SCOALA POSTLICEALA

DIMITRIE CANTEMIR
TG-MURES

IOAN RAD

FARMACOGNOZIE SPECIALĂ
S U P O R T D E C U R S
( t e o r i e s i l a b o r a t o r t e h n o l o g i c )

2011
 CUPRINS

GLUCIDE……………………………………………….........3
POLIURONIDE………………………………………….......4
GLICOZIDE-HETEROZIDE……………………………......7
TIOHETEROZIDE…………………………….......................7
ANTRACENOZIDE…………………….................................9
PRODUSE CU GLICOREZINE…………...........................10
HETEROZIDE CARDIOTONICE........................................11
SAPONINE-SAPONOZIDE………………..........................12
TANINURI……………………………………......................14
FLAVONOZIDE……………………………….....................17
ANTOCIANOZIDE…………………………….....................17
AETHEROLEA…………………………………...................18
REZINE.....................................................................................28
1. GLUCIDE

Glucidele sunt substanţe naturale, care din punct de vedere chimis sunt polihidroxialdehide sau
polihidroxicetone şi reprezintă aproximativ 85-90 % dintre substanţele întâlnite la plante. Glucidele sunt
produse în plante în urma fotosintezei.
Glucidele se clasifică în:
- monozaharide sau oze;
- şi polizaharide sau ozide.
In plante ozele se prezintă în funcţie de numărul de atomi de carbon conţinuţi sub două forme:
- pentoze, zaharide cu 5 atomi de carbon;
- şi hexoze, zaharide cu 6 atomi de carbon.
În funcţie de gruparea funcţională zaharidele pot fi: aldoze sau cetoze.
Ozidele se impart în funcţie de structural or în:
- holozide, polizaharide care în urma hidrolizei formează oze;
- şi heterozide, polizaharide care în urma hidrolizei formează oze şi o componentă neglucidică
numită aglicon.
Holozidele se impart în funcţie de masa moleculară în :
- oligozide, care sunt formate din 2-6 molecule de monozaharide;
- şi poliholozide, care au un număr mai mare de oze.

1.1. PECTINE, MUCILAGII, GUME

Sunt numite şi poliuronide deoarece au în compoziţia lor pe lângă zaharid şi acizi uronici, ca de
exemplu: acid D-glucuronic, acid D-galacturonic sai acid D manuronic.
Mucilagiile sunt răspândite la diferite produse vegetale, ca de exemplu: Althaeae Radix, Scillae
Bulbus, Salep Tubera, Althaeae Folium, Malvae Folium, Verbasci Flos, Lini Semen, Cydoniae Semen
etc.
Gumele se formeaza în general în scoarţe şi se întâlnesc la diferite specii di familiile: Rosaceae
(Prunus species, Amygdalus species), Rutaceae (Citrus species), Leguminoase ( Acacia species) etc.

1.2. Amylum (Amidon)

Este o poliholozidă omogenă foarte răspândită în regnul vegetal. In farmacie se utilizează amidonul
obţinut de la plantele:
- Triticum vulgare (grâu) din familia Gramineae;
- Zea mays (porumb) din familia Gramineae;
- Oryza sativa (orez) din familia Gramineae
- şi Solanum tuberosum (cartof) din familia Solanaceae.
Amidonul are două componente în moleculă şi anume: amiloza si amilopectina
insolubilă.
 1.3. MANNA (Mana)
Este sucul obţinut prin incizii repetate în tulpina arborelui Fraxinus ornus (mojdrean), varietatea
rotundifolia din familia Oleaceae. Mana este purgativ indicat mai ales în pediatrie datorită gustului dulce
şi datorită faptului că nu produce colici.

Figura nr.1. Fraxinus ornus.

1.4. MELL (Mierea)
Este produsă de diferite specii de albine (Apis melifera, Apis ligustica) din familia Apidaceae.

Figura nr.2. Apis melifera.

1.5. GRAMINIS RHIZOMA (Rizom de pir)
Se obţine din rizomul plantei Agropyron repens (pir) familia Gramineae. Acest produs se foloseşte sub form
decoct sau infuzii şi are efect diuretic.

Figura nr.3. Agropyron repens.

2.POLIURONIDE
2.1. AGAR-AGAR (Geloză)
Produsul se obţine din alge roşii (Rodophyceae, clasa Florideae). Pentru prepararea acestui produs se
folosesc diferite specii din genul Gelidium, Gracillaria etc. Produsul se foloseşte în bacteriologie pentru
prepararea mediilor de cultură.
2.2. LAMINARIA (Stipites Laminariae)
Produsul se obţine de la algele: Laminaria cloustonii, Laminaria digitata din familia Laminariaceae.
Acest produs are efect dilatator al colului uterin, iar prin asociere cu scoarţa de frangula se utilizează ca
laxativ.
Figura nr.4. Laminaria cloustonii.
2.3. CARRAGEN ( Muşchi creţ)
Produsul se obţine din algele Chondrus crispus şi Gigartina mamillosa din familia Gigartinaceae.
Plantele trăiesc spontan pe coastele Atlanticului. Acest produs se foloseşte sub formă de decocţii ca : emollient,
în diaree şi în afecţiuni gastrointestinale.

Figura nr.5. Laminaria cloustonii

2.4. LINI SEMEN (Sămânţă de in)
Produsul se obţine de la planta Linum uzitatisimum, familia Linaceae. Acest produs se foloseşte ca atare
sub formă de mucilag ca laxativ. Făina de seminţe de in se utilizeaza,sub formă de cataplasme, cu scop revulsiv.

Figura nr.6. Linum uzitatisimum.

2.5. ALTHEAE RADIX ET FOLIUM (Rădăcină şi frunze de nalbă mare)
Produsul se obţine de la planta Althaea oficinalis, familia Malvaceae. Acest produs se foloseşte în
afecţiuni ale tractului respirator sub formă de cataplasme şi gargară şi intră în compoziţia ceaiurilor pectorale.

Figura nr.7. Althaea oficinalis.

2.6. MALVAE FOLIUM ET FLORES (Flori şi frunze de nalbă)
Produsul se obţine de la planta Malva silvestris, familia Malvaceae. Acest produs se foloseşte ca
expectorant şi sudorific sub formă de infuzie şi intră în compoziţia ceaiurilor pectorale.
Figura nr.8. Malva silvestris.
2.7. TILIAE FLORES (Flori de tei)
Produsul se poate recolta cu bractee sau fără bractee şi se obţine de la plantele Tilia tomentosa, Tilia
cordata şi Tilia grandifolia, familia Tiliaceae. Acest produs se foloseşte ca emolient sub formă de infuzie în
bronşite, tuse şi intră în compoziţia ceaiurilor pectorale.

Figura nr.9. Tilia tomentosa.

2.8. Farfarae folium (Frunze de podbal)

Produsul se obţine de la planta Tusilago farfara. Acest produs se foloseşte ca emolient sub formă de infuzie
în bronşite, tuse şi intră în compoziţia ceaiurilor antiasmatice şi antibronşitice.

Figura nr.10. Tusilago farfara

2.9. Gummi arabicum (Gumă arabică)
Produsul este exudatul obţinut de la planta Acacia Senegal şi de la alte 25 de specii din familia
Leguminoase. Acest produs în farmacie şi în industrie sub formă de pulbere din care se prepară mucilagul.
Mucilagul este întrebuinţat ca emulgator sau ca liant la prepararea comprimatelor, granulatelor etc.
Figura nr.11. Acacia Senegal
2.10. Gummi tragacanthae (Gumă tragacanta)
Produsul este exudatul obţinut de la planta Astragalus gummifer, familia Leguminoase. Acest produs în
farmacie şi în industrie sub formă de pulbere din care se prepară mucilagul. Mucilagul este întrebuinţat ca
emulgator sau ca liant la prepararea comprimatelor, granulatelor, a masei pilulare etc.

Figura nr.12. Astragalus gummifer.

3. GLICOZIDE-HETEROZIDE
Sunt substanţe organice care pe lângă oze (glucoza, galactoza, xiloza, arabinoza, manoza etc) pun în libertate şi
o parte neglucidică numită aglicon.

3.1. Sinapis semen (Seminţe de muştar)

Produsul se obţine de la planta Brassica nigra (muştar negru), familia Crucifere. Acest produs se
foloseşte sub formă de făină de muştar în cataplasme cu effect revulsiv.

Figura nr.13. Brassica nigra

4. TIOHETEROZIDE
4.1. Amygdali semen (Seminţe de migdal)
Produsul se obţine de la planta Amygdalus communis, familia Rosaceae. Acest produs se foloseşte după
îndepărtarea tegumentului pentru prepararea emulsiei de migdale.
Figura nr.14. Amygdalus communis.
4.2. Sambuci flores (Flori de soc)
Produsul se obţine de la planta Sambucus nigra, familia Caprifoliaceae. Acest produs se foloseşte sub
formă de ceaiuri ca: diaphoretic, diuretic şi antireumatic..

Figura nr.15. Sambucus nigra.

4.3. Vitis ideae folium (Funze de merişor)
Produsul se obţine de la planta Vaccinium vitis idaeae, familia Ericaceae. Acest produs se foloseşte sub
formă de ceaiuri ca: antiseptic în infecţii ale căilor urinare şi ca diuretic.

4.4. Uvae ursi folium (Funze de strugurii ursului)

Produsul se obţine de la planta Arctostaphylos uva ursi, familia Ericaceae. Acest produs se foloseşte sub
formă de ceaiuri ca: antiseptic în infecţii ale căilor urinare şi ca diuretic.

Figura nr.16. Arctostaphylos uva ursi.

4.5. Populi gemmae (Muguri de plop negru)
Produsul se obţine de la planta Populus nigra, familia Salicaceae. Acest produs are acţiune astringentă şi
antiseptică datorită heterozidelor, iar datorită flavonozidelor are efect diuretic respectiv se poate utilize sub formă
de unguent în tratamentul bolii hemoroidale.
Figura nr.17. Populus nigra.
4.6. Betulae folium (Frunze de mesteacăn)
Produsul se obţine de la planta Betula verrucosa, familia Betulaceae. Acest produs are efect diuretic şi
diaforetic.

Figura nr.18. Betula verrucosa.

5. ANTRACENOZIDE
Sunt un grup de heterozide naturale cu acţiune purgativă, iar agliconul este derivate de antrachinonă.
5.1. Rhei rhizoma et radix (Rizom şi rădăcină de revent)
Produsul se obţine de la planta Rheum palmatum etc, familia Polygonaceae. Acest produs are effect:
- antidiareic în doze de 0,1-0,5 grame datorită conţinutului de taninuri;
- şi efect purgativ în doze de 1-3 grame datorită antraglicozidelor.

Figura nr.19. Rheum palmatum.

5.2. Frangulae cortex (Scorţă de cruşin)
Produsul se obţine de la planta Rhamnus frangula, familia Rhamnaceae. Acest produs are effect laxative
şi purgativ în funcţie de doză.

Figura nr.20. Rhamnus frangula.

5.3. Aloe (Sabur)
Produsul se obţine din concentrarea sucului obţinut din frunzele diferitelor specii de Aloe, familia
Liliaceae. Acest produs are efect laxative în doze de 0,1-0,25 grame, stomahic în doze de 0,01-0,02 g şi purgativ
în doze de 0,25-1 gram. Efectul se datorează măririi peristaltismului.

Figura nr.21. Aloe.

5.4. Folium et fructus sennae (Simichie, Foi de mamă)

Produsul utilizat se obţine de la planta Cassia angustifolia şi Cassia acutifolia, familia Leguminosae.
Se utilizează folioleleşi fructele acestor plante Şi au effect laxative sau purgative în funcţie de doză.

Figura nr.22. Cassia angustifolia.

5.5. Chrysarobinum (Ararobina, Pulberea de Goa)
Produsul este obţinut prin purificarea latexului secretat de lemnul plantei exotice Andira araroba,
familia Leguminpoase şi conţine crizarobină care are efect antiseptic.
Crizarobina datorită toxicităţii se utilizează exclusiv extern sub formă de unguente în diferite afecţiuni
dermatologice.
6. PRODUSE CU GLICOREZINE
6.1. Jalape Resina et Resina
Produsul se obţine de la planta Exogonium purga, familia Convolvulaceae. Se utilizează rădăcina
tuberificată şi rezina şi are efect laxative şi purgativ în funcţie de doză.

Figura nr.23. Exogonium purga.

6.2. Scamonium et resina scamonii
Produsul se obţine de la planta Convolvulus scammonia, familia Convolvulaceae. Se utilizează rezina
şi are efect laxative şi purgativ în funcţie de doză.

Figura nr.24. Convolvulus scammonia.

7. HETEROZIDE CARDIOTONICE

7.1. Digitalis purpureae folium (frunze de digitală)

Produsul se obţine de la planta Digitalis purpurea (degeţel roşu) familia Scrophulariaceae. Se
utilizează în insuficienţa cardiacă datorită efectului cardiotonic..

Figura nr.25. Digitalis purpurea.

7.2. Digitalis lanataeae folium (frunze de digitală)
Produsul se obţine de la planta Digitalis lanata (degeţel lânos) familia Scrophulariaceae. Se utilizează
în insuficienţa cardiacă datorită efectului cardiotonic..
Figura nr.26. Digitalis lanata.
7.3. Strophanti semen (seminte)
Produsul se obţine de la planta Strophantus Kombe, S. Hispidus sau S. Gratus, familia Apocinaceae.
Se utilizează în insuficienţa cardiacă datorită efectului cardiotonic..

Figura nr.27. Strophantus Kombe.

7.4. Adonidis herba (Tulpină)

Produsul se obţine de la planta Adonis vernalis (Ruscuţa de primăvară), familia Ranuculaceae. Se
utilizează în insuficienţa cardiacă datorită efectului cardiotonic..

Figura nr.28. Adonis vernalis.

7.5. Convallariae herba (Tulpină)
Produsul se obţine de la planta Convallaria majalis (Lăcrămioare), familia Liliaceae. Se utilizează în
insuficienţa cardiacă datorită efectului cardiotonic (Convalatoxina).

Figura nr.29. Convallaria majalis.

7.6. Scillae bulbus (Bulb)
Produsul se obţine de la planta Scilla maritima (Ceapă de mare), familia Liliaceae.
Se utilizează în insuficienţa cardiacă datorită efectului cardiotonic.
Figura nr.30. Scilla maritime.
8. SAPONINE-SAPONOZIDE
Saponinele au următoarele proprietăţi commune:
- prin agitare cu apa formează o spumă abundentă;
- cu apa formează soluţii coloidale sau semicoloidale care dializează foarte greu sau nu dializează şi
împiedică depunerea particulelor în suspensie;
- irită farnigele, mucoasa nazală şi produc strănut;
- hemolizează globulele rişii şi sunt toxice pentru peşti.
8.1. Primulae radix
Produsul utilizat este rizomul şi rădăcinile plantei Primula officinalis (Ciuboţica cucului), familia
Primulaceae.
Produsul se utilizează ca expectorant sub formă de infuzii sau decocturi..

Figura nr.31. Primula officinalis.

8.2. Saponariae radix
Produsul utilizat sunt rădăcinile plantei Saponariae officinalis(Săpunăriţa, ciuin), familia Caryophylaceae.
Produsul se utilizează ca expectorant.

Figura nr.32. Saponariae officinalis

8.3. Senegae radix
Produsul utilizat este rizomul şi rădăcinile plantei Polygala senega, familia Polygalaceae.
Produsul se utilizează ca expectorant sub formă de infuzii sau decocturi.
Figura nr.33. Polygala senega.
8.4. Equiseti herba
Produsul utilizat este tulpina plantei Equisetum arvense (coada calului), familia Equisetaceae.
Produsul se utilizează ca diuretic şi antireumatic sub forma de ceai..

Figura nr.34. Equisetum arvense.

8.5. Liquiritie radix

Produsul utilizat este rădăcina şi stolonii plantei Glycyrrhiza glabra (lemn dulce), familia Leguminosae.
Produsul se utilizează ca diuretic şi spasmolitic sub forma de ceai.

Figura nr.35. Glycyrrhiza glabra.

8.6. Eryngii Herba
Produsul utilizat este tulpina plantei Eryngium planum (scai vânăt), familia Umbelifereae.
Produsul se utilizează ca expectorant în tuse, bronşitesub formă de infuzii sau decocturi.
Figura nr.36. Eryngium planum.

9. TANINURI
Conţin în molecula lor substanţe cu funcţii fenolic au effect astringent şi au câteva proprietăţi commune şi
anume:
- precipită proteinele;
- sunt adsorbite din soluţia apoasă de pulberea de piele, pe care o fac impermeabilă;
- dau precipitate cu metale grele;
- dau precipitate colorate cusărurile ferice;
- precipită şi aglutinează hematiile.

9.1 Quercus Cortex

Produsul utilizat este scoarţa uscată a plantei Quercus robur, familia Fagaceae.
Se utilizează datorită taninului ca: astringent, antidiareic şi hemostatic, sub formă de infuzii sau decocturi.
 Figura nr.37. Quercus robur.

9.2. Gallae

Produsul utilizat este reprezntat de excrescenţele patologice ce se formeaza pe frunzele plantei

Quercus infectoria, familia Fagaceae.
Se utilizează ca materie primă pentru extragerea acidului tanic, care este utilizat în farmacie pentru
prepararea tincturii folosită în gargarisme şi badijonaje.

9.3. Gei Rhizoma

Produsul utilizat este rizomul şi rădăcina plantei Geum urbanum (cerenţel), familia Rosaceae.
Se utilizează datorită taninului ca: astringent, antidiareic şi hemostatic, sub formă de infuzii sau decocturi,
iar datorită Eugenolului este antiseptic.

Figura nr.38. Geum urbanum.

9.4. Hamamelidis folium

Produsul utilizat este frunza plantei Hamamelidis virginiana, familia Hamamelidaceae.

Frunzele se utilizează datorită taninului ca: astringent şi hemostatic iar sub formă de tinctură sau extract
fluid se utilizează ca antidiareic.

Fig.39 Hamamelidis virginiana

9.5. Ratanhiae radix

Produsul utilizat este rădăcina plantei Krameria triandra, familia Leguminosae.

Produsul se utilizează datorită taninului ca: astringent, hemostatic şi antidiareic, sub formă de: pulbere,
tinctură, extract şi sirop.
 Fig. 40 Krameria triandra

10. FLAVONOZIDE
Flavonozidele sunt pigmenţi galbeni ai plantelor numiţi şi antoxantine, care se găsesc sub formă de
heterozide în; flori, frunze, fructe şi în alte organe. Spre deosebire de pigmenţii cartenoidici care se găsesc
localizati în citoplasmă, flavonozidele se găsesc alături de antocianozide şi cathecoli în sucul vacuolar.
Flavonozidele se utilizează în tratamentul suferinţelor legate de permeabilitatea capilarelor, motiv pentru
care sunt încadrat în grupul substanţelor cu proprietaţi de Vitamina P. Unii derivaţi au proprietăţi
diuretice, iar alţii hemostatice şi hipotensive. În general toxicitatea acestor substanţe este apropae nulă.

10.1. Sophorae flores

Produsul utilizat este floarea plantei Sophora japonica (Salcâm iaponez), familia Leguminoasae.
Florile servesc pentru extragerea rutozidei care se utilizează în tulburările provocate de tulburări ale
permeabilităţii capilare.

11. ANTOCIANOZIDE
Antocianozidele sunt pigmenţi ai plantelor, care se găsesc sub formă de heterozide în; florile şi
fructele colorate în roşu, violet sau albastru. Antocianozide se găsesc alături de flavonozide şi cathecoli în
sucul vacuolar. Se utilizează în tratamentul suferinţelor legate de permeabilitatea capilarelor.

11.1. Malvae Arboreae Flores

 Produsul utilizat este floarea plantei Althea rosea (nalbă de grădină), familia Malvaceae. Florile intră
în compoziţia ceaiului pectoral şi se utilizeaza în inflamaţiile căilor respiratorii
.

Fig.41 Althea rosea

12. AETHEROLEA
Uleiurile volatile sub substanţe de natură terpenoidă cu miros şi gust caracteristic.
Uleiurile volatile se întrebuinţează ca aromatizante, parfumuri (Menthae Aetheroleum, Lavandulae
Aetheroleum), condimente dar au şi efecte farmacodinamice, ca de exemplu:
- antiseptice: Eucalypti Aetheroleum, Thymi Aetheroleum etc;
- acţiuni asupra tractului biliar: Menthae Aetheroleum etc;
- revulsive;
- diuretica etc.
În continuare se vor prezenta plante cu conţinut în uleiuri volatile.

12.1. Lavandulae Flores

Produsul utilizat este floarea plantei Lavandula vera (levănţică), familia Labiatae. Florile se utilizeaza
sub formă de infuzie datorită efectelor sedative şi antispasmodice.

Fig.42 Lavandula vera

12.2. Coriandri fructus
Produsul utilizat este fructul matur al plantei Coriandrum sativum (levănţică), familia Umbeliferae.
Fructele şi uleiul volatil se utilizează ca stomachic, carminative şi spasmolitic, iar uleiul volatile se
utilizează şi în parfumerie.

Fig.43 Coriandrum sativum

12.3. Auranţii pericarpium

Produsul utilizat este pericarpul fructelor mature ale plantei Citrus auranţiorum (portocal), familia
Rutaceae. Produsul se utilizează sub formă de infuzii 2-5% ca sedative şi hipnotic, iar uleiul volatile se
utilizează şi în parfumerie si cosmetică.

Fig.44 Citrus aurantiorum

12.4. Citri Aetheroleum

Produsul se obţine prin presarea pericarpului proaspăt al fructelor plantei Citrus limonium (lămâi),
familia Rutaceae. Produsul se utilizează ca aromatizant, stimulant stomacal sub formă de sirop şi în
parfumerie.
 Fig.45 Citrus limonium
12.5. Melissae folium
Produsul utilizat este frunza plantei Melissa officinalis (Roiniţă), familia Labiatae. Produsul se
utilizează sub formă de infuzii ca stomachic, carminativ şi spasmolitic.

Fig.46 Mellisa oficinalis

12.6. Menthae piperitae folium
Produsul se obţine din frunzele plantei Mentha piperita (Izma bună), familia Labiatae. Frunzele se
utilizează sub formă de infuzii 0,5-1,5 % ca stomachic, colaqgog, coleretic şi spasmolitic. Uleiul volatile
şi mentolul au acţiune antiseptică, iar taninul acţiune antidiareică.

Fig.47 Mentha piperita

12.7. Eucalypti folium

 Produsul se obţine din frunzele recoltate de pe ramurile bătrânei ale plantei Eucalyptus globulus
(Eucalipt), familia Myrtaceaeae. Frunzele se utilizează sub formă de infuzii 0,5-1,5 % ca în afecţiuni
pulmonare. Uleiul volatile se utilizeaza sub formă de soluţii alcolice, uleioase sau tinctură.

Fig.48 Eucalyptus globulus

12.8. Niaouli Atheroleum (Gomenol)

Uleiul volatile se obţine prin antrenare cu vapori de apă, din frunzele plantei Melaleuca viridiflora,
familia Myrtaceaeae. Produsul se utilizează sub formă de soluţii uleioase pentru instilare nazală în
afecţiuni ale căilor respiratorii.

12.9. Carvi fructus

Produsul utilizat este fructul matur al plantei Carum carvi (chimen), familia Umbelliferae. Fructele şi
uleiul volatil se utilizează ca stomachic, carminative şi galactogog, iar uleiul volatile se utilizează ca
aromatizant.
12.10. Rosmarini folium
Produsul se obţine din frunzele plantei Rosmarinus officinalis (Rosmarin), familia Labiatae.Uleiul
volatil se utilizeaza intern pentru efectul colagog şi coleretic, iar extern în fricţiuni antireumatice,

Fig. 49 Rosmarinus officinalis

12.11. Juniperi fructus

Produsul utilizat este pseudobaca plantei Juniperus communis (ienupăr), familia Cupressaceae.
Fructele se folosesc sub formă de infuzie ca diuretice şi sudorifice, iar în doze mari pot irita căile urinare
dând hematurie. Uleiul volatil se utilizează extern în fricţiuni antireumatice

Fig.50 Juniperus communis

12.12. Pini montanae athereoleum (Ulei de pin)
Uleiul volatil se obţine prin antrenare cu vapori de apă, din frunzele şi ramurile tinere ale plantei
Pinus montanae, subspecua mugus sau pumilo, familia Pinaceae. Produsul se utilizează sub formă de
soluţii pentru inhalaţii în afecţiuni ale căilor respiratorii, iar extern în afecţiuni reumatice.

Fig.51 Pinus montanae

12.13. Camphora (Camfor)

Se obţine din uleiul volatil al plantei Cinnamomum camfora, subspecua mugus sau pumilo, familia
Lauraceae. Produsul se utilizează intern ca: analeptic cardiac şi respirator sub formă de soluţii injectabile
uleioase administarbile parenterals, iar extern revulsiv în afecţiuni reumatice.

Fig. 52 Cinnamomum camfora