Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
consilierului
de probaţiune
Chişinău, 2004
Autori:
Responsabil de ediţie:
Machetare şi
tehnoredactare: Cătălina Caranfil
CUPRINS
INTRODUCERE............................................................................. p.7
CAPITOLUL I
CAPITOLUL II
CAPITOLUL III
FAZELE PROBAŢIUNII
3
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
4
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
2.2. În penitenciar.....................................................................p.116
2.2.1. Noţiuni generale...........................................................p.116
CAPITOLUL IV
BIBLIOGRAFIE............................................................................p.171
5
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
6
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
INTRODUCERE
William Shakespeare
7
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
CAPITOLUL I
NOŢIUNI GENERALE PRIVIND INSTITUŢIA PROBAŢIUNII
8
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
9
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
10
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
act care mai constituie, cu toate amendamentele făcute, baza legală pentru angajarea
ofiţerilor de probaţiune, în special în Republica Irlanda.
Anul 1948 a reprezentat un moment de răscruce în istoria serviciilor de
probaţiune din Anglia şi Ţara Galilor, prin apariţia Legii justiţiei penale (Criminal
Justice Act), lege ce a stabilit cadrul operaţional al serviciilor şi care este în vigoare şi
în prezent în cele două regiuni istorice ale Marii Britanii.
În Anglia şi Ţara Galilor serviciile de probaţiune sunt plasate sub tutela
Home Office-ului (Ministerul de Interne), în timp ce administrarea fondurilor şi
monitorizarea la nivel naţional sunt realizate de către Inspectoratul de Probaţiune al
Maiestăţii Sale (Her Majesty’s Inspectorate of Probation).
La nivel teritorial, serviciul de probaţiune din Anglia şi Ţara Galilor este
organizat în 56 de regiuni care, în general, se suprapun cu regiunile stabilite prin
organizarea administrativă, excepţie făcând Londra, care este împărţită în şase regiuni
de probaţiune, precum şi regiunile North Wales şi Northumbrie, ce sunt acoperite de
o singură regiune de probaţiune.
Fiecare serviciu de probaţiune se află în subordinea unui Comitet de
Probaţiune - Probation Committee - care este alcătuit din magistraţi şi cel puţin un
judecător de la Tribunalul Regal - Crown Court, în cadrul acestuia fiind, de asemenea,
cooptaţi, pe baza unor criterii stricte, membrii marcanţi ai comunităţii locale, precum
şi specialişti în domeniul muncii sociale.
Serviciile regionale de probaţiune sunt conduse de un şef de serviciu
– Chief Probation Officer, direct răspunzător de funcţionarea serviciului în faţa
Comitetului, fiind ajutat în regiunile mari de un adjunct – Deputy Chief Officer.
11
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
Probaţiunea a apărut şi s-a dezvoltat în mod similar şi în alte state ale Commonlaw-
ului, cum ar fi: Australia, Noua Zeelandă, Canada, Africa de Sud etc.
În Olanda, în anul 1823 a fost înfiinţată, pe baza unei iniţiative non-
guvernamentale, Societatea Olandeză pentru Ameliorarea Morală a Deţinuţilor, care
avea ca principal obiectiv asistenţa persoanelor care au comis infracţiuni.
Activând aproximativ un secol şi jumătate, această societate este socotită
de majoritatea specialiştilor ca temelie a actualului Serviciu de probaţiune olandez.
12
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
13
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
14
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
CAPITOLUL II
15
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
16
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
17
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
18
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
19
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
20
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
21
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
22
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
23
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
24
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
25
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
26
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
Articolul 2. Probaţiunea
Prin probaţiune se înţelege, în sensul prezentei legi, organizarea şi executarea
supravegherii şi monitorizării comportamentului persoanei învinuite, inculpate sau
condamnate, (în continuare “infractor”), acordarea de asistenţă individuală şi orientarea
lui spre un mod de viaţă corect.
Articolul 3. Scopul probaţiunii
Probaţiunea are scopul corectării şi reeducării persoanelor care au săvârşit
infracţiuni, a resocializării şi reintegrării în societate a persoanelor condamnate, pentru
a reduce săvârşirea repetată a infracţiunilor.
Articolul 4. Legislaţia în domeniul probaţiunii
Procesul de probaţiune este reglementat de prezenta lege, Codul penal, Codul
de procedură penală, Codul de executare şi de alte acte normative în vigoare.
Articolul 5. Principiile probaţiunii
Probaţiunea se desfăşoară în baza următoarelor principii:
a) sprijinirea şi încurajarea periodică a persoanelor supravegheate, asistate
şi consiliate în vederea reintegrării lor în societate şi în vederea asumării
responsabilităţii propriilor acţiuni prin formarea unei atitudini corecte
faţă de muncă, ordinea de drept şi regulile de convieţuire socială;
b) ajutorul imediat, apropierea şi oportunitatea asistenţei persoanei
supravegheate;
c) implicarea şi atragerea comunităţii în procesul de reintegrare socială şi
supraveghere a infractorilor;
d) diferenţierea şi individualizarea activităţii de probaţiune;
e) confidenţialitatea dosarului personal de reintegrare socială.
27
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
28
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
29
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
30
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
31
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
Probaţiunea
Probaţiunea Probaţiunea
Probaţiunea
presenten- postsenten-
sentenţială
ţială ţială
Referat
presentenţial Asistenţă şi
În comunitate În penitenciar
de evaluare consiliere
psiho-socială
• De la
instanţă;
Asistenţă şi • Eliberaţi
Supraveghere
consiliere condiţionat
înainte de
termen
Asistenţă şi Asistenţă şi
consiliere consiliere
Supraveghere
32
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
CAPITOLUL III
FAZELE PROBAŢIUNII
33
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
34
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
�
Şef al Serviciului de Probaţiune
�
CERERE
de întocmire a referatului presentenţial de evaluare
psihosocială
Subsemnatul (a) _________________________ avocat în cadrul Biroului ______________________ prin prezenta solicit ca
în baza articolului art.385 alin.1 (.)7 CPP :
Să se întocmească în privinţa persoanei _________________________, născută la data de ___ _________ ________, domiciliat
(ă) în mun. Chişinău, str. ___________, nr. ____ , ap. _____, tel. _________, referat presentenţial de evaluare psiho-socială.
Motivele cererii:
Persoana în cauză este învinuit(ă) de săvârşirea infracţiunii(lor) de ___________________, art. _______Cod Penal, luând în
considerare circumstanţele săvârşirii faptei şi folosindu-mă de dreptul prevăzute de art. 100 alin. 2 CPP, consider, că o pondere
mare în soluţionarea cauzei de către judecător, vor avea împrejurările de fapt a săvârşirii infracţiunii(lor) menţionate.
Examinarea cauzei în şedinţă de judecată va avea loc la data _____ _________ 2004, la Judecătoria sectorului ___________.
____________________________________________________________________
35
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
�
Şef al Serviciului de Probaţiune
�
DEMERS
Prin prezenta solicităm ca în privinţa persoanei _________________________, născută la data de __ _________ ________,
domiciliată în mun. Chişinău, str. ____________________, nr. ____, ap. _____, tel. _________, să se întocmească referat
presentenţial de evaluare psihosocială.
Motivele cererii:
Persoana în cauză este învinuită de săvârşirea infracţiunii(lor) de ___________________, art.______ Cod Penal, luând în
considerare circumstanţele săvârşirii faptei şi conducându-mă de art. 176 / art.385 alin.1 (.)7 CPP, considerăm necesar pentru
soluţionarea cauzei examinarea împrejurărilor de fapt a săvârşirii infracţiunii(lor) menţionate.
Dosarul de urmărire penală se află la Judecătoria / Comisariatul de Poliţie al sectorului _____________
Data ____�
Numele ___________________
Prenumele _________________
Data naşterii ____________________________
Locul naşterii ___________________________
Domiciliul ______________________________
Familia de provenienţă:
- normal constituită ________________________
- dezorganizată prin divorţ __________________
- dezorganizată prin părăsirea de către:
mamă _______________ tată _______________
- concubinaj________________________
- părinţi necunoscuţi:
mama _______________ tata _______________
reprezentantul legal __________________________________________________________________________________________________________
Părinţii:
Tata:
Numele __________________________________ prenumele ___________________________ Data naşterii ____ _________________ __________
- profesiunea / meseria / ocupaţia pe care o practică____________________________________________________________________
- locul de muncă_______________________________________________________________________________________________
- lucrează ocazional / sezonier / pensionar de vârstă /de boală / şomer _____________________________________________________
- decedat în anul __________________________ cauza _______________________________________________________________
- decăzut din drepturi părinteşti ___________________________________________________________________________________
Starea de sănătate a tatălui:
- sănătoasă / suferinţe cronice / boli ereditare / alcoolism/drog / boli venerice
Mama:
Numele __________________________________________ prenumele ____________________ Data naşterii _____ __________________ _______
- profesiunea / meseria / ocupaţia pe care o practică ___________________________________________________________________
- locul de muncă _______________________________________________________________________________________________
- lucrează ocazional / sezonier / pensionar de vârstă /de boală / şomeră ____________________________________________________
- decedată în anul ___________________________ cauza _________________________________________________________________________
- decăzută din drepturi părinteşti ______________________________________________________________________________________________
Condamnări suferite de părinţi (care dintre părinţi, pentru ce fapte, durata condamnării şi felul
ei, în ce perioadă): ___________________________________________________________________________________________________________
Starea de sănătate a mamei:
- sănătos / suferinţe cronice / boli ereditare / alcoolism/drog / boli venerice
36
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
X. Concluzii principale________________________________________________________________________________________________
37
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
Nr. __________
Scrisoare de însoţire
Prin prezenta, la adresarea Dvs., din data _____ _____________ 200_ , privind întocmirea referatului
presentenţial de evaluare psihosocială de către Serviciul de probaţiune Sectorul _____________ pentru
învinuitul / inculpatul ___________ ________________, anul naşterii ____ _____________ _______,
domiciliat or. _________________, str. ________________, nr. ________, ap. _____, tel. __________.
38
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
39
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
40
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
41
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
1. Atitudinea nediscriminatorie
42
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
43
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
44
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
2. Respect
O atitudine de bază a consilierului în munca cu infractorii este cea de
respect, implicând atât oferirea, cât şi solicitarea acestuia. Această atitudine presupune
în egală măsură respect de sine (cunoaşterea, înţelegerea şi acceptarea propriei
persoane) şi respect faţă de ceilalţi (acceptarea, cunoaşterea şi înţelegerea lor). Relaţia
consilier-client este una de respect şi parteneriat, rolul consilierului fiind acela de a-l
ajuta să găsească soluţii proprii la problemele cu care se confruntă.
45
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
3. Acceptarea necondiţionată
Acceptarea este atitudinea care are la bază următoarele principii: fiinţa
umană este valoroasă prin esenţa sa, are capacitatea de a face alegeri responsabile
şi de a lua decizii asupra vieţii personale. Acceptarea este atitudinea de recunoaştere
a demnităţii şi valorii personale a clienţilor, cu punctele lor tari sau slabe, atitudini
pozitive sau negative, interese constructive sau nu, gânduri, trăiri sau comportament,
fără a judeca, critica şi fără condiţionare („Te voi aprecia, dacă....”).
Acceptarea necondiţionată nu este echivalentă însă cu aprobarea oricărei
atitudini, a oricărui comportament şi nu presupune aprobarea sau dezaprobarea a ceea
ce spune sau simte persoana. Este acceptarea modului în care persoana crede sau
simte în mod diferit de ceilalţi.
Obstacole în dezvoltarea acceptării necondiţionate pot fi:
- probleme emoţionale ale consilierului;
- proiectarea propriilor valori, convingeri sau trăiri asupra clientului;
- lipsa respectului de sine;
- lipsa respectului faţă de alţii.
Astfel, non-acceptarea înseamnă: a da sfaturi („Fă aşa...”), a analiza
(„Ceea ce ai tu nevoie este...”), a moraliza („Trebuie să faci asta şi apoi...”), a
condiţiona („Dacă se mai întâmplă...”), a eticheta („Eşti prost pentru că ai făcut...”),
a evita („Hai să uităm...”).
4. Transparenţă / onestitate
46
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
47
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
48
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
49
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
1.3.3.2. Interviul
50
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
Dar, în acelaşi timp, este necesar să ţinem seama de faptul că întrebările deschise:
• au un caracter non-directiv;
• pot să creeze disconfort clienţilor care au o experienţă redusă în rolul de intervievat
sau care au dificultăţi de comunicare;
• au o eficienţă redusă în cazul clienţilor vorbăreţi, al celor ostili sau irascibili.
51
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
52
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
53
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
• Întrebări de explorare
- Directe: se folosesc pentru a obţine informaţii detaliate cu privire la subiectul
investigat.
Exemplu: „ Cine?”
„ Unde?”
„ Când?”
„ Din ce cauză?”
„ Cum?”
54
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
55
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
Exemplu:
„ Sunteţi de acord că... ? “
„Regreţi ceea ce ai făcut? “
56
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
Reguli:
1. Evitaţi să faceţi judecăţi de valoare
încercaţi să nu evaluaţi în bine / rău, adevărat /fals etc., ceea ce spune clientul, pentru
ca o dată ce aţi făcut o astfel de judecată, aveţi mintea închisă şi devine dificil sau
imposibil să mai înţelegeţi punctul de vedere al celui care vorbeşte.
2. Ascultaţi întreaga relatare a clientului
Asiguraţi-vă că aveţi timp suficient la dispoziţie pentru a asculta cu atenţie întreaga
relatare a clientului, într-un loc adecvat, fără a fi întrerupţi.
3. Descifraţi sentimentele şi emoţiile clientului
Încercaţi să pătrundeţi înţelesul sentimentelor şi emoţiile care însoţesc afirmaţiile
clientului şi să observaţi semnele de ezitare, ostilitate, anxietate. Fiţi atenţi la situaţiile
în care clientul devine evaziv, la lucrurile pe care le omite, la subiectele pe care le
evită frecvent.
4. Formulaţi întrebările cu atenţie
Folosiţi expresii care încurajează clientul şi evitaţi afirmaţiile de genul „Nu-i adevărat”,
„Nu te cred”, afirmaţii care vă determină să vă pierdeţi obiectivitatea, iar persoana
intervievată devine defensivă şi nu se mai poate exprima autentic.
Folosiţi întrebări care ajută clientul să exploreze situaţia supusă evaluării:
Exemplu:
• Ce simţi faţă de această situaţie?
• Aveţi alte sentimente legate de acest subiect, pe care nu le-aţi exprimat, ca de
exemplu teamă, dragoste, ură, vinovăţie?
• Aţi avut în vedere toate posibilităţile?
• Ce simţiţi acum?
5. Ascultaţi cu atenţie ceea ce spune clientul pentru a fi capabil să înţelegeţi ideea
principală
Puneţi, apoi, întrebări care să ajute clientul să exploreze acea idee. Puneţi întrebări
legate de ultimul lucru pe care l-a prezentat clientul.
6. Fiţi atenţi la exprimarea non-verbală a clientului
a. la emoţiile exprimate prin tonul vocii, mimica, gestica, postura corpului, ezitări
etc.;
57
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
Pe baza practicii obţinute în urma fiecărui interviu în parte, se poate întocmi un ghid
de interviu, care cuprinde întrebările ce vor fi utilizate pe parcursul activităţii viitoare,
menit să ajute la obţinerea mai eficientă a informaţiilor necesare. Trebuie precizat
că acest ghid are menirea de a ne ajuta să atingem toate punctele propuse pentru
respectivul interviu şi nu de a fi un instrument rigid şi inutil.
58
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
59
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
Atunci când vorbim de risc, trebuie să ne referim la două componente distincte pe care
trebuie să le evaluăm:
A) riscul de recidivă;
B) riscul pentru victime, personalul care lucrează cu infractorii şi de
autovătămare;
S-a demonstrat că probabilitatea de a comite infracţiuni este asociată statistic cu câţiva
factori statici:
• vârsta la prima condamnare (cu cât aceasta este mai mică, cu atât riscul este
mai mare);
• vârsta actuală (cu cât aceasta este mai mică, cu atât riscul este mai mare);
• sex (bărbaţii comit mai multe infracţiuni decât femeile, deci probabilitatea
statistică pentru un bărbat de a comite infracţiuni este mult mai mare decât
pentru o femeie);
60
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
61
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
62
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
Astfel, ajunşi în acest punct al evaluării, ştim deja care sunt nevoile
criminogene şi non-criminogene, nivelul riscului de recidivă şi al riscului de a produce
prejudicii fizice sau psihologice şi care este capacitatea şi nivelul motivaţiei pentru
schimbarea persoanei. Având această imagine de ansamblu, putem stabili intervenţia
necesară pentru reducerea riscului sau menţinerea lui la un nivel scăzut. Pentru aceasta
este important de reţinut că, în orice intervenţie, protecţia publicului de orice fel de
prejudicii este mai importantă decât nevoile individuale ale persoanei.
Întrebările la care trebuie să răspundem acum se referă la tipul intervenţiilor
necesare pentru a oferi cea mai bună şansă de reducere a riscului şi pentru care dintre
nevoile evaluate aceste intervenţii sunt indicate şi realiste în vederea realizării unei
schimbări comportamentale adevărate.
Iată câteva principii-cheie în ceea ce priveşte evaluarea riscului:
• strategiile de intervenţie trebuie să se plieze pe riscul identificat (tipul şi
nivelul acestuia);
63
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
64
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
65
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
Pentru prezentarea unui exemplu de referat propunem drept model următorul referat
(doc. 4).
Doc. 4. Model de referat presentenţial de evaluare psiho-socială
În baza art. 475 CPP, judecătorul XX, Judecătoria sect. Centru al mun. Chişinău, a solicitat
întocmirea referatului presentenţial de evaluare psiho-socială a personalităţii minorului.
Serviciul de probaţiune a întocmit prezentul referat în corespundere cu art. 385 al.1 (7) şi art. 475.
Minorul, VM, s-а născut la 00 februarie anul 1988 în municipiul Chişinău, provenind din căsătoria
dnei SM (a.n. 1966) şi a dlui VM (a.n. 1964).
66
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
Din informaţia parvenită de la Centrul de Plasament Temporar pentru Minori s-a constatat că
tatăl minorului a abandonat familia de mai mult timp şi este plecat peste hotarele RM. Mama minorului este
originară din Odesa, face abuz de alcool, nu-şi îndeplineşte obligaţiunile sale de părinte, neglijindu-şi fiul. Din
informaţia furnizată de dl VB, şef-adjunct la Centrul de Plasament Temporar pentru Minori, s-a sesizat faptul
că minorul a „vizitat” Centrul de Plasament de 4 ori fiind învinuit de vagabondaj, deseori se urca în tren şi
pleca la Odesa.
Până în 1997 mama a locuit în apartamentul 000 de pe bd. Dacia, 000, apoi îşi retrage viza de
reşedinţă şi se stabileşte cu traiul în or. Ialoveni, adresa nefiind cunoscută.
Din altă sursă de informaţii (dl NN, inspector pentru minori, CPS Centru) aflăm că părinţii minorului
YY sunt divorţaţi. Inspectorul pentru minori, dl VM relatează că mama minorului ar fi fost lipsită de drepturile
părinteşti în perioada cînd locuia în sectorul Botanica, fapt afirmat de minor, însă nu se ştie la sigur, deoarece
nu a fost găsit actul doveditor. Mama concubinează cu un oarecare T, la sectorul OO.
Din dosarul penal al minorului aflăm că se află la evidenţa psihiatrului. Din octombrie 2003 până în
martie 2004 minorul s-a aflat în familia dnei TE pe str. Lermontov, 00. Dna ET este plasată în câmpul muncii,
fiind angajată în calitate de taxatoare la Parcul Urban de Autobuze. Unul din feciorii dnei s-a împrietenit cu VT
şi a rugat-o pe mama sa să-i permită să rămână la ei pe o noapte. Discutând cu băiatul, ET a înţeles că acesta
nu are unde locui şi i-a propus să trăiască la ei, fapt cu care băiatul a fost de acord. A motivat prin faptul că i
s-a făcut milă de băiat. Dna E locuieşte într-o căsuţă mică cu cei doi fii ai ei: EA (a.n.1989) şi EG (a.n.1988).
În aceeaşi ogradă locuieşte soţul EA (a.n.1960) împreună cu mama acestuia. Soţii locuiesc separat din cauza
neînţelegerilor şi conflictelor ce apar în familie. În urma unui asemenea incident câţiva ani în urma AE a fost
înjunghiat de soţie. Din informaţia oferită de dl NN, inspector pentru minori, CPS Centru, aflăm că dna ET
este fostă deţinută. Familia este la evidenţa Direcţiei pentru Protecţia Drepturilor Copilului sectorul Centru
ca socialmente vulnerabilă, copiii fiind plasaţi la studii la şcoala-internat nr. 1 din municipiul Chişinău. Dna E
ne-a vorbit doar numai de feciori, dar din sursele de informaţii (DPDC sec. Centru) s-a aflat că mai este o fiică
a doamnei, CT (a.n.1987), din prima căsătorie a acesteia. Minora are deficienţe mintale (retard mintal sever şi
este eleva şcolii speciale nr. 6) şi se află la evidenţă ca fiind fugară, practicând vagabondajul. Actualmente C
se află în altă familie, din cauza că mama face abuz de alcool şi îşi permite să aplice forţa fizică, să o înjure.
Există o probabilitate că minora a fost silită să întreţină relaţii sexuale cu fraţii săi – G şi A, fapt ce a făcut-o
să evadeze din familie. La cazul acestei minore lucrează Centrul de asistenţă psihosocială „Amicul”, care de
asemenea cunosc situaţia. La momentul dat nu se poate spune cu toată certitudinea dacă s-a produs incidentul
între fraţi şi soră. Acestea se cunosc din spusele minorei.
Minorul YY a cunoscut-o pe dna EG (a.n. 1963) o bună prietenă a dnei ET, ce locuieşte în str.
Ştefan Vodă, 00. Din martie 2004 până la finele lunii iunie 2004 minorul YY a locuit în familia acesteia. La
moment dna E nu este plasată în câmpul muncii (până nu de mult a lucrat la un bar din comună în calitate de
vânzătoare). În familia G cresc şi se educă doi copii, EG în vârstă de 18 ani şi SG în vârstă de 15 ani. Familia
locuieşte într-o casă mare cu două nivele. Situaţia socio-materială este bună. Din cele relatate de dna E s-a
aflat că la începutul lunii martie la dumneaei a venit V cu rugămintea de a locui la ea în familie. Minorul
vorbea despre faptul că nu are ce mânca, fapt ce l-a determinat să participe la furtul produselor alimentare din
cantina şcolii nr.24 împreună cu un prieten de al său, ŢG, că este bătut de copiii dnei ET şi că aceştia din urmă
îl îndrumă la comiterea furturilor (fapt ce s-a realizat: împreună cu GE au furat un televizor în sec. Buicani).
Dna EG a acceptat ca minorul să locuiască în familia ei. Un asemenea mediu este favorabil pentru dezvoltarea
unei conduite normale. Stăpâna la noua gazdă a minorului YY este predispusă să ofere primul nivel al casei
băiatului ei şi lui YY.
Investigaţia cazului minorului YY a continuat cu o vizită la domiciliu la ŢG, care este complicele
în efectuarea infracţiunii. Minorul GŢ nu este pasibil de răspundere penală pentru că nu a atins vârsta de 14
ani. Mama, TŢ, nu-şi onorează obligaţiunile de părinte, consumă alcool. Copilul fiind fără control părintesc
a fost plasat la şcoala-internat de tip închis din satul Soloneţ. Dnul VL, fratele dnei TŢ, deseori încerca să
67
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
stopeze pornirile delincvente ale nepotului său (uneori realizate prin aplicarea violenţei fizice), dar tot în zadar.
Acţiunile delincvente ale minorilor erau planificate de GŢ şi deja realizarea acestora se efectuau împreună. O
perioadă de timp minorii au fost angajaţi să lucreze de către vecinii familiei Ţ, familia U. Sarcina lor era să
pască vacile satului. Din cele relatate de dna TU am aflat că ei nu făceau faţă acestei sarcini şi în scurt timp au
pierdut lucrul. Continuau să vagabondeze, nefiind supravegheaţi de nimeni. Dna T a anunţat despre aceasta
inspectorul pentru minori.
Situaţia şcolară
Minorul a finisat doar numai cursul de instruire şcolar pentru clasa a V-a în Ialoveni, şcoala nr.4. A urmat o
perioadă de timp de vagabondaj, ca mai apoi să fie plasat la Centrul de Plasament Temporar pentru minori.
Cercul de prieteni
Minorul YY, nefiind supravegheat de nimeni, rămas fără adăpost, a încercat să-şi soluţioneze
problemele ce ţin de alimentaţie şi spaţiu locativ. Nimereşte într-un mediu delincvent, ce a predispus formarea
unui comportament infracţional. Perioada aflării sale în familia dnei ET a fost nefastă. Noii săi prieteni G şi AE
deseori îl îndemnau pe YY să fure. Din necesitate, cu timpul, aceste acţiuni delincvente au trecut în deprindere.
Minorul Ţ, probabil, a izbutit să-l manipuleze pe YY pentru a realiza infracţiunea de care este învinuit.
În familia dnei EG băiatul s-a aflat într-un mediu pozitiv. S, fiul dnei, îi este greu uneori să
înţeleagă aspiraţiile acestuia, încercând să inhibe interesele delincvente ale lui YY.
Trecutul infracţional
Minorul YY a fost judecat pentru furt la Judecătoria sect. Buicani, fiind sancţionat cu amendă.
Rămas fără îngrijire părintească, minorul a vagabondat în raza municipiului. A recurs la acţiuni
infracţionale pentru a-şi satisface interesele, adică pentru a se putea alimenta. Nimerind în cercul vicios
de prieteni delincvenţi, minorul a căzut sub influenţa acestora. Aceasta a fost posibil, probabil, din cauza
potenţialei diagnoze mintale (minorul este la evidenţa psihiatrului) şi lipsei afecţiunii, prieteniei, bucuriei, ce
au fost găsite de minor în acest grup de prieteni. Ceea ce se dobândea din furturi părea a fi o muncă relativ
uşoară. Aceasta, încetul cu încetul, se transformă în deprindere de viaţă. După comiterea infracţiunilor minorul
nu avea unele mustrări de conştiinţă, se bucura de ispravă şi de faptul că pentru moment avea ce mânca.
V. Factorii care influenţează sau pot influenţa conduita generală а persoanei pentru care а fost solicitat
referatul de probaţiune
Plasarea minorului într-un mediu securizant, ce ar putea să-i asigure supraveghere, control,
alimentaţie şi nu în ultimul rând afecţiune ar fi benefic pentru o reeducare a minorului, pentru călirea unui
comportament pozitiv. Asemenea mediu este în familia dnei EG unde minorul s-a aflat o perioadă de timp.
În cazul în care minorul va continua relaţiile cu vechii prieteni cu comportament delincvent, există
probabilitatea de a comite alte fapte penale.
Investigaţia efectuată pentru culegerea informaţiilor despre mediul social în care s-a dezvoltat minorul
demonstrează incapacitatea preluării unui comportament pozitiv. Rămâne a fi stranie perioada aflării minorului
în familia dnei ET, având un copil fugit de acasă (Cristina), dna se încumetă să mai ia un copil străin la
îngrijire. Cel puţin minorul a cunoscut o perioadă de timp prielnică, aflându-se deja în familia dnei.
68
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
Din analiza informaţiilor cuprinse în prezentul referat de evaluare estimăm că YY are perspective medii
de reintegrare în societate.
• vârsta acestuia permite asimilarea şi dezvoltarea viitoare а unor roluri sociale pozitive;
• dorinţa dnei EG de a lua sub tutelă minorul, ce ar putea să-i asigure un mod de viaţă decent şi ar
influenţa la o eventuală continuare a studiilor pentru a obţine pe viitor o meserie.
Concluzii:
Este nevoie de stabili care este diagnoza mintală a minorului şi care este impactul ei asupra
comportamentului minorului. Este bine de prezentat minorului o alternativă de viaţă decentă, care ar putea
să-i satisfacă interesele şi favorizarea dezvoltării altor interese cu caracter pozitiv. Aceasta s-ar realiza
prin:
• plasarea minorului în tabere de vară organizate pentru copii în situaţii de risc, ce la fel sporesc
apariţia noilor abilităţi pozitive;
• plasarea minorului la un centru de resocializare, care i-ar putea asigura spaţiu locativ,
alimentaţie, supraveghere;
• pregătirea familiei G şi a minorului YY pentru instituirea tutelei asupra minorului de către dna
EG.
Ex.:
VR,
69
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
2.1. În comunitate
2.1.1. Noţiuni generale
Prin sentinţa de supunere la probaţiune, după cum am menţionat,
condamnatului i se impun unele condiţii obligatorii, care constituie obiectul activităţilor
de asistenţă, consiliere şi supraveghere ale serviciilor de probaţiune.
Aceste condiţii pot varia de la maximă generalitate (prezentarea la
întâlnirile cu personalul de probaţiune, anunţarea schimbării domiciliului, precum
şi a oricărei deplasări ce depăşeşte o anumită durată, comunicarea şi justificarea
schimbării locului de muncă etc.), până la condiţii speciale în funcţie de specificul
psiho-social al delincventului, identificat prin raportul de evaluare (participarea la
grupuri de terapie sau de instruire, supunerea la unele măsuri de control, tratament
sau îngrijire medicală, tratament de dezalcoolizare sau dezintoxicare, nefrecventarea
anumitor locuri etc.).
70
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
Judecătoria
Raionului, municipiului, de sector _______________________
____________________________ _______________________
____ _____________ 200__ _______________________
DISPOZIŢIE
de executare
Expediem pentru punere în executare sentinţa pronunţată faţă de (numele condamnatului) ___
____________________, anul naşterii ____ _________ _____, cu domiciliul: _________________________
__________________________________. Sentinţa a fost pronunţată de Judecătoria raionului (municipiului,
sectorului) ______________ Republica Moldova nr.__________ la data de ____ ________________ 200__
şi a intrat în vigoare la ____ ________________ 200__ .
În conformitate cu legislaţia în vigoare, comunicaţi instanţei despre procesul executării
pedepsei.
Anexăm: _________________________________________________________
Judecător _________________________
L.Ş. Şef al cancelariei ___________________
_______________________________
ALOCARE
71
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
la ___________________________________________________________
(măsura de pedeapsă nonprivativă)
domiciliat(ă) ___________________________________________________
_________________________________________________
„_____”_____________a.____ „______”__________a.____
(începutul termenului) (expirarea termenului)
72
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
ÎNŞTIINŢARE
ÎNŞTIINŢARE
Data: ____ ___________ 200_
Nr. _____________
D-lui __________________________,
Comisar al Comisariatului de Poliţie
_______________________________
73
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
ÎNŞTIINŢARE
Data: ____ ___________ 200_
Nr. _____________
Dlui ______________________,
Comisar militar al ___________,
___
________________________
________________________________________________________
74
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
75
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
Fişa de evidenţă
1. Numele______________________________________________________________________
2. Prenumele ____________________________________________________________________
3. Prenumele tatălui_______________________________________________________________
7. Profesia ______________________________________________________________________
9. Naţionalitatea _________________________________________________________________
_______________________________________________________ _
76
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
a) părţile semnatare;
d) durata acordului;
e) obligaţiile părţilor;
g) semnătura părţilor.
Activitatea de asistenţă şi consiliere se va desfăşura şi în unităţile
penitenciare, includerea în astfel de programe a persoanelor condamnate fiind posibilă
numai cu acordul acestora.
Fiecare serviciu de probaţiune de pe lângă judecătoria în a cărui
circumscripţie se află una sau mai multe unităţi penitenciare poate încheia un acord de
colaborare cu administraţia sau cu administraţiile penitenciare, în vederea stabilirii de
comun acord a categoriilor de persoane condamnate care pot fi incluse în programe de
resocializare, precum şi a conţinutului şi duratei acestor programe.
În activitatea de asistenţă şi consiliere se acordă o atenţie deosebită
condamnaţilor minori şi tineri, persoanelor condamnate care întâmpină dificultăţi în
menţinerea legăturilor cu familia, precum şi pregătirii pentru liberare a persoanelor
condamnate.
77
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
78
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
79
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
80
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
81
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
82
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
83
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
84
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
• faza de mijloc (în care membrii grupului învaţă împreună, oferă şi solicită
informaţii, intră în interacţiune, consolidează relaţiile de colaborare şi încredere,
dezvoltă strategii rezolutive, împărtăşesc experienţe etc.);
• faza finală ( în care membrii grupului învaţă să le aplice în viaţa lor curentă).
Faza finală a lucrului în grup este asociată cu perioada de maturitate a unui organism
viu, întrucât ea trebuie să aducă participanţilor sentimentul că se pot desprinde de
grup şi că sunt capabili să îşi recunoască şi să îşi rezolve propriile probleme
după ce programul de grup a luat sfârşit.
O altă analogie posibilă între grup şi organismul viu ar fi cea dată de mecanismele
interne cărora aceste două entităţi le sunt tributare şi anume:
Aşa cum orice organism viu îndeplineşte prin sistemele şi organele sale: funcţii
de respiraţie, digestie etc. tot aşa în interiorul grupului se produc fenomene mai mult sau
mai puţin anticipabile care fac din grup o entitate supusă evoluţiei şi anume: fenomene
de ventilare, acceptare, transfer, interacţiune, intelectualizare, etc. Ansamblul fenomenelor
psiho-sociale care se produc în grupul mic şi legităţile care le guvernează se numesc dinamica
grupului. Acesta cuprinde procese de sugestie, imitaţie, contagiune afectivă, facilitare prin
creşterea motivaţiei etc.
După cum organismele vii sunt clasificate pe regnuri, specii, rase, fiecare dintre
ele fiind caracterizate printr-un set de parametri structurali şi funcţionali, tot aşa şi grupurile
sunt pasibile de tipologizare (grupuri de remediu, grupuri de întâlnire, grupuri cu scop social,
grupuri de apartenenţă, grupuri de referinţă etc.) şi conformare la anumiţi parametri (mărime,
compoziţie, structură, coeziune, eficienţă, omogenitate etc.).
Materialul informativ prezentat mai sus este pentru a facilita consilierilor de
probaţiune, care doresc să deruleze programe de intervenţie în grup, înţelegerea grupului ca un
organism viu, pentru completarea acestuia propunem următorul model.
1. Introducere.
2. Evaluarea abilităţii de luare a deciziilor.
3. Stabilirea obiectivelor în procesul de luare
a deciziilor şi asumare a riscului.
4. Faza de acţiune în procesul de luare a deciziei
şi asumare a riscului.
5. Faza de evaluare finală în procesul de luare a deciziei şi asumare a
riscului
85
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
INTRODUCERE
Va fi vizibil din fişele de lucru ce vor fi prezentate că luarea deciziei, cu consecinţele sale, este un proces
crucial în viaţa tuturor clienţilor, ca şi în viaţa noastră de altfel.
Autorii acestui pachet de informaţii consideră că unele decizii de a comite infracţiuni sunt luate de către
unii clienţi fără ca aceştia să se gândească prea mult la consecinţele asociate deciziilor lor. Pentru alţii, exaltarea asociată unei
decizii riscante devine o parte a atracţiei faţă de anumite tipuri de infracţiuni. Pentru alţii, o serie de decizii luate în ziua de
salariu sau în ziua în care încasează anumite beneficii în registrul personal de încasări, îi poate conduce spre situaţia
de a deveni lefteri, ceea ce îi poate face vulnerabili în faţa tentaţiei unei infracţiuni.
Înaintea oricărei decizii există un scop sau mai multe scopuri pe care cel care ia decizia încearcă să le
atingă. Câteodată aceste scopuri sunt explicite, altădată nu.
Este de asemenea nevoie să cunoaştem că luarea deciziei poate fi un proces foarte stresant, ceea ce e valabil
mai ales în cazul deciziilor majore. în unele situaţii deciziile pot fi amânate repetat, fie datorită fricii, fie datorită
anxietăţii, fie datorită consecinţelor probabile pe care luarea deciziei le presupune. De aceea, poate că e nevoie să asistăm,
să sprijinim oamenii în luarea deciziilor şi să privim împreună cu ei perspectivele pe care le deschide alegerea făcută de
ei. Sentimentele, trăirile care apar de-a lungul întregului proces de luare a deciziei sunt de asemenea foarte importante de cunoscut
şi de lucrat cu ele, pentru a desprinde nişte concluzii.
Deciziile semnalează o perspectivă de schimbare, iar o schimbare necesită energie, în completare, asociată
cu schimbarea este pierderea unor lucruri care au fost făcute înainte de luarea deciziei şi incertitudinea faţă de lucrurile ce
vor veni după luarea deciziei.
În această secţiune despre decizii şi riscuri, scopul nostru va fi să subliniem câteva dintre punctele parcurse
până acum, să dăm clienţilor oportunitatea să-şi evalueze propriile decizii luate şi ei să realizeze unde este nevoie să şi le
îmbunătăţească
Fişa de lucru l
Fişa de lucru 2
Această fişă de lucru urmăreşte cum şi-a cheltuit clientul banii în ziua de salariu sau în ziua în
care a avut un beneficiu. Această fişă ne face să recunoaştem că mulţi dintre clienţii Serviciului de probaţiune
au uneori foarte puţini bani să supravieţuiască, iar nivelul beneficiilor este uneori total inadecvat, chiar şi
pentru acoperirea nevoilor cotidiene. Aceasta fişă îi determină pe clienţi să considere că au la dispoziţie o mică
sumă de bani pe care trebuie să o cheltuiască în conformitate cu scopurile sau dorinţele din mintea lor. Fişa de
lucru dă clientului oportunitatea să reflecteze asupra modului în care şi-a cheltuit banii şi dacă în acest domeniu
o anumită schimbare ar fi dezirabilă.
Fişa de lucru 3
Scopul acestei fişe de lucru este să sublinieze diferenţa dintre Comportamentul de întreţinere, menţinere (M) şi
Comportamentul riscant (R).
86
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
- Dacă clientul a decis că scopul său este să se ţină pe sine însuşi în afara problemelor şi în afara
închisorii, aceasta va avea o influenţă din ce în ce mai mare asupra deciziilor pe care le va lua.
- Pe de altă parte, dacă clientul nu-şi bate capul în privinţa a ceea ce se întâmplă cu el, aceasta se va
reflecta într-o categorie de decizii riscante pe care se pregăteşte să le ia.
Această fişă de lucru ne conduce către a oferi clienţilor oportunitatea de a aprecia ce încearcă ei să obţină
prin luarea deciziilor despre cum să-şi cheltuiască banii.
Fişa de lucru 4
CELE MAI BUNE / CELE MAI PROASTE DECIZII ALE MELE Această fişă dă clienţilor oportunitatea
de a se gândi la câteva dintre cele mai importante decizii pe care le-a luat în trecut. Care a fost cea mai bună dintre ele şi
de ce? Care a fost scopul la care s-a gândit înainte de luarea deciziei? Care a fost cea mai proastă decizie şi de ce? Care
a fost scopul de dinaintea ei? Toate acestea vor conduce la o discuţie despre ce a învăţat clientul din experienţa anterioară
luării deciziilor sale.
Fişa de lucru 5
Ceea ce-şi propune această fişă de lucru este să extragă modul în care unele dintre deciziile cruciale din
viaţa clienţilor sunt considerate multă vreme şi care dintre ele devin triviale. De ex.., pentru o persoană din închisoare, decizia de
a o lua de la capăt într-un alt oraş este o decizie crucială. Balanţa dintre avantajele şi dezavantajele probabile ale acestei decizii
trebuie să fie considerate cu grijă, împotriva tentaţiei de a se întoarce în acelaşi loc de dinainte de a ajunge în închisoare. Pe
de altă parte, o decizie trivială de genul dacă să îmbrace o eşarfa albastră sau verde justifică o cheltuială mai mică de
timp şi gândire.
La sfârşitul acestei fişe de lucru, clientul este invitat să înregistreze deciziile importante pe care le are
de luat acum şi în viitorul apropiat.
Drept rezultat al exerciţiilor de evaluare completate de clienţi, aceştia pot să simtă că luarea deciziilor şi
asumarea riscurilor asociate acestora nu necesită acordarea de atenţie, în acest caz, pentru timpul prezent, acesta poate să
fie sfârşitul muncii noastre.
Pe de altă parte, clientul poate decide să încerce şi să schimbe anumite aspecte legate de luarea deciziilor
(de ex.: ce cheltuieli face în ziua de salariu, de ce să meargă să facă cumpărături de la alimentară înainte de a cumpăra ceva
de băut). Dacă acestea pot deveni obiective, scopuri pentru schimbare, următoarea problemă este CUM poate fi generată
această schimbare, ceea ce ne va duce la faza de acţiune care constă în învăţare şi practicare.
Ceea la ce trebuie să ne gândim acum este CUM pot fi obiectivele atinse. Iată aceste posibilităţi:
1. Să-mi spun mie însumi că în curând voi încasa salariul şi să-mi fac lista de cumpărături pentru cel mai
apropiat magazin şi să cumpăr toate lucrurile de care cred că am nevoie.
2. Să-i cer unui prieten de încredere să vină cu mine, să-mi încasez banii şi să fac cumpărături.
3. Să cer unui consilier de probaţiune sau unui voluntar asociat Serviciului de probaţiune să mă însoţească
atunci când îmi încasez banii şi să vină cu mine la cumpărături.
87
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
4. Să-i cer unui prieten de încredere să-mi încaseze salariul şi să-mi facă el cumpărăturile (poate în
schimbului unei sume mici pentru comision) etc.
Mijloacele prin care pot fi atinse obiectivele sunt acum negociabile. Clientul îşi poate da seama de:
- deciziile pe care le-a încercat şi au eşuat în numeroase ocazii anterioare (şi pe care trebuie să le
refuze în viitor);
- deciziile pe care le poate alege acum.
În această fază, clientul va trebui să descrie şi să revadă evenimentele din actuala zi de salariu , în baza schemei (planului)
zilei de salariu.
- Dacă totul a mers bine, următorul aspect care trebuie luat în considerare este cum poate fi menţinută schimbarea
activă care s-a produs în client. Aceasta poate implica şi cooperarea cu prietenul de încredere ales de către client pentru a vedea mai bine
viitorul.
- Un alt element care trebuie luat în considerare este planul contingent pentru situaţia în care prietenul respectiv nu va
fi disponibil şi este nevoie de un substitut.
- După o perioadă de timp, procesul de planificare şi reflectare asupra deciziei poate fi realizat de către client,
dispensându-se de prieten, în această situaţie trebuie să vedem dacă clientul e în stare să menţină schimbarea care s-a produs în el însuşi.
- Dacă planul zilei de salariu a dat greş sau dacă prietenul s-a dovedit nefolositor, atunci e clar că trebuie să ne
gândim la alte variante pentru următoarea perioadă de timp. Important este ca fiecare eşec să fie privit ca o învăţare pozitivă, ca o
acumulare de experienţă şi clientul să vadă ce pas suplimentar trebuie făcut pentru ca un succes viitor să fie mai probabil.
- Dacă paternul de schimbare a fost bine stabilit, schimbarea este menţinută, e dezirabilă formularea
unui plan de adaptare (de a face faţă) la recădere, de ex. pentru situaţiile de urgenţă, se poate face apel la prieteni foarte
apropiaţi pentru mâncare sau bani.
Aşa cum a mai fost spus, există clienţi pentru care exaltarea asociată luării unei decizii şi asumării riscului
este considerentul-cheie. în completarea tehnicilor prezentate, se poate utiliza Balanţa câştiguri şi pierderi ale luării unei
decizii. Astfel, devine clar că sunt situaţii de viaţă în care o mică schimbare e legitimă, foarte excitantă, că activitatea de
producţie a adrenalinei ce însoţeşte starea de exaltare e uneori necesară.
La finalul acestui program se poate elabora o fişă de lucru suplimentară privind utilizarea timpului liber,
în acest context i se dă clientului oportunitatea de a specifica activităţile dorite şi lista paşilor care trebuie făcuţi în măsura
în care atingerea obiectivelor sale este posibilă. Evident că acest lucru presupune şi o cercetare locală a resurselor comunitare
(cât de mult costă, care este timpul necesar atingerii, locul etc. ...). Fişa de lucru 6 (Activitatea fantastică pe care vreau
să o fac) oferă o structură în acest sens.
Fisa de lucru l
A lua o decizie înseamnă adesea a face o schimbare. Schimbarea implică gânduri şi trăiri tot aşa de bine după cum implică şi
acţiuni. Această fişă de lucru este structurată pentru a te ajuta să te gândeşti la decizia ta, la cum te simţi în privinţa ei şi să
consideri ce s-ar putea întâmpla dacă faci o schimbare.
1. Care este decizia pe care o ai de luat ..............................................................................................................
88
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
Fişa de lucru 2
Aceasta este o fişă de lucru care te face să te gândeşti cât de mulţi bani ai avut ultima dată când ai luat salariul şi să-ţi aminteşti
cum i-ai cheltuit (incluzând ceea ce ai cumpărat pentru copii, cheltuielile de întreţinere etc.).
Pentru a te ajuta să-ţi aminteşti ai aici o listă cu lucrurile pe care unii oameni cheltuiesc bani. S-ar putea ca tu să regăseşti anumite
lucruri în această listă, după cum s-ar putea ca unele lucruri pentru care tu cheltuieşti bani să nu le regăseşti aici. Enumeră-
le oricum pe o foaie separată.
Bani pentru îmbrăcăminte Plata amenzilor Bani pentru alimente Bani pentru băutură Bani pentru nevoile copiilor
Plata chiriei, întreţinere Jocuri de noroc Bani pentru combustibil Bani pentru a merge la film Bani pentru ţigări
Restituirea banilor pe care i-ai împrumutat Coafor /frizer Bani pentru a ieşi cu prietenii Bani pentru a lua masa în oraş Cosmetice şi articole de toaletă
Plata taxei TV Taxe pentru cluburi, asociaţii Economii Energie termică, gaz etc. Capricii personale
Bani puşi deoparte pentru mâncare Bani pentru a merge să beau Bani împrumutaţi prietenilor Cheltuieli de transport Convorbiri telefonice zilnice
89
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
Dacă priveşti în urmă, la ziua ta de salariu, întocmeşte o listă a cheltuielilor tale din acea zi şi după aceea.
Dacă priveşti la ceea ce ai scris mai sus, poţi să te gândeşti mai bine la modul în care ai putea să-ţi cheltuieşti banii?
1. .....................
2. .....................
3. .....................
Fişa de lucru 3
În această fişă de lucru eşti invitat să citeşti despre personajele M şi R. Care dintre ele are legătură cu modul în care tu te
comporţi?
M: în ziua de salariu M a decis că primul lucru pe care-1 va face va fi să cumpere mâncare pentru următoarele două săptămâni.
Astfel M a mers şi a cumpărat atâtea alimente de câte era nevoie. După aceea şi-a plătit contribuţia lui la chirie, întreţinere. Pe
urmă a dus rufele murdare la o spălătorie, a avut grijă să-şi plătească curentul electric şi a dat înapoi o mică sumă de bani pe care
o împrumutase de la un prieten. Apoi M .....................
R: în ziua de salariu R a decis că primul lucru pe care îl va face va fi să bea ceva cu nişte prieteni, întâlnirea cu ei s-a prelungit
mai mult decât se aştepta şi R s-a ciocnit de cineva care dorea să împrumute ceva de la el. R a plătit pe loc şi mai târziu s-a dus
acasă să se culce. Când s-a trezit, era seară şi cele mai multe magazine erau închise. R decide să mai iasă o dată cu prietenii sau
să meargă la un prieten acasă să mai bea ceva. Dimineaţa următoare, o parte din banii lui R se pare că lipsesc, dar R nu-şi
poate aminti ce s-a întâmplat cu o noapte înainte. Ceea ce vede, este că nu se găseşte mâncare în casă, aşa că merge să cumpere
o pâine, o sticlă de lapte, margarină şi un pachet de ţigări. Acum nu i se pare corect că a rămas cu aşa de puţini bani.
90
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
De ce?
Acum, gândeşte-te ce încerci tu să obţii atunci când îţi cheltuieşti banii? Scrie asta mai jos:
Fişa de lucru 4
Priveşte înapoi la viaţa ta. Care au fost cele mai bune decizii pe care le-ai luat? De ce? Enumără-le mai jos. Ce ai încercat
să obţii prin luarea | acestor decizii?
1.
2
3.
1.
2.
3.
Priveşte la ceea ce ai scris mai sus; poţi să te gândeşti la ceva ce ai învăţat despre luarea unei decizii bune?
1......................
2. .....................
3. .....................
91
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
Fişa de lucru 5
IMPORTANT NEIMPORTANT
în fiecare zi suntem puşi în situaţia de a lua o mulţime de decizii. Unele dintre ele sunt foarte importante, altele nu.
Priveşte lista de mai jos şi spune care dintre următoarele decizii sunt importante pentru tine şi care nu. Pune un „x” în căsuţa cu
care eşti de acord.
1. Să decizi unde o să locuieşti.
2. Să-ţi alegi prietenii.
3. Să decizi dacă mergi astăzi la bibliotecă.
4. Să decizi dacă mergi să-ţi ridici cumpărăturile.
5. Să decizi dacă mergi la Centrul Ofertelor de Serviciu.
6. Să semnezi astăzi la timp.
7. Să decizi dacă să suni un vechi prieten căruia i-ai promis cândva că-l vei suna.
8. Să decizi să mergi la o petrecere.
9. Să decizi să mergi la discotecă. 10. Să decizi să dai o spargere la o firmă, într-o casă.
Acum ai posibilitatea de a discuta despre anumite decizii cu consilierul tău de probaţiune .................... .
După ce ai făcut asta, eşti de acord că deciziile importante necesită mai mult timp şi mai multă gândire decât deciziile
mai puţin importante?
Poţi să te gândeşti la câteva decizii importante pe care poţi să le iei acum sau în viitorul apropiat? Care ar fi acestea?
1. ............................... �
92
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
Fişa de lucru 6
Pune activitatea pe care o ai în minte în vârful acestei scări şi începe să lucrezi de la baza ei, aşezând fiecare pas pe care va trebui
să-1 faci pentru a îndeplini această activitate.
93
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
APLICAŢIE 1
Pentru a veni în sprijinul consilierilor de probaţiune care doresc să se pregătească în lucrul cu grupul înainte ca
serviciul din care fac parte să aibă suficienţi clienţi eligibili pentru a fi incluşi într-un program de grup, această secţiune prezintă
câteva studii de caz care pot sta la baza unor jocuri de rol.
Cu ajutorul colegilor din cadrul serviciului de probaţiune respectiv, se poate organiza o simulare de program
de grup, astfel încât consilierul care va fi coordonatorul unui program de grup cu persoane care au săvârşit infracţiuni să
dobândească din timp cunoştinţe şi abilităţi de lucru cu grupul.
Acest exerciţiu de simulare necesită 8 participanţi care să joace rolul unor persoane care au săvârşit infracţiuni
şi care se află în supravegherea, asistenţa şi consilierea serviciului de probaţiune.
Fiecare participant va primi un cartonaş ce conţine un scenariu biografic, pe baza căruia va trebui să intre în
rolul personajului respectiv.
Coordonatorul programului de grup va avea următoarele sarcini:
1. să evalueze eligibilitatea celor 8 persoane pentru Programul de grup „Luarea deciziei şi asumarea riscului”,
după următoarele criterii:
1.1. criteriul nevoii criminogene;
1.2. criteriul motivaţiei pentru schimbare;
1.3. caracteristicile psihosociale.
2. să facă o prezentare a Programului de grup „Luarea deciziei şi asumarea riscului” şi să evalueze aşteptările
participanţilor eligibili pentru acest program, utilizând Formularul de evaluare iniţială „Aşteptările mele”;
3. să deruleze un program de grup, conform sesiunilor şi fişelor de lucru prezentate;
4. să evalueze după fiecare sesiune comportamentul participanţilor, pe baza „Fişei de evaluare a
comportamentului în grup “;
5. să evalueze gradul de satisfacţie a participanţilor pe baza „Formularului de monitorizare a participării la
programul de grup “.
APLICAŢIE2
În loc de scenariu...
Ciprian are 18 ani şi a fost încredinţat unui serviciu de probaţiune pentru o perioadă de 3 ani şi 6 luni.
Membrii familiei afirmă că Ciprian a fost un copil liniştit, de încredere, cu rezultate şcolare bune şi care
nu a creat probleme până în jurul vârstei de 15 ani. Modificarea comportamentului, intervenită pe parcursul clasei a VIII-a,
a constituit un lucru neaşteptat pentru membrii familiei. După a doua revenire din străinătate a tatălui său, Ciprian a
început să fure obiecte şi sume de bani de la membrii familiei, după care fugea de acasă timp de două, trei, patru zile.
Fratele lui Ciprian îşi explică acest comportament prin influenţa unui grup de tineri din cartier care 1-au convins să
comită aceste furturi din propria familie. Referitor la acest lucru, Ciprian afirmă că s-a simţit obligat faţă de membrii grupului
său, deoarece şi ceilalţi cheltuiseră pentru el.
Părinţii au manifestat interes pentru situaţia şi viitorul fiului lor: l-au convins să susţină admiterea la liceu
şi i-au asigurat meditaţii în particular, astfel a fost declarat admis la liceu, însă nu a frecventat deloc cursurile clasei
a IX-a. În această perioadă a participat la o serie de furturi din autoturisme, dintre care două au fost cercetate penal, celelalte
eşuând, după cum afirmă Ciprian, datorită nepriceperii lor. El afirmă că s-a gândit la această modalitate de a câştiga bani, după
ce furturile de acasă au fost descoperite şi a fost pedepsit.
94
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
Imediat după descoperirea infracţiunii, Ciprian a lucrat o perioadă la o spălătorie auto şi ca muncitor în construcţii,
alături de tatăl său. În prezent nu are loc de muncă, iar părinţii sunt îngrijoraţi deoarece a început să petreacă tot mai mult timp cu
vechiul grup. Ciprian afirmă că a avut o perioadă bună cât a lucrat, deoarece avea bani pentru ieşirile cu prietenii săi.
Ciprian este la a treia întâlnire cu consilierul de probaţiune. Tânărul regretă implicarea sa în comiterea
infracţiunii, pentru rău făcut familiei şi lui însuşi, dar consideră că a fost un fapt izolat. Nu consideră că are probleme cu
consumul de alcool, afirmând că bea atât cât vrea şi ştie să se oprească la timp. Din referatul presentenţial întocmit
în instanţă reiese că tinerii au comis faptele sub influenţa alcoolului şi multe dintre tentative au eşuat datorită gradului
avansat de ebrietate al participanţilor.
Tehnica:
• Încercaţi să puneţi cel puţin trei întrebări evocative, în scopul de a facilita exprimarea motivaţiei pentru
schimbare;
• Încercaţi să evitaţi capcana întrebărilor, dacă vă daţi seama că aţi pus prea multe întrebări deodată,
reveniţi şi utilizaţi mai mult reflectarea.
Timp de lucru:
10 minute
95
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
Acest chestionar urmăreşte să identifice modul în care înţelegi comportamentul infracţional, şi intenţia ta de a schimba ceva
sau nu. Citeşte cu atenţie fiecare întrebare de mai jos şi apoi decide dacă eşti de acord cu ea sau nu. Bifează doar o singură
opţiune.
P 1 5 10 12
C 3 4 8 9
A 2 6 7 11
Instrucţiuni:
• Se bifează o căsuţă pentru fiecare întrebare;
• Înainte de a da chestionarul unui client, i se explică efectiv cercul schimbării (se dă atât la început, cât şi la
sfârşitul intervenţiei, pentru a evalua progresul);
• Chestionarul a fost construit şi pentru a detecta minciuna (unele întrebări se exclud);
• Când clientul obţine un scor (-) înseamnă că nu a realizat nimic în privinţa acelui stadiu;
• Dacă la P este scor (+) înseamnă că clientul se află în Precontemplare; un scor cu (+) la P, indiferent de celelalte
scoruri indică faptul că clientul se află în precontemplare (celelalte scoruri pozitive pot indica că clienţii s-au
gândit puţin să-şi schimbe comportamentul infracţional);
• Se poate întâmpla ca o persoană să aibă scor mare la A şi să nu mai considere că trebuie să schimbe ceva, deci
scor mic la P;
• În final clientul poate avea scor mare la C, ceea ce e un lucru bun, dacă ştie şi ce schimbări trebuie să facă;
• După completare clienţii sunt ajutaţi să progreseze pe cercul schimbări.
96
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
2.1.3. Supravegherea
Supravegherea persoanelor care au primit pedepse neprivative de libertate
este o componentă a activităţii serviciilor de probaţiune.
Termenul de supraveghere nu trebuie interpretat în sens strict,
supravegherea reprezentând un complex de activităţi care se află într-o strânsă
interdependenţă.
Menţinându-i în comunitate le oferim şansa de a-şi conştientiza faptele
şi de a-şi asuma responsabilitatea asupra actelor antisociale.
Acest lucru se poate realiza atât prin stabilirea unui plan de intervenţie cu
beneficiarul în funcţie de nevoile acestuia şi numai după ce i s-a făcut o evaluare corectă
şi obiectivă a riscului de recidivă şi a riscului pentru public, cât şi prin îndeplinirea
obligaţiilor impuse de instanţa de judecată. Totodată, includerea sa într-un program
de dezvoltare comportamentală specific infracţiunii comise, în funcţie de gravitatea
acesteia şi de riscul de recidivă îl va ajuta să-şi îmbunătăţească comportamentul într-
un mod pozitiv.
Un alt lucru la fel de important este şi menţinerea legăturilor cu familia, cu
şcoala, cu locul de muncă, cu cluburi sportive, culturale, unde ar putea să-şi petreacă
timpul liber într-un mod constructiv etc.
Supravegherea propriu-zisă se realizează printr-o serie de activităţi
pornind de la observarea, până la contactul direct cu infractorul. De asemenea, aceasta
se poate realiza atât prin prezentarea infractorului la sediul serviciului de probaţiune
sau în alte locuri stabilite, cât şi prin efectuarea de controale inopinate la domiciliu, la
locul de muncă sau chiar în locurile şi mediile frecventate anterior de către infractor,
în care prezenţa acestuia a fost interzisă prin condiţiile stabilite de instanţă.
Când instanţa de judecată hotărăşte încredinţarea persoanei care a încălcat
legea penală în supravegherea serviciului de probaţiune, consilierul de probaţiune
care a preluat cazul se ocupă de rezolvarea lui:
• începe supravegherea:
• se identifică nevoile distincte ale beneficiarului;
• se întocmeşte planul de supraveghere;
• se stabilesc date fixe când se va face consilierea individuală;
• punctualitatea întâlnirilor trebuie precizată de la prima şedinţă
de consiliere;
• acţiunea efectivă pentru îndeplinirea obligaţiilor impuse de către
instanţa de judecată şi acoperirea nevoilor beneficiarului, incluzând şi neacceptarea de a
încălca condiţiile pe care le are de respectat şi care i-au fost aduse la cunoştinţă la începutul
perioadei de supraveghere - proces verbal;
97
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
98
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
Angajament
Subsemnatul (ta)__________________________________________
sunt preîntâmpinat(ă) de responsabilitatea penală care o port pentru neîndeplinirea cerinţelor serviciului
de probaţiune şi îmi asum angajamentul:
_________________________________________________________________________________
_________________________
(semnătura)
Preîntâmpinarea este făcută verbal sau în scris ca urmare condamnatul va întocmi un angajament
suplimentar (doc. 13).
Eu, cetăţeanul(ca)_____________________________________________________________
(numele, prenumele, patronimicul, luna, anul naşterii)
condamnat(ă) pe art.__________ CP RM _____________ ____________________________
(denumirea instanţei de judecată)
____________________________________________________________________________
(obligaţiunile stabilite prin sentinţa instanţei de judecată)
____________________________________________________________________________
sunt avertizat(ă), că în caz de prelungire a exercitării activităţii interzise prin sentinţa instanţei de
judecată, eu voi fi tras(ă) la răspundere penală pe art._________al CP RM.
99
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
Doc.14 Înştiinţare privind condamnarea persoanei, şi privarea acesteia de a ocupa anumite funcţii
____________________________
Instituţia
__________________________________ ______________________
Numele conducătorului Semnătura
100
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
Şeful Serviciului
__________________________________ ____________________
Adresa noastră______________________________________________________
101
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
102
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
III. Riscul săvârşirii din nou a unor infracţiuni / riscul de a pune în pericol
siguranţa publică
Evaluarea riscului se referă la:
• evaluarea riscului de recidivă: predicţia probabilităţii de săvârşire a unei
noi infracţiuni;
• evaluarea riscului de periculozitate: predicţia probabilităţii ca o persoană
să săvârşească o nouă violenţă (verbală, fizică, sexuală) şi pentru cine prezintă risc
(pentru o anumită persoană, pentru anumite categorii de persoane în general sau
pentru siguranţa publică). Este cazul infractorilor care au săvârşit infracţiuni cu
violenţă, de natură sexuală sau asupra unor victime vulnerabile, precum şi a celor care
au probleme de sănătate mintală sau la cele care au comis infracţiuni cu violenţă la
adresa autorităţilor;
• evaluarea riscului de sinucidere şi autovătămare: persoanele care prezintă
risc pentru propria persoană se referă la acele persoane care au avut tentative de suicid
sau cele care prezintă depresii.
103
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
104
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
105
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
106
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
107
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
108
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
PLAN DE SUPRAVEGHERE
SERVICIUL DE PROBAŢIUNE
_____________________________________
I. INTRODUCERE
Durata supravegherii:
Data Data
începerii: încheierii:
2001 2003
109
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
Iulie 2002
o lipsa unei locuinţe; P.M. a locuit temporar la părinţi sau la bunicul matern şi în diverse
centre de plasament; ultimul dată a locuit la un adăpost pentru copiii străzii, de unde a fost externată pentru că
a încălcat regulamentul de ordine interioară (a fugit în timpul nopţii); în prezent, vagabondează împreună cu
sora sa P.A. în oraş şi doarme în scara unui bloc;
o întreruperea studiilor;
o traume psihice determinate de experienţele anterioare (posibil abuz sexual, după cum
rezultă din declaraţiile minorei şi ale asistenţilor sociali cu care am colaborat).
Iulie 2002
Pe de altă parte, minora locuieşte pe stradă, nu are posibilităţi materiale, este lipsită de supraveghere
din partea adulţilor.
În consecinţă, estimăm:
depresie accentuată;
110
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
eşec şcolar;
Octombrie 2002
S-a confirmat riscul de suicid preconizat, în sensul că pe data de 24 octombrie 2002, persoana
supravegheată a avut o tentativă de suicid prin intoxicaţie medicamentoasă.
Nu este cazul
111
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
112
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
113
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
114
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
Dlui(ei) ___________________________
____________________________
ÎNŞTIINŢARE
115
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
2.2. În penitenciar
2.2.1. Noţiuni generale
116
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
Cultură;
Consiliere psihologică;
Activităţi sportive;
Asistenţă medicală;
Asistenţă socială;
a) actele de identitate;
c) îmbrăcăminte;
d) plata pentru transport.
117
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
118
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
119
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
120
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
- conduită antisocială;
- capacitate scăzută de autocontrol;
- indecizie vocaţională;
- stigmatizare socială;
- stima de sine scăzută / foarte ridicată;
- imaturitate cognitivă;
- probleme de comunicare inter-personală;
- influenţabilitate /vulnerabilitate;
- agresivitate verbală / fizică;
- depresie;
- anxietate.
121
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
122
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
În funcţie de aceste scopuri se va stabili tipul grupului, mărimea lui. Este necesar să se
ofere informaţii cu privire la programul ce urmează a fi derulat şi să se solicite acceptul de participare
la grup, urmând să se facă pregătirea individuală pentru intrarea în grup.
Convorbirea telefonică
Cererea de angajare
Curriculum vitae (C.V.)
Scrisoarea de intenţie
Interviul
• Convorbirea telefonică
În cele mai dese cazuri, primul contact între angajator şi persoana care vrea să se
angajeze este unul telefonic. De aceea apreciem că o convorbire telefonică pentru un
post poate deschide sau închide perspectivele de angajare.
Pentru a avea succes este important de ştiut că o persoană care discută la telefon
este apreciată după ce spune, cum spune, cum ascultă şi cum reacţionează.
a. Ce spune (un exemplu):
Bună dimineaţa / ziua!
Mă numesc ______________________________
Am sunat la dumneavoastră ca urmare a anunţului publicat în ziarul ____
_________ prin care aduceţi la cunoştinţă celor interesaţi că doriţi să
angajaţi _________________.
La întrebările puse de angajator se răspunde scurt, clar, la obiect, oferind cât mai
multe informaţii care vă avantajează.
123
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
b. Cum spune:
Tonul vocii trebuie să fie corect modelat, evitându-se vocea tare sau nervoasă ori vocea
joasă sau şoptită.
Debitul verbal trebuie să fie unul normal, cunoscut fiind ca vorbitul prea repede, prea
rar sau ezitant, enervează. Pe întreaga perioadă a convorbirii telefonice se manifestă
amabilitate, entuziasm şi optimism.
c. Cum ascultă:
Se ascultă până la capăt întrebările celui cu care se vorbeşte, fără a întrerupe.
Nu trebuie să se contrazică direct persoana de la celălalt capăt al firului, apelându-
se la alte forme de a exprima o opinie. Pe tot parcursul convorbirii trebuie lăsată
impresia că se ascultă atent cele spuse de interlocutor.
d. Cum reacţionează:
Nu se reacţionează brusc sau brutal la întrebări, crezând că celălalt nu vede
sau nu observă, întotdeauna vocea trădează uşor interesul sau dezinteresul manifestat,
calmul sau agitaţia de care se dă dovadă, seriozitatea sau neseriozitatea adoptată.
Concluzii:
Pentru ca telefonul dat unui angajator să constituie o portiţă spre angajare
este necesar:
• să ne informăm cât mai bine despre postul anunţat;
• să facem dinainte un plan cu ceea ce vrem să spunem;
• să dăm telefon dintr-o cameră sau spaţiu unde nu este zgomot;
• să luăm notiţe în timp ce ascultăm;
• să ascultăm cu atenţie întrebările;
• să răspundem scurt şi la obiect la întrebările puse.
• Cererea de angajare
124
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
Menţionez că îmi cunosc bine îndatoririle ce-mi revin ca angajat, cu privire la respectarea disciplinei muncii, executarea
unor lucrări de bună calitate.
Părăsirea locului de muncă a fost determinată de privarea de libertate la care am fost supus, pentru
săvârşirea unei fapte de ___________________, pentru care am fost condamnat la _________ ani închisoare,
din care am fost liberat ca urmare a conduitei bune în penitenciar.
În speranţa că veţi dispune angajarea pe postul solicitat, vă asigur că nu vă voi dezamăgi.
Scopul unui C.V. este de a vă ajuta să găsiţi un loc de muncă, prezentând cât mai
eficient aptitudinile şi experienţa profesională pe care o aveţi. În principiu, un C.V. are
maximum două - patru pagini, în care este necesar să se prezinte detaliat aptitudinile,
locurile de muncă anterioare, studiile, calificările obţinute, realizările şi preocupările dvs.
Nu există un tip standard de curriculum vitae. Acesta este necesar însă să
reflecte toate datele pe care angajatorul trebuie să le cunoască despre o persoană, cine este
aceasta şi ce poate să facă.
Un C.V. trebuie să fie scris cu grijă, ordonat, limpede, fără nici o greşeală, aspect
care poate constitui o indicaţie clară cu privire la nivelul de motivaţie şi concentrare.
În practică se folosesc trei tipuri de C.V., şi anume:
• C.V. cronologic - în care se prezintă experienţa profesională în ordine
cronologică inversă. Este utilizat şi are eficienţă pentru persoanele care doresc un loc
de muncă în acelaşi domeniu în care au lucrat anterior. Într-un asemenea C.V. se face
referire la experienţa în muncă, locurile de muncă anterioare, realizările obţinute,
studii şi preocupări.
• C.V. funcţional - în care se prezintă principalele ; aptitudini, abilităţi şi calităţi, fără
a se pune accentul pe experienţa profesională. Este utilizat de către persoanele aflate
în căutarea primului loc de muncă.
• C.V. combinat - în care se prezintă alături de experienţa profesională şi
abilităţile pentru locul de muncă respectiv. Este utilizat de persoanele care au o experienţă redusă
în muncă.
125
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
126
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
Strada . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ,
Oraşul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Telefon . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
DATANAŞTERII: . . . . . . . . . . . . . .
STAREA CIVILĂ: . . . . . . . . . . .
CALIFICĂRI: . . . . . . . . . . . . . .
EXPERIENŢĂ PROFESIONALĂ:
a. 2000 - 2001 - S.A. . . . . . . .
b. 1998 - 2000 - S.A. . . . . . . .
c. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
REALIZĂRI:
a. la ultima întreprindere unde am lucrat - . . . . .- am fost numit şef de echipă;
b. am fost cooptat în colectivul de raţionalizări, inovaţii şi invenţii al unităţii, realizând mai multe prototipuri.
c. am sprijinit integrarea în muncă pentru mai mulţi tineri încadraţi.
APTITUDINI:
a. creativ şi novator;
b. spirit întreprinzător;
c. capacitate de a munci în echipă;
d. comunicativ;
e. uşor adaptabil la alte meserii;
f. rezistent la efort;
g. conştiincios la locul de muncă;
h. sociabil.
STUDII:
a. Liceul . . . . . . .. . . . . . . . . ., absolvit în anul . . . . . . . . . cu diplomă de bacalaureat şi specialitatea de . . . . . .. . . . . . . . .;
b. în prezent, urmez un curs de pregătire în domeniul computerelor.
LIMBI STRĂINE: Engleza - nivel de conversaţie.
PREOCUPĂRI EXTRAPROFESIONALE :
lectură, drumeţii, muzică, sport, computerul, limbi străine, pictură.
REFERINŢE:
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .- inginer în unitatea dumneavoastră, fost şef al secţiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
127
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
• Scrisoarea de intenţie
a. cele care se trimit pentru un anume post, care a fost anunţat public de către
angajatori;
b. cele care se trimit către angajatorii care nu au anunţat vacante sau
necesare anumite posturi.
Primul tip de scrisoare se adresează şi trimite persoanei sau serviciului specificat
în anunţ. Dacă nu este specificatniciun nume, este bine să se identifice numele directorului
sau şefului serviciului resurse umane, astfel încât scrisoarea să fie trimisă personalizat.
Cel de-al doilea tip de scrisoare este trimisă şefului serviciului resurse umane
sau al şefului unde persoana în cauză doreşte să se încadreze. Pentru societăţile şi organizaţiile
mici, scrisoarea se adresează direct directorului sau preşedintelui.
Scrisorile trebuie să se refere la activităţile pe care le poate presta persoana
în cauză pentru angajator, nu trebuie să aibă mai mult de o pagină şi trebuie să cuprindă
calităţile şi aptitudinile care permit să fie realizate cerinţele postului respectiv.
De asemenea, este util să fie prezentate informaţii referitoare la dorinţa şi
motivaţia de a ocupa un anume post.
O scrisoare de intenţie începe cu înscrierea datelor personale (numele,
adresa, numărul de telefon). După doua rânduri mai jos se menţionează data. Apoi,
după alte două rânduri se trec informaţiile referitoare la angajator (numele directorului
resurse umane, al directorului, preşedintelui, titlul acestuia, numele complet al societăţii,
organizaţiei şi adresa acesteia).
În paragraful introductiv se va menţiona postul dorit şi modalitatea prin care
aţi intrat în posesia informaţie referitoare la existenţa acestuia.
În cuprinsul scrisorii se scriu 2 - 3 paragrafe, în care se fac referiri la calităţi,
experienţă sau calificare, acestea fiind direct legate de postul avut în vedere.
În final, se exprimă plăcerea de a lucra la acel loc de muncă, prezentând şi
motivele. De asemenea, se menţionează locul unde cel în cauză poate fi contactat.
Scrisoarea de intenţie se scrie la computer, pe o hârtie albă de bună calitate.
Se vor evita cu desăvârşire greşelile gramaticale sau de ortografie.
128
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
Numele: _____________________________________,
Strada __________nr. ________, bloc __________, scara ______,
apt. _____, etaj _____________, sector ____________, or. _____________________,
cod poştal nr. _________________
Telefon ____________________
Data _______________
Domnului ___________________________, Patron la ________________, strada __________________________, nr. ___
Sector ______________________, or. _____________________, cod poştal nr. __________________.
Cu stimă şi sinceritate,
Semnătura ________________________
• Interviul
Obţinerea unui interviu arată persoanei în căutarea unui loc de muncă că aproape
a reuşit. Angajatorul care invită persoana în cauză la interviu este într-o mare măsură
convins că aceasta este potrivită pentru postul oferit, acceptând informaţiile prezentate în
curriculum vitae, inclusiv unele scăderi, pe care le consideră fără semnificaţie deosebită.
129
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
Pentru succesul unui interviu este necesară adoptarea unei conduite aparte,
care să aibă în vedere:
• punctualitatea la interviu;
• atitudine deschisă, politicoasă, destinsă şi optimistă;
• ţinută decentă, poate mai bună decât ar cere postul dorit;
• folosirea unui limbaj corespunzător;
• manifestarea încrederii în sine, relatarea succintă şi convingătoare a realizărilor
şi experienţelor pozitive.
130
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
131
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
132
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
133
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
Din Colonie
Te întorci acasă
Trebuie să te Rezolvă-ţi
înregistrezi la: problemele la:
Direcţia de
executare a
hotărârilor Direcţia
Agenţia
judiciare Municipală Primăria din
Teritorială
Sectorul de (doar pe- pentru localitatea
pentru Ocu-
Poliţie rsoanele Protecţia unde
parea Forţei
eliberate Drepturilor domiciliezi
de Muncă
condiţionat Copilului
înainte de
termen)
134
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
I. Primăria
De ce servicii poţi beneficia Baza legală
1. Date privind evidenţa populaţiei; Legea privind administraţia
publică locală.
2. Servicii de asistenţă socială;
3. Clarificarea problemelor de stare civilă; Nr. 123-XV din 18.03.2003
II. Şcoala
De ce servicii poţi beneficia Baza legală
1. Restabilirea la studiile şcolare; Legea cu privire la învăţământ
Nr. 547 din 21.07.1995
(Monitorul Oficial nr. 62-63/692 din 09.11.1995)
135
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
136
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
- certificatul de
eliberare din
locurile de
detenţie;
137
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
138
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
Biroul de paşapoarte
139
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
140
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
141
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
CAPITOLUL IV
SERVICIUL DE PROBAŢIUNE ŞI CONSILIERUL DE PROBAŢIUNE
142
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
143
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
144
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
145
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
146
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
147
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
148
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
149
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
150
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
151
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
152
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
153
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
154
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
• principiul confidenţialităţii;
155
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
Activităţi / lună Nr. de clienţi în Durata medie a Nr. de posibili clienţi Nr. de clienţi / consilieri pentru Observaţii
lucru / consilier sentinţelor / consilieri care SP dispune de resurse
Supraveghere
Asistenţă şi consiliere
Referate
Muncă Neremunerată
156
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
- cultura organizaţională;
- interese şi posibile conflicte de interes cu instituţia noastră sau alţi posibili parteneri
vizaţi de noi.
157
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
Doc. 21. Formular de evidenţă a serviciilor oferite de celelalte instituţii din comunitate
Comisariatul • supraveghere
Raional • acces la informaţii, statistici
de Poliţie • prevenţie
• acces în arest
• programe specializate (ex. consumul de alcool)
158
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
159
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
Pers.
Tipul de serviciu Instituţia Telefon/fax Adresă Nr.
Contact
Consiliere psihologică
Asistenţi şi
consiliere
Continuare studii
Calificare, recalificare
Locuri de muncă
Dezintoxicare
Secţia 2
Casa de copii X
Spitalul Y
Casă
Organizaţii caritabile
Masă
Altele
Cercetare
Cercetare, activităţi
de prevenire, practică,
Prevenire
voluntariat
Voluntariat
Practică
160
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
Acord de colaborare
Părţile semnatare:
OBIECTUL COLABORĂRII:
161
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
Felul serviciilor:
• supravegherea la domiciliu a infractorului, pentru cei care s-a spus să nu
părăsească casa după ora 22, să nu părăsească oraşul;
• supravegherea infractorilor faţă de care s-a dispus: să nu conducă în
vehicul sau un anumit autovehicul, să nu frecventeze anumite locuri şi să nu
se întâlnească cu anumite persoane.
6. Rezultatele aşteptate:
• reducerea riscului de recidivă;
• protecţia comunităţii.
162
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
OBLIGAŢIILE PĂRŢILOR :
Serviciul de Probaţiune:
163
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
EVALUAREAACTIVITĂŢII:
1. Criterii utilizate:
• numărul şi frecvenţa vizitelor şi interviurilor de supraveghere;
• gradul de recidivă a persoanelor supravegheate;
• resursele folosite;
• numărul clienţilor aflaţi în supraveghere.
2. Standarde de calitate:
• respectarea drepturilor omului şi a demnităţii persoanei supravegheate;
• confidenţialitatea informaţiilor;
• respectarea codului deontologic profesional.
3. Perioada în care se realizează evaluarea:
• la fiecare 6 luni şi în situaţii speciale ori de câte ori se impune.
4. Persoanele responsabile cu coordonarea activităţii de evaluare:
• sunt desemnate de către instituţiile partenere cu două săptămâni înaintea
perioadei de evaluare.
164
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
1. Întâlniri periodice:
• o dată la două luni sau ori de câte ori situaţia o impune;
2. Circulaţia informaţiilor scrise:
• se face prin fax, poştă sau scrisori directe;
3. Formulare de alocare a cazurilor:
• vor fi completate de către SP conform formularelor standard impuse de
Direcţia de Reintegrare Socială din Ministerul Justiţiei;
4. Formulare pentru înregistrarea progresului / regresului beneficiarilor (doc.26):
• vor fi completate de către SP conform formularelor standard impuse de
Serviciul de probaţiune din Ministerul Justiţiei.
3. Modalităţi de sancţionare:
În conformitate cu regulamentul de funcţionare intern al fiecărui partener şi
cu legislaţia în vigoare.
DURATA ACORDULUI:
Prezentul acord este încheiat pentru perioadă nedeterminată de timp
CRITERII DE CONFIDENŢIALITATE:
• nu se face public numele şi cauza supravegherii persoanelor
supravegheate.
SEMNĂTURA PĂRŢILOR:
165
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
------------------------------------------------------------------------------------------
166
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
Data evaluării:
____________________________ _________________
167
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
168
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
169
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
170
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
BIBLIOGRAFIE
Reglementări internaţionale:
10. Regulile minimale ale Naţiunilor Unite pentru elaborarea unor măsuri neprivative
de libertate (Regulile de la Tokyo)
11. Recomandarea nr. R (92) 16 a Comitetului de Miniştri a Consiliului Europe către
statele membre referitoare la Regulile Europene asupra Sancţiunilor aplicate în
comunitate.
12. Rezoluţia 40/33 din 29 Noiembrie 1985 Ansamblul Regulilor Minime ale
Naţiunilor Unite cu privire la administrarea Justiţiei pentru Minori, Regulile de
la Beijing).
171
GHIDUL CONSILIERULUI DE PROBAŢIUNE
Literatura de specialitate:
Publicaţii periodice:
22. Probaţiunea în România, Anul I, nr. 1/2002, Bucureşti, 2002, Ministerul Justiţiei
România.
23. Dezvoltare comunitară, Anul I, nr. 2/2002, Bucureşti, 2002, Ministerul Justiţiei
România.
24. Managementul serviciilor de reintegrare socială şi supraveghere, Anul I, nr.
4/2002, Bucureşti, 2002, Ministerul Justiţiei România.
25. Supravegherea şi asistenţa persoanelor condamnate, Anul I, nr. 6/2002, Bucureşti,
2002, Ministerul Justiţiei România.
172