Proiect didactic_Religie ortodoxă

Propunător: Meiu Ioan

Data: 8 aprilie 2017
Unitatea de învăţământ: Şcoala Generala nr. 6 Sibiu
Clasa: a VI – a
Disciplina: Religie ortodoxă
Subiectul lecţiei: „Urcus spre Inviere”
Tipul lecţiei: recapitulare, consolidare şi sistematizare
Scopul lecţiei: Completarea cunostintelor despre Patimile, Moartea, Ingroparea si Invierea Mantuitorului Iisus Hristos; dezvoltarea capacitatii de traire afectiva a elevilor fata
de suferintele Mantuitorului

Obiective operaţionale:
La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:
01 - să rezume fragmentele scripturistice citite în biserică în Săptămâna Patimilor;
02 - sa “citeasca” corect scenele biblice si icoanele ce reprezinta evenimentele amintite ordonandu-le dupa succesiunea evenimentelor ;
03 - să analizeze faptele pomenite în Săptămâna Patimilor ;
04 - să precizeze locul, timpul morţii şi îngropării, persoanele prezente şi modul îngropării;
05- să descrie atitudinea lui Iisus Hristos – Dumnezeu adevărat şi Om adevărat în contrast cu însuşirile acuzatorilor;

Obiective formativ-educative:
La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:
07 – sa stie ca toti crestinii cinstesc Patimile, Rastignirea, Moartea si Ingroparea Domnului in fiecare an, in ziua de vineri din Saptamana Patimilor, numita si
Vinerea Mare.

Strategia didactică
1. Metode şi procedee: exerciţiul, explicaţia, expunerea, povestirea, meditaţia religioasă, demonstraţia cu substitute, cantarea religioasa
2. Mijloace de învăţământ: Sfânta Scriptură, fişa de lucru, imagini: scene biblice cu Patimile Domnului
3. Forme de organizare a activităţilor: activitate individuală şi frontală.

Resurse bibliografice:
1. Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti 1982.
2. Cucoş, Constantin, Educaţia religioasă, Editura „Polirom”, Iaşi, 1999.
3. Cucoş, Constantin (coordonator), Psihopedagogie pentru examene de definitivare şi grade didactice, Editura „Polirom", Iaşi, 1998.
5. Şebu, Pr. Prof. Univ. Dr. Sebastian, Opriş, Dorin, Opriş, Monica, Metodica predării religiei, Editura „Reîntregirea", Alba Iulia, 2000.
6. Muha, Camelia, Caiet de religie creştin-ortodox pentru clasa a VIII - a, Editura „Sf. Mina", Iaşi, 2001.
7. Opriş, Dorin, Opriş, Monica, „Metode active de predare învăţare. Modele şi aplicaţii la religie”, Editura „Sf. Mina”, Iaşi, 2006.

1
 Proiect didactic_Religie ortodoxă

DEMERSUL DIDACTIC

Nr. Etapele Ob. Tim Conţinutul instructiv-educativ Activitatea Metode Mijloac Forme Evalua
op. p
crt. lecţiei elevului şi procedee e de de re
(min
.) învăţăm organiz
ânt are
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

- salut elevii, rostesc rugăciunea cu ei;

1. Momentul 1' - notez absenţele şi realizez managementul clasei pentru începerea activităţii didactice care urmează să se Activita
organizator desfăşoare; Exerciţiul te
ic - elevii răspund la salut, spun rugăciunea şi se pregătesc pentru începerea orei; frontală

Se adreseaza elevilor urmatoarele intrebari: Conversatia Apreci

-Ce sarbatoare mare se apropie? Explicaţia Activita eri
Pregatirea -Invierea Domnului Conversatia te verbale
elevilor -Cum se mai numeste aceasta sarbatoare? frontală
2. pentru 2' -Paste
receptarea -Ce inseamna Paste?
noilor -trecere expunerea
cunostinte -De ce sarbatoreau evreii Pastele? Activita
-Pentru a comemora eliberarea de sub robia egipteana si trecerea lor prin Marea te
Rosie. frontală
-Cum se numeste aceasta saptamana?
-Saptamana Patimilor sau Saptamana Mare.
-De ce se numeste astfel?
-Deoarece Mantuitorul a patimit si a murit pe cruce pentru eliberarea noastra de
sub robia pacatului (pentru mantuirea noastra).
-Dar, in ziua de Samnbata ce sarbatorim?
- Sambata Invierii lui Lazar
-Iar Sambata ce slujba este la Biserica?
-Sujba pomenirii mortilor.
Urmatoarea zi, de dupa Sambata lui Lazar, ce sarbatoare urmeaza?
-Duminica Floriilor.
3 Recapitular 01 2' Le cer elevilor să enumere patimile Mantuitorului dîn Săptămâna Patimilor. Elevii scriu in
e caiete
4 Precizarea 1' Se anunta si se scrie titlul pe tabla. Elevii noteaza Conversatia imagini Activita
titlului si a „Urcus spre Inviere” data si titlul in te
obiectivelor Se precizeaza obiectivele lectiei. caiete frontală
lectiei Se pregateste video-proiectorul pentru proiectie
Se distribiue elevilor – imagini cu patimile Mantuitorului
- textul din Evanghelie

2
 Proiect didactic_Religie ortodoxă

5 Ziua de 01 4' Ascultă expunerea Activita

Sambata 02 Lazăr era originar din Betania și era fratele Martei și al Mariei. Acesta era bolnav iar în te
03 frontală
cele din urmă acesta a murit. Mântuitorul aflând a venit în Betania pentru prietenul Său.
Acesta era mort de patru zile. Mântuitorul le întărește pe surori că Lazăr v-a învia. Iar ele
credeau că vorbește despre Învierea cea de apoi. Iisus împreună cu alaiul au mers la locul
unde Lazăr era îngropat. Aici se arată firea omenească a lui Iisus și prietenia față de Lazăr
prin faptul că El a lăcrimat. Acolo era o peșteră si o piatră peste, iar Mântuitorul a poruncit
să o de-a la o parte și a strigat: Lazăre vino afară, și a ieșit mortul fiind legat la mâini și la
picioare.
6 Ziua de 01 5' Lectura expunerea imagini Activita
Duminica 02 Cer sa se citeasca din evanghelie Matei 21, 1-11 Ascultă te
03 frontală
Explicatia:
Iisus a trimis pe doi dintre ucenici în satul dinaintea lor si acolo vor găsi o asină legată și
un mânz, și le-a poruncit să o dezlege și să I-o aducă. Venind ucenicii cu asinele și-au pus
hainele pee a și Iisus a șezut. Apoi mulțimile așterneau hainele pe jos și alții rupeau ramuri.
Toți strigau ,,Osana, Fiul lui David.” Vedem aici intrarea Domnului în Ierusalim glorioasă
pe o poartă și peste o săptămână Îl vedem ieșind pe altă poartă , spre osândă.
Nu putem înțelege Învierea lui Lazăr fără Intrarea Domnului în Ierusalim de aceea
praznicul se mai numește și ,,Praznic îndoit”, deoarece el este în același timp o expresie a
lucrării divino-umane a lui Hristos: învierea lui Lazăr revelează Divinitatea Sa, iar intrarea
în Ierusalim șezând pea sin ,umanitatea Lui.
7 Sfânta și 01 5' Sfânta și Marea Luni: Lectura expunere Imagini Activita Apreci
Marea 02 - Pomenirea fericitului Iosif cel preafrumos. Ascultă proiecto te eri
Luni: 03 Meditație: r frontala verbale
- Pilda smochinului neroditor.
Cer sa se citeasca din evanghelie Matei 21, 18-22 Îmi feresc eu
În această zi Biserica ne aduce aminte de fericitul Iosif cel frumos, cel frumos la trup și sufletul de
la suflet. Este vorba de Patriarhul Iosif, care ne impresionează prin dorința de a-I sluji lui păcate, așa
Dumnezeu împlinind poruncile. cum a făcut
El este o preînchipuire a Domnului nostrum Iisus Hristos, cel vândut de Iuda, unul Iosif?
dintre ucenicii săi. Fericitul Iosif este omul vrednic de pomenire pentru toate . A fost iubit Ce ar trebui
de părinții lui însă a fost vândut de frații săi în Egipt. A ajuns în inchisoare, învinuit fiind să fac pentru
de păcate, dar a fost găsit drept, înțelept și bun. a nu fi ca
Tot astăzi avem relatată o minune a Mântuitorului spre înțelepțirea credincioșilor, smochinul
pentru că negăsind smochine întru-un smochin neroditor, l-a blestemat să se usuce și s-a neroditor?
uscat , Biserica are în vedere o explicație pentru cei credincioși, atrăgându-le atenția că

3
 Proiect didactic_Religie ortodoxă

suntem toți chemați spre rodire și că Domnul Hristos așteaptă ceva de la noi, și noi suntem
datori să-I oferim Mântuitorului virtuțile noastre în loc de alte roade.
Mântuitorul nu și-a arătat niciodată puterea pedepsitoare asupra oamenilor, dar și-a arătat-o
asupra unui smochin, ca să se înțeleagă din aceasta că El are și putere pedepsitoare, iar
credincioșii să se silească să fie, nu sub blestem ci sub binecuvântarea Mântuitorului.

- Dar atunci pentru ce l-a blestemat?

- Pentru ucenici; ca să le dea curaj, să-i întărească. Până atunci, Hristos făcuse numai bine;
nu pedepsise pe nimeni; trebuia, dar, să dea dovada că are şi puterea de a pedepsi, ca să
afle şi ucenicii şi iudeii că poate usca pe răstignitorii Lui, dar de buna Sa voie îi iartă şi nu-i
usucă. N-a vrut să-Şi arate puterea Sa pedepsitoare asupra oamenilor, ci a dat dovadă de
această putere, blestemând un pom. Când se întâmplă una ca aceasta cu un pom, cu un
animal necuvântător sau cu un loc, nu iscodi, nu spune: „Era drept să se usuce smochinul,
dacă nu era vremea smochinelor?”. A grăi aşa este cea mai mare ocară; ci uită-te la
minune; minunează-te şi slăveşte pe Cel ce a făcut minunea.

- Dar atunci pentru ce a dat o astfel de înfăţişare acestui fapt şi pentru ce acest temei pentru
blestem?

Uscarea smochinului nu are această însemnare ci, după cum am spus, arată puterea
pedepsitoare a lui Hristos. De altfel cuvintele: „Că nu era vremea smochinelor” ne arată că
nu S-a dus la smochin pentru că-i era foame, ci pentru ucenicii Săi. Ucenicii s-au mirat
foarte tare că s-a uscat smochinul, deşi Hristos făcuse până atunci minuni şi mai mari. Dar,
după cum am spus, o astfel de minune era o noutate pentru ei; acum, pentru prima oară Şi-
a arătat Hristos puterea Lui pedepsitoare. De aceea nici n-a făcut minunea aceasta cu un alt
pom, ci cu un smochin, cel mai umed dintre toţi pomii, ca şi prin aceasta să se arate şi mai
mare minunea. Şi ca să afli că minunea aceasta a făcut-o Hristos pentru ei, ca să-i îndemne
să fie curajoşi, ascultă ce le spune mai departe!

4
 Proiect didactic_Religie ortodoxă

8 Sfânta și 01 5' Sfânta și Marea Marți: Lectura expunere Imagini Activita Apreci
Marea 02 - Pilda celor 10 fecioare. Ascultă proiecto te eri
Marți: 03 r frontala verbale
Citim din evanglelie Matei 25,1-13
Evanghelia aceasta, prin pilda celor zece fecioare, ne dăruiește o învățătură foarte profundă
și semnificativă pentru viața creștină și pentru unitatea Bisericii. Două lucruri ne rețin
atenția în mod deosebit: primul este candela, iar al doliea uleiul. Cinci fecioare au avut
doar candelă fără ulei, iar cinci fecioare au avut candelă și ulei. Primele sunt cele ce
aveau credință, dar fără fapte bune, iar celelalte cinci aveau deodată atât credința, cât
și faptele bune. Candela este fecioria, iar untdelemnul este milostenia.
Aceste două tipuri de fecioare, unele cu candelă fără ulei şi celelate cu candelă şi ulei,
semnifică două atitudini religioase. Candela cu ulei reprezintă evlavia însoţită de
milostenie. Candela fără ulei reprezintă evlavia fără milostenie, spune Sf. Ioan Gură de Aur
şi Sinaxarul zilei din Triod. Există o mulţime de oameni foarte evlavioşi, dar foarte
zgârciţi, adică nemilostivi. Acestea sunt candele fără ulei, fără untdelemn.
Iar untdelemnul pentru candelă sau iubirea smerită şi milostivă se dobândeşte prin
rugăciune şi post, prin priveghere şi luptă, prin împărtăşirea cu Sfintele Taine.

9 Sfânta și 01 5' Sfânta și Marea Miercuri: Lectura expunere Imagini Activita Apreci
Marea 02 - Trădarea lui Iuda Ascultă proiecto te eri
Miercuri: 03 r frontala verbale
- Ungerea lui Iisus în Betania
Citim din evanglelie Matei 26, 1-5; 14-16
- Cumpăna celor două prăznuiri ale zilei: păcătoasa – ucenicul Iuda, este răsturnată
de pocăință. Păcătoasa se afla în starea cea mai de jos a căderii: desfrânarea, iar
Iuda, în starea cea mai de cinste: ucenic al Stăpânului. Aceasta răsturnare ne umple
de teamă și îngrijorare pentru mântuirea noastră.
- Ucenicul cunoaște mai bine ca oricine pe Domnul său: trăise ani de zile
împreună, văzuse atâtea minuni, auzise învățături minunate și cu toate acestea,
pentru că s-a lăsat robit de iubirea de arginți, a ajuns la pieire veșnică.
Dimpotrivă, defrânata cea înstrăinată de Dumnezeu aducând cu mare căință
lacrimi și mir de mult preț devine mironosiță și pregătește spre îngropare pe Domnul,
iar lucrul ei se va vesti în toată lumea.

5
 Proiect didactic_Religie ortodoxă

10 Sfânta și 01 5' Sfânta și Marea Joi: Lectura expunere Imagini Activita Apreci
Marea Joi: 02 - Cina cea de Taină (instituirea Sfintei Liturghii) Ascultă proiecto te eri
03 r frontala verbale
- Rugăciunea din Ghetsimani, Vinderea lui Iisus.
Citim din evanglelie Matei 26, 17-56
În această zi, Biserica a hotărât citirea celor 12 Evanghelii la slujba deniei. Joia sfântă
începe cu amintirea faptului că Mântuitorul Iisus a spălat, în semn de smerenie picioarele
apostolilor Săi. De asemenea, tot astăzi la ultima Sa cină cu apostolii, numită și Cina cea
de Taină, a sărbătorit și a prefigrat Paștele creștin și a instituit Sfânta Taină a
Euharistiei:,,Luați, mâncați, acesta este trupul Meu, care se frânge pentru voi. Beți dintru
acest toți, că acesta este sângele Meu, al Legii celei noi, care pentru mulți se varsă, spre
iertarea păcatelor.
După aceea Domnul a mers în grădina Ghetsimani unde S-a rugat cu lacrimi de
sânge. Aici a fost predate de Iuda arhiereilor printr-un sărut în mijlocul nopții.
Ghetsimani (presa de măsline) este acea grădină în Valea Chedronului din Ierusalim,
aproape de Muntele Măslinilor. Aici venea adesea Iisus.
11 Sfânta și 01 5' Sfânta și Marea Vineri: Lectura expunere Imagini Activita Apreci
Marea 02 - Judecata și biciuirea lui Iisus Ascultă proiecto te eri
Vineri: 03 r frontala verbale
04 - Răstignirea și îngroparea Domnului.
05 Citim din evanglelie Matei 27, 1-61
06 Se prăznuiesc sfintele și mântuitoarele și înfricoșătoarele Patimi ale Domnului și
07 Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos: scuipările, lovirile peste față, palmele,
insultele, batjocoririle, haina de porfiră, trestia, buretele, oțetul, piroanele, sulița și înainte
de toate, crucea și moartea.
Loviturile cu palmele arătau slobozirea noastră. Scuiparea și purtarea necinstită cu El
arătau cinstirea noastră. Cununa cu spini, îndepărtarea blestemului, hlamida de purpură,
îmbrăcămintea împărătească, în locul hainelor de piele. Piroanele, desăvârșita nemișcare a
păcatului nostru. Crucea, pomul cel din rai. Coasta împunsă preînchipuia coasta lui Adam
din care a fost făcută Eva, prin care a venit călcarea poruncii. Sulița arată că îndepărtează
de la mine sabia cea de foc. Apa din coastă este icoana botezului. Sângele și trestia ne arată
că Hristos ne-a dăruit, scriind cu litere roșii, vechea patrie.

- "Parinte, iarta-le lor, ca nu stiu ce fac". Prin aceste cuvinte, Domnul a aratat in
primul rand mila Sa fata de ucigasi, a caror rautate nu L-a lasat nici in chinurile de
pe Cruce; iar in al doilea rand a proclamat de pe varful stancii Golgotei un adevar
dovedit, dar niciodata bagat la cap – si anume: ca facatorii de rele nu stiu niciodata

6
 Proiect didactic_Religie ortodoxă

ce fac. Omorandu-l pe cel drept, ei se omoara in fapt pe sine, in vreme ce pe drept il

proslavesc. Calcand legea lui Dumnezeu, ei nu vad piatra de moara ce se pogoara
nevazut asupra lor ca sa ii macine. Batjocorindu-L pe Dumnezeu, ei nu vad cum isi
preschimba propria fata in bot de animal.

- "Adevarat zic tie: astazi vei fi cu Mine in Rai". Aceasta spusa a fost indreptata
catre talharul care s-a pocait pe Cruce. Foarte mangaietor cuvant pentru pacatosii
care se pocaiesc fie si in ultima clipa. Milostivirea lui Dumnezeu e negrait de mare.
Domnul isi savarseste misiunea si pe Cruce. Pana la ultima suflare, El mantuieste
pe cei care arata fie si cea mai mica vointa de a se mantui.

"Femeie, iata fiul tau". Asa i-a zis Domnul sfintei Sale Maici, care statea sub
Crucea iubitului ei Fiu rastignit. Iar apostolului Ioan i-a zis: iata mama ta. Cuvintele
acestea arata grija de fiu, pe care oricine o datoreaza parintilor. Iata, Cel ce a dat
porunca: „sa cinstesti pe tatal tau si pe mama ta” implineste El insusi porunca Sa
pana in ultima clipa.

"Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M-ai parasit?". Cuvintele acestea

arata pe cata neputinta a firii omenesti, pe atata clarviziune – fiindca omul este cel
care patimeste. Aici, insa, sub suferinta omeneasca se ascunde o taina. Iata, fie si
doar cuvintele acestea puteau zdrobi erezia ce avea sa cutremure mai tarziu Biserica
si care invata gresit ca Dumnezeirea a patimit pe Cruce. Insa Vesnicul Fiu al lui
Dumnezeu S-a intrupat ca om tocmai pentru a putea ca om, cu trupul si cu sufletul,
in clipa randuita sa patimeasca pentru om si sa moara pentru om; caci daca in
Hristos a patimit Dumnezeirea, inseamna ca Dumnezeirea a murit in El – iar acest
lucru e de neconceput. Adanciti-va cat mai mult in aceste mari si infricosatoare
cuvinte: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M-ai parasit?”

"Mi-e sete". I se scursese sangele. De aici setea. Soarele care apunea ii batea in
fata, si una peste alta cu celelalte chinuri il ardea cumplit. Fireste ca Ii era sete. Dar
– o, Doamne! – oare chiar Ti-e sete de apa sau esti, cumva, insetat de dragoste? Esti
insetat ca om sau ca Dumnezeu? Sau si una si alta? Iata, legionarul roman Iti da
buretele inmuiat in otet. O singura picatura de mila pe care ai simtit-o de la oameni
in trei ceasuri cat ai fost atarnat pe Cruce! Soldatul roman micsoreaza pacatul lui

7
 Proiect didactic_Religie ortodoxă

Pilat – pacatul imparatiei romane – fata de Tine, fie si cu otet. De aceea, Tu vei
strica imparatia Romei, insa in locul ei vei zidi o imparatie noua.

"Parinte, in mainile Tale imi dau duhul". Fiul isi da duhul in mainile Tatalui
Sau. Ca sa se stie ca de la Tatal a venit, nu cu de la Sine putere, cum il invinuiau
evreii. Cuvintele acestea au fost rostite, insa, si ca sa auda si sa priceapa budistii,
pitagoreii, ocultistii si toti acei filosofi care basmuiesc despre salasluirea sufletelor
celor morti in alti oameni, sau in animale, sau in plante, sau in stele si minerale.
Lepadati toate aceste fantezii si priviti incotro se indreapta duhul Dreptului mort:
„Parinte, in mainile Tale imi dau duhul”.

"Savarsitu-s-a". Aceasta nu inseamna: „S-a savarsit viata”. Nu; ci inseamna: „S-a

savarsit misiunea rascumpararii si mantuirii neamului omenesc”. Savarsitu-s-a, si s-
a pecetluit cu sange si moarte pe pamant, lucrarea cea dumnezeiasca a singurului
Mesia adevarat al oamenilor. Savarsitu-s-a chinul, dar viata de-abia apare.
Savarsitu-s-a tragedia, insa nu drama. Urmeaza ultimul, maretul act: biruinta asupra
mortii, invierea, slava!

12 Sfânta și 01 4' Citim din evanglelie Matei 27, 61-66 Lectura expunere Imagini Activita Apreci
Marea 02 - În Sfânta și Marea Sâmbătă prăznuim îngroparea dumnezeiască și trupească a Ascultă proiecto te eri
03 r frontala verbale
Sâmbătă: 04 Mântuitorului nostru Iisus Hristos și pogorârea la iad, prin care neamul nostru fiind
Coborârea 05 chemat din stricăciune a fost mutat spre viață veșnică.
la Iad. 07 Cele 40 de zile al Postului Mare întrec pe celelalte zile; iar săptămâna mare este cea
mai importantă; și iarăși săptămâna mare culminează cu Sfânta și Marea zi de
Sâmbătă. Se numește săptămâna mare nu pentru că zilele ei ar fi mai mari sau ar
avea mai multe ceasuri, și mai cu seamă azi, minunile mari și mai presus de fire și
faptele neobișnuite ale Mântuitorului nostru.
13 Evaluare 07 2' Se cere elevilor sa completeze un formular de verificare a cunostintelor Evaluare

14 Asocierea 07 5' Se imparte elevilor Prohodul Domnului Cantare explicatia Fise de Activita
Se cere sa se cante in grup un fragment din Prohodul Domnului, adica slujba de ingropare religioasa citit te
frontala
a Mantuitorului.

8
 Proiect didactic_Religie ortodoxă

Precizarea 07
şi Anunţ şi explic tema pentru acasă:
explicarea -În Săptămâna Patimilor vei participa în fiecare seară, la denii, la biserica din parohia de care aparţii.
15 temei 1' -In Vinerea mare, seara vei participa la prohodul Domnului explicaţia Activita
te
frontală
Încheierea
16 activităţii 1' - rostesc rugăciunea împreună cu elevii, salut şi ies din sală; Exerciţiul Activita
- elevii rostesc rugăciunea şi răspund la salut; te
frontală