Zona Zoster

Zona Zoster Cioinaru Alexandra
Scoala Postliceala F.E.G
Rolul asistentului medical in ingrijirea pacientilor cu Zona Zoster
Cioinaru Alexandra
AMG 1 B
Cuprins
Capitolul I Anatomia si fiziologia pielii………………………………………..p.4
1.1 Anatomia pielii………………………………………………………………………p.4

1.2 Epidermul ……………………………………………………………………...…….p.4
1.3 Dermul………………………………………………………………………………..p.5
1.4 Hipodermul…………………………………………………………………….……..p.6
1.5 Functiile pielii…………………………………………………………………..…….p.6
Capitolu II Zona Zoster………………………………………………… …p.8

2.1 Definitie …………………………………………………………………….…………p.8
2.2 Etiologie………………………………………………………………………….……p.8
2.3 Simptomatologie………………………………………………………………………p.9
2.4 Investigatii……………………………………………………………………………p.10
2.5 Tratament……………………………………………………………………….….…p.10
Capitolul III Rolul in ingrijirea pacientilor cu zona zoster……………………...p.11

3.1 Rol propriu………………………………………………………………………...…p.11
3.2 Rol delegate………………………………………………………………………….p.12
3.3 Obiectiv……………………………………………………………………………...p.12
3.4 Descrierea tehniciii punctiei venoase. Analize de laborator zona zoster………..….…..p.12
Capitolul IV Studiu de caz ………………………………………………….p.15

4.1 Culegerea de date…………………………………………………………………...p.15
4.2 Grila de dependenta………………………………………………………………...p.18
4.3 Plan de ingrijire……………………………………………………………………..p.23
4.4 Epicriza……………………………………………………………………………..p.29
4.5 Bibliografie………………………………………………………………………....p.30
Cap1 Anatomia si fiziologia pielii

1.1 Anatomia pielii
Pielea este un înveliş membranos conjunctivo-vascular care acoperă corpul în întregime

şi care se continua cu semimucoasele şi mucoasele cavităţilor naturale.Grosimea pielii variază în
funcţie de regiunea cutanată: 4 mm la palme şi plante,şi între 0,2-0,5 mm la pleoape, prepuţ şi
gland. De asemenea grosimea pielii variază cu sexul şi vârsta, fiind mai subţire la femei, copii şi
bătrâni. Pielea este foarte elastica având o rezistenţă mare, o fâşie de 2-3 mm lăţime suportând o
greutate de 2 kg. Culoarea pielii este în funcţie de bogăţia în pigment melanic şi de
vascularizaţie, variind după regiune şi vârstă.Suprafaţa pielii, evaluate la aproximativ 1,5-2 m2,
este catifelată, onctuoasă şi umedă.Suprafaţa este brăzdată de depresiuni, unele aparente
denumite pliuri sau cute, altele minuscule denumite depresiuni infundibuliforme.Pliurile pot fi
grosolane (ex: pliul submamar, interfesier, inghinogenital), mai discrete(ex: faţa de flexie a
articulaţiilor şi sanţuri fine şi scurte, cele mai numeroase, prezente pe toată suprafaţa corpului şi
vizibile cu ochiul liber. Aceste şanţuri prin intersectare delimitează suprafeţe romboidale,
constituind cadrilajul normal al pielii. Pe suprafaţa palmară şi plantară se pot observa o serie de
şanţuri curbe, juxtapuse, care delimitează mici proeminenţe regulate denumite creste
papilare.Depresiunile infundibulare, cunoscute popular sub numele de pori, corespund orificiilor
glandelor sudoripare (greu distinse cu ochiul liber)şi foliculilor pilo-sebacei (mult mai aparente).
1.2 Epidermul
. Epidermul este structurat în mai multe straturi de celule

, constituite dinkeratinocite, printre care se mai găsesc melanocitele şi celulele

Langerhans. Din profunzimespre exterior avem următoarele straturi:
a.Stratul bazal sau germinativ.
Este stratul unde are loc multiplicarea celulară şi are rol în refacerea pielii, realizându-seastfel un
echilibru între producţia de noi celule şi descuamarea pielii. Când acest echilibru
estemodificat apar boli cutanate care dereglează epidermopoieza (de exemplu psoriazisul).Stratul
bazal este format dintr-un singur rând de celule, înalte, poligonale cu axul marevertical, dispus
perpendicular pe membrana bazală. Celulele bazale au o activitate metabolicăintensă şi un
nucleu mare cu nucleoli şi o citoplasmă bazofilă. Printre celulele stratului bazal se găsesc din loc
în loc melanocite care sunt celule ce sintetizează şi produc pigmentul melanic.
b. Stratul spinos (malpighian)
Este format din 5 până la 8 rânduri de celule suprapuse, cu oformă poliedrică

(hexagonale). Între aceste celule există legături care se numesc desmozomi,rolul lor fiind acela
de a ţine celulele strâns unite între ele. Aceşti desmozomi conţin substanţăintercelulară sau
ciment intercelular, care păstrează integritatea structurilor. Există afecţiuni carerup această
legătură dintre celule, urmate de manifestări clinice severe cu apariţia unor bule, ca încazul
pemfigusului vulgar.În interiorul celulelor din stratul spinos încep să se formeze tonofibrilele
care vor forma înstraturile superioare o scleroproteină numită keratină, ce conferă rezistenţă
pielii. Celulele din aceststrat au o citoplasmă eozinofilă cu nuclei mai mici decât cei din stratul
bazal fiindcă nu au activitate germinativă.
c. Stratul granulos
Este un strat format din 3-4 rânduri de celule cu axul mare longitudinal. Nucleii celulelor
sunt mici şi celula pierde activitatea germinativă, tonofibrilele devin tonofilamenteşi încep să se
sudeze între ele, devenind tot mai rezistente.
d. Stratul cornos
Are celule fără nucleu (anucleate) aflate într-o masă compactă constituitădintr-un
material aparent amorf care formează o barieră pentru mediul exterior. Celulele nu permit
pătrunderea bacteriilor sau a substanţelor chimice, dar când acest strat este afectat se poate
pierdeintegritatea cutanată şi se formează a mică breşă ce permite pătrunderea factorilor agresivi
în piele.Stratul superficial, din stratul cornos ce se exfoliază poartă denumirea de strat disjunct .
1.3 Dermul.
Este format din celule, fibre şi substanţă fundamentală. Dermul propriu-zis este împărţit
astfel:
a. Dermul papilar
- porţiunea de la nivelul papilelor dermice;
b. Dermul reticular
- zona dermului mijlociu format din fibre de colagen, fibre elastice şifibre reticulare;
c. dermul profund
-este o patură conjunctiva densă
- în substanţa fundamentală,lângă ţesutul de granite se află fibrocite (care dezvoltă fibre),

celule adipoase şi ale sistemuluiimunitar: histiocite, limfocite;
- în reţeaua de fibre elastic şi colagene se găsesc vase sanguine, limfatice şi
numeroase terminaţii nervoase;
- se gasesc glande sudoripare si sebacee
1.4 Hipodermul:
-se compune din celule adipoase de mărimi diferite, vase sanguine, limfatice şi centri
nervoşi;
-îndeplineşte funcţia de sprijin a dermului,protejează organismul de lovituri mecanice;
-este numit şi depozitul de energie;
-are grosime variabilă, în funcţie de zone(inexistent pe pleoape)
Anexele pielii sunt:
Cornoase: părul şi unghiile,
Glandulare: glande sudoripare şi glande sebacee.
1.5 Funcţiile pielii
1. Funcţia de apărare
- constă în faptul că pielea protejează organismul împotriva noxelor biologice, chimice şi fizice
din exterior. Pielea este o barieră impermeabilă pentru agenţii infecţioşidin mediul exterior
(micotici, microbieni, parazitari).În momentul când această funcţie este alterată şi agentul
infecţios depăşeşte bariera deapărare ale pielii, inocularea acestuia se face prin anumite porţi de
intrare. Asemenea porţi deintrare pot să apară la nivelul mâinilor (prin diverse substanţe
chimice), cu apariţia unor manifestări clinice de tip dermatite de contact
- când apărarea locală este învinsă pot apărea furuncule, abcese,flegmoane, micoze şi/sau infecţii
virale cutanate.Elementul esenţial al barierei este:
filmul sau pelicula hidro-lipidică a pielii, formată din secreţie de sebum şi sudoare (sudoarea
este apoasă şi cu pH acid). Reducerea filmului se poate face prin: degresare excesivă, secreţie
mai redusă fiziologic, reducerea naturală a secreţiei la vârstnici.
2. Funcţia de regenerare
-se produce prin procesul de keratinogeneză şi melanogeneză
Dacă nu ar exista această funcţie de regenerare ar fi imposibilă funcţionarea întregului

organism. Deaceastă funcţie este legat şi procesul de reparaţie cutanată care acţionează atunci
când tegumentuleste agresionat şi apare o lezare cutanată cu lipsă de substanţă.Keratinogeneza
este procesul prin care keratinocitele din stratul bazal, germinează,regenerează şi prin funcţia lor
de sinteză iniţiază procesul de sinteză de proteine (scleroproteine).Când printr- o agresiune se
rupe stratul bazal, regenerarea se face mai greu şi lasă cicatrice. Dacăagresiunea este mai
superficială, stratul bazal declanşează procesul de reparaţie care se face multmai rapid şi această
ulceraţie se vindecă fără cicatrice.Tot la nivelul stratului bazal se găsesc şi melanocitele care
contribuie la procesul de pigmentogeneză cutanată cu bronzarea pielii sub acţiunea razelor UV,
care protejează ulterior pieleaîmpotriva acţiunii agresive a acestora.
3. Funcţia mecanică
-constă în faptul că pielea oferă un suport elastic realizat prin dermul profund, cu rol de
protecţie al structurilor subiacente şi al organelor interne.
4. Funcţia de organ de simţ
-este reprezentată de simţul tactil, termic realizat prin receptorişi senzaţia de durere şi
prurit, prin terminaţiile nervoase libere.
5. Funcţia de menţinere a echilibrului internal organismului (homeostazia internă)

- este realizată de piele prin protecţia la nivelul stratului cornos împotriva pierderilor
hidro-elecroliticeale organismului. La pacienţii cu arsuri extinse pot apărea perturbări ale
homeostaziei interne, ceeace demonstrează că severitatea arsurilor este proporţională cu gradul
dezechilibrelor hidro-electolitice (pierderi de apă şi săruri).
6. Funcţia de organ imunologic
prin celulele Langerhans care preiau informaţia antigenicăde la nivelul pielii, o prelucrează şi o
transmit limfocitelor T ganglionare. Pielea este pe de-o parteun organ imunologic de sine
stătător, pe de altă parte este integrat în sistemul imun al organismului.Se dovedeşte că tot mai
multe afecţiuni dermatologice, până în prezent neelucidate ca patogenie auîn mecanismul de
producere al bolii procese imunologice (dermatita de contact, dermatita atopică,vasculitele,
colagenozele, lichenul, psoriazisul).
7.Termoreglarea
-este un proces complex în care pielea, alături de centrii nervoşi superiorideţine un rol important
în menţinerea constantă a temperaturii corpului. Pielea participă la acest proces prin
termoreceptori, reţeaua vasculară cutanată împreună cu glandele sudoripare şi prinţesutul grăsos
termoizolant al dermului profund.
8. Rolul endocrin al pielii
-este deţinut de capacitatea pielii de a sintetiza vitamina D subacţiunea radiaţiei solare.
9. Funcţia estetică a pielii
-se realizează prin caracteristicile specifice fiecărui tip de piele(seboreică, uscată,

sensibilă) şi prin culoarea şi textura pielii
Cap 2. ZONA ZOSTER

2.1 Deinitie
boală infecțioasă virotică localizată în ganglionii spinali și caracterizată prin dureri și prin erupții
veziculare pe traiectul nervilor senzoriali.
2.2 Etiologie
Zona zoster este o boala care afecteaza mai multe persoane decat s-ar crede, atacand
atunci cand organismul este slabit, sistemul imunitar nu mai functioneaza cum trebuie si infectia
se poate instala in voie.Virusul care provoaca aceasta afectiune este unul de natura herpetica,
varicela-zona zoster. Daca o persoana a avut varicela, virusul se poate activa si reactiona diferit
fata de prima data. Varsta inaintata, o alta boala sau unele medicamente care slabesc sistemul
imunitar, dar si o perioada stresanta sau unsoc puternic pot declansa zona zoster.
Boala nu este transmisibila ca atare, adica nu o vei lua daca stai langa o persoana care
sufera de ea, dar poti face varicela in acest fel. Se poate primi atat prin aer, cat si prin atingerea
zonei de piele afectata.
Dupa cum declara dr. Bodan Macadon pentru Ziare.com, boala provoaca durere de cap, o
sensibilitate crescuta la lumina, mancarimi ale pielii sau durere, dupa care, in cateva zile, apare
eruptia ca atare, sub forma de banda, pe o singura parte a corpului. De obicei acestea se ivesc pe
piept, dar si spatele sau fata pot fi afectate.
Zona zoster are 3 stagii de dezvoltare, cu cat incepe sa fie tratata mai devreme, cu atat
fiind mai bine. In prima dintre ele, chiar inainte de eruptia propriu-zisa, persoana in cauza poate
crede ca se confrunta cu o raceala, numai ca una mai puternica, insotita de un tiuit in ureche,
dureri de stomac si diaree.
Dupa aceea apare eruptia in sine, de bubite pline cu un lichid, extrem de dureroase, ca si
cand cineva ti-ar infige ace in piele. Acestea se sparg treptat si apoi se formeaza o coaja (crusta),
care cade in cateva zile. Important este sa incerci sa nu iriti si mai mult zona, pentru ca nu cumva
sa ramana cicatrici.
Un asemenea episod dureaza in jur de o luna, dar daca nu sunt luate masuri si sistemul
imunitar continua sa fie la pamant, se poate prelungi chiar mai mult de un an. Pe langa iritatia ca
atare, mai rau este ca si durerea continua la fel de mult, fiind extrem la atingere, chiar si cea a
hainelor.
2.3 Simptomatologie
Cand virusul ce provoaca varicela s-a reactivat el provoaca zona zoster. Simptomele
precoce includ: dureri de cap, sensibilitate la lumina si alte simptome asemanatoare cu cele din
gripa, in afara de febra. Persoana bolnava mai poate experimenta mancarimi, tiuituri in urechi
sau durere mare in zona unde apare eruptia. Cateva zile mai tarziu, apare eruptia sub forma de
banda. Aceasta eruptie sub forma de banda este semnul cert al zonei zoster.
Eruptia cauzata de zona zoster provoaca mai mult durere decat mancarime. Radacinile
nervoase asigura sensibilitatea pielii si merg de fiecare parte a corpului. Cand virusul se
reactiveaza, el merge de-a lungul nervului in aria de piele pe care acesta o deserveste sub forma
de banda. De aceea eruptia apare pe o singura parte a corpului, de obicei pe piept sau pe spate si
cateodata pe fata, in jurul unui ochi. Este posibil sa apara mai multe benzi de eruptie pe corp.
Zona zoster se dezvolta in etape:
Prodromul (inainte de aparitia eruptiei)
- durere, senzatie de arsura, prurit, tiuituri in ureche, amorteala in zona afectata, toate
acestea apar cu cateva zile inainte de aparitia eruptiei; disconfortul apare pe o singura parte a
corpului, mai frecvent pe piept sau pe spate, dar poate apare si pe abdomen, pe cap, fata, gat, pe
o mana sau pe un picior
- simptome asemanatoare cu cele ale gripei (de obicei fara febra): frisoane, dureri de
stomac sau diaree; acestea pot apare chiar inainte sau in timpul aparitiei eruptiei
- poate apare inflamatia si sensibilitatea nodulilor limfatici.
Etapa activa (apare eruptia cu vezicule)
- apare o eruptie ce consta in vezicule mici umplute cu lichid, aparute pe o zona rosie de
o singura parte a corpului; fluidul din vezicule este clar la inceput dar poate deveni tulbure in 3
sau 4 zile
- eruptia poate apare pe frunte, pe obraz, nas si in jurul unui ochi (herpes zoster oftalmic);
aceasta poate afecta vederea daca pacientul nu primeste tratament prompt
- durerea extrema, descrisa ca "ace infipte in piele" poate acompania eruptia
- veziculele se pot sparge, lichidul se prelinge si crusta apare in 5 zile; vindecarea

completa are loc in 2-4 saptamani dar pot ramane cateva cicatrici.
Nevralgia postherpetica (etapa de durere cronica)
- este cea mai comuna complicatie a zonei zoster. Dureaza cel putin 30 zile si continua
luni de zile sau chiar ani; simptomele sunt:
- senzatie de arsura, durere intepatoare in zona afectata in cazul eruptiei recente
- durere persistenta care poate dura ani
- sensibilitate extrema la atingere
- durerea asociata cu nevralgia postherpetica afecteaza cel mai des fruntea sau pieptul si
face dificila alimentarea, somnul si activitatea zilnica a pacientului. De asemenea poate duce la
depresie.
Zona zoster poate fi confundata cu alte boli cu simptome asemanatoare (eruptie si

durere). Astfel de boli sunt: infectia cu herpes simplex sau apendicita.
Mecanism fiziopatogenetic
Zona zoster este cauzata de acelasi virus ce provoaca si varicela. Dupa o varicela, virusul
ramane cantonat in tesuturile nervilor. Pe masura inaintarii in varsta, o boala sau un stres ce
slabeste sistemul imunitar poate duce la rectivarea virusului care apare sub forma zonei zoster.
La inceput pacientul are dureri de cap si simptome asemanatoare gripei (de obicei fara
febra), sensibilitate la lumina, apoi apare prurit si dureri severe in zona in care apare eruptia.
Durerea apare de obicei cu 1-3 zile inaintea eruptiei. Intre 3 si 5 zile apar veziculele cu lichid
care se sparg si se acopera cu o crusta. Vindecarea completa dureaza intre 2 si 4 saptamani dar
pot ramane cicatrici permanente.
Majoritatea persoanelor care au avut zona zoster nu vor mai face boala, dar exista si
persoane la care boala reapare.
2.4 Investigatii
De obicei zona zoster se diagnosticheaza in momentul aparitiei benzii de eruptie pe o

singura parte a corpului. Daca diagnosticul nu este clar, medicul poate recurge si la alte
investigatii de laborator, cel mai comun fiind testul pentru herpes, din celulele din vezicule.
Daca exista vreun motiv sa creada ca exista zona zoster, este posibil ca medicul sa nu mai
efectueze alte teste si sa inceapa tratamentul cu medicamente antivirale. Tratamentul precoce
scurteaza perioada de boala si previne complicatiile.
2.5 Tratament
Imediat ce este diagnosticata boala, medicul decide inceperea tratamentului cu antivirale.

Daca medicatia incepe cu 2-3 zile inainte de aparitia eruptiei, sansele de aparitie a complicatiilor
scad. Tratamentul precoce este important deoarece posibilele complicatii sunt serioase si
rezistente la tratament. De exemplu, 40%-50% din persoanele cu nevralgie postherpetica nu
raspund la tratament.
Tratamentele uzuale pentru zona zoster includ:
- medicatie antivirala, precum: aciclovir, famciclovir, valaciclovir, care reduc durerea si

perioada de boala
- medicamente pentru durere care nu necesita reteta, precum aspirina si ibuprofenul, care
scad durerea in timpul perioadei active a zonei zoster
- corticosteroizi, in combinatie cu medicamente antivirale, pentru scaderea durerii si a

duratei bolii
- 2antibiotice aplicate direct pe piele, care opresc infectia bacteriana.
Tratament de intretinere
Daca durerea persista mai mult de o luna dupa ce se vindeca eruptia, medicul poate
diagnostica nevralgia postherpetica, cea mai comuna complicatie a zonei zoster. In acest caz
durerea poate tine luni sau chiar ani. Afecteaza 10%-15% din persoanele bolnave de zona zoster.
Tratamentul de reducere a durerii in cazul nevralgiei postherpetice include:
- antidepresive, precum antidepresivele triciclice
- anestezice topice, de exemplu plasturi cu lidocaina care amortesc zona
- medicamente anticonvulsivante (gabapentin)
- opioide de tipul codeinei.
Cremele aplicate pe piele ce contin capsaicina pot reduce intr-o anumita masura durerea.
Acesta substanta poate irita sau arde pielea la unele persoane si trebuie folosita cu precautie.
Tratament in cazul agravarii bolii
In anumite cazuri zona zoster poate duce la complicatii. Tratamentul este specific in
fiecare caz.
Nevralgia postherpetica
Este durerea persistenta timp de luni sau ani de zile dupa vindecarea eruptiei cutanate.
Anumite medicamente, precum anticonvulsivantele, antidepresivele si opioidele reduc durerea.
Majoritatea cazurilor de nevralgie postherpetica se rezolva intr-un an. In anumite situatii se
foloseste tratament chirurgical pentru acest tip de nevralgie si consta in sectionarea nervilor,
astfel blocandu-se semnalele dureroase.
Zona zoster diseminata
Eruptia de vezicule acopera o portiune mai mare a corpului si poate afecta inima,
plamanii, ficatul, pancreasul, articulatiile si tractul intestinal. Tratamentul include antivirale si
antibiotice pentru stoparea infectiei.
Zona zoster oftalmica
Eruptia apare pe frunte, obraz, nas si in jurul unui ochi, cauzand probleme de vedere.
Tratamentul in acest caz trebuie sa vina de la un medic oftalmolog si poate include odihna,
comprese reci, medicamente antivirale.
Daca virusul afecteaza nervii cranieni pot apare complicatii serioase la nivelul fetei,
ochilor, nasului si creierului. Tratamentul depinde de natura si localizarea complicatiilor.
Profilaxie
Nu exista o cale de prevenire a zonei zoster. Oricine a avut varicela poate face zona
zoster la o varsta mai inaintata. Se poate evita luarea virusului care cauzeaza varicela si mai
tarziu zona zoster, prin vaccinare contra varicelei. Exista posibilitatea ca vaccinul sa stimuleze
imunitatea la zona zoster la aceia care au avut varicela in copilarie sau la adultii care au mai avut
zona zoster. Studii la adulti, pentru prevenirea zonei zoster cu ajutorul vaccinului, continua.
In cazul in care o persoana nu a avut varicela, se recomanda evitarea contactului

persoanei respective cu o persoana bolnava. Lichidul din vezicule este contagios si expunerea la
acesta poate cauza varicela (nu zona zoster) la persoanele care nu au avut varicela.
O persoana cu zona zoster trebuie sa evite contactul cu alte persoane, pana cand
veziculele se vindeca. Este foarte important sa se evite contactul cu persoane cu risc special,
precum:
- femei gravide, copii, bebelusi si oricine nu a avut varicela
- o persoana care are o alta boala
- o persoana cu sistem imunitar slabit, ce nu poate lupta cu infectia (diabet, infectie cu

HIV).
Un studiu arata ca virusul poate fi raspandit prin aer si din veziculele dureroase ale zonei
zoster. Aplicarea pe acestea a unei pelicule ce absoarbe lichidul pare sa fie eficienta.
Tratament ambulatoriu
Durata bolii se poate reduce prin:
- grija pentru portiunile dureroase ale pielii, veziculele nu se scarpina si zona se pastreaza
curata
- utilizarea medicamentelor prescrise pentru tratarea zonei zoster sau nevralgiei

postherpetice (durerea dureaza cel putin 30 zile dupa vindecarea iritatiei)
- folosirea unor medicamente precum aspirina sau ibuprofenul, pentru reducerea durerii
din timpul perioadei active a zonei zoster sau din nevralgia postherpetica.
Daca tratamentul ambulator nu reduce durerea din nevralgia postherpetica trebuie

consultat un medic.
Tratament medicamentos
Medicamentele ajuta la scaderea durerii si disconfortului datorat zonei zoster, scurteaza

durata simptomelor si previn propagarea bolii. Medicamentele reduc sansele aparitiei
complicatiilor (nevralgia postherpatica si zona zoster diseminata). Tratamentul precoce este
important deoarece complicatiile sunt serioase si rezistente la tratament. De exemplu, 40%-50%
din persoanele cu nevralgie postherpetica nu raspund la tratament.
Optiuni de medicamente
Medicamentele utilizate pentru tratarea zonei zoster in timpul perioadei active a acesteia
includ:
- medicamente pentru reducerea durerii (aspirina sau ibuprofen)
- medicamente antivirale, reduc durerea si durata bolii
- corticosteroizi, in combinatie cu medicamente antivirale, reduc durerea si durata bolii
- antibiotice aplicate direct pe piele, ce impiedica infectarea veziculelor.
Medicamente utilizate in tratarea nevralgiei postherpetice:
- medicamente pentru durere, aspirina sau ibuprofen
- antidepresive triciclice
- aplicatii topice, plasturi cu lidocaina
- anticonvulsivante, precum gabapentin
- corticosteroizi, precum prednison
- injectii ce blocheaza transmiterea nervoasa
- opioide, precum codeina si morfina.
Pentru anumite persoane, medicamentele de reducere a durerii sunt suficiente pentru a

tine sub control durerea cauzata de zona zoster sau de nevralgia postherpetica.
Un medicament nou numit pregabalin, a fost aprobat pentru tratamentul durerii cauzate
de nevralgia postherpetica. Testarea lui a aratat ca acesta reduce rapid si pe termen lung durerea.
Acest medicament se va gasi in farmacii in curand.
Tratament chirurgical
Tratamentul chirurgical in cazul zonei zoster este rar si limitat la cazurile severe si
prelungite de nevralgie postherpetica. Aceasta nevralgie poate fi o problema continua, care
slabeste mai ales persoanele invarsta, dar care scade cu timpul. Cand toate celelalte tratamente
esueaza, reducerea si controlul durerii se poate obtine cu ajutorul chirurgiei.
Tratamentul chirurgical consta in intreruperea transmiterii semnalelor dureroase la creier,

prin sectionarea nervilor in craniu sau la nivelul coloanei vertebrale. Sunt anumite riscuri
importante in cazul chirurgiei. Se recomanda consultarea si altor medici inainte de a lua decizia
favorabila operatiei.
Alte tratamente
Nevralgia postherpetica este dificil de tratat. Medicul poate recomanda si alte tratamente
in paralel cu medicatia, pentru a tine durerea sub control:
- acupunctura, o terapie chinezeasca folosita de secole pentru reducerea durerii
- biofeedback, o metoda de control a functiilor organismului, care in mod normal sunt

automate
- stimulare electrica nervoasa transcutanata, o terapie ce utilizeaza curent electric de

intensitate mica
- diatermia, terapie ce foloseste caldura pentru a creste fluxul sangvin, astfel reducandu-
se durerea
- terapia psihologica, ajuta in tolerarea durerii pe termen lung.
Aceste terapii invata sa se abata atentia de la durere, prin folosirea unor tratamente ca
tehnici de relaxare si consiliere. Se poate consulta si un specialist in managementul durerii,
atunci cand activitatea zilnica este afectata.
Capitolul III Rolul in ingrijirea pacientilor cu zona zoster

3.1 Rolul propriu
- asigurarea igienei tegumentelor;
- schimbarea lenjeriei de pat şi de corp ori de câte ori este nevoie;
- monitorizarea funcţiilor vitale;
- bazinete si urinare sterile în cazul leziunilordin zonele genitală, perianală şi fesiera;
- respectarea dietei;
- prevenirea suprainfecţiilor leziunilor;
- efectuarea de educaţie pentru sănătate;
3.2 Rolul delegat
- recoltarea de analize
- prescrise de medic;
-aplicarea tratamentul prescris de medic
- aplicarea de pudre (rol absorbant);
- mixturi cu acţiune antiinflamatorie;
- creme cu acţiune emolientă;
- băi pentru îndepărtarea crustelor,scuamelor şi pentru hidratare cutanată;
3.3 Obiectiv
- Ameliorarea durerii
- Prevenirea extinderii leziunilor;
- Prevenirea complicaţiilor,
- Redobandirea unei imagini de sine pozitivă;
- Reintegrarea socio-profesională
3.4 Descrierea punctiei venoase. Analize de laborator zona zoster
Produsele recoltate pentru analiza de laborator constituie materialul de analizat. Ele pot fi
produse normale sau patologice. Pentru recoltarea acestor produse provenite de la individ e
nevoie să se respecte o serie de reguli şi condiţii de recoltare. Examenul de laborator exprimă în
ceea ce priveşte morfologia,fizionomia şi biochimia acestuia. Examenele de laborator efectuate
produselor biologice ( normale) şi patologice, completează simptomatologia bolii cu elemente
obiective, reflectând modificările apărute în organism.
Analizele de laborator pot confirma sau infirma diagnosticul clinic.

- reflectă evoluţia bolii
- reflectă eficienţa tratamentului
- confirmă vindecarea
- semnalează apariţia unor complicaţii
De asemenea, examinările de laborator permit depistarea unor cazuri de boli infecţioase

precum şi persoanele purtătoare de germeni patogeni,ele având rol în profilaxia bolilor
contagioase.
Utilitatea şi obiectivitatea rezultatelor examenelor de laborator depind de modul cum se

efectuează examenul de laborator. După modul de efectuare a analizelor intră în sarcina
personalului de laborator, recoltarea produselor este efectuată de asistenta medicală, în
majoritatea situaţiilor.
Pentru a se realiza în condiţii optime recoltarea, asistenta trebuie să respecte următoarele

norme:
1. Orarul recoltării
2. Efectuarea pregătirii psihice şi fizice a bolnavului
3. Pregătirea instrumentarului şi a materialului necesar pentru recoltare.
4. Tehnica recoltării propriu-zise
5. Completarea buletinului de trimitere la laborator şi etichetarea produsului recoltat
6. Păstrarea şi transportarea produsului recoltat
Efectuarea pregătirii psihice
Pregătirea psihică va fi făcută cu mare atenţie şi constă în instruirea lui privind

comportamentul său în timpul recoltării, colaborând cu asistenta pentru reuşita recoltării şi
înlăturarea stării de teamă. Din punct de vedere fizic, bolnavul este pregătit fie printr-un regim
alimentar, fie printr-un repaus la pat aşezându-l într-o anumită poziţie, fie prin întreruperea unui
tratament medicamentos care ar putea influenţa rezultatul analizelor.
Completarea imediată a buletinelor de analiză şi etichetarea produselor, asigură evitarea

înlocuirii rezultatelor între ele,de fapt, ce ar putea duce la grave erori.
Buletinul de analiză se completează cu numele,prenumele bolnavului,secţia şi numărul

salonului,natura produsului,analiza cerută,data recoltării,numele celui care a recoltat. Pentru
anumite examinări ( serologice) se mai completează sexul, vârsta,dispensarul medical şi

întreprinderea unde lucrează.
Etichetarea produselor se face prin scrierea unor etichete cu datele bolnavului care se
lipesc pe recipientele respective.
Un produs neetichetat nu poate fi utilizat pentru analiză. Recoltarea unor produse în

condiţii sterile urmăreşte ca produsul recoltat să nu fie suprainfectat- introducerea în produs a
unor germeni introduşi din afară. Suprainfectarea produsului se poate face cu germeni străini
proveniţi de la bolnavi, de la asistentă, din aer sau din instrumentarul folosit. Asistenta va
transporta produsele recoltate astfel încât ele să ajungă la laborator cât mai repede şi-n starea în
care au fost în organism. Se trimit imediat pentru a evita alterarea. Când se transportă de la un
spital la altul sau dintr-o localitate în alta,se ambalează astfel încât să nu se spargă, să nu se
deterioreze. Aceeaşi grijă o va avea asistenta şi pentru transportul de pe secţie la laborator.
Recoltarea sângelui pentru examene hematologice şi biochimice
Recoltarea se face prin înţepare( la adult pulpa degetului sau lobul urechii, la copil faţa
plantară a halucelui sau călcâi ) prin puncţie venoasă,puncţie arterială.
Pentru majoritatea recoltărilor de sânge este necesar ca bolnavul să fie nemâncat(nu a

ingerat nici un aliment solid sau lichi timp de 12 ore). În practică se recomandă bolnavului să nu
mai mănânce nimic de la cină până dimineaţa când se face recoltarea.
Materiale necesare: tavă medicală acoperită cu câmp steril, două seringi de 10 cm

sterilizate, trei ace de puncţie venoasă cu mandren sterilizate, uscate şi verificate, alcool,tinctură
de iod, tampoane de vată, garou de cauciuc, casoletă cu compuse sterile, leucoplast, muşama,
pernă tare elastică pentru articulaţia cotului, recipienţi de recoltare, eprubete şi flacoane sterile,
uscate, goale sau cu substanţe chimice, anticoagulante sau de altă natură în funcţie de felul
analizei pentru care se face recoltare, numerotate cu creion, medii de cultură,tăviţă renală.
Etape de execuţie:
1. Pregătirea instrumentelor şi a materialelor necesare:
- se aleg materialele necesare şi se aşează pe tavă;
- se transportă tava cu materialele în apropierea bolnavului.
2. Pregătirea fizică şi psihică a bolnavului:
- se anunţă bolnavul şi i se explică necesitatea tehnicii
- se aşează bolnavul în poziţia necesară ( în funcţie de locul puncţiei);
- se dezbracă braţul ales astfel ca hainele să nu împiedice circulaţia de întoarcere;

- se aşează sub braţul bolnavului perna elastică şi apoi muşamaua;
- se solicită bolnavului să menţină braţul în poziţia necesară.
3. Se montează seringa.
4. Stabilirea locului puncţiei:
- se stabileşte braţul la care se face puncţia;
- se examinează calitatea şi starea venelor de la plica cotului;
- se stabileşte locul de executare a puncţiei.
Cap IV Studiul de caz

4.1 Culegerea de date
1) Culegerea datelor :
Nume/Prenume :Cinori Constantin
Nationalitate :romana
Varsta :76 ani
Sex :masculin
Stare civila :casatorit
Ritm de viata :normal
Grup sangvin :AII ,Rh+
Motivele internarii :onicomicoza dermatologica
Data internarii : 28-II-2013
Data externarii : 10-III-2013
Spitalul : Spitalul Clinic Judetean Brasov
Sectia : Sectia III Dermatologie
2) Informatii fizice :
Cap :Tegumente si mucoase : Umede ,cu arii cutanate usor tumefiate ,cu margini rosii ,acoperite
cu scuame mari de culoare alba. Tegumentul afectat se fisureaza si zonele respective devenind
dureroase.
Cavitatea bucala :dentitie completa
Trunchi :Fara semne particulare
Tesut celular adipos :normal reprezentat,Fara probleme cardiace
Membre :Fara semene particulare
Articulatii :mobile ,nedureroase
Sistem osteoarticullar :aparent integru
Sistem respirator :Ganglioni nepalpabili
Aparat respirator :Torace normal conformat, sonoritate pulmonara normala, murmur vezicular
prezet;
Aparat cardiovascular : Soc apexian in spatiul V intercostal stang , zgomote cardiace ritmice,
bine batute, prezinta hipertensiune arteriala 160/90 mmHg, AV= 90b/min;
Aparat digestiv :Abdomen suplu si moale,nedureros la palpare ,ficat si splina in limite normale
,tranzit intestinal prezent .
Aparat urogenital : Loji renale libere ,mictiuni spontane nedureroase ,Giordano(negativ)
Sistem nervos central : ROT prezente, reflex pupilar prezent
Elemente de igiena :
a) Elemente legate de alimentatie : pacientul nu are apetit exagerat ,avand 3 mese pe zi
b) Elemente legate de eliminare :
-scaun de aspect normal ,grup sanitar 1 scaun la 3 zile
-urina cu aspect normal ,grup sanitar 4 mictiuni pe zi
c) Elemente legate de igiena individuala :Activitate normala ,sadisfacerea nevoii de a dormi si

odihni
• Greutate corporala :88 kg
• Inaltimea :1.70cm
• Temperatura :38°C
• Comunicare verbala :comunica cu personalul medical ,scrisul este descifrabil .
• Comunicare nonverbala :facies suferid ,pacientul e orientata temporo-spatial
• Atitudinea familiei fata de pacient : buna
3) Informatii mediale :
• Antecedente heredocolaterale : cu antecedente de psoriazis palmo-plantar
• Antecedente personale :psoriazis palmo-plantar si unghial
• Alergii :fara alergii
4) Diagnosticul medical :
• Diagnostic de trimitere afectiuni dermatologice
• Diagnostic de internare : zona zoster
• diagnostic la 72 de ore : zona zoster
• Diagnostic la externare : exema microbiana , zona zoster
5) Examen clinic la internare :
Pacientul se interneaza cu un diagnostic de zona zoster,cu o stare generala alterata .Din

cauza recidicarii zonei zoster , pacientul constientizeaza boala si are urmatoarele manifestari
:prurit la nivelul palmelor li a talpilor ,piele rosie ,ingrosata Din cauza semnelor descrise mai sus
e vorba zona zoster de aceea pacientul va fi internat pentru investigatii si tratament .
4.2 Grila de dependenta
Analiza datelor pe nevoi –Prima zi de spitalizare ,prima zi de investigatie
1)Nevoia de a fi curat ,ingrijit
de a proteja tegumentele si mucoasele : •Manifestari de dependenta :
-senzatii de neliniste
-anxietate
-zone tegumentare rosii

-limitarea miscarilor
• Sursa de dificultate :
-prurit
-alterarea tegumentelor
-durere,pete mici
2)Nevoia de a evita pericolele
• Manifestari de dependenta :
-frica de complicatii
-deshidratare
-inflamatie
-incapacitatea sa urmeze prescrip-tiile
de igiena ,sa se spele
-stare depresiva
-slabiciune
-durere
3)Nevoia de a comunica
•Manifestari de dependenta :
-anxietate (frica ,transpiratii ,neliniste)
-durere (transpiratii abundente ,iritabili-
tate ,facies crispat )
-risc de complicatii
-amenintarea integritatii fizice
-lipsa de cunoastere a obiceiurilor
sanatoase de viata
-proces infectios
-lipsa de cunoastere a mijloacelor
preventive
-comunicare ineficienta
4)Nevoia de a se misca si a avea
o buna postura: •Manifestari de dependenta :
-senzatii de neliniste
-anxietate
-varsta inaintata .
-oboseala ,slabiciune
-alterarea tegumentelor
-durere
5)Nevoia de invata cum sa-si pastreze
sanatatea : • Manifestari de dependenta :
-frica de complicatii
-deshidratare
-nesiguranta ,neincredere
-incapacitatea sa urmeze prescrip-
tiile de igiena ,sa se spele ,sa-si
ingrijeasca unghiile
-stare depresiva
-slabiciune,durere
6)Nevoia de a se imbraca
si dezbraca •Manifestari de dependenta :
-incapacitatea de a se imbraca si dezbraca
-durere (transpiratii abundente ,iritabili-

7) Nevoia de a se misca si a avea
o buna postura: •Manifestari de dependenta :

- varsta inaintata
-anxietate
- durere,oboseala
8) Nevoia de a comunica :
•Manifestari de dependenta :
-durere (transpiratii abundent,iritabili-
-amenintarea integritatii fizice
-lipsa de cunoastere a obiceiurilor
sanatoase de viata
-proces infectios
-lipsa de cunoastere a mijloacelor
preventive
-comunicare ineficienta
9) Nevoia de a evita pericolele
• Manifestari de dependenta :
-oboseala
-anxietate
•Sursa de dificultate :
-lipsa informatiilor despre boala
-stare de neputinta ,slabiciune
4.3 Plan de ingrijire
Nevoia Diagnostic de Obiective Rol propriu/ Evaluare

ingrijire delegat
Pacientul sa Se va analiza In prima zi s-a
1)Nevoia de a fi curat, Carenta de igiena, efectuat toaleta
ingrijit si a proteja unul din factorii ce prezinte tegumente anamneza
si mucoase curate amanuntita . pacientului ,
tegumentele si influienteaza ajutandu-l si
mucoasele neputinta de a sprijinindu-l pe
sadisface nevoia Sa se simta in Se apreciaza starea
siguranta ,sa se generala a acesta .
este varsta inaintata
pielea fiind acomodeze cu pacientului .
mediul S-au ingrijit
sensibila ,mai putin unghiile , taindu-le
rezistenta la intraspitalicesc. Se va indeparta de
pe suprafata pielii cu atentie in
microbi si infectii . vederea indepartarii
Luarea de masuri stratul cornos
pentru ca pacientul descuamat prin depozitului
Din cauza varstei , subunghial ce
unghiile devin mai sa nu devina sursa efectuarea toaletei .
de infectii contine germeni
putin rezistente , patogeni ce ar putea
vulnerabile la nosocomiale . Ajuta la ingrijirea
unghiilor sanatoase da risc de
infectii . complicatii .
Sa fie echilibrat si le fereste pe cele
Alterarea unghiilor nutritional pentru afectate cu
favorizarea pansamente sterile . T.A:
s-a produs din 160/100mmHg
cauza mediului cicatrizarii
umed si carentei de leziunilor cutanate . Identifica impreuna
R: 19 resp/min
igiena . cu pacientul cauzele

Pacientul sa ce au dus la P : 90 p/min
Incapacitatea de a prezinte o stare de neglijenta igienei
se pastra curat din bine fizic si psihic . corporale . Ts: 37sC
cauza anxietatii ,
slabiciunii ,durerii . Efectuarea igienei Masoara functiile
zilnice . vitale
Necunoasterea de
informatii legate de Linistirea
igiena tegumentelor pacientului .
si a unghiilor , lasa
poarta deschisa
aparitiei infectiilor.
Vulnerabilitate fata S-a asigurat un

2)Nevoia de a evita de infectii datorita Pacientul sa Asigura conditi de mediu adecvat
pericolele altor boli pe care beneficieze de un mediu adecvate pentru evitarea
acesta le are . mediu de siguranta pentru a evita pericolelor .
. pericolele prin
Anxietate ,durere , accidentare . S-au luat masuri de
stare depresiva . Pacientul sa fie ferit evitare a
de accidente si Ia masuri sporite de transmiterii
Pierderea stimei de infectii . evitare a infectiilor .
sine si a imaginii transmiterii
corporale. Pacientul sa fie infectiei . Se urmareste in
echilibrat psihic . permanenta
Frica de complicatii Urmareste si pacientul .
Pacientul sa-si apreciaza correct
Predispozitii la alte sadisfaca nevoile potentialul infectios Pacientul s-a
infectii . fundamentale . al pacientului , adaptat la mediul
receptivitatea sa si spitalicesc .
Neingrijirea Pacientul sa aplica masuri de
corespunzatoare a beneficieze de izolare a surselor de Pacientul a fost
acestor infectii ce siguranta . infectie . informat despre
pot da complicatii. boala sa .
Sa se inlature starea Va stabili impreuna
Comportament de anxietate si cu pacientul planul
depresiv . durere de recuperare a
starii de sanatate si
Anxietate datorita cresterii rezistentei
afectiunii . organismului .
Furnizeaza
informatii cu privire
la boala sa
Comunicare Observa si noteaza

3)Nevoia de a comunica ineficienta cu Pacientul sa fie Linisteste bolnavul schimbarile
personalul medical. informat . cu privire la starea survenite :
de sanatate .
Agitatie ,confuzie , Pacientul sa fie -dispozitie ,
singuratate . echilibrat psihic . Explica scopul si
natura interventiilor -expresia verbala
Dificultate in Pacientul sa ce vor avea loc . si nonverbala .
comunicarea cu foloseasca mijloace
personalul medical. de comunicare Asigura un mediu Evalueaza
adecvate . de securitate , schimbarile
Insuficiente linistit. survenite in
informatii despre Sa fie ferit de comportamentul
boala si despre pericole . Recolteaza sange bolnavului fata de
evolutia ei in caz de pentru examenele alti pacienti .
netratare la timp . Sa se combata de laborator .
anxietatea si S-a administrat o
Teama de durerea . Da posibilitatea fiola de Algocalmin
complicatii . pacientului sa-si pentru combaterea
Sa comunice liber exprime nevoile, durerii .
cu asistenta sentimentele ,
medicala . dorintele ,ideile . In ziua urmatoare
se va institui un
Invata pacientul sa tratament
efectueze tehnici de medicamentos .
relaxare .
Antreneaza
pacientul in diferite
activitati care sa-I
dea sentimentul de
utilitate .
Supravegheaza
paciSe va face
toaleta locala .
Forta redusa din Pacientului i s-a

4)Nevoia de a se misca cauza varstei . Stabileste impreuna Se vor dezinfecta explicat analizelor
si a avea o buna postura cu pacientul unghiile . de laborator :
Postura inadecvata , nevoile de exeritiu
circulatie fizic . Va administra -VSH-11mm
inadecvata datorita tratamentul prescris
diminuarii Sa se foloseasca d e medic . Creatinina-
mobilitatii . tehnici de 1,1mg/100ml
destindere si Pregateste psihic
Dificultate in a se relaxare . pacientul in vederea Thymol-1 UML
misca din cauza efectuarii tehnicilor
durerii ,oboselii si Pacientul sa-si de ingrijire . Va fi pregatit
slabiciunii . mentina integritatea pentru examenul
tegumentelor in Ii explica radiologic si
Dificultate de a timpul activitatii necesitatea efectuarea EKG-
face activitati fizice. tratamentului . ului .

zilnice
Sa fie informat Ii explica Se va administra
despre rezultatele necesitatea tratamentul prescris
de laborator , efectuarii tehnicilor de medic :
despre examenele de ingrijire .
paraclinice ce vor fi -tratamentul topic :
efectuate si despre Asigura un mediu Calciferol
tratamentul instituit linistit pentru a
. avea confort . -Betametozon :e
aplica de doua ori
Informeaza Asigura igiena pe zi.
pacientul in caz de tegumentelor si
neclaritate unghiilor .entul . -Penicilina G 2ml
500 000UI la 6 ore .
-Ketotifen 2
capsule .
Pacientul va fi
ingrijit,i se vor
proteja tegumentele
5)Nevoia de invata cum Cunostinte Aplicarea la

sa-si pastreze sanatatea insuficiente . Pacientul sa Exploreaza nivelul indicatia medicului
acumuleze noi de cunostinte al de Betametozon .
Dificultate in cunostinte . bolnavului privind
dobandirea unor boala, modul de Administreaza cate
cunostinte despre Pacientul sa manifestare . o fiola din
afectiunea pe care o dobandeasca vitaminele B1 , B6
are . atitudini si Exploreaza ,Metospor.
deprinderi noi. masurile preventive
Nesiguranta si frica si curative ,modul La examenul
de necunoscut . Modificarea de participare la radiologic s-a
comportamen-tului investigatii ,la observat o
Neobisnuinta in fata de tratamant si procesul de transparenta
abordarea investigatii . recuperare . pulmonara crescuta
anumitelor actiuni , decolorare
pentru redobandirea Stimularea dorintei Stimuleaza dorinta incompleta sinusal
starii de bine . si interesului de a de cunoastere . costo-diafragmatic
participa la drept si stang ,
Lipsa de informatii. invatarea Identifica opacitati in banda
tratamentului . deprinderile gresite supradiafragma-tica
Dificultate in ale bolnavului . .
invatarea masurilor
preventive si Incurajeaza Hil marite difuz ,
curative . pacientul in conturate ,accen-
permanenta . tuate .
Il insoteste la Pacientul si-a

examenele recuperat
paraclinice . increderea in fortele
proprii si prezinta o
Administreaza buna dispozitie .

tratamentul prescris
. S-a efectuat
Invata sa-si aleaga examenul local la
imbracamintea nivelul unghiilor .
corespunzatoare.
Incapacitate de a se S-a efectuat toaleta

6)Nevoia de a se imbraca si dezbraca Pacientil sa Incurajeaza si s-a administrat
imbraca si dezbraca singur . cunoasca pacientul pentru a- tratamentul cu
importanta si alege o Betametozon si
Durere la nivel sadisfacerii acestei imbracaminte comprese cu solutie
unghial ducand la nevoi . adecvata . de acid boric si
incapacitatea Ketotifen .
indeplinirii acestei Pacientul sa se Noteaza interesul
nevoi . poata imbraca si pacientului pentru a Pacientul in urma
dezbraca singur . se imbraca si interventiilor si
Dezinteres fata de dezbraca . tratamentului
tinuta vestimentara. Sa fie sfatuit in a prezinta o stare
purta haine curate Pregatirea lenjeriei generala buna .
Imbracaminte si cat mai largi . la indemana
inconfortabila ce pacientului .
stanjeneste o buna Sa evite contactul
circulatie sangvina . leziunii unghiale cu Efectueaza igiena
haine sau substante unghiilor .
ce ar putea
complica afectiunea Administreaza
. medicatia prescrisa
de medic .
Ajutarea
pacientului . Supravegheata
functiile vitale .
Sprijinirea si
informarea acestuia
.
Circulatie Pacientul poate

neadecvata din Pacientul sa poata Stabileste impreuna efectua sadisfacerea
7)Nevoia de a se misca cauza diminuarii efectua nevoia de a cu pacientul , acestei nevoi .
si a avea o buna postura mobilitatii . se misca si a avea o nevoile de exercitii
buna postura. fizic , adaptate Invata noi
Dificultate de a-si capacitatii sale informatii despre
misca anumite parti Sa-si mentina fizice . tratament .
a corpului datorita integritatea
durerii ,oboselii , tegumentelor si a Educa in efectuarea I s-au inlaturat
slabiciunii . mucoaselor . tehnicilor de temerile cu privire
destindere si la riscul de
Postura inadecvata . relaxare . complicatii .
Sa-si poata efectua
Dificultate de a singur igiena Invata pacientul in S-au efectuat
face anumite unghiala. efectuarea unor badijonari cu
activitati zilnice. tehnici de ingrijire a solutie de acid boric

Sa fie echilibrat unghiilor . .
Frica ,anxietate psihic .
datorita riscului de Suplineste pacientul S-a administrat
complicatii . Sa-si mentina in sadisfacerea tratamentul cu
sadisfacute celelalte nevoii sale . Betametozon si
nevoi fundamentale Supravegheaza in Ketotifen .
. permanenta
pacientul si evolutia
Inlaturarea oboselii tratamentului .
si anxietatii . Efectueaza bai
caldute .
Informarea asupra Administreza
diagnosticului si tratamentul prescris
explicarea de medic.
tratamentului si
eficacitatii acestuia
.
Comunicare A incurajat
ineficienta cu Sa fie echiulibrat Asistenta pacientul si l-a
8)Nevoia de a comunica personalul medical. psihic . informeaza sfatuit .
pacientul cu privire
Insuficiente Sa foloseasca la tratamentul Actioneaza pentru a
informatii despre mijloace de medicamentos . recastiga stima de
boala si despre comunicare sine a bolnavului .
evolutia ei in caz de adecvate . Administreaza
netratare la timp . medicatia prescrisa Se administreaza
Sa comunice cu . tratamentul cu
Teama de personalul medical Betametozon si
complicatii . Verifica Ketotifen .
posibilitatile de
Sa aiba incredere in comunicare a
personalul medical bolnavului .
.
Supravegheaza in
Sa respecte permanenta
tratamentul bolnavul .
medicamentos ,
pentru a favoriza Ii creeaza un mediu
vindecarea . linistit .
Lipsa de cunoastere S-a administrat

a mijloacelor de Sa-si exprime Informeaza tratamentul topic
prevenire ce pot diminuarea pacientul si-l dupa o prealabila
9)Nevoia de a evita duce la anxietatii . asculta ori de cate dezinfectie a mainii
pericolele complicatiile z. ori are vreo .
zoster neintelegere cu
Sa-si exprime privire la S-a observat ca
Diminuarea stimei intelegerea fata de tratamentul unghiile incep sa se
de sine . ingrijirile unghiale . administrat . vindece .
Educa pacientul ca
Dificultatea de Sa aiba interes in dupa ce se Asistenta a
adaptare la ameliorarea starii externeaza sa evite informat pacientul
modificarea depresive si de obiceiurile de viata cu privire la

tegumentelor . oboseala . nesanatoase ce pot tratamentul prescris
contribui la si de durata si
reaparitia eficienta acestuia
Lipsa de cunoastere Sa-si exprime psoriazisului
a obiceiurilor cresterea stimei de unghial .
sanatoase de viata . sine . A masurat
Invata pacientul ca tensiunea arteriala :
sa respecte
Sa previna tratamentul . T.A :120/95 mmHg
reaparitia infectiei
unghiale prin Administreaza
indepartarea tratamentul prescris Pacientul prezinta o
obiceiurilor si monitorizeaza stare generala buna
nesanatoase . functiile vitale . .
Ajuta la nevoie
pacientul .
4.4 Epicriza
Pacientul se interneaza cu un diagnostic zona zoster,cu o stare generala alterata .Urmeaza

tratamentul sistemic cu medicamente orale si cu tratament local specific cu evolutie buna .Se
interneaza cu o stare ameliotata. Diagnosticul clinic stabilit in baza acuzelor bolnavului,
anamnezei, datelor obiective si explorarilor paraclinice este de zona zoster .
Tratamentul efectuat:
- medicamente pentru reducerea durerii (aspirina sau ibuprofen)
- medicamente antivirale, reduc durerea si durata bolii
- corticosteroizi, in combinatie cu medicamente antivirale, reduc durerea si durata bolii
- antibiotice aplicate direct pe piele, ce impiedica infectarea veziculelor.
Medicamente utilizate in tratarea nevralgiei postherpetice:
- medicamente pentru durere, aspirina sau ibuprofen
- antidepresive triciclice
- aplicatii topice, plasturi cu lidocaina
- anticonvulsivante, precum gabapentin
- corticosteroizi, precum prednison
- injectii ce blocheaza transmiterea nervoasa
- opioide, precum codeina si morfina.
Bibliografie :
CORNELIU BORUDEL,Manual de Medicină Internă Pentru Cadrele Medii-Editura ALL
LUCRETIA TITIRCA,Urgenţe medico-cliirurgicale. Sinteze. Editura Medicală. 1998
DR. GEORGETA AURELIA Tehnici speciale de îngrijire abolnavilor, Editura Didactică
ANTOANETA METAXATOS Pedagogică, Bucureşti, 1983
MARIA-OTILIA STĂNESCU
LUCRETIA TITIRCĂ
AGLAIÂ KYOWSSKI
NICOLAE CRANGULESCU
Dr. VIOREL MATEESCU CORNELIA NENCESCU
LUCRETIA TITIRCĂ
C AROL MOZACH
Manual de Medicină Internă Specialităţi înrudite şi îngrijiri paliative, Editura Bucureşti,
1998. Radiodiagnostic, Radioterapie şi Anatomie funcţională. Editura Bucureşti, 1997.
Breviar de exporări funcţionale şi de îngrijiri speciale acordate bolnavului Editura Viaţa

Românească, Bucureşti, 1997.
Tehnici de îngrijire a bolnavilor Editura 1974.

Zona Zoster

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Zona Zoster

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Zona Zoster Cioinaru Alexandra

Scoala Postliceala F.E.G

Rolul asistentului medical in ingrijirea pacientilor cu Zona Zoster

Capitolul I Anatomia si fiziologia pielii………………………………………..p.4

1.1 Anatomia pielii………………………………………………………………………p.4

Capitolu II Zona Zoster………………………………………………… …p.8

Capitolul III Rolul in ingrijirea pacientilor cu zona zoster……………………...p.11

3.2 Rol delegate………………………………………………………………………….p.12

3.4 Descrierea tehniciii punctiei venoase. Analize de laborator zona zoster………..….…..p.12

Capitolul IV Studiu de caz ………………………………………………….p.15

4.2 Grila de dependenta………………………………………………………………...p.18

4.3 Plan de ingrijire……………………………………………………………………..p.23

Cap1 Anatomia si fiziologia pielii

Pielea este un înveliş membranos conjunctivo-vascular care acoperă corpul în întregime

. Epidermul este structurat în mai multe straturi de celule

, constituite dinkeratinocite, printre care se mai găsesc melanocitele şi celulele

a.Stratul bazal sau germinativ.

b. Stratul spinos (malpighian)

Este format din 5 până la 8 rânduri de celule suprapuse, cu oformă poliedrică

- porţiunea de la nivelul papilelor dermice;

-este o patură conjunctiva densă

- în substanţa fundamentală,lângă ţesutul de granite se află fibrocite (care dezvoltă fibre),

- în reţeaua de fibre elastic şi colagene se găsesc vase sanguine, limfatice şi

numeroase terminaţii nervoase;

- se gasesc glande sudoripare si sebacee

-îndeplineşte funcţia de sprijin a dermului,protejează organismul de lovituri mecanice;

-este numit şi depozitul de energie;

-are grosime variabilă, în funcţie de zone(inexistent pe pleoape)

Anexele pielii sunt:

Cornoase: părul şi unghiile,

Glandulare: glande sudoripare şi glande sebacee.

1.5 Funcţiile pielii

-se produce prin procesul de keratinogeneză şi melanogeneză

Dacă nu ar exista această funcţie de regenerare ar fi imposibilă funcţionarea întregului

4. Funcţia de organ de simţ

5. Funcţia de menţinere a echilibrului internal organismului (homeostazia internă)

6. Funcţia de organ imunologic

8. Rolul endocrin al pielii

-este deţinut de capacitatea pielii de a sintetiza vitamina D subacţiunea radiaţiei solare.

9. Funcţia estetică a pielii

-se realizează prin caracteristicile specifice fiecărui tip de piele(seboreică, uscată,

Cap 2. ZONA ZOSTER

Zona zoster se dezvolta in etape:

Prodromul (inainte de aparitia eruptiei)

- poate apare inflamatia si sensibilitatea nodulilor limfatici.

Etapa activa (apare eruptia cu vezicule)

- durerea extrema, descrisa ca "ace infipte in piele" poate acompania eruptia

- veziculele se pot sparge, lichidul se prelinge si crusta apare in 5 zile; vindecarea

Nevralgia postherpetica (etapa de durere cronica)

- senzatie de arsura, durere intepatoare in zona afectata in cazul eruptiei recente

- durere persistenta care poate dura ani

- sensibilitate extrema la atingere

Zona zoster poate fi confundata cu alte boli cu simptome asemanatoare (eruptie si

De obicei zona zoster se diagnosticheaza in momentul aparitiei benzii de eruptie pe o

Imediat ce este diagnosticata boala, medicul decide inceperea tratamentului cu antivirale.

Tratamentele uzuale pentru zona zoster includ:

- medicatie antivirala, precum: aciclovir, famciclovir, valaciclovir, care reduc durerea si

- corticosteroizi, in combinatie cu medicamente antivirale, pentru scaderea durerii si a

- 2antibiotice aplicate direct pe piele, care opresc infectia bacteriana.

Tratamentul de reducere a durerii in cazul nevralgiei postherpetice include:

- antidepresive, precum antidepresivele triciclice

- anestezice topice, de exemplu plasturi cu lidocaina care amortesc zona

- medicamente anticonvulsivante (gabapentin)