a B

Disciplina: Limba română