Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Materiale de sinteza compatibile cu corpul uman, cu un spectru larg de proprietati, ce pot fi transform
ate in dispozitive medicale care sa corespunda unor parametri functionali strict impusi.
Materiale biocompatibile destinate” sa lucreze sub constrangere biologica” si prin aceasta adaptate
diverselor aplicatii (Jozefonvicz si Jozefonwicz, 1982)
Orice substanta sau combinatii de substante, in afara de medicamente, de origine sintetica sau naturala,
care poate fi folosita pe o perioada nedeterminata, ca atare sau ca parte componenta a unui sistem
(dispozitiv) in vederea reconstituirii morfologice si / sau functionale a tesuturilor, organelor.
Catetere,
grefe vasculare
memebrane de dializa
lentile intraoculare
pacemaker
dispozitive oftalmologice
dispozitive dentare-implanturi
Cristalin artificial
1.MATERIALE CERAMICE
2.STICLA BIOACTIVA
3.COMPUSI POLIMERICI
5.METALE
2.STICLA BIOACTIVA
3.COMPUSI POLIMERICI
infrastructura )
5.METALE
Materialele ceramice
CERAMICA DE ZIRCONIU
CERAMICA ALUMINOASA
SAFIRBIOCERAMICA
Zirconiu-
-oxid de zirconiu
Material bioceramic
Bioinert si biocompatibil
Safir bioceramica
Istoric
A fost descoperit la Creed, Cornwall, UK de un amator geologist, Reverend William Gregor- denumit
menachite
Mai tarziu a fost redescoperit de catre chimistul german Klaproth (1975) care l-a numit TITANIU dupa
titanii din mitologia greaca
Ti metalic put 99,9 % a fost preparat prin incalzirea Ti Cl4 cu Na 700- 800 grd C- reactia Hunter, de catre
Mattew A. Hunter
Nu a fost folosit in afara laboratorului pana in 1946, cand Kroll a demonstrat ca Ti a putut sa fie produs
comercial prin reducerea TiCl4 cu Mg- reactia Kroll
Proprietati
Aplicatii medicale
-proteza sold
-echipament medical
-osteointegrare implantara
-ortopedie
ALIAJE TITAN
Se adauga elemente de aliere pentru a stabiliza faza α sau β (faza β se transforma in α prin caldura)
9750 C - BBC
Proprietati mecanice ale titanului nealiat si ale unor aliaje utilizate in stomatologie
TURNAREA Ti
Daca vidul nu este perfect, suprafata Ti este contaminata cu un strat superficial , cu o dimensiune de
100 µm ;(scade rezistenta)
Trebuie utilizate materiale de ambalare speciale (oxizi foarte stabili, care sa reziste la temperaturi
mari);
Rezistent
Uşor de obţinut
Pret acceptabil
Compatibilitate buna
Activeaza complementul.
Transportat de macrofage (mai ales ionul de vanadiu) are efect toxic asupra acestora (Wolinsky 1989;
Kohavet al. 1995; Edgerton 1996 ) modificarea starii de suprafata in scopul stabilizarii aliajului in
mediul fluidelor tisulare
Alergii
CHIMISMUL IMPLANTULUI
DIN TITAN
COROZIUNEA
UZURA
OXIZII
STAREA DE SUPRAFATA
Starea unui material depinde de restul masei d. p. d. v. chimic, forma, structura,
datorita:
- dispozitiei moleculare
- reactiei de suprafata
- contaminarii
Calcitite
Cel mai vechi material de comblaj; inca utilizat pt orice tip de defect osos (parodontologie, chir. orala,
chir ortopedica)
Proprietati osteoconductive
Resorbtie rapida
Proprietati osteoconductive
pelote 300-600 µm
Biosticle
MEMBRANE DE REGENERARE
SE FACE PRIN:
IMPLANTURI
ALBERKTSSON-1960
OSTEOINTEGRAREA
– inseamna conexiunea
CRITERII de SUCCES
ALE INTEGRARII IMPLANTARE
(Branemark)
integrare_de etapa:
a)cicatrizare(imediata) b)postcicatrizare
Tiparul de cicatrizare este relativ acelasi pentru marea majoritatea tesuturilor din organismul uman si
presupune o cascada de evenimente celulare si moleculare.
VINDECAREA TISULARA
Intinderea leziunii
Edemul
Hemoragiile
Varsta pacientului
Alimentatia
Infectiile
Mediul
IZOLAREA DE INFECTII
ETAPE:
Compozitia sangelui
• Angiogeneza
• Reepitelizarea
suport
Factorii de crestere
Campurile polarizate electric si mecanic ce exista in jurul celulelor (axoni / dendrite, membrana bazala)
(V. BURLUI)
Permite instituirea unui plan de tratament optim, adaptat la conditiile si cerintele pacientului
Nu poate fi substituit ci doar completat de catre examenele complementare
Diabetul zaharat
Compensat
Decompensat
Displazii ectodermale
asociate ci hipo/anodonţii
Antecedente stomatologice
Antecedente stomatologice
EXAMENUL MUSCULATURII
EXAMENUL ATM
Clasificarea Mitch&Judy
Clasificarea Misch/Judy
Clasa A :
Clasificarea Misch/Judy
Clasa B :
- Latime 2,5- 5 mm
Clasificarea Misch/Judy
Clasa C :
Clasificarea Misch/Judy
Clasa D:
- Atrofie severa
INDICII LEJOYEUX
0- fibromucoasa sanatoasa
1- inflamatie usoara
Examen funcţional
!!!!!!!!parafuncţiile: bruxismul
Scop: Relevarea unor aspecte care ar influenta negativ interventia prin implant.
1. Anemie
Parametri:
1. Hemoleucograma
Hb
RBC
WBC
3. Fe
VSH
Fibirinogen
5. Functia hemostatică
Trombocite
TP
Hb: 12-16 g%
CHEM: 32-36 g%
FL – Importanta:
Neutropenie:
Afectiuni hematopoietice:
Autoimune
Infectii acute:
Localizate: pneumonii, meningită, abcese
Inflamatii (vasculite)
Hemoragie acută
Hemoliză
SMP (leucemii)
Infectii:
Tuse convulsivă
Limfocitoza infectioasă
MI
Hepatită
TBC
Leucemie limfatică
Boala Addison
Boala Chron
IC congestivă
Scaderea productiei:
Anemia aplastică
IR
TBC
- Importanta:
- Apare în:
AH cronică
Intoxicatii
Boli infectioase
Defecte imunologice
Valori scazute:
- Anemie feriprivă
Valorile crescute – nu pun probleme deosebite în sfera interventiilor orale, dar pot fi relevante pentru
coexistenta unor afectiuni ce ar contraindica actul chirurgical;
- Leziuni hepatice acute (gradul crescut este paralel cu gradul necrozei hepatice)
VSH: V. N.: 0-13 mm/h (barbati), 0-20 mm/h (femei) – metoda Westergren
Importanta:
Neoplazii
Infectii severe
FIBRINOGEN
INVESTIGAREA HEMOSTAZEI
1. TROMBOCITE
Valori (TROMBOCITEMIE)
Neoplasme
Infectii
Inflamatii cr.
DOBANDITA:
Infectii severe
EREDITARA
Trombastenia Glanzman
Sdr. Wiskott-Aldrich
Sdr. Ehlers-Danlos
Timpul de sangerare
Cu un ac se inteapa usor pulpa degetului astfel incat sa iasa o picatura de sange, apoi se
cronometreaza timpul care trece pana cand intepatura nu mai sangereaza.
Valori normale
3-4 minute.
Cresteri patologice
Cresteri ale timpului de sangerare semnifica o predispozitie la sangerari, hemoragii.
Timp de coagulare
se recolteaza o picatura de sange din pulpa degetului, se pune pe o lama de sticla si se cronometreaza
timpul care a trecut pana la coagularea sangelui.
Depasirea acestui timp (T.C. crescut) arata ca, coagularea sangelui se face cu intarziere, fapt ce poate
predispune la sangerari, la hemoragii.
Un T.C. scazut (sub cinci minute) indica o coagulare anormal de rapida a sangelui putand duce la
coagularea sangelui chiar in vasele sanguine, asa cum se intampla in unele infectii microbiene.
4. TP - TIMP DE PROTROMBINA
Importanta:
evaluarea fct. hepatice (cel mai util test al evaluarii sintezei hepatice a factorilor coagularii)
TP prelungit:
Importanta
screening-ul hemofiliei A, B
“cel mai fidel test screening” in tulburarile de coagulare (chiar si a defectelor mionore care rar
determina hemoragii semnificative clinic)
util in screening-ul preinterventionist doar la pacientii cu indicatii clinice specifice (de ex. suspiciune
sau hemoragie confirmata, boli hepatice)
TTPA prelungit: Defect al fact. coagularii implicati in calea intrinseca (I, II, V, VIII, IX, X, XI, XII)
TESTE BIOCHIMICE
1. GLICEMIA
Importanta:
1. Diagnosticul DZ (OMS: glicemie a jeune > 126 mg% , minim 2 determinari sau o valoare > 200 mg%)
2. Diagnosticul hipoglicemiei
HIPERGLICEMIE
Diabet zaharat
Hemocromatoza
Feocromocitom
Pancreatita ac, cr
Leziuni SNC
Acromegalie
HIPOGLICEMIE
Afectiuni pancreatice
tumori extra-pancreatice
Boli hepatice
Boli endocrine
Infectii
2. UREEA
Importanta:
aprecierea gradului de lezare a parenchimului renal
Azotemie Renala:
Tumori renale
Rinichi polichistic
Hidronefroza
calculi renali
TBC renal
Azotemie extra-renala:
Insuficienta cardiaca
Infectii
Diabet zaharat
Tulburari gastro-intestinale
3. CREATININA
Valori crescute:
Azotemia pre-renala
Azotemia post-renala
Distrofie musculara
4. ACIDUL URIC
Guta Nefrita
IC
5. TGP/TGO
Importanta:
Valori
Leucemie ac
Pancreatita
Atentie!!
Hepatitele virale B si C
6. PROTEINELE SERICE
V.N. 65-80 g%0
Hiperproteinemie
Colagenoze
Inflamatii cr
Gamapatii monoclonale
Leucemii
Hipergama globulinemii
HIPOPROTEINEMII - 4 cauze:
1. Aport scazut
2.Defect de absorbtie
4.Pierderi renale
7. ELECTROFOREZA
Albumine - 62%
2 globuline - 7%
Medicina moderna a invalidat dictonul lui Voltaire: “arta medicinei consta in amuzarea pacientului in
timp ce natura ii vindeca boala”.
Unii clinicieni nu cunosc inca pe deplin rationamentul ce trebuie urmat in stabilirea unui diagnostic
(sabloane, judecata empirica).
Controlul starii de sanatate costa, si multe studii recente sugereaza necesitatea unei slectii judicioase
a utilizarii investigatiilor de laborator.
EVALUAREA PARACLINICA LOCALA
Dentocult-LB,
Dentocult-SM
Examenul bacteriologic
EVALUAREA
PARACLINICA
LOCALA
STUDIU DE MODEL;
BILANŢ IMAGISTIC;
ANALIZA COMPUTERIZATA
analiza calitativă
analiza cantitativă
analiza calitativă:
analiza cantitativă:
Metode radio-imagistice
ortopantomografia;
teleradiografia;
computer tomografia;
dezavantaje:
imagini deformate
avantaje:
accesibilitate largă
Ortopantomografia
evaluare:
ATM;
Ortopantomografia
Teleradiografia
evaluare:
evaluare:
corticale osoase;
Tehnica Scanora
Tehnica Scanora
avantaje:
aduce mai multe informaţii diagnostice decât radiografiile intraorale sau OPT;
dezavantaje:
medic avizat;
Computer tomografia
“planificarea tratamentului”;
prelucrarea 2D şi 3D a imaginilor;
markeri radioopaci.
Computer tomografia
D1 > 1250 UH
D2 850 – 1250 UH
D3 350 – 850 UH
D4 150 – 350 UH
D5 < 150 UH
tipul osos – clasificarea Lekholm şi Zarb:
Computer tomografia
imagini 3D: poziţia markerilor radio-opaci, anatomia suprafeţelor osoase şi dinţii restanţi.
imagini panoramice:
~ OPT clasic;
imagini axiale:
imaginile originale;
Computer tomografia
Computer tomografia
imagini:
Computer tomografia
riscul de apariţie a unei tumori maligne fatale: între 1:20.000 cazuri şi 1:200.000 de cazuri
vs
identifică precis:
etapa diagnostică
intraoperator
postimplantar
Etapa diagnostică
Etapa preimplantară
Etapa preimplantară
Etapa preimplantară
“se creează un model cu rezultatele dorite şi apoi se determină modul în care se poate ajunge la acest
model”;
markeri mici radioopaci la nivelul crestei alveolare indică poziţia meziodistală a fiecărui implant
propus;
suprafaţa externă a plăci ghid poate fi pensulată cu o substanţă radioopacă (pastă subţire de sulfat de
bariu);
Etapa preimplantară
Etapa preimplantară
evaluare 3D
riscuri
fenestraţie
risc de coliziune
Etapa preimplantară
stereolitografie
Etapa preimplantară
Etapa preimplantară
suport dentar:
Etapa preimplantară
suport osos:
incizie mucoperiostală
vizibilitate bună.
Etapa preimplantară
suport mucos:
pacienţi edentaţi
Etapa preimplantară
implanturi speciale
implanturi zigomatice
Etapa intraoperatorie
RDA, CT;
RADIOGRAFIE DE SUBSTARCTIE
RADIOGRAFIA ORTORADIALA
DIAGNOSTIC PREIMPLANTAR
Iuventoimplantologia
implantul palatin
Consolidarea mandibulei
Contraindicatii
1. Generale
- absolute
- relative
2. Loco-regionale:
- afectiuni inflamatorii sau tumorale ale regiunilor SSG
3. Locale
- definitive
- temporare
Prof.Dr.Vasile Burlui
4. PREGĂTIREA INSTRUMENTARULUI
5. ANESTEZIA
6. INCIZIA
7. DECOLAREA
freza pilot
înşurubare
impactare
4. PREGĂTIREA INSTRUMENTARULUI
5. ANESTEZIA
6. INCIZIA
7. DECOLAREA
freza pilot
înşurubare
impactare
Sisteme implantare
1. Micro-Lok
2. Silhouette
Implanturi de tip Branemark, endoosoase, prezentate sub formă de şurub, cilindru şi cilindru cu
şurub,autotarodante, cu hex extern şi suprafaţă de tip RBM (Resorbable Blast Media), destinate utilizării
în doi timpi chirurgicali, la nivelul crestelor alveolare vindecate
Codificare cromatică
Principiul metodei
A.B.Dental Devices
Implanturi de tip Branemark, endoosoase, prezentate sub diverse forme, adaptate atât aplicării imediat
post-extracţionale cât şi pe creastă alveolară sănătoasă
Principiul metodei
Instrumentar specific
Tehnica aplicării
Reconstrucţia protetică
Periimplantitele
PROF.DR.VASILE BURLUI
LICHIDUL CREVICULAR
Conţine:
Aminoacizi, albumine
3. Funcţia de nutriţie
Osul alveolar:
3. Asigurarea unui suport integru de-a lungul rădăcinii dentare (braţ de pârghie intra-alveolar)
FUNCŢIILE TESUTURILOR PARODONTALE
Ligamentul supra-alveolar
4. Asigură transmitrerea presiunilor de masticaţie din zonele active ale dinţilor prin fibrele dento-
dentare sau trans-septale (arcadă integră)
BIOMECANICA PARODONTALĂ
Epiteliul oral
Epiteliul joncţional
Corionul gingival
Corticala externă
Asigurarea unui suport integru de/a lungul portiunii intraosoase a implantului (bratul intraalveolar al
parghiei)
Bariera biologica
Tensiuni in implant
PATOLOGIA PERIIMPLANTARĂ
PATOLOGIA PERIIMPLANTARĂ
ENTITĂŢI NOSOLOGICE
PATOLOGIA PERIIMPLANTARĂ
ENTITĂŢI NOSOLOGICE
PATOLOGIA PERIIMPLANTARĂ
ENTITĂŢI NOSOLOGICE
ETIOLOGIA PERIIMPLANTITELOR(Rosenberg)
Suprasolicitarea biomecanică
Infecţia
Biocompatibilitatea materialului
Reacţii alergice
Mixtă
Calitatea vietii
-Impact psihologic:
Imagine corporală
- Impact economic:
Costuri directe
Costuri de întreţinere
Costuri indirecte
INSPECŢIA:
INSPECŢIA:
- indici de placa:
0- absenţa plăcii
CRITERII CLINICE
OBIECTIVE DE EVALUARE
PALPAREA: instrumentar
- pas de avans : 1 mm
- sonda electonică :
CRITERII CLINICE
OBIECTIVE DE EVALUARE
Profunzimea pungii periimplantare (PPD) : distanţa de la vârful bontului la vârful sondei situate la
nivelul pungii periimplantare
CRITERII CLINICE
OBIECTIVE DE EVALUARE
Direcţia de sondare
CRITERII CLINICE
OBIECTIVE DE EVALUARE
Gradul de ataşare (PAL): distanţa de la vârful bontului la vârful sondei situate la nivelul pungii
periimplantare
CRITERII CLINICE
OBIECTIVE DE EVALUARE
CRITERII CLINICE
OBIECTIVE DE EVALUARE
CRITERII CLINICE
OBIECTIVE DE EVALUARE
- Stabilitatea primară
EVALUARE PARACLINICĂ
EVALUARE PARACLINICĂ
EVALUARE PARACLINICĂ
EVALUARE PARACLINICĂ
EVALUAREA MICROBIOLOGICĂ
2. Migrarea plăcii bacteriene spre apical: semne clinice şi radiologice ale distrucţiei tisulare în jurul
implanturilor (Lindhe&colab.,1992; Jovanovic et al. 1995)
EVALUAREA MICROBIOLOGICĂ
vechimea implantului
EVALUAREA MICROBIOLOGICĂ
EVALUARE PARACLINICĂ
1. Recoltare: mezial şi distal faţă de fiecre implant, înainte de înregistrarea oricărui parametru clinic,
izolare, după 3 minute : inserarea unor benzi de hărtie specială (uşoară rezistenţă), 15sec
evaluare în Periotron 8000
EVALUARE PARACLINICĂ
DIAGNOSTICUL PERIIMPLATITELOR
TRATAMENTUL PERIIMPLATITELOR
Controlul mecanic
Controlul ocluziei
TRATAMENTUL PERIIMPLATITELOR
Tratmentul chirugical
Tratmentul chirugical
1. Tratament de regenerare tisulară ghidată : corectarea arhitecturii osoase şi regenerarea
pierderii osoase verticale:
Tratmentul chirugical
Tratmentul de contenţie:
- Indicele de placă
BIOMATERIALE
Definitie
Materiale biocompatibile destinate” sa lucreze sub constrangere biologica” si prin aceasta adaptate
diverselor aplicatii (Jozefonvicz si Jozefonwicz, 1982)
Orice substanta sau combinatii de substante, in afara de medicamente, de origine sintetica sau naturala,
care poate fi folosita pe o perioada nedeterminata, ca atare sau ca parte componenta a unui sistem
(dispozitiv) in vederea reconstituirii morfologice si / sau functionale a tesuturilor, organelor.
1.Materialul de implant
2. Relatia intermoleculara
Designul implantului
Modalitatea de fixare
Starea de suprafata
Reactia organismului
Materialul implantar
MATERIALE-a.constituiente de organ
b.constituente de tesut
-substanta de baza
-carrier
-membrane de bariera
-tinte de fixare
BIOMATERIALE
UTILIZATE
ÎN
IMPLANTOLOGIE
1.MATERIALE CERAMICE
2.STICLA BIOACTIVA
3.COMPUSI POLIMERICI
5.METALE
1.MATERIALE CERAMICE
2.STICLA BIOACTIVA
3.COMPUSI POLIMERICI
infrastructura )
5.METALE
Materialele ceramice
CERAMICA DE ZIRCONIU
CERAMICA ALUMINOASA
SAFIRBIOCERAMICA
Zirconiu-
-oxid de zirconiu
Material bioceramic
Bioinert si biocompatibil
Material de referinta pentru jonctiunea epiteliala
Safir bioceramica
Compusii polimerici
Plastificare
Modificarea suprafetei
resorbabilitate
BIOCOMPATIBILITAEA POLIMERILOR
Contaminari accidentale
IN VIVO:
Agresiuni enzimatice
Oxidoreductie
Hidroliza
Decarboxilare
FORME DE IMPLANTURI
DIN TITAN
FORME DE PREZENTARE:
IMPLANTE COMPACTE
- blocuri
- netisulare
- folii
- fire monofibrilare
2. IMPLANTE POROASE
- texturi filamentare
- folii
- fire monofibrilare
Istoric
A fost descoperit la Creed, Cornwall, UK de un amator geologist, Reverend William Gregor- denumit
menachite
Mai tarziu a fost redescoperit de catre chimistul german Klaproth (1975) care l-a numit TITANIU dupa
titanii din mitologia greaca
Ti metalic put 99,9 % a fost preparat prin incalzirea Ti Cl4 cu Na 700- 800 grd C- reactia Hunter, de catre
Mattew A. Hunter
Nu a fost folosit in afara laboratorului pana in 1946, cand Kroll a demonstrat ca Ti a putut sa fie produs
comercial prin reducerea TiCl4 cu Mg- reactia Kroll
Proprietati
Aplicatii medicale
-proteza sold
-echipament medical
-osteointegrare implantara
-ortopedie
ALIAJE TITAN
Se adauga elemente de aliere pentru a stabiliza faza α sau β (faza β se transforma in α prin caldura)
9750 C - BBC
Proprietati mecanice ale titanului nealiat si ale unor aliaje utilizate in stomatologie
TURNAREA Ti
Daca vidul nu este perfect, suprafata Ti este contaminata cu un strat superficial , cu o dimensiune de
100 µm ;(scade rezistenta)
Trebuie utilizate materiale de ambalare speciale (oxizi foarte stabili, care sa reziste la temperaturi
mari);
Rezistent
Uşor de obţinut
Pret acceptabil
Compatibilitate buna
Activeaza complementul.
Transportat de macrofage (mai ales ionul de vanadiu) are efect toxic asupra acestora (Wolinsky 1989;
Kohavet al. 1995; Edgerton 1996 ) modificarea starii de suprafata in scopul stabilizarii aliajului in
mediul fluidelor tisulare
Alergii
CHIMISMUL IMPLANTULUI
DIN TITAN
COROZIUNEA
UZURA
OXIZII
Calcitite
Cel mai vechi material de comblaj; inca utilizat pt orice tip de defect osos (parodontologie, chir. orala,
chir ortopedica)
Proprietati osteoconductive
Resorbtie rapida
Proprietati osteoconductive
pelote 300-600 µm
Biosticle
MATERIALE XENOGENE
de la specii diferite,
AVANTAJE:
-non imunogenic
MEMBRANE DE REGENERARE
2. BIORESORBŢIA= se referă la polimerii solizi care se pot degrada şi ulterior absorbi in vivo(se
elimină pe căi naturale prin degradare, filtrare sau metabolizare).Materialele polimerice
bioabsorbabile se pot dizolva în fluidele circulante făra clivaj al lanţurilor polimerice sau scădere a
masei moleculare.
inflamaţie persistentă
1.persistenţa infecţiei
5.pierderea implantului
FIXAREA MEMBRANELOR
SE FACE PRIN:
PIONEZE / CAPSE;
IMPLANTURI
STAREA DE SUPRAFATA
datorita:
- dispozitiei moleculare
- reactiei de suprafata
- contaminarii
STAREA DE SUPRAFATA A IMPLANTULUI DIN TITAN
SABLAREA
Avantaje:
*evitarea impuritatilor
superficial acoperit
AVANTAJE
biocompatibilitatea HA
DEZAVANTAJE
Impuritatea cristalina si cristalografica a stratului de HA; Legatura implant –HA= slaba (biomecanic
si chimic)
Sterilizarea implantului: hidroxil apatita este o suprafata rugoasa propice atasamentului bacterian
Pierdere osoasa la nivel cortical: hidroxil apatita este rugoasadeclanseaza un raspuns inflamator
care initiaza resorbtia osoasa; designul gatului implantului este lust
Hidroxilapatitei
PLASMA SPRAY
(vaporizare de HA in plasma,
sub vid)
IMPLANTUL
CILINDRU STABILIZAT CP
IMPLANTUL
CILINDRU STABILIZAT
Istoric :
Istoric :
Implant unitar
metodologie nedefinita
-fibro-integrare
*Rezultatele sunt spectaculoase in masura incat orienteaza cercetarea spre dezvoltarea implantelor
cilindrice din titan, insurubate si « ingropate » (enfouis) in os cateva luni, inaite de a fi incarcate
ocluzal.
De ce implante lama ?
De ce implante lama ?
Experienta clinica Experienta clinica a demonstrat ca implantele cilindrica cu lungima mai mica de
10mm nu dau rezultate satisfacatoare pe termen lung
Yves COMMISSIONAT si Francis POULMAIRE au imaginat un design de implant lama si au definit
protocolul chirurgical si protetic care respecta regulile implantologiei moderne
IMPLANTUL
CILINDRU STABILIZAT
PROTOCOLE CHIRURGICAL
Securitatea in realizarea situsului implantar este maxima, deoarece situsul initial nu va fi realizat pina
la profunzimea maxima, si este rectiliniu; este limitat mezial si distal de orificiile de marcaj.
Largirea finala de realizeaza cu un disc de grosime 12/10 mm si raza variabila, in functie de inaltimea
lamei.
Joja directionala din titan , la dimensiunile lamei, este inserata la nivelul situsului implantar.
Infundarea lamei se realizeaza utilizand o piesa port –implant, prin impactare usoara.
Lama se insera la nivelul lojei creat e in os, prin frictiune, cu marginea superioara a gatului implantului
plasat la nivelul crestei si limita superioara a corpului implantului situandu-se la 1mm sub limita
crestei
PROTOCOL CHIRURGICAL
CONCLUZII
implanturile cilindru au indicatii prioritare, atunci cand conditiile anatomice nu se opun
desi nu fac parte din arsenalul terapeutic de rutina, in Europa, utilizarea lamelor largeste posibilitatile
terapeutice in implantologie
sunt rezervate implantarii in sectorul posterior, inferior si superior, pentru creste osoase ascutite sau de
inaltime redusa
Particularitati in protezarea pe
implanturi
3.Implantele orale trebuie sa fie uniform distribuite la nivelul segmentului de arcada edentat.
4.Inainte de incarcarea ocluzala implantul oral trebuie sa aiba semnele si conditiile unei integrari
biologice cat mai perfecte
9. Fixarea definitiva
Legea polinomului este aplicată pentru protezarea convenţională, aplicarea implantelor având ca efect
ameliorarea vectorului de instabilitate sau chiar desfiinţarea sa.
. Suprafata de interfata a implantelor trebuie sa fie bine dimensionata. Implantele orale pentru a
rezista din punct de vedere biomecanic au nevoie de o lungime si un diametru corespunzator, pentru ca
suprafata de interfata a acestora sa substituie suprafata desmodontala a organelor odonto-parodontale
pierdute prin edentatie
În cazul puntilor pe implanturi trebuie respectata legea lui ANTE :”Suprafata parodontala a dintilor stalpi
trebuie sa fie cel putin egala sau mai mare decat suprafata parodontala a dintilor de inlocuit.”
4.Inainte de incarcarea ocluzala implantul oral trebuie sa aiba semnele si conditiile unei integrari
biologice cat mai perfecte
dupa primul an de la aplicarea implantului , resorbtia osoasa observata radiografic trebuie sa fie mai
mica de 0,2 m/ an;
Etapele amprentarii:
In functie de design-ul implantelor se realizeaza portamprente sectionate sau nu. In cazul amprentarii cu
ajutorul portamprentei nesectionate portiunea amprentata nu este protejata de bontul implantului
ramanand solidara acestuia pe pot parcursul procedurii.
Modelarea ocluzala a puntii pe implante se inscrie si in profilaxia parodontala, care atunci cand este
incorect executata va avea ca rezultat suprasolicitarea implantului si depasirea capacitatii de rezistenta
osoasa, finalizandu-se cu aparitia fenomenelor de mobilitate implantara.
. Fixarea definitiva
calităţi biologice deosebite pentru dinţii stâlpi în cazul suprastructurii cu sprijin mixt dentoimplantar
cimentul diacrilic autofotopolimerizabil prezintă un sistem bifazic în care iniţierea polimerizării se face
prin fotopolimerizare iar în profunzime se realizează autopolimerizabil.
2. Pluridentare-monolit
-segmentata
-segmentata+imbricata
Sprijinul-implantar
-mixt:implantar si dentar
3 cementate
4 insurubate
Clasificarea mijloacelor gnatoprotetice sprijinite pe implanturi
- pe implanturi singulare
- pe implanturi solidarizate
Sprijinul -implantar
-mixt:implantar si dentar
Palpare cu sonda
Palpare digitala
-bisturiu circular
bisturiu obisnuit
freza zirconiu
freza metalica
laser
Incizia circulara
Incizia liniara- Unii autori recomanda a se face incizia liniara şi decolarea mucoperiostală în vederea
îndepărtării obturatorului numai în situaţia în care se constata radiologic existenţa unei lize osoase
care circumscrie implantul sau os in exces
Incizia utilizand
laserul
Sectionare
Transmisie
Reflexie
a) prin bonturi paralele cu si fara cape de transfer fara cape de amprentare si fara analoage de
implant
b)prin bonturi neparalelizate-cu implant analog cu si fara cape de transfer, fara cape de amprentare
Portamprente perforate
Turnarea modelului
- cu masca gingivala
Se verifică:
rapoartele ocluzale
închiderea joint-ului implanto – protetic (limita cervicală situată supragingival sau juxtagingival)
- prin cimentare
- prin insurubare
calităţi biologice deosebite pentru dinţii stâlpi în cazul suprastructurii cu sprijin mixt dentoimplantar
cimentul diacrilic autofotopolimerizabil prezintă un sistem bifazic în care iniţierea polimerizării se face
prin fotopolimerizare iar în profunzime se realizează autopolimerizabil.
2. bara Dolder
Confectionarea modelului
Inregistrarea relatiei centrice si montarea in articulator (cu raportul inregistrat prin macheta de ocluzie)
-telescoape
PUNTEA CEMENTATA
PUNTEA INSURUBATA
TENTATIVA
de PROIECT
PLANULUI de TRATAMENT
Protezarea provizorie in implantologie
Etapa “cheie “in cazul restaurarilor protetice pe parcursul evolutiei cunostitelor teoretice si practice
Realitatea clinica ii confera functii esentiale de control si gestiune a parametrilor ocluzali parodontali si
estetici-functionali
E necesara trio-ului pacient practician medic_valoare terapeutica sursa de date clinicecare ii permit sa se
conformezecelor mai mari exigenteale pacientuluisi practicianuluicompenseaza infirmitatea estetica si
functionala
Durata de viata a acestei protezeeste limitata in timp si gradul de elaborare depinde de obiectivele si
durata tratamentului
Realizare facila
Materiale utilizate in vederea realizarii protezelor provizorii in implantologie sunt alese dupa
urmatoarele criterii:
asperizarea marginilor
Materialele folosite pot fi rasini autopolimerizabile ,rasini acrilice ,rasini diacrilice compozite
Asa cum reiese din practica curenta si din datele din literatura de specialitate rezulta:
exotermia rc de polimerizare trebuie controlata atat pentru a limita variatiile dimensionale adaptarea
marginala cat si pentru a evita reactiile pulpo-dentinare
PROTEZARE PROVIZORIE
Măşti Scutan
Echilibrarea
si menţinerea ocluziei
Protecţia
Proteza adjuncta
acrilica
Proteza de temporizare in implantologie amana din considerente biologice protezarea definitiva pana in
momentul in careptri examene clinice si paraclinicese decretaza stabilitatea elementelor campului
protetic /pana cand laboratorul poate furniza proteza definitiva Temporizarea se face in functie de
gradul de afectarea elementului biologic :scurta durata 7zile medie 14-21 zile lunga 21 -30 -61zile
Exista mai multe metode de realizare a protezelor provizorii:fie exclusiv de catre medic, fie in colaborare
cu laboratorul de tehnica dentara.
Prima metoda: piesa protetica e realizata imediat postoperator atat pe dinti restanti preparati cat si pe
implanturi
IMPLANTURILE
TRANZITORII
aplicarea implantelor
Consolidarea grefelor
Faciliteaza vindecarea
implantele conventionle
capa de transfer
- implant analog
- capa plastic
- armatura titan
La pacientii cu edentatii partiale, la care exista malrelatii cranio-mandibulare putem folosi gutiere de
repozitionare cranio-mandibulara prevazute cu indentatii.
La pacientii cu edentatii totale sau subtotale se folosesc pentru repozitionare protezele totale.