FIȘĂ DE LUCRU

Umanismul

1. Rebus
1

2
a. Primul autor al Letopiseţului Tării Moldovei;
b. Călinescu este autorul operei „Literatura ....... de la origini până în prezent.
c. Autorul unei cronici;
d. Autorul culegerii de legende „O samă de cuvinte”;
e. Cronică;
f. Al doilea autor al Letopiseţului Tării Moldovei;
g. Miron Costin este autorul tratatului De ...... moldovenilor;
h. A scris istoria literaturii române de la origini până în 1830;
i. Gr. Ureche, Miron Costin şi Ion Neculce sunt cronicari......... .

2. Activitate pe grupe

Grupa I
„Creatorul suprem... îl luă pe om şi-l făcu după chipul său, îl aşeză în centrul lumii ca
să-ţi permită să vezi mai bine ce se întâmplă aici. Nu eşti nici de origine divină, nici
pământeană, muritor sau nemuritor... precum propriul tău creator, te poţi cizela cum doreşti.
Ai putea să decazi la nivelul brutelor şi să renaşti într-o ordine divină, conform judecăţii tale.”
(Pico della Mirandola)
„Noua atitudine umanistă care impregnează creaţiile noii culturi în toate domeniile se
caracterizează prin dispreţul şi negarea întregului sistem de gândire dominant în Evul Mediu,
prin propagarea studiului limbii şi al operelor clasicilor greci şi latini, şi prin independenţa şi
laicizarea progresivă a gândirii; fapte care duc la consolidarea spiritului critic, ce operează în
mod liber în toate domeniile activităţii intelectuale.” (Ovidiu Drîmba, Istoria literaturii
universale)
1. Subliniaţi cuvintele cheie.
2. Extrageţi ideile principale.
3. Prezintă rezultatele întregii clase.
 Grupa II
„Doresc ca omul nostru de curte să fie destul de bine instruit în domeniul literelor sau
al studiilor pe care le numim umaniste. Doresc ca el să fie familiarizat cu latina şi greaca,
datorită multitudinii şi varietăţii de lucruri care au fost atât de dumnezeiesc scrise în aceste
limbi. Doresc ca el să cunoască bine pe poeţi, oratori şi istorici şi, de asemenea, ca el să-i
înveţe să scrie în versuri şi în proză, în special în propria noastră limbă.
El va trebui în acelaşi timp să ştie să înveţe să sară, să alerge şi să arunce cu pietrele,
căci, în afara utilităţii acestor exerciţii pentru pregătirea de luptă avem nevoie adesea să
arătăm abilităţi în acest domeniu.
Nu aş fi deloc satisfăcut de curteanul nostru, dacă nu ar fi de asemenea muzician care,
în afară de înţelegerea muzicii, să cânte la mai multe instrumente. Căci, dacă reflectăm bine,
nicio odihnă, niciun medicament nu poate să arate atât de eficace ca muzica, pentru a vindeca
spiritul.”
(Baldassare Castiglione, Curteanul)
1. Subliniaţi cuvintele cheie.
2. Extrageţi ideile principale.
3. Prezintă rezultatele întregii clase

3. Analizați citatele următoare:

Grupa I:
„Valahii sunt încredinţaţi că sunt coloni romani. Argumentul acestui lucru este faptul
că au multe în comun cu limba romană şi se află în teritoriul lor foarte multe monede ale
acestui popor, fără dubiu, indicii mari ale vechimii stăpânirii romane aici.” (Nicolaus Olahus,
Hungaria)

Grupa II:
„Numele cel mai adevărat, autentic, de la primul descălecat prin Traian este rumân sau
romanus, care nume acest popor l-a păstrat întotdeauna... până astăzi, acelaşi nume este dat
îndeobşte şi muntenilor, şi moldovenilor, şi celor ce locuiesc în Ţara Transilvaniei. Rumân
este un nume schimbat la curgerea anilor din roman.”
(Miron Costin, Cronica Ţării Moldovei şi Munteniei)
Grupa III:
„Însă rumânii înţeleg nu numai ceştia de aici, ci şi din Ardeal, care însă şi mai neaoşi,
şi moldovenii, şi toţi câţi şi într-altă parte se află şi au aceasta limba... ce dară pe aceştia cum
zic tot romani îi ţinem. Că toţi aceştia dintr-o fântănă au izvorât şi cură.”
(Stolnicul Constantin Cantacuzino)
Grupa IV:
„Rumânii, câţi să află lăcuitori în Ţara Ungurească şi la Ardeal şi la Maramoroşu, de
la un loc suntu cu moldovenii şi toţi de la Râm se trag.”
„...de la râmleni, ce le zicem latini, pâine, ei zic panis, carne, ei zic caro, găină, ei zicu galena,
muieria, mulier, fămeia, femina, părinte, pater, al nostru, noster şi alte multe din limba
latinească.”
(Grigore Ureche, Letopisețul Ţării Moldovei)