Grupul scolar „ Dr. M.

Ciuca” Saveni / Botosani

1. Proiect de activitate educativă extraşcolară

-Cerc de istorie/ Curs opţional, prin CDŞ-

Istorie locală

Argument

Finalitatea istoriei ca disciplină şcolară constă în contribuţia pe care o aduce la

formarea culturii generale, la modelarea personalităţii elevilor, oferind suficiente date
pentru înţelegerea istorie contemporane. Mai mult decât orice altă ştiinţă şi disciplină
şcolară, istoria se remarcă prin aportul ei formativ dar şi prin aplicabilitatea în toate
domeniile vieţii cotidiene, de la politică la economie, de la relaţii sociale la manifestări
culturale.
A. D. Xenopol afirma, cu referire la rolul istoriei:
„ Istoria este singurul mijloc capabil să deştepte în sufletul nostru iubirea cea
sfântă de ţară, ea ne arată cum popoarele au fost mari când au ştiut să sacrifice
interesele pentru binele comun; tot istoria ne învaţă moralitatea, respectul
datoriei, puternica viaţă de familie ce sunt condiţiile înfloririi popoarelor. Ea ne
învaţă iarăşi că dreptatea este lega supremă şi că nici o faptă abătută de la
norma naturală de purtare nu rămâne fără a atrage pedeapsă după sine,
pedeapsă care constă în răul ce se produce din acea faptă însăşi şi se revarsă
asupra popoarelor ce au produs-o”. 1
Astăzi, valorificarea formativă a istoriei are în vedere antrenarea gândirii, apartenenţa la
respectarea adevărului, la obiectivitate, spirit critic, participarea activă şi conştientă la
promovarea şi ocrotirea valorilor sociale, culturale, ce aparţin individului, comunităţii şi
umanităţii în egală măsură.
În contextul globalizării, al integrării europene şi a cosmopolitismului, un curs de istorie
locală ar contribui major la fundamentarea/refundamentarea conştiinţei de sine, a
identităţii, a apartenenţei dar şi la valorizarea propriei istorii, la afirmarea personalităţii…
Cursul poate dezvolta sau, după caz, poate iniţia pe elevi în tehnica studiului istoriei prin
sursele „clasice”, scrise şi nescrise dar şi a studiului istoriei orale. Elevii află care sunt
mijloacele de investigaţie, cum se alcătuieşte un chestionar, cum se realizează un interviu,
cum se compară sursele şi, mai ales, cum se valorifică informaţiile obţinute.
Cursul ar obliga pe profesorul coordonator şi pe elevi să valorifice/să dezvolte aptitudini,
competenţe, cunoştinţe dobândite în cadrul altor discipline şcolare, pe care să le aplice
într-un context nou,diferit.

1
după Gh. Tanasă, Metodica predării/învăţării istoriei în şcoală, Iaşi, 1996, p. 19

Profesor: Florica Nechifor 1

 Grupul scolar „ Dr. M. Ciuca” Saveni / Botosani

Nu în ultimul rând, comunitatea însăşi ar putea fi beneficiara indirectă, prin „produsele”

generate în cadrul cursului, filme, fotografii, albume etc., ce ar determina o regândire a
politicii locale faţă de monumente, clădiri, obiective istorice, culturale, turistice, în sensul
revalorizării, promovării şi valorificării lor.

Domeniul: crosscurricular: istorie +cultură civică+arte plastice+limba română+

utilizare PC

Clasa : a XI/a

Durata activităţii: un an şcolar

Recomandat întalniri 1 oră/săptămână sau o dată la 2 săptămâni

Scopurile activităţii:

Valorificarea resurselor educaţiei non-formale şi informale în vederea dezvoltării

competenţelor de informare, comunicare, relaţionare la elevi.
Valorizarea obiectivă a istoriei locale, pornind de experienţe şi trăiri,
aprecieri
subiective, „conservate” în memoria persoanelor vârstnice din comunitate.
Exersarea / dezvoltarea aptitudinilor şi comportamentelor civice axate pe
respectul celuilalt şi pe toleranţă, aprecierea/acceptarea diversităţii.
Antrenarea altor persoane din afara şcolii în activităţile de documentare.

Competenţe generale:

1. competenţe sociale şi civice; exersarea demersurilor şi a

acţiunilor civice democratice.
2. aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea
surselor istorice.

Competenţe specifice:
- Identificarea de termeni, perceperea unor relaţii şi conexiuni, nominalizarea unor
concepte;
- Compararea şi clasificarea unor date, informaţii, surse, referitoare la istoria localităţii;
- Investigarea, descoperirea, explorarea, reducerea la o schemă, anticiparea unor rezultate,
generarea de idei, argumentarea unor enunţuri, conceperea unor opinii cu solidă
argumentare:
1.1. Construirea unor explicaţii şi argumente intra- şi multidisciplinare cu privire la
evenimente ţi procese istorice.
3.1. Compararea surselor istorice în vederea stabilirii credibilităţii şi a validităţii
informaţiei conţinută de acestea.
.

Profesor: Florica Nechifor 2

 Grupul scolar „ Dr. M. Ciuca” Saveni / Botosani

2.2. Participarea la acţiuni care valorizează trecutul localităţii sau al regiunii

2.3. Realizarea, prin cooperare, a unei investigaţii istorice, care implică relaţionarea
pozitivă cu ceilalţi
3.6. Localizarea în timp şi plasarea în spaţiu a faptelor de istorie a românilor/istorie locală
pe baza surselor istorice
3.7. Stabilirea unor relaţii între aspectele unui fapt istoric din epoca modernă şi din sec.
XX pe baza surselor istorice
4. 2. Utilizarea tehnologiilor de informare şi comunicare pentru obţinerea surselor necesare
formulării unui punct de vedere.
4.4. Realizarea de conexiuni între informaţiile oferite de sursele istorice şi contextul vieţii
cotidiene
Valori şi atitudini:

1. gândire critică şi flexibilă

2. relaţionarea pozitivă cu ceilalţi
3. antrenarea gândirii prospective prin înţelegerea rolului istoriei în viaţa
prezentă şi ca factor de predicţie a schimbărilor
4. rezolvarea pe cale non-violentă a conflictelor
5. valorizarea propriei istorii, identităţi, particularităţi
6. acceptarea diversităţii etnice, sociale, religioase

Metode şi strategii didactice: conversaţia euristică, explicaţia, învăţarea prin

descoperire, simularea, dezbaterea, investigaţia/interviul, brainstorming-ul,
problematizarea, studierea surselor istorice, jocul de rol, metode interactive de
grup (metoda Ştiu-Vreau să ştiu-Am învăţat”, metoda FRISCO, metoda „Cubul”
metoda „Turul galeriei” ş.a.).

Activităţile de învăţare sunt centrate pe:

a. utilizarea surselor istorice, documentare, arheologice,
mărturii ş.a.
b. antrenarea gândirii critice prin lectura activă,
formularea opiniilor personale, elaborarea
argumentelor, formularea de întrebări, elaborarea de
texte, realizarea de proiecte ş.a.
c. utilizarea investigaţiei pentru aplicarea, în mod creativ,
a cunoştinţelor dobândite în situaţii noi şi variate.

Evaluarea se realizează prin portofolii şi proiecte, individuale şi de grup, care sunt

şi activităţi complexe de învăţare dar şi instrumente de evaluare, atât formativă cât
şi sumativă.
Principiile activităţii de învăţare ţin cont de învăţarea activă, centrată pe elev, prin:
 adoptarea unor stiluri diverse, tehnici diverse, ritmuri diverse;
 apeluri la investigaţii continue, la eforturi intelectuale şi motrice şi la
autodisciplină;
 realizarea activităţii de învăţare prin studiu individual şi activităţi de grup;

Profesor: Florica Nechifor 3

 Grupul scolar „ Dr. M. Ciuca” Saveni / Botosani

 formarea implicită activităţii de învăţare a unor atitudini, capacităţi, concomitent

cu îmbogăţirea informaţională;
 pornirea în activitatea de învăţare de la aspecte legate de interesele elevilor, în
scopul realizării evoluţiei lor personale şi integrării sociale ulterioare.
Învăţarea activă înseamnă, conform dicţionarului, procesul de învăţare calibrat pe
interesele /nivelul de înţelegere /nivelul de dezvoltare al participantilor la proces. In
cadrul învăţării active, se pun bazele unor comportamente, de altfel observabile:
*comportamente ce denotă participarea (elevul e activ, răspunde la
întrebări ,ia parte la activitati);
*gândirea creativă (elevul are propriile sale sugestii, propune noi
interpretări);
*învăţarea aplicată (elevul devine capabil să aplice o strategie de
învăţare într-un anumit context de învăţare);
*construirea cunoştinţelor (în loc să fie pasiv, elevul îndeplineşte sarcini
care îl vor conduce la întelegere).

Fiind vorba de un curs opţional sau de o activitate de cerc, se recomandă aplicarea cu

preponderenţă a curriculum-ului informal, fără a se neglija cel formal.
Curriculum-ul informal derivă din ocaziile de învăţare oferite de societăţi şi agenţii
educaţionale, mass media, muzeu, instituţii culturale, ale administraţiei publice, instituţii
religioase, organizaţii ale comunităţii locale, familie.
Lucrul în echipă, în grupuri eterogene

Metode şi strategii didactice:

Accentul se va pune pe metode interactive, specifice lucrului în grup, în combinaţie cu
strategii frontale şi individuale:
învăţarea prin descoperire, investigaţia, portofoliul, proiectul, interviul, simularea,
dezbaterea, problematizarea, brainstorming, organizatorul grafic, simularea,
comparaţia, jocul de rol, „turul galeriei”…

Tematica cursului

1. Relaţia dintre istoria locală, naţională şi universală

Durata: 2 ore

2. Elemente de geografie locală

2 ore,
drumeţie plus adunarea şi comentarea datelor,
fotografiilor, desenelor realizate.

3. Istoria veche a Săveniului şi a vecinătăţilor sale

5 ore, cel puţin o oră la Muzeul de arheologie din localitate
Cercetarea vestigiilor, realizarea de conexiuni cu vestigii aparţinând
epocilor istorice, culturilor arheologice despre care au învăţat la

Profesor: Florica Nechifor 4

 Grupul scolar „ Dr. M. Ciuca” Saveni / Botosani

istorie, pentru determinarea apartenenţei la un areal cultural.

Se recomandă o excursie la Muzeul de istorie din Botoşani.
4. Satul şi moşia Săveni
4 ore.
Documentare, discuţii ce presupun rememorarea caracteristicilor
evului mediu în spaţiul românesc, structuri şi relaţii sociale, viaţa
economică etc. dar şi comparaţii cu realităţile contemporane.
Concluzii despre evoluţie şi conservare.
5. Întemeierea târgului Săveni
4 ore.
Documentare, cu accent pe ceea ce înseamnă târg, activităţi
specifice, resurse. Concluzii, despre contextul/oportunitatea
înfiinţării unui târg în zonă.
6. Aşezarea evreilor în Săveni.
5 ore.
Documentare despre evrei, constituirea unei diaspora în Moldova,
oportunităţi ce au favorizat aşezarea lor în Săveni.
Realizarea de interviuri, identificarea/cercetarea vestigiilor rămase
în localitate, discuţii despre holocaust, consecinţele, riscurile şi
avantajele, în trecut şi astăzi, ale circulaţiei oamenilor, ale
diferenţelor culturale, religioase etc.

7. Săvenii azi: oraş şi sat, industrie şi agricultură, modern şi vechi.

5 ore

8. Tradiţii, obiceiuri, ocupaţii străvechi şi actuale.

5 ore
Se recomandă identificarea unor persoane care practică sau au practicat
meserii vechi, reconstituirea unor obiceiuri, realizarea unui colţ muzeal cu
obiecte casnice „din casa bunicilor”, reconstituirea unui război de ţesut,
„exerciţii” de cusut /brodat ii, ştergare, de confecţionat opinci, garduri de
nuiele, pereţi de chirpici sau nuiele.
Sunt şi amuzante dar sunt mai ales, pentru copii şi bunici/părinţi o
oportunitate de a afla mai multe, de a învăţa să respecte munca şi
produsele locale, oricât de umile ar fi ele. Se poate iniţia şi un „târg” care
să propună valorificare unor vechi tehnici şi produse, pe considerentul că
sunt „eco”.
9. „Istoria lumii incepe cu istoria mea!”
- pregatirea/ expunerea produselor finale ale optionalului referate, filme,
produse manufacturate, fotografii, machete, planse, desene etc.
4 ore

Bibliografie:

Profesor: Florica Nechifor 5

 Grupul scolar „ Dr. M. Ciuca” Saveni / Botosani

- Avârvării, Ilie, colaboratorii, Punţi peste timp.Săveni, 1818-

2008,
Botoşani, ed. Axa, 2008
- Cojocariu, Constantin, Oraşul Săveni – Monografie, Botoşani,
ed. Axa, 2001
- Cojocariu, Constantin, De-a lungul anilor. Dascăli şi elevi,
Botoşani, ed. Quadrat, 1997
- Cojocariu, Constantin, Judeţul Botoşani – structuri
administrativ-teritoriale, Botoşani, ed. Quadrat, 2008
- Chioveanu, Mihai, Holocaustul, un avertisment al istoriei,
Bucureşti, ed. IRIR, 2005
- Florica, Nechifor, „ Majoritari si minoritari. Evrei si romani in
targul Savenilor, secolele XIX- XX”, 2010

Se recomandă utilizarea surselor nonformale şi informale, utilizarea

internetului de exemplu, sub directa îndrumare a profesorului, pentru formarea
reflexului de preluare critică a informaţiilor din diversele site-uri, blog-uri…

Profesor: Florica Nechifor 6