Sunteți pe pagina 1din 10

Proiect didactic

Unitatea şcolară:Colegiul ,,Andronic Motrescu’’ Rădăuţi


Profesor:Laurus Adia
Clasa: a X-a D ( Profil: Economic)
Disciplina: Limba şi literatura română
Unitatea de învăţare: Romanul
Tema lecţiei : „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” de Camil Petrescu. Caracterizarea
personajului principal feminin (Ela Gheorghidiu)
Tipul lecţiei:: Receptare și analiză literară

Competenţe generale:
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor în diferite situaţii
de comunicare
2. Folosirea modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea diferitelor texte literare şi
nonliterare
3. Argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare

Competenţe specifice:
1.1. Identificarea particularităţilor şi a funcţiilor stilistice ale limbii în receptarea diferitelor tipuri de texte
2.1. Identificarea şi analiza principalelor componente de structură şi de limbaj specifice textului narativ

2.4. Folosirea unor modalităţi diverse de înţelegere şi de interpretare a textelor literare studiate

3.3. Elaborarea unei argumentări orale sau scrise pe baza textelor studiate

Obiective operaţionale:
La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:
O1. să caracterizeze personajul Ela Gheorghidiu;
O2. să demonstreze faptul că personajul reprezintă o proiecție a viziunii masculine subiective;
O3. să evidenţieze particularităţile de construcţie a personajului literar în romanul studiat;
O4. Să evidenţieze modalităţile de caracterizare.
Strategia didactică:

Metode şi procedee: conversaţia euristică, problematizarea, descoperirea, lectura expresivă, analiza literară.
Mijloace de învăţământ: fişe de lucru, romanul studiat.
Forme de organizare: activitate individuală , frontală, activitate pe grupe.
Locul desfăşurării: sala de clasă

Material bibliografic:
,, Curriculum Naţional- Ghid metodologic pentru aplicarea Programelor de limba şi literatura română- învăţământ liceal”, M.Ed.C.T. , C.N.C. , Bucureşti,
2002;
Emanuela Ilie - Didactica literaturii române, Editura Polirom, Iaşi, 2008
Marilena Pavelescu – Metodica predării limbii și literaturii române, Editura Corint, București, 2010
Camil Petrescu- Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, Editura Eminescu, Bucureşti, 1980
Nicolae Manolescu – Arca lui Noe (eseu despre romanul românesc), Editura Gramar, București, 2016
George Călinescu – Istoria literaturii române de la origini până în prezent, ed. a II-a, Ed. Minerva, București, 1982

SCENARIUL DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢII DIDACTICE

Secvenţele Timp Conţinuturi vizate/ Strategii didactice


Lecţiei Activităţi de învăţare Evaluare
Forme Metode şi Mijloace de
de procedee învăţământ
organizare
a învăţării
Moment Organizarea clasei şi pregătirea celor necesare orei. Frontal Conversaţia
organizatoric 1’
EVOCAREA Se verifică lecţia anterioară :
Captarea 5’ - trăsăturile romanului camilpetrescian:
atenţiei subiectivitate, autenticitate, existența unui Frontal Conversaţia Frontală
personaj-narator, interes pentru trăirile
Actualizarea interioare ale ființei umane, perspectivă
ideilor-ancoră temporală discontinuă, inovarea tehnicilor
narative: fluxul memoriei involuntare,
monologul interior, discursul analitic,
introspecția.

Anunţarea 2’ Profesorul anunţă obiectivele operaţionale şi titlul


obiectivelor lecţiei: Caracterizarea personajului principal Frontal
noii lecţii feminin din romanul ,,Ultima noapte de dragoste,
întâia noapte de război” de Camil Petrescu- Ela
Gheorghidiu

REALIZAREA Elevii primesc o fişă de lucru ilustrând un


SENSULUI procedeu folosit în etapa iniţială de
caracterizare a personajului: piramida.
Potrivit acestuia, elevii sunt solicitaţi să Metoda Fişe de lucru
prezinte informaţia principală din opera piramidei Frontală
5’ Individual
literară în formă de piramidă, completând
Romanul
rândurile după cum urmează: Ultima
noapte de
Rândul I: numele personajului; dragoste,
Rândul II: starea socială, ocupaţia sa, profesia; întâia noapte
Precizarea Rândul III: trei trăsături de caracter ale de război de
sarcinilor de personajului; Frontal Camil
lucru Rândul IV: comportamentul (într-o situaţie Petrescu
concretă);
Rândul V: problema cu care se confruntă;
Rândul VI: felul în care soluţionează
problema.
Profesorul aplică metoda cubului. Împărțiți în
Dirijarea grupe, elevii rezolvă sarcinile de lucru,
învăţării 30’ prezentând rezultatul final prin intermediul
reprezentanților fiecărei grupe.
I.DESCRIE!
Conversaţia
Descrie imaginea inițială a Elei Gheorghidiu, așa
euristică
cum este prezentată în capitolul Diagonalele unui
Fişe de lucru
testament.
Frontală
Activitate pe
II. COMPARĂ!
grupe
Compară imaginea inițială a Elei cu felul în care
o vede Ștefan Gheorghidiu la finalul romanului,
înainte de despărțirea definitivă.

III. ASOCIAZĂ!
Asociază comportamentul Elei cu felul de a fi al
unui alt personaj feminin dintr-un roman interbelic
studiat.
Problematiza-
rea
IV. ANALIZEAZĂ!
Analizează evoluția sentimentelor lui Ștefan față
Fişe cu citate
de soția sa.
Dezbaterea Frontală
Frontal
V. APLICĂ!
Dacă ai fi fost în locul Elei, cum te-ai fi
comportat în relația cu Ștefan?

VI. Argumentează!
Observarea
Argumentează-ți punctul de vedere, pornind
sistematică
de la următoarea afirmație: ,,. Ceea ce
Gheorghidiu descoperă atât de târziu, cititorul
bănuiește din prima clipă. Nu Ela se schimbă,
ci felul cum o vede Ștefan.”
Elevii vor ajunge la concluzia dictată de
subiectivitatea perspectivei: Ela rămâne o
,,emanație” a conștiinței eroului narator,
organizându-se conform opțiunilor acestuia, Frontală
înfățișând una dintre imaginile feminității
regăsite în romanul camilpetrescian.

Individuală
Cvintetul Fişa de lucru
Elaborați o scurtă poezie (cvintet) în care să
Individual
surprindeți esența personajului:

REFLECŢIA

Asigurarea
Aprecieri asupra activității elevilor.
feedback-ului 5’

Frontală
Realizați caracterizarea personajului Ela
Gheorghidiu într-un eseu de minim două pagini,
pornind de la afirmația: ,,,,Bărbatul reprezintă o
Asigurarea
retenţiei şi a conștiință intransigentă, un fel de absolut
transferului 2’ moral aplicat mai ales în iubire [...] femeia e
un animal cochet, inferior sufletește, ispită a
simțurilor și primejdie a echilibrului interior.”
( Pompiliu Constantinescu)
FIȘA NR. 1

Personajul feminin principal din romanul Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil
Petrescu
Rândul I: numele personajului;
Rândul II: starea socială, ocupaţia sa, profesia;
Rândul III: trei trăsături de caracter ale personajului;
Rândul IV: comportamentul (într-o situaţie concretă);
Rândul V: problema cu care se confruntă;
Rândul VI: felul în care soluţionează problema.
1.........................
2....................................
3.............................................
4.....................................................
5............................................................
6......................................................................
Cvintetul

Elaborați o scurtă poezie (cvintet) în care să surprindeți esența personajului:

Versul I: Substantiv (subiectul) ......................................................................

Versul al II-lea: Două adjective care descriu subiectul ........................................................................

Versul al III-lea: Trei verbe referitoare la acțiuni ale subiectului ........................................................................

Versul al IV-lea: patru cuvinte (exprimă sentimentele față de subiect) ...........................................................................

Versul al V-lea: un cuvânt prin care se sintetizează cele prezentate. ..................................................................................


FIȘĂ CU CITATE din roman:

,,Era atâta tinerețe, atâta frângere, atâta nesocotință în trupul bălai și atâta generozitate în ochii înlăcrimați, albaștri, că a trecut
biruitoare.”

,,Pe când eu căutam să ascund oarecum dragostea noastră, ea ținea s-o afișeze cu ostentație, cu mândrie; încât, deși nu-mi plăcea, începusem
totuși să fiu măgulit de admirația pe care o avea mai toată lumea pentru mine, fiindcă eram atât de pătimaș iubit de una dintre cele mai
frumoase studente, și cred că acest orgoliu a constituit baza viitoarei mele iubiri.”

,, Cu ochii mari, albaștri, vii ca niște întrebări de cleștar, cu neastâmpărul trupului tânăr, cu gura necontenit umedă și fragedă, cu o
inteligență care irumpea, izvorâtă tot atât de mult din inimă cât de sub frunte, era, dealtfel, un spectacol minunat. Izbutea să fie adorată
de camarazi, băieți și fete deopotrivă, căci înfrumuseța toată viața studențească. Știau toți orele ei de cursuri și i se prețuia prezența, ca unei
adevărate vedete, fragile și mici, pe vastele culoare”.

,,Era un continuu prilej de uimire.”; ,,...femeia aceasta începuse să-mi fie scumpă tocmai prin bucuria pe care eu i-o dădeam...”

,,Dar asta n-a fost ultima surpriză a acestui testament. Nevastă-mea, cu ochii ei albaștri și neprihăniți, a intervenit în discuție cu o pasiune și o
îndârjire de care nu o credeam în stare. Riposta indignată, amenința, cu un fel de maturitate care mă jignea oarecum.”
,,Era pentru mine o bucurie nespusă s-o văd în fiecare zi uimită de schimbarea cea nouă, contemplându-și sufrageria ei ca un copil blond și
pasionat”.

,,Mai mult mă nemulțumea pasiunea cu care nevastă-mea discuta afacerile și atenția matură cu care cântărea totul. Evident că era în această
putere ceva din pasiunea care o făcuse să asculte un curs întreg de calcul diferențial, tot pentru mine; nu e mai putin adevărat însă că în acest
interes al tinerei mele neveste pentru afaceri, vedeam vechiul instinct al femeilor pentru bani. Ca o tigroaică vag domesticită, în care se
desteaptă pornirea atavică, atunci când, culcată cu capul pe pieptul dresorului și-i linge mâna, dând de sânge, îl sfâșie pe imprudent, tot
asa aveam impresia că întâmplarea cu moștenirea trezise în femeia mea porniri care dormitau latent, din strămoși, în ea.”

,,O rochie nouă, un pantof fin, o pălărie, o masă cu invitați eleganți, care altora li se păreau aproape la fel sau fără nuanțe prea evidente, aveau
între ele pentru nevastă-mea deosebiri categorice, așa ca în reclama din vitrina farmaciilor, în care o mâna extrem de fină e alăturată de alta cojită
și buboasă: înainte și după întrebuințarea cremei X.”
Ela are ,,o înverșunare de panteră tânără”, se întărâtă,,ca o pisică în culcușul de olandă albă”, tot ca ,,o mare pisică” este dornică ,,să se
tolănească goală pe cuvertură și chiar jos pe covor”,îi oferă bărbatului iluzia ,,de a te te juca pasionat cu o panteră întărâtată”.Are gingășii sau
atitudini ce o aseamănă ființelor fragile, neajutorate: ,,...cu ochii vii de cățeluș întrebător”, ,,...ca o căprioară blondă, înjunghiată”, ,,ca un copil
blond și pasionat”, ,,...alerga în rochia ușoară de casă, care-i descoperea umărul cu rotunjimi de măr alb și striga, bătând din palme
copilăroasă...”, Este ,,gravă ca un copil care cere luna sau pasărea de aur”, ,,îmbufnată și copilăroasă ca o cadână”, adoptă o figură ,,întrebătoare”,
se miră ,,cu ochii măriți și gura micșorată”, își privește soțul ,,cu ochi mari de copil furios”, se înfășoară în plapumă ,,ca un copil în fașă”.

,,Era vânjos și viu trupul, în toată goliciunea lui de femeie de douăzeci de ani, tare, dar fără nici un os aparent, ca al felinelor. Pielea
netedă și albă avea luciri de sidef. Toate liniile începeau, fără să se vadă cum, așa ca ale lebedei, din ocoluri.”

,, Pe plajă, ea era încă extrem de frumoasă, mai ales când tot corpul i se făcuse ca grâul copt. Aproape înaltă, cu talia subțire și șoldurile
vânjoase, cu sânii răzbind ghiciți ca merele prin maioul negru (strâns pe ea cum e un șarpe în pielea lui), aduna toate privirile. Puțin prea înalt
pentru subțirimea brațelor și coapselor, făceam totuși, cred, o pereche potrivită cu ea. Când, legată la cap cu un tulpan albăstrui, cum e uneori
cerul senin, care îi iradia lumina ochilor și-i limpezea liniile desenate, pure, punea apoi pe umeri un fel de pelerină, ușoară de tot, poroasă și
albastră, tare ca vopseala, părea întreagă zugrăvită pe smalț, cu fața aurie”.
,,...trupul alb-auriu al acestei femei nu era fără cusur.” ,,la un milion de femei, abia de e una întreg frumoasă. Restul au nevoie de indulgență,
de înțelegere. Numai sufletul poate înlocui lipsurile.”

,,Am privit-o cu indiferența cu care privești un tablou. Și frumusețea ei blondă era acum de reproducere în culori, vreau să spun că avea
ceva uscat, fără viață, așa cum e diferența între culoarea uleioasă și grea a tabloului originar și între luciul banal al cromolitografiei”.
,,Îmi descopeream nevasta cu o uimire dureroasă. Sunt cazuri când experții, într-un tablou vechi, după felurite spălături, descoperă sub un peisaj
banal, o madonă de vreun mare pictor al Renașterii. Printr-o ironie dureroasă, eu descopeream acum, treptat, sub o madonă crezută
autentică, originalul: un peisaj și un cap străin și vulgar.”
,,Și cum se cunoaște că a îmbătrânit. Nu simte că, așa, destul de trupeșă cum a devenit, nu mai prind anumite grații”. ,,aia blondă de colo”,
,,ailaltă, mai grasă puțin.”
Este numită, pe rând, ,,nevastă-mea”, ,,fată dragă”, ,,draga mea”, ,,femeia mea”, ,,dragă fată”, ,,fată dragă și zăpăcită”, ,,femeia cea mai
dragă”. Numele, ,,Ela”, apare doar de două ori, destul de târziu, în capitolul Asta-i rochia albastră, când soțul i se adresează direct: ,,- Ela, îți
dai tu seama ce spui?” ( pagina 94) și mai apoi în capitolul Între oglinzi paralele, în contextul în care Ștefan își întreabă vara, pe Anișoara: ,,-
Te rog, spune-mi, a dormit Ela în februarie la tine?” (pagina 136).
CITATE CRITICE:

,,După moștenire, viața celor doi tineri se schimbă. Din nefericire, Gheorghidiu observă modificări profunde în sufletul și atitudinea soției. Ea
aspiră acum la lux și la stilul vieții mondene. Deplasarea în mediu aduce cu sine schimbarea opticii. În această situație, soțul decade din rolul de
zeu, căci în locul atitudinii admirative, soția sa adoptă judecata rece, critică. Nu se poate spune că nu-l iubește, deoarece încearcă să-l schimbe
după modele de prestigiu pe care i le oferă noua existență.” (Alexandru George, În jurul romanelor lui Camil Petrescu)

,,Și dacă, tocmai din contra, bănuiala, iscată din nimic, ca în toate sufletele sofisticate și masochiste cum este al lui Gheorghidiu (nu spune el
însuși că suferința i se hrănea din propria substanță?), este aceea care determină părerea nouă pe care și-o face despre Ela? Cu alte cuvinte, nu
cumva femeia se schimbă doar în ochii gelosului ei soț?[…] Situați exclusiv înlăuntrul perspectivei lui Gheorghidiu, noi nu vom ști niciodată cu
certitudine dacă Ela și-a modificat cu adevărat sentimentele față de soțul ei, înșelându-l cu G. Și cu alții, sau dacă nu e vorba decât de închipuirile
lui de bărbat mefient și orgolios. ” (Nicolae Manolescu, Arca lui Noe)

Gheorghidiu este ,,un mare naiv”, ,,un spirit speculativ și oarecum lipsit de simțul realității”, ce se arată la început ,,foarte entuziasmat de
frumusețea și inteligența Elei, fericit de admirația pe care ea o stârnește tuturor, pentru ca, după căsătorie, să descopere că soția lui e o prostuță
cochetă, interesată mai mult de escapade automobilistice cu prieteni decât de filosofie în patul conjugal. Ceea ce Gheorghidiu descoperă atât de
târziu, cititorul bănuiește din prima clipă. Nu Ela se schimbă, ci felul cum o vede Ștefan.” (Nicolae Manolescu, Arca lui Noe)

,,Ultima noapte... cuprinde, în fond, un singur portret, al Elei. Indiferent de momentele care îi punctează evoluția, ea rămâne în datele fizice
aceeași pe toată durata. Momentul de armonie în iubire și căsnicie nu-i relevă o fizionomie morală proprie. Sub acest aspect, ea nu e decât
reflexul profilului interior al lui Ștefan Gheorghidiu. Ulterior, eliberată, își redobândește conturul său sufletesc , chiar dacă tentativa de a-și forma
un univers independent sevădește a fi zadarnică.” (Aurel Petrescu, Opera lui Camil Petrescu)