Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Lucrare de Diploma Amg Ingrijirea Pacientului Cu Cardiopatie Ischmica
Lucrare de Diploma Amg Ingrijirea Pacientului Cu Cardiopatie Ischmica
CUPRINS
I. MOTIVATIA LUCRARE
A. INIMA -Asezare
-Forma si dimensiuni -
Configuratia externa a inimii -
Structura inimii -Vascularizatia
inimii -Inervatia inimii
-Proprietatile muschului cardiac -
Activitatea mecanica a inimii
B. ARBORELE CIRCULATOR
1.Arterele
2. Venele
3.Vasele limfatice
1 .Definitie si clasificare
2.Etiopatogenie
3.Fiziopatologia hipertensiunii arteriale
4.Anatomia patologica
7.Evolutie si complicatii
8. Prognosticul
b.Tratament medicamentos
c. Tratamentul urgentelor
hipertensive
VI. CONCLUZII
VII. BIBLIOGRAFIE
MOTIVATIA LUCRARII
'Invatam pentru viata,
nu pentru scoala'
( SENECA )
Anatomia Si fiziologia
aparatului cardiovascular
Sistemul circulator
este format din inima, vase
sanguine si limfatice, care
alcatuiesc o unitate
functionala coordonata si
permanent adaptata
nevoilor organimului . Desi
aparatul cardio-vascular
reprezinta un tot unitar, el
poate fi impartit in :
-inima
-vase sanguine
-vasele limfatice
-ganglioni limfatici
A). INIMA
f
a
t
a
i
n
f
e
r
i
o
a
r
a
a margini, un varf si o baza.
* Structura inimii:
Inima este un organ cavitar si muscular, cu o
structura caracteristica, potrivita functiilor pe care le indeplineste. in
structura ei, vom studia : cavitatile inimii si perele inimii. Un perete
longitudinal desparte inima in doua parti: inima dreapta si inima stanga, iar un
perete tranversal numit si septul antrio-ventricular, imparte fiecare din cele
doua parti in doua cavitati : o cavitate catre baza inimii, numita atriu si o
cavitate catre varful inimii numita ventricul.
*Vascularizatia inimii
-venele coronare care sunt reprezentate prin : marea vena coronara , vena
interventricularaposterioara si mica vena cororiala;
-vene cardiace accesori, sunt cateva vene mici, care se deschid direct in atriul
drept.
* Inervatia inimii
Inima are o inervatie extrinseca si o inervatie intrinseca. Inervatia
extrinseca a inimii este realizata prin fibre vegetative simpatice si
parasimpatice formand plevul cardiac. Fibrele simpaticepromi din ganglionii
para vertebrali cervicali si exercita efecte stimulatoare asupra miocardului si
vasodilitatoare coronariene. Fibrele parasimpatice provin din nervii vagi,
merzeaza predominant modului sinoatrial si atrioventricular si au ca efect
diminuarea activitatilor cordului.
B. ARBORELE CIRCULATOR
1. ARTERELE
Arterele sunt vase sanguine prin care sangele circula de la inima la organe.
Ele pornesc din ventricule si ramificandu-se, se raspandesc la toate organele,
unde se capilarizeaza. Dupa dimensiuni, arterele se impart in trei categorii:
mari, mijlocii si mici; cele mai mici artere, care se continua cu capilare, se
numesc arteriale. Arterele sunt vase cu asezare variabila. Arterele mari sunt
asezate, in general, profund pe cand arterele mai mici sunt superficiale. In
drumul ei, artera formeaza ramuri, care poarta denumirea de colaterale iar la
capat formeaza ramuri terminale. Diferitele artere pot comunica intre ele prin
ramuri, care se unesc si formeaza anastomoze.
STRUCTURA ARTERELOR
Peretele unei artere este alcatuit din trei paturi numite tunici.
a) Tunica interna sau intima este formata dintr-un strat subtire de celule
turtite, numit endotelin.
b) Tunica mijlocie sau media este alcatuita din fibre elastice si fibre
musculare netede dispuse circular. Proportia acestor doua tesuturi depinde de
marimea arterei, deci de departarea de inima. Stratul de tesut elastic se
subtiaza
pe masura ce ne deplasam de inima, iar stratul muscular se ingroasa cu cat ne
2.VENELE
c) Tunica externa sau perivena este mai groasa decat tunica mijlocie
si este constituita tot din tesutul conjunctiv lax, in care se gasesc, pe langa
fibre conjunctive si elastice, si elemente musculare; de obicei , tesutul
conjunctiv al mezovenei se gaseste in continuarea tesutului conjunctiv al
perivenei, fara o limita distincta.
3. VASELE LIMFATICE
* CIRCULATIA PULMONARA
* CIRCULATIA LIMFATICA
C.REGLAREA ACTIVITATII
CARDIOVASCULARE
a) Reglarea reflexa
b) Reglarea umorala
HIPERTENSIUNEA ARTERIALA
b)HTA simptomatice:
de cauza neurogena
in boli traumatice, tumorale sau inflamatorii ale creierului care duc
la o crestere a presiunii intracraniene sau in caz de leziuni ale centrilor
vasomotori se observa, uneori si cresterea tensiunii arterile.
o de cauza cardiovasculara:
Bolile insotite de hipertensiune arteriala sunt:
- coartactia aortica
- blocul complet
- insuficienta aortica
- ateroscleroza.
ANATOMIA PATOLOGICA
HTA entitate nosologica individualizata pe criterii fiziologice, nu
are un echivalent anatomic. In cursul evolutiei sale apar multiple
aspecte morfologice, in functie de stadiul bolii, de rapiditatea instalarii ei, de
intensitatea tulburarilor functionale si de gradul de interesare a diferitelor
organe in procesul patologic.
-severitatea bolii
♦ Persoanele cu TAs mai mare sau egala cu 240 mm/Hg si/sau TAd
mai
mare sau egala cu 120 mm/Hg;
a) ANAMNEZA
Asistenta medicala fiind prima care intra in contact cu pacientul
(de cele mai multe ori) trebuie sa conduca discutia astfel incat sa poata
procura urmatoarele date: debretul aproximativ sau sigur al HTA, simptomele
de debut sau cele pentru care se adreseaza medicului, sa orienteze si sa
ierarhizeze investigatiile paraclinice pentru stabilirea etiologica a HTA si a
caracterului sau evolutiv, sa efectueze un bilant orientativ privind riscul
cardiovascular, bolile asociate si evetualele conditii de mediu favorizante pentru
cresterea valorilor TA. Anomneza bolnavului cu HTA este etapa initiala si
indispensabila stabilirii debutului hipertensiunii.
Interogatoriul precizeaza unele tulburari functionale comune tuturor
formelor de HTA si anume:
-cefalee -semnalata indeosebi dimineata inainte de sculare; are sediul cervico-
occipital sau se prezinta ca o hemicranie predominant preorbitara, alteori
este pulsatila, insotita sau precedata de tulburari vizuale sau digestive;
bolnavii relateaza ca cefaleea este favorizata de ingestia de alcool si de
suprasolicitare intelectuala;
-vertij de durata variabila, asociat sau nu schimbarilor de pozitie ,
-tulburari de vedere ,
-vajaieli in urechi ,
-oboseala fizica si intelectuala,
-parestezii, pareze, disartrii trecatoare,
-palpitatii, precordialgii, dispnee de efort,
-anxietate, insomnii, iritabilitate,
sarcini,
EXAMENUL CLINIC
Determinarea presiunii arteriale se face corect prin metoda ascultativa
sau cea electronica, masurand TA la ambele brate, in clinostatism si ortostatism,
daca este posibil dimineata, dupa repaus fizic si intelectual.
Examenul clinic incearca sa deceleze cauzele sau leziunile
generatoare de HTA, precum si stadiul evolutiv si rasunetul asupra intregului
organism. Scaderea inportanta a pulsului la arterele femurale sau abolirea sa
evoca o stenoza a sistemului aortic care se confirma la palparea arterelor
intercostale pe toracele posterior, prin auscultatia inimii (suflu sistolic
paravertebral stang) si deradiografia toracelui (eroziuni costale). Stenoza
unei artere renale poate determina uneori un suflu perceptibil paraombilical
si in regiunea lombara. Palparea lojelor renale poate evidentia o tumoare
renala sau nefromegalie bilaterala, sugerand polichistoza renala. Tuseul rectal
la barbat si cel vaginal la femeie sunt asemenea necesare. Examenul clinic
general poate pune in evidenta si semnele unei afectiuni endocrine sau
metabolice, susceptibile de a produce HTA secundara (hipertiroidism, boala
Cushing, acromegalie, manifestari cutanate ale unei diateze gutoase sau
dislipopreteinemii).
Aprecierea rasunetului visceral al HTA: cand bolnavul
semnaleaza dispnee la eforturi bine tolerate anterior, iar examenul obiectiv
deceleaza un suflu sistolic si cardiomegalie (confirmata radiologie, EKG,
ecografie), se contureaza suprasolicitarea cordului; semnalarea unei poliurii
nocturne, recente, fara disurie, obliga la suspicionarea renalizarii HTA.
Deasemenea, scadereacapacitatii de lucru, eclipse cerebrale, un examen de
fund de ochi modificat (gradul II-III) sustin faptul ca HTA a produs afectarea
vaselor cerebrale.
EXAMENE PARACLINICE
In functie de caz, examenele complementare sunt
indispensabile pentru a aprecia rasunetul visceral al HTA si a descoperi
etiologia.
In practica zilnica, unui bolnav hipertensiv i se efectueaza
urmatoarele examene:
-dozarea potasiului sanguin si urinar,
-dozarea ureei si creatininei sanguine,
-examen citobacteriologic urinar,
-grup sanguin,
-testul Addis-Hamburger sau urocultura cantitativa,
-proteinurie pe 24 de ore (peste 0,1 Og arata afectare renala),
-dozarea glicemiei la 2 ore post prandial,
-dozarea colesterolului, trigliceridelor,
-dozarea acidului vanilmandelic si catevolamidelor,
-radiografia renala pe gol si/sau urografia LV.,
-radiografia cardiopulmonara,
-examen sumar de urina,
-urocultura,
-EKG
-examenul fundului de ochi
Clasic se deosebesc:
. Stadiul I de HTA izolata si pura. Peste 90% din subiectii hipertensivi sunt
depistati in acest stadiu, in care sunt prezente variatii tensionale, cu
valori
frecvent peste 160/95mmHg. Acest stadiu poate dura 10-15 ani, perioada
in
care, la cresterile tensionale, se asociaza leziuni vasculare minore traduse
prin
alterari de gradul I ale F.O.
Acest stadiu corespunde formei benigne, care evolueaza progresiv
si se caracterizeaza prin:
-semne care apar la examenul arterelor, artere sinuoase si rigide, puls bine
batut; -semne de fragilitate capilara; diverse manifestari hemoragice
(epistaxis, metroragii, uneori hematemeze, hemoragii retiniene etc);
-semne cerebrale: cefalee occipitala, de obicei dimineata, la trezire,
ameteli, oboseala, astenie, insomnie, tulburari de memorie si concentrare,
modificare de caracter, frecvent tulburari de vedere si tulburari trecatoare de
constienta si de limbaj sunt cele mai frecvente tulburari functionale, comune
tuturor formelor de hipertensiune;
HVS.
. Stadiul III de HTA complicata. In acest stadiu sunt prezente pe langa acuzele
perioadelor anterioare si semne si simptome noi, ca urmare a
visceralizarii hipertensiunii si a afectarii organelor tinta. Complicatiile
HTA au fost impartite arbitrar in complicatii nespecifice si complicatii
specifice.
hipotensor.
URGENTE HIPERTENSIVE
Corespund unor situatii cand cresterea rapida, acuta, a TA
ameninta viata daca nu este sanctionata urgent terapeutic. Criza hipertensiva
poate aparea in 3 imprejurari: encefalopatia hipertensiva; HTA maligna;
puseuri tensionale cu exces de catecolamine (feocromocitom, oprire brusca
a unei terapii cu clonidina).
foarte mari.
EVOLUTIE SI COMPLICATII
PROGNOSTICUL
TRATAMENTUL HTA
A. TRATAMENTUL IGIENO-DIETETIC
Tratamentul igienico-dietetic urmareste stabilirea
regimului alimentar (dieta si reglementarea activitatii fizice si intelectuale).
Importanta acestui tratament rezulta si din faptul ca multe boli se pot vindeca
numai prin dieta si repaus (unele enterocolite acute, unele nefrite etc), altele
putandu-se mentine in stare de compensare (afectiuni cardiace, hepatice,
renale).
Dietetica sau alimentatia curativa se ocupa cu alimentatia
omului bolnav. Aceasta utilizata corect, limiteaza intrebuintarea
medicamentelor, evitand astfel obisnuinta organismului cu medicamentele.
Dar, dietetica joaca un rol important si in profilaxia
episoadelor acute, a complicatiilor si a decompensarilor (insuficienta cardiaca,
HTA, diabet zaharat, colecistite, boala ulceroasa etc). Regimul dietetic
trebuie intotdeauna
ALIMENTE PERMISE:
-supe: de zarzavat simple sau cu adaos fainos, bors de zarzavat sau cu
cartofi,
-fainoase: in cantitate limitata, gris, orez, fulgi de ovaz, fidea, toate fierte
fara
sare
-carne in cantitate redusa, de3 ori pe saptamana, de vita, vitei, gaina, pui,
slaba,
sau apa, toate fara sare, peste slab (lin, salau, stiuca, crap, pastrav) fiert,
rasol,
verde, sfecla, salata verde, rosii, vinete, ardei grasi, varza cruda si murata,
fara
sare, tote rase marunt si administrate ca salate, sau fierte ca soteuri sau
budinci
de legume;
-lapte si branzeturi: lapte dulce, iaurt, lapte batut, branza de vaci, cas,
urda
vaci, cu fructe sau gelatina de fructe, cu lapte, iaurt, peltea, salata de fructe,
cu
-bauturi: lapte simplu degresat, lapte batut sau iaurt, sucuri de fructe
sau
ALIMENTE INTERZISE:
-carne grasa, viscere, vanat, peste gras sau sarat, conserve de peste sau
carne,
afumaturi;
maioneza;
muraturi);
cacao:
-condimente: sare mai mult decat este prescris, piper, ardei iute, boia de
ardei,
RECOMANDAM:
-viata ordonata, fara eforturi, fara fumat, fara stress, fara alcool;
culcare;
REGIMUL DE VIATA
B. TRATAMENTUL MEDICAMENTOS
HIDRALAZINA-P.O./I.V. ; NICERGOLINA
ejectie;
-daca exista hemoragie cerebrala vom evita drogurile ce produc o
dilatatie
tuberculoza renala, cancerul renal, urmarile unei plagi renale sau infarct
renal,
ORIENTARI:
diuretice. Cea mai eficace si bine tolerata asociere este cea dinte un
diuretic
blocant.
o Supraponderalilor
o Sedentarilor
o Marilor consumatori de NaCl (peste lOg/zi)
-Il pregateste totodata, fara a-i induce psihologia de infirm, sa limiteze cat
mai mult posibil (prin educatie) efectul daunator asupra sanatatii al
stressului psihosocial la care in mod inevitabil este supus omul in
societatea contemporana.
c) Sfatul genetic
Aceasta constituie un alt element care incepe sa devina un
mijloc eficace de profilaxie pentru multe boli cu componenta etiopatogenica
ereditara, acelasi lucru se asteapta in prezent si pentru hipertensiunea arteriala,
odata cu elucidarea ponderii factorului genetic in producerea sa.
d) Supravegherea medicala activa
Prin sistemul de dispensarizare (valabil mai ales in colectivitati) a tuturor
celor supusi profilaxiei este si ea o actiune ce trebuie desfasurata cu seriozitate
si competenta.
CAZUL 1.
NUME SI PRENUME: I.F. SEX: FEMININ
MOTIVELE INTERNARII:
- Spondiloza cervicala,
- Colecistectomie 1992,
- Apendicectomie,
ISTORICUL BOLII:
75-110mg/dl
19-43 mg/dl
0,8-1,5 mg/dl
137-145mmol/l
98-107mmol/l
3,5-5mmol/l
160-240 mg/dl
70-175mg/dl
3,5-8,5 mg/dl
17-59 U/L
21-72 U/L
313-618 U/L
55-170 U/L
0-13 U/L
37-125 U/L
8-78 U/L
0,2-1,3 mg/dl
0-1,1 mg/dl
0-0,4 mg/dl
49-181 μg/dl
- Glucoza 105mg/dl
- Ureea 47,6 mg/dl
- Creatinina 0,7 mg/dl
-Na+ 148mmol/l
-Cl+ 102mmol/l
+
-K 3,9mmol/l
- Colesterol 221 mg/dl
- Trigliceride 145mg/dl
- Acid uric 5,3mg/dl
-AST 20U/L
-ALT 31U/L
-LDH 416 U/L
-CK 45 U/L
-CK-MB 2 U/L
- Fosfataza alcalina 60 U/L
-GGT 34 U/L
- Bilirubina tot. 0,6 mg/dl
- bilirubina nec. 0,1 mg/dl
- Bilirubina dir. 0,5 mg/dl
-Fier 142 μg/dl
-VSH 18/40
-WBC 6,9xl03μ/L
-RBC 4,25xl06μ/L
-HS 12,9 g/dl
-HCT 41,5%
-PLT 320xl03 μ/L
ELECTROFOREZA:
- Albumine 67,9%
-α1 1,5%
-α2 9,8%
-β1 7,7%
-β2 4,6%
-γ 8,5%
UROCULTURA 14-09-2005
ANTIBIOGRAMA
Amoxicilin AM-S
Amoxicilin/Clavulanic AM-
S Ciproflexacin
Cotrimazol
Gentamicin
Imipenem
Penicilin
Vancomocin
EXAMEN URINA 14-09-2005
-pH 5
- Leucocite 100/1
- Glucide normal
- Urobilinogen normal
- Proteine neglijabil
RX.PULMONAR14-09-2005
ECO-CORD 14-09-2005
Contractii normale VS; valve de aspect normal; AS = 3,5 cm; VD = 3,2 cm;
SIV 0,8;VS = 4,7 cm; PP = 0,8.
ECO-ABDOMINAL 14-09-2005
fructe,
-HTA stadiul II zarzavaturi;
-C.I.C. -reduca
grasimile si
NaCl din
alimentatie.
Urmareste
efectul
medicamentelor,
Masoara si
noteaza in foaia
de observatie
TA, pulsul si
respiratiile.
2. DE A SE -Anorexie Pacienta sa -Ajuta pacienta Aplica Pa
in timpul
HIDRATA SI A SE aiba o stare tratementul ech
varsaturilor si o
ALIMENTA de bine, tara incurajeaza; medicamentos hid
si
greturi si -Aseaza prescris:
pacienta in nu
varsaturi; sa pozitie antiemetice,
cu cantitati mici
de lichide
reci, oferite cu
lingurita;
-
Constientizeaza
pacienta
asupra
importantei
regimului
alimentar
3.DE A SE -Dificultate in pasiva a artic. Pacienta sa Invata pacienta Pa
MISCA care este pre
efectuarea mari ale aiba tonusul
SI A AVEA 0 pozitia adecvata cra
miscarilor membrelor; muscular si si cum sa no
BUNA POSTURA
-noduli forta efectueze He
exercitii ha
Heberden; musculara musculare
va
-halus valgus pastrata. Sa active.
-ameteli adecvata.
cu insomnie.
5.DE A Pacienta sapastreze
MENTINETEMPERATURACORPULUI LIMITELE temperaturacorpul
NORMALE normale.
CAZUL II
NUME SI PRENUME: M.I.
SEX: FEMININ
4, ap. 80.
OCUPATIA: PENSIONARA
75-110mg/dl
19-43 mg/dl
0,8-1,5 mg/dl
137-145mmol/l
98-107mmol/l
3,5-5mmol/l
160-240 mg/dl
70-175mg/dl
3,5-8,5 mg/dl
17-59 U/L
21-72 U/L
313-618 U/L
55-170 U/L
0-13 U/L
8-78 U/L
0,2-1,3 mg/dl
0-1,1 mg/dl
0-0,4 mg/dl
49-181 ug/dl
HEMOGRAMA 04.10.2005
Hematocrit 41,3%
-Densitatea 1015
-pH 5
- Proteine neglijabil
- Urobilinogen normal
- Eritrocite neglijabil
ECO-CORD 5.10.2005
As = 3,5 cm
VD = 3,3CM
Siv = 1,2
Vs = 4,7 CM
Va asigur un
mediu
ambiant bine
aerisit si
daca este cazul,
va umezi
aerul din
incapere.
1.NEVOIA DE A RESPIRA SI -puseu de -boala Pacienta sa Invata pacienta: Admin
sa aiba
A AVEA O BUNA tensiune hipertensiva prezinte cai alimentatie medic
bogata in
BUNA CCIRCULATIECIRCULATIE 200/1 respiratorii fructe, prescr
lOmmHg zarzavaturi; sa
CIRCULATIE permeabile; o reduca grasimile tonica
si NaCl
respiratie si o din alimentatie. diureti
circulatie Urmareste antiari
efectul
adecvate. medicamentelor. hipote
Masoara si etc.
noteaza in
foaia de
observatie TA,
pulsul si
respiratiile
Calculeaza
cantitatea de
lichide ingerate
si
perfuzate si pe
cea
eliminata.
2.De A Elimina Epistaxis Puseu Pacienta sa Corecteaza
hipertensiv dezechilibrul
200/1 prezinte hidric, prin
lOmmHg hidratarea sau
mictiuni reducerea
aportului de
fiziologice si lichide si
un electroliti.
tranzit Aseaza pacienta
in
intestinal decubrt dorsal si
o
normal. sfatuieste sa
comprime
nara pe unde s-a
produs
sangerarea timp
de S min
3.DE ADORMI SI -neliniste, Tulburare Pacienta sa Va incerca sa-i Admin
usoara insufle
A SE ODIHNI agitatie. depresiva beneficieze de increderea in tratam
mixta. echipa
un nr. de ore medicala ce o medic
ingrijeste,
de somn Ii va explica cu prescr
tact si
corespunzator intelegere orice
tehnica
calitativ si medicala la care
va fi
cantitativ. supusa
Invata persoana
sa-si
4.De a comunica Pacienta Tulburare Pacienta sa Da posibilitatea
putin depresiva pacientei sa-si
comunicativa foloseasca exprime
nevoile,
mijloacele de sentimentele,
ideile
comunicare si dorintele sale.
adecvate
starii
sale.
CAZ III
NUME SI PRENUME: R.S.
SEX: FEMININ
DATA NASTERII: 25.05.1945
VARSTA: 58 de ani
DATA INTERNARII: 30.03.2006
DATA EXTERNARII: 10.04.2006
DIAGNOSTIC LA HTA Puseu 190/100 mm
INTERNARE:
MOTIVELE - cefalee occipitala,
INTERNARII: - ameteli
- palpitatii
ISTORICUL BOLII:
- alergie la Ampicilina.
- menopauza 49 ani
EXAMENE PARACLINICE
BIOCHIMIE 30.03.2005
Glucoza 97mg/dl
Ureea 42,9 mg/dl
Creatinina l,lmg/dl
Na+ 150mmol/l
Cl+ 107mmol/l
+
K 4,2mmol/l
Colesterol 271 mg/dl
Trigliceride 102mg/dl
Acid uric 5,9mg/dl
AST 23U/L
ALT 24U/L
LDH 405 U/L
Bilirubina tot. 0,9 mg/dl
bilirubinanec. 0,7 mg/dl
Bilirubina dir. 0,2 mg/dl
HEMOGRAMA 30.03.200
WBC 7,2xlOJ
RBC 4,09
Hb 12,7
HCT 39,6%
PLT 237
VSH 30/62
SUMAR DE URINA 31.03.
2005
Densitatea 1009
Ph acid
Albumina, glucoza absente
Urobilinogen normal
21-72 U/L
0-1,1 mg/dl
0-0,4 mg/dl
PLAN DE INGRUIRE A BOLNAVULUI CU H.T.A. (3)
FUNDAM- DIFICULTA-
Proprii Delegate
ENTALA TE
Ide a Puseu de Boala Pacienta sa Invata pacienta:
respira HTA prezinte Administreaza Valorile ta se
Hipertensiva -sa aiba
Si a avea 190- Cai respiratorii alimentatie Medicatia Incadreaza in
o a limitt
Loommhg Permeabile, o Bogata in fructe, Prescrisa.
Buna buna Normale.
Zarzavaturi,
Circulatie, Respiratie si 140/120-
-sa reduca 80mmhg
Ocirculatie grasimile si
adecvata.
Nacl din
alimentatie.
2. De a se Pacienta sa fie Constientizeaza Pacienta este
pacienta
Alimenta Echilibrata Echilibrata
si a se Asupra
alimenta Hidroelectrolitic importantei Hidroelectrolitic
si si
Regimului
Nutritional. alimentar in Nutritional.
Recastigarea
sanatatii.
3.De a Pacienta sa Sfatuieste Pacienta are
elimina prezinte pacienta sa tranzi
Confort, pentru
Mentinerea
pozitiei
Anatomice.
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
1.'MEDICINA GENERELA'
-SUB REDACTIA LUI MARIN VOICULESCU-VOLUMUL I-
PETRICU-
Alina_amg@yahoo.ro