Analiza Economico-Financiara - Petrom

1.
INTRODUCERE
1.1. PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII
PETROM SA este cea mai mare companie de petrol şi gaze naturale din România , desfăşurând
operaţiuni în sectoarele Explorare şi Producţie,Rafinare şi Petrochimice, ca şi Vânzări şi Marketing .
Societatea comercială SNP Petrom SA este o societate comercială pe acţiuni ce s-a înfiinţat la
data de 27.10.1997, iar în Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor din 14.09.2004 s-a aprobat
modificarea numelui din SNP Petrom SA în SC Petrom SA.
Sediul social al companiei este în Bucureşti, Calea Victoriei 109, este înregistrată la Oficiul
Registrului Comerţului cu nr.J40/8302/1997 şi are Codul Unic de Înregistrare 1590082 cu atributul
fiscal R.
Petrom are rezerve estimate de petrol şi gaze de 1 miliard boe (barili echivalent petrol;1baril=
163,656 litri),2 combinate petrochimice (Brazi şi Arpechim Piteşti) cu o capacitate de rafinare de 8
milioane tone pe an un combinat chimic (Doljchim) şi deţinea la sfârşitul anului 2004 în România 112
depozite de carburanţi,612 staţii de benzinării şi 34 skid-uri de alimentare cu GPL (gaz petrolier
lichefiat) , iar în afara României deţinea 2 depozite şi 70 staţii de distribuţie.
Alături de aceste active Petrom SA deţine numeroase locaţii îndeosebi în domeniul turistic ,
posedă un serviciu logistic ce deţine autovehicule, vagoane cisterne,conducte de petrol, precum şi
servicii IT, servicii de întreţinere şi reparaţii.
In străinătate Petrom SA desfăşoară acţiuni de prospectare şi exploatare în Kazahstan şi
activităţi de explorare în India,Iran,Tanzania, iar activitate de distribuţie în Republica Moldova (cca 40%
din cota de piaţă), Ungaria şi Serbia şi Muntenegru.
Petrom SA deţine cvasimonopolul activităţii de explorare şi exploatare a câmpurilor petrolifere ,
celelalte societăţi petroliere având o contribuţie nesemnificativă la aceste activităţi (Rompetrol deţinea
doar 1%din concesiunile petrolifere din România), o poziţie dominantă în prelucrarea produselor
petroliere (35% din capacitatea de rafinare a României) şi o poziţie
importantă în activitatea de distribuţie a produselor petroliere deţinând 26% din numărul staţiilor de
distribuţie din România.Poziţia de lider pe care o ocupă Petrom SA pe piaţa produselor petroliere din
România este confirmată şi de cota de piaţă ridicată: 45% pentru benzină şi 36 % pentru
motorină. Petrom deţine un rol important şi pe piaţa produselor chimice, remarcându-se combinatul
Doljchim ce deţinâne 35% din piaţa internă de îngrăşăminte.
Este important de remarcat că o parte importantă a producţiei Petrom este exportată, cota
produselor exportate din totalul producţiei fiind în anul 2004 de 44% pentru combinatele Brazi şi
Arpechim şi de 42% pentru combinatul Doljchim.
1.2. STRUCTURA ACŢIONARIATULUI.LISTAREA ACŢIUNILOR LA BURSA DE

VALORI BUCUREŞTI
Din decembrie 2004 OMV, cel mai important grup de petrol şi gaze naturale din Europa Centrală
deşine 51% din acţiunile Petrom.Statul Român deţine 40,74% din acţiunile Petrom, Banca
Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare 2,03% în timp ce 6,23% revin acţionarilor minoritari.
Structura acţionariatului Petrom SA

Tabel nr.1
Nr.crt. Acţionari Număr de Capital-RON %
acţiuni
1. OMV AG 28.560.258.100 2.856.025.810 51,000
2. Ministerul Economiei 22.814.847.516 2.281.484.752 40,740
şi Comerţului
3. Banca Europeană 1.134.494.321 113.449.432 2,026
pentru Reconstrucţie şi
Dezvoltare
4. 608.488 acţionari 3.490.906.141 349.090.614 6,234
TOTAL 56.000.506.078 5.600.050.608 100,000
Sursa SC Petrom SA
Acţiunile SC Petrom SA se tranzacţionează la Bursa de Valori Bucureşti începând cu data de

03.09.2001.
În 2004 acţiunile Petrom SA au fost tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti cu un preţ al
acţiunii crescând cu 221 % între ianuarie şi decembrie 2004.În total în cursul anului 2004 s-au efectuat
71831 tranzacţii , prin care 1.471.065.005 acţiuni şi-au schimbat deţinătorul.Valoarea totală
a tranzacţiior a fost de 355,6 mil. RON ,ceea ce conduce la un preţ mediu de 0,2418 RON /
acţiune.În 2004 , Petrom a deţinut 15,52 % din valoarea totală a tranzacţiilor desfăşurate la Bursa de
Valori Bucureşti , iar la 24 decembrie 2004, Petrom deţinea 54,45% din capitalizarea bursieră totală.
În cursul anului 2004 cotaţia minimă a unei acţiuni Petrom a fost de 0,142 RON (20 ianuarie
2004) iar cea maximă de 0,333 RON (20 decembrie 2004).
2
În cursul anului 2005 preţul acţiunilor Petrom a variat între 0,2760 RON (29 martie 2005) şi
maximul istoric de 0,530 RON (24 februarie 2005), la ultima şedinţă de tranzacţionare din anul 2005 (23
decembrie) o acţiune fiind cotată la 0,477 RON , cu 30 % peste preţul de la începutul anului şi ci 10%
sub maximul istoric.
Pe 23 decembrie 2005, Petrom a reprezentat 47,6 % din capitalizarea de piaţă totală.Preţul pe
acţiune în 2005 a fost de 2,5 ori mai mare decât preţul plătit de OMV în 2004 pentru 51% din capitalul
social al Petrom.
În cursul anului 2005 preţul acţiunilor Petrom la Bursa de Valori Bucureşti a înregistrat o
creştere importantă susţinută de creşterea interesului pentru acţiunile Petrom în urma achiziţionării
pachetului majoritar de acţiuni de către grupul austriac OMV la sfârşitul anului 2004.
Dacă raportată la valoarea nominală a unei acţiuni , valoarea bursieră a înregistrat un trend
crescător ajungând la sfârşitul anului la o valoare de 4,77 ori mai mare decât valoarea nominală , în ceea
ce priveşte raportul dintre valoarea contabilă a unei acţiuni (definită ca raportul între capitalurile proprii
şi numărul de acţiuni) aceasta a avut între anii 2000 - 2005 o evoluţie oscilantă cu o valoare minimă în
2001 şi una maximă în 2003 , însă cu variaţii puternice atât pozitive cât şi negative de la un an la
altul.Având în vedere că valoarea nominală a unei acţiuni nu a suferit modificări în perioada analizată
raportul dintre valoarea contabilă şi cea nominală au avut aceeaşi oscilaţie ca şi valoarea contabilă.
Evoluţia raportului dintre valoarea contabilă şi valoarea nominală a unei acţiuni Petrom în perioada
2000 – 2005 este redată în tabelul nr.2.
Tabelul nr.2
Capitaluri Valoare
Anul proprii Nr.acţiuni contabilă/ Variaţia Valoarea Val.contabilă/
RON acţiune - RON % nominală Val.nominală
2000 4750100000 37735000000 0,1259 - 0,1 1,26
2001 5983300000 39220000000 0,1526 21,19 0,1 1,53
2002 6237300000 39296000000 0,1587 4,04 0,1 1,59
2003 7881934000 37734522958 0,2089 31,60 0,1 2,09
2004 9392111000 56000506078 0,1677 -19,71 0,1 1,68
2005 10727090000 56000506078 0,1916 14,21 0,1 1,92
1.3. CONJUNCTURA MEDIULUI DE AFACERI ÎN DOMENIUL DE ACTIVITATE AL

SC PETROM SA
Conjunctura pieţei internaţionale a produselor petroliere este marcată de creşterea puternică a

cererii şi de epuizarea tot mai rapidă a zacămintelor de hidrocarburi, acest fapt determnând în timp
3
creşterea preţului la aceste produse dar şi de dispariţia într-un viitor nu prea îndepărtat (cca 50 de ani )
al obiectului de activitate al companiilor petroliere.Descoperirea de noi câmpuri petrolifere şi gazeifere
nu poate rezolva situaţia ci doar mai poate amâna puţin sfârşitul aşa – zisei ere petroliere a omenirii.
Marcată de această situaţie evoluţia SC Petrom SA va fi determinată în mod hotărâtor de
asigurarea aprovizionării cu materii prime îndeosebi prin concesionarea unor noi câmpuri petrolifere şi
gazeifere, eficientizarea procesării materiei prime şi de îmbunătăţirea şi extinderea reţelei de distribuţie
a produselor finite.
În ceea ce priveşte extracţia , acest lucru este puternic impulsionat de creşterile semnificative ale
cotaţiei preţului la petrol brut dar este limitată de declinul natural al câmpurilor exploatate şi de
închiderea sondelor neeconomice..În domeniul extracţiei se urmăreşte dezvoltarea activităţii de
explorare şi exploatare în zona Mării Caspice unde Petrom deţine conesiuni de explorare şi exploatare în
Kazahstan , precum şi modernizarea şi eficientizarea activităţii sondelor aflate în funcţiune prin
aplicarea unor noi metode şi utilizarea unor echipamente performante pentru exploatarea cât mai
completă a zacămintelor.
În ceea ce priveşte piaţa internă dintre actorii importanţi de pe piaţă , grupul de firme LUKOIL
deţine cele mai mari zacăminte de petrol şi gaze naturale localizate îndeosebi în Rusia, situându-se din
acest punct de vedere printre primele companii din lume.
Sectorul de rafinare în care Petrom deţine poziţia dominantă în România va beneficia de un
program ambiţios pentru creşterea capacităţii şi a calităţii produselor în vederea alinierii până în 2007 la
standardele UE pentru combustibili.
În ceea ce priveşte produsele chimice şi petrochimice , având în vedere diminuarea acestui sector
de activitate în România, Petrom ar putea dezvolta şi această activitate prin creşterea competitivităţii
produselor realizate şi prin orientarea către piaţa externă.
Legat de sectorul de distribuţie Petrom deţine o poziţie foarte importantă ,însă are de înfruntat o
concurenţă puternică , mai ales din partea celorlalţi trei competitori importanţi de pe
piaţă:LUKOIL,ROMPETROL şi MOL.
Petrom a început un proces de modernizare şi restructurare a staţiilor de distribuţie, al căror
număr a fost în scădere de la 690 în 2002, la 612 în 2004 şi la 553 în 2005,an în care s-au închis 50 de
locaţii neprofitabile , dar s-au deschis 15 staţii noi.Este de remarcat faptul că staţiile OMV din
România , Bulgaria şi Serbia în număr de 178 au trecut în proprietatea Petrom prin transferul a 99,9 %
din diviziile OMV din cele trei ţări menţionate.Acest pas a fost făcut în cadrul strategiei de consolidare
şi dezvoltare a Petrom SA în sud-estul Europei.
4
Un alt sector important de activitate şi anume cel al gazelor naturale va beneficia de recenta
liberalizare a acestei pieţe în România şi de creşterea cererii în acest domeniu.Deşi Petrom deţinea în
2004 o cotă de 36% din producţia de gaze naturale din România , totuşi în cadrul sectorului de
distribuţie Petrom deţine o poziţie secundară.Pentru a întări poziţia companiei în acest sector s-a înfiinţat
în 2004 o societate distinctă care se va ocupa de acest sector .În domeniul gazelor lichefiate Petrom are
de înfruntat concurenţa unor concurenţi importanţi cum ar fi BUTAN GAS,SHELL
GAS,LUKOIL,BULGAROM.Un pas important în consolidarea prezenţei Petrom pe piaţa gazelor
lichefiate îl constituie deţinerea a 49% a unui actor important de pe piaţă şi anume LINDE GAS.
Atuurile pentru dezvoltarea sectorului gazelor lichfiate îl constituie nesaturarea pieţei
consumatorilor casnici în pofida dezvoltării continue în ultimii 15 ani a sistemuluii de distribuţie a
gazelor naturale în numeroase localităţi din ţara noastră precum şi cererea crescândă din partea agenţilor
economici precum şi perspectivele de utilizare mai mare a GPL-ului la propulsia autovehiculelor.
Toate aspectele menţionate denotă existenţa unui mediu de afaceri cu perspective bune însă
limitat în timp şi cu o concurenţă puternică. Poziţia dominantă pe care o are Petrom pe această piaţă în
România corelată cu un program eficient de modernizare şi extindere pot duce la consolidarea poziţiei
Petrom SA atât în România cât şi în sud-estul Europei.
2.ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR
2.1. CICLUL DE CONVERSIE AL NUMERARULUI
5
Deşi principalii indicatori ai echilibrului financiari sunt fondul de rulment, necesarul de fond de
rulment şi cash-flow-ul considerăm oportun să începem analiza noastră cu ciclul de conversie al
numerarului deoarece indicatorii utilizaţi pentru determinarea acestui ciclu sunt utili în analiza evoluţiei
fondului de rulment şi a necesarului de fond de rulment.
Ciclul de conversie al numerarului reprezintă perioada de timp exprimată în zile dintre
momentul plăţii furnizorilor până în momentul încasării creanţelor.
Ciclul de conversie al numerarului se determină ca diferenţă între ciclul operaţional (suma dintre
perioada de conversie a stocurilor şi perioada de conversie a efectelor comerciale de primit) şi
perioada de conversie a efectelor comerciale de primit.
Indicatorii menţionaţi anterior se calculează ca raport între numărul de zile dintr-un an (365, sau
360 zile după unii autori) şi o rată de rotaţie. Deşi specialiştii abordează aceste rate într+o manieră
asemănătoare există totuşi nişte diferenţe semnificative ceea ce ne-a determinat să punem în evidenţă
opţiunea de afolosi anumite componente în defavoarea altora.
Astfel pentru rata de rotaţie a stocurilor aceasta se determină după unii specialişti ca raport între
cifra de afaceri şi stocul mediu de mărfuri.În realitate însă raportarea cifrei de afaceri la stocurile
achiziţionate denaturează rezultatul indicatorului datorită faptului că în cadrul cifrei de afaceri se includ
şi venituri din activităţi care nu sunt legate de stocuri iar pe de altă parte pentru a reflecta corect rotaţia
stocurilor este necesar ca în cazul unor activităţi eterogene ca în cazul Petrom SA nivelul mediu al
stocului să se raporteze la valoarea aprovizionărilor şi nu la cifra de afaceri , deoarece gestiunea
stocurilor se ţine la preţul de intrare în cazul materiilor prime , materialelor şi mărfurilor cu vânzarea en-
gros , la preţul de producţie pentru produsele finite şi la prţul de vânzare pentru mărfurile en – detail .În
ceea ce priveşte stocurile medii unii specialişti propun ca în cazul în care nu dispunem de date lunare să
calculăm stocurile medii ca o medie între stocurile la începutul anului şi cele de la sfârşitul anului.Pentru
aprovizionări având în vedere că nu dispunem de date contabile detaliate (balanţe analitice ) suntem
nevoiţi să le determonăm pe baza datelor din bilanţul contabil pe baza relaţiei :
St = Si + Aprovizionări – Ieşiri → Aprovizionări = St-Si +Ieşir i= St-Si+ Chelt.cu materii

prime,materiale , mărfuri
Din aceste considerente propunem următoarea formulă de calcul a perioadei de conversie a
stocurilor :
Stocuri medii 365 (Sf – Si)/2
6
PCst = –––––––––––––*365 = –––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
Aprovizionări Sf – Si +Chelt.cu materii prime,materiale , mărfuri
Deşi o parte a stocurilor o reprezintă mărfurile destinate comerţului cu amănuntul şi unde în

valoarea stocurilor este inclus şi TVA-ul , totuşi datorită preponderenţei celorlalte stocuri şi
imposibilităţii defalcării din situaţiile financiare a stocurilor destinate comerţului en –gros sau en-detail
am considerat că neincluderea TVA –ului nu va modifica foarte mult valoarea indicatorului de rotaţie a
stocurilor.
Pentru perioada de conversie a efectelor comerciale de primit vom utiliza formula:
Sold mediu clienţi

PCef.com.de primit = –––––––––––––––– * 365
CA + TVA
Pentru calcului perioadei de conversie a activelor de plătit deşi este recomandată utilizarea numai
achiziţiilor de bunuri , condiderăm că este necesară şi includerea prestărilor de servicii de către furnizori
deoarece şi aceste tranzacţii influenţează perioada de conversie.
Sold mediu furnizori

PCef.com.de plătit = –––––––––––––––––––––––––––– * 365 =
Achiziţii de bunuri şi servicii
Sold mediu furnizori

= –––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––– * 365
(Sf – Si + Cheltuieli cu bunuri şi servicii) + TVA aferent
Unii specialişti întrebuinţează pentru determinarea perioadei de conversie a efectelor de primit /

plată numai cifra de afaceri fără a adăuga TVA.Însă aproape cvasitotalitatea creanţeler şi datoriilor
includ şi TVA –ul şi deci este imperios necesară includerea lui în calculul acestui indicator pentru a se
determina o valoare corectă (se va utiliza cota de bază de 19 % , celelalte cote utilizate -0% şi 9 % fiind
puţin folsite în domeniul de activitate al Petrom SA şi generează o eroare mult mai mică decât
neincluderea TVA , neavând o influenţă determinantă asupra valorii indicatorului).
Tabelul nr.3
7
Ciclul de conversie al numerarului şi indicatorii utilizaţi pentru determinarea acestuia
Nr.crt. Indicatorul 2001 2002 2003 2004 2005 Observaţii

1 Stocuri iniţiale 758200 1393900 1469700 1484396 1129234 mii RON
2 Stocuri finale 1393900 1469700 1484396 1129234 1484131 mii RON
3 Stocuri medii (rd.2-rd.1)/2 1076050 1431800 1477048 1306815 1306683 mii RON
4 Chelt.cu mat.prime,mat.,mf. 6186700 6874500 7585566 2456585 2649167 mii RON
5 Perioada de conversie a stocurilor
365*rd.3/(rd.2-rd.1+rd.4) 57,57 75,19 70,93 226,98 158,76 zile
6 Sold iniţial clienţi 1074500 1177600 1357400 964771 660743 mii RON
Lipsă
7 Sold final clienţi 1177600 1357400 964771 660743 date mii RON
8 Sold mediu clienţi (rd.7-rd.6)/2 1126050 1267500 1161086 812757 mii RON
9 Cifra de afaceri 5590500 7272100 7134593 8687897 10760228 mii RON
10 CA + TVA (aprox.)(rd.9+rd.9*19%) 6652695 8653799 8490165 10338597 12804671 mii RON
11 Perioada de conversie a efectelor
comerciale de primit (365*rd.8/rd.10) 61,78 53,46 49,92 28,69 zile
12 Sold iniţial furnizori 378100 709700 966600 700097 444286 mii RON
Lipsă
13 Sold final furnizori 709700 966600 700097 444286 date mii RON
Sold mediu furnizori ( rd.13-
14 rd.12)/2 543900 838150 833349 572192 mii RON
15 Cheltuieli cu bunuri şi servicii 7142600 8531300 9369191 4778007 mii RON
16 Rulajul stocurilor + Cheltuieli cu
bunuri şi servicii + TVA aferent
(aprox.)[(rd.2-rd.1+rd.15)+
Lipsă
+(rd.2-rd.1+rd.15)*0,19] 9256177 10242449 11166825 5263186 date mii RON
17 Perioada de conversie a efectelor
comerciale de plătit (365*rd.14/rd.16) 21,45 29,87 27,24 39,68 zile
18 Ciclul operaţional (rd.5+rd.11) 119,35 128,65 120,85 255,68 zile
19 Ciclul de conversie al numerarului
(rd.18-rd.17) 97,90 98,78 93,61 216,00 zile
8
Fig.1
Din rezultatele obţinute se remarcă o încetinire a rotaţiei stocurilor ceea ce determină o perioadă
mai lungă de conversie a acestora.Această perioadă a crescut de la 57,57 zile în 2001 până la circa 227
zile în anul 2004, după care se observă o îmbunătăţire a perioadei de conversie la 158 zile în 2004
considerată totuşi nesatidfăcătoare.
Perioada de conversie a efectelor comerciale de primit (creanţe comerciale ) a înregistrat o
scădere puternică , în timp ce perioada de conversie a aefectelor comerciale de plătit (datorii comerciale)
a înregistrat o creştere însemnată această evoluţie fiind considerată pozitivă , deoarece
s-a micşorat perioada de creditare a clienţilor şi s-a mărit perioada de creditare a companiei de către
furnizori , ajungând în anul 2004 la o situaţie foarte bună ca perioada de conversie a datoriilor să fie mai
mare decât cea de conversie a creanţelor.
Pe fondul acestor evoluţii ciclul de conversie a numerarului a înregistrat o evoluţie cu mici
oscilaţii între anii 2001-2003 având valori apreciate ca nefavorabile , între 93- 99 zile , după care
urmează o creştere bruscă a peroadei de conversie la 216 zile.Această evoluţie reflectă încă o dată
performanţele economice slabe ale anului 2004.Din păcate accesul doar la formulele simplificate ale
Bilanţului contabil şi Contului de profit şi pierdere pe anul 2005 nu au permis calculul perioadei de
conversie a efectelor comerciale de primit sau de plătit precum şi perioada de conversie a numerarului şi
pentru anul 2005.
9
2.2. FONDUL DE RULMENT , NECESARUL DE FOND DE RULMENT, TREZORERIA
NETĂ şi CASH-FLOW-ul ,COMPONENTE DE BAZĂ ALE ECHILIBRULUI FINACIAR
Fondul de rulment este expresia realizării echilibrului finaciar pe termen lung şi se detrmină ca
diferenţă între sursele permanente (capitaluri proprii + datorii finaciare) şi alocările permanente
(imobilizările nete).
Nevoia de fond de rulment este expresia realizării echilibrului financiar pe termen scurt ,
respectiv a echilibrului dintre necesarul şi resursele de capitaluri circulante (curente) şi se determină ca
diferenţă între alocările ciclice (stocuri + creanţe ) şi sursele ciclice (datorii curente)
Trezoreria netă ce reprezintă diferenţa dintre fondul de rulment şi necesarul de fond de
rulment,este expresia cea mai concludentă a desfăşurării unei activităţi echilibrate şi eficiente.
Trezoreria netă pozitivă evidenţiază faptul că exerciţiul financiar s-a încheiat cu un surplus
monetar , expresie concretă a profitului net din pasivul bilanţului şi a altor acumulări băneşti.
Trezoreria netă negativă evidenţiază un dezechilibru financiar la încheierea exerciţiului. Deficitul
monetar astfel consatat este acoperit prin angajarea de noi credite, care ar trebui obţinute la cel mai mic
cost posibil.
Cash-flow-ul se determină ca diferenţă între variaţia fondului de rulment şi variaţia necesarului
de fond de rulment şi semnifică creşterea trezoreriei nete.
Un indicator important în analiza fondului de rulment îl reprezintă fondul de rulment minim
necesar.Specialiştii nu au vederi cu unitare cu privire la mărimea optimă a acestui indicator însă
literatura de specialitate prezintă trei strategii la nivelul fondului de rulment:
-a)Strategia defensivă caracterizată prin existenţa unei trezorerii nete pozitive
-b)Strategia neutră în care fondul de rulment şi necesarul de fond de rulment sunt aproximativ
egale
-c)Strategia ofensivă în care trezoreria netă este negativă.În acest caz considerăm că strategia
este ofensivă numai dacă ea este rezultatul unei politici de îndatorare a firmei pentru modernizarea şi
extinderea acesteia, în caz contrar trezoreria netă fiind expresia contraperformanţelor economice sau a
unui management financiar defectuos , caz în care există o pseudostrategie ofensivă.
Fondul de rulment poate fi analizat şi din punct de vedere structural.Acesta este compus din fond
de rulment propriu (FRP- determinat ca diferenţă între capitalurile proprii şi imobilizările nete), şi fond
de rulment împrumutat sau străin (FRS= FR-FRP), a cărui valoare pozitivă relevă apelarea la
împrumuturi pe termen lung.
10
În tabelele 4-6 şi graficul următor sunt prezentate evoluţia fondului de rulment , a necesarului de
fond de rulment şi a trezoreriei nete între anii 2000-2005.
Tabelul nr.4
Evoluţia FR, NFR şi TN în perioada 2000-2005 mii RON
Indicatorul 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Capitaluri proprii 4750100 5983300 6237300 7881935 9392111 10727090
Datorii financiare 199200 525000 726300 752858 530379 34901
Total pasive stabile 4949300 6508300 6963600 8634793 9922490 10761991
Imobilizări nete 4104600 5167600 6099000 7692836 9589400 10609244
Fond de rulment 844700 1340700 864600 941958 333090 152747
Stocuri 758200 1393900 1469700 1484396 1129234 1484131
Creanţe 1390100 1314900 1575300 2054541 776330 1146878
Total pasive ciclice 2148300 2708800 3045000 3538937 1905564 2631009
Datorii curente 1520800 1835000 2422100 2623101 1257378 2230917
Necesarul de fond de
rulment 627500 873800 622900 915836 648186 400092
Trezoreria netă 217200 466900 241700 26121 -315096 -247345
Tabelul nr.5
Dinamica FR,NFR,TN în perioada 2000-2005
mii RON
Indicatorul ∆2001/2000 ∆2002/2001 ∆2003/2002 ∆2004/2003 ∆2005/2004
Fond de rulment 496000 -476100 77358 -608868 -180343
Necesarul de fond de rulment 246300 -250900 292936 -267651 -248094
Trezoreria netă 249700 -225200 -215579 -341217 67751
Fond de rulment 58,72% -35,51% 8,95% -64,64% -54,14%
Necesarul de fond de rulment 39,25% -28,71% 47,03% -29,22% -38,28%
Trezoreria netă 114,96% -48,23% -89,19% -1306,28% 21,50%
Tabelul nr.6
Dinamica FR,NFR,TN în perioada 2001-2005 faţă de anul 2000
2000=100
Indicatorul 2001 2002 2003 2004 2005
Fond de rulment 159 102 112 39 18
Necesarul de fond de rulment 139 99 146 103 64
Trezoreria netă 215 111 12 -145 -114
11
Fig.2
Din analiza acestor date reiese o înrăutăţire a fluxurilor de numerar din cadrul companiei
înregistrându-se o evoluţie oscilantă dar cu trend descendent atât a fondului de rulment cât şi a
necesarului de fond de rulment iar trezoreria netă de la valori pozitive în anii 2000-2002 a ajuns la
echilibru în 2003 şi la valori negative în 2004-2005.
Din datele tabelului nr.5 se observă că raportat la valorile anului 2000 cei trei indicatori au
înregistrat o depreciere substanţială.Fondul de rulment din anul 2005 reprezenta doar 18% din cel al
anului 2000, necesarul de fond de rulment din 2005 reprezenta 64% din cel al anului 2000 iar trezoreria
netă din 2005 reprezenta -114 % din cea a anului 2000.
Analizând fondul de rulment din punctul de vedere al celor trei strategii (defensivă, neutră şi
ofensivă ) se constată existenţa unei stratengii defensive în perioada 2000-2002 şi a uneia ofensive în
perioada 2004-2005 iar pentru anul 2003 echilibrul dintre fondul de rulment şi necesarul de fond de
rulment ar putea sugera existenţa unei strategii neutre.Însă utilizarea unei astfel de clasificări este
justificată doar în măsura în care acestea sunt rezultatul unei politici stabilite de companie în vederea
atingerii anumitor obiective propuse şi nu consecinţa evoluţiei negative a societăţii.De aceea este
12
recomandată utilizarea şi a altor indicatori în vederea unei analize pertinente a strategiei aplicate la
fondului de rulment sau mai bine zis existenţa sau nonexistenţa unor astfel de strategii (politici).
Fondul de rulment propriu şi fondul de rulment străin ne indică în ce măsură activele imobilizate
sunt finanţate din surse proprii sau externe.Structura fondului de rulment cât şi evoluţia în timp sunt
redate în tabelele 7-9 şi în fig.3.
Tabel nr.7
Evoluţia FR,FRP,FRS şi structura FR în perioada 2000-2005
mii RON
Indicatorul 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Fond de rulment 844700 1340700 864600 941958 333090 152747
Fond de rulment propriu 645500 815700 138300 189099 -197289 117846
Fond de rulment străin 199200 525000 726300 752858 530379 34901
Fond de rulment propriu 76,42% 60,84% 16,00% 20,08% -59,23% 77,15%
Fond de rulment străin 30,86% 39,16% 84,00% 79,92% 159,23% 22,85%
Se constată din structura fondului de rulment şi din graficul alăturat (fig.3) că între anii 2002-
2004 sursele externe au avut un rol covârşitor în finanţarea activelor stabile .Evoluţia fondului de
rulment străin cât şi depăşirea acestuia de către cel propriu în 2005 după o creştere puternică poate fi
explicată prin realizarea unor investiţii de anvergură în perioada 2001-2004 , investiţii ce au necesitat
contractarea de împrumuturi cu termen de scadenţă mai mare de un an.Aceasta ar explica şi scăderea
continuă a fondului de rulment după anul 2003 deoarece prin apelul mai restrâns la sursele externe
fondul global de rulment va suferi o scădere .
Tabelul nr.8
Dinamica FR,FRP şi FRS în perioada 2000-2005
mii RON
Indicatorul ∆2001/2000 ∆2002/2001 ∆2003/2002 ∆2004/2003 ∆2005/2004
Fond de rulment 496000 -476100 77358 -608868 -180343
Fond de rulment propriu 170200 -677400 50799 -386388 315135
Fond de rulment străin 325800 201300 26558 -222480 -495478
Fond de rulment 58,72% -35,51% 8,95% -64,64% -54,14%
Fond de rulment propriu 26,37% -83,05% 36,73% -204,33% 159,73%
Fond de rulment străin 163,55% 38,34% 3,66% -29,55% -93,42%
13
Fig.3
Tabelul nr.9
Dinamica FR,FRP şi FRS în perioada 2001-2005 (faţă de anul 2000)
2000=100
Indicatorul 2001 2002 2003 2004 2005
Fond de rulment 159 102 112 39 18
Fond de rulment propriu 126 21 29 -31 18
Fond de rulment străin 264 365 378 266 18
Indice FRP/ Indice FRS 0,48 0,06 0,08 -0,11 1,04
Din analiza FRP şi FRS se constată un decalaj puternic al dinamicii între 2002-2004 în favoarea
FRS.Deşi cei trei indicatori analizaţi reprezentau doar în 2005 doar 18 % din valorile atinse
în 2000 (cu un vârf pentru FR şi FRP în 2001 iar pentru FRS în 2003) totuşi diminuarea ponderii
surselor externe la valori rezonabile în 2005 (22,85%) precum şi creşterea puternică a FRP în 2005 faţă
de 2004 (159,73%) constituie semne ale unui reviriment al fondului de rulment datorat probabil în bună
măsură şi introducerii unor concepte manageriale ale OMV după preluarea pachetului majoritar de
acţiuni în decembrie 2004.
Pentru o apreciere cât mai corectă a evoluţiei fondului de rulment şi a necesarului de fond de
rulment se folosesc următoarele rate :
FR
R1= ──── *360
CA
14
Această rată indică „ marja de securitate a întreprinderii” .Se apreciază de majoritate
specilaliştilor că pentru majoritatea întreprinderilor această rată trebuie să fie egală cu 30 până la 90 zile.
FR
R2= ────
AC
Această rată măsoară partea activelor ciclice finanţată din resurse stabile.
FR
R3= ────
NFR
R3 reprezintă rata de acoperire a necesarului de fond de rulment prin fondul de rulment. Această
rată dă o imagine , în termeni financiari ,a derulării ciclului de exploatare.Dacă R3 > 1, înseamnă că
fondul de rulment a finanţat integral NFR şi o parte din trezoreria de activ.
Legătura NFR şi cifra de afaceri este semnificată de următoarea rată:
NFR
R4= ────* 360
CA
Diminuarea acestei rate se apreciază favorabil , semnificând o ameliorare a trezoreriei.
Sold de trezorerie
R5= ────────────
NFR
R5 indică relaţia existentă între soldul de trezorerie şi NFR aratând în ce măsură necesarul
fondului de rulment poate fi finanţat din lichidităţile existente.
Calculând aceste rate pentru valorile bilanţiere din perioada 2000- 2005 s-au obţinut valorile din
următorul tabel:
15
Tabelul nr.10
Indicatorul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Observaţii
Fond de rulment 844700 1340700 864600 941958 333090 152747 mii RON
Necesarul de fond de rulment 627500 873800 622900 915836 648186 400092 mii RON
Cifra de afaceri 5240200 5590500 7272100 7134593 8687897 10760228 mii RON
Active circulante 2386100 3217600 3630700 3998636 6023750 7131082 mii RON
Sold de trezorerie 213700 488900 528100 399182 4117609 4499960 mii RON
R1 58 86 43 48 14 5 zile
R2 (%) 35,40 41,67 23,81 23,56 5,53 2,14 %
R3 1,35 1,53 1,39 1,03 0,51 0,38 raport
R4 43 56 31 46 27 13 zile
R5 (%) 34,06 55,95 84,78 43,59 635,25 1124,73 %
Din analiza datelor de mai sus se pot face următoarele aprecieri:

-R1: Se constată o depreciere a acestui indicator după 2001 ajungând în 2005 la o valoare extrem
de redusă de 5 zile.Această valoare ar putea fi apreciată la o primă vedere ca fiind negativă, însă dacă
analizăm şi ceilalţi indicatori se poate constata că aceasta „marjă de securitate” s-a diminuat pe fondul
diminuării utilizării resurselor externe în finaţarea fondului de rulment cât şi datorită creşterii
considerabile a lichidităţii companiei.
-R2: Acest indicator prezintă valori din ce în ce mai mici după 2001 ajungând la doar 2,14%,
ceea ce semnifică că o parte foarte mică a activelor ciclice sunt finanţate de fondul de rulment.Acest
lucru este pozitiv fiind în conformitate cu principiul echilibrului financiar ca resursele stabile să
finanţeze activele stabile , iar resursele ciclice să finanţeze activele ciclice.
-R3: Acest indicator exprimă ca şi precedentul diminuarea aportului resurerelor stabile la
finanţarea activelor ciclice , mai precis a necesarului de fond de rulment .Între anii 2000-2003 se
constată existenţa unui raport unitar ceea ce semnifică finanţarea integrală a NFR de către fondul de
rulment.Scăderea continuă a acestui raport după 2001 precum şi valorile subunitare din anii 2004-2005
exprimă o evoluţie pozitivă a acestui indicator.
-R4: Această rată are un trend descendent după 2001 , ajungând la 13 zile în 2005 , ceea ce
constituie circa 1/5 din valoarea maximă din anul 2001.Această evoluţie semnifică o ameliorare a
trezoreriei ceea ce se apreciază favorabil.
-R5: Evoluţia acestui indicator este cea mai relevantă pentru a semnifica sporirea lichidităţii
companiei în perioada analizată.Valorile ridicate din anii 2004-2005 semnifică capacitatea integrală a
disponibilităţilor de trezorerie de a finanţa integral necesarul de fond de rulment.
Pentru a realiza o apreciere pertinentă a evoluţiei fondului de rulment este necesar să analizăm
distinct cele două perioade în care fondul de rulment a fost superior NFR (2000-2003, pentru 2003
16
putem considera că deşi diferită de zero valoarea relativ redusă a trezoreriei nete ar putea fi considerată
o situaţie echilibru.) şi în care fodul de rulment a fost inferior NFR (2004-2005).
Atât existenţa unui fond de rulment mai mare sau mai mic decât NFR poate să aibă o
semnificaţie pozitivă sau negativă în funcţie de anumite condiţii specifice fiecărui caz în parte.
Astfel creşterea trezoreriei nete pozitive semnifică ,în lipsa unui plasament rentabil, existenţa
unor disponibilităţi leneşe.Deşi este o situaţie de echilibru financiar, cu suficientă marjă de securitate
faţă de riscurile activităţii economice , totuşi fondul de rulment excedentar are un cost de oportunitate
ridicat.Acest cost de oportunitate poate fi calculat ca diferenţă între rentabilitatea activităţii economice a
întreprinderii şi rentabilitatea plasamentului pe termen scurt ,a trezoreriei nete pozitive.
Dimpotrivă , în cazul unei politici ofensive de creştere a capacităţilor de producţie sau de
difersificare a activităţii , prin cumpărarea de participaţii la alte societăţi , capitalurile permanente ,
absorbite în aceste active fizice sau financiare , degajă un fond de rulment inferior NFR.Acoperirea
deficitului de fond de rulment necesită apelarea la credite pe termen scurt al căror cost este mai ridicat în
ceea ce priveşte rata mai ridicată a acestora cât şi exigibilitatea ridicată a acestora.
O asemenea situaţie de deficit al fondului de rulment apare şi în cazurile unor activităţi
economice cu rentabilitate insuficientă .
Pentru a aprecia dacă existenţa unei trezorerii nete pozitive este un lucru favorabil sau reprezintă
o irosire a unor oportunităţi de investire a resurselor permanente considerăm semnificativă raportarea
costului de oportunitate la rezultatul brut al exerciţiului . Acest raport indică cât din rezultatul brut al
exerciţiului reprezintă costul de oportunitate. Pentru costul de oportunitate s-a
luat în considerare rata dobânzii medii. Deoarece resursele excedentare investite eficient ar fi aproape
egale cu costul de oportunitate , cheltuielile legate de investire fiind relativ reduse, am considerat că
aceste sume s-ar fi putut regăsi aproape integral în rezultatul brut al exerciţiului.
Din datele cuprinse în tabelele 11 şi 12 se poate concluziona că trezoreria netă pozitivă are
pentru anii 2000,2001 şi 2002 un cost relativ ridicat exprimat ca pondere faţă de rezultatul brut al
exerciţilui.Acest lucru are mai degrabă o conotaţie negativă şi semnifică existenţa unor disponibilităţi
care puteau fi valorificate superior.Pentru 2003 surplusul redus în termeni relativi determină o
inexistenţă a aşa numitor disponibilităţi leneşe.
Costul aşa-numitelor disponibilităţi leneşe este în strânsă legătură cu remuneraţia surplusului de
resurse finaciare.Pentru a cuantifica acest cost de oprtunitate am luat în considerare pentru anii 2000 şi
2001 rata dobânzii BUBID (la sfărşitul exerciţiului financiar), iar pentru intervalul 2002-2005 rata
17
dobânzii de referinţă pentru luna decembrie (acest indicator a început să fie calculat de BNR din
februarie 2002).
Tabelul nr.11
Evoluţia rezultatului brut al exerciţiului , al cifrei de afaceri ,ratei profitului şi a dobânzii medii în
perioada 2000-2005.Evoluţia „ costului de oportunitate” în perioada 2000-2005
Nr.crt. Indicatorul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Observaţii
1 Rezultatul brut al exercitiului 305200 431800 334700 319826 -823999 1683423 mii RON
524020 559050 727210 713459 868789 1076022
2 Cifra de afaceri 0 0 0 3 7 8 mii RON
3 Rata profitului 5,82 7,72 4,60 4,48 -9,48 15,64 %
4 Rata dobânzii 41,25 33,12 20,4 20,41 17,96 7,5 %
5 Trezoreria netă 217200 466900 241700 26121 -315096 -247345 mii RON
nu e
6 "Costul de oportunitate" (4-3) 35,43 25,40 15,80 15,93 cazul -8,14 %
nu e nu e
7 "Costul de oportunitate" (5*6) 76945 118575 38183 4160 cazul cazul mii RON
Tabelul nr.12
Raportul dintre „costul de oportunitate” şi rezultatul net al
exerciţiului
mii RON
Indicatorul 2000 2001 2002 2003
"Costul de oportunitate"(CdO) 76945 118575 38183 4160
Rezultatul brut al exercitiului 305200 431800 334700 319826
CdO/Rezultatul brut al exerciţiului 25,21% 27,46% 11,41% 1,30%
Pentru anul 2004 trezoreria netă negativă nu este rezultatul aplicării unor politici de investiţii
care să vizeze modernizarea şi creşterea activelor permanente , ci este o consecinţă a rezultatelor
economice slabe , având deci o conotaţie negativă.Din toate datele prezentate până acum se observă că
anul 2004 a fost un an cu rezultate economice îngrijorătoare.Achiziţionarea pachetului majoritar de
acţiuni de către OMV poate fi cauza redresării situaţiei financiare în anul 2005.
Anul 2005 este probabil un an de tranziţie pentru strategiile financiare deoarece din datele
disponibile este dificil de apreciat cu fermitate dacă trezoreria netă negativă are o conotaţie pozitivă sau
negativă. Aceasta deoarece deşi fondul de rulment este inferior NFR este prima dată după 4 ani
când fondul de rulment propriu este superior celui străin ceea ce indică o sporire a gradului de
autonomie al companiei , iar pe de altă parte trezoreria netă negativă nu poate fi pusă pe seama
performanţelor economice care au cunoscut o îmbunătăţire semnificativă faţă de anul precedent, ci mai
18
degrabă pe existenţa unor investiţii sau a unei conjuncturi specifice generate în parte şi de inerţia
performanţelor economice slabe ale anului 2004 care s-ar fi putut propaga şi în cursul anului 2005.
Totuşi având în vedere aceste aspecte precum şi considerăm ca pozitivă trezoreria netă negativă
din anul 2005.
Un lucru deosebit de important este că în anul 2005 rata profitului a fost pentru prima dată , în
intervalul de timp analizat, mai mare decât rata dobânzii.
Valoarea pozitivă a NFR semnifică un surplus de nevoi de stocuri şi creanţe (ciclice) în
raport cu sursele temporare (ciclice) posibile de mobilizat.O atare situaţie poate fi judecată ca fiind
normală , dacă este rezultatul unei politici de investiţii privind creşterea stocurilor şi a creanţelor. Astfel ,
nevoia de fond de rulment poate evidenţia un decalaj nefavorabil între lichidatea stocurilor şi a
creanţelor , şi exigibilitatea datoriilor de exploatare (s-au încetinit încasările şi s-au urgent plăţile).
Dacă nevoia de fond de rulment este negativă , atunci ea semnifică un surplus de surse temporare
(ciclice) în raport cu nevoile corespunzătoare de capitaluri circulante .Ea poate fi apreciată pozitiv dacă
este rezultatul accelerării rotaţiei activelor circulante şi al angajării de datorii cu scadenţe mai relaxate.În
caz contrar , aceasta nu poate fi decât consecinţa unor întreruperii temporare în aprovizionarea şi
reînnoirea stocurilor , cu efecte nefavorabile în perioada următoare.
În perioada analizată NFR este pozitivă şi deci ar putea fi rezultatul unei politici de majorare a
stocurilor şi a creanţelor.Dacă analizăm perioada de conversie a stocurilor şi a creanţelor (tabel nr.3,
pag.8) obsevăm însă o perioadă din ce în ce mai mică de recuperare a creanţelor dar observăm o
perioadă din ce în ce mai mare de conversie a stocurilor, aşadar valoarea pozitivă a NFR se datorează în
cea mai mare parte valorii stocurilor.Aceasta s-ar putea datora unei politici de majorare a stocurilor
datorită conjucturii specifice a pieţei petrolului pentru a constitui nişte stocuri tampon.Însă având în
vedere că perioada de conversie a stocurilor a avut o evoluţie negativă ajungând în 2004 la o valoare
critică precum şi că stocurile nu au avut o valoare ascendentă în perioada analizată (tabelul nr.13) putem
concluziona că valorile pozitive ale NFR se datorează lichidităţii reduse a stocurilor ceea ce determină
ca sume importante reprezentate de stocuri să se regăsească în alocările ciclice ce se utilizează la
calculul NFR.
19
Tabelul nr.13
Evoluţia stocurilor între anii 2000 -2005
(inclusiv avansuri pentru cumpărări de stocuri)
Indicatorul 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Stocuri (mii RON) 758200 1393900 1469700 1484396 1129234 1484131
Dinamica stocurilor 83,84% 5,44% 1,00% -23,93% 31,43%
Indicii stocurilor 100 183,84 193,84 195,78 148,94 195,74
Un indicator care sintetizează evoluţia fondului de rulment şi a necesarului de fond de rulment

este Cash-flow-ul , care reprezintă variaţia trezoreriei nete.
Tabel nr.14
Evoluţia cash-flow-ului în perioada 2000-2005
mii RON
Indicatorul 2001 2002 2003 2004 2005
∆FR 496000 -476100 77358 -608868 -180343
∆NFR 246300 -250900 292936 -267651 -248094
CF (∆TN) 249700 -225200 -215579 -341217 67751
Fig.4
Evoluţia acestui indicator reflectă o reducere considerabilă a trezoreriei nete în anii 2002-2004,
după care întregistrează o creştere foarte puternică în anul 2005 ca semn al îmbunătăţirii situaţiei
financiare .
20
*
Pentru a rezuma analiza strategiilor la nivelul fondului de rulment prezentăm un tabel cu

concluziile emise pe baza studiului efectuat în acest capitol :
Tabel nr.15
Perioada Trezoreria Tip strategie Apreciere Observaţii
netă generală
2000- >0 Defensivă Negativă FR pozitiv generează „disponibilităţi
2002 leneşe”;Perioada de conversie a
stocurilor creşte; CF <0 în 2001 ,2002
2003 >0;~0 Defensivă/ Pozitivă Situaţia poate fi considerată de
Neutră echilibru ;(aspect negativ CF <0)
2004 <0 Ofensivă Negativă Evoluţie nefavorabilă a societăţii
2005 <0 Ofensivă Pozitivă Ameliorare a indicatorilor economici;
FRP > FRS ;CF >0
În încheiere vrem să menţionăm faptul că denumirea de strategie (politică) la nivelul fondului de

rulment exprimă aplicarea de către conducerea companiei a unei politici care să conducă la una din cele
trei stări ale trezoreriei nete iar rezultatul obţinut să aibă o conotaţie pozitivă.
În cazul analizat având în vedere evoluţia negativă din anul 2004 nu poate fi vorba de o strategie
ci mai degrabă de un rezultat nedorit de conducerea companiei datorat mai multor cauze.Starea de
relativ echilibru din anul 2003 poate fi şi ea un rezultat conjuctural.
3. ANALIZA ACTIVELOR CIRCULANTE
21
3.1. ANALIZA STOCURILOR
Stocurile constituie o parte impotrantă a activelor unei întreprinderi iar modul de gestionare a
acestora influenţează în mod direct performanţele economice.În cazul Petrom SA având în vedere
dimensiunea mare a companiei şi sistemul integrat de extracţie – prelucrare- comercializare , stocurile
prezintă o gamă foarte diversificată de materii prime , materiale, produse în curs de execuţie, produse
finite şi mărfuri.
Vastitatea problematicii stocurilor şi lipsa unor date detaliate limitează demersul unei evaluări
complexe a stocurilor.
Pornind de la datele financiare anuale avute la dispoziţie s-au putut calcula anumiţi indicatori şi
s-a putut face o analiză la nivel global a acestora.
Pentru calculul ratelor de rotaţie şi a perioadei de conversie a stocurilor se vor lua în considerare
observaţiile făcute în cap.2.1, pag.7.
Stocul mediu la nivelul unei entităţi economice se modifică sub influenţa a trei factori : dinamica
vânzărilor , structura vânzărilor , durata de rotaţie la nivelul structurilor identificate.
Dintre aceşti trei factori am putut determina numai influenţa vânzărilor care se calculează după
_ ___ __ ___ __
relaţia : ∆ s / CA = CA1* D0 - CA0* D0 . Creşterea volumului de activitate ,în condiţiile unei rotaţii
constante justifică creşterea stocurilor medii.
Evoluţia stocurilor medii , a rotaţiei stocurilor şi a influenţei vânzărilor asupra stocurilor medii
sunt redate în următorul tabel.
Tabel nr.16
Evoluţia stocurilor medii , a rotaţiei stocurilor şi a influenţei vânzărilor în perioada 2000-2005
1 Stocuri iniţiale 758200 1393900 1469700 1484396 1129234 mii RON
2 Stocuri finale 1393900 1469700 1484396 1129234 1484131 mii RON
3 Stocuri medii (rd.2-rd.1)/2 1076050 1431800 1477048 1306815 1306683 mii RON
4 Chelt.cu mat.prime,mat.,mf. 6186700 6874500 7585566 2456585 2649167 mii RON
5 Număr de rotaţii
(rd.2-rd.1+rd.4)/rd.3 6,34 4,85 5,15 1,61 2,30 ori
6 Cifra de afaceri 5590500 7272100 7134593 8687897 10760228 mii RON
7 CA medie (rd.6/365) 15316,44 19923,56 19546,83 23802,46 29480,08 mii RON
8 ∆smed./CA 29210,20 -1828,75 21897,65 9129,90 mii RON
Se constată că la nivel global stocurile au crescut până în 2003 , după care au scăzut în 2004 , şi
au înregistrat o revenire în 2005.Nr.de rotaţii au avut o evoluţie oscilantă ajungând la un nivel critic de
22
1,61 în anul 2004.Influenţa cifrei de afaceri semnifică asupra nivelurilor stocurilor exprimă creşterile sau
descreşterile stocurilor de la un an la altul dacă rata de rotaţie ar fi constantă.Se observă pe baza acestei
influenţe că luaând în considerare evoluţia cifrei de afaceri , a stocurilor medii şi a duratei de rotaţie a
stocurilor că în 2002 creşterea stocurilor a fost justificată parţial de majorarea cifrei de afaceri , în anul
2003 creşterea stocurilor a fost nejustificată , iar în 2005 ar fi fost justificată o creştere a stocurilor cu
9130000 RON , însă uşoara scădere a stocurilor în condiţiile creşterii cifrei de afaceri are totuşi o
conotaţie pozitivă deoarece rotaţia stocurilor a fost foarte mică în 2004.
Tabel nr.17
Evoluţia stocurilor medii de materii prime şi materiale în perioada 2001-2004
Nr.crt. Indicatorul 2001 2002 2003 2004 Observaţii
1 Stocuri iniţiale de mat.prime,materiale 100500 306500 345800 378365 mii RON
2 Stocuri finale de mat.prime,materiale 306500 345800 378365 395128 mii RON
3 Stocuri medii (rd.2-rd.1)/2 203500 326150 362082 386747 mii RON
4 Chelt.cu mat.prime,mat.,mf. 4098600 4855000 5426683 2117296 mii RON
5 Durata de rotaţie a stocurilor
(rd.2-rd.1+rd.4)/rd.3 21,15 15,01 15,08 5,52 ori
Perioada de conversie a
6 stocurilor
365*rd.3/rd.2-rd.1+rd.4 17,26 24,32 24,21 66,15 zile
Stocurile de materii prime şi materiale au înregistrat o creştere constantă şi însă rotaţia stocurilor
a evoluat degresiv de la valori optime cuprinse între 15,01-21,15 ori pe an între 2001-2003 la doar 5,52
ori în 2004.Lichiditatea acestor stocuri a fost mult mai mare (aprox. de 3 ori)decât lichiditatea globală a
stocurilor.
O analiză stocurilor pe categoriile bilanţiere relevă o modificare structurală majoră generată de
creşterea considerabilă a stocurilor de materii prime şi materiale şi de diminuarea stocurilor cu produsele
finite şi mărfurile.De la o preponderenţă a stocurilor cu materiile prime şi materialele în 2000 când
acestea reprezentau 64,48 % din stocuri , s-a ajuns în anul 2004 la o structură echilibrată a acestora (vezi
tabelul nr.18 şi fig.5a şi 5b).
Tabelul nr.18
Evoluţia structurală a stocurilor în perioada 2000-2004
23
1 Materii prime şi materiale cons. 14,03 22,20 23,93 26,52 35,50 %
2 Producţia în curs de execuţie 21,49 16,72 15,74 21,79 25,91 %
3 Produse finite şi mărfuri 64,48 61,08 60,33 51,68 38,60 %
4 TOTAL 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 %
Fig.5a
Fig.5b
Evoluţia stocurilor după tipul lor cât şi indicii de dinamică ai evoluţiei acestora sunt redate în
tabelele 19-21 şi în fig.6.
Tabelul nr.19
Evoluţia pe tipuri de stocuri în intervalul 2000-2004 (valori absolute)
24
Nr.crt
. Indicatorul ∆2001/2000 ∆2002/2001 ∆2003/2002 ∆2004/2003 Observaţii
1 Materii prime şi materiale cons. 206000 39300 32565 16764 mii RON
2 Producţia în curs de execuţie 76900 -3500 83544 -22584 mii RON
3 Produse finite şi mărfuri 381500 28300 -134426 -307770 mii RON
4 TOTAL 664400 64100 -18317 -313590 mii RON
Tabelul nr.20
Evoluţia pe tipuri de stocuri în intervalul 2000-2004 (valori relative)
Nr.crt. Indicatorul ∆2001/2000 ∆2002/2001 ∆2003/2002 ∆2004/2003 Observaţii
1 Materii prime şi materiale cons. 204,98 12,82 9,42 4,43 %
2 Producţia în curs de execuţie 49,94 -1,52 36,74 -7,26 %
3 Produse finite şi mărfuri 82,58 3,36 -15,42 -41,74 %
4 TOTAL 92,73 4,64 -1,27 -21,98 %
Fig.6
Tabel nr.21
Indicii evoluţiei stocurilor în perioada 2001-2004
25
2000=100
Nr.crt. Indicatorul 2001 2002 2003 2004
1 Materii prime şi materiale cons. 304,98 344,08 376,48 393,16
2 Producţia în curs de execuţie 149,94 147,66 201,91 187,25
3 Produse finite şi mărfuri 182,58 188,70 159,60 92,99
4 TOTAL 192,73 201,67 199,12 155,35
Stocurile de produse finite marchează o evoluţie ascendenta în 2001 , o perioadă relativ

stabilă între 2001-2003 şi o evoluţie descendentă în 2004, în timp ce stocurile de materii prime şi
materiale li cele de produse finite înregistrează un trend crescător în toată perioada analizată (cu evoluţie
oscilantă pentru producţia în curs de execuţie.
La nivel global datorită ponderii semnificative a produselor finite şi a mărfurilor în
structura stocurilor se remarcă o evoluţie similară cu acestea .Cea mai mare creştere a fost cu 204,98%
în 2001 la materii prime şi materiale consumabile iar cea mai mare scădere s-a înregistrat în 2004 la
stocurile de produse finite şi mărfuri , când s-a constatat o diminuare cu 41,74% faţă de anul precedent.
Strategia adoptată de companie a fost de diminuare a stocurilor cu produsele finite şi
mărfurile care reprezentau în 2004 doar 92,99 % din nivelul nominal al anului 2000.Scăderea a fost şi
mai puternică dacă în luăm în considerare şi deprecierea valorilor datorită inflaţiei.
Reducerea se poate datora fie ajustării nivelului la un nivel optim care să genereze o rotaţie
mai rapidă a stocurilor şi o reducere a cheltuielilor de depozitare , dar poate fi şi o consecinţă a
dificultăţilor finaciare din anul 2004 care au putut condiţiona nivelul stocurilor datorită limitărilor
aprovizionărilor.
3.2. ANALIZA CREANŢELOR
Constituie un element important al activelor circulante cu influenţă majoră asupra indicatorilor

financiari.Valoarea creanţelor totale a înregistrat un trend ascendent oscilant până în anul 2003 după care
au înregistrat o scădere semnificativă în timp ce creanţele comerciale au cunoscut o creştere până în
2003 după care au înregistrat o scădere.Ponderea acestora în totalul creanţelor a cunoscut un maxim în
2001 de 86,56 % şi un minim de 46,96% în 2004.
Un fapt pozitiv îl reprezintă creşterea ratei de rotaţie a creanţelor de la 5,91 ori în 2000 la 12,72
ori în 2003 ceea ce înseamnă o recuperare mai rapidă a creanţelor .
Tabel nr.22
26
Evoluţia creanţelor şi rata de rotaţie a creanţelor între anii 2000-2003 (2004)
1 Creanţe comerciale 1074500 1177600 1357400 964771 660743 mii RON
2 Total creanţe 1390100 1314900 1575300 2054541 776330 mii RON
3 Ponderea creanţelor comerciale 77,30 89,56 86,17 46,96 85,11 %
4 Sold mediu clienţi 1126050 1267500 1161086 812756,9 mii RON
5 Cifra de afaceri 5590500 7272100 7134593 8687897 mii RON
6 CA + TVA (aprox.) 6652695 8653799 8490165 10338597 mii RON
7 Rata de rotaţie a creanţelor
comerciale de primit (rd.6/rd.4) 5,91 6,83 7,31 12,72 ori
3.3. ANALIZA DISPONIBILITĂŢILOR BĂNEŞTI
Disponibilităţile băneşti sunt constituite din sumele aflate în conturile bancare şi în

casieriile societăţii.Sunt cele mai lichide active iar dimensiunea lor constituie un indiciu al capacităţii de
finanţare a datoriilor imediate .
Tabelul nr.23
Evoluţia disponibilităţilor băneşti în perioada 2000-2005
1 Disponibilităţi băneşti 213700 488900 528100 399182 4117609 4499960 mii RON
2 Active circulante 2386100 3217600 3630700 3998636 6023750 7131082 mii RON
3 Ponderea disp.băneşti 8,96 15,19 14,55 9,98 68,36 63,10 %
În perioada analizată se constată o creştere a disponibilităţilor băneşti între 2000-2002 o

diminuare a acestora în 2003 urmată de o creştere puternică în anii 2004 şi 2005.Ponderea
disponibilităţilor băneşti în totalul activelor curente este foarte mare în anii 2004 şi 2005 ceea ce
semnifică o sporire a gradului de lichiditate al activelor circulante.
27
Fig.7
28
4. ANALIZA PERFORMANŢELOR PRIN METODA RATELOR
Analizarea performanţelor unei entităţi economice prin metoda ratelor constituie un segment de
prim rang în cadrul diagnosticului economico-financiar oferind prin multitudinea indicatorilor
determinaţi o imagine fidelă a evoluţiei temporale şi structurale a entităţii studiate.
Eterogenitatea indicatorilor este dublată de viziunea diferită a diverşilor specialişti ceea ce ne
determină să considerăm necesară o scurtă prezentare a indicatorilor utilizaţi în acest capitol şi a
modului de determinare a acestora.
4.1. INDICATORI UTILIZAŢI ÎN ANALIZEI ECONOMICO – FINANCIARĂ
- Excedentul brut de exploatare (EBE=EBITDA,earnings before interest,taxes,depreciation

and amortization) .
EBE= VA +Subventii din exploatare +Alte venituri din exploatare-Impozite,taxe,varsaminte
asimilate-Cheltuieli de personal-Alte cheltuieli de exploatare
Unde VA-Valoarea adăugată =Producţia exerciţiului –Consumuri externe (de la terţi)
Producţia exerciţiului este egală cu suma dintre producţia realizată, producţia stocată şi cea imobilizată
la care se adaugă adaosul comercial.
-Profitul (global) înainte de dobânzi şi impozit (EBIT)
EBIT= EBE +Venituri financiare – Cheltuieli financiare (exclusiv dobanzile)
-Profitul (global) înainte de dobânzi , net de impozit (EBIT –Impozit)

EBIT- Impozit = Profitul net (PN) + Cheltuieli cu dobânzi
-Profitul net
Profitul net se obţine scăzând din profitul brut impozitul pe profit .
-Rate de rotaţie a activului economic:
a).Mărimea anuală a cifrei de afaceri ce revine la un leu capital investit:
Crot = CA/ AE
unde AE – Activul economic = Active imobilizate + Active circulante nete
2.Durată unei rotaţii complete a capitalurilor prin cifra de afaceri .Această durată a rotaţiei se
determină direct proporţional cu durata de obţinere a cifrei de afaceri:
29
AE
Drot = 360* ────
CA
-Ponderea datoriilor totale în total pasiv: Datorii/Pasiv
-Levierul = Datorii / Capitaluri proprii
-.În explicarea rentabilităţii capitalurilor proprii se foloseşte o rată indirectă a îndatoririi :
Active/Capitaluri proprii
-.Inversul relaţiei anterioare exprimă ponderea capitalurilor proprii
Datorii / Active = 1- Capitaluri proprii / Active
-Rata marjei brute a exploatării :
RBE
RRBE = ────*100
CA
- Rata excedentului brut de exploatare (REBE)
EBE
REBE = ────*100
AE
-Rata rentabilităţii economice (ROA)
Această rată exprimă capacitatea activului economic efectiv investit de a degaja un profit
global ,net de impozit prin care să se asigure autofinanţarea creşterii nete a intreprinderii şi remunerarea
investitorilor de capital.
EBIT - Impozit
ROA = ──────────── * 100
AE
-Rata rentabilităţii resurselor consumate
30
Valoarea acestui indicator se obţine prin raportarea profitului brut din exploatare la cheltuielile
de exploatare.
RBE expl.
Rr.ch.expl. = ──────────── *100
Chelt.exploat.
Analiza ratei de rentabilitate economică nu se poate face decât prin studierea evoluţiei în timp a
indicatorilor şi a componentelor acestora (rezultate,capitaluri), referitoare la aceeaşi
întreprindere.Deasemenea , rata rentabilităţii economice trebuie să fie superioară ratei de inflaţie.
Dacă rata inflaţieinu depăşeşte 10% , atunci rata nominală (RN) este , după formula simplificată a
lui Fisher ,suma dintre rata reală (Rr) şi rata inflaţiei (Ri):
RN = Rr+Ri → Rr = RN - Ri
iar dacă rata inflaţiei înregistrează valori semnificative (>10%) atunci rata nominală se determină după
relaţia : RN - Ri
RN = Rr + Ri + Rr*Ri → Rr = ───────
1 + Ri
- Rata rentabilităţii financiare (ROE) este egală cu raportul :
PN
ROE = ──────────── *100
Capitaluri proprii
-Ratele de dobândă
Dobânzi
Rdob = ─────── *100
Datorii
Succesul în gestiunea financiară va fi asigurat dacă şi numai dacă se respectă următoarea serie de
inegalităţi:
Rfin > Rec > Rdob > Rinfl
Tabel nr.24
31
Evoluţia indicatorilor economici în perioada 2000-2005 (I)

1 Cifra de afaceri (CA) 5240200 5590500 7272100 7134593 8687897 10760228 mii RON
2 Rezultatul exerciţiului (brut)(RE) 305200 431800 334700 319826 -823999 1683423 mii RON
3 Rezultatul exerciţiului (net)(PN) 223100 271700 228200 144049 -973677 1416422 mii RON
4 Rezultatul brut din exploatare(RBE) 297000 418200 479500 457867 -581150 1884199 mii RON
Rata profitului brut (RRE)
5 (rd.2/rd.1*100) 5,82 7,72 4,60 4,48 -9,48 15,64 %
Rata profitului net (RPN)
6 (rd.3/rd.1*100) 4,26 4,86 3,14 2,02 -11,21 13,16 %
7 Rata marjei brute a exploatării
(RRBE) (rd.4/rd.1*100) 5,67 7,48 6,59 6,42 -6,69 17,51 %
Fig.8
Evoluţia cifrei de afaceri a avut un trend ascendent cu o singură scădere în 2003 de 1,9 %.
Evident că această evoluţie era firească în condiţiile unei inflaţii ridicate.Evoluţia acestui indicator
aşadar nu este relevantă, decăt în condiţiile în care este comparat cu evoluţia ratei inflaţiei.
Tabel nr.25
32
Evoluţia variaţiei cifrei de afaceri şi a ratei inflaţiei între 2000-2005
Nr.crt. Indicatorul ∆2001/2000 ∆2002/2001 ∆2003/2002 ∆2004/2003 ∆2005/2004 Observaţii
1 Variaţia cifrei de afaceri (absolut) 350300 1681600 -137507 1553304 2072331 mii RON
2 Variaţia cifrei de afaceri (relativ) 6,68 30,08 -1,89 21,77 23,85 %
3 Rata inflaţiei (2001→2005) 34,50 22,50 15,30 11,90 8,60 %
Fig.9
Comparând cu rata inflaţiei se constată că cifra de afaceri a avut o creştere reală în 2002, 2004 şi
2005.
Fig.10
33
Rezultatul brut al exerciţiului înregistrează o evoluţie oscilantă atingând un minim în 2004 când
a fost negativ şi un maxim în anul următor când a atins o valoare de 5,52 ori mai mare decât în anul
2000.
Fig.11
Cele trei rate au evoluţii asemănătoare ieşind în evidenţă evoluţiile contrastante din anii 2004 şi
2005.
Tabel nr.26
Dinamica evoluţiei indicatorilor de rezultate între anii 2000-2005

1 Producţia exerciţiului -12,59 41,88 -5,48 67,28 22,10 %
2 Valoarea adăugată (VA) -202,69 13,03 -93,20 302,44 24,00 %
3 Rezultatul exerciţiului (brut)(RE) 41,48 -22,49 -4,44 -357,64 304,30 %
4 Rezultatul exerciţiului (net)(PN) 21,78 -16,01 -36,88 -775,93 245,47 %
5 Excedent brut din exploatare (EBE ) 40,81 14,66 -4,51 -226,93 424,22 %
Indicatorii de rezultate din tabelul anterior au o evoluţie oscilantă cu variaţii foarte mari de la un an la
altul.Anul 2004 se caracterizează printr-o evoluţie extremă şi totodată contradictorie punând în evidenţă
deprecierea eficienţei activităţii.Astfel în anul 2004 se înregistrează cele mai mari creşteri ale producţiei
exerciţiului (67,28%) şi ale valorii adăugate (302,44%) dar şi cea mai mare depreciere a rezultatului
exerciţiului brut şi net precum şi a excedentului brut din exploatare.Rezultatul net al exerciţiului marchează în
34
anul 2004 cea mai profundă depreciere dintre indicatorii menţionaţi evoluând de la 319826 mii RON la –
823999 mii RON adică o depreciere de peste 7,75 ori.Aceşti trei indicatori cu cele mai mari scăderi în 2004
au o cele mai mari creşteri în 2005, aprecierea cea mai puternică pe ansamblul perioadei revenind
excedentului brut din exploatare cu o creştere de peste 4,24 ori în 2004 faţă de 2003.
Tabelul nr.27
Evoluţia indicatorilor economici în perioada 2000-2005 (II)
Nr.crt. Indicatorul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Obs.

mii
1 Producţia realizată 2833900 3279700 4910400 4644988 6008242 6992775 RON
mii
2 Producţia stocată 256200 265000 138200 116859 205194 120731 RON
Producţia imobilizată (în mii
3 execuţie) 54800 63600 56900 61934 46755 28351 RON
mii
4 Venituri din vânzarea mărfurilor 2406200 2310800 2361700 2489605 2679655 3767453 RON
Cheltuieli cu vânzarea mii
5 mărfurilor 1132600 2056700 1987400 2133824 275254 329737 RON
mii
6 Adaosul comercial (rd.4-rd.5) 1273600 254100 374300 355781 2404401 3437716 RON
7 Producţia exerciţiului
mii
(rd.1 la rd.3+rd.6) 4418500 3862400 5479800 5179561 8664592 10579573 RON
mii
8 Consumuri externe 3227000 5085900 6543900 7235366 4502753 5419065 RON
Valoarea adăugată (VA) (rd.7- mii
9 rd.8) 1191500 -1223500 -1064100 -2055805 4161839 5160508 RON
mii
10 Subvenţii din exploatare 100 0 0 0 RON
mii
11 Alte venituri din exploatare 42900 156600 220300 183691 199399 63873 RON
Impozite, taxe,vărsăminte mii
12 asimilate 1698300 543200 510400 423849 461995 566629 RON
mii
13 Cheltuieli de personal 735500 1003200 1088400 1209110 1193869 1537409 RON
mii
14 Alte cheltuieli de exploatare -1496300 -3031500 -2922100 -3962941 3286524 1236144 RON
Excedent brut din exploatare
15 (EBE )
(rd.9+rd.10+rd.11-rd.12- rd.13- mii
rd.14) 297000 418200 479500 457867 -581150 1884199 RON
mii
16 Active imobilizate 4104600 5167600 6099000 7692836 9589400 10609244 RON
mii
17 Active circulante nete 848000 1377900 1223000 1429625 4772078 4921570 RON
Activul economic (AE) mii
18 (rd.16+rd.17) 4952600 6545500 7322000 9122460 14361478 15530814 RON
19 Rata marjei brute a exploatării
(REBE) (rd.15/rd.18*100) 6,00 6,39 6,55 5,02 -4,05 12,13 %
mii
20 Cifra de afaceri (CA) 5240200 5590500 7272100 7134593 8687897 10760228 RON
21 Rata de rotaţie a AE
a) (rd.20/rd.18) 1,06 0,85 0,99 0,78 0,60 0,69 ori
b) (rd.18/rd.20 * 365) 344,97 427,35 367,50 466,70 603,36 526,82 zile
35
Ca o consecinţă a evoluţiei indicatorilor de rezultate ratele de rentabilitate cunosc şi ele un punct
de minus în 2004 şi unul de maxim în 2005.Deprecierea puternică în 2004 a indicatorilor de eficienţă
poate fi pusă şi pe seama preluării de către OMV a Petrom SA ceea ce ar fi influenţat aplicarea unor
întregistrări care au fost amânate până atunci , înregistrări care ar fi marcat negativ indicatorii economici
(de exemplu constituirea de provizioane pentru clienţi incerţi, sau înregistrarea pe cheltuieli a unor
creanţe care nu mai puteau fi încasate ).Anul 2005 dimpotrivă marchează un reviriment puternic al
indicatorilor economici lucru datorat în bună măsură schimbării organizatorice şi a stilului de
management al companiei.Un loc extrem de important în acest sens îl ocupă creşterea cotaţiilor la
petrolul brut pe piaţa internaţională cât şi opţiunea OMV de a lega preţurile produselor Petrom de
preţul internaţional al petrolului.
Rata marjei brute a exploatării evoluează uşor ascendent între 2000 – 2003 cu valori cuprinse
între 6,00% şi 6,55%, prezintă o uşoară scădere la 5,02 % în anul 2003 , după care înregistrează o
scădere puternică la -4,05% (efectul nefavorabil constând pe lângă depreciere în valoarea negativă a
ratei) şi un salt la 12,13 % în 2005 ,valoarea ratei înregistrând valoarea maximă din perioada analizată,
fiind de peste două ori mai mare decât valoarea medie dintre anii 2000-2003.
Tabel nr.28
Evoluţia indicatorilor economici în perioada 2000-2005 (III)

1 Excedent brut din exploatare (EBE ) 297000 418200 479500 457867 -581150 1884199 mii RON
2 Venituri financiare 83500 163800 163600 105144 393201 569200 mii RON
3 Cheltuieli financiare (fără dobânzi) 55100 100200 211200 139125 537182 714085 mii RON
4 EBIT (rd.1+rd.2- rd.3) 325400 481800 431900 423886 -725131 1739314 mii RON
6 Cheltuielile cu dobânzile 20200 50000 97200 104060 98868 55891 mii RON
7 EBIT - Impozit 243300 321700 325400 248109 -874809 1472313 mii RON
8 Activul economic (AE) 4952600 6545500 7322000 9122460 14361478 15530814 mii RON
9 Rata rentabilităţii economice (ROA)
(rd.7/rd.8*100) 4,91 4,91 4,44 2,72 -6,09 9,48 mii RON
10 Rezultatul brut din exploatare(RBE) 297000 418200 479500 457867 -581150 1884199 mii RON
11 Cheltuieli din exploatare 5297100 5657500 7208000 7039209 9720395 9088984 mii RON
12 Rata rentabilităţii resurselor
consumate Rr.ch.expl.
(rd.10/rd.11*100) 5,61 7,39 6,65 6,50 -5,98 20,73 %
Notă:Datele înscrise cu roşu semnifică valorile minime iar cele cu albastru pe cele maxime
36
Fig.12
37
Din datele prezentate în tabelul 28 rezultă că cea mai mare parte a indicatorilor prezintă nivelul
maxim în 2005, în timp ce nivelul minim este atins de veniturile financiare , activul economic şi
indicatorii de cheltuieli în 2000 iar de ceilalţi indicatori în 2004.O sinteză a evoluţiei indicatorilor
analizaţi este dată de rata rentabilităţii economice şi de rata rentabilităţii resureslor consumate.
Prima rată înregistrează o scădere continuă de la 4,91% (în anii 2000-2001) la -6,09% în
2004,după care ajunge la 9,48 % în 2005.În cea ce priveşte rata resurselor consumate aceasta prezintă o
creştere de la 5,61% în 2000 la 7,39% în 2001 după care scade la -5,98% în 2004 şi creşte puternic la
20,73 % în 2005.
Tabelul nr.29
Evoluţia indicatorilor de rentabilitate financiară în perioada 2000-2005
2 Capitaluri proprii 4750100 5983300 6237300 7881935 9392111 10727090 mii RON
3 Rata rentabilităţii financiare (ROE)
(rd.1/rd.2*100) 4,70 4,54 3,66 1,83 -10,37 13,20 %
4 Dobânzi 20200 50000 97200 104060 98868 55891 mii RON
5 Datorii>1an 199200 525000 703300 752858 530379 34901 mii RON
6 Datorii <1an (obligaţiuni, credite) 129000 275100 362300 242937 160486
7 Rata dobânzii (Rdob)(rd.4/rd.5*100) 6,15 6,25 9,12 10,45 14,31 %
8 Levierul (rd.5/rd.2*100) 4,19 8,77 11,28 9,55 5,65 0,33 %
9 Active 6473400 8380500 9742700 11745561 15610920 17753487 mii RON
Active / Capitaluri proprii
10 (rd.8/rd.2*100) 136,28 140,06 156,20 149,02 166,21 165,50 %
Notă:Datele înscrise cu roşu semnifică valorile minime iar cele cu albastru pe cele maxime
Indicatorii legaţi de rentabilitatea finaciară au o evoluţie relativ asemănătoare cu cei de

rentabilitatea economică, însă se desprind unele diferenţe .Se remarcă o puternică descreştere a datoriilor
de peste un an acestea ajungând în anul 2005 la un nivel minim de 34901 mii RON adică doar 4,64% din
nivelul anului 2003.Interesant este şi faptul că cheltuielile cu dobânzile au depăşit în anul 2005 nivelul
datoriilor mai mari de un an.Din lipsa unor date mai detaliate am calculat rata dobânzii ca raport între
cheltuielile cu dobânzile şi nivelul datoriilor mai mari de un precum şi al obligaţiunilor şi creditelor
bancare pe termen scurt.Anul 2003 este un de vârf atât pentru nivelul datoriilor cât şi al dobânzilor
plătite.Levierul are o evoluţie cu un vârf în anul 2002 când atinge 11,28% după care descreşte pe fondul
creşterii capitalurilor proprii şi diminuării datoriilor la numai 0,33 % în anul 2005.
Cel mai important indicator din această categorie, rata rentabilităţii financiare are o evoluţie
continuu descendentă între 2000-2004 , variind de la 4,70% la -10,37%.În anul 2005 acest indicator
38
cunoaşte o creştere puternică în 2005, pe seama evoluţiei rezultatului exerciţiului ajungând la cel mai
înalt nivel din perioada analizată şi anume 13,20% nivel care ,pe fondul reducerii inflaţiei , a reuşit să fie
superior ratei inflaţiei ceea ce constituie un alt aspect pozitiv .
Tabel nr.30
Ratele de rentabilitate economică,financiară ,rata inflaţiei , rata dobânzii medii şi rata reală de
rentabilitate economică (metoda Fisher) între anii 2000-2005
Indicatorul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Observaţii
Rata rentabilităţii financiare (ROE) 4,70 4,54 3,66 1,83 -10,37 13,20 %
Rata rentabilităţii economice (ROA) 4,91 4,91 4,44 2,72 -6,09 9,48 %
Rata dobânzii * 41,25 33,12 20,40 20,41 17,96 7,50 %
Rata inflaţiei (Ri) 45,70 34,50 22,50 15,30 11,90 8,60 %
Rata reală a rentab.ec (Fisher) -0,87 -0,83 -0,77 -0,77 -1,39 0,88 %
ROE > ROA> Rdob > Ri Nu Nu Nu Nu Nu Nu Da/Nu
*Pentru 2000,2001 rata dobânzii BUBID, pentru 2002-2005 rata dobânzii de referinţă
Pentru a realiza o analiză pertinentă a rezultatelor economice într-un mediu economic inflaţionist
este absolut necesar de a compara rezultatele economice şi financiare cu rata inflaţiei.
Metoda Fisher facilitează obţinerea unei rate reale de rentabilitate economică ajustată cu rata inflaţiei în
funcţie de rata inflaţie (mai mare sau mai mică de 10%).Se constată că această rată are valori negative
între 2000-2004 , având cea mai scăzută valoare în 2004 de -1,39%.Valoarea pozitivă din anul 2005 se
datorează atât performanţelor deosebite ale companiei care a generat o valoare a ratei de rentabilitate
economică relativ ridicată (în comparaţie cu anii precedenţi) dar şi scăderii ratei inflaţiei.
O situaţie considerată satisfăcătoare este atunci când este realizată următoarea serie de
inegalităţi : Rfin > Rec> Rdob > Ri. Analizând datele din tabelul nr.30 se constată că ăntre anii 2000-2004 nu
este respectată această serie de inegalităţi. În anul 2005 seria de inegalităţi nu este respectată doar
datorită cauzelor macroeconomice, rata inflaţiei depăşind rata dobânzii de referinţă. Realizarea
celorlalte inegalităţi se datorează performanţelor deosebite ale companiei care a generat o valoare a
ratei de rentabilitate economică relativ ridicată (în comparaţie cu anii precedenţi).
39
Fig.13
Fig.14
40
O concluzie generală care se desprinde din analiza evoluţiei principalilor indicatori economico-
financiari în perioada 2000-2005 este aceea că indicatorii exprimaţi în valori absolute au evoluat în
general oscilant cu un trend ascendent, iar majoritatea indicatorilor exprimaţi în valori relative au
suferit o depreciere severă în anul 2004 urmată de o apreciere puternică în 2005.Această apreciere ar
putea părea firească având în vedere valorile scăzute ale indicatorilor în 2004 , dar din studiul realizat se
desprinde în mod cert faptul că valorile ridicate ale indicatorilor din 2005 exprimă o însănătoşire vizibilă
a situaţiei economico – financiare a companiei. Acest lucru este pus în evidenţă cel mai bine de evoluţia
favorabilă a indicatorilor calitativi în anul 2005 cum ar fi :fondul de rulment propriu pozitiv,cash-flow-ul
pozitiv, rata de rentabilitate financiară superioară ratei de rentabilitate economică, ratele de rentabilitate
economică şi financiară superioare ratei inflaţiei, rata reală de rentabilitate economică pozitivă.
4.2. ANALIZA STRUCTURII CIFREI DE AFACERI
41
Structura cifrei de afaceri reflectă proporţia dintre diferite activităţi , sortimente ,grupe,sectoare
care formează nomenclatorul unei întreprinderi.Vastitatea gamei de produse precum şi lipsa unor
informaţii mai detaliate ne determină să analizăm structura de afaceri a S.C. Petrom S.A. pe baza datelor
cuprinse în Contul de profit şi pierdere.
Metodologic , analiza se bazează pe mărimile relative de structură.Pentru comparaţii între
exerciţii şi între firme este operaţională folosirea coeficientului de concentrare (Gini –Struck):
n g i  1
2
G
n 1
unde gi reprezintă ponderea activităţii , a produsului / domeniului „i” în cifra de afaceri totală
n – numărul de termeni ai seriei
Acest coeficient poate lua valori între 0 şi 1 . Apropierea de 1 arată că în structura activităţii sunt
câteva produse care dau cea mai mare parte din cifra de afaceri .Apropiere de 0 semnifică o distribuţie
relativ uniformă a vânzărilor pe structurile implicate în calcul.
Pentru aplicarea acestui coeficient am luat în considerare elementele din cifra de afaceri
corespunzătoare veniturilor din exploatare care reprezintă cea mai importantă componentă a cifrei de
afaceri.Veniturile din exploatare au fost structurate pe cele trei domenii de activiztate ale Petrom şi
anume explorare-producţie, prelucrare şi distribuţie.
Tabel nr.31
Evoluţia coeficientului de concentrare şi a veniturilor luate în considerare pentru determinarea
acestuia (2001-2004)
1 Venituri din activitatea de explorare-producţie 2435900 2284600 1706300 1670200 mii RON
2 Venituri din activitatea de prelucrare 2226100 3268500 3433600 4865300 mii RON
3 Venituri din activitatea de distribuţie 2659000 2349800 2357200 2605100 mii RON
4 Total venituri din exploatare 7321000 7902900 7497100 9140600 mii RON
5 Coeficientul de concentrare G 0,0512 0,1206 0,2015 0,3113
Coeficientul de concentrare are valori apropiate de zero în anii 2001-2003 ceea ce înseamnă că
cele trei domenii de activitate au o contribuţie echilibrată la venitul total din exploatare.Se constată însă
că valoarea acestui indicator creşte constant de la o valoare extrem de redusă în anul 2001 la una relativ
ridicată în anul 2004 , semn al unor mutaţii structurale în cadrul Petrom S.A., în anul 2004 valoarea
indicatorului fiind mai apropiată de 0,5 ceea ce semnifică predominarea unuia dintre cele trei domenii
de activitate.Acest fapt este sugerat şi din următorul grafic.
42
Fig.15
Domeniile de explorare-producţie şi distribuţie îşi diminuează constant ponderea în totalul

veniturilor .Astfel contribuţia activităţii de explorare –producţie în totalul veniturilor din exploatare
scade de la 30,4% în 2001 la 18,3% în 2004, iar contribuţia activităţii de distribuţie scade de la 36,3% în
2001 la 28,5% în 2004.În acest timp activitatea de prelucrare devine activitatea dominantă în cadrul
companiei ponderea acesteia în totalul veniturilor din exploatare crescând permanent de la 33,3% în anul
2001 la 53,2 % în 2004,aceasta datorându-se în bună măsură creşterii gradului de utilizare al
capacităţilor de producţie.
Acest fapt este pus în evidenţă şi de următoarele două reprezentări grafice.
43
Fig.16 a
Fig.16 b
5. INDICATORI SPECIFICI UTILIZAŢI ÎN ANALIZA PERFORMANŢELOR

ÎNTREPRINDERILOR COTATE ŞI POLITICA DE ACORDARE A
DIVIDENDELOR
5.1. INDICATORI SPECIFICI UTILIZAŢI ÎN ANALIZA PERFORMANŢELOR
ÎNTREPRINDERILOR COTATE
44
Indicatorii specifici utilizaţi în analiza întreprinderilor cotate sunt:
-Valoarea bursieră
Acest indicator serveşte în special pentru analiza comparativă cu valoarea contabilă a

întreprinderii , punând în evidenţă fie plusvaloarea latentă (valoare bursieră >valoarea contabilă ), fie
minusul latent de valoare (valoare bursieră < valoare contabilă).
-Cifra de afaceri aferentă unei acţiuni (CAa):
CA
Caa = ───────────
Număr de acţiuni
-Coeficientul de capitalizare bursieră , cunoscut în teoria şi practica economică sub denumirea

de Price Earning Ratio (PER):
Valoarea bursieră
PER = ────────────────
Rezultatul exerciţiului
sau
Cursul unei acţiuni
PER = ────────────────
Profitul pe acţiune
-Randamentul unei acţiuni
Profitul pe acţiune
Ra = ────────────────
Cursul unei acţiuni
-Valoarea adăugată de piaţă (Market value added – MVA ) caracterizează bogăţia degajată de
întreprindere la dispoziţia acţionarilor săi.
45
MVA = Valoarea bursieră – Aportul de capital al acţionarilor
O valoare pozitivă a acestui indicator este semnul unei valorificări eficiente ale capitalurilor
investite de acţionari.
Tabel nr.32
Evoluţia indicatorilor specifici utilizaţi în analiza performanţelor întreprinderilor cotate în anii
2002-2005
1 Cifra de afaceri (RON) 7272100000 7134592702 8687896679 10760228000
2 Rezultatul net al exerciţiului (RON) 228200000 144049382 -973677328 1416422000
3 Nr.de acţiuni 37734522958 37734522958 56000506078 56000506078
4 Capitalizare (Valoare) bursieră 4565877278 5622443921 18592168018 26712000000
5 Profitul (Rezultatul) pe acţiune (rd.2/rd.3*1000) 0,0060 0,0038 -0,0174 0,0253
6 Costul unei acţiuni (cotaţie BVB) 0,121 0,149 0,3320 0,4770
7 Aportul de capital al acţionarilor 3773452296 3773452296 5600050608 5600050608
MVA=Val.bursieră-Aportul de capital al
8 acţionarilor 792424982 1848991625 12992117410 21111949392
9 Cifra de afaceri aferentă unei acţiuni (rd.1/rd.3) 0,1927 0,1891 0,1551 0,1921
Coeficientul de capitalizare bursieră (PER )
10 (rd.4/rd.2) 20,01 39,03 -19,09 18,86
11 Randamentul unei acţiuni (rd.5/rd.6) 5,00% 2,56% -5,24% 5,30%
Tabel nr.33
Dinamica indicatorilor specifici utilizaţi în analiza performanţelor întreprinderilor cotate în anii
2002-2005
Nr.crt. Indicatorul ∆2003/2002 ∆2004/2003 ∆2005/2004
1 Cifra de afaceri (RON) -1,89% 21,77% 23,85%
2 Rezultatul net al exerciţiului (RON) -36,88% -775,93% 245,47%
3 Nr.de acţiuni 0,00% 48,41% 0,00%
4 Capitalizare (Valoare) bursieră 23,14% 230,68% 43,67%
5 Profitul (Rezultatul) pe acţiune (rd.2/rd.3*1000) -36,88% -555,46% 245,47%
6 Costul unei acţiuni (cotaţie BVB) 23,14% 122,82% 43,67%
7 Aportul de capital al acţionarilor 0,00% 48,41% 0,00%
MVA=Val.bursieră-Aportul de capital al
8 acţionarilor 133,33% 602,66% 62,50%
46
9 Cifra de afaceri aferentă unei acţiuni (rd.1/rd.3) -1,89% -17,95% 23,85%
Coeficientul de capitalizare bursieră (PER )
10 (rd.4/rd.2) 95,08% -148,92% 198,76%
11 Randamentul unei acţiuni (rd.5/rd.6) -48,74% -304,41% 201,25%
Evoluţia pe piaţa bursieră arată o creştere puternică a capitalizării bursiere în anul 2004 faţă de
anul 2005 cu 230,68% acest lucru datorându-se majorării capitalului social cu 48,41 % dar şi a efectului
pozitiv, pe piaţa bursieră , al preluării pachetului majoritar de acţiuni de către OMV.Acest indicator a
avut şi în anul următor o evoluţie ascendentă crescând cu încă 43,67%.
MVA a evoluat crescător marcând o dinamică accentuată în anul 2004 cu o creştere de
602,66% ,evoluţie marcată şi de majorarea capitalului social.Şi în anii în care capitalul social a rămas
nemodificat se constată o preciere a acestui indicator, astfel în 2003 se înregistrează un spor de 133,33%
iar în anul 2005 unul de 62,50%.(vezi fig.15).
Profitul pe acţiune înregistrează o depreciere puternică în 2004 (-555,46% ) după o depreciere
semnificativă în 2003 (-36,88%), însă se constată un reviriment puternic în 2005 (+245,47%).O evoluţie
similară a avut-o şi randamentul unei acţiuni şi anume a înregistrat o scădere de la 5,00% la 2,56% în
2003 şi la -5,24% în 2004, urmată de o creştere 5,30% în anul 2005 care este randamentul cel mai ridicat
din întreaga perioadă studiată.
Coeficientul de capitalizare bursieră a crescut în 2003 cu 95,08% , scade puternic în 2004, pe
fondul evoluţiei negative a companiei, cu 148,92% şi creşte din nou în anul 2005 odată cu
îmbunătăţirea semnificativă a performanţelor economico-financiare cu 198,76%.
47
Fig.17
Tabelul nr.34
Evoluţia cotaţiei bursiere a acţiunilor Petrom între anii 2002-2005
RON
1 Nivel maxim 0,1480 0,1490 0,3330 0,5300
2 Nivel minim 0,0394 0,1020 0,1420 0,2760
3 Sfârşit de an 0,1210 0,1490 0,3320 0,4770
Se constată o creştere continuă atât a nivelulul cotaţiilor la sfârşitul anului cât şi a nivelurilor
minime şi maxime ale cotaţiilor.Nivelul minim a crescut de la 0,0394 RON în 2002 la 0,2760 RON în
2005 adică de peste 7 ori , iar nivelul maxim a crescut de la 0,1480 RON în 2002 la 0,5300 RON în
2005 adică de 3,58 ori.Începând cu 2003 se constată şi o creştere a marjei între nivelurile extreme de
cotaţie (0,0470 RON în 2003;0,1910 RON în 2004 şi 0,2540 RON în 2005).
Cotaţia la sfârşitul anului a evoluat ascendent între anii 2002-2005.În 2003 nivelul cotaţiei a fost
cu 23,14% mai mare decât în 2002, în 2004 se înregistrează o creştere puternică de 230,68% urmată de o
creştere de 43,67% în anul 2005.
48
Fig.18
5.2. POLITICA DE ACORDARE A DIVIDENDELOR
Analizând în timp modul de acordare a dividendelor se desprinde faptul că în general în anii în

care a existat profit conducerea companiei a optat pentru acordarea de dividende.
La Adunările Generale ale Acţionarilor din 24 mai 2005,din 22 aprilie 2003 şi din 7 aprilie 1999,
Consiliul de Administraţie a propus să nu se distribuie dividende pentru anul 2004,anul 2002, respectiv
anul 1998.Aceste decizii au fost rezultatul absenţei profitului de repartizat , aşa cum evidenţiază
situaţiile financiare ale Petrom pentru exerciţiile financiare 2004,2002, respectiv 1998.
Tabel nr.35
Dividende acordate între anii 1998-2004
Dividende
Anul acordate Observaţii
1998 0 ROL /acţiune
1999 16,05 ROL /acţiune
49
Fig.19
Cuantumul dividendelor denotă însă valori simbolice , cuprinse între 16,05 ROL/acţiune şi
34,99 ROL/ acţiune adică mai puţin de 3,5% din valoarea nominală a unei acţiuni.Datorită acestori
valori am optat prezentarea acestora în ROL.
Pentru anul 2005 managementul a propus suma de 738,4 mil RON pentru a fi plătită ca
dividende (circa 0,013 RON / acţiune, 13% din valoarea nominală a unei acţiuni , cel mai ridicat nivel
din perioada studiată).Această sumă propusă trebuie aprobată de Adunarea Generală a Acţionarilor.
Având în vedere cele menţionate în acest capitol considerăm că în perioda 1998-2004 nu a
existat o politică coerentă de acordare a dividendelor.
50
6.ANALIZA RISCULUI
6.1. ANALIZA RISCULUI ECONOMIC ( DE EXPLOATARE )
Riscul economic reprezintă incapacitatea întreprinderii de a se adapta la timp şi cu cel mai mic
cost la variaţiile mediului.1
Pentru analiza riscului în teoria economică s-a impus ca o modalitate eficientă analiza pragului
de rentabilitate .Pragul de rentabilitate denumit şi „cifra de afaceri critică” este punctul la care cifra de
afaceri acoperă cheltuielile de exploatare , iar rezultatul este nul.După acest prag , activitatea devine
rentabilă.
Pentru întreprinderile care produc şi comercializează o gamă variată de produse , pragul de
rentabilitate se stabileşte după relaţia :
Ch F ChF
n
CAPR = =
1  RV 1   g i rvi
i 1
unde RV reprezintă rata medie a cheltuielilor variabile

rvi - rata cheltuielilor variabile individuale
Se remarcă faptul că pentru a determina pragul de rentabilitate este necesară determinarea

structurii cheltuielilor pe cele două componente de bază şi anume cheltuieli variabile şi cheltuieli fixe.
Teoria economică a încercat să definească cât mai strict cele două tipuri de cheltuieli.Dar
împărţirea cheltuielilor pe cele două categorii nu se poate face cu precizie datorită în primul rând
faptului că chiar şi aşa-zisele cheltuieli fixe sunt şi ele variabile , dar cu o flexibilitate mult mai puţin
redusă.
Pentru studiul nostru această împărţire a cheltuielilor a avut un grad şi mai mare de subiectivitate
datorită faptului că nu am avut la dispoziţie date despre cheltuielie efectuate în funcţie de criteriul
menţionat.Am avut la dizpoziţie doar informaţii despre cheltuielile directe şi indirecte şi luând în
considerare particularităţile societăţii analizate dar şi echivalenţa relativă stabilită de unii specialişti între
cheltuielile directe / indirecte şi cele fixe / variabile am optat pentru următoarea împărţire a cheltuielior:
1
Niculescu Maria: „ Diagnostic financiar” vol.2, pag.314
51
Facem menţiunea că această împărţire nu s-a făcut ,din lipsa datelor necesare, pe baza
repartizării standard stabilite de specialiştii în domeniu.Datele care vor rezulta vor avea, datorită
cauzelor obiective prezentate anterior, un caracter relativ , dar vor fi relevante pentru a ne forma o
imagine aproximativă a acestui indicator raportat la datele concrete ale SC Petrom SA.
Prezintă interes deasemenea şi stabilirea momentului , a datei calendaristice, la care pragul de
rentabilitate este atins.Acest punct mai este numit şi „punct mort” şi se determină după relaţia:
CAPR
Pm = CAmax * 365
Tabel nr.36
Tipuri de cheltuieli şi pragul de rentabilitate în anii 2003-2004
mii RON %
Indicatorul 2003 2004 2003 2004
Cheltuielile activităţii de bază 4224051 5946648 82 85
Cheltuielile activităţii auxiliare 833983 879049 16 13
Cheltuieli de desfacere 101570 146573 2 2
Cheltuieli variabile 5159604 6972270 69 71
Cheltuieli indirecte de producţie 843759 917186 45 27
Cheltuieli generale de
administraţie 1035846 2482809 55 73
Cheltuieli fixe 1879605 3399995 31 29
Total cheltuieli de exploatare 7039209 10372265 100 100
Cifra de afaceri 7497076 9791115
Pragul de rentabilitate 6028539 11809711
Punctul mort (zile) 294 440
Cheltuieli cu dobânzi 104060 98868
Pragul de rentabilitate (financiar) 6362294 12153122
Pragul de rentabilitate reprezintă 80% din cifra de afaceri în anul 2003 , ceea ce reprezintă un
nivel ridicat .Aceasta se datorează performanţelor economice modeste ale anului 2003.În anul 2004
datorită inexistenţei profitului pragul de rentabilitate este superior cifrei de afaceri.
Punctul mort , datorită cauzelor menţionate anterior , se găseşte în ultimul trimestru al anului
2003, iar pentru 2004 acesta are valoarea mai mare de 365 zile.
6.2. ANALIZA RISCULUI FINANCIAR
52
Riscul financiar este influenţat de gradul de îndatorare al firmei .Analiza riscului financiar se
poate face după o metodologie similară celei prezentate la riscul de exploatare luându-se în considerare
şi cheltuielile financiare (cu dobânzile) care la un nivel dat de activitate (deci pentru nevoia de capital
dată) , sunt considerate cheltuieli fixe.În acest caz , se calculează un prag de rentabilitate global după
relaţia:
Ch F  Dob
CAPRG =
1  Rv
Pragul de rentabilitate determinat pe baza acestei relaţii (vezi tabelul nr.36) reprezintă 84,9% din
cifra de afaceri din anul 2003 şi respectiv 124,1% din cea a anului 2004 .
7.STRATEGII DE FINANŢARE
53
7.1. COSTUL CAPITALULUI
Strategiile de finanţare au în vedere alegerea modurilor de finanţare adecvate pentru obiectivele

urmărite de o entitate economică în vederea bunei desfăşurări a activităţii acesteia precum şi derularea
investiţiilor propuse.În elaborarea strategiilor de finanţare un rol determinant îl joacă costul diferitelor
tipuri de resurse.
Pentru resursele externe atrase costurile sunt reprezentate de dobânzile achitate, în cazul
împrumuturilor de la instituţiile bancare, dobânzile achitate şi costurile de emisiune în cazul
obligaţiunilor , iar în cazul emiterii de noi acţiuni costurile legate cu emisiunea acţiunilor.
În teoria economică preocupările legate de costul finanţării s-au îndreptat atât către resursele
proprii cât şi asupra celor de provenienţă externă.
Dacă pentru componenta externă a capitalului există posibilitatea evaluării cât mai detaliate a
costurilor pe baza datelor existente, pentru determinarea costurilor componentei capitalurilor proprii a
fost necesară elaborarea de către specialişti a unor modele specifice care evaluează costul capitalului
propriu .
Unul dintre aceste modele este cel numit CAPM (prescurtare de la „Capital Assets Priceses
Model”) şi care are următoarea formă:
Kc = Rf +(E(M)-Rf)*β
unde: Kc- costul capitalului
Rf- rata dobânzii fără risc
E(M)-speranţa de rentabilitate a pieţei de capital
β – coeficient ce exprimă variabilitatea acţiunilor firmei în raport cu variabilitatea pieţei
de capital
Rezultatul acestei evaluări a capitalului propriu depinde de acurateţea datelor disponibile.Astfel
pentru o evaluare cât mai exactă este indicată folosirea ratelor săptămânale a dobânzii iar calculul
coeficientului β să se folosească date actualizate săpămânal.
În studiul de faţă având în vedere datele disponibile am aplicat metoda prezentată folosind rata
dobânzii de referinţă la sfârşitul anului, indicele bursier BET de la ultima şedinţă de tranzacţionare din
an , speranţa de rentabilitate a pieţei de capital am aproximat-o cu evoluţia indicatorului bursier BET, iar
coeficientul β a fost determinat doar prin raportarea indicilor de dinamică ai cotaţiilor acţiunilor la Bursa
54
de Valori Bucureşti la ultima şedinţă din an , cu indicii de dinamică ai indicatorului BET (valori medii
anuale).
Tabel nr.37
Evoluţia costului mediu ponderat al capitalului şi a elementor determinante între anii 2002-2005
Nr.crt. Denumirea indicatorului 2002 2003 2004 2005

1 Cotatia bursieră la sfârşitul anului (RON) 0,1210 0,1490 0,3320 0,4770
2 Indicele BET 1659,06 2171,88 4364,71 6586,13
3 Rata dobânzii de referinţă 20,40% 20,41% 17,96% 7,50%
4 Costul capitalului propriu (CAPM) X 28,27% 118,93% 44,74%
5 Costul mediu ponderat al capitalului X 27,14% 113,29% 44,61%
Sursa BNR,BVB
Tabel nr.38
Dinamica cotaţiei bursiere a indicelui BET şi evoluţia coeficientului β între anii 2002-2005
Nr.crt. Denumirea indicatorului ∆2003/2002 ∆2004/2003 ∆2005/2004
1 Cotatia bursieră la sfârşitul anului (RON) 23,14% 122,82% 43,67%
2 Indicele BET 30,91% 100,96% 50,90%
3 Coeficient β 0,75 1,22 0,86
Fig.20
55
Coeficientul β indică pentru acţiunile Petrom o evoluţie inferioară indicelui BET în anii 2003 şi
2005 şi una superioară în anul 2004 , an în care s-a efectuat şi achiziţionarea pachetului majoritar de
acţuni de către OMV.Aceasta semnifică faptul că pe ansamblul grupului de companii care sunt folosite
pentru determinarea indicelui BET, în anii 2003 şi 2005 au fost societăţi ale căror cotaţii ale acţiunilor au
crescut semnificativ determinând o capitalizare mai accentuată a acestora în raport cu Petrom SA.
Costul capitalului este puternic influenţat de structura surselor de finanţare.Se observă că
împrumuturile de pe piaţa de capital şi cea bancară ocupă o pondere redusă în cadrul surselor de
finanţare, ponderea acestora scăzând în perioada 2002-2005, ajungând în 2005 la doar 0,32%.
Tabel nr.39
Evoluţia structurii capitalului între anii 2002-2005
Mii RON
Indicatorul 2002 2003 2004 2005
Capitaluri proprii 6237300 7881935 9392111 10727090
Capitaluri externe 726300 752858 530379 34901
Total pasive stabile 6963600 8634793 9922490 10761991
Capitaluri proprii 89,57% 91,28% 94,65% 99,68%
Capitaluri externe 10,43% 8,72% 5,35% 0,32%
Total pasive stabile 100,00% 100,00% 100,00% 100,00%
Dintre sursele de finanţare , un loc aparte îl ocupă emisiunea de acţiuni.Acest mod de finanţare
implică atragerea unor resurse externe care însă sunt încorporate resuselor proprii , deoarece prin
cumpărarea acţiunilor sunt „cumpărate” drepturi de proprietate asupra societăţii.Deşi aceste resurse
sunt evidenţiate în capitalurile proprii , totuşi ele au fost iniţial de provenienţă externă ceea ce face
oportună şi analizarea structurii surselor de finanţare externă cu includerea în cadrul acestora şi a
emisiunilor de acţiuni.
Tabel nr.40
Sursele externe de finanţare (2002-2004)
mii RON
Indicatorul 2002 2003 2004
Împrumuturi din emisiuni de
obligaţiuni 427800 506443 491172
Împrumuturi de la instituţii de credit 275500 214291
Emisiune de acţiuni 7660147
Total pasive stabile 703300 720734 8151319
Împrumuturi din emisiuni de

obligaţiuni 60,83% 70,27% 6,03%
Împrumuturi de la instituţii de credit 39,17% 29,73% 0,00%
Emisiune de acţiuni 0,00% 0,00% 93,97%
56
Total pasive stabile 100,00% 100,00% 100,00%
Pentru anii 2002 şi 2003 se remarcă preferinţa pentru împrumuturile din emisiunea de
obligaţiuni . Aceasta a furnizat constituit peste 2/3 din totalul resurselor externe în cei doi ani.
În anul 2004 cvasitotalitatea resurselor a provenit din emiterea de acţiuni prilejuită de
majorarea de capital prilejuită de decizia conducerii politice de a privatiza SNP Petrom SA prin
preluarea pachetului majoritar de acţiuni de către OMV.
Fig.21
Raportul existent între capitalurile proprii şi cele externe arată gradul de autonomie al unei
entităţi economice, dar nu poate indica capacitatea de a genera resurse pentru finanţarea activităţii şi
programului investiţional.Această capacitate este determinată de un indicator denumit „Capacitatea de
autofinanţare” (prescurtat CAF) care exprimă un surplus monetar net global, ţinând cont de toate laturile
activităţii întreprinderii.
Legat de acest indicator se mai poate determina rata de rambursare a datoriilor financiare (RRDF )
ca raport dintre datoriile financiare şi CAF.Această rată indică numărul de ani necesari pentru a asigura
rambursarea datoriilor financiare pe baza CAF anuale degajate de întreprindere.
CAF nu reprezintă decât o finanţare potenţială .Bogăţia creată în mod real se apreciază după
deducerea remunerării acţionarilor:
Autofinanţarea exerciţiului = CAF – Dividende distribuite
57
Autofinanţarea contribuie la consolidarea structurii financiare a întreprinderii şi creşterea
libertăţii de acţiune a acesteia.
Pentru determinarea CAF , pe baza informaţiilor avute , am aproximat valoarea netă contabilă a
activelor cedate cu valoarea veniturilor din vânzarea de active pe care am apreciat-o la 90% din
valoarea altor venituri din exploatare .
Tabel nr.41
Evoluţia capacităţii de autofinanţare , a ratei de rambursare a datoriilor financiare şi a autofinanţării
exerciţiului între 2000-2005
mii RON
Nr. Denumirea 2000 2001 2002 2003 2004 2005
crt.
1 Rezultatul exerciţiului 222900 271700 228200 144049 -973677 1416422
2 Amortizări şi provizioane 60800 21100 12700 725958 1292401 1133499
3 Venituri din provizioane 106800 16400 35500 71819 154394 337362
4 Valoarea netă a activelor cedate 38610 140940 198270 165322 179460 179459
5 Venituri din vânzarea de active 38610 140940 198270 165322 179460 179459
6 Subvenţii pentru investiţii 0 0 0 0 0 0
7 Capacitatea de finanţare a exerciţului
(rd.1+2-3+4-5-6) 176900 276400 205400 798188 164330 2212559
8 Datorii financiare 328200 800100 1068100 963673,28 651657,71 nd
9 Rata de rambursare a datoriilor financiare (ani) 1,86 2,89 5,20 1,21 3,97 nd
10 Dividende acordate 104149 137231 0 100751 0 nd
11 Autofinanţarea exerciţiului (rd.7-rd.10) 72751 139169 205400 697437 164330
Capacitatea de finanţare a exerciţiului are o evoluţie oscilantă variind între 164330 mii RON în
anul 2004 şi 2212559 mii RON în anul 2005.Faptul că în anul 2004 capacitatea de autofinanţare se
situează la cel mai mic nivel este în strânsă concordanţă cu rezultatele financiare precare
înregistrate.Acest indicator înregistrează o creştere spectaculoasă de 13 ori în anul 2005, când ajunge la
valoarea maximă din perioada de timp analizată, aceasta datorându-se atât rezultatelor financiare
pozitive înregistrate cât şi aplicării unor noi politici financiare.
Rata de rambursare a datoriilor financiare variază de la 5,2 ani în 2002 la 1,21 ani în 2003 şi
exprimă o capacitate bună de rambursare a datoriilor având în vedere că cea mai mare parte a
împrumuturilor contractate au fost cu termen de rambursare de 5 ani.
Autofinanţarea exerciţiului are valori diferite de CAF în anii în care s-au distribuit dividende
(2000,2001,2003) şi exprimă contribuţia efectivă de resurse interne la finanţarea companiei.
58
Pentru a avea o imagine completă asupra surselor de finanţare redăm în următorul tabel ponderea
diferitelor surse de finanţare între anii 2002-2004.
Tabel nr.42
Structura surselor de finanţare între anii 2002-2004
Denumirea indicatorului 2002 2003 2004
Autofinanţarea exerciţiului 22,60% 49,18% 1,98%
Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 47,08% 35,71% 5,91%
Împrumuturi de la instituţii de credit 30,32% 15,11% 0,00%
Emisiune de acţiuni 0,00% 0,00% 92,12%
Total pasive stabile 100,00% 100,00% 100,00%
Fig.22
Autofinanţarea exerciţiului constituie în anul 2003 principala sursă de finanţare (aproape 1/2 din
total).
7.2. ÎMPRUMUTURILE PE TERMEN LUNG
La 31.12.2004 , Petrom SA avea în derulare 5 contracte de împrumut pe termen lung , la care se

adăuga împrumutul din emisiunea internaţională de obligaţuni (Eurobonduri) din data de 2 octombrie
2001.Această emisiune de obligaţiuni este negarantată şi are drept manageri o serie de prestigioase
instituţii financiare internaţionale :ABN Amro ING Bank,Alpha Bank,Caboto,HVB,NBG International ,
59
RZB Austria.Valoarea emisiunii este de 125 mil. euro., iar data scadentă este 2 octombrie 2006.Dobânda
, plătibilă anual este de 11,625%.Valoarea netă a emisiunii de obligaţiuni este destinată scopurilor
generale ale companiei.
Celelalte împrumuturi pe termen lung contractate şi aflate în derulare la 31.12.2004 sunt
prezentate în următorul tabel:
Tabel nr.43
Împrumuturile pe termen lung la 31.12.2004
Nr. Creditor Valoare Scadenţă Dobândă Suma rămasă de
crt. plătit la 31.12.2004
1 Ministerul Finanţelor 175.600.000USD 25.04.2014 Costul împrumuturilor 28.145.051,33USD
Publice aprobate de bancă pe 3
conform contractului dintre luni anterioare +0,5%
MFP şi BIRD pe an
2 Banca Comercială Română 5.560.000 USD Dec.2006 LIBOR/6luni + 2% pe 2.224.000 USD
an
3 KEXIM Korea 21.000.000 USD Dec.2007 6,94% pe an 8.973.142 USD
redusă în
dec.2002
la 17.946.628
USD
4 Mediocredito Centrale- Italia 10.030.000 USD Mai 2007 6,94% pe an 4.012.000 USD
5 BERD şi Banca de comerţ şi 150.000.000
dezvoltare Marea Neagră USD
Partea A-BERD 2010 LIBOR + 4,65%
-BCDMN 100.000.000 6.991.666,66 USD
Partea B-BERD+BCDMN USD 2008 LIBOR + 4,15%
10.000.000 USD
40.000.000 USD
Sursa:Petrom SA , Raport 2004
În legătură cu împrumutul de la punctul 5 , BERD şi-a exercitat opţiunea de conversie în acţiuni
pentru întreaga sumă aferentă împrumutului A.Suma a fost convertită la data încheierii , împreună cu
rambursarea întregii sume rămase din împrumutul B.Închiderea a avut loc la data de 14 decembrie
2004.Acest fapt a modificat structura acţionariatului (BERD deţine 2,026% din pachetul de acţiuni) şi
explică structura surselor de finanţare externă din anul 2004.(vezi tabel nr.40,fig.21).
Împrumuturile au fost contractate pentru finanţarea operaţiunilor de modernizare a activităţilor
de prelucrare şi pentru protecţia mediului.
Cea mai mare parte a resurselor obţinute din împrumuturi pe termen lung a provenit fie de pe
piaţa externă de capital (în cazul Eurobondurilor) fie de la instituţii de credit din afara României.
Acest fapt sugerează , alături de acordarea unor împrumuturi fără garanţie,că Petrom SA se
bucură de credibilitate pe plan extern, acest lucru fiind evident mai ales după achiziţionarea pachetului
majoritar de acţiuni de către OMV.
60
7.3. ÎMPRUMUTURILE PE TERMEN SCURT
Împrumuturile pe termen scurt au o pondere redusă în ansamblul datoriilor ce trebuie plătite într-
un an (12% în 2004), dar având în vedere dimensiunile companiei şi necesitatea asigurării finanţării
unor mari cantităţi de materii prime , acestea joacă un rol important în desfăşurarea activităţii
companiei .
Petrom a încheiat atât contracte ce privesc finanţarea descoperirii de cont (cu ING Bank, ABN
Amro Bank,Citibank,Raiffeisen Bank), cât şi alte tipuri de contracte pentru pentru finanţarea activităţii
curente.
Tabel nr.44
Structura creditorilor împrumuturilor pe termen scurt la 31.12.2004
Nr.crt. Banca miiRON %
1 BCR 6464501 4,44%
2 Kexim Korea 26082232 17,93%
3 Mediocredito Italia 11661680 8,02%
4 BCD Marea Neagră 19450668 13,37%
5 BIRD 81809194 56,24%
Total 145468275
Sursa:Petrom SA , Raport 2004
Fig.23
61
7.4. MAJORAREA CAPITALULUI SOCIAL
În conformitate cu hotărârile Adunării Generale a Acţionarilor din data de 22.11.2005 ,

S.C.Petrom S.A. urmează să-şi majoreze capitalul social prin emiterea unui număr de noi acţiuni
nominative ordinare , astfel încât să se aloce Ministerului Economiei şi Comerţului numărul cuvenit de
acţiuni în schimbul valorii terenurilor pentru care Societatea a obţinut Certificat de atestare a dreptului
de proprietate în perioada 16 decembrie 2004-10 octombrie 2005, acordând în acelaşi timp şi celorlalţi
acţionari existenţi la data de 8 decembrie 2005 dreptul de preferinţă să subscrie pentru un număr de
acţiuni noi necesar pentru ca aceştia să îşi menţină cota de participare în Societate.Sumele rezultate din
majorarea capitalului social sunt destinate investiţiilor.
În aceste condiţii , capitalul social urmează a fi majorat cu maximum 65.531.238 RON, respectiv
de la 5.600.050.607,8 RON la 5.665.581.845,8 RON.Decizia finală privind majorarea capitalului social
va fi luată de Consiliul de Administraţie al societăţii pe baza rezultatelor subscrierii , acţiunile
nesubscrise urmând a fi anulate.
Numărul maxim de acţiuni noi ce urmează să fie emise este 655.312.380 acţiuni , cu valoarea
nominală de 0,1 RON per acţiune, în valoare totală de 65.531.238 RON, dintre care 266.977.088 acţiuni
urmează a fi alocate Ministerului şi Comerţului în schimbul terenurilor menţionate , restul de
388.335.292 acţiuni nou emise putând fi subscrise în baza dreptului de preferinţă.
Ca urmare a procesului de subscriere , se va solicita admiterea şi tranzacţionarea noilor acţiuni la
cota Bursei de Valori Bucureşti , în aceeaşi categorie ca acţiunile deja aflate în circulaţie respectiv
categoria I.
Numărul de drepturi de preferinţă necesar pentru achiziţionarea unei noi acţiuni este dat de
raportul de mai jos:
Număr acţiuni existent = 56.000.506.078 = 85,4562004123896
Numărul maxim de acţiuni 655.312.380
Ca urmare , pentru achiziţionarea unei noi acţiuni noi sunt necesare 85,4562004123896 drepturi
de preferinţă.
Rata de subscriere este datăde raportul dintre numărul maxim de acţiuni noi şi numărul de acţiuni
vechi .În toate calculele se va utiliza rata de subscriere considerând toate zecimalele , după cum
urmează:
62
Număr maxim de acţiuni ce vor fi emise = . 655.312.380 . = 0,0117019010343809
Număr de acţiuni existent 56.000.506.078
Acţiunile noi vor fi oferite pentru subscriere la valoarea nominală , respectiv 0,1 RON, sau
pentru deţinătorii de drepturi de preferinţă nerezidenţi , echivalentul în Euro la cursul BNR valabil
pentru data de 22 noiembrie 2005 , respectiv 1Euro= 3,6561 RON.
Numărul cuvenit de acţiuni noi ce pot fi subscrise în baza dreptului de preferinţă se calculează
astfel:
Numărul cuvenit de acţiuni noi = Nr.drepturi de preferinţă x Rata de subscriere

(exprimat cu zecimale) (cu toate zecimalele)
Acţiunile care nu sunt subscrise de deţinătorii de drepuri de preferinţă vor fi anulate.

Acest fapt sugerează caracterul special al acestei emisiuni de acţiuni care are ca proncipal scop
compensarea valorii unor terenuri trecute în proprietatea Petrom.Celelalte acţiuni sunt emise în virtutea
protejării drepturilor acţionarilor, finanţarea companiei pe această cale având un rol secundar.Se poate
afirma că subscrierea noilor acţiuni de către vechii acţionari la valoarea nominală de 0,1 RON per
acţiune , mult sub preţul pieţei reprezintă şi o modalitate de recompensare a acestora , evitându-se şi
plata unor impozite.
63
8.DIAGNOSTICUL RESURSELOR UMANE
8.1. EVOLUŢIA ŞI STRUCTURA NUMĂRULUI DE ANGAJAŢI
Resursele umane joacă un rol deosebit de important în cadrul oricărui agent economic.Calitatea
şi pregătirea personalului pot constitui puncte forte sau slabe ale unei organizaţii , atât în ceea ce priveşte
personalul de conducere cât şi cel operativ.
Analiza resurselor umane are în vedere dinamica în timp a personalului, structura acestuia pe
domenii de activitate, nivel de pregătire profesională, grupe de vârstă precum şi indicatorii de eficienţă a
resurselor umane.
Tabel nr.45
Evoluţia nr.de angajaţi
Anul Nr.angajaţi I an/1997 Numărul de angajaţi după o scădere semnificativă în anul
1997 90056
1998 88342 0,98 1999 , s-a situat aproximativ la acelaşi nivel între anii 1999-2001,
1999 77546 0,86 după care a scăzut în permanenţă, ajungând în anul 2005 la mai
2000 78012 0,87
2001 77362 0,86 puţin de jumătate de numărul de angaţaţi înregistraţi în anul
2002 60459 0,67
2003 56694 0,63
1997.Restructurarea companiei şi externalizarea unor activităţi
2004 50010 0,56 sunt principalele cauze care au determinat reducerea de personal.
2005 42963 0,48 Sursa S.C. Petrom S.A.
Fig.24
Tabel nr.46
64
Evoluţia nr.de angajaţi pe domenii de activitate (2002-2004)
Domeniul de activitate 2002 2003 2004 2002 2003 2004
Explorare şi producţie 33268 32668 26473 55,03% 57,62% 52,94%
Prelucrare 11797 9075 8962 19,51% 16,01% 17,92%
Distribuţie 14070 13635 13276 23,27% 24,05% 26,55%
Transport 579 716 734 0,96% 1,26% 1,47%
Sediu 745 600 565 1,23% 1,06% 1,13%
TOTAL 60459 56694 50010 100,00% 100,00% 100,00%
Sursa S.C. Petrom S.A.
În ceea ce priveşte structura personalului aceasta a rămas aproximativ aceeaşi între anii 2002-
2004 cu mici variaţii.Cel mai mare număr de personal este angajat în domeniul de explorare şi producţie
(peste 50%) .
Fig.25
Ritmurile de scădere a numărului de angajaţi pe cele trei domenii de activitate este diferit , cel
mai rapid ritm fiind în domeniul de explorare şi producţie , iar cel mai scăzut în domeniul distribuţiei.
În anul 2004 numărul de angajaţi din cadrul activităţii de explorare şi producţie a scăzut faţă de
anul 2003 cu 19% , aceasta reprezentând 93% din reducerea netă de personal aferentă anului
2004.Această reducere s-a datorat în principal externalizării activităţilor de întreţinere şi reparaţii în 7
sucursale din segmentul de explorare şi producţie (5661 de salariaţi).
Scăderea numărului de angajaţi pe segmentul distribuţie cu 3% , în comparaţie cu 2003, se
datorează atât transferului parcului auto existent în sucursalele Peco către Transpeco , o sucursală
specializată în activitatea de transport , cât şi plecării unor angajaţi din cadrul companiei.
65
Fig.26
Din punct de vedere al nivelului de educaţie , majoritatea angajaţilor companiei au absolvit
şcoala generală cu nivel maxim de pregătire (73%).În anul 2004 , absolvenţii de universitate au
reprezentat 15% din angajaţii companiei , în timp ce absolvenţii cu studii medii 12%.Programul de
restructurare a modificat structura angajaţilor în funcţie de nivelul de educaţie , în special în ceea ce
priveşte categoria absolvenţilor de şcoală generală care a înregistrat o scădere de 5,4 % în 2004, în
special din cauza externalizării activităţilor auxiliare (întreţinere,reparaţii,transport).
Pregătirea profesională a angajaţilor se realizează fie în cadrul companiei , fie în colaborare cu
instituţii educaţionale .În anul 2004 au beneficiat de pregătire 17163 angajaţi , adică 34% din forţa de
muncă (faţă de 12% în anul 2003).
La nivelul anului 2004 structura angajaţilor pe grupe de vârstă indică predominarea angajaţilor
cu vârsta cuprinsă între 30 şi 40 de ani (41%), vârsta medie a angajaţilor fiind de 37 de ani.
Fig.27
8.2. ANALIZA EFICIENŢEI RESURSELOR UMANE
66
Eficienţa utilizării resurselor umane constituie un element fundamental al competitivităţii
întreprinderilor.Cel mai folosit indicator care exprimă această eficienţă este cel al productivităţii
muncii.În teoria economică se găsesc numeroase metode de determinare a productivităţii muncii.Dintre
acestea am selectat determinarea productivităţii muncii prin raportarea producţiei exerciţiului
(determinată în cap.4.1, tabel nr.27) la numărul de angajaţi deoarece utilizează date disponibile.
Tabel nr.47
Evoluţia productivităţii muncii în perioada 2000-2005
Nr.crt. Indicatorul 2000 2001 2002 2003 2004 2005
1 Producţia exerciţiului (QE) 4418500 3862400 5479800 5179561 8664592 10579573
2 Număr angajaţi 78012 77362 60459 56694 50010 42963
3 Productivitatea muncii (W)(RON/angajat) 56639 49926 90637 91360 173257 246248
4 Productivitatea reală a muncii (WR) 38874 37120 73989 79237 154832 226748
Indicele de dinamică ai productivităţii reale a
5 muncii (2000=100) 95,49 190,33 203,83 398,30 583,30
6 Variaţia productivităţii reale a muncii -4,51% 99,32% 7,09% 95,40% 46,45%
Cu excepţia anului 2001 când productivitatea muncii (atât cea nominală cât şi cea reală) au
înregistrat o scădere, în restul perioadei productivitatea muncii înregistrează o dinamică pozitivă
semnificativă .Pentru a aprecia corect eficienţa muncii este necesară calcularea unei productivităţi reale
derminată prin ajustarea producţiei exerciţiului cu rata inflaţiei.Productivitatea reală a muncii a avut rate
puternice de creştere în anii 2002,2004 şi 2005 ajungnd să fie de peste 5,8 ori mai mare decât în anul
2000.Creştere eficienţei resurselor umane se datorează în mare măsură restructurării personalului şi
externalizării unor activităţi cu o productivitate a muncii mai redusă.
Fig.28
67
Un interes aparte îl reprezintă şi evoluţia sectorială a productivităţii muncii .Datorită faptului că
informaţiile sectoriale disponibile s-au limitat numai la veniturile înregistrate pe cele trei domenii
principale de activitate am raportat aceste venituri la numărul de angajaţi din fiecare sector de activitate.
Tabel nr.48
Productivitatea muncii pe sectoare de activitate în perioada 2001-2004
Productivitatea în activitatea de explorare-
1 producţie 49100 68673 52232 63091 RON/angajat
2 Productivitatea în activitatea de prelucrare 169144 277062 378358 542881 RON/angajat
3 Productivitatea în activitatea de distribuţie 182248 160407 164253 185946 RON/angajat
4 IW explorare - producţie 139,86 106,38 128,49 2001=100
5 IW prelucrare 163,80 223,69 320,96 2001=100
6 IW distribuţie 88,02 90,13 102,03 2001=100
Cel mai productiv domeniu de cativitate este cel al prelucrării , urmat de cel al
distribuţiei.Productivitatea redusă din domeniul explorare –producţie se datorează numărului mare de
angajaţi precum şi a cheltuielilor ridicate de explorare şi deschidere de noi exploatări.Cea mai dinamică
evoluţie a avut-o sectorul de prelucrare datorită atât restructurării personalului cât şi creşterii gradului de
utilizare a capacităţilor de rafinare.Sectorul de distribuţie a înregistrat o scădere a productivităţii în anii
2002 şi 2003 iar în anul 2004 a înregistrat o uşoară creştere , această evoluţie fiind pusă pe seama unei
scăderi a veniturilor din acest domeniu de activitate datorat concurenţei puternice , în condiţiile
menţinerii la acelaşi nivel a numărului de angajaţi.
68
9. ANALIZA CHELTUIELILOR
Pentru realizarea analizei cheltuielilor se recurge la o multitudine de indicatori şi criterii ,

specialiştii grupând metodele de analiză în două mari categorii:metode de analiză a cheltuielilor şi
metodele de analiză a costului unitar.În capitolul de faţă ne propunem să facem o prezentare sumară a
cheltuielilor pe baza datelor din Contul de profit şi pierdere , punând în evidenţă evoluţia temporală ,
structurală şi indicii de dinamică pentru perioada 2000-2005.
Tabelul nr.49
Evoluţia cheltuielilor pe categorii (2000-2005)
mii RON
Nr.crt. Denumirea 2000 2001 2002 2003 2004 2005
1 Cheltuieli cu materiile prime şi materialele 2539000 4130000 4887100 5451741 2181330 2319430
Cheltuieli cu prestaţiile
2 externe,apă,energie 688000 955900 1656800 1783625 2321422 3099635
3 Cheltuieli privind mărfurile 1132600 2056700 1987400 2133824 275254 329737
4 Cheltuieli cu personalul 735500 1003200 1088400 1209110 1193869 1537409
5 Cheltuieli cu taxe şi impozite 1780400 703300 616900 599626 611673 833630
6 Alte cheltuieli de exploatare 288600 690700 585800 1046337 3717159 2403185
7 Cheltuieli financiare 83500 163800 163600 243185 636050 769976
8 Total cheltuieli 7247600 9703600 10986000 12467449 10936758 11293002
Cheltuielile generale au avut un trend crescător ,cu excepţia anului 2004, datorită în mare măsură
şi inflaţiei.În situaţia prezentată pentru anii 2000-2003 cheltuielile cu despăgubirile,donaţiile şi activele
cedate au fost înregistrate în roşu în Contul de profit şi pierdere, fapt pentru care am considerat oportună
neluarea lor în considerare pentru intervalul menţionat pentru a nu denatura prezentarea temporală şi
pentru a nu face imposibilă prezentarea structurală a cheltuielilor.Se remarcă trei categorii de evoluţii în
timp a cheltuielilor:
-a) Cheltuieli cu o creştere permanentă :cheltuieli cu prestaţiile externe , energie,apă,cheltuieli cu
personalul, cheltuieli financiare
b) Cheltuieli cu evoluţie ascendentă între 2000-2003 urmată de o scădere puternică:cheltuieli cu
materiile prime şi materialele , cheltuieli cu mărfurile
c) Cheltuieli cu o evoluţie oscilantă:cheltuielile cu taxele şi impozitele şi alte cheltuieli de
exploatare .Cheltuielile cu impozitele şi taxele au fost influenţate şi de amânările acordate la plata
acestora de către Ministerul de Finanţe , iar cheltuielile privind despăgubirile, donaţiile şi activele
cedate au fost incluse în 2004 şi 2005 la alte cheltuieli de exploatare (pentru anii precedenţi având
69
valori negative), aceste evoluţii modificând foarte mult structura cheltuielilor şi explicând ponderea
mare a altor cheltuieli de exploatare în anii 2004 şi 2005).
Tabel nr.50
Structura cheltuielilor (2000-2005)

Nr.crt. Denumirea 2000 2001 2002 2003 2004 2005
1 Cheltuieli cu materiile prime şi materialele 35,03% 42,56% 44,48% 43,73% 19,94% 20,54%
2 externe,apă,energie 9,49% 9,85% 15,08% 14,31% 21,23% 27,45%
3 Cheltuieli privind mărfurile 15,63% 21,20% 18,09% 17,12% 2,52% 2,92%
4 Cheltuieli cu personalul 10,15% 10,34% 9,91% 9,70% 10,92% 13,61%
5 Cheltuieli cu taxe şi impozite 24,57% 7,25% 5,62% 4,81% 5,59% 7,38%
6 Alte cheltuieli de exploatare 3,98% 7,12% 5,33% 8,39% 33,99% 21,28%
7 Cheltuieli financiare 1,15% 1,69% 1,49% 1,95% 5,82% 6,82%
8 Total cheltuieli 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00% 100,00%
Astfel cheltuielile cu taxele şi impozitele reprezentau 24,57% în 2000 şi doar 4,81% în

2003.Evident evoluţia acestui indicator poate fi pusă atât pe diminuarea fiscalităţii , a rezultatelor
financiare modeste care care influenţează cuantumul impozitelor directe , dar şi unor facilităţi , reduceri
sau amânări la plata obligaţiilor fiscale.
Structural în perioada 2000-2005 au loc transformări importante .Cheltuielile cu materiile prime
şi materiale scad ca pondere şi nu mai au ponderea cea mai importantă.Cheltuielie cu prestaţiile externe,
energie ,apă au crescut în importanţă mai ales pe seama procesului de externalizare a anumitor activităţi
ajungând să ocupe primul loc în 2005 cu 27,45% din totalul cheltuielilor.
Cheltuielile cu mărfurile au suferit o diminuare drastică a poziţiei în cadrul cheltuielilor scăzând
de 15%-20% în anii 2000-2003 la ponderi sub 3% din totalul cheltuielilor, explicabil prin schimbarea
strategiei de administrare a staţiilor de distribuţie a carburanţilor dar şi adoptării probabil a unei noi
politici de gestionare a stocurilor.
Cheltuielile cu personalul au înregistrat o uşoară creştere a importanţei cu circa 3,5 puncte
procentuale în timp ce cheltuielile financiare au avut o creştere importantă a participării la totalul
cheltuielilor (de la 1,15% la 6,82%) acest fapt fiind pus pe seama creşterii cheltuielior legate de
emisiunile de obligaţuni şi de plata dobânzilor aferente împrumuturilor contractate.
70
Fig.29a
Fig.29b
71
Tabel nr.51
Dinamica tipurilor de cheltuieli (2000-2005) 2000=100
Nr.crt. Indicatorul I2001/2000 I2002/2000 I2003/2000 I2004/2000 I2005/2000
1 Cheltuieli cu materiile prime şi materialele 162,66 192,48 214,72 85,91 91,35
2 externe,apă,energie 138,94 240,81 259,25 337,42 450,53
3 Cheltuieli privind mărfurile 181,59 175,47 188,40 24,30 29,11
4 Cheltuieli cu personalul 136,40 147,98 164,39 162,32 209,03
5 Cheltuieli cu taxe şi impozite 39,50 34,65 33,68 34,36 46,82
6 Alte cheltuieli de exploatare 239,33 202,98 362,56 1288,00 832,70
7 Cheltuieli financiare 196,17 195,93 291,24 761,74 922,13
8 Total cheltuieli 133,89 151,58 172,02 150,90 155,82
Indicii de dinamică pun în evidenţă intensitatea evoluţiei în timp în timp a diferitelor tipuri de
cheltuieli.Pe ansamblu cheltuielile au crescut de peste 1,5 ori între anii 2000-2005, dar creşterea nu a
fost la fel pentru toate cheltuielile .Se observă existenţa unor cheltuieli care s-au diminuat (cheltuielile
cu materiile prime, materialele, cheltuielile cu taxele şi impozitele şi cheltuielile cu mărfurile ) şi a unor
cheltuieli cu o creştere puternică ( de peste două ori -cheltuielile cu personalul ) şi cu o creştere
foarte puternică (celelalte tipuri de cheltuieli ).Cea mai intensă creştere au avut-o cheltuielile financiare
care au sporit de peste nouă ori între anii 2000-2005.
72
10. OBIECTIVE PE TERMEN SCURT ŞI MEDIU
10.1. OBIECTIVE PE TERMEN SCURT
În anul 2006 managementul companiei îşi va concentra atenţia asupra îmbunătăţirii eficienţei
prin continuarea implementării programului de modernizare pe care Petrom l-a iniţiat în 2005.În acelaşi
timp Petrom va urmări dezvoltarea continuă a activităţii sale de bază (Zona Caspică şi sud-estul Europei.
În activitate de extracţie vor fi forate primele sonde pe baza tehnologiei moderne 3D în România,
atât pe uscat cât şi off-shore şi sunt programate acţiuni semnificative în vederea stabilizării producţiei pe
termen mediu şi a reducerilor costurilor de producţie :investiţii în modernizarea şi raţionalizarea
producţiei şi forajul unor noi sonde de producţie .Cu toate acestea , se aşteaptă o reducere a producţiei
atât ca urmare a declinului natural , cât şi a închiderii unor sonde neeconomice.
Segmentul de rafinare se va concentra în principal în 2006 pe continuarea optimizării şi
consolidării activităţii.Un program de investiţii ambiţios este planificat pentru creşterea capacităţii şi a
calităţii produselor în vederea alinierii până în 2007 la standardele UE pentru combustibili.
În segmentul de Marketing (activitatea de distribuţie) sunt programaţi paşi importanţi pentru
2006 în ceea ce priveşte continuarea centralizării şi implementării noului concept de franciză pentru
benzinării şi închiderea locaţiilor neprofitabile (benzinării necompetitive, depozite).Investiţiile pentru
2006 urmăresc cumpărarea de terenuri şi construcţia de benzinării , modernizarea depozitelor ,
asigurarea suportului IT şi automatizării.
Eforturi investiţionale însemnate vor fi făcute şi în domeniul IT, prin implementarea sistemelor
de software agreate de companie la nivelul tuturor punctelor de lucru.Tot în acest domeniu se are în
vedere introducerea unui sistem automatizat de gestiune a depozitelor precum şi instalarea unei
platforme de software complet integrată pentru sectorul de explorare-producţie, capabilă să furnizeze în
timp real informaţii pentru îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor.
Bugetul pentru anul 2006 a fost aprobat în Adunarea Generală a Acţionarilor la data de 22
noiembrie 2005.Pentru anul 2006 , compania estimează o cifră de afaceri de 10970 mil RON, un EBIT
de 2253 RON şi un venit net de 1979 mil RON.
Totalul investiţiilor care vor fi efectuate în 2006 se va ridica la 2334,5 mil RON, cu circa 50%
din suma totală investită în segmentul de explorare-producţie.
Petrom estimează o producţie totală de petrol şi gaze de 75263,5 mii bep , din care 36798,8 mii
bep petrol.
73
Cantitatea totală de petrol procesat de către cele două rafinării (PetroBrazi şi Arpechim Piteşti)
este estimată la 6788,6 mii tone cu vânzări 6032,6 mii tone, din care 5359,7 mii tone reprezentând
vânzări de combustibil şi restul petrochimice.Pentru îngrăşaminte , vânzările totale se estimează la 663
mii tone , din care ureea deţine cea mai mare pondere (34%),urmată de metanol (33%) şi nitrat de
amoniu (26%).
10.2. OBIECTIVE PE TERMEN MEDIU
Conducerea companiei a pus bazele unei strategii globale şi a obiectivelor pentru anul 2008 şi a
schiţat obiectivele care trebuie îndeplinite până în anul 2010. Obiectivele avute în vedere de companie
pentru următorii patru ani , pe domeniile principale de activitate sunt:
● Explorare - Producţie (Petrol )

-stabilizarea producţiei la un nivel de 200 000- 220 000 bep/zi (10 mil. tone pe an)
-dezvoltarea activităţilor în zona Mării Caspice
- reducerea costurilor de producţie şi creşterea productivităţii
● Gaze
-o prezenţă mai activă pe piaţa gazelor naturale (atât cea internă cât şi cea externă) din prin
creşterea volumului de vânzări la peste 7 miliarde mc şi atingerea unei cote de piaţă de 35% (până în
2010).
● Prelucrare
-creşterea capacităţii de utilizare a rafinăriilor până la 95% şi îmbunătăţirea costurilor de rafinare
- procesarea a 8 mil. tone produse petroliere în anul 2008
● Distribuţie
- creşterea vânzărilor la 2,9 milioane de litri /an /benzinărie
- construirea a 250 de staţii Petrom V (staţii din ultima generaţie)
- demolarea şi reconstruirea a 10 depozite
74
11.CONCLUZII
Obţinerea pachetului majoritar de acţiuni de către OMV a constiuit un moment de cotitură în

evoluţia Petrom. Abordarea pragmatică a dezvoltării companiei şi know-how-ul adus investitorul
austriac au generat un profund proces de restructurare a activităţii care a avut ca urmare şi
disponibilizarea unui mare număr de angajaţi. A fost complet reorganizată activitatea de distribuţie la
nivel teritorial, au fost închise sau vândute staţiile ineficiente şi a fost introdus sistemul „full-agency”
pentru administrarea staţiilor de distribuţie. În cadrul acestui nou sistem, un dealer ales de Petrom
administrează activitatea staţiei de distribuţie , urmând regulile impuse de Petrom.
Procesul de restructurare început în anul 2005 a avut însă efecte benefice asupra situaţiei
economico-financiare a companiei, majoritatea indicatorilor analizaţi în această lucrare având o evoluţie
pozitivă în comparaţie cu anii precedenţi.
În primul trimestru al anului 2006 evoluţia pozitivă a companiei a continuat , obţinându-se
un profit net de 247 mil. euro.Această valoare ridicată se datorează conjuncturii internaţionale de pe
piaţa petrolului , preţul petrolului atingând valori foarte ridicate ceea ce a determinat un profit ridicat
pentru segmentul de Explorare -Producţie care a putut compensa rezultatele modeste din sectoarele de
rafinare şi distribuţie (unde în aceeaşi perioadă s-a înregistrat un EBIT negativ ).
Demararea în anul 2005 a unui proces amplu de restructurare şi modernizare are drept scop
atingerea obiectivelor stabilite de conducerea companiei , obiective care vizează consolidarea companiei
şi transformarea acesteia într-un operator de importanţă regională în sud-estul Europei.
*
Lucrarea de faţă a urmărit analizarea evoluţiei celei mai importante companii petroliere din
România. Datele avute la dispoziţie au permis determinarea celor mai importanţi indicatori economico-
financiari, iar insuficienţa informaţiilor nu a făcut posibilă calcularea tututror indicatorilor avuţi în
vedere şi a impus în unele cazuri adaptarea modalităţii de calcul a unor indicatori. Mărimea entităţii
economice analizate precum şi vastitatea datelor necesare pentru determinarea cât mai precisă a
indicatorilor avuţi în vedere nu a permis uneori o analiză mai aprofundată a aspectelor avute în
vedere.Chiar şi aşa considerăm că lucrarea de faţă reuşeşte să dea o imagine relevantă asupra evoluţiei
Petrom SA în ansamblu şi a situaţiei economico-financiare în special.
75
BIBLIOGRAFIE
1. Niculescu Maria „Diagnostic economic”, Ed.Economică , Bucureşti 2003
2. Niculescu Maria „Diagnostic financiar”, Ed.Economică , Bucureşti 2003
3.Ministerul Finanţelor Publice „Reglementări contabile pentru agenţi economici” , Ed.Economică ,
Bucureşti 2002
4.Stancu Ion „Finanţe” , Ed.Economică , Bucureşti 2002
5.Szeles Monica „Diagnostic financiar strategic” , Note de curs , Universitatea Transilvania
Braşov, 2006
6.Szeles Monica „Strategii financiare de întreprindere” , Note de curs , Universitatea Transilvania
Braşov, 2006
7. „Ziarul Financiar” , Nr.1883 /17.05.2006
PAGINI WEB
1.www.bnr.ro - site-ul oficial al Băncii Naţionale a României
2.www.bvb.ro - site-ul oficial al Bursei de Valori Bucureşti
3.www.petrom.ro - site-ul oficial al S.C Petrom S.A.
76

Analiza Economico-Financiara - Petrom

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza Economico-Financiara - Petrom

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

1.1. PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII

1.2. STRUCTURA ACŢIONARIATULUI.LISTAREA ACŢIUNILOR LA BURSA DE

Structura acţionariatului Petrom SA

Acţiunile SC Petrom SA se tranzacţionează la Bursa de Valori Bucureşti începând cu data de

1.3. CONJUNCTURA MEDIULUI DE AFACERI ÎN DOMENIUL DE ACTIVITATE AL

Conjunctura pieţei internaţionale a produselor petroliere este marcată de creşterea puternică a

2.ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

2.1. CICLUL DE CONVERSIE AL NUMERARULUI

St = Si + Aprovizionări – Ieşiri → Aprovizionări = St-Si +Ieşir i= St-Si+ Chelt.cu materii

Stocuri medii 365 (Sf – Si)/2

Deşi o parte a stocurilor o reprezintă mărfurile destinate comerţului cu amănuntul şi unde în

Sold mediu clienţi

Sold mediu furnizori

Sold mediu furnizori

Unii specialişti întrebuinţează pentru determinarea perioadei de conversie a efectelor de primit /

Nr.crt. Indicatorul 2001 2002 2003 2004 2005 Observaţii

Diminuarea acestei rate se apreciază favorabil , semnificând o ameliorare a trezoreriei.

Din analiza datelor de mai sus se pot face următoarele aprecieri:

Un indicator care sintetizează evoluţia fondului de rulment şi a necesarului de fond de rulment

Pentru a rezuma analiza strategiilor la nivelul fondului de rulment prezentăm un tabel cu

În încheiere vrem să menţionăm faptul că denumirea de strategie (politică) la nivelul fondului de

3. ANALIZA ACTIVELOR CIRCULANTE

Stocurile de produse finite marchează o evoluţie ascendenta în 2001 , o perioadă relativ

3.2. ANALIZA CREANŢELOR

Constituie un element important al activelor circulante cu influenţă majoră asupra indicatorilor

3.3. ANALIZA DISPONIBILITĂŢILOR BĂNEŞTI

Disponibilităţile băneşti sunt constituite din sumele aflate în conturile bancare şi în

În perioada analizată se constată o creştere a disponibilităţilor băneşti între 2000-2002 o

4.1. INDICATORI UTILIZAŢI ÎN ANALIZEI ECONOMICO – FINANCIARĂ

- Excedentul brut de exploatare (EBE=EBITDA,earnings before interest,taxes,depreciation

-Profitul (global) înainte de dobânzi , net de impozit (EBIT –Impozit)

-Ponderea datoriilor totale în total pasiv: Datorii/Pasiv

-Levierul = Datorii / Capitaluri proprii

-.În explicarea rentabilităţii capitalurilor proprii se foloseşte o rată indirectă a îndatoririi :

-.Inversul relaţiei anterioare exprimă ponderea capitalurilor proprii

Datorii / Active = 1- Capitaluri proprii / Active

-Rata marjei brute a exploatării :

- Rata excedentului brut de exploatare (REBE)

-Rata rentabilităţii economice (ROA)

-Rata rentabilităţii resurselor consumate

- Rata rentabilităţii financiare (ROE) este egală cu raportul :

Rfin > Rec > Rdob > Rinfl

Nr.crt. Indicatorul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Observaţii

Dinamica evoluţiei indicatorilor de rezultate între anii 2000-2005

Nr.crt. Indicatorul 2001 2002 2003 2004 2005 Observaţii

Evoluţia indicatorilor economici în perioada 2000-2005 (II)

Nr.crt. Indicatorul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Obs.

Nr.crt. Indicatorul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Observaţii

Indicatorii legaţi de rentabilitatea finaciară au o evoluţie relativ asemănătoare cu cei de

4.2. ANALIZA STRUCTURII CIFREI DE AFACERI

Domeniile de explorare-producţie şi distribuţie îşi diminuează constant ponderea în totalul

5. INDICATORI SPECIFICI UTILIZAŢI ÎN ANALIZA PERFORMANŢELOR

5.1. INDICATORI SPECIFICI UTILIZAŢI ÎN ANALIZA PERFORMANŢELOR

Acest indicator serveşte în special pentru analiza comparativă cu valoarea contabilă a

-Cifra de afaceri aferentă unei acţiuni (CAa):

-Coeficientul de capitalizare bursieră , cunoscut în teoria şi practica economică sub denumirea

-Randamentul unei acţiuni

5.2. POLITICA DE ACORDARE A DIVIDENDELOR

Analizând în timp modul de acordare a dividendelor se desprinde faptul că în general în anii în

6.1. ANALIZA RISCULUI ECONOMIC ( DE EXPLOATARE )

unde RV reprezintă rata medie a cheltuielilor variabile

Se remarcă faptul că pentru a determina pragul de rentabilitate este necesară determinarea