PROIECT DIDACTIC

DATA: 26.02.2019
CLASA: a IX-a
OBIECTUL: Limba şi literatura română
SUBIECTUL LECŢIEI: Situaţia de comunicare dialogată. Semne de punctuație în cadrul dialogului
TIPUL LECŢIEI: de actualizare de cunoştinţe
DURATA: 45’

COMPETENŢE GENERALE:
2. utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale ân situaţii de comunicare
monologată şi dialogată
3. receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse
4. utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de
realizare, cu scopuri diverse

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1 – să definească situaţia de comunicare;
O2 – să numească elementele unei situaţii de comunicare orale;
O3 – să utilizeze în mod nuanţat diferite categorii lexicale în dialog;
O4 – să folosească formulele specifice (iniţiale, de întreţinere, de încheiere) în organizarea unui dialog;
O5 – să folosească în mod corect semnele ortografice şi de punctuaţie în realizarea unui dialog;

STRATEGIA DIDACTICĂ

RESURSE:
-capacităţi normale de învăţare ale elevilor
-loc de desfăşurare: sala de clasă

METODE ŞI PROCEDEE:
-observaţia, conversaţia euristică, explicaţia, problematizarea, argumentarea, exerciţiul de creaţie

MATERIALE ŞI MIJLOACE:
-fişe de lucru, text-suport din „Căldură mare” de I. L. Caragiale, manualul, fişe de portofoliu

FORME DE ORGANIZARE:
-frontal, individual, pe grupuri

FORME DE EVALUARE:
-orală
 SCENARIUL DIDACTIC

MOMENTE ŞI TIMP CONŢINUTUL LECŢIEI STRATEGII DIDACTICE EVALUARE

OBIECTIVE FORME RESURSE
OPERAŢIONA DE ORG. MAT. ŞI
LE PROCED.
2’ -organizarea clasei şi asigurarea Frontal Conversaţia
climatului necesar desfăşurării activităţii

Evocare
2’ -exerciţiu de spargere a gheţii Frontal Conversaţia
Exerciţiul

1’ Profesorul scrie titlul noii lecţii pe tablă, Frontal Conversaţia Elevii notează titlul noii lecţii
iar elevii îl notează în caiete: Situaţia de în caiete.
comunicare monologată şi dialogată

5’
Pentru valorificarea cunoştinţelor Frontal Conversaţia Reactualizarea cunoştinţelor
anterioare ale elevilor, se solicită definirea Individual Explicaţia anterioare , urmărind
Realizarea situaţiei de comunicare. Problematizarea identificarea elementelor
sensului componente ale situaţiei de
O1 comunicare.

Se împarte elevilor, spre exemplificare,

20’ un scurt fragment din textul „Căldură
mare” de I. L. Caragiale. (Anexa 1) Pe grupuri Text-suport Rezolvarea corectă a sarcinilor
O2, O3, O4, O5 Elevii sunt puşi în situaţia de a descoperi Fişe de lucru pe de pe fişa de lucru.
lipsurile în comunicare şi posibilităţi de grupe
ameliorare a acestora, prin rezolvarea
sarcinilor de pe fişa de lucru. (Anexa 2)
O2, O3, O4, O5, 5’ În paralel cu discutarea răspunsurilor, se Frontal Conversaţia
vor nota pe tablă şi în caiete, regulile Explicaţia
comunicării verbale, privind emiţătorul ş
i receptorul.
E:
-trebuie să folosească o formulă de
iniţiere a dialogului;
-trebuie să se facă înţeles prin claritate,
concizie, coerenţă, convingere;
-trebuie să ştie el însuşi foarte bine ceea
ce vrea să comunice;
-să aplice regulile exprimării corecte.
R:
-trebuie să fie atent la ce-i comunică E;
-trebuie să ceară informaţii suplimentare,
în cazul unui mesaj neînţeles;
-trebuie să preia rolul de E când
interlocutorul şi-a încheiat intervenţia
-E şi R trebuie să folosească formule de
O2 întreţinere şi de încheiere a dialogului ; Exerciţiul de Realizarea sarcinilor de pe
-intervenţia nu trebuie să fie lungă; creaţie fişa de lucru.
-E şi R nu se întrerup unul pe altul.

ReflecțieO5 13’ Pune semnele de punctuație cerute de Individual Explicaţia

context. (Anexa) Observaţia
Conversaţia

Frontal

Asigurarea 2’ Temă pentru acasă:

retenţiei şi a Imaginaţi-vă un dialog cu un coleg, pe o temă la alegere, în care să folosiți următoarele semne de punctuație.
transferului (...)
ANEXA 1

SITUAŢIA DE COMUNICARE DIALOGATĂ

Se dă texteul:
„Domnul: Domnu-i acasă?
Feciorul: Da; dar mi-a poruncit să spui, dacă l-o căuta cineva, c-a plecat la ţară.
D: Dumneata spune-i c-am venit eu.
F: Nu pot, domnule.
D: De ce?
F: E încuiată odaia.
D: Bate-i, să deschidă.
F: Apoi, a luat cheia la dumnealui când a plecat.
D: Care va să zică, a plecat?
F: Nu, domnule, n-a plecat.
D: Amice, eşti... idiot!
F: Ba nu, domnule.
D: Zici că nu-i acasă.
F: Ba-i acasă, domnule.
D: Apoi, nu ziseşi c-a pleact?
F: Nu, domnule, n-a plecat.
D: Atunci e acasă.
F: Ba nu, da n-a plecat la ţară, a ieşit aşa.
D: Unde?
F: În oraş.
D: Unde!?
F: În Bucureşti.
D: Atunci să-i spui c-am venit eu.
F: Cum vă cheamă pe dv.?
D: Ce-ţi pasă?
F: Ca să-i spui.
D: Ce să-i spui? de unde ştii ce să-i spui, dacă nu ţi-am spus ce să-i spui? Stăi, întâi să-ţi spui: nu te repezi...
Să-i spui când s-o-ntoarce că l-a căutat...
F: Cine?
D: Eu.
F: Numele dv?...
D: Destul atâta! mă cunoaşte dumnealui... suntem prieteni...
F: Bine, domnule.
D: Ai înţeles?
F: Am înţeles.
D: A!... spune-i că să ne-ntâlnim negreşit.
F: Unde?
D: Ştie dumnealui... da să vie neapărat.
F: Când?
D: Când o putea.
F: Prea bine.
D: Ai înţeles?
F: Am înţeles.

( I. L. Caragiale – Căldură mare)

ANEXA 2
Grupul I

Fişă de lucru

1. Arătaţi dacă dialogul reprodus mai sus respectă structura specifică dialogului. Identificaţi posibilităţi de
completare a unor replici din text.

2. Pornind de la replicile următoare, realizaţi o altă continuare a dialogului:

D: Atunci să-i spui c-am venit eu.
F: Cum vă cheamă pe dv.?

Grupul II

Fişă de lucru

1. Indicaţi un exemplu de informaţie contradictorie oferită de unul dintre interlocutori. Ce generează

această situaţie? (2-3 rânduri)

2. Completaţi replicile alese, astfel încât să fie eliminate informaţiile contradictorii.

GRUPUL III

Fişă de lucru

1. Precizaţi dacă fiecare dintre partenerii de comunicare ştie ce vrea să spună atunci când preia cuvântul.
Motivaţi-vă răspunsul în 2-3 rânduri.

GRUPUL IV

Fişă de lucru

1. Alegeţi răspunsul care credeţi că este corect şi motivaţi-vă alegerea (2-3 rânduri).

În acest fragment cei doi interlocutori nu se înţeleg pentru că:

a) Nu folosesc acelaşi cod;
b) Niciunul nu este atent la ce spune celălalt;
c) Unul dintre interlocutori nu oferă toate informaţiile necesare pentru a se realiza comunicarea;
d) Cei doi interlocutori nu folosesc acelaşi canal.
ION: Cocoană, cocoană... Iaca un răvaș de la Ieși.
CHIRIȚA (tresărind): De la Ieși? A fi de la d-lui... Cine l-o adus?
ION: Un jăndar de la isprăvnicie... Cică-i grabnic.
CHIRIȚA: Grabnic?... adă... (Vrea să ieie răvașul și se oprește.) Da așa s-aduce răvașul, măi oblojitule?
ION: Apoi cum?
CHIRIȚA: Cum?... Nu ți-am spus c-acum îi moda s-aducă răvașele pe talgere?... Ha?
ION: Iaca... parcă răvașele-s alivenci.
CHIRIȚA: Ce-ai zis?... lipsești de-aici... și doar nu mi le-i aduce acu îndată după modă... c-atâta-ți trebuie.
ION: Da unde să găsesc eu talgere, cucoană?... că nu-s sofragiu.
CHIRIȚA: Du-te sus la jupâneasa de cere un talger ș-un șervet.
ION: Și șervet?
CHIRIȚA: Și după ce-i pune șervetu pe talger și răvașu pe șervet... să mi-l prezentezi frumos... ai auzit?
ION: Am auzit. (Se duce în casă zicând:) Să pun talgeru pe șervet și răvașu pe șervet... ba șervetu pe răvaș... ba...
SAFTA: Bine, soro, cum ai răbdare s-aștepți, când îi răvaș grabnic de la frate-meu poate?
CHIRIȚA: Fie măcar de la Pori-împărat... am hotărât să introduc în provinție obiceiurile din Ieși, doar ne-om mai
roade puțintel și noi...N-am dreptate, monsiu Șarlă?

ION: Cocoană (…) cocoană( ...) Iaca un răvaș de la Ieși.

CHIRIȚA (tresărind): De la Ieși (…) A fi de la d-lui(...) Cine l-o adus (…)
ION: Un jăndar de la isprăvnicie(...) Cică-i grabnic.
CHIRIȚA: Grabnic (…) (...) adă (...) (Vrea să ieie răvașul și se oprește.) Da așa s-aduce răvașul (…)măi oblojitule
(…)
ION: Apoi cum (…)
CHIRIȚA: Cum (…)(... )Nu ți-am spus c-acum îi moda s-aducă răvașele pe talgere(…)(... )Ha (…)
ION: Iaca(...) parcă răvașele-s alivenci.
CHIRIȚA: Ce-ai zis(…)(...) lipsești de-aici(...) și doar nu mi le-i aduce acu îndată după modă(...) c-atâta-ți trebuie.
ION: Da unde să găsesc eu talgere(…) cucoană(…)(...) că nu-s sofragiu.
CHIRIȚA: Du-te sus la jupâneasa de cere un talger ș-un șervet.
ION: Și șervet(…)
CHIRIȚA: Și după ce-i pune șervetu pe talger și răvașu pe șervet... să mi-l prezentezi frumos... ai auzit(…)
ION: Am auzit. (Se duce în casă zicând(…)) Să pun talgeru pe șervet și răvașu pe șervet... ba șervetu pe răvaș...
ba...
SAFTA: Bine(…) soro, cum ai răbdare s-aștepți, când îi răvaș grabnic de la frate-meu poate(…)
CHIRIȚA: Fie măcar de la Pori-împărat... am hotărât să introduc în provinție obiceiurile din Ieși, doar ne-om mai
roade puțintel și noi...N-am dreptate, monsiu Șarlă?