Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
" ODONTOLO7A pqACUCA t lOonnNA" a fost alcdtuitd, reieEind din noul plan de studii Ei este des-
tinatii studenlilor facultdlii de stomatologie la obiectul "stomatologie terapeuticd". Scopul acestei luudi este
prezentarea studenfilor 9i medicilor stomatologi n unor aspecte moderne ale stomatologiei practice pentru uni-
asigurd nigte rezultnte pra:izibile, comparabile Ei rEroductibile. Acest
ftcarea intercenliilor terapeutice, care
manual conline 11 upitote. La elaborarea manualului respectitt au fost examinate minulios multe concepte
tradilionale, aalabile gi astdzi, dar a fost realizat un abord conceptual gi de bazd mateiald, conform etapei
contenporane de deanoltare a stomatologiei, au fost caracfurtzafu cele mai modeme materiale de obturalie etc.
Pentru a fi cht mai exact gi didactic, autorii au recurs la o bogatd bibtiografie.
prtmele capitole, care trateazd despre embiologia, histologia, anatomia funclionald a dinfilot, pot fi folositoa-
rer Eila catedra de anatomie normald gila cea dehistologie'
O atenlie speciald a fost acordatd expunerii prezentelor ceinfe, reguli Ei norme igimico-sanitate fafd de orga-
nizarea instituliilor stom.atologice cu profi) curatia-profilactic. Au fost indicate normatiaele de suprafefe, gama
de culori ale incdperilor, finisare a su?raferei perefitor, podului 9i pardoselei, precum gi cele de iluminare optimd'
ale temperaturii de confort gi umtitafiei, A prezentat instrummtail stomatologic modern, fiind date expli-
fost
calii riferitor ta oaiite modatitdli gi particutaritali de a-l tntrebuinla tn dependenld de situaliile clinice. Au fost
expuse principiile de bazd ale asEticii in stomatologia terapeuticd moilemd'
Au fostprezentate detaliat metodele de anestezie dentard, ftrd de care este imposibil de a efectua astdzi trata-
mentul inilolor eficient al afecfiunilor stomatologice rdspkndite.
Ei
Bnzele uriologiei practice au fost phnd nu demult studiate tn facultdlile de stomatologie conform
principiilor
clasice ale Doctorului Green Vardiman Black, prezentate tn cartea sa " A Work on Operatiae dentistry" pu-
'
blicatdin 7908. Ranlulia tehnico-gtiinfificd extraordinard gi succesele in industria materialelor stomatologice,
precum gi masioele de date gtiinfifue, oariate gi multilaterale au condifionat necesitatea reaizuirii conceptelor
tradilionale Ei trecerea la o stomatologie mai uuldtoare gi mai pulin inttaziad. Analiza detaliatd tn capitolul
,,Carilologie
Practicd Modernd" a tehnologiilor tradilionale (clasice) gi a celor aoansate se bazeazd pe studierea
aprofunditA a literatuii specializate tematice, gi pe sinteza celor mai importante ilate teoretice' Multd
atenlie a
- fost
acordatd metodclor de preparare ale caaitdlilor canoase clasice gi atipice de difeite clase, ftrd de cunoaEterea
des$ise, fi-
cdrora nu poli efectua actioitatea practicd in clinicd. Materialele de obturalie stomatologice au fost
ind fdcut accentul pe: caracteristici faico-chhnice, indicalii spre utilizare, posibile efecte asupra lesuturilor dure
mateiale obturare ile ultima gene-
derrtare gi apulpei. Au fost munfate, descrise amdnunlit Ei exernplificate de
rafie, in special cele compozite gi sistemele adezioe. Au fost examinate metodele de restabilire aformei anatomice
a dinfiloi, particulaitiilile obturdrii caaitdlilor carioase tipice gi atipice cu difertte mateiale. Au fost detaliat
erpuse importanla punctului ile contact dintre dinli gi metodele de a-l testabili. Au fost examinate erorile 9i
connpliufiile suroenite pe parcursul obturdrii dinlilor caiali gi analizate modalitdlile de a Ie anita'
in ,op,itotul "Endodonfie Practicd Modemd" au fost ilustrate amdnunlit particularitdlile topografue ale ca-
aitdlii coronare gi a canalelor radiculare ai dinlilor tenporart Ei permanmfi maxilari gi mandibulari, coraportul
'f;il:;y;ikY,iT|T::1',';ff::;::,x':nf"ffl":":#I:l;'fr!;::';#;#,i',';;:,::;,;";T:::
dele de a-I utiliza. Au fost ilustrate cele mai rafionale moduri de deschidere gi preparare a caaitdlii fiecdrui dinte
gi tehnica de permeabilizare a canalelor radiculare. Au fost prezentate etapele de tratament al pulpitei gi paro-
dontitei apicale, ftcknd. accentul asupra prelucrdrii instrumentale minulioase a canalelor radiculare, folosirea
remediilor medicamentoase moileme gi obturarea optimd a unalelor railiculare. Latncheierea capitolului
au fost
Pulpa cofonara..,....
Pulpa radiculard... .........48
Eibrele de reticulind 49
Fibre e\astice.....,...,...........,......, 49
Fibrele oxitalanice.. 49
Structura mauoscopicd a pu\pei......,..' 50
. stratul oilontoblastic....,...., 50
O ilontob las t e\e............ 50
. stratul sub o ilontoblastic 50
Zona externd.. 50
Zona internd 57
. stt atul centt al .......... 5L
Celulele pulpare 57
Fibroblastele...... 57
CelulaHohl. 57
Celulele ile ap drare.,. 52
Histiocitele.. 52
Mncrofagele 52
Plasmocitele 52
Mastocitele 52
Pericitele.., 52
Vasculaizafia sangtind a pulpei ilentate......... 53
53
54
54
.
funcfiaformatiod il
. cc
funcfia nutitia d...,,.
55
funcfia protectiad.,.. 55
.
funcfia ilefensiztd.....
. 55
funcfia reparatiad
. 55
funcfia inductia d......,.. 55
.
funcfia senzitiad. 5b
Senescenta smaltului.,.....
Senescenta 56
Reducerea ilentare.... 56
56
58
58
SENSIBILITATEA DENTIAIEI QI PIILPEI... 58
Ipoteza receptoare 59
Ipoteza stimuldrii nera o as e directe ...,.,.....,......... 59
Ipoteza hidr o dinamicd ............... 59
65
65
65
65
66
67
68
68
70
72
72
73
74
74
74
. Incisio ii malrilari....... ....,.,..,,....,,,.,. 75
lncisiuul
Incisioul 76
.--+ Incisiaii
. Incisioul central
......77
. Incisiztullateral infertor............ .....,,,,,.......78
Caninii.......,
-. Caninul 79
........,.,.,...,........ 80
Caninul 87
2.4. Grupul lateruIi..
83
a
83
84
86
. Premolaii infeiort........ 87
. Prtmul premolar inferior. 87
. Premolarul alll-lea inferior ............,.. 90
+ Molaii..... 92
. Molarii supertort.....,.,
92
. Primul molar superior [maxilar].,.,.,,,.........
94
. Molarul al ll-lea maxilar.....,,.
98
. Molantl al lll-lea superior (molarul de minte) 700
. Molaii inferiori ...,... ..............701
...254
255
255
255
256
256
256
..................... 257
353
6.2. Amputafia depitald a pulpei (pulpotomie deaitald)-...,
355
6.3. Extirpafie deaitald a pufiei (pulpectomie deaitald)..--
356
6.4. M eto ild ileu it al d combinat d
7. ETAPE DE TRATAMENT AL PENIODOA]:ilTEI
357
APICALE (A.Terehoa, C. N dstase) ...........'....1........
iNAII\TTE DE INTERVEM,flA
- -DESCHIDEREA CAVTTATII DINTELIil
8,
360
inroobovn cA @.reienoo, C. N dstase)
9. PRELUCR,4REA INSTR I,IVTENTALA A CAN ALULUI
364
364
36s
367
368
369
370
377
7
10.7. Lungimea calculatd a ilintelui Ei a tdddcinii........"'
70.2. Meto da t actil d........
70.3. Metoda "conttilot dehAftie" ....
L0.4. Meto ila radiolo gicd .
70.5. Metoda clinico-radiologicd
70.6. Metoda electrometricd [sau electronicdl
......375
11. PREPARAR EA CAI\IALELOR RADICULARE (A.T erehoo, C. N dstas e) .........376
Meto ila apico-coronard ........,..'..,.. " .................377
378
Meto da,, crown down".....,.....
Metoda ,,step back-steP ilozon" -
Conceptulforfei echilibrate
T2.PRELUCRAREA MEDIC AMENT O AS A A CAN ALEL O R
RADICUTARE (A.Terehoo, C. N dstase) .. ......................-.. 382
ep t i c d a c an alului railicular 383
12.7. P rclu cr ar e a arttis
..........383
72.2. Irigarca canalului railiculan.............
72.3. P ansamente antiseptice.......
ruiliculatd proaizorie 384
72.4. Obfiirarea ...
ti..i,. Ut"toa" fizice de preluLrore meilicamentoasd a canalului tailiular.
384
ti,.ai, cto"1llior"o rr*"diilor meilicamentoase pentru prelucrarea canalelor
386
railiculare.....
73. MATERIALE PE TIRU OBTURAREA CAI"I ALELOR
388
388
390
391"
397
392
392
393
393
394
394
7
RADICULARE (V. Nicolaiciuc, C. N dstase) ......
396
74.1. Metoila obturdrii cannlelot tailiculare cu paste sau ciment"'
...........M7
BIBLIOGRATIA
DEZVOLTAREA DtNTtLOR
gl Generalitifi
P--ttt omului Parcurg o cale lungd de dezvoltare, a cdrui inceput este raportat la sfAr-
Eitul lunii a-2-a a vielii embrionare, 9i dureazl,cativa ani dupd eruplia ctinlil,or.
Procesul respectiv poate fi impdrtit ln doud etape mari: perioada'dezvottarii intraalve-
-
olare qi perioada dezvolterii extraalveolare.
Eruppa dintelui se prezintd a fi aici un moment crucial. Chiar dacd o bund parte din
procesele evolutive / de dezvoltare/ decurg in perioada afldrii mugurelui d.eniar in os,
dezvoltarea dintelui la eruperea lui nici pe depuit" nu este finalizatx.
Coroana in perioada respectivd, degi se caracterizeazil prin forma sa finald, dar con-
.
finutul sdrurilor minerale in smal! mai este ifrcd sXrac, gi deaceea el, smalful, este numit
imatur. Rdddcina dintelui in acest moment este destul de scurtd" orificiul apical al dintelui
(foramen apicis funtis) - larg deschis, pulpa radiculard se deosebegte prin forma qi caracte-
rul papilei mezodermale.
Dupd erupfia dintelui are loc depunerea de mai departe a sdrurilor minerale din salivd
in-smalf. Procesul respectiv se numegte maturarea smilgrlui. Rxddcina cregte in lungime,
micul canal pulpar se irgusteazd in urma apozifiei dentinei, apexul radicular se tnctide.
La dezvoltarea dintilor participd doud
lesuturi embrionare - ectodermul gintezodermul.
Partea ectodermald a dinlilor reprezintd o derivatd filogeneticd a cuticulei, la fel ca gi
pdrul, unghiile sau solzii cutanali la pegtii din familia t"clirrilor, care reprezintd, propriu
spus, dintii in forma lor cea mai primitivd.
. Cea maimare parte-a lesuturilor dentare are origine mezodermald, gi doar smalful igi
ia o^riginea din epiteliul ectodermal.
In dezvoltarea dintilor pot fi deosebite trei stadii (sau perioade):
> I perioadd
- aparilia gi formarea rnuguilor dentari;
> a II perioadd
- diferenlierea mugurilor dcntari;
>a III perioadd - histogmeza lesuturilor dentare.
mantin gi papila dentard, se consolideazd' Modele de lame dentare (aspect inferior, dinspre
cuprinzand mugurele dentar ln dezvoltare' dmtard cu 10 mu-
lesutul conitunctia): A.lamd
foimAnd o membrand densd din lesut con- 'guri ai dinlilor deciduali; B.lamd denturd cu 10
'sacul dentat saufoliculul ilentar'
'iunctiv
ln acest moment g''tbernaculum dentis este
"muguri
ai dinlilor deciduali, ale cdror organe ada-
*aitint au forma unei cupe satt clopot
singura legdturd a mugurilor dentari cu nY-
xila"rul, caie ii menline ln alveolele osoase in
formare.
Cu aceasta se finalizeazd I stadiu de dez-
voltare a dintelui - formatea gi izolarea rnugu-
rilor dentari.
Fiecare din acegtia constd din:
> organul smalliar, care asigurd for-
marea smaltului;
> popito dentard,care formeazd
denti-
na gi pulPa dintelui;
1 qilb'
> sacul dentar, care formeazd cementul radicular, aparatul ligamentar,
baza osoasd
a procesului alveolar.
Small
Dentini
Pulpl
Cement
Sac
Periodont
Se incepe cdtre finele lunii a 4-a de viald intrauterind. Inilial incepe sd se dezvoite den-
tina, apoi - adamantina gi pulpa dentard.
Cementul gi dentina radicularX se formeazd cdtre a 4-5-a lund de viafd postnatald,
atunci cAnd are loc dezvoltarea rdddcinilor dinfilor temporari.
La stadiul de histogenezd coletele organelor adamantine sunt germinate cu mezenchim
gi resorbate treptat, pierzAnd legdtura cu lama dentard. In lama dentard apar multiple
orificii, lama respectivd cdpdtAncl un aspect fenestrat sau perforat. Rdmdn neschimbate gi
cresc doar portiuniie posterioare gi marginea inferioard ale lamei dentare, din care se vor
dezvolta dintii permanenti.
in perioada prenatald din componentele primordiului dentar se dezvoltd lesuturile din-
telui matur, la inceput - inilierea gi dezvoltarea doar a coroanei dentare, iar mai tArziu
(in perioada de erupfie) - qi a ridlcinii/ r;ldicinilor.
smal;ului.
La inceputul amelogenezei se modificd polaritalea fizi-
ologicd a ameloblastelor: nucleele lor incep a se deplasa din
porliunile interne ale celulelor spre cele externe (spre pulpa
brganului smalliar), iar organitele celulare se migcd ln direc-
(spre dentind), ocolind lin nucleul.
' opusd
lia
Sinimbarea polaritdfii celulelor adamantoblastelor se da-
toreazd depuneiii la vArful papilei dentare a unui strat de
dentin5, care ,,deconecteazd" celulele de sursa de alimenta-
re de cAndva, - vasele sangvine ale papilei dentare. Din acest
moment afluxul de substanle minerale sau de altd naturd cdtre
adamantoblaste se produce dinspre vasele sacului dentar.
Prin aceasta se finalizeazd maturarea celulelor.
Enanreloblastele mature seamdnd cu dentinoblastele: 1' orgarutl pulpo-adamantin;
1) sunt gi ele inalte gi prismatice , 2' stratul intern al celulei ena-
2) sunt deasemenea orientate perpendicular fa,td de su- meloblastului;3' stratinterme-
prafaladintelui, diar al celulelor pavimentoase
3) prezinti pe suprafafa apicali, orientatd cdtre dentind., tn i rhnduri; 4. stratul extern
o prelungire digitiformd, prin care se incepe secrelia compo- aI celulelor pavimentoase
nentelor adamantinei.
ln dezvoltarea smalfului se obignuiegte de a deosebi doud faze:
. gi
forrnarea matricei organice a prismelor smalliere
. mineralizttren lor primara.
MaLuralia smalfului constd in mineralizarea definitivd a prismelor sma$iere.
Pe parcursul primei faze de dezvoltare a smalplui fiecare adamantoblast se transfor-
mX in urma unor modificdri complexe firtr-o prismd adamantind. Acest proces debuteazd
prin alungirea porliunilor apicale ale adamantoblastelor, orientate spre dentind, gi forma-
rea la capetele sale a unor expansiuni protoplasma-
Faza a ll-a
tice scurte - prelungirile Tonrcs'
Papila dnntari
Anume aceste prelungiri gi fornreazd prismele
adamantine.in protoplasma adamantoblastelor apar
granule de secrelie specialH, care se deplaseazd in celuli
fibra Tomes, - ele impregneazl. cu substanla sapris- formatoare
mele adamantineincurs de formare. deniind
Concomitent cu aceasta din contul transformd-
rii ectoplasmei adamantoblastelor apare substania
interprismaticd aglutinantX a smalfului. Ea acoperX
prelungirile Tomes, gi se contopegte cu membrana
preformatiad (saa joncliunea nmelo-dentinard), care se'
va$
pard celulele organului adamantin de dentind.
CAnd lungimea prismelor proaspdt formate atinge o valoare de cca 20
;rM, ele incep,
la fel ca gi substanla interprismaticd ce le lnconjoard, sd se impregneze cu sdruri minerale,
acest proces fiind orientat de la suprafald spre centru. tn procesul de formare a prelungi-
rilor Tomes gi a transformdrii lor ln prisme smalfiere se observd un ritmnictemeral
/de24
oref tn activitatea adamantoblastelor Aceasta se manifestd pe secliuni transversale prin
sfrii (alternarea unor benzi tntunecate gi deschise Ia culoare).
Procesul de maturatie ,, a smaltului dureaz6, in jur de trei luni gi se termind prin redu-
cerea in fesuturile lui a continutului de apd, substanfe organice, iir acumularea gi cristali
zarea sdrurilor minerale.
3. Dezooltarea rdildcinii gi cementului dintetui deruleazd cu pufin lnainte de eruptia
dintelui, adica tr perioada postembrionard. La acest moment coroanele dinyilor aeciallU
sunt ln mare parte formali,
Deasupra stratului de smal!, ce imbracd coroana dentard, sunt amplasate resturile de
organ adamantiry care constd din cdteva rAnduri de celule epiteliale pavimentoase.
Acestea sunt aSa numitul epiteliu adamantin redus, care este strAns atagat de small gi
este- remanent pe suprafala coroanei dentare pdnd la erupfia acestuia (membrana Naxnyihl.
Modificdnle regresive ale organului adamantin nu #ecteazd marginile lui, adica iceie
porliuni, unde celulele adamantine interne trec in epiteliu adamantin extern.
Marginile organului adamantin nu numai cd nu sunt supugi atrofiei, ci, din contra,
manifestd semne de proliferare gi se transformd ln aga numiti teaca epiteliald Hertuig.
Aceastd teaca epiteliald este constituitd din doud rAnduri de celuie ale organulu"i ada-
mantin - interne gi externe, care strdns contacteazd intre ele.
Pulpa organului adamantin gi stratul lui intermediar aici sunt absente. Celulele ada-
mantine interne rdmAn joase ln teaca epiteliald Hertwig, 9i nu se kansformd in aclaman-
toblaste. Teaca epiteliald concreqte addnc in mezenchimirl subiacent, separAnd acea porti-
une/ care va merge pentru formarea rdddcinii dentare. Celulele mezenchimale ale pipiiei
dentare, care tapeteazd din interior teaca epiteliald Hertwig, se transformd tn odontoblas-
te, care participd la formarea dentinei radiculare.
Dupd formarea dentinei rdddcinii dentare teaca epiteliald Hertwig germineazd cu ce-
lule mezenchimale ale sacului dentar,lgi pierde continuitatea se friimenteazd intr-un
9i
gir de resturi epiteliale.
In rezultatul acesfui fapt celulele mezenchimale ale sacului dentar intrd in contact di-
rect cu dentina rdddcinii.
Ele se diferenliazd in cementoblaste, care incep sd depund cement pe suprafala radi-
.
culard.
Cealaltd parte a sacului dentar, ce inconjurd rdddcina clentard in formare, servegte la
-
f ormarea periodonfiului.
Orificiul apical larg al canalului radicular se lngusteazd treptat gralie depunerilor no-
..
ilor mase de dentind gi cement, dar acest proces d-e formare a^apeiului nu ie termind ln
momentul erupliei dintelui, 9i continud incd mult timp dupd aceasta. in dinlii multiradi-
culari decurge o evolulie a riddcinilor mult mai compiexa.
Canalul radicular initial unic al acestor dinfi se desparte in procesul dezvoltdrii ln 2-3
canale, - in dependenld de tipul dintelui.
La a 5-a runx de
","9n
r"l?1il""ttfi?ii:iiilil:Tiffi:*ilor incisivlor, caninlor
si
premolarilor permanenfi. Acegtia se formeazd de-a lungul marginii i,nferioare ai lamei
{entare inapoia fiecdrui primordiu de dinte decidual. Oinlii perrianen}i inlocuiesc dintii
deciduali corespunzXtori (molarii sunt substituili tle premoiarr;. Nidu,tir'*olarilor p"r-u-
nenti se produce pe mdsura cregterii gi lungirii lamei dentare.
Dintii permanenli trec prin aceleagi stadii, ca gi la cei deciduali.
.,!l+li',.,!,..
:l:rll,lb
t#;;e{4F
Perioada debutului aparifiei primordiilor dinlilor permanenfi
( Eidmann):
6... ...17 sdptdmAni 4... ... nou-ndscut
'1.
23 siptdmdni 5... ... 10luni.
-1......
3... ...24 s5ptdmAni 7... ... 9-10luni.
8... ...5 ani.
ss ERUPTIA DINTILOR.
incd pAnd la schimbarea dinlilor, la a 6-1ea an de viai5, erup molarii permanenli I in-
feriori,iir apoi cei superiori. Coroanele molarilor permanenli I inferiori 9i cei superiori se
instaleazd intr-un raport oarecare una fald de alta.
Conform acestor dinli are loc ,,ataniatea" 9i ,,instalarea" celorlalli dinli permanenfi'
Deaceea coraporturile primilor molari ai arcadelor dentare superioard 9i inferioard se nu-
mesc ,,cheia de a sistemului dentar. Un timp oarecare
acegti dinfi permanenti funcfioneazd impreund cu dinlii de-
ciduali.
Dar fir curdnd incepe schimbul dinfilor: dinlii deciduali
cad, fiind inlocuili de cei permanenfi. primii sunt de obicei
inlocuili incisivii mediali (aI 7 - 8-lea an de viafd), iar apoi in-
cisivii laterali (aI 8 - 9-lea an de aiafd). in curAnd dupd iceasta
incep sd erupd premolarii 9i caninii, iarlal2-I3 ar:d schimbul
dinfilor este finalizat.
ln urmdtorii 2 ani arcadele dentare sunt fortificate pnn
eruperea molarilor II permanenfi, iar dupd 20-25 ani irncep sd
Schema poziliei dinlilor in
p er io ada s chimbului ace stora
erupd gi dinfii de minte (molarii ilr)
Este natural, cd la eruperea molarilor acest proces de di-
strucfie a riddcinilor dinfilor deciduali este absent, deoarece ei nu au predecesori gi erup-
lia lor decurge sirnilar cu cea a dintilor deciduali obignuiti.
Drept excepfie servesc dinlii de minte ai cdror eruplie frecvent e dificild datoritX po-
zitiei lor anatomice.
Mecanismele cie eruptie a dinfilor substituenii au un gir de particularithti, deoarece
sunt realizate concomitent cu resorblia gi cdderea aitrgitor de lapte. Mai mult ca atdt, dinlii
substituenli au o structurd anatomicd speciald, care contribuie la eruperea lor canalul
-
conductor, care conline gubernaculard.Nidafia unuiistfel de dinte per-
lsf-,nymita_coardd
manent este arnplasatd inifial in alveola osoas5 comund impreund cu predecesorr1i lrri
temporar. Mai apoi ea este inconjuratd in totalitate de osul llveolar, exceptAnd un rnic
canal, care conline resturi de lamd dentard gi
lesut conjunctiv. impreund aieste structuri
poartd denumirea de coardd gubernaculard;se presupune cd ulterioiea contribuie la migca-
rea orientatd a dintelui permanent pe parcursul eruperii acestuia.
Pe mdsurd ce dintele permanent incepe deplasirea sa verticalx rapidd, el exercitd
o
presiune-asupra osului alveolar, care lnconjoard dintele decidual. ln urma acestei presiuli
fir lesutul conjunctiv, ce separd coroana dintelui permanent de alveola dintelui decidual,
se
diferenliazd osteoclastele, care se implicd activ in procesele de resorblie a tesutului osos.
Coltinudnd deplasarea verticald, dintele perm-anent incepe sd exerciteo presiune asu-
pra rdddcinii dintelui decidual. in tesutul cbnjunctiv in jurul ultimului deasemenea se
diferenfiazi osteoclastele (mai exact - odontocl'astele), cari pornesc sd resoarbd rdddcina
dintelui decidual. Aceste celule polinucleate apar, probabii in urma fuziondrii celulelor
mononucleate ale liniei macrofag(al)e. Ele se afle pe suprafapa rdddcinii dintelui lnlacune
gi se caractetizeazd prin dimensiuni mari, gi prezenga unui'lizereu mic gofrat,
format de
ale citoplasmei. Ultima contine o nrulfime cle mitoconclrii gilizozomi. Etapa
9x51e-1ce11e
initiald de distruclii a tesuturilor radalinii dintelui (cement 9i dentind) de cdtre oclon-
toclaste include demineralizarea lor; ulterior are loc distructia extracelulard gi digestia
intracelular5 a produselor de descompunere a matricei lor organice. La resorbpia deitinei
procesul de diskucfie_a acesteia se accelereazd in urma faptirtui cd prelungirile odonto-
clastelor se inserd profund in tubulii dentinari.
Localizarea poriiunilor inifiale de resorbfie a rdddcinilor dinlilor de lapte depinde
amplasarea nidafiilor predecesorilor sdi permanenti: la incisivii ji caninii temporari ea
debuteazd in regiunea apicald dinspre ora1, h molaiii temporari pe suprafaga interradi-
-
culard.
Procesul de resorblie a rddicinilor dinlilor de lapte incepe cu mult mai inainte de
eruplia dinlilor permanenli corespunzdtori gi decurge foarte lent.
Perioadele de resorbfie sunt succedate de perioade de repaus in activitatea osteoclas-
telor, care se caracterizeazd prin aparifia cementoblastelor gi depunerea de cement sau
i;.1[::rh
i$#-i*{tr
de lesut osteoid pe suprafala dentinei distruse. Dat fiind faptul, cd cantitatea lesutului
resorbat de obicei este mai mare decdt cea a lesutului nou-format, procesul de distruclie
a dintelui de lapte avanseazi'necontenit.
pulpa dinteiui de lapte nu numai cd pdstreazd mult timp viablitatea pe parcursul
resorb,tiei sale, dar 9i particlpa h procesell de distruclie a dintelui' in ea se diferenliazd
celule osteoclastoide iodontoctaste), .ut" realizeazl resorblia predentinei 9i dentinei din
partea pulpei dentare. Procesul debuteazd in riddcini, gi cuprinde pulpa coronari'
' Oisiruclia periodontului al dintelui decidual se desfdgoard intr-un rdstimp foarte scurt
gi clecurge'in absenga semnelor inflamatorii. O parte importantd de fibroblaste mor prin
apoptozl 9i sunt absorbite de fibroblastele 9i macrofagele vecine' -
'
pana h urmd, din dintele de lapte nu rdmAne decAt coroana golitd, care este ugor im-
pinsS spre afard de dintele permanent in cregtere, sau cade deja la o acfiune mecanicd
ugoard
" asupra ei.
i1 u.uurtd fazd se poate produce o hemora gie (frecaent slabQ, sursa fiind vasele sang-
vine mici. Jesutul de granufafe, format in locul de amplasare a coroanei, rapid se epiteli-
zeazd,.Adesea, incd pdnd la cdderea coroanei, sub ea cregte epiteliul, care tapeteazl'
suPrl-
fala lesutului conjunctiv subiacent. in acest caz indepdrtarea coroanei nu este insolit6 de
afectarea integritdfii membranei mucoase.
Cdderea ai""!n.it temporari decurge, de reguld, si*9q. h hemiarcada dreaptd stdn-
qi
gd a fiecdrui maxilar, - la fete mai repede decAt la bdiefi. ExceptAnd molarii 2, dinlii man-
iibolui cad mai timpuriu decat dinlii corespunzdtori ai maxilei.
Uneori pdrfile ricticulare ale dingilor de lapte se afld ln.lfara cdilor de deplasare a
primordiitor dingilor permanenli, qi pot evita, in urma acestui fapt, resorblia' Astfel de re-
,t rri, ul"et rite din dentina $i cement, sunt capabile de a se pdstra in interiorul maxilarului
pe parcursul unui timp indelungat. Cel mai des ele sunt legate de premolarii permanenfi'
Resturile radiculare sunt de obiiei inconjurate din toate pirlile de lesut osos, de careele
sunt adesea atagate. Adesea ele sunt ,,momtate" ln straturile groase ale cementului celular'
Treptat deruleazH distruclia resturilor radiculare gi lnlocuirea lor cu lesut osos. Dacd aces-
tea ie afld in apropierea suprafelei maxilare, ele pot fi, ir final,-indepdrtate.
Dinlii temporari pot persista pe parcursul timpului, care depdgegte durata existenfei
lor normale. Deoarece factorul principal, care condilioneazd cdderea ditelui temporar,
cd ln cazul
este presiunea dintelui p"r*urr"ttt substituent aflat mai adAnc, este evident
absenlei sau anchilozarii lui, dintele temporar se va pdstra ire decursul unui timp
inde-
lungat.
iipru.ong"nitala a dinfilor permanenli 9i persistarea celor temporari cel mai des se
descoper6 in segmentele lateralL ale maxilei. Dintele temporar se poate pdstra in
urma
anchiiozei, care apare in urma unei leziuni locale'
osos,
Aceastd leziune provoacd resorbgia rdddcinii gi formarea ulterioard a fesutului
care fixeazd dintele de fundul alveolei.
Aga dinfi impieclicd eruplia normald a dinlilor permanenli substituenli 9i urmeazd
a
fi extragi.
Viitlrul dinlilor temporari pdstrafi este variat: unii din aceqtia exercitd un timp inde-
lungat funcfia sa, pe cand alfii^- se distrug. Rdddcinile lor scurte sunt inapte de a rezista
soliiitArilor'masticatorii considerabile gi sunt suPuse resorbgiei.
DupX cdderea coroanei dintelui de lapte in alveola dentard este posibil, de regul6,
de-
celarei cuspizilor sau marginii incizale a dintelui permanent corespunzdtor'
Ultima Lruplie a dinteliri, care s-a inceput din momentul avansdrii dintelui spre cavi-
tatea bucald giiormarea ganlului gingiaal, continud, fir esenfd, toati viala.
Cregterearddicinilor 9i edificarei apexurilor lor se finalizeazd treptat pe parcursul a
3-4 ani.
Pe mdsura abraziei marginii incizale sau suprafelei masticatorii fiecare dinte conti-
nud tot mai mult sd avanseze, aliniindu-se dupd nivelul marginii masticatorii a arcadei
dentare. in caz de absenld a antagonigtilor el poate depdgi acest nivel.
De aici insdgi nofiunea de ,,colet dentar" (adicaporfiunea dintelui, aflatd in afara alaeolei,
dar anume tn gingie) este modificatd pe parcursul vietii.
Reiegind din aceastd erupfie treptatd se schimbd gi noliunea de
,,coroand a dintelui,,
Coroand anatomicd noi numim porliunea dintelui, acoperitd de smal1, iar cea
fun clional d
- este partea dintelui, care proemind in cavitatea bucal5 pi, in consecintd, poate contacta
direct cu alimentele tri turate.
Inilial coroana funcjionald este mai micd decAt cea anatomicd, dar apoi ele coincid. pe
mdsura abraziunii dintelui coroana funcfionald devine mai mult anatomicd.
Concomitent cu aceste schimbdri ur" io. abraziuneapunctelor de contact de pe supra-
fetele proximale ale cotoanelot, iar in consecinld - apropierea coroanelor gi deplasar"u lo,
treptatd spre ?nainte, cu scurtarea arcadelor dentare.
Mecanismul de eruplie a dintelui, adica condiliile, care duc la aparilia coroanei dintelui
-
deasupra suprafetei procesului alveolar, este complex. in legatuid cu aceasta, au fost ex-
puse multe gi variate teorii. Majoritatea lor atrag atenlia doaiasupra unui factor oarecare,
in consecinfd nefiind capabilS sd_ofere o opinie integrd a mersului deplin al acestui proces
complex, care este eruptia dintelui.
Teoriile existente de eruplie a dinfilor urrneazd de a fi divizate in doud grupuri:
1. unii considerd, cd eruplia se efectueazd, din cantul dintelui ittsuEi:
Teoria radiculard. Conform acestei teorii cauza eruptiei dinlilor este cregterea, edificarea
gi dezaoltareardddcinilor acestora. Se considera, cd rdddcinile fir cregtere
ai dinfilor de lapte
se sprijind in fundul imobil al alveolei osoase gi ca gi cum ar expulza dintele din ea.
Aceastd teorie nu este in stare sd explice mecanismul migcdiilor complexe ale primor-
diilor girurilor de dinti interiorul maxilarului.
fi:r
Se cunoagte, de exemplu, cX primordiile molarilor superiori permanenfi inilial sunt
orientate cu fala masticatorie nu spre jos, ci postero-jugal.
, -In procesul eruptiei acegti dinfi, cobordnd cu fata masticatorie spre jos, ocupd pozilia
definitivd, corespunzdtoare.
Cauzele acestui fenomen nu pot fi explicate doar prin cregterea rdddcinilor.
Mai mult ca atAI, presiunea rdddcini asupra fundului alveolei va provoca resorbtia
lesutului osos, il:l urrna cdreea ea va fi inaptd de a asigura funclia de suport, postulatd de
teoria prezentatS.
La fel de enigmaticd se prezintd a fi gi eruplia caninilor superiori permanenti, ai cdror
primordii sunt nidafi sub orbitd.
Distanfa, parcursd de coroana caninului in timpul erupfiei, depdgegte considerabil
-lungimea propriei rdddcini.
Cgntra teoriei prezentate se pronuntd cazurile de relinere
[frAnare] a eruptiei unor dinli
cu rdddcini suficient de formate, precum gi cazurile de eruplie a unor amp." tada.itti r.rrr-
te subdezvoltate, cAnd dintele erupe din alveold absolut nu din cauza cregterii rdcldcinii.
Aceste date clar demonstreazd, cd erupfia dentard nu se incad.reazd.In.limitele teoriei
radiculare.
asigurS erupfia.
Existx o opinie, preculn cd aceastS tracliune poate apdrea nu in
urma contracliei fibro-
blastelor, ci ca rezultat al migratiei acestora'
variantd a ipotezei
O conclilie necesard p"rltit aplicarea corecti a tracfiunii in aceastd
e amplasarea oblica a fibrelor
privincl tracliunea perioionfhilui, ca gi in cealaltd variantd,
periodonliului.
Perturbarea clezvoltdrii sau afectarea periodonliului stopeazS eruplia gint+i:
Teoria alaeolard. Conform acestei teorii, diniele este expulzat din
alveold de cdtre
mdduva osoasd.
qi migcd din loc
Inilial mdduva osoasa proliferea"S sub formd de granulalii in alveold
dintel6, umplAnd cu acestua spaliul eliberat. Granulaliile respective se osificd 9i producin-
iar aceastd ingustare fmpinge dintele spre ocluzal'
gustarea alveolei cu osul nou-format, .
dentare, plecum creqterea tensiunii intrapapi-
Proliferarea osuluipe fundul alveolei 9i
verticald a dintelui spre
lare, reprezintd factoriimportanfi, care contribuie la deplasarea
' ::, partea ocluzald.
' suficientd a mecanis-
Du, acegti doi factori nu pot servi de sine stdtdtor drept explicalie
mului de avansare a coroanei tr:r dezvoltare'
Fdrd a nega in mecanismul erupliei dinlilor importanla aspectului
proliferdrii 9?ou:"
a cregterii tensiunii intrapapilare, A.91. Karq dX o explicalie
pe fundul alieolei dentare 9i
simpH pentru deplasarea dintelui in timpul erupliei' . .
Primordiul dentar in cregtere apasd asupra zuprafelei interne a marginilor
apohzei
alveolare gi provoacd aici o resorblie a lesutului osos'
alveolare ql la vAr-
Concomitent cu aceasta pe suprafafa extern6 a marginilor apofizei
ful ei se depune un strat nou de os'
gi stau la baza creg-
Aceste d.oud procese - resorbfia 9i apozilia lesutului osos insolesc
-
dinlilor temporari.
Resorbfia lesutului osos pe suprafata internd a marginilor crestei alveolare
elibereazd
spaliu pentru dezvoltarea gi cregterea ulterioard a dintelui, gi totodatd produce
diminua-
rea rezistentei lesuturilor t:r calea coroanei primordiului dentar
Cu toate acestea, cregterea tensiunii intrapapilare gi apozifia
fesutului osos pe fundul
alveolei impun mugurele dentar de a inainta spre sectoare cu rezi.stentd minord, gi
anume
- spre marginea apofizeialveolare
Procesul de remodelare-gi resorbfie a osului, dupd A.fI. Karq, explicd gi mecanismul
de rotire a primordiilol molarilor superiori permanengi, care se rdsucesc
cu coroanele fur
jos, spre planul ocluzal.
t."u.t,? "e explicd prin faptul, cd resorblia osului, care provoacd diminuarea rezisten-
. . dintelui
lei in proces de eruptie, poate fi remarcatd numai li vArful apofizeialveolare, dar
nu gi la peretii ei laterali.
Deaceea mugurii dentari ruleazdcu suprafata sa masticatorie ln direcfia
sectoarelor cu
rezistenld minord, adica spre marginea apofizei alveolare.
Procesul de remodelal" gl g" resorblie a osului, dup6 A.fl. Karq, este accelerat
prin
acfiunea unor factori excitanfi funclionali asupra osului acoperit de gingie,cu
ajutorul unor
mici obiecte dure, cu care adesea copilul iritd involuntar iocul reienlei dinielui, proclu-
cAnd in final eruplia lui.
de eruplie a dintilor, reprezentAnd o etapd importantd a dezvoltdrii siste-
fr.ocSsul
mului dentomaxilar, nu poate fi redusd doar la acgiunea faciorilor locali, despre care
s-a
vorbit pdnd acum.
_ La fgl cadentare
$i toate procesele /fenomenele / biologice, procesele de formare gi cregtere a
gi paradentare deruleazd sub acpunea unor factori neuro-umorali
lesuturilor din
partel intregului organism gi a conditiilor mediului ambiant.
Afecliunile glandelor endocrine, in special a hipofizei, glandei tiroicle etc. produc tul-
-burdri importante ale eruptiei.
. -Afecliunile Senerale ale organismului, ln special rahitismul, deasemenea exercitd o
influenld manifestd asupra eruptiei dinfilor.
@
HtsToLoGtA DtNTtLOR
Generalitigi
Dinlii sunt nigte organe dure, care asigurd rugumarea alimentelor. Ei sunt necesari dea-
semenea pentru o vorbire clard gi asigurd o funclie estetici oarecare.
Dintele constd din pdrti dure gi moi. in pariea durd a dintelui sunt deosebi te smalful,
dentina gi-cementul; partea moale a dintelui esie reprerentatd de aga-numitapulpd.
Dintele este fixat in alveold cu ajutorul periodonliului, pe care il gdsim sub formd
de
fantd ingustd,localizatd in spaliul dintre cementul radicularii lama coirpactd
a alveolei.
FirX cunoagterea structurii histologice a
lesuturilor dinteiui este imposibil de a intelege
mecanismul de aparilie/formare gi evolufie a schimbdrilor morfopatoiogice in
din1i, de"a
determina seleqia instrumentelol genlru preparare, forma cavitdlii mo?urile
9i de J o pre-
Para/ Precum gi alegerea materialului de obturare, de a fundame*a metodele de tratament
9i de profilaxie a dinlilor.
ii;igti&
.s*$ffi
SMATTUL
Acfiunea locald a flu9rul1i asu-pra suprafetei smalfului o face mai rezistentd fald
de
solubilizarea ei ir acizi datoritd substituirii ionului de radical hidroxil din cristalul
de hi-
droxiapatit cu ionul de fluor.
Grosirnea smaltului, conform datelor lui [.H.I-{nrpvn-r, variazd: grosimea maximd
la ni-
velul cuspizilor molarilor pAnd [a1,62 - 1,2 minimd la
-
coletul dentar - pdn5 la 0,01 mm, iar in regiunea ganturilor
ocluzale ale molarilor - 0,5 0,62 mm.
-
Culoarea smalpului variazd in dependentd cle grosimea
.
qi kansparenfa stratului adamantin. Acolo, unde stratul
P
D
lui este mai subtire (de ex., la coletul dentar), dintele va avea
D P o nuanti gdlbuie, deoarece prin el stribate culoarea den_
tinei.
Variafiile gradului de mineralizare a smaltului se n1a-
a b nifestd prin modificarea coloratiei acestuia.
De exemplq la gradul redus de mineralizare a smal-
Tralectul prirrnelor snra$are :itr tului (de ex., a tlinlilor temporari), smaltul aratX mai alb gi
coroana unui dinte temporar (a) mai putin hansparent decAt in cazul unui grad sporit de
gi permanent (b). S $malp pS mineralizare (de ex., a dinlilor maturi), cAnd smaltului este
* p?isme sma$iare; -E - denti' mai transparent.
nd;C - cementiP - pulpa (dupd In partea coronard a dintelui smaltul acoperh dentina,
H.I,. Orban 1976, cu modificdri) fiind legat cu ultima structural gi funclional - atAt in pro-
iist,,,&
"4;;,iffi
gi se
fractureazd.
adicd, in locu-
Aceastd circumstantd trebuie luatd in consideralie la formarea cavit5filor;
rile cu solicitdri *u.u#u mari este necesar de a inidtura marginile subminate 9i subliri ale
subminat smallul din regiunea cuspizilor'
smalplui. Din aceleaqi considerente nu trebuie
marginilor incizale ale coroanelor dentare'
coletelor ade-
irepararea lnsdgi a smal;ului este indolori, dar prelucrarea lui in regiunea
sea este foarte sensibild diri cauza pdtrunderii rapide a frezeiin dentind (trecerea ioncliunii
smallul este foarte mineralizat, smalful nu se-taie-cu
smal!.dentind). Reiegind din faptul ca
glefuit (diamantate sarr din aliaj
frezele,ci se recomandd de a-f prelucra cu instrumente de
dur, pietre de carborund) .7,,
cuticuld,gi este forma t5' dinprisme smalliare qi xtbstanld interpris'
'de
smallul este acoperit
maticd,
primard, membrffim
Cuticula smalfiiluiconstd dintr-un strat glucoproteic intern cuticula
(
Ele sunt amplasate de-a lungul axului ei in portiunea centrald, iar, pe misura
indepdrtd-
rii de la centru sunt dispuse sub unghi - ,,in biadut,,
[,,in coadd de pepte,,].
Cristalele dintr-un smalt matur sunt de zeci cie'ori mai mari ciecdt cristaiele de deniind,
::Tent gi os: grosimea lor constituie 25-40 nm, ldtimea lor 40-90 nm, qi lungimea
- -
100-1000 nm.
Fiecare cristal este acoperit de o membrand hidratd cu o grosime de aproximativ
1 nm.
intre cristale sunt microspatii intercristaline prin care circuld apa liberi apa de cristnli-
I
znre, lin{a smalluhri sau licaorul vnalliarl. Conform lui Bergrnan, lichidul srnaltiar
serve$te
drept un mijloc de transport pentru nroleculele unui gir de
substante gi ioni. Acestea participd activ la procesele histo-
fiziologice din smal|
Cea mai perifericd parte a fiecdrei prisme reprezintd in
sine un strat ingust de invelig
- tesca pristnei, care constd
dintr-o substantd mai putin mineralizatd.
Concentratia de proteine in aceastd structurd este mai
mare, decAt in ceaialtd parte a prismei, deoarece cristale-
le, orientate sub diferite unghiuri, nu sunt clispuse atAt cle
des ca in interiorul prismei, iar spatiile, formate in urma
celor spuse mai sus, sunt umplute de substantd organicd.
Este evident, cb teactt prismei nu reprezintd o formatiune
Pri.sme de smalX, substan- de sine stdtdtoare, ci doar o parte
a prismei ca atare. partea
F interprismaticX 9i striuri centrald a fiecdrei prisme se numegte mienrl prisnrci. h-rtre
Retzius (dupd Gustafson) prisme este situatd suhstanla interprismaticd intr-o
cantitate
foarte redusd.
DENTINA
Dentina (iaorul,lat. Substantia eburnea, Dentinunt) este un fesut conjunctiv dur, minera-
lizat, carc formeazd masa principal5 a dintelui (85%), gi determind forma lui. Dentina este
frecvent tratatd drept un lesut osos specializat. in partea coronard ea este acoperitd de smal!
iar fir cea radicularH - de cement. Este lesutul primar, care se dezvoltd mai devreme decAt
smalgul gi cementul. impreuni cu predlntina, dentina formeazi perelii camereipulpnre.
Grosimea stratului de dentind variazd, fiind mai mare la nivelul marginilor incizale gi
a suprafelelor ocluzale ale dinfilor, micAorAndu-se treptat spre radicular, iar in regiunea
apexului atingdnd grosimea minimd.
Dentina dinlilor permanenli are o culoare alb-gdlbuie (la cei temporari ea este cu mult
mai deschisd Ia a.tloare) gi parfial (cu 30-50%) mai transparent. Dispune de o duritate con-
siderabild, degi mai redusd fatd de small (de 4-5 ori mai moale decdt smalful)/ precurn gi de o
elasticitate oarecare; este mai rezistentd, mai durd decdt osul gi cementul. Dentina maturd
-
conline 70 % de substanle anorganice (principala contponentd hidroxiapatita),20% de sub-
stanle organice 9i 10 % apd..
Principalii compugi anorganici ai dentinei sunt, la fel ca qi la smal,t, hidroxiapatita qi,
in cantitdli neinsennate, - fluorura de calciu (fluorapatita), carbonat de calciu, carbonat de
magneziu gi carbonat de sodiu. Cristalele de hidroxiapatiti constau din rnii de unit5li (mo-
lecule) cu formula Caro(PQ)u(OH)". Aceste cristale au forma unor ace, gi sunt considerabil
mai mici decdt cristalele similare ale smallului. De obicei, grosimea lor este egald cu 3-5 nm,
iar lungimea lor ajunge la 20 nm gi mai mult.
in afard de apatite, sunt prezente in diferite cantitdli aga sdruri ca carbonafii, sulfafii gi
fosfaf,i de calciu, fluor, fier qi zinc. Marea majoritate a cristalelor minerale ale dentinei, ca
gi in cazul osului, sunt legate cu elemente colagene. Partea organici a dentinei constd din
82% din colagen de tip I gi 187o necolagene, inclusiv glucoproteine gi glucozaminoglicani.
Printre glucozaminoglicani predomind condroitinsulfatul, iar proteina necolagend funda-
mentald a dentinei este fosfoproteina.
Componentele morfologice ale dentinei sunt substanfa fundamentald gi tubuli denti-
nari,care strdbat grosimea dentinei, gi numdrul cdroravariazd de la 30.000Ia 75.000 pe mmz
de dentind. Substanla fundamentald a dentinei se deosebegte prin gradul de mineralizare,
gi conline nigte fibrile colagene mineralizate gi o substanfd liantd amorf5, constituitd din
mucoproteine.
in dentind sunt deosebite cloud straturi: dentina circumpulpard gi dentina-ma:nta.
1) dentina parapulpa:rd [circumpulpard] este un strat interry care alcHtuiegte partea pre-
ponderentd a dentinei, caracterizatd prin predominarea de fibre orientate tangenlial Jpre
joncfiunea amelo-dentinard gi perpendicular fa![ de tubulii dentinari (fibre tangenliale, sau
fibre Ehner);
2) dentina-manta este o zon5 externd a dentinei, care o acoperd pe cea parapulpard cu un
strat de o grosime aproximativ 150 mkm. Ea se formeazd. pima, gi se caracterizeazla prtn
predominarea de fibre colagene, orientate radial, gi paralele cu tubulii dentinari (fibrele ra-
diale, sau fihrele Korfl. Dentina-manta ftece lin, pe neobservate, ln cea parapulpard, la fibrele
radiale adiugAndu-se tot mai multe tangenfiale. Matricea dentinei-manta este mai pufin
mineralizatd, decdt matricea dentinei parapulpare, gi contine un numdr relativ mai mic de
fibre colagene.
Dentina intertubulard se afld lntre tubulii dentinari, care pe parcursul dezvoltdrii dinte-
lui se formeazd atAt in dentina-manta, cdt gi in dentina parapulpard. Ea este reprezentatd, ln
principal, de nigte fibrile colagene mineralizate cu un diametru de 50-200 nm. Cristalele de
hidroxiapatitd sunt dispuse de-a lungul axului fibrilei.
Perelii tubulilor dentinari sunt formali de o dentind mult mai mineralizatd/ care se nu-
megte peritubulard. Ea se formeazd in interiorul tubulului, micaorAnd cu timpul diametrul
inilial al lumenului tubular,
Grosimea stratului de dentind peritubular{ in portiunile externe ale tubulilor denbinari
e de 1.0 ori mai mare decdt cea de lAngd pulpd.
Dentina peritubulard se catacterizeazd printr-un conlinut sporit (cu a0 %) de substanfe
minerale comparativ cu dentina intertubularX. Concentralia de substante organice in den-
tina peritubulard este minimd - la decalcin are aceasta dispare aproape ln totalitate. Aceastd
circumstanld are o importanfd clinicd important5 - la demineralizarea dentinei in cadrul
procesului carios dentina peritubulard suferd o distruclie mai rapidd fafX de cea intertubu-
lar6, fapl ce duce la ldrgirea tubulilor dentinari gi sporirea permeabilitdlii dentinei.
Pe l6ngd aceste douH zone de dentind mineralizatd existd portiuni cu mineralizare redu-
sd sau absentd. Din acestea fac parte:
' prcilentina este un strat de dentind nematuratd, dispusd pe perelii cavitdlii dintelui
lntre pulpd gi stratul intern de dentind (frontul de mineralizare), in jurul pdrlilor proximale
ale prelungirilor odontoblastice. Predentina este formatd preponderent de colagenul tip I.
Precursorii de colagen sub formd de tropocolagen sunt secretali de odontoblaste ln preden-
tind, in porfiunile externe ale cdrora ei se transformd in fibrile colagene.
Ultimile se intrepdtrund gi se pozitioneazl, de reguld, perpendicular traseului prelungi-
rilor odontoblastice sau paralel limitei pulpd-predentind.
Pe l6ngd colagenul tip I, in predentind se confin proteoglicani, glicozaminoglicani sul-
fali, glicoproteine acide gi fosfoproteine. Trecerea predentinei in dentinX maturd se reali-
zeazdbrusc la linia de demarcare, saufrontul de mineralizare.Dinpartea dentinei mature in
predentind intrd globule bazofile mineralizate. Predentina este o zond de creqtere continui
a dentinei;
' dentina interglobulard rcprezintd.nigte porliuni de dentind nemineralizatX dintre glo-
bule mineralizate (depunerea de sdruri sub formd de calcoglobule este una din deosebirile dentinei
de lesutul osos); este localizat tn coroand, paralel cu jonctiunea smal!-dentind; tubulii in den-
tina interglobulard nu conline dentind peritubulard. in cazul tulburdrilor de mineralizare a
.*ll4rr,
;:;sl'ii&
's{*iiiiitE
1 -
Tracturile moarte tn dentind. D d.entind; S smnl!; C - - cement;
P - pulpd. Sdgefile indicd tracturile moarte tn dentind,
iiii[$iiie
$$iiiil*f
Dentina este depusd de odontoblaste cu un ritm de 4-8 mkm/ zi, iar perioadele de acti-
vitatea a acestora alterneazd cu perioade de repaos. Aceastd periodicitate se reflectd asupra
dentinei prin prezenla a.n.linii de cregtere.
in dentind pot fi observate:
. Iiniile de cregtere zilnicd, care se succed cu o periodicitate de aproximativ 4 mkm/ zi 9i
corespund ritmului de 24 ore de depunere a matricei organice a dentinei;
. striile (tiniite de ueptere) uonEbner, care reflectd depunerea de dentind la un interval mai
lent decAt a liniilor de cregtere zilnicd, gi anume - de 5 zile, cu o periodicitate fur coroand
de 20 mkm. Ele sunt localizate in stratul parapulpar, paralel cu joncliunea smal!-dentind,
gi reflectd fazele ritmice funclionale ale odontoblagtilor in dentinogenezil sunt dispuse mai
aproape una de alta decdt liniile de contur Owen;
. striile (Iiniile de contur) Owen, care sunt nigte zone de hipomineralizare apdrutd ln urma
deregldrii ritmului de mineralizare a dentinei condifionatd de o afecliune generald in orga-
nismul copilului; sunt orientate perpendicular traseului tubulilor dentinari, dar nu intot-
deauna paraleli suprafelei externe a dentineii
. Iinia neonatald, care poate fi decelatd in dinlii temporari gi frecvent - ln molarii unu
permanenfi; reprezintd limita dintre dentina formatd ln perioada de dezvoltare intrauterinb
gi cea postnatald, gi refiecid incetinirea dentinogenezei in perioacia perinatald pe o duratd
de aproximativ L5 zile.
Dupd eruplia dingilor spre interior de dentina primard se formeazd dentina secunilard
(fiziologicd de tip regulat), care apare drept continuarea dentinei primare.
Dentina secundard se depune dupd erupfia dinfilor, din momentul cAnd rdddcina este
edificatd, precum gi lncepAnd cu clipa, cAnd dinlii vin in ocluzie, acest Proces derulAnd pe
parcursul vielii ca reacfie (rdspuns) al pulpei sdndtoase la acliunea diferitor excitanli funcli-
onali (dietd, forle ocluzale), degi a fost identificatd gi la molarii 3 neerupfi.
Dentina secundard se formeazd mai lent decAt cea primard.
Comparativ cu dentina primard, cea secundard se caracterizeazbprintt-o amplasare mai
pulin ordonatd a tubulilor dentinari 9i fibrilelor colagene, printr-un grad mai redus de mi-
neralizare. Tubutii dentinei secundare sunt mai pulin numerogi gi mai ingugti; traversdnd
linia de demarcare dintre dentina primard gi cea secundarH, in unele zone nu-gi schimbd
traiectoria, iar ln altele - se curbeazd dublu ,,fir S".
Depunerea dentinei secundare deruleazi neuniform: cel mai activ ea se formeazd pe
pereliilaterali 9i pe tavanul (botta) camerei pulpare, iar in dinli multiradiculari - pe plange-
ul acesteia. Ca urmare a procesului respectiv forma camerei pulpare se modificd asimetric
(de ex., se niveleazd coamele pulpare), ducdnd la ingustarea semnificativd a acesteia, iar
ln final - chiar la obliterarea totald a cavitdlii dintelui. Consecutiv sunt afectate frecvent
mortal odontoblastele, iar in tubulii dentinari incepe a se depune excesiv dentina intratu-
bulard, tubulii fiind astfel obliterali 9i cdpdtdnd un ispect sticios, transparent. in consecinld
se formeazd zone de dentind scleroticH, fircadrate in dentina secundard.
Obliterarea camerei pulpare se tntAlnegte preponderent la oameni bdtrAni, arareori, - la
copii, bolnavi de osteopetrozd sau la pacienli, cdrora le sunt administrate cantitdli impol-
tante de corticosteroizi.
Viteza de depunere a dentinei secundare cu vArsta scade; la femei ea este mai redusd
decAt la bdrbafi.
Grosimea stratului de dentina secundard poate fi folosit in calitate de indice pentru eva-
luarea vArstei individului;
Dentina terfiard (reactiad, reacfionald, de reacfie, cle iritare, reparatorie, teparatiad,
fiziologicd de tip neregulat) se formeazd local, subiacent unui proces patologic
(carie denta-
-
rd, atriyie, eroziune patologicd, defecte cuneiforme, proceduri restauratiue g.a.), In focare de lezare
(sau de iritare) a odontoblastelor.
ri.itffli,b
-Urr:irF
Ea se poate depune pe orice porfiune a peietelui camerei pulpare, cel mai des - in regiu-
nea coarnelor pulpei. Cantitatea gi structura acestei dentine depinde de natura, intensitatea
gi durata acfiunii.
P""dlu terliard apare drept continuarea dentinei primare sau a celei fiziologice de tip
regulat; de obicei este neuniform gi slab mineralizatd.,se caracterizeazd prin tubuli dentinaii
redugi nunteric, absolut dezorganizali gi dezordonat aranjaji, cu traiectoriul schimbat, iar,
uneori, acegtia pot lipsi in totalitate. Pot fi prezente variate incluziuni.
Adesea, limita dentind secundard
- dentind terliard este bruscS, tubulii dentinari pre-
zentAnd Ia acest nivel discontinuitate, care se datoreazd faptului cd in dentina tertiard existd
o nouX matrice tubulard, depusd de celule odontoblast-like (celule nou diferenliaie din pulpa
dentard), care liniazd suprafelele formate dupd afectarea gi moartea celuielor odontoblaste
iniliale.
Dentina terliard fircepe a se depune la 30 zile dupd prepararea dintelui; formarea ei de-
ruleazd cu o vitezd medie de 1,5 mkm/ zi (este mai tnaltd la primele 7 sdptdmdni, gi scade brusc
dupd aceasta).
In pulpd pot fi anormal observate depuneri dentinare - ilenticuli.
Calcificirile pulpare
CalcificiriJe pulpare sunt rezultatul unor procese de mineralizare atipicd, care
-
duc_in parenchimul pulpar sau la marginea dentinei. Ele sunt extrem de polimorfe. in aiard
se pro-
cie fenomenele patologice sau degenerative, mai inainte aceste calcificeii erau corelate cu
senescenfa. Dar numerogi denticuli au fost observali de cercetdtori in dinlii tineri gi sdnd-
togi, sau chiar la molari neerupfi.
Pot fi clasificate ftr doud categorii: denticuli (formafiuni indfuidtmlizate) 9i calcificiri di-
fuze (petrificate).
Denticulii
_..Denticulii
(pulpolifii, - gralie localizdrii frecaente in putpd se mai numesc "pietre pulpa-
re") au aspectul unor noduli calcificati variati ca formd (rotunzi, oaali g,a.) gi tilie (ticepilnd
cu dimensfuni de 2-3 mm tn diametru),Lare.o*tuu din dentind sau
lesut dentinoid, fir care
raportul Ca/P este similar cu cel existent in dentind. Formarea lor este rezultatul activitdtii
odontoblastelor, fie prin mineralizare pseudo hziologicd.,fie prin procese clegenerative, prt-
vocate de deregldri vasculare gi histochimice. Un rol important in generarei denticulilor le
revine mucopolizaharidelor gi proteinelor, care alcdtuiesc o matrice organicd find, in ansele
cdreea se depun cristale de sdruri minerale.
Denticulii pot fi:
, izolali (unici) ln plin tesut conjunctiv pulpar, sau
aderengi la perefii dentinei, sau chiar inclugi in dentina
radiculard; cAnd sunt inclugi in dentind, denticulii par sd
se fi format in pulpX, 9i doar dupd aceea
mod secundar, in cursul apozitiei dentare.
- inglobali in
. multipli, prezenfi la un dinte, in mai mulli dinli sau
in toli dintii unui individ (ceea u indicd o predispozilie ge-
neticil); la fuziunea mal multor noduli se pot forma con-
glomerate (complexe) calcificate,care sunt destul de variate
rftv,Exse, sfadii de org4fiiaffre fu ca formd. Localizarea este mai frecventd in zona plan-
geului camerei pulpare, in interiorul canalului radicular
FUlpa dnuri rnCIlsf de natrfe urnan,
ii;{l'l&
'4*a#.tr
devin atAt
sau la aPex. in unele cazuri, in urma cregterii sau fuzionXrii lor rapide, denticulii
de masivi, incAt provoace obtterarea cavitdlii dintelui, lumenului unui canal radicular ac-
Calcificirile difuze
calcilicirile difize, la fel ca gi denticulii, apar atat tr zona de pulpd coronari, cat qi
radiculard, cu o dispozilie liniari, tn s6nul lesutului coniunctiv sau aderente
la peretele
dentinei. Ele se obseivd in cursul senescenlei pulpare, sau dupx inflamaiii crgnicl
Ele se ob-
Calcificdrile difuze se datoresc precipiterii ctGtal"lot de octofosfat de calciu'
perelii in acest
servd in general, de jur-imprejrrrol lrur"io, sanguine, sau chiar in
acestora.
degenerativ, analog cu
ultim caz formarea acestor calcificdri este considLrat drept un proces
ateroscleroza, gi, aparent, este declangat de microtraumatismele pulpei
dentare.
Depozitele d".rirtul" de hidroxiapatit se pot forma 9i de-a lungul fibrelor de colagen'
irr,lnut" pot fi observali micronoduli rotunzi sau grupuri de cristale aciculare sau
"u"1.tri
bacilare aplatizate.
calcificarile difuze pot apdrea uneori in teaca mielinicd a fibrelor nervoase'
CEMENTUL
Cemenhil ilentat (lat. Cementum, Substantiaossea) este un
-
dentina rdddcinii dentare.
tesut dur dentar, care invelegte
Originea sa este, in cea mai mare parte, mezenchimald. Studiile recente certificd gi o origine
epiteliald penhu anumite teritorii ale cementului.
Depunerea continud de cement pe parcursul vielii este un proces biologic compensator,
care contribuie la mentinerea stdrii de integritate a paroclonliului de sustiriere.
Are o culoare gdlbuie, mai inchisd decAt la smal1, dar ceva mai deschiia decdt la dentind;
suprafata are un aspect mat, gi nu prezintd luciu ca smaltul.
Grosimea cementului este neuniformd: ea este mai suLtire in regiunea coletului (20 50
mkm) 9i mai groasd in regiunea apexului radicurar (100 * 150 mkJn). -
Limita dintre dentina Si c91ent in dentitia permanentd este netedd, liniard, iar in dintii
temporari poate fi uneori ondulatd.
Aceastd limitd se numegte joncliune cementodentinara'gi conferx un atagament ferm al
cementului de dentind.
Prin intermediul ei este posibilS ancorEuea fibrelor ligamentului parodontal, care atagea-
zd dintele de structurile adiacente.
Cementul gi srnalgul se intAlnesc la nivel cervical, formdnd o limitd de demarcatie dis-
tinctd - joncfiunea amelocementard (smal!-cement), comparatd cu o ,,lamd de cufit,, neiedd.
- Alnlugutea ei poate fi destul de diferitX de la dinte - la d.inte, - la acelagiindivid, gi
chiar.la diferite fele ale aceluiagi dinte. in cazul tn care limita dinhe smal!-gi cement -este
lezat6,, exPunerea dentinei radiculare la nivelul zonei cervicale conduce IJ apariyia
sensi-
biliteFi locale. Dacd se suprapune gi retragerea gingivald, sensibilitatea dentinard cregte
considerabil.
Raportul dintre smal! gi cement la nivelul coletului dentar poate fi de patru tipuri:
. ' Stnalpl gi cementul contacteazd nemijlocit (cap Ia cap),-suprafata dentard iiind netedd.
Acest lucru se lntdlnegte in 30,"/" din cazuri;
' Smalpl cervical este acoperit la colet de cement cu 2 * 3 mm, - situatie ce se lntdl-
neqte cel mai frecven! 1n 60-65% din cazuri, gi determind un aspect neomogen
al zonei
cervicale, ce predispune la organizarea pldcii bacteriene. Aceastd apofizd ceientard
sub
form5-de pinten poate sd fie constituitd din cement afibrilar (rar inthinit Ia orn),sau din ce-
ment fibrilar, celular sau acelular;
. Smalpl se suprapune peste cementul cervical;
- ' h99 smalt gi cement este remarcatd prezenta unei brege nefirsemnate, dentina r{-
mAnAnd descoperitS, ftrrd stratul protector al smaitului sau al cementului, in 5-10%
din
cazuri. Brega respectivd se datoreazd persistenlei in acest teritoriu a unui segment din teaca
Hertwig gi, ca urmare a intercaldrii reziduale de epiteliocite inh.e sacul foiicular gi denti-
nd, - a absentei diferentierii cementoblagtilor. Denudarea dentinei la nivelul coletului gi
contactarea ei cu fanta periodontald este un factor local, care determind hipereste zia zonei
interesate gi vulnerabilitatea ei la acf,unea factorilor cariogeni.
Cementul are o structurd gi o compozitie chimicd ururidtldtoure cu cea a osului macro-
fibrilar, dar, spre deosebire de acest4 nu confine canale Havers gi este complet avascular
qi neinervat. Este cel mai pu;in mineralizat
lesut dur al dintelui. Contine OS% aesubstanle
anorganice, 73% de substanfe organice, gil2%
- apd.
Din componentele anorganice predomind fosfatul fricalcic (50-66%), organizat ftr crista-
_
le de apatit,-sau fosfafi de calciu amorfi, iar din cele organice peste gow {ecolagene.
-
Cementul constX din substanla fundamentalX (impregnatd cu sdruri), care con:tine fibre
colagene gi conjunctive. Aceste fibre au o directie variita: unele merg paralel suprafelei
cementului, iar altele (cele groase) traverseazd grosimea cementului in Jens raclial, ut,ird.r-
se din partea dentinei se cupleazd cu prelungirile periferice ale odontoblagtilor prin
inter-
ji.l[iDli',e
M;JdF
Sharpey (de
mediul fibrelor radiale Tornes, iar din partea opusd se intercaleazd cu fibrele
fibrelor Sharpey este perpendicu-
colagen extrinseci) din ligamentul periodontal. Dispunerea
prin dePunerea
lard pe fibrele de colagen intrinseci. Procesul lor de mineralizare deruleazd
substantelor anorganice de jur-imprejurul qi printre aceste fibre.
Fibrele Sharpey au primit denumirea de fibre p ene t r ante ale ceme n tulut.
dentare in alveolele
Aga structurd a cementului contribuie la fixarea sigurd a rdddcinilor
proceselor alveolare ale maxilarelor.
Existx diferite variante de clasificare, fapt datorat originii, structurii 9i
funciiilor speciale
ale tipurilor de cement.
Dinpunctdevederemorfologicdeosebim2tipuridelesutcementar:
o ceientul acelular, fibrilar sauprimar, gi
o cementul celular sau secundar.
de atagament al
Caracteristica principali a cementului acelulm este conferirea suportului
adaptiv in caz de migcare sau uzurd a dintelui'
dintelui, pe c6nd i"m"niul celular irtervine
Dupd localizare se descriu:
o cementul radiculsr (care poate fi acelular sau celular, dar oricum cu structurd
lamelard
PULPA DENTARA
dintr-un lesut con-
Pulpa ilentard (Iat. putpa ttentis) este un organ comPle& constituit
vase sangvine' vase
junctiv moal", lu*, n"*ir1"ializat,prezentAnd viriate structuri celulare,
pulpare, cuprinse toate intr-o sub-
limfatice, fibre nervoar", upurut i"ceptor gi, calcificdri
stanld fundarnentald.
Structurile pulpei indeplinesc irnansamblu funcliite acesteea.(nuf rifia, sensibilitatea' capa-
citatea de rrgrruoi gi apdrire a dinteluietc,), asigurd
activitatea vitali a dintelui'
pulpa cftntard vie, intacte este necesard p"ittn realizarea funclion5rii ei normale'
masticatorie, el' prin in-
b"qi air,t.t" aup"fput poate suporta ,ro ti*p ou."care sarcina
tii.a-ii"iufi"ui, devine fragil 9i cu o duratd de funcfionare mult mai
aupar-t*"u prrtpei
redusd.
formate de cdtre ecto-
Puloa dentard derivd din zona centrald a papilei dentare,
deoarece embriologic ai
i;;p"h" dentarx 9i dentind existi corelalii strAnse,
^";.;5hil. elementele de funclionalitate gi'
structural ele au la bazx acelaqi lesut, fapt care se reflectf,in
ulterior, in interpretarea evenimentelor clinice'
ffi'
Pulpa este situatd irr centrul dintelui, intr-o cavitate delimitati la exterior
de cdtre denti-
na mineralizatd, de care este separatd printr-o zond dentinogeneticd.
Caz,itatea pulpnrd este divizatd, din punct de vedere anatomic,
in:
. c&rnera pulpard (la nivelul coroanei anatomice, unde se
gXsegte pulpa coronard);
, csnalele radiculare (corespunzdtoare rdddcinii, care gizduiesc
pulpa radiculard)
Pulpa dentard este gi ea, respectiv, divizatd, in doud zone.
Astfel, deosebim pulpa coronard, situatd. in camera pulpard a coroanei dintilor, gi
pulpn
radiqilard, situatd in canalul radicular, ce comunicd cu structurile spatiului periodontal
la nivelul apexului prin orificiul apical. Canalul radicular principal
se termin5 in regiunea
apicald a rddicinii, sub forma unor ramificatii fine
- delta apicald.
Pulpa dentard reproduce intocmai contururile anatornice exterioare ale
dintelui in cazul
dintilor tineri. Cu timpul, datoritd depunerii de dentind secundard, ce predomind
spre baza
camerei pulpare, configuratia acesteia se modificd
O parte din fibre qi vase ale periodonliului pot pdtrunde in pulpa dentard prin
canale
radiculare secundare
De fapt, camera pulpard este integral localizatd in coroana anatomicd
cloar la dintii an-
teriori, in timp ce la dinlii laterali ea este extinsd atAt in coroana anatomici,
cAt gi in trlin-rea
cervicald a rdddcinii. Plafonul camerei pulpare se afld, in dependent5
de vArsta pacientului,
la diferite niveluri fafd de coletul dinteiui.
Dentinogeneza continud atAt timp, cAt celulele pufin diferengiate ale pulpei sunt capabi-
le de diferenliere in odontoblaste.
2. funcfia'nutritiad (troficd): troficitatea dentinei este asiguratd prin refele bogate, bine
dezvoltate, de vase sangvine gi limfatice, precum gi prin substanla fundamentald. Prin in-
termediul acestora se realizeazd aportul de substanle nuhitive gi apd cdtre elementele celu-
lare ale lesutul pulpar, dar gi evacuarea produselor metabolice.
Se pare cA piin intermediul fibrei Tomes transudatul pulpar intervine cu transportul de
molecule spre dentind.
gi, fiind private de_vase sang-
lesuturlle dure dentare (dentina,cementul) sunlavasculare
vine, nutrifia lor se realizeazdprtnplexul capilar subodontoblastic ai capilarele, care pd-
trund pAnd in imediata apropiere a odontoblastelor'
naiyiat dentina gi cementul sunt alimentate cu sdnge prin sistemul vascular periodontal.
Troficiiatea smalfului, degi in micd parte, deasemenea se produce prin prelungirile odonto-
blastice, predominant fiind realizatd prin contactul direct al smalplui cu lichidul bucal'
3. fuiclia protectiad (de protecfie) este asiguratd prin: funclia senzitiad; funclia de barierd;
funclia rEaratiad.
' Func;ia senzitiud se face posibild ln urma prezenfei ln pulpd a unui numdr important de
terminalii nervoase, care realizeazd inervalia pulpei dentare gi care, parlial,-pot penetra
dentina. Fibrele nervoase, stimulate in anumite condilii, participd direct la reglarea circula-
rcgleazd secrefa divergilor
liei sangvine la nivel pulpar, asigurd o sensibilitate nociceptivd,
tt"ntoni"diutori 9i influenleazd asupra dezvoltdrii inflamaliei. Receptarea stimulilor dolo-
igeni (cdtdurd, rece, presiune, substanle chimice), produce durere. Deaceea unii autori includ
aceastd funclie ln una mai generald - funclia protectiad.
Ftmclia iebarierdeste constatatd ln caz de acliune a factorilor patogeni in pulpd, cdnd se
activizeazt. celulele sistemului reticuloendotelial. Histiocitele se transformd, fur caz de pro-
cese patologice pulpare, ln macrofagocite mobile gi executd funclia de fagocitozd' la fel
gi ptismocitile ale pulpei dentare se manifestd protectiv, elabor6nd anticorpi. Granulocitele
neutrollleasigurd fun4ia de fagocitozd gi digestie intracelulard. Fibroblastele participd la for-
marea capsulei fibroase din jurul unui focar patologic, produs ln pulpd.
Funclia protectiztd se mani-festb deasemenea gi prin funclia rrparatiud, care constd in pro-
ducerea gi depunerea de cdtre pulpd a dentinei secunclare gi terpare, ca rdspuns la o agresi-
une fizicd sau chimicd, - de cAte ori este necesar.
Sub acliunea factorilor inductori de proces carios, pe lAngd formarea dentinei terliare, se
observd pro."r" de restructurare tr dentina adiacentd fundului cavitdlii carioase. Ele sunt
lnsofite de aportul activ de sdruri minerale prin fibrele Tomes in canaliculele dentinare. Ca
urmare se pioduce obliterarea, adicd lnchiderea totald a lumenului unor gruPuri de tubuli
dentinari. Este aga-numita dentind scleroticd (transparentd, translucidd), caracterizat printr-un
grad inalt de duritate.
Depunerea sporitd de sdruri de calciu ln cazul procesului carios sau abrazierii sporite a
dinpilor poate fiionsideratd drept reaclia dintelui la acfiunea unor divergi agenli nocivi ln
lncercarea de a proteja pulpa de irita,tie sau pdtrunderea in ea a infecliei.
4. funclia defmsiad (de apdrare) se manifestd la acliunea unor oarecare stimuli iritativi prin
intervenlia celulelor defensive ale pulpei dentare gi prin desfdgurarea reacfiile imune. Re-
acfia pulpei dentare prezintd senrne clasice de inflamalie dilatareaaaselor sanguine, uegterea
permiaailitdgii aasculire, edemul, migrarea transaasculard a leucocitelor. Exsudatul apdrut duce
ia sporirea presiunii efectuate asupra terminaliilor nervoase, fapt care se manifestd, fi:r final,
' senzalia de durere.
prin
S.funcliainductiadseexercitdinperioada de dezvoltare a dintelui, cAnd lesutul mezenchi-
mal, care va forma papila dentard, aclioneaztr inductiv asuPra diferenfierii epiteliului oral
in lamina dentari gi, mai apoi, in formarea organului adamantin.
Senescenfa smalfului.
Modificirile de vdrstd aie sma$ulri s9 impun cel mai evident prin abrazia lui la suprafe,tele
ocluzale gi in punctele de contact ale dinflor vecini ln timpul masticafei. Aceastd abrazie * *""i-
festi prin reducerea mdrimii verticale a Joroanei gi aplutirarea suprafelelor de contact.
PAnd Ia 9i imediat dupd emppa dentarb, suprafaga smal;ului .oryti* t"r-i*1iile de prisme
ada-
qnntine gi de perikimata, care ulterior incep sd se erodeze, gi la v6rsta de 2040 ani se pdstreazd
doar partial. La persoanele in etate ele dispar practic in totalitate.
Cu vArsta scade permeabilitatea smalluiui iEeaua ei cristalini devine mai deasd, iar micro-
spaliile intercristaline devin mai mici.
Conginutul de apl, aflabpreponderent intre cristalq scade.
La imbdtrAnirea smalfului cregte concenhafla de calcin, fosfor, zinc fluor.
ai
Senescenta pulpari
Este un proces biologic in cursul cdruia pulpar suferd remaileri(modificdri) oa-
lesutul
tecare - atAt in raport cu vdrsta, cAt gi fiind conditionate de acfiunea factorilor endo- gi
exogeni.
Pe de o parte, aceastd imbekenire se manifestd prin diminuarea progresivd a volumului pul-
par (ca urntare a apoziliei de dentind secundard, cc reduce lmt, dar contiiutt, dimmsiunile amerei
pulpare gi a cnnalelor radiculare).
Pe de altdparte, ln urma firgustdrii pe parcursul anilor a canalului raclicular gi compactdrii
pachetului neuro-vascular, peretele vascular devine hiperplazic distrofic, .u"u d"t"r-
Ai
mind o ingustare a lumenului vascular. in consecinfd, apurno*eroureproceseinvolutive "u
sau
degenerescente in diferite elemente sbuchrale ale parenchimului putpar. Existii o variabilitate
deshrl de mare a proceselor de senescenti de la persoani la persoanX.
Aceste modificdri determind o rezistentd mai crescutd la factorii agresivi din mediu. To-
I
tugi, inaintarea in vdrstd scade capacitateJ de reparare a pulpei.
Reducerea dimensiunilor pulpei dentare este cea mii widentd transformare a pulpei
dentare observatd dupd finalizarea formdrii dintelui gi odatd cu inaintarea ln vArstd. Eite
datoratd procesului de depunere continud a dentinei secundare gi periodicd - a celei terfia-
te, chiar dacd rata de depunere este mult incetinitd, gi constd in scdderea volumului camerei
pulpare gi a canalului radicular. Deaceea, la o vArstd inaintatd pulpa dentard ocupd un vo-
lum cu mult mai mic, decAt in tinerete.
- Uneori, o depozitare inegalA de dentind secundard gi terfiarX la nivelul camerei pulpare
determind o reducere asimetricd in mdrirne gi consecutiv o modificare a formei camerei
pulpare comparativ cu cea initiald, fiind remarcatd, ln particular, diminuarea coamelor pul-
pare.
Frecvent modificArile menfionate,au o importan!5 clinicd: prepararea profundd a den-
tinei in regiunea coarnelor pulpare este mai pufin periculoase li persoane in etate decAt
la cele tinere. Medicul stomatolog poate avea de fuicd .,,t ,"p".u."u anevoiasd a canalelor
radiculare, i:r urma depunerii excesive de dentind pe plafonul gi plangeul camerei pulpare
la un pacient ajuns la o vArstd inaintatd.
La unele persoane ilr etate, stomatologul poate intdmpfura, in cadrul tratamentului en-
dodontic, dificultdfi mari in legdturd cu obliterarea totald a camerei pulpare gi a canalelor
radiculare.
Schimbdrile din spatiul pulpar, denumite clinic retragere pulpard, sunt identificabile
radiologic Ai au un rol important in stabilirea formei de preparaie a cavitXfii, tr anumite
proceduri de restaurare.
periferic oclontoblastele se bansformd din prismatice in cuboide iar in[lfimea lor se micgoreazd de
douXori.
inpulpa bdtrAnd, odontoblastele scad numeric ai prezintd semne de involulie 9i degeneres-
.ut4e, iuri au ca rezulta t apoziliaunei clentine neregulate gi atubulare, - fib'rodentina,
datori-
td activitdlii celulelor de reieu.
pulpa dentard intr-un dinte intact adesea suporta, pe misura imbdtranirii, nigte modifi-
cdri fiziologice, legate de distrofia reticulard'
ln odonioblastele, supuse senescenlei, scad ca dimensiune gi numdr organitele intacitoplasma-
tice, care participd la procesele de sintezx, precum 9i granulele seqetorii
Frecvent lipseqte aparah-rl
Cist"mele ergostoplasmice sunt pu;in dilatate, iar mitocondriile sunt tn numdr redus'
Coigi.
btoplasrrru odolntobfistelor devine-vacuolar5" -apr vacuole rotunde sau ovale' Conco-
mitent cu aceasta cregte numdrul de vacuole autofagice. se observi citoliza odontoblastelor.
Bordura plisatd devine neregulatd. Spaliile intercelulare devin mai mari. Colorarea histochimicd
redusX indicd un declin al activitdlii celulare.
$i numirul fibroblastelor descregte, avdnd
tendinfa de a se regrupa in zonele marginale ale-pul-
iar cea fago-
pei, acestea fiind inlocuite prin fibrocite. Activitatea de sintezd a fibroblastelor scade,
citard - sporegte.
fasci-
Fibrele dL colagen cresc ir mod progresiv ca numdr, densitate gi grosime, formAnd
cule, regpupate de-i lungul gi in jurui aielor vasculare, ceea ce duce la ftbtozarea lesutului
prrtpur."in p,rlpa clentaid li petsoatr" in etate conlinutul de fibrg -col-agene e de trei ori mai
mare, decai la cei tineri. Colagenuf produs de fibroblaste la imbdtrdnirea pulpei,
se carac-
fiziologice: microscopic fiind ointp oarttoUt*telor, ffurma cvronard, ulcifbdrile nuegulate Ia ni-
"o*tutute
wh il dnlelor r adiculnre, iar mauoxopic -diminunrea wlumului pulp nr.
Tabelul l. Modificlrile de structurii ale pulpei dentare in cursul imbitrinirii
Volumulpulpar J + Datoritd apozipei de dentinX secun-
dari
Activitatea celulari I + Sinteza odontoblagtilor scade; predomini fibro
citele cu activitate metabolicd scdzutd
Numirul de celule SI +
Odontoblagti Numdr !l + Potenflal reparator al pulpei
Activitate t
FibroblaEti:+ fi- Numdr $ + Metabolismul pulpar scade
brocite Activitate J
Fibrele Grosime 7 Fascicule de colagenmai numeroase gi mai groa-
Densitate 2l se, in special injurul axelor vasculare. Degene,
rescenp fibroasd
Vascularizafa t + Vitalitatea 9i potenlialul de apdrare scade
h*afi" Densitate J + Degenerescenfd, mineralzarea sau moartea fi-
Activitate J brelor nervoase
Calcificiri pulpare t + Nudrul gi volumul denticulilor cregte calcifi-
cdrile difuze sunt mai abundente
telui ,,tdndr" gi ,,matur" el este mai inali, decAt la dentina aceloragi dinti gratie cantitdtii
mai mari a substantelor organice din dentind. -
Valoarea fluxurilor de radialie difuzd [parazitd] de la suprafata clintilor intac]i
ai oame-
nilor tineri este mult mai inaltd decAt omoloaga din gtrrprrid" vArstd inaintatd. Reliefurile
bine exprimate gi pelicula clinlilor imaturi contribu[ li sporirea dispersiei luminii
de Ia
suprafala dintilor tineri.
Despre densitatea opticd a_dintelui se poate judeca, reiegind din rezultatele roentgeno-
grafiei (digitale) asistate de calculator. Aceastd metodd se utilizeazd pe larg in endoclonfie
(altd denumire fiind radiouiziografia), precum gi clensitometria dinamicd
a osului alveolar -
in parodontologie 9i implantologie.
Din p5cate, in endodontie misurdrile cantitative ale densitdtii optice se efectueazd nu
in tesuturile dure dentare, ci in cele periapicale - la evaluarea JattSlii obturdrii canalelor
radiculare.
Studierea microstructurii gi schimbului de substante minerale din tesuturile clure
clen-
tare reprezintd un interes major, deoarece proprietdlile unicale ale sinaltului qi dentinei
trebuie sd fie luate in considerafie la profilaxia 9i tratamentul schimbArilor patologice
din
aceste tesuturi.
In ultimii ani perfectionarea metodicilor gi tehnicilor permit studierea mai aprofunclaid
a mecanismelor de dezvoltare a acestor procese morbide.
Astfel, folosirea metodei de nicrotomografie roentgenograficd asistati de calculator
a
permis decelarea in dinti intacti a unor focare de densitlate rJdusa cu un ciiarnetru
de pAnd
la 2 mm.
Studierea cu microsonde a acestor porfiuni a ardtat ci in ele este crescut conlinuiul
cle
calciu gi rnagneziu, iar raporful calciuf fosfor este redus.
Toate acestea se produc in vecindtatea unui strat de dentind relativ neschimbat.
dinfilor permanenfi
$1 Anatomia
Morfologia funcfionali clinicX generali a din,tilor
Dinlii
(generalitifi)
ln aspect anatomic comparativ dintii sunt asemdndtori cu solzii pTacoizi ai pegtilor re-
chiniformi [squaloizi], apdrufi sub formd de formatiuni protectoare ectodermale cu mult
inainte de aparitia scheletului osos, adici deja la vertebratele inferioare.
Dotarea vertebratelor cu dinfi a fost un factor important in lupta pentru existenjd.
Acegti dinfi apar drept derivate ale scheletului extern gi se formeazd din papile ectoder-
male cornificate gi mineralizate, - a.n. solzi placorzi.
Acegti dinfi-prototipi erau dispugi nu numai pe maxilare,
dar gi pe alte oase ale cavitdtii bucale, pe oasele bazei cra-
niului, invecinate cu aparatul branhial. In {ilogenezd dinfii
localizati in regiunea maxilarelor, au crescut in mdrime, in
acegti dinli cregtea concentratia de substanfe minerale, ei
erau tot mai sigur fixati in maxilarele primare gi treptat s-au
transformat in organe menite pentru a retine prada. Dinfii
localizali in alte locuri, au fost supugi cu timpul reducliei.
La vertebratele inferioare clinlii serveau doar pentru prin-
derea gi refinerea prdzii pAnd la inghitire, iar prelucrarea ul-
terioard se desfdgoard in stomac Ai intestine. Deaceea dinfii
lor au aceeaqi formd conicd simpld, gi aceleagi dimensiuni, Helicoprion - rechin Ttreistoric
(a
trdit ctr 225 mln ani in urmd)
gi se numesc dittli homodottfi, iar sistemui respectiv de dinli
se numegte'honndonfie.
Acegti dinli nu au rXddcini, fiind fixali de maxilare cu ajutorul unui ligament dens, im-
pregnat cu sXruri de calciu.
Cel mai permanent tip de sistem dento-maxilar il au rozdtoarele.
Dintii lor sunt fixali in adAncituri speciale ale maxilarelor - formarea primard a nlueolelor,
care atinge dezvoltarea completd la mamifere, la care remarcdm, drept reguld generald,
diferenlierea rdddcinilor dentare - sistemul tecodont. Grafie ultimului aspect dintele atinge
apogeul dezvoltdrii, iar termenul de existenjd a lui ajunge a fi mai indelungat. La mami-
fere noi remarcdm doar doud generalii de dinli - difudonlie.
Pentru om este caracteristicd prezenta intr-o arcadd dentard a unor dinfi care diferd ca
formd anatomicd gi dimensiuni - dinli lrcterodontici. Conforrn caracterului heterodonliei
sunt deosebite cAteva grupuri (forme, clase) de dinli.
{ffii#
ffi
W.'F--w"
*uffi
aligator omitoinx piton
Incisioii servesc pentru tdiere, caninii - pentru sfAgiere, premolarii - pentru mdrunfire,
molarii - perrtru triturare. Aceastd specializare funclionald denotd orientarea organismului
uman cdtre tipul mixt de alimentare. ln cadrul grupurilor indicate existd deosebiri certe
intre diferifi dinf. Toate acestea permit de a considera dinlii umani drept un sistem hete-
rodont destul de diferentiat.
Tipul difiodont
Dinlii umani apar,pe parcursul dezvoltdrii unui individ, sub formd de doud generafii
de dinf,, ca urmare a doud perioade eruptive succesive (prima serie de dinli sunt tempo-
rari (dentes decidui), iar seria a doua - permanmli (dentespermanmtes)), gi poartd denumi-
rea de ilifiodonfie.
Totalitatea dinlilor erupti, prezenfi in cavitatea orald la un moment oarecare/ formeazd,
ilent ali a individului respectiv.
Ca rezultat al proceselor de evolulie pe scard filogeneticd, la om lntllnim trei tipuri de
dentafii succesive:
. temporard (primard, caducd, de lapte, sau - d.infi ternporari) este numitd prima gene-
rafie de din1i, formate din 20 de dinti temporari (subdiaizafi tn 3 grupuri - incisiai, canini
gi molari; sunt absenli premolaii gi molarul trei), ce exerciti actul de masticalie din a II-a
jumdtate a primului an de viajA 9i pAnd la tnlocuirea lor definitivd cu dinfii permanenli la
vArsta de 11.-13 ani. Deoarece acegti dinli incep sd erupd incd ln perioada aldptdrii prun-
cului (primii incisioi - la 6 luni), ei mai sunt numifi gi dinfi de lapte (dentes lactei) sau dinli
infantili (dentes infantiles). Dinfii temporari lndeplinesc aceeagi funcfie ca gi dinlii per-
manenfi. Vfusta de erupfie este cuprinsd intre 6-30 de luni, iar arcadele dentare conlin in
aceastd perioadd numai dinli temporari. Perioada dentafiei temporare se lncheie in jurul
virstei de 6 ani, odatd cu erupfia primului dinte permanent (de reguld, primul molar perma-
nmt mandibular);
. mixtd este totalitatea dinfilor erup!, prezenfi in cavitatea oral5 in perioada cuprinsd
lntre 6-1.2 ani, caracterizatd prin coexistenfa a dinlilor temporari aldturi de cei perma-
iitfi.:i-.
iiiio.tii;:B
ffifiiltr
nenfi. La aceastd etapd se inregistreazd o dezvol-
tare acceleratd a suportului osos maxilar, pentru
a permite alinierea dinfilor permanenfi, ftr numdr
mai mare gi avind dimensiuni superioare celor
temporari;
. pennanentd este formatd din 28-32 de dinli
permanenti debuteazd la virsta de 1'J. -\2 ati,
cAnd tofi dinlii temporari sunt inlocuili cu dinti
permanenfi.
Dentalia temporard Dentafiapermanentd
$ $$ffiW ?Tryffiffi
vizibil mai deschisd comparativ cu
cea a dinlilor permanenfi;
.anomaliile de formd sunt mai rar
lntdlnite decAt tn cazul arcadelor per-
manente;
Dinfii ileciiluali superiori
stdngr [Schumacher G.H.,1984].
gi inferiori
>
& e&ffi fff?ffiffi
*$ww
Rhndul superior - suprafnla aestibulard;
rdndul mijlociu - suprafala linguald;
r6,ndul infeior - suprafa\a meziald. $ $$$ffiffi
' dinlii temporari sunt localizafi in alveold mult mai vertical decAt dinfii permanenfi,
effia ffi
l;.jj::.l]d,:"'rry
Importanla punctulului de contact: a, b - prezenlapunctulului de
contact gi a urui ecuator bine exprimat al coroanei dentare;
c, d- traumatizarea parodonliului ttt absenla punctulului de contact.
:,:i.|fi ::#
'i*;''*#
indatd dupd eruplie punctul de contact este punctiform, apoi, in procesul de funcfiona-
re, ca urmare a mobilitdfii fiziologice a dinlilor, el se erodeazd la maturi qi se transformd
in linie, gi, mai ttrziu, - intr-o suprafald micd. sau arie (zond) de contact, cauzdnd in conse-
cinld o scurtare a arcadei dentare.
Are importanld majord gi inclinarea dinlilor. La dinlii mandibulari se remarcd inclinarea
.coroanei spre interior gi anterior.
Dinlii mlxilari sunt inclinafi cu coroanele spre exterior gi cu rdd6cinile - spre interior. In
timpul masticaliei asupra dinlilor maxilari aclioneazd forte, care contribuie la deplasarea
lor spre exterior, iar asupra celor mandibulari - spre interior.
Deplasarea mandibulei fald de maxild se numegte articulare. Dinlii arcadelor dentare supe-
rioarl gi inJerioard la angrenarea maxilarelor se afld intre ele in coraporturi oarecare' Angre-
narea arcadelor dentare la general sau a unor grupuri aparte de dinli se numeqte ocluzie.
Pozifia de intercuspidare maximd se caracterizeaz1, prin angrenarea strAnsd, in contacte
multiple a cuspizilor dintilor arcadei superioare gi inferioare'
Contactele ie unui maxi-
realizeazd. intre vArfurile cuspizilor molarilor gi premolarilor
lar cu versantele cuspidiene, fosetele ocluzale gi crestele marginale ale dintilor omologi
celuilalt maxilar.
Conform unei ordini oarecare contacteazd unul cu altul incisivii gi caninii antagonigti.
Linia mediand in acest caz coincide cu linia proiectatd lntre incisivii centrali la contracfia
concomitentd gi gniformd a mugchilor masticatori gi mugchilor ridicdtori de mandibuli.
Acest coraport de dingi angrenali ai ambelor arcade dentare fi:r prezenla unui numdr
maxim de puncte de contact se numegte ocluzie centricd,
Dinlii arcadelor superioare gi inferioare, care contacteazX unii cu al;ii, se numesc dinfi
antagonigti.lr, tupott de ocluzie centricd, aspectul vestibular al arcadelor angrenate de-
notdlaptul cd fiecire dinte contacteazdcudoi dinfi din arcada antagonistd. DTlt" cei doi
antagonigti, unul este considerat antagonist principal (dintele omolag), iar celdlalt este_an-
tago:nist secundar.Exceplie de la aceast6 situalie este incisivul medial inferior 9i al IIIJea
molar superior, care au cdte un singur antagonist'
Dinlii omonimi ai hemiarcadei drepte gi celei stdngi se numesc antimei.
Angrenarea arcadelor dentare tr pozitie de ocluzie centricd se numegte telafie [taport]
de oiluzie.Toate relafiile [raporturile] de ocluzie se impart in doud grupuri - normale 9i
patologice.
-
Se colnsiderd.raporturi normale de ocluzie situaliile care asigurd adecvat 9i in deplin volum
funclia de masticafie, vorbirea qi estetica.
Se considerd raporturi patologice de ocluzie situaliile ln care angrenarea arcadelor dentare
prezintd disfuncfii ale masticafiei 9i vorbirii, 9i defecte fizionomice'
Semnele de lateralizare
,,MUEHLREITER' gi ,,DE JOUNGE - COHEN"
Ocupdnd o pozilie oarecare in arcad6, dinlii comportd un gir de caracteristici, con-
form cdrora poltu fi stabilitd apartenenfa lor Ia maxilarul corespunzdtor 9i la hemiarcadd
(dreaptd sau stAngd).
Ultimite au, la o adicd, doar o ,,simetrie in oglindd".
Fiecare dinte comportd anumite caractere anatomice, care permit a determina aparte-
nenla dintelui la maxilarul superior sau inferior. Printre aceste caractere anatomice deno-
tdmforma coroanei, muchieilncizale sau felei masticatoare, forma qi numXrul rdddcini-
lor. Dintele, care ocupd o pozilie omonimd relativ la dintele de pe partea opusd a arcadei
dentare (antimer) are ur,eie particularitdli de structurd, care permit de a determina aPar-
tenenla la una din hemiarcade (lateralizarea dintelui).
iii{fr'liib,
t#.l+.IlF
semnul incur-
c, -
d semnul
M -
Pe lAngd acestea,ln vederea diferenflerii clinfilor omologi
din hemiarcacle diferite se utilizeazd semnele de lateraliza-
re ,,MUEHLREITER" gi ,,DE JOUNGE - COHEN,', care se
referd la:
a b
7) semnul unghiului coroanei;
2\ sernnul circumferinlei [de atrburd a coroanei];
ffi*rt 3) semnul rdddcinii;
s ti+.t{
4) semnul felei distale.
M
BqHH
F*stlt
Pentru a determina apartenenta la una din hemiarcade ale
LJc d
unui maxilar oarecare, este necesar de a rdspunde la care
din cele doud maxilare dintele se referd.
La determinarea semnelor de lateralizare acestea trebuie
semnut ungftiutui
"oroon"l"#l|rtt;ryrT.,
caninilor.(sau fala masticatorie)
dffi'lT*""nr incizald a incisivilor si
la trecerea cle pe faga ocluzald spre cea mezial5 (unghiil
mezio-incizal [mezio-ocluzal]) Lormeazd, un unghi mai ascufit decAt cel format a"
mrrlrua
incizald 9i fafa distald (laterald) (unghiul distolncizal [disto-ocluzal]) (fig. b).
.femnul circumfeinlei [de curburd a coroanei] se apreciazX in normi ocluzal1 gi se ma-
nifestd prin faptul cd fala vestibulard (labiald, jugali) a coroanei trece in cea meziald
mai
abrupt decAt in fala distald. Prin urmare, conveiitatea maximd a fefei vestibulare in di-
reclie transversalX este.dispusdcentral in segmentul labial, mezial - in segmentul jugal
9i
(fig. a). Semnul respectiv se evidenliazd maiilar la examinarea dintelui dins"pre r"pi"fi;u
masticatorie sau marginea incizald.
Acest semn este greu de determinat la inspeclia dintelui; mai ugor fiind sd-l determini,
trecdnd degetul pe suprafala vestibulari. El este caracteristic prin curbura abruptd
-cu
a.suprafefii vestibulare la marginea meziald gi panta lind a acestei curburi la marginea
distalH.
Semnul rdddcinii este examinat in norma vestibulard gi doar in cazul unui dinte extras,
gi constd in faptul cd axul longitudinal al rdddcinii este ugor tnclinat
spre distal, formAnd
un unghi cu linia care trece prin mijlocul coroanei. Respectiv, rddXcinile incisivilor gi ca-
ninilor se inclind ir sens postero-lateral, iar rdcldcinile piemolarilor gi molarilor
posterior de la axul longitudinal al rdddcinii (fig. c, d). - insens
Semnul felei distale denoti cd suprafala felei clistale a coroanei dinpilor este intotdeau-
na mai redusd dimensional gi mai convexH decAt fala meziald.
prin urmare, la incisiv*ul lateral mandibular este puternic exprimat semnul rdddcinii.
' Pe suprafelele proximale ale rdddcinii sunt preiente nigte ganfuri longitudinale, cel dis-
tal fiind, de reg,ria, mai accentuat, ceea ce servegte drept un semn suplimentar de latera-
litate a dintelui.
Capitatea pulpard este asemendtoare cu cea a incisivilor centrali mandibulari' 9i
repetd
contururile exterioare ale dintelui. Camera pulpard este ingustatd in partea ei superioard
ln sensvestibulo-lingual - sub formi de fantd.
poate
Camera pulpari cJntinud printr-un singur canal radicular (cel mai frecvent), care
millocie in doua canale radiculare (tsestibular gilingual).
-sd se dedubleze ln treimea
Inngmro coroanei - 8-10,5 mm, l5limea - 5-6 mm. Diametrul medio-distal al coletului -
4-4,snttrt,iarceluestibulo-lingual-6-6,smm.Lungimenrdddcinii-12,5-15mm.
Caninii
Canini (dentes caninil se numesc patru dinfi monoradiculari dotali cu "cuspid lace-
rant" ascuiit al conturuiui ocluzal, qf .utu fac parte (tmpreund cu.opt incisiai) din grupul
(pozifia
aloyto, Trirtali [anteriord. Ei se afld tn arcadele dentare intre incisivi 9i premolari.
posterior' Deaceea caninii se mai
a IILa),in porliunite de flexare a arcadelor dentare spre
numesc gi dinfi unghiulari, dmtes angulares'
80a
'*.-*;d
La om sunt 4 canini: c6te 2 - pe arcadi, cAte 1 - pe fiecare hemiarcadi.
9i
Caninii sunt dintii cei mai stabili morfogenetic, gi rnai putin decAt allii sunt predispugi
reductiei gi diferentierii.
Comund tn anatomia caninilor este prezenta unei coroane cilinclro-conoide, dotati
in
treimea incizald cu un cuspid, gi cea mai lungd rdddcind din arcadd. Au cea
mai mare lun-
gime din toli dinlii, 9i sunt mai voluminogi decdt incisivii gi premolarii. in urmd
cu 2350
de ani, Aristotel scria despre canini: "sunt ascutiti asemeni incisivilor, dar
spre bazd devin
voluminogi ca pi molarii".
Ei
- participd la realizarea primului act de masticatie prin prinderea, incizia, sfAgierea
[lacerarea] 9i zdrobirea alirnentelor. Deaceea dintele este mai mare, cu coroand monocus-
pidatd mai masivd decAt la incisivi, cu o rdddcind lungd gi puternicd. Asigurd deasemelea
fonatia gi funclia fizionomicd.
Coroana caninilor are forma generalX cilinclro-conici, terminatd printr-un
cuspid. pre-
zintd patru suprafele: aestibulard, ornld, nteziald, laternld. Suprafetele corollare
au un relief
mai pronuntat decAt la incisivi; convexithtiie sunt mai accentuaie, conferind caninilor
un
aspect globulos. Skatu-l mai gros dentinar imprimd o nuantd mai gdlbuie
decAt a incisi-
vilor. Suprafala uestibulard este asemdndtoare cu cea a premoiarilor. Marginea incizald,
constituitd din creasta.sagitald a cuspidului, are forma cle "V" cu brateleisimetrice.
La
nivelul suprafefei vestibulare se evidentiazd h'ei lobi separati prin doul ganturi, care
por-
nesc de la marginea incizald. Lobul ceritral este foarte Line dezvolt at. Suprafala
orqld este
mai micd decAt cea vestibulard. Cingulumul gi crestele marginale sunt mult mai exprima-
te decAt la incisivi. Fosa orald concavd este strdbdtuti de o c"reastd mediand, ce reprezintd
creasta axiali a cuspidului. Suprafelele proximale au o formd triunghiulard, cu virful
spre
incizal, gi au marginile proximale accentuat convergente spre coleI.
Caninul superior
Caninul supetior este cel mai mare dinte din grupul caninilor. Are o coroand ascutitd clin-
spre toate suprafetele, cea mai lungd rdddcind, gi semnele cie lateralizare bine prontlltate.
Conturul ociuzal al coroanei este format din creasta sagitald a cuspidului gi prezintd
doud pante, dintre care cea distald este mai lungd mai obIcd. Deaceei, virful
9i cuspidului
poate fi centrat sau orientat ugor spre mezial.
Virful cuspidului se apropie de un unghi, care este obtuz (circn 105 gratle), clar poate
-
forma gi un unghi drept sau unul ascutit.
Intre tuberculul principal gi unghiul medial al. coroanei se localizeazd o incizurd micd.
Locul de trecere a conturuiui ocluzal al coroanei in cel distal se afli mai aproape de baza
coroanei, decat locul de trecere a conturului ocluzal in cel mezial.
Curbura conturului distal al coroanei este mai pronunlati decdt la cel mezial. Punctul
de proen'dnare maxirnd a contururilor proximaie aie coroanei este dispus, de reguld, in
.:i i. treimea ei medie. Muchiile laterale ale coroanei for-
l.,t 'q'
i'\:, meaz{.cu marginea incizalX doud unghiuri: unghiul
li',.i',
ii1ili\ !'&;\ distal
este un
este frecvent o btuz gi rotunjit, iar cel medial
unghi drept, gi are un vdrf accentuat.
iliri:1 i.&fi
l:l;ei-r
li
il,'ii
'"'j' , .rl::.r. illffi;li
Suprafata vestibulard a coroanei prezintd un con-
i,ffil' tur pentagonal gi un relief convex in ambele sensuri,
\"1rrs.i: cu convexitatea maximd
' I iiyl
i.sl
r.'"i.,
in treimea cervicald.
De la cuspidul caninului pe suprafata vestibulard
se intind pAnd la colet trei lobuli vestibulari, dintre
Caniruil arcatlei superioarc. a - fala
care lobuiul central este cel mai lat gi mai pronuntat.
aestibulnrd; b - Iinguald; c - Interald;
d - sectiurte trnnspcrsald; e - seclitme Lobulul mezial este mai mic, iar cel distal aproape
longitudinald cd nu se observd
.81 *,
Fala palatinalT a caninului superior este mai redusd dimensional dec6t fafa vestibula-
rd. Pe fala palatinald sunt prezente doud creste n'rarginale de smalg (meziald gi distald) gi
una mediand. Crestele marginale, puternic dezvoltate, se intind de la unghiurile coroanei
cdtre tuberculul lingual, iar creasta centralX imparte fala palatinald in 2 pdrli: meziald 9i
laterald (mai mnre).
in1/3 cervicald a coroanei se afld un cingulttm proeminent sferic, care mai mult se asea-
mdn5 cu un tubercurl rudimentar, insd este intotdeauna mai proeminent decdt cingulum-
ul incisiviior superiori. Labaza cingulumului persistd gau rs oarbd (foramen caecum), - o de-
presiune punctiform5 situatd sub cingulum, care este sediul preferat al leziuniior carioase
ale felei palatinale.
Conturul joncliunii smal!-cement este arciform, pe felele proxirnale are forma literei "V"
cu deschiderea spre apical, vArful "V"-ului fiind rotunjit, 9i convexitatea fiind orientatd
spre incizal, iar pe felele vestibulard gi linguald - cu deschiderea spre marginea incizald.
Rdddcinn caninului superior este cea mai lungd qi mai puternic dezvoltatd din toate rddd-
cinile qirului dentar. Are o formi conoidd, este unicd, masivd, dreaptX, cu o deviere ugoard
a apexului in sens lateral. Este ugor aplatizal| in sens mezio-distal gi cu apexul distalizat.
Pe secjiune transversald la nivelul coletului, rdddcina caninului superior are formd rotun-
dd sau ugor ovalard.
Conturul felei vestibulare a rddicinii este proeminent, iar conturul palatinal este pro-
eminent in treimile cervical5 gi medie, gi concavd - in treimea apicald. Pe ambele fele
proximale (rneziali gi laterald) ale rdddcinii pot fi remarcate nigte ganluri longitudinale, mai
pronunlate in porfiunea lor mijlocie.
Canrcra pulpard imitd forma de lance a coroanei, fiind mai voluminoasd decAt cea a in-
cisivilor centrali superiori. La nivelul muchiei incizale prezintd trei prelungiri corespun-
zdloare lobulilor de dezvoltare vestibulari, numite coarne pulpare: 2 laterale (mai nilci) gi1'
central Qnai mare). Canalul radicular este unic, drept, larg gi aplatizat in sens mezio-dis-
tal.
indllimea coroanei - 10-12 mm, ldlimea - 7-8 mm. Diametrul aestibulo-Iingual al coletu-
lui este de7-8,5 nm, iar celmedio-distnl - 5-6 mrl:r. Lunghrtert rdddcinii - L6-18 mm.
Sunt bine pronunlate semnele de apartenenlri a dintelui la hemiarcada dreaptd sau st6ngd.
Caninul inferior
Caninii in{eriori perrnanenfi, doi la numdr, cAte unul pe fiecare hemiarcadd mandibula-
rd, au pozllia de implantare 3 pe hemiarcada mandibulard stAngd gi dreapt5. Prezintd doi
lobi de dezvoltare, unwl aestibulnr (format prin coalescenla ceior trei lobuii de dezvoltare
vestibuiari) gi unul lingual. Are aceeagi structurd anatomicd ca qi cel superior, cu exceplia
cd este pulin mai mic, iar coroana - mai inaltd (cu 0,5-1 mm decAt aceeaqi dimensiune a
coroanei caninului superior) insd diametrele me-
zio-distal 9i vestibulo-lingual ale coroanei sunt mai i"
mici decdt cele ale caninului superior
Cuspidul caninului inferior, care formeazd extre- 's' j i*;
mitatea incizalX a coroanei, este mai pulin dezvol- \;;:::: i
tat decAt cel al caninului superior
!;:.'1&it ll
Suprafafa vestibulard este convexd, relieful ei este t:,. siri
i :ritr,l
bine exprimat, degi mai pugin accentuat compara- i, 1!i{
'i#
tiv cu on'rologr-rl superior. Convexitatea maximd IJ
este localizatd tot in treimea cervicaid. Doud ganfuri
Caninul arcailei inferioare. a - fala
vestibulare separd fala vestibulard in 3 pdrli inega-
aestibulard;b - linguald;c - laterald;
le - trei lobi. Lobul central este cel mai mare, iar cel d sectiunetransaersald;e
mezial - cel mai mic
- - secfiune
Iongitudinald
Conturul fetei
, vestibulare are intotdeaurla o convexitate mai aplatizatl comparativ cu
omologul superior.
Virful cuspidului de pe marginea incizald este mai rotunjit, gi situat mai aproape de
marginea meziald, decAt cel al caninului maxilar.
Marginea incizald este formatd din creasta sagitald a cuspidului, cu doi versanfi mai
accenfuat inegali decdt in cazul caninului maxilar. Versantul distal este mai lung gi mai
lnclinat spre colet decAt versantul mezial. Cei doi versanfi se intilnesc intr-un unghi larg
deschis (L20 grade).
De la cuspidul principal spre premolar se lntinde o incizurd micX, care separd cuspidul
medial.
Unghiurile coroanei sunt diferite: medial este obtuz sau drept, iar cel distal - obtuz gi
rotunjit.
Felele proximale au aceleagi caracteristici ca gi la caninul superior, dar sunt mai plate gi
mai verticalizate.
Fala meziald a coroanei este indreptatd aproape vertical gi continud in conturul medial al
rdd5cinii. Marginea distald tormeaz1,cu conturul rdddcinii o curburd.
Pe fala linguald sunt prezente aceleagi elemente morfologice ca gi la caninul maxilar,
dar relieful este mai pufin pronuntat. Relieful feiei linguale este convex-concav, convex
tr zona cingulum-ului gi concav - in doud-treimi incizale. Cingulumul, situat in treimea
cervicald, este mai pufin voluminos qi mai putin dezvoltat decAt cel al caninului superior.
El este pozifionat excentric, fiind orientat spre distal. ins[ el este irtotdeauna mai proemi-
nent decdt cingulum-ul incisivilor superiori.
Crestele marginale gi creasta axiald, localizatd mediary sunt subliri gi gterse. Fosalingua-
Id este impdrjitd de creasta mediand de smalg in doud depresiuni, - mezio-linguald. Qnai
redusd dimensional decdt fosa disto-Iinguald) gi distoJinguald, iar acestea fiind mai profunde
spre treimea incizald.
Pe suprafala linguald a caninului mandibular apar rar ganfuri sau fosete.
Caninii inferiori nu prezintd niciodatd.foramen caecum, ca de altfel nici un dinte frontal
inferior.
Suprafefele proximale sunt mai iralte decAt cele ale caninului maxilar, mai inguste tr sens
vestibulo-oral gi au o orientare mai pulin divergentd spre incizal. Au forma de triunghi,
cubaza - spre cervicaf gi vdrful - spre incizal. Marginea vestibulard are convexitatea ma-
ximd in treimea cervicald, iar cea linguald este convex-concavd, cu Lrn contur mai pufin
accentuat decdt in cazul caninului maxilar. Convexitdlile maxime ale suprafefelor proxi-
male sunt localizate la unirea treimii incizale cu cea mijlocie, tr sens vertical. Suprafala
meziald este mai mare decAt cea distald.
Rdddcina caninilor inferiori este fir general unicd, tns5 poate fi bifidd,Este mai scurtd
decAt cea a caninilor superiori, dar poate avea gi lungimea egald. Este cea mai lungd rd-
ddcind din arcada mandibulard. Forma rdddcinii, in totalitate este conicd. PrezintX patru
suprafele gi este aplatizatd, tn sens mezio-distal. Suprafelele vestibulard gi lingual{sunt
convexe/ cele proximale sunt plane. Apexul este efilat gi deviat spre lateral. Pe secliune
transversald la nivelul coletului are forma oaalard (dreptunghi cu ahrfurile unghiurilor mult
rotuniite-). Existd situaflr, tr care apexul rdddcinii este bifurcat, prezentind o componentd
vestibulard 9i una - linguald.
Pe suprafelele proximale apar ganturi longitudinale, care uneori sunt atit de profunde
.-
(tn special pe fala distalil),lncit dau impresia unei rdddcini duble.
Camerapulpard este mai micd decAt a caninului superior, gi totugi -largd,gi prezintd spre
marginea incizald L-3 coarne pulpare. Are o formd fusiformd, ceva mai voiuminoas[ la
colet. Se continud la nivelul rddXcinii cu canalul radicular, Canalul radicular este aplatizat
ln sens mezio-distal, gi are un singur foramen apicaltngfo/o.Poatefi gi bifid, pozifonarea
r r::: !rt: i: ii. !.
canalelor fiind: unul - spre vestibular, gi altul - spre lingual, caz in care apar doud forame-
ne apicale (6%).Poate fi prezentd delta apicald.
g-i2mm,Idlimeamarginiiincizale 6-7 mm.Diametrulmedio-distal
irdlti*ro'roroanei - -
al bazei coroanei este de 5-6 mm, iar cel uritibulo-tingual 7-8 llrrm. Lungimea rdddcinii-
-
12,5-16,5mm.
Sunt slab pronunlate semnele curburii coroanei gi a unghiului; semnul rdddcinii persistd.
. Fala vestibulard a primului premolar are contur pentagonal, asemdndtor fetei vestibu-
lare a_caninului superior, dar cu dimensiuni mai reduse. Diametrul vertical al felei jugale
este de 8 mm, ea fiind cea mai mare dintre toate fefele. Marginea ceraicald este curbd] cu
convexitatea mai redusd decdt fir cazul dintilor frontali, dar orientatd tot inspre rdcldci
nd. Marginile proximale sunt inegale gi clivergente spre marginea liberd, avAnd un traseu
convex/ care prezintd convexitatea maximd la unirea treimii ocluzale cu cea mijlocie. in
treimea cervicald marginile proximale, mai ales marginea meziald, devin concave. La uni-
rea marginilor proximale cu marginea liberd se formeazd doud unghiuri obtuze rotunjite:
mezio-ocluzal gi disto-ocluzal.
Marginea liberd, constiluitd din creasta sagitald a cuspidului vestibular, are forma literei
"Y" cu pante inegale, versantul distal fiind mai scurt gi mai curb decdt cel mezial. Virful
cuspidului are un aspect proeminent gi ascufit, asemdndtor caninului maxilar.
Relieful suprafefei vestibulare este convex, cu convexitatea maximd localizattr in trei-
fiih mea cervicalX, spre mezial. Doud ganfuri longitudi
#tlf& nal eprimare (una me zi ai d gi una di s t al d), abia v izibi-
le,lmpart fala vestibulard in 3 pdrfi: lobul miijlociu
ffiH
HEg,l'
ffi
&F&t'wi
.,r€F#,qy j
este cel mai mare, gi lobul mezial - cel mai mic. La
interseclia ganprilor cu marginea liberX pot apdrea
doud denivelSri.
in treimea ocluzald 9i mijlocie apare proeminentd
Premolarul I al arcadei superioare,
creastaaestibulard de smal!, care rezultd din dezvolta-
a - fafaaestibulard;b - linguald;c -la-
rea lobului central, gi pornegte din vdrful cuspidu-
terald; d masticatorie; e - secliwrc
lui vestibular spre linia colebului.
f-
transaersald; secliune longitudinald
r'
[g'iib
\tu*
Semnul unghiului coroanei este bine exprimat, iar semnul curburii coroanei este ,,in-
vers", reflectdnd legitatea retinerii temporare a alimentelor la caninul superior - pentru
zdrobirea acestora infaza a II-a de masticafie.
Fafa palatinald este mai micd decdt fala jugald, ceva mai convexd, - fur dublu sens (cerai-
co-ocluzal gi mezio-distnl). Este, de obicei, netedd, gi are forma de semicilindru. Cdteodatd
poate prezenta proeminenla crestei palatinale, datoratd cuspidului palatinal.
Suprafefele proximale ale premolarilor sunt ugor convexe, prezintd formX de trapez cu
baza mare reprezentatd de linia coletului, gi baza micd - spre ocluzal. Fala distald a pri-
mului premolar superior este mai micd gi mai convexd decAt cea mezial6. Convexitatea
maximd este localizatd la unirea treimii ocluzale cu cea mijlocie, gi servegte la contactul cu
dinlii vecini. in treimea cervicald, suprafala meziald a primului premolar prezintd o arie
accentuat concavd, care se continud cu ganful de demarcalie dintre cele 2 rXd6cini.
Fala ocluzald a primului premolar superior are forma de hexagon asimetric, alungitd in
sens vestibulo-oral.
Este delirnitatd de 4 margini, care sunt:
. marginea aestibulard, - este reprezentatd de creasta sagitalS a cuspidului vestibular - o
linie ondulatX cu 2 mici deniveldri (datorate Eanfurilor de pe suprafala aestibulard) 9i 3 proe-
minenle (corespunzdtoare celor 3 lobi de pe fafa aestibulard);
. margineapalatinald este constituitd din creasta sagitald a cuspidului palatinal. Este mai
scurtd decAt cea vestibulard, gi are un traseu mai rotunjit (in semicerc), decAt rnarginea
vestibulard;
, marginile proximale sunt reprezentate de crestele marginale (meziald gi distald) de smal!,
lndllimea cdrora ln porliunea mijlocie se rnicgoreazS. Acestea au un traseu convergent
dinspre vestibular spre oral, gi unesc cei 2 cuspizi (aestibular gi palatinal). Marginea mezi-
ald este mai lungd decAt cea distald.
Primul prenolar maxilar prezintd pefalaochnald,doi cuspizi: aestibular (cuspid de ghi-
daj) gipalatinal (cuspid activ, de sprijin), dintre care cel vestibular este cu mult mai mare gi
mai voluminos decAt cel palatinal, care apare mai redus dimensional gi mai rotunjit.
lJn ganl intercuspidian drept, addnc, cu orientare mezio-distal5, care separd cei doi cus-
pizi gi se termind la extremitdfi prin 2 fosete triunghiulare, cubaza spre creasta marginalX
de srnal! gi vdrful spre ganlul intercuspidian. Una din fosete, cea meziald, - este mai mare,
gi cealalt{, distald, este mai micd. $anful este situat mai aproape de marginea palatinalS a
fefei ocluzale, fiind la distan!5 de marginea vestibular5.
Pe fala masticatorie a cuspidului vestibular se remarcd doud pante, cea anterioard fiind
exprimatd mai bine, iar cea distald - mai scurtd, - deci, vtrful cuspidului va fi orientat ugor
spre distal.
Cuspidul palatinal prezintd panta distald a crestei sagitale mai lungd decAt panta me-
zialb. Virful cuspidului palatinal este orieatat spre mezial, ceea ce poate servi drept semn
distinctiv pentru primul premolar superior.
Primul premolar maxilar prezintd urmdtoarele morfotipuri:
. doud rdddcini (una mai lungd gi mai volumin oas6, aestibulard gi una mai scurtd gi mai
subgire, palatinnld) - cel mai frecvent (in65-70% a cazurilor). Acestea se separd dintr-un
trunchi radicular comun (care apare ovalar, aplatizat mezio-distal), fietre linia coletului
gi zona de furcalie radiculard. Trunchiul radicular prezintd pe suprafelele proximale un
gan! longitudinal, care indicd demarcafia celor doud rdddcini. Pe fala mezialX aceasta de-
presiune este accentuatd gi se continuX cu concavitatea din treimea cervicalX a coroanei.
Dintre cele doud rdddcini care rezultd prin furcalie, ceaaestibulard esle mai lungX (cca 1"3
mm), iar ceapalntinald- ceva mai scurrtd (12,5 mm). Ambele sunt subliri gi au apexul efilat
orientat distal.
. o singurd rdddcind., - apare in 25-30% din cazuri. Este accentuat aplatizatd in sens me-
zio-distal. Felele vestibulard gi orald apar convexe, iar cele proximale sunt plane sau ugor
concave. Pe suprafefele proximale se evidenliazd ganturi longitudinale profunde.
. trei rdddcizi: doud aestibulare (aplatizate) gi una palatinald (rotundd), - asemdndtor mo-
larilor maxilari, - poate apdrea Ir.3-5% a cazurilor
- Felele rdddcinii primului premolar superior sunt patru: meziald, distald, aestibulard gi pa-
Iati.nald..Zona de joncfiune longitudinald a rdddcinilor se numeg te depresiune de dezooliare a
rdddcinii, continuAnd spre coronar cudepresiunea de dezaoltare afelelorproxinmle.Depresiu-
ne1d9 pe fala meziald a rdddcinii este mai profundd decdt depresiunea felei distafi.
Caaitatea pulpard este relativ mare, aplatizatd.insens mezioidistal, gi are un tavan relie-
-
fat, care prezintd doud coarne pulpare evidente, situate vestibular gi palatinal, corespun-
zdtor cuspizilor' Cornul pulpar vestibular este mai lung 9i mai mare decAt cel oral. Uneori
in zona coletului aPare o firgustare putemicd fur sens hezio-distal a camerei pulpare, gi
atunci plangeul cavitdtii nu poate fi reperat.
In cazul primului premolar biradicular camera pulpard apare distinct demarcatd de
canalele radiculare, prezentdnd un plangeu cu 2 orificiide intiare ln 2 canale: uestibular gi
palatinal, care sunt frecvent sinuoase gi au canale secundare. Orificiul canalului vestibular
este localizatimediat palatinal fald de virful cuspidului vestibular. Orificiul canalului pa-
lalinal se proiecteazd palatinal fafd de ganlul centrui intercuspidian.
In cazul, cAnd sunt prezente 3 canale radiculare, acestea iunt localizate ca gi cele ale
molarilor maxilari. Existd gi variante de premolar unu monoradicular, cu tipuiile Ii sau
III de canale radiculare.
Semnele de apartenenld a dintelui sunt moderat pronunfate.
lndllimea coroanei la fata jugald
- z,s - 9 mm, lifala linguald - 6 - g mm, ldlimea g,s
coroanei
- 6,5-7 lnm, dimensiunea medio-distald
- 4,9 -s,s mm, iai cea zr estibulo-linguald
- -9,5
mm. Lungimeardddcinii
- 12-16mm.
premotarur doi maxitarr"
rar, iarcoroana este ceva mai
"r"1TffiT;tf,?ffiS1tr""
micd decAt la primul, iar unghiurile mai pulin accentuate, ceea ce conJerd coroanei un
aspect general mai globulos. Are o formd paralelipipedicd, gi e ovalard in sectiune trans-
versald. Coroana are cinci fefe: paku - laterale, 9i o fafd - ocluzald.Fetele aestibulard, ora-
ld, nrcziald gi distald sunt asemdndtoare ca aspect gi structurd cu cele corespunzxtoare ale
primului premolar superior. Respecti v rdddcina premolarului secund superior este mai
lungd dec6t cea a primului premolar superior
Suprafata ocluzald prezintd doi cuspizi aproximativ egali intre ei (cel jugal este pufin mai
mic deckt cel Ihryual) 9i au virfurile proiectate spre mezial.
$anful intercuspidian apare rnai scurt, mai gters, gi mai neregulat, decAt in cazul primului
premolar, iar fosetele proximale sunt situate mai aproape de centrul suprafetei ocluzale
Datoritd egalitd;ii celor doi cuspizi, gantul intercuspidian este situat in mijlocul suprafe-
lei ocluzale. indllimea suprafetei palatinale a :,' l
a premolarul ui doi maxilar este aproximativ
\!
egali cu cea a suprafetei vestibulare. Suprafe-
tele proximale au un contur trapezoidal. Su-
prafetele proximale prezintd aria convexittrtii
maxime la unirea treimii ocluzale.,r."u *ii- ffi*t
locie. Suprafala rneziald nu prezintd treimea
cervicald concav5, ci pland. Cel de-al doilea Premolarul lI al arcadei superioare.
premolar prezintd pe fala ocluzald un numdr
a - fala aestibulard; b - Iinguald; c - Iaterald;
d - rnasticatorie; e - secliune transaersald; f -
mai mare de ganfuri secundare, in schimb
lipsegte gantul crestei marginale meziale.
secliune longitudinald; g- secliune longitudinald
apremolarului arcadei supeioare aatnd 2 ca,nale
,j;$ilr:*
1s;rddiF
Majoritatea premolarilor secunzi dispun de o singurd rdddcind (75-82% din cazuri), iar ln
1.-2% dncazuripot fi 3 rXdXcini (tn aust caz dispozilia r dddcinilor fiind p alatinald, mezio-a esti'
b ular d gi dis t o -a e s tib uI ar d) in rest (18-23% din cazuri) dintele
poate prezenta 2 rdddcini.
Rdddcina este mai lungd decAt cea a primului premolar superior, gi apare aplatizatd
ln sens mezio-distal. Pe secliune transversald in zona coletulu.i, rdddcina premolarului
secund superior arc asP ecl oa alar Ea prezintd patru suprafefe, dintre care cele vestibulard
gi palatinald sunt convexe, iar cele proximale sunt plane
Fetele rddiicinii sunt: meziald, distald, a e stibuiar d gi p al at i n aI d. Felele proximale ale r[ddci-
nii sunt mult mai mari decAt fefele vestibuiard gi palatinald. Pe felele proximale ale rdddci-
nii unui premolar secund superior pot fi prezente ganpri longitudinale pufin exprimate.
Semnele de apartenenld a dintelui sunt bine pronunfate. Apexul este orientat distal.
Cavitatea pulpard este prezentatd fur partea coronard de o fdgie in-fundibuliform5, ftr-
gustatb mezio-distal, gi orientatd, respectiv, in sens vestibulo-palatinal. Este de 3-4 ori
mai micd decAt coroana. Canalul este ln 73% dincazuti unic, accentuat aplatizat ln sens
mezio-clistal, gi cu un singur foramen api cal.in25-26% din cazuri poate avea doud canale
radiculare 9i 1-2 foramenirri radiculare, giin1.-2o/o din cazuri - trei canale radiculare 9i trei
foramenuri radiculare.
Tavanul cavitdlii corespunde felei masticatorii 9i prezintd doud coarne pulpare (oesfi-
bular gi palatinat), pozilionate la nivelul cuspizilor fefei ocluzale. Alveola are in secfiune
transversald o formd ovald.
Indlltmeacoroaneilafala jugald -7,5-8,5mm,lafalalinguald - 6,5-7,5m]irl,ldlimeaco-
roanei - 6-7 mm, dimeniiuneimedio-distatd - 4,5-5,5 mm, iar ceaaestibulo'Iinguald - 8-9,5
mm. Lungimea rdddcinii - 12,5-16,5 mm.
Premolarii inferiori
premolarii permanenli inferiori sunt in numdr de patru, cAte doi pentru fiecare hemiar-
cadd, 9i sunt iituagi lntre caninii inferiori 9i primii molari inferiori.
lntre premotarii mandibulari apar numeiouse trdsdturi diferenfiale. Primul premolar
mandibular are o formd care amintegte de caninul mandibular, tn timp ce al doilea pre-
molar are un aspect mai apropiat de cel al molarilor. Ca dimensium, premolarii mandi-
bulari sunt in seiie ascendentd" adicd primul premolar inferior este mai mic decdt Premo-
larul secund inferior.
Forma coroanei premolarilor inferiori este cilindricd, iar suprafala ocluzald a acestora
prezintd un numdivariabil de cuspizi. $anlul intercuspidian este slab promrnfat'
primul premolar are doi cuspiziidintre care cel vestibular este mult mai dezvoltat decAt
cel lingual.
el d"oilea premolar are u.n cuspid vestibular 9i unul sau doi cuspizi linguali, mai mici'
porliunea radicularx prezintd o singurd rdddcinX (dinfi monoradiculari) cu un singur-ca-
nal rJdicular, aplatizatitr sens mezio-distal. O altd caracteristicd este inclinalia spre lin-
gual a coroaneil Coroana poate prezenta 9i o tnclinaiie spre.distal fald de rddXcind'
Apexurile rdddcinilor premolarilor inferiori prezintdrelafii de vecindtate cu gaura men-
tonierf,.
t:
nd gi rdddcinh este mai evident exprimatd din partea distald, - deci, semnul rdddcinii este
bine pronunlat.
Fefele proximale sunt convexe, au o form5 de trapez asimetric, cu baza micd - spre
ocltiJzal, sau o formd de romb.
Fala meziald este mai mare decAt cea distald. Relieful suprafelei meziale este convex
in treimea ocluzald gi mijlocie, cu aria convexitdfii maxime la unirea lor, aceasta, spre
deosebire de toli ceilalgi dinli permanenli, fiind localizatd cervical gi jugal fatd de conve-
xitatea maximd a suprafefei distale. La nivelul muchiei, care separX suprafafa meziald de
cea linguald, apare un qan! mezio-lingual scurt, cu origine pe suprafafa ocluzald., denumit
ganl mezio-lingual.
Lafafa distald remarcdm faptul, cd linia coletului este mai putin curb5, iar creasta mar-
ginald distald este mai pulin inclinatd. Poate apdrea un gant cu origine pe suprafala oclu-
zali, care traverseazd creasta marginald distal5 - qanlul crestei marginale distale.
Fafa ocluzali (trituranti) a primului premolar inferior are forma unui trapez asimetric,
cu baza mare - spre aestibular, gi cu partea distald mult mai bine reprezentat5 decAt cea
meziald. Marginile proximale, formate de crestele marginale, au un kaseu convex, gi sunt
convergente spre lingual.
Suprafala ocluzald prezintb urmdtoarele eiemente morfologice:
1. doi cuspizi:
. aestibular (mai mare);
. Iingual (mai redus, chiar rudimentar);
2. doud fosete proximale (cea distald - mai largd decAt cea mezialS), marginale, localiza-
te la baza crestelor;
3. doud creste marginale, doud - sagitale, gi doud - esenliale;
3. un gan! intercuspidiary care unegte cele doud fosete proximale, gi este concav, gters,
deplasat spre lingual; imparte fala ocluzald. in doud porliuni: Iinguald (mai micd) giaesti-
bulard (mai mare);
4. un gan! mezio-lingual, care are origine ln foseta mezialS gi separX creasta meziald de
cuspidul lingual;
5. un gan! al crestei distale, care pornegte (inconstant) din foseta distald, gi traverseazd
creasta marginald distalX.
Coletul dentar este aplatizat in sens mezio-distal.
Semnul de curburd a coroanei este exprimat, degi se intAlnesc variante de dinli cu sem-
nul de curburd invers.
RXddcina primului premolar in-ferior este frecvent unicd (uneori - dubl5), conicd, efila-
td, de obicei dreaptd, mai scurtd decAt cea a caninului. Prezintd patru suprafefe: meziald,
distald, vestibulard gi linguald. Este aplabizatd in sens mezio-distal. Secliunea transversald
are forma rotunjitd spre oaalard: suprafelele vestibulard gi linguald apar convexe, iar cele
proximale sunt plane gi convergente spre lingual. intre axul coronar gi cel radicular existd
o angulalie cu deschidel'ea spre lingual. Pe fala meziald a rdddcinii este prezent un gan!
bine reprezentat, pe fala distald ganful fiind rnai putin vizibil.
Dacd sunt prezente doud rdddcini, cea medialX este deplasatd spre vestibular, iar cea
distal5 - spre lingual. Ambele rdddcini apar turtite, gi prezintd ganluri longitudinale.
Apexul radicular este distalizat. Uneori acesta poate prezenta o furcalie, rezultind un
apex bifid.
Camera pulpari corespunde cu forma exterioard a dintelui, prezentAnd doui coarne
pulpare, corespunzdtoare celor doi cuspizi. Cornul pulpar aestibular este mai mare, mai
proeminent, spre deosebire de cel lingual, cate este mai mic.
Partea coronard a camerei, fdrd delimitare, se continud cu un canal radicular unic (in
70% din cazuri),larg gi aplatizat in sens mezio-distal.
iilgt$il&
LLiia:ia$'
Existd gi situafii, fir care canalul principal se divide, sau apar doud canale radiculare
distincte. Sistemul canalar radicular poate prezenta:
' un singur canal radicular, aplatizalin sens mezio-distal, avAnd un singur foramen api-
cal (73,5o/o din cazuri)
' doud canale radiculare, avdnd unul (6,5 % din cazuri) sau doud foramenuri apicale
(19,5% din cazuri)
. trei canale radiailare (6% dincazuri), avdnd trei foramenuri apicale.
indllimea coroanei la faja jugalX constituie 7,5-\1, mm,la fafa linguald
coroanei - 6-8mm. Diametrul aestibulo-lingual al coletului
- 5-6 mm, Idlimea
- 8,2-8,6 mm, iar cel medio-distal
- 5,4-5,8 mm. Lungimea rdddcinii - 13-L6 mm.
Fafa linguali este convexi qi netedd, gi este mai bine dezvoltatd decAt cea a primului
premolar, atit in sens mezio-distal, cit qi cervico-incizal. Relieful este convex, cu convexi-
tatea maximd in treimea mijlocie.
Comparativ cu suprafafa vestibulard, diametrul mezio-distal al suprafelei linguale este
mai redus, dar indltimile lor pot fi aproape egale.
Marginea liberd are aspect diferit, in funclie de numdrul cuspizilor linguali:
. de V cu bralul distal mai lung,ln cazul premolarului doi bicuspidat,
. de W, corespunzdtor crestelor sagitale ale cuspizilor mezioJingual (mai mare) gi disto-
lingual (mai mic\, gi cu deschiderea - spre colet.
Premolantl doi tricuspidaf prezintd pe supr#ala linguald un gan! lingual scurt (orientat
spre distal), care separd cei doi lobi corespunzdtori cuspizilor.
Premolarul doibicuspidatprezintd frecvent un gan!, care separd cuspidul lingual de creas-
ta marginald distal6.
Ambele fefe proximale au o formd aproape pitratd. Fafa meziald este mai mare gi mai
pulin convexd decAt cea distald. Relieful felei meziale este convex, prezentind aria de con-
vexitate maximd la unirea treimii ocluzale cu treimea mijlocie. in treimea cervicald fala
meziald este ugor concavd. Pe fafa meziald a premolarului secund bicuspidat adesea poate
fi prezent ganful crestei marginale meziale.
Fafa distald prezintd acelagi aspect ca gi cea meziald, degi este mai pulin inaltd ln sens
cervico-ocluzal,iar marginea liberd are o pozifie mai cervicald.
Fafa ocluzali a premolarului secund inferior are aspect de patrulater cu unghiurile
foarte rotunjite, deci prezintd patru margini, insd, ln functie de morfotip, diferd marginea
linguald.
Fala ocluzall, a premolarul secund bicuspidat are un contur trapezoidal cu unghiuri
rotunjite (uneori un contur ovalar).
Cuspidul vestibular este ceva mai mare decAt cel lingual. Crestele sagitale ale cuspizilor
contribuie la delimitatea vestibulard gi orald a suprafelei ocluzale. Panta distald este mai
lungd decAt cea meziald, iar virfurile cuspidiene sunt ugor orientate spre mezial. Crestele
axiale ale celor doi cuspizi sunt una ln prelungirea celeilalte, formind o creastd transver-
sald bine reperezentatd. Crestele marginale au traseu convergent spre lingual.
$anful principal intercuspidian este curb (cu concavitatea orientatd vestibular), gi uneq-
te doud fosete proximale semicirculare, localizalelabaza crestelor marginale.
De la ganlul, care separd cuspidul jugal de cel lingual, de reguld derivi in sens vestibu-
lar doud ramuri addnci. Dacd aceste qanturi ajung pAnd la marginea masticatorie, ele pot
contribui la formarea unor cuspizi auxiliari, adiacenfi cuspidului vestibular.
De la ganlul principal intercuspidian de pe fafa masticatorie pot deasemenea deriva
doud ramuri in sens lingual, cea distald fiind mai dezvoltatd.
Fafa kiturantl, a premolarului secund tricuspidat se incadreazd intr-un trapez cubaza
mare orientatd vestibular. Sunt prezenli trei cuspizi, cel mai mare fiind cuspidul vestibu-
lar, apoi ca mdrime urmeazd cuspidul mezio-lingual, iar disto-lingualul prezentAndu-se
a fi cel mai mic. Crestele lor sagitale delimiteazd vestibular, respectiv lingual, suprafala
ocluzald. Fiecare cuspid prezintd cite o creast5 axiald.
Cuspizii sunt separali de doud ganfuri, care imprimd pe suprafala ocluzald aspectul
literei Y:
- un gant cu direclie mezio-distald, convex, care separd cuspidul vestibular de cei lin-
guali;
- un gan! lingual, pozifionat spre distal, care separd ambii cuspizi linguali, gi se prelun-
gegte pe supr#afa linguald.
Fosetele proximale, triangulare ca formd, sunt situate mai aproape de marginea vesti-
bular5; foseta distald este foarte micd comparativ cu cea meziald. Mai este prezentX incd
! ffi
o fosetd,,mai largd gi mai profundX decAt cele proximale, situatd la intersecfia ganlului
principal mezio-distal cu cel lingual, gi denumitd,foseta centrald.
Fala ocluzall a premolarul secund poate fi gi tetracuspidatd, in urma separdrii cuspi-
dului lingual in doi cuspizi filiali, 9i separarea marginii unghiulare distale a cuspiduiui
vestibular.
Rdddcina premolarului secund inferior este, de reguld, unic5, conicd , aplalizatd, fir sens
mezio-distal, fiind mai lungd gi mai voluminoasd decdt rdddcina primului premolar in-
ferior. Apexul este mai rotunjit gi inclinat spre distal, fiind ugor aplatizatin r"trr mezio-
distal. Nu prezintd depresiuni longitudinale pe fetele proximale. Apexul, orientat distal,
poate avea mai frecvent aspect bifid. Axul radicular formeaz5 cu cel coronar un unghi cu
de^schiderea spre lingual.
In sectiune transversalX la nivelul coletului rdddcina are aspect aproximativ circular,
prezentAnd patru fefe (mezial, distal, uestihular gilingual).
Semnele de apartenenld a dintelui sunt cert exprimate.
Camera pulpari are aceeagi formd ca gi coroana dintelui, cu cite un corn pulpar cores-
punzdtor fiecdrui cuspid, 9i este de 3-4 ori mai micX decdt coroana.
Camera pulpard se continud cu:
' un singur canal railicular (86-96%), conic, ugor aplatizat mezio-distal; orificiul cana-
lului radicular este localizat vestibular fatd de ganful centrali
' doud canale radiculare (2,5%), avAnd un foramen apical (1,5% din cazuri) sau doud fora-
mene apicale (11.,5% din cazuri);
. trei canale railiailare, avAnd trei fornmeru.tri apicale (0,5% din cazuri).
indllimea coroqnei la fafa jugald.ot'rrtitui" 7-9,5 mm,lafala lilrguald
- 6,s-g mm,ldlimea
coroanei - 7-8mm, dimensiuneaaestibulo-lingualdabazeicoronare- 89,5mm, dimensiunea
medio-distald - 4,5-6,5 mm. Lungimea rdddcinii
-
14-17 mm.
Semnul curburii coroanei este bine exprimat. Aria de convexitatea maximd a conturului
vestibular este localizat mezial de verticala mediand conveniionald.
A doua variantX
Ceva mai des se intAlnegte varianta, cdnd cuspizii lingvali conflueazd in unul, iar fala
ocluzald capdtd o formd triunghiulard rotunjitd.
Molarul secund superior tricuspidat se manifestd prin lipsa (reducerea totald a) cuspi-
dului disto-palatinal; in aceastd situafie, cuspidul cel mai mare (gi deviat spre lingual) este
cel palatinaf urmat de cuspizii mezio- gi disto-vestibular.
in punctul de intersectare a liniilor ,,orto-crucii", care sunt prelungirea verticalei me-
diane convenlionale pe fafa ocluzald, este localizatd o fosetd centrald, din care Pomesc
ganfuri de prim ordiru gi care separi cuspizii masticatori. $anful mezio-vestibular separd
paraconusul (cuspidul mezio-aestibular). Ramul vestibular al acestui gan! separd cuspizii
vestibulari (paraconusul gi metaconusul), trece pe fala vestibulard in apropierea verticalei
mediane convenlionale. Ramul mezial al ganplui separdparaconusul (cuspidul mezio-ves'
tibular) de protoconus (cuspidul mezio-lingual), gi ajunge pAnd la Santul, care separd creasta
transversald meziald de smal;, formAnd uneori la interseclia lor o fosetd mezial6'
La molarul secund superior tetracuspidat ganlul disto-Iingval separd hipoconusul (cus-
pidul disto-Iingaal) de trigon,
Ramul lingval ajunge pdnd la creasta transversald distald, adesea intersectdnd-o.
A treia varianti
Forma tricuspidatd a coroanei poate fi intahite gi in a treia variantd" cea mai rard, pen-
tru ea fiind caracteristicd unirea cuspidului vestibular distal cu cel lingval mezial prin in-
termediul unei creste continui sau firtrerupte. Anterior de creastd se localizeazd de reguld
un cuspid vestibular voluminos, iar posterior - un cuspid lingval distal de dimensiuni
reduse. Toli cei 3 cuspizi sunt localizafi pe linia diagonald lungd, care se intinde de la
unghiul mezio-vestibular spre cel distoJingval al coroanei.
Celelalte pd$i ale coroanei sunt reduse sau se deplaseazd spre aceastd diagonald.
Forma fefei ocluzale este ovalard sau elipticd, extremitatea anterioard a cXreea fiind ori-
entatd spre vestibular, iar cea posterioard - spre lingval.
Molarul secund superior, dupd un trunchi comun mai larg decdt al primului molar
superior, are trei rdddcini (54% a cszurilor), - doud vestibulare (mezio-aestibulard gi disto-
oestibularil) 9i una - palatinald. Riddcinile sunt mai scurte gi sunt pozilionate mai pufin
divergen! decAt la primul molarul, fiind dispuse aproape una de alta, aproape paralele
intre ele pfurX in keimea apicald, unde devin ugor inclinate spre distal. Destul de frecvent
(ir.46% din cazuri) se constatd fuzionarea rdddcinii disto-vestibulare cu cea palatinald.
Rdddcina palatinald este cea mai mare, dreaptd, aplatizald vestibulo-palatinal, prezintd
lnclinare spre distal, ugor permeabilizabild. Ambele rddXcinii vestibulare (mezio-oestibula-
rd, disto-aestibulard) sunt aplatizate mezio-distal, cu baze largi gi sunt distalizate.
Apexurile rdddcinilor sunt rotunjite gi ugor distalizate.
Camera pulpard corespunde cu forma exterioard a dintelui, este asemdndtoare cu cea
a primului molar, dar are dimensiuni mai redusei prezintd paku coarne pulpare la mor-
fotipul cu patru cuspizi gi trei - la cel cu trei cuspizi. La molarii superiori camera pulpard
este situatd 1n2/3 meziale ale coroanei.
Canalele radiculare, situate tr continuarea camerei pulpare, sunt in numXr de trei. Rddd-
cina palatinald are un canal radicular mai larg gi mai drept. Celeaestibulare suntaplatizate
mezio-distal, urmdrind forma gi direclia rdd5cinilor vestibulare. Rdddcina disto-vestibu-
lard prezintd un canal radicular. Rdddcina mezio-vestibular5 prezintd in majoritatea ca-
zurilor un canal radicular (doud canale - tn circa 17% din cazuri). Localizarea orificiilor de
deschidere ale canalelor radiculare este similard cu cea de la primul molar, dar distanta
dintre ele este mai redusd. Canalele vestibulare sunt mai putin accesibile decAt canalul
palatinal.
indllimea coroanei constituie 6-8 mm, ldlimea coroanei g-12 mm, dimensiunea mezio-tlis-
taldabazeicoronare
-
-8-1.1 mm,dimensiuneaaestibulo-linguald
-
1"0,5-1"3 mm.Lungirnea
rdddcinii -12-15 mm.
pararea acestora la vArf. Rdddcinile manifestd o tendintd marcantd spre fuzionare parfiald
sau totald - sub forma unui trunchi radicular unic, ceea ce determind aspectul de dinte
monoradicular, avdnd pe fetele proximale radiculare ganfuri longitudinale.
DacX rhmAne doar un cuspid, iar dintele are un aspect debutuc [buturugd], atunci dinte-
le se numegte,,dinte in (formd de) pivot".
Semnele de lateralitate sunt instabile.
Cavitatea pulpari poate sH nu corespundd formei exterioare a dintelui.Datoritd dezvol-
thrii tirzii a acestor dinti, cavitatea lor pulpard apare mai mare comparativ cu a celorlalli
molari din arcadd.
Camera pulpard prezintd numdrul de coame pulpare corespunzdtor numdrului cuspizi-
lor felei ocluzale.
In majoritatea cazurilor, molarii de minte maxilari prezintd trei canale radiculare, si-
tuate in continuarea camerei pulpare. Forma gi numdrul canalelor radiculare sunt cores-
punzdtoare rdddcinilor. Sunt, in general, greu abordabile, atAt datoritX poziliei distale pe
hemiarcade a dintelui, a curburii rdddcinilor, cdt gi a numdrului de canale radiculare.
Dintele are tendinld spre reducere. Poate rdmAne inclus sau poate lipsi de pe hemiarcade-
le maxilare, adesea lipsegte tnsdgi primordiul. Este adesea afectat de procesele carioase, ge-
nerAnci frecvent complicafii pulpare, greu tratabile ciatoritd poziliei posterioare pe arcadd gi
a morfologiei radicuiare, care rezervl multiple surprize m.edicilor practicieni. C6nd erupe,
poate genera frecvent complicafii prin inflamarea, chiar infectarea zonei de eruplie.
lndltimea coroanei constituie 6-8 mm, ldlimea coroanei -8,5-9,3 mm, dimensiunea mezio-
distati abazei corona rc 6,5-7,5 mm, dimensiunea aestibulo-Iinguald L0,0-11,0 mm. Lun-
- -
gimea rdddcinii - 11-12 mm.
Molarii inferiori
Primul molar inferior [mandibular]
Primul molar inferior permanent este cel mai mare dinte de pe ambele arcade. Are pozi-
lia gase de implantare pe hemiarcadele mandibulare. Primul molar inferior permanent are
contact mezial cu fafa distald a premolarului secund inferior, iar distal - cu fala mezial5 a
nrolarului secunC inJerior. Este denumi t gi ,,molarul de 6 ani" , dupX vdrsta la care erupe.
Coroaria primului molar in-ferior are fcrma de paralelipiped alungit in sens mezio'dis-
tal, cu bazd dreptunghiulard gi marginile rotunjite. Este aplatizati in sens vestibulo-lin-
gual. Prezintd patru fefe laterale (aestibulard,linguald, meziald, distald) 9i o fald ocluzald cu
cinci cuspizi. Fetele vestibulard gi linguald sunt ugor convergente dinspre mezial lnspre
distal, iar suprafefele proximale converg in sens lingual. lntre coroand gi rdddcind se de-
serie o dubld angulatie:
. in sens vestibulo-oral, coroana este inclinatd spre lingual falX de rdddcind;
. in sens mezio-distal, coroana este inclinatd spre distal.
O particularitate importantd a primului molar mandibular este prezenla a 5 cuspizi pe
fata ocluzald:, mezio-Iingual, disto-Iingual, mezio-aestibular, centro-ztestibular, disto-oestibular.
Literatura de specialitate anglo-saxond prezintd urmdtoarea configuralie a cuspizilor su-
prafetei ocluzale - mezio-vestibular, disto-vestibular, distal, mezioJingual, disto-lingual.
Pe jumdtatea jugalA a felei ocluzale se afld 3 cuspizi:
. cuspidul mezio-aestibular (proto conid),
. ctrspidul disto-aestibular (hipo coniil),
. cuspidul distal (mezoconiil).
Pe jumdtatea jugald a felei ocluzale sunt localizali 2 cuspizi:
. cuspidul mezio-Iingual (metaconid, - cel mai mare),
. cuspidul disto-Iingual (ento conid).
Cuspizii jugali sunt mai masivi gi mai mici ca indllime decdt cei linguali.
J,'*qr/"..".
i
{'"
..lg .,ii "...,1
r-^f'".\- .r-,-./"'i
M} Cuspidul mezio-vestibular este mai
ffim# ffi'*ffiffi
Wffiffi
ffiffit ffiffi ffi
t: #- -:#
M
ii"=-*l,
b{sd#*# ffi
Effi#
ei celor doud ganfuri intercuspidi-
ene pe suprafala ocluzald:
ffiruffi ffiffi$$ ffiffi ffitr-ffi . Varianta "cruciformd",la care
E#Sf H#f ffiia ffi$s EHffii{
&xlj tFst tHIs
Wffi W# #sf liffi
W ffi ffi$ffi
Wffi
intersectarea celor doud ganfuri
formeazd o cruce ugor asimetricd,
datoratd deplasdrii spre distal a
Molanil II al arcadei inferioare, a - fala aestibulard; gantului vestibuloJingual.
b - linguald; c - decontact;d - masticatorie; . Varianta "driopitecd", la care
e - secliune transztersald; f- secliune longitudinald.
portiunea ocluzo-vestibulard a
,'ffi'
gantului vestibulolingual este situatd mai spre mezial fa!5 de porfiunea ocluzo-linguald a
aceluiagi ganf.
. Vaiianta "in scard",la care porfiunea ocluzo-vestibulard a ganfului vestibuloJingual
este situatd spre distal fald de porfiunea ocluzo-linguald'
Fafa vestibulard a molarului secund inlerior este mai micd decdt aceeagi_fafda primului
molar inferior gi are formd de trapezcubazamare orientatd spre ocluzal" Relieful suprafefei
vestibulare este cu convexitatea mai pufin accentuatd decAt in cazul primului molar inferi-
or, iar creasta cervicald vestibulard este mai gtearsX.
Faia vestibulard este traversatd de un gan! vestibular vertical, ' ganlul interlobar, - mai
pulin profund decAt cel al primului molar inf9ri9r, care provine d9 n9 sqflafala ocluzaldgi
pind la jumdtatea indlfimii felei vestibulare, impdriind-o in doi lobi, aproape e-gali,
"otiouia
- mezial (corespunzdtor cuspidului mezio-vestibular), gi distal (corespunzdtor cuspidului
disto-vestibular).
ganlul interlobar se termind la jumdtatea indltimii felei vestibulare, intr-o fosetd secun-
dari vestibulard, sau se poate atenua keptat. La nivelul celor doi lobi apar mai exprimate
crestele vestibulare ale cuspizilor vestibulari, cu traseu ocluzo-cervical.
Faia vestibulard poate piezenta un tubercul supranumerar, care poate apare uneori pe
lobul mezial al felei vestibulare - tuberculul Bolk.
Fafa linguali eite aproape identicd cu cea a primului molar-, are aceeagi formd de trapez,
orientat cibara mare spre ocluzal, iar dimensiunea acestei fele este mai redusd decAt cea
vestibulara. Relieful apare convex, cu convexitatea maximd localizat6 in treimea mijlgci.e.
$anful lingual separd zuprafafa, corespunzdtori cuspizilor mezio-lingual 9i distoJingual,
in
doi iobi Qiezialuihinrl rnai mare decAt cel dista!),gi se poate prelungi pind la linia coletului'
Fefele proximale au acelagi contur trapezoidal cubaza mare orientatd spre cervical, iar
planul eJte orientat mai puiin convergent inspre lingual decdt suprafefele proximale ale
primului molar. Fala disfah a molarului secund inferior permanent este mai micd 9i mai
convexa decAt fafa meziald. Aria convexitdlii maxime a fefelor proximale este localizatd in
treimea mijlocie.
Rdddcinit'emolarului secund inferior sunt doud (meziali si distald), asemdndtoare cu cele
ale primului molar: Se separ6 clintr-un trunchi radicular comun, iar aria de furcalie es-te fo;
caliLatdspre treimea mijl,ocie a lungimii radiculare. Trunchiul comun al celor douS rdddcini
este mai iarg iar s"puraliu rdddcinilor se face ta distanld mai mare de colet decdt la primul
molar inferior.
in general au dimensiuni mai reduse decAt rddicinile^primului molar in-ferio, iar, intre
ele, rXddcina meziald este rnai lungd decAt cea distald. in majoritatea cazurilor sunt mai
apropiate, mai pulin divergente gi mai ascugite, decdt cele ale primului molar inferior, 9i se
pi""ittta mai adcentuat incl-inate spre distal- Axele lor sunt aProape paralele, insd pot fi ex-
irem de diaergente, sau, mai des, fuiionate (parlial, total). Ambele rdddcini sunt mult aplattzate
mezio-distai, dimensiunea lor vestibulo-linguald fiind aproximativ de trei ori mai mare de-
cdt cea mezio-distald. Rdddcina meziald este mai voluminoasd, cu apexul mai rotunjit decAt
cea distald. Rddicina distatd este mai sublire gi mai scurti decAt rdddcina mezial5.
Fiecare dintre rddXcini prezintd o fa!5 convexd gi una - concavd. Rdddcina meziald are fala
meziald convexd 9i fapa distald concavX, rdddcina distald aval{ fa}ameziaL6. concavS qi faia
distal[ convexd (rdddcinile meziald gi distald se priaescprin felele lor concaae). -
ganful longitudinal al fefelor proximale ale rdddcinilor molarului secund inferior Perma-
nent este mai pulin pronunlat decdt la primul molar inferior.
Camera putpari esie mai pulin voluminoasd decAt la primul molar inferior,-prezentAnd
doar patri coarne pulpare, cbrespunzXtoare cuspizilor fefei ocluzale. Are un plangeu, care
trece de obicei in 3 canale radiculare, situate astfel:
. doud canale racliculare in rdddcins meziald (in 64 % din cazuri), cu un singur foramen
apical (49% din cazuri) sau cu doud foramenuri apicale (38% din cazuri). Canalele meziale
(mezio-vestibular gi mezio-lingual) sunt mai inguste gi efilate, putdnd avea un traiect rec-
tiliniu, ori curbat moderat sau tare. Foarte rar rdddcinameziald a molarului secund inferior
poate prezenta gi varianta cu un singur canal radimlar, canalul fiind in
acest caz larg gi apla-
tizat mezio-distal.
'un canal radicular larg, situat in rdddcina distald (92% din cazuri), cu un foramen apical
(92%). Este posibild aparilia a doud canale (separate parlial sau total)'inrdddcina
distald.
Foramenul apical este fir general situat la vArful rhddcinii.
Semnul curburii gi cel al unghiului coroanei, precum gi semnul rdddcinii sunt bine expri-
mate.
indllimea coroaneidintelui constituie 6-8,5 mm, dimensiuneamezio-distald acoroanei g-I2
mm, dimensiuneaztestibulo-linguald -
-8-11 mm. Lungimea rdddcinii
-
L3-15,5 mm.
Generalitifi
Este necesar de cunoscut cd in practica clinicd in procesul de tratament al afecfiunilor
dentare
dentare qi cu scoPul de a reduce descrierea fiecdrui dinte sunt utilizate formulele
succesivd de localizare, de la
- o ilustrare graficd a dinlilor in arcadele dentare tn ordinea
mediana felii 9i linia sagitald, care delimiteazd maxilarul superior 9i inferior
Literele pi cifrele scrise deasupra liniei orizontale se referd la dingii superiori,
iar cele
scrise sub linie - la dinlii inferiori.
in legdturd cu faptul cd formula dentard oglin-
degte implasamentul dinfilor la persoana aflatd
vizavi de examinator, partea st6ngd a formulei
va corespunde hemiarcadei (jumdtifii de arca-
dX) dentire drepte, iar cea dreaptd - hemiarcadei
Seriil.e dentare ale ocluziei permanente
stAngi.
Formula anatomici
in anatomia comparatd se obignuiegte folosirea formulei dentare de grup, care indicd
maxilei
numdrul de dinli aifiecdrui gr"p i" oidit"t"u localizdrii in ambele hemiarcade ale
gi ale mandibulei.
Formulele dentare utilizate in clinicd folosesc:
a) pentru dinli permanenfi - adnotatea cu cifre arabe;
b) pentru dinli temporarl - adnotarea cu cifre romane'
3 2 1 2 2 1 2 3
3 2 1 2 2 1 2 3
2 0 1 2 2 1 0 2
2 0 1 2 2 1 0 2
Astfel de formuld dentard de grup indicd, cd in fiecare jumdtate a maxilarului superior
gi inferior (sau hemiarcadd) sunt cAte 2 incisivi, 1 canin,
2 premolari gi 3 molari. Deoarece
ambele hemiarcade sunt simetrice, poate fi scrisd o jumdtate sau o pdtrime
a formulei.
1. Uneori stomatologii folosesc in activitatea sa practicd
formule alfanumerice de grup, in
care se obignuiegte cifrarea grupului dentar prin prima literd a numelui
latin. Cifra aldtu-
ratl literei indicd numdrul de dinti al grupului respectiv in hemiarcada clentard dreaptd
sau stAngd. Dinfii permanenti sunt notati prin primul caracter majuscul
al numelui latin.
Dintii de lapte pot fi notafi prin primul caracter minuscul al numelui latin,
Fonnula anatomicd
a) Pentru dinli permanenti
lTlz c lz lz c lTlz
lTlz c lz 2 c lTlz
Mg Mz Mt P, Pt c lz L I lz c Pt P" Mt M. Mt
ln ea fiecare dinte este de asemenea indicat prin literd provenitd din termenul latiru
fiind specificatd pozilia dintelui in grupul sdu printr-o cifrd micd, pusf, in dreapta literei'
Fiecire dinte poate fi indicat separat, in corespundere cu formula dentard desfiguratd:
Drept superior - -l
StAng superior - l_
Drept inferior - I
StAng inferior - [-
De ex., incisivul lateral superior drept permanent este indicat-
I,L
caninul inferior
stdng decidual -lt-, iar ultimul molar inJerior stAng permanent - l-Mr.
Utilizarea a.n. formule dentare alfanumerice desfdgurate este foarte comodd, in special ln
perioada de dentalie mixtd, cAnd dinlii absenli sunt marcafi prin 0, dinfii de lapte - prin
iaractere minuscuie, iar cei permanenli - prin caractere majuscule, gi aceste majuscule
alterneazd cu cele minuscule.
Au fost propuse diverse formule dentare, in primul rAnd - cele anatomicd qi clinicd. Din con-
siderente praitice adesea se recurge la formula dentard simplificatd, la baza cdreia std simbo-
lul numdrului de ordine, atribuit dintelui conform localizdrii fir arcadd, numdrdtoarea fiind
inceputd de la incisivul medial - formula (clinicd) anglo-saxond Szigmondy [KahleW., L978]'
Dingii absenli la persoana examinatd sunt indicali in figd sau bonui de trimitere prin
luarea in cercule! siu prin tdiere. Dacd ln arcadd nu lipsegte nici unul din dinfi, girurile
dentare sunt declarate complete, iar respectiva formuld dentari de asemenea este consi-
deratd completd.
a) Pentru
I 7 6 5 4 3 2 1 1 2 3 4 5 6 7 I
8 7 6 5 4 3 2 1 1 2 3 4 5 6 7 8
V iv ru il II ilt Iv V
v tv il I I il Ill lv v
La reducerea acestei formule simbolul unuia sau cAtorva dinli poate fi prezentat prin
numdrul lor de ordine, plasat ln cuadrantul corespunzdtor al formulei dentare prezentate
mai sus, - in formX de cruce.
Marcajul fiecdrui dinte poate fi extras din formuld gi scris aparte.
Ca urmare, folosind ungtriul corespunzdtor, premolarul II superior din stAnga va fi spe-
cificat ll , iar molarul II inferior din dreapta - Jl.
.'$l .ffi
Dintii de lapte se obignuegte a-i indica ln formula dentard cu cifre romane, care indicd
numdrul de ordine, apozittei ocupate de dinte (szigmondy, 1861). Formula completd a
dintilor dentafiei de lapte in aga caz aratd in felul urmdtor: -
De ex., molarul II superior stdng este indicat l]y,
iar incisivul medial inferior drept
3. Formula clinicd americandaeche
-Jl
Conform nomenclaturii adoptate de Asociafia Stomatologilor din SUA (1975), dinlii
permanenfi sunt scrigi cu cifre arabe ln corespundere cu regulile de examinare a acestora,
gi anume: de la dreapta spre stanga, trcepand cu dintele de minte - la maxild, gi apoi, de
la stdnga spre dreapta, - la mandibuld.
Astfel, fiecare dinte din aceastd formuld se indicd printr-o cifrd corespunzdtoareordinii
de examinare a acestuia de cdtre medic.
Prin urmare, caninul superior drept va avea numdrul 6, iat incisivul medial inferior
stAng-24.
a) Pentru dinti
1 2 3 4 5 6 7 I 9 10 11 12 13 14 15 16
32 31 30 29 28 27 26 25 24 23 22 21 20 19 18 17
_
pi11il de lapte se scriu cu majuscule conform numdrului de ordine din alfabetul englez
$.B.Woelfel,1997). Ordinea inregistrdrii din!ilor se efectueazd ln corespundere cu rJgu-
lile de examinare a acestora, gi anume: de la dreapta spre stanga - la maiile, gi apoi, dJh
stAnga spre dreapta, - la mandibuld.
Formula dentard completd arati ln felul urmdtor:
b) Pentru dinli temporari:
A B c D E F G H I I
T s R a P o N M L K
Astfel, de ex., incisivul medial inferior stang de lapte va fi indicat prin caracterul ,,o,,
4. Formula rnatematicd - aeche europeand (Haderup)
a) P entru dinli pennanenli
8+ 7+ 6+ 5+ 4+ 3+ 2+ 1+ +1 +2 +3 +4 +5 +6 +7 +8
8- 7- 6- 5- 4- 3- 2- 1- -1 -2 -3 4 -l -6 -7 -8
+6 5+
-6 2-
b) Pentru
ffi dinli temPorari:
05- 04. 03. 02. 01- .01 -02 -03 .04 -05
-01
+02
5. Formula francezd
a) Pentru dinli Permanenfi
Dz Du Ds Dn Ds Dz Dr Sr Sz S" D4 Ss Su Sz S"
Ds
Ss 9e Sz Sa
da dt d. dt dr d. d" dr Sr 52 Ss S+
Sr De
dr sz
DmSu
smdry
18 17 16 15 14 13 12 11 21 22 23 24 25 26 27 28
48 47 46 45 44 43 42 41 31 32 33 34 35 36 37 38
b) pentru dinli temporan formula d.entard definegte cuadrantele 5, 6,7 gi3 - corespunzd-
tor regulilor de examinare. Formula dentard completd a dentajiei de lapie in aga
caz aratd
in cazul nomenclaturii internalionale in felul urmdtor:
Incisivul medial stAng decidual este marcat, conJorm nomenclaturii internationale, prin
crtra"71".
b) Pentru dinli temporai:
55 54 53 52 51 61 62 63 64 65
85 84 83 82 81 71 72 73 74 75
@
cerinfe igienico-sanitare fali de organizarea instituliilor sto-
matologice cu profil curativ-profi lactic
Institulii policlinice stomatologice. Nomenclaturx. categorii. cerinfe
Sterilizarea instrumentelor
Dezinfeelia instrumentarului stomatologic Ei obiectelor vizeazd, distrugerea tuturor
microorganismelor patogene gi condilionat patogene.
cu agenli chimici se realizeazd prin imersionarea totald lntr-o solutie spe-
-Delnfecfi_a
ciald. Obiectele sau unele pdrfi ale acestora (in iazul cknd nu contacteazd cu mucoasa'brrroid o
,liA;r -
iita6,&.
lij':ll-#
'hffi'
Dupi curdfire toate instrumentele se introduc tntr-o solufie de apd oxigenatd de 0,5% gi
detergent, apoi se spald sub apd curgdtoare gi urmeazd sterilizarea propriu-zisd.
Sterilizarea prin fierbere - timp de 30-40 min., pentru a evita oxidarea
instrumentelor, ln
apd se adaugd 10-20 gr. de bicarbonat de sodiu la un litru de apX.
Fierberea se aplicd pentru sterilizarea instrumentelor integral confectionate
din metal.
Pentru a evita oxidarea instrumentelor, a reduce depozitele de sdruri pe instrumente
in
sterilizator se toarnd apd distilatd gi se adaugd 10-20 gr. de bicarbonat de
sodiu la un litru
de apd, aducAnd-o astfel pind la concentratia del-2%. Durata sterilizdrii
, va fi nu mai putin
de 30-40 min. de la inceputul fierberii.
Seringile de uz multiplu se sterilizeazS, de asemenea prin fierbere in apd distilatd
spre
a.evitaf reduce depunerea de sdruri pe ele. Seringile in siare demontatd se introduc
ln ste-
rilizatorul cu apa la temperatura camerei gi se fieib nu mai pulin de 30 min.
Acele pentru
injeciii pot fi sterilizate gi in solulie de bicarbonat de sodiu, inse in fiecare se introduce
cite o
mandrind de sirmd.
Persoanelor care au suportat hepatiti epidernicd li se fac injeclii cu seringi
special marca-
te, care apoi sunt supuse unei sterilizdri mult mai intense decdt celelalte.
Cu ajutorul uleiului/_ parafinei prin fierbere la temperatura de 150oC timp de 15-20
min. se sterilizeazd piesele stomatologice cu centrifugarea lor ulierioard.
Sterilizarea cu aapori sub presiune de 2 barlnautocla-vd la temperatura cle 120oC
. timp de 20
min. omoarX toate bacteriile, chiar gi sporii. Avantajul metodei - siguranfd absolutd-tn
ceea
ce privegte sterilizarea.
i#fi#
unghiular cu capac. in po.fiunea superioard a vasului este arnplasatd o incluziune sub formd
de suprafati sub unghi in care sunt realizate fante in direcfia inclindrii. Diametrul fantei
este
(egal) corespunzdtor cu partea cea mai lngustd a coletului oglinzii stomatologice.
Oglinda este cufundatd tn vasul cu solufie/ fluid antiseptic cu orificiul avAnd diametrul
corespunzdtor diametrului mdnerului oglinzii gi sunt scoase din orificiul in partea inferioa-
rd a incluziunii inclinate.
Astfel, fiecare utilizare a oglinzii o amplaseazd apoi strict dupd cea anterioard. Ca urma-
re sporegte eficienla sterilizXrii, iar personalul mediial este scutit de necesitatea memorizd-
rii consecutivitdtii incdrcdrii oglinzilor in sterilizator in special tn cabinetele in care lucreazd
cativa medici, se imbundtdteqte calitatea gi cultura asistenlei rnedicale.
Instrumentele stomatologice pot fi sterilizate prin fierberea ln apd pe parcursul a 30-40
1tn. Pgntru protejarea construcliilor metalice de oxidare se adaugi in prealabil in apd hi-
drocarbonat de sodiu.
Supliment
stDA tt REGTMUL SANITARO-EP|DEM|oLOG|C iN tNsTtruflt DE
PROFIL STOMATOLOGIC
51DA este un sindrom caracterizat prin manifestdri infecfioase gi/sau
tumorale, secundare
unei imunodepresii celulare severe_produse de infeclia cu virrisul i*.,t
oa"n.i""t"i ;*u"u iFiit
- engl: Human Immunodeficiency Virus).
Etiologie' Virusul imunodeficienlei umane (HIV) este un retrovirus
limfohop cu doud tipuri:
a) HIV-I: qt-o9".9 aproape toate iniectiile din Europa
9i emerica ae Nord; b) 11tV-2, intadit in
special in Africa de Vest.
ExistX un risc sporit de infectare a stomatologilor cu SIDA, deoarece
toate maniputajiile in
cavitatea bucald sunt suPuse riscului unor microt=raumatisme atdt a pacienfilor,
c6t si a meclici
lor,^ceea ce condilioneazd infectarea directd prin sdnge.
Se pot infecta de SIDA gi tehnicienii deniari,. - pr[r amprente.
La prepararea din]ilor (tn spe-
cial.pentru proteze metalice),la retractia gingiei adesea este iraumatd
gingiei, gi, in cJn-
secinfd, sAngele nimeregte pe amprentd. "i*gi""u
Deaceea este necesard conoagterea manifestdrilor stomatologice
tipice pentru SIDA: t limfa-
,:giunea c3nuly,! o! gfrtului Qa 50% din pacienli); o leziini miitice a mucoasei
l:fy:!.r:i:
caLe (candtdozd ,,nemotiaatd,") Ia 75 90% pacienti; c leziuni
caaitdlii tu-
- 'infeclii bacteriene (gingiaitd, parodontitd, utrjr*yii
tn diaerse zone n ntembranelor mucoase); . airale, care se rernarcd'fiiii ,*t iU t r"o"td, iliitilii
pielii feiii, mucoasei caaitdtiibucale, nasului,"zonei Klein; t.IeucoptaAri
limbii a unor induralii aerticale albicioase); t lgrirrl tumoriformi (sarco,tiut fitoard (cu'formarea;;;;i;";;;
Xapwhi _ tn SOf, iii priiritl
cu SDA, in special aahnd localizare palatinald); . tumori
,ii ott, ifrrtiuni ale glandelor sotirrri, firioiiiii
muEclilor faciali, sindromul Steaens-Johnson; . esofagiti; , ,kdilo* acuirinat
aI mucoasei cnuitdtii
bucale; c
-peteEii
pe,mucoasn caaLtdfi.i bu.ca.le; . limbd geograficd; ; iniiiii,rirtiitir'A,-""'*'"
-glo,siie;"o
Alte leziuni ale mucoaseicavitdfii bucalJ de etiologie n"ecu"noscuta (diaerse stontntite,
uscdciu-
nea mucoasei [xercstomie] efc.)tnlipsa maladiei, care ar -putea explica tabloul clinic respectiv.
Tratamentul stomatologic a'l HlV-infectatilor compbrtd un gir de particularitdfi:
- cldtirea obligatorie a cavitdlii bucale cu un antiieptic;
-
nu sunt folosite instalafiile cu turbind;
nu se face detartraj ultrasonic (la cel manual instrumentele sunt impdrfite
- in invazive gi
neinvazive);
- trebuie prevdzutd,prefugralel 9i indepdrtarea materialelor contaminate gi degeurilor;
parodontitei 9i afecfiunilor mucoasei cavitdfii bucale se efectuiazd in conclitii
-,
:.yutut't'tuntul
oe stattonar specralizat, cu preparate adecvate.
Tratamentul cariei, Pulpiter, periodontitei, gingivitei la toate etapele procesului
^ condilii standarde de ambulator 9i de policl'iniid, cu medicu-"ni" gilateriale
in
se efectuiazi
asemenea caz colaboratorii au drepful la o majorare orard de
rt""d;;;. i;
60o/o la saiariu.
mai bun mod Pentru stomitolog de a ie proteja de inJectare rd folor"ur.d
..Cel intotdeauna
mijloace de proteclie (mhrugi de gi icrnn'din plastic pentr:u" proteclin ochilor gi
.unicd filosinld felei), sd
nu lucreze niciodatd, daci prezinti leziuni cutanate h mhini, gi'sd reducd la
minim p;"'J;.;;;;
unor pldgi penetrante la manipularea acelor gi instrumetelor ieietoare, sd evite
contactul direct
cu mucoasa cavitdfii bucale a pacientului
Pentru reducerea riscului de transmitere a infecliei la locul de muncd se recomandd
respec-
tarea stricti a mdsurilor de proteclie:
o spdlarea cu multd grijd a mhinilor;
c
folosirea mdnugilor de unicd folosinfd, schimbdndu-Ie inaintea prinirii urmdtorului pacient;
+ imbrdcarea mdgtii gi a ecranului protector
pentru ochi Ei fafd;
t halatele gi alte haine de lucru sd spdlate tn apd detergenfi,
fie furbinie'cu schimb1ndu-le zilnic sau ime-
diat, dacd pe ele au ajuns stropi di sdnge;
' atenlie deosebitd necesitd sterilizarea pieselor de mknd gi a altor instrumente cu
sterilizare ctificitd;
#!$ti&
r,l
$L Generalitdfi
Tratamentul cariei dentare care este principala mdsurd curativd in dinica stomatologiei tera-
peutice PresuPune, ca un prim timp, pregdtirea unei cavitdf, in
lesuturile dure dentare. Pre-
pararea unei cavitdli este o operalie dificild, deoarece se lucreazd in tesuturi dure, pe
suprafefe restrfirse, respectindu-se reguli riguroase de arhitectonicd gi in condilii de;i-
zibilitate uneori vitrege. Deaceea este necesar un inskumentar numeros, elaborat conform
specificului fiecdrei faze de lucru, ca sH fie asiguratd eficienta, securitatea, economia de
substanld dentard 9i de tirnp.
Multitudinea de instrumente destinate spre a rdspunde acestor exigente impune o siste-
matizare a lor dupi sursele de energie care le asigurtr actiunea. Din acest punct de vedere,
instrumentele tdietoare folosite pentru prepararea cavitdlilor se clasificd in funcfle de modul
tr care sunt actionate, astfel:
- iltstrumente rotatiae - acttonateprin rotirea instrumentului in jurul axei sale (energia este de
sursd mecanicd);
- instn'tmente de mhnd - actionate prin energia musculard (energia este de sursdumand).
lnstrumentele rotatiue sunt descrise amdnuntit in "Bazele cariologiei practice".
,r I r:.irll i.! i I :..
i;t!ltiih
r.i.!.U.-.i!:l.itr
1. Pltrcufele de amestecat sunt confectionate din sticlX cu o grosime cel pulin de 1 cm. Pe
ele se malax eazd. atdt cimenturile, cit 9i diverse preparate medicamentoase'
2. Spatula stomatologici (bucali), tradilional metalicd, servegte la malaxarea cimentu-
rilor pi preparatelor medicamentoase. Spatula este un instrument care are un mdner, dotat
la ambele capete cu doud extremitdli plate - lopdlele drepte alungite.
Pentrl -ula*ur"u *aterialului obturator, care igi poate schimba culoarea la contactul cu
un instrument metalic, se recurge la o spatuld din masd plasticS.
3. SpatulX dentari (netezitoare).
Reprezintd un instrument, al cdrui parte activd are nigte lame drepte sau curbe metalice,
dispuse tn diferite planuri tn raport cu mdnerul. Asemenea instrumente sunt variate ca
mdrime gi formd, gi sunt folosite pentru introducerea in cavitatea carioasi preparatd a
unor paste curative gi obturalii izolatorii, materiale obturatorii pentru obturalii tempora-
re gi de duratd; cu ajutorul lor sunt modelate obturafiile.
Pentru obturarea cavitdfilor spatula bucald (netezitoare) are douX extremitdfi active,
care pot fi combinate - impreund cu fuloarul, gi dubld.
4. Fuloarul este un instrurnent folosit pentru presarea [compactarea, condensarea] rna-
terialului obturator in cavitdtile preparate. Existd fuloare pentru ciment, ale cd.ror extre-
mitdli active au capete rotunde, ovale, piriforme sau cilindrice de diferite mdrimi, gi pen-
tru amalgam, care se mai numegte port-amalgam.
Fulonrul port-amalgam de obicei are una sau doud extremitXti active, cu capete cilindrice,
vArful cdrora prezintd crestdturi pentru a permite menlinerea amalgamului. Partea activi
a fuloarului port-amalgam este actionatd prin pistonare. Fuloarul port-amalgam poate fi
gi din masd plasticd, in formd de seringd.
Fuloarul de condensat amalgam [condensator de amalgam] reprezintd un fuloar folosit pen-
tru condensarea amalgarnului introdus in cavitatea carioasd preparatd. Difera ca mdiime
gi formd.
5. Instrumente auxiliare pentru refacerea conturului coronar:
- matricele dentare cu portmatricele;
- benzile de metal sau celuloide.
Portmatrice. Existd cAteva varietdfi ale acestui instrument.
Ea poate fi o construclie metalicd forcipatd [,,in forceps"] (dupd yvory) cu varfuri con-
vergente. Fixarea strAnsd a matricei in jurul dintelui se realizeazd prin aproximarea cape-
telor ei la rotirea qurubului.
Mai existd gi partmatrice in bandd (dupd Tofflemire): banda metalicd sau de celuloid cu-
prinde in formd de la! [ansd] dintele gi se strAnge bine ir jurul lui. Portmatricele rotatiae
inf5guri matricea pe tijd strAngAnd-o bine tn jurul dintelui.
Matricea. Poate fi o placd metalicd cu proeminenld ovaloidd unilaterald in partea med.ie
_
[mijlocie] gi cu orificii la capete, sau fdrd ele. Matricele din inox cu o grosime de 0, 03 - 0,
05 mm sunt utilizate la obturarea cavitXtilor carioase de clasa a II-a, arnplasate pe supra-
fefele de contact a premolarilor 9i molarilor. in timpul lucrului e plasaie in spa-
liul interdentar cu marginea proeminenti orientatd spre gingie,^utri""u
apoi e fixatd pe dinte cu
portmatricea, aplicdnd-o strAns cu suprafata interioard peste coletul dintelui cu ajutorul
unor pene de lemn. Asfel fixatd, matricea substituie peretele lipsd al cavitdfii carioase gi
la umplerea acesteia din urmd cu material obturator previne impingerea lui in spatiul in-
terdentar 9i sub gingie. Este important de a aplica penele fdrd a deforma matricei. Pentru
materiale fotopolimerizabile au fost special con{ectionate pene conductoare de lumind.
In afard de matricele speciale, la obturarea cavitdtilor carioase de clasa a II-ilI-a sunt
folosite deasemenea benzi metalice gi celuloide.
Prepararea cavitdtii carioase reprezintd fir mare mdsurd un proces mecanic. insd medi-
cul stomatolog trebuie sd fie pe lAngd toate gi un inginer orientat biologic, gi un megte-
gugar iscusit. Restaurarea dintelui este tn esenld o manoperX de giuvaergiu gi necesitd o
exactitate inaltd. Trebuie sd finem cont de faptul cd
lesuturile dure dentare, spre deosebire
de lesuturile moi gi cel osos, nu vor regenera dupd o intervenlie chirurgicald brutald.
Dcaccea stomatologul trebuie sd manifeste precaulie la marupularea instrumentelor tE-
ietoare gi freze stomatologice.
Actiunile neglijente ale stomatologului pot duce la traumarea
_ lesuturilor parodontale gi
alte consecinte nedorite. Din aceastd cauzd medicul stomatolog poate pierde multi paci-
enti.
Stomatologul trebuie sd asigure cu propriile mAini fixarea sigurd a instrumentului, pentru
a nu adrrite migcdri inutile. In cavitatea gurii degetele medicului trebuie se se spriiine in
dinli. Dinfii maxilei asigurd un sprijin mai bun, decAt dinlii mandibulari, deoarece maxila-
rul superior este, spre deosebire de cel inferior, imobil.
Unele manopere stomatologice solicitd aplicarea unei presiuni [efort] reglabil aproxi-
rnativ de 2,7 -3,6 kg. Pe ldngd aceasta, la aplicarea multipld a acestei presiuni mana nu
trebuie sd oboseasc[. Medicul poate sd-gi antreneze rnugchii mAinii 9i digetelor cu ajuto-
rul unor exercilii simple, cum ar fi, de exemplu, strAngerea unei mingi mici de cauciuc
etc., pdnd la obtinerea rezultatului dorit.
Este mai ugcir sd controlezi miqcXriie, dacd punctul de fixare e ales cAt mai aproape de
Iocul intervenflei. Pe ldngd aceasta, dinlii trebuie sd fie uscali, pentru ca degetele de sprijin
si nu alunece [derapeze]. Penku arealiza o fixare mai bunX adesea e necesar de a folosi
ambele mAini. La prepararea dintilor aflati in jum5tatea stAngd a maxilarului medicul-
dreptaci hxeazd cu mAna st6ngd din partea stAngd capul pieseide mdnX.
La o antrenare consecventd obignuinla apucdrii corecte a instrumentelor in curdnd de-
vine fireascd. Deaceea este important de a invdla prizele instrumentale inainte de a se
forma deprinderile gregite.
Priza palmari
Medicul trebuie sd posede doud prize instrumentale fundamentale:
'1)
Piza "stiloului" - sau apucatea "stiloului" , care asigurd o amplitudine mare de mig-
care, dar o putere mai micd, gi
2) Priza palmard - sau apucatea cu palma, care asigurd o amplitudine redusd de mig-
cdri, dar gi o putere controlabild.
Priza palmard trebuie folositd oricdnd este posibil. Instrumentul este fixat cu degetul
mare, care servegte drept sprijin. Presiunea directd cu mdna sau incheietura mdinii este
controlatd prin contraactiunea policelui [degetului mare], sprijinit ln din]i. Instrumentul
poate fi deasemenea deplasat spre lateral cu o putere considerabild in timp ce este sprijinit
'i'l3$rl&
hk;;i(ilH
in police. Puterea realizatd prin aceste doud acliuni (presiune 9i strAngere), nu poate fi
efectuatd la rotirea, tracliunea gi alte acliuni, necesare in prelucrarea instrumentald. Priza
palmard modificatd ajutd in aceastd privinfd, deqi trebuie deprinsd [invd]atX] doar dupd
ce prizapalmard standardd a fost adusd la perfecliune.
Priza palmard modificatd nu asigurd aceeagi putere, ca cea clasic6, dar ea prevede o
mare varietate de migcdri. Priza modificath, degi e grea la tnvdlare, este cea mai accepta-
bild la manipularea instrumentelor in cavitatea bucald 9i in afara ei.
Priza "stiloului"
Nu este o denumire tocmai corectd, deoarece instrumentul nu trebuie linut ca stiloul.
Remarcdm cd degetul mijlociu trebuie sd fixeze instrumentul cu buricul degetului, decdt
cu partea lateral5. Aceasta este necesar pentru a obline un levier maxim al instrumentului,
t n este deloc important la apucarea pixului. Priza tipicd a "stiloului" instrumentul
"ur"
este strAns lntre degetul mare gi cel indicator. Al treilea deget apasd instrumentul.
Existd doud variante diferite de apucare a "stiloului" in dependenld de migcdrile efec-
tuate de stomatolog cu mAna sau cu lncheietura mAinii. Dacd medicul folosegte migcdri
cioplitoare orientate in sus gi in jos cu acliune din lncheietura mdinii, se folosegte o aPuca-
re tlpicd de "stilou". Dacd meclicul efectueazh o rotire cu o acfiune , realizatl, din antebra!,
este utilizatd o apucare de "stilou" modificatd. Dacd medicul are puternici mugchi aduc-
tori ai degetului mare, gi dacd migcdrile pronatoare sunt comode, e preferabil ultimui tip
de apucaie. Priza originald se invalH ugor, dar cea modificatd e mai eficientd, deoarece se
controleazd cu mAna puterea de acfionare a instrumentului.
Deoarece axul instrumentului e mic, degetele pot aluneca, cAnd sunt fdcute migcdri pro-
pulsive [de impingere]. MAnerele cu acoperire siliconicd reduc considerabil alunecarea 9i
fac instrumentele mai comode in manipulare'
Priza modificatd a "stiloului" are doud particularitdli - incheietura dreaptd a mdinii 9i
degetul indicator ?ndoiat. in mare parte instrumentul este linut asemdndtor cu lingurila
deteai. in aceastd situalie degetul mare este pus intre degetul mijlociu 9i indicator la o
distanld egald de la ambele. Instrumentul gi axul longitudinal al mAinii 9i incheieturii ei
formeazd un unghi de 90'. Datoritd fixdrii sigure instrumentul nu se apleacd 9i nu alunecd
din degete.
Priza "stiloului" asigurd medicului o varietate bogatd de migcdri, dar fixarea instrumen-
tului este dificild, deoarece pot fi folosite doar degetul inelar qi cel mic. Aceste degete pot
derapa de pe dinli, ln special dacd suprafala lor e umezitd de salivd. Deaceea este necesar,
ca cAmpul-de lucru sd fie uscat (pentru izolarea de salivd e mai potriait sd fie folosit diga) gi
inainte de a incepe prepararea frebuie asigurath fixarea sigurd a instrumenfului.
in fiecare situafie concretd medicul decide, ce prizd alege'
Dar stomatologii novici trebuie sd respecte cu skictele regulile fundamentale: a) la pre-
parare sau glefuile in cavitatea bucald sau fir laborator intotdeauna instrumentul, piesa
trebuie fixatd cu degetul mare sau cu cAteva degete;
b) fixarea trebuie realizatd cAt mai aproape de punctul de contact dintre instrument 9i
dinte. Dexteritdlile cdpdtate pot fi aplicate cu succes gi in alte domenii, cum ar fi, de ex., in
chirurgia OMF, in parodontologie, sau in laboratorul dentar.
PIEsE (DE MANA} oenrnnr
Generalititi
ment se produce deranjarea mAinii medicului cu jetul de aer. Aceasta se datoreazd unuia
din sistemele de evacuare a aerului inversat. Sistemul respectiv are 2-3 orificii in partea
lngrogatd a conductului dental. La celdlalt sistem au atribufie piese cu derivarea aerului
spie instalagia stomatologicd prin canalele conductului dental, capdtul sdu ingrogat fiind
dotat cu 4 orificii.
O parte din aerul admis, amestecdndu-se cu apd, creeazd un sPray rdcitor. Spray-ul re-
pr""itrta.tttlet de ap5-aer care iese din orificiile localizate pe capul piesei in stare atomiza-
i5 gi .ut" servegte pentru rdcirea teritoriului prelucrat cu instrumentul aclionat. Aducfia
spray-ului de apd-ier spre piesd depinde de tipul conectorului de piesd 9i a conductului
dental.
Aclmisia de spray spre zona prepardrii poate fi realizatd prin 1, 2,3 sau 4 orificii in par-
tea inJerioard a capului piesei.
Unele instalayii iunt pievdzute cu piese dotate cu iluminare auxiliar5. Lumina firduntrul
piesei este condusd prin fibrd opticd de la beculelul de iluminare auxiliard.
Piesele pentru micromotor - sunt de fapt piese drepte sau contraunghi, dar care all
lncorporai chiar ln piesd un micromotor electric (a) sau de aer (b) capabil sd producd
energia necesard rotirii frezelor.
Micromotorul electric poate fi cu gi fdrd perii de carbon. Acest tip de acfionare au Putere
mare (40-50 Vt) gi teglu.e exactd, find, a vitezei (de la 1000 pdnd la 40.000 rot./min.).
Micromotorul de aer are o marjd de viteze de la 2.500 pAnd la 25.000 rot./min. Are o pute-
re mai micd, reglarea vitezei e mai pulin precisd decAt la cele electrice. Se ancoreazd piesa
la conduct similar cu cea a turbinei.
Piesele pentru nticromotor pot transmite rotalia fdrd modificarea vitezei - marcaj albas-
tru; cu decelerare [diminuarea vitezei] - marcaj verde; cu accelerare [sporirea vitezei]
- marcaj rogu.
Sunt diferite tipuri de conectoare pentru piese cu micromotoare. Cel mai frecvent intAl-
nit conector se numegte ,,INTRA".
Folosirea pieselor cu mare decelerare permite rcalizarea unor turalii mici 9i sporirea
puterii de tdiere afuezei.
Piesele Giromatic (endodontice) - sunt piese destinate exclusiv permeabilizdrii canalelor
radiculare. Spre deosebire de piesele pentru instrumente rotative, piesele giromatice trans-
formd migcaiea cle rotape inh-o migcare liniard de propulsie ceea ce Permite instrumentului
activ sd avanseze de-a lungul canalului.
Din grupul pieselor endodontice moderne face parte gi piesa CANAL LEADER-2000,
car" o pieia multifunclionalS - permeabilizarea,ldrgirea, sondarea, spdlarea gi obtu-
"rie
rarea canalelor radiculare.
Pe piesd este fixatd un sistem de spdlare, dezinfectare gi aspirare a canalului radicular
cu hipoclorit de sodiu (NaOCl).
Pieiele dentare (piesa de m6nd dreaptii, piesa tr contaunghi cu micromotoarele la care sunt
ata$ate, turbinele dentare) impreund cu spray-ul de apX-aer, uneori 9i cu instrumentul pen-
11u detartraj ultrasonic, sunt racordate prin cordoane speciale la unitul dentar de la care pri-
mesc alimentarea cu energie electricd, aerul comprirnat gi apa pentru rdcirea instrumentarului
rotativ. Ele sunt dispuse intr-un set complet al unitului dentar fur care la aparatele modeme se
afld gi tabloul de comandd al unitului dentar - mdsula dentarX pe care sunt agezate in timpul
lucrului instrumentele stomatologice curente.
!ii{l!1ih
FREZE DENTARE.
Elemente de impresiuni, formate cu ajutorul
instrumentelor stomatologice tiietoare.
Pietrele gi frezele dentare reprezintd un grup de instrumente stomatologice rotative
tdietoare, care sunt fixate in piesa de mAnd gi sunt folosite pentru pteparatel smalfului,
der'.tinei qi cementului dentar. Cu ajutorul frezelor este preparitd iavitatea carioasd,
deschisd cavitatea pulpard, sunt ldrgite ostiumurile canaleloi radiculare, sunt aplicate
pe perelii cavitdfii deja preparate nigte crestdturi, ce au funclia unor puncte de retengie
pentru obturalii, este lndepdrtat cimentul 9i rdmdgitele oLturagiilor vechi etc. Sunt
confecfionate freze Pentru bormagini standarde gi cu viteza de rotatie sporitd, precum
gi pentru instalatii cu turbind.
F obignuite pentru piesele dreaptd 9i in unghi constau din cap (partea actiai)
._. 9r9,l:
(1), gAt (2) 9i tije (picior, miner) (3).
Piciorul frezei este executatd din otel inox de cali tate superioard. Diferd picioarele
frezelor prin diametru, lungime 9i f6rmd a pdrtii
frontale. Partea actiad a frezei existd intr-o varietate
bogatd de forme, in dependentd de destinafia
123
funcfionalX a instrumentului. Suprafata pdrlii active
poate fi executatd din diferite materiale: ofei, pulbere de diamant, corindon etc,).
Mdrimea frezelor se indic5 prin numere. Diametrul frezei Nr.1 este egal cu 0,85 mm,
_ _
Nr.3 - cu 1,1 mm; Nr.5 -cu 1,6 mm; Nr.7 cu 3,imm.
cu 2 mm; Nr.L3
- -
Dupd picior frezele se tmpart in cele:
) pentrupiesa (demhnd) dreaptd - 44mm. in piesele drepte la fixarea instrumentului
contribuie forla de frecare, produsd la compresiunea piciorului de cdtre mecanismul
rotativ deinchidere. Diametrul picioruluiconstituie, cieregul5,2,35 mm. instomatologia
terapeuticd gi protetica dentard sunt folosite instrumente cu lungimea delaM,spana h
53 mm, precum gi instrumente ultrascurte cu o lungime de 32 mm.
) pentru piesa contraunghi (pentru turalie conaentionald). Fixarea instrumentelor in
piesa contraunghi este realizatX din contul filetdrii circulare la terminalia piciorului
pentru fixarea lor ln piesa de mAnd. Pentru lucrdrile cu piesele in unghi'sunt folosite
instrumente,cu design universal al piciorului cu diametrul de 235 -mm. Lungimea
instrumentului este determinat5 de tipul manoperelor efectuate gi poate constit-ui 1.5,
22,26,29, 34 mm.
) pentru capul de turbind (pentru turalie tnaltd). Piciorul instrumentelor pentru turbind
nu ere puncte de retenfie; fixarea instrumentului este realizatd prin ajustarea fideld a
piciorului insfrumentului la mangonui /dispozitivul/ de inchidere al piesei de mdnd.
,6*Ji;&6tr
';11S,'*
Piciorul instrumentelor, menite pentru lucrdri efectuate la turafie inaltd, are un diametru
standard- 1,60 mm; lungimea piciorului poate fi diferitd in dependenfd de destinalia
instrumentului. Cele mai populare sunt instrumentele cu lungimea de 19 gi 21 mm.
Lungimea frezei (pentru capul de turbind) de 16 mm gi diametrul pbrlii active de O7;
0,8;0,9 gi L,2 mm face posibil lucrul ln locuri greu accesibile pentru preparare gi lucrdri
punctiforme fur cavitatea oral6 a unui copil. Suprafa,ta frontald a instrumentelor pentru
turbind poate fi rotunjitd gi platd, iar in aplicafia clinicd este mai comod sd fie rotunjit
capdtul piciorului instrumentului, ceea ce faciliteazd fixarea inskumentului in mangonul
de tnchidere al piesei de mAnd. Frezele au, de reguld, aplicat pe picior un marcaj inelar
color, care indicd rndrimea cristalelor pulberii de diamant aflate pe partea activd.
Caracteristicile abrazive ale frezelor din olel gi din aliaj dur sunt asigurate de mdrimea
gi numdrul fafetelor /Iamelorl tdietoare ale suprafelei active. Pentru instrumentele
menite prelucrdrii inifiale /prealabile/ sunt caracteristice numdrul redus gi mdrimea
sporitd a lamelor, iar pentru instrumentele menite prelucrdrii finale - mirirnea
redusd gi amplasarea mai deash a lamelor. Codificarea colord a frezelor de olel gi a
celor exkadure ia in considerafie atAt tipul de fafetare, cAt gi caracteristicile abrazive ale
instrumentului. Proprietdfile abrazive ale instrumentelor pudrate cu carburd de siliciu,
corindon gi gresie sunt determinate de combinarea caracteristicilor materialului liant gi
dimensiunilor granulafiilor / cristalelor / de material abr aziv.
. freze roatd;
. freze in formd de pard;
. fteze de canal.
Frezele sferice (globulare) sunt folosite pentru extensia gi prepararea unor cavitdli
carioase de clasa I - V, necrectomie (tndepdrtarea maselor necrotice), prelucrarea
plangeului cavitdfii ln carie profundd, deschiderea unor cavitdli pulpare, ldrgirea
ostiumurilor canalelor radiculare, crearea in lesuturile dure dentare a unor puncte
cie retentie gi a orificiilor rotunde de trepanare in tavanul deasupra cavitdfii dintelui,
inldturarea obtura;iilor vechi, prepardrii prin tunelizare a osului, prelucrarea unui tip
oarecare de material (rnetale, ghips, ceramicd) etc. Capul sferic mic al acestor freze se
potrivegte ideal pentru prepararea unor cavitdfi carioase de clasa I - IL Capul sferic
de dimensiuni medii poate fi utilizat la prepararea unor cavitdli carioase localizate pe
felele de contact ale din;ilor frontali (clasa III dupd Black).
fi g
Prhtcipalele forme de caaitdfi, create cu ajutorul frezelor sfericd (a) gi roatd (h)
2. Ereza roatd.
Freza respectivd are partea activd rotatd [in formd de roatd sau disc plat] ingustd,
prezentdnd circumferinlial o margine activd fenestratd, cu fafete tdietoare longitudinale.
Aceastd frezd este folositd in special pentru prepararea fur plan [ln suprafa]d], crearea
unghiurilor drepte in regiunea plangeului cavitdtii modelate gi punctelor de retenlie /
sprijin liniare (in formd de crestdturi) in perelii cavitdtii carioase, pentru penetrarea
stratului de smal! dur la trepanarea dintelui, pentru deschiderea fisurilor de pe felele
ocluzale gi pentru indepdrtarea marginilor debordante la incisivi. Pe lAngd aceasta, cu
frezele respective sunt tdiate coroanele metalice sau sunt prelucrate construclii protetice.
Adesea este necesar de a folosi freze ale cdror striuri sunt mai mari.
La deplasarea unilateralh cu efort lateral freza-roatd. realizeazd o canelurd cu
unghiuri drepte gi ldtimea egal5 cu lndlfimea suprafetei tdietoare afuezei. La efort axial
se realizeazd un orificiu rotund, egal cu diametrul frezei.
5, Freza con-inaers,
Pe suprafala activd laterald scurtX a capului frezei sunt amplasate lamele tdietoare
paralele, dispuse longitudinal gi care converg cdtre tijd. Lamele frezei au un design
rotunjit, ceea ce protejeazd dintele de formarea fisurilor. Suprafala frontald este gi ea o
parte activd.
Suprafafa activd laterald a fuezei con-invers formeazd cu partea frontald un unghi
asculit.
Exercitarea unui efort mecanic de-a lungul axei frezei duce la realizarea unui orificiu
cu fund plat. La deplasarea liniard laterald se reallzeazX o canelurd cubazd. extinsd gi
unghiuri asculite.
Instrumentele din acest grup sunt:
a) ,,con invers";
b) ,,con invers" cu gulerag;
c) ,,con dublu confluent";
,! ia:;i::t1t ! .
'iil49#'
& &
ir' practica clinicd frezele (a), (b) ei (c) surrt folosite pentru preluclarea pereiilor
laterali ai cavitdfilor, planarea (indreptarea) plangeului cavitdtii carioase, formarea
unei cavitdli cu fund (bazd) extins(d), crearea punctelor de retentie gi canelurii laterale
de sprijin in peretele cavitdtii, unghiurilor ascufite, tndepdrtarea obturafiilor; sunt
utilizate pentru prepararea molarilor in cazul cavitdfilor de cl. I dupd Black, a cavitdtilor
localizate in regiunea cervicald (.1. V), pentru prepararea gi formarea cavitdlilor de cl.
II dupd Black.
d) ,,con dublu" este folosit pentru prepararea suprafefelor ocluzale.
6. Ereza acluzald,
Este utilizatd la conturarea fisurilor, prepararea in regiunea spaliilor interdentare.
7. Freza oaoidd.
Este folositd lafinisat - prelucrarea finald a suprafetelor
9. Freza flacdrd
Este utilizatS la conturarea fisurilor, prepararea planatd [in suprafafd] in regiunea
spalijlor interdentare.
72. Refutctor
Se folosegte la tXierea coroanelor metalice, marcarea adAncimii de preparare a
ffi ab
r-q*
t .,.'\
Aclionarea asuprn lesuturilor dure dentare cu aiutorul frezelor
ar design aariat (schemd)' a, b cflre ngchiazd grosier (sfericd,
roatd, fisurald etc.); c
-
care agchiazd fin (freze diamantate, at
-
M}, Fi'ffi
w,c J*ir:\
corund etc.); d - pentru finisat (brunisor,lustruitor).
.:{E0.;;
1,: luiErr:&
'iir:;: ii.*
Sunt unele cazuri in care, din cauza contactului prea strAns dintre dinfi, nu se
poate face prepararea corectd a unei cavitdli localizatd pe fafa aproximald - de clasa a
II-a, a III-a gi a [V-a, sau refacerea anatornicd a coroanei dintelui prin obturafie.
Pentru a crea un spaliu suficient, este uneori necesard separarea dinfilor, reiegind, in
primul rAnd, de tipul dinlilor in cauzd (de exemplu, incisiaii centrali gilaterali suntuEor
de separat, pe cilnd caninul de premolar, tn arcada dentard completd, este dificil), precum 9i
de lungimea coroanei gi a rdd5cinii, de vArsta gi de tipul de reactivitate nervoasd al
pacientului.
N{enfinerea indelungatd a gutapercei, lemnului etc., introduse in spa}iul interdentar,
poate cauza traumarea papilei gi chiar a ligamentului desmodontal. Dacd separarea
ctinlilor a fost realizatd prea rapid (brutal, sau chiar violent), in urma lezdrii pachetului
vasculo-nervos 'in regiunea apicald poate debuta o reaclie irrflamatoare a lestrtultri
pulpar.
Separatoarele (sin. depirtitoarele) sunt folosite pentru deschiderea temporard a
spafiilor interdentare in cazurile, cdnd sunt prezente contacte proximale skAnse, ce
impiedicd aplicarea matricei sau a foliei elastice a digii. in practica clinicd cele mai frecvent
utilizate separatoare sunt cele ale lui Ivory, Perry, Elliot (aparatul ,,Micul uriag").
Depdrtdtoarele Elliot qi Ivory sunt formate dintr-un cadran metalic rigid, avdnd la
capetele indepirtate cAte o panh, apropiate prin activarea unui gurub.
Penele se aplicd intre dinlii respectivi in sens vestibulo-oral, la nivelul papilei
interdentare, gi se activeazf, cu ajutorul gurubului. Pe m5sura apropierii penelor,
acestea exercitd o presiune asupra dinlilor contactafi, ceea ce duce la separarea
dinlilor gi, prin urmare, la ldrgirea spafiului interproximal.
Pentru separarea dinfilor prin metoda temporard rapidX se folosegte gi spatula
Hydemann cu lamS curbatd, care permite realizarea adaptdrii forlate a digii in zonele
aproximale, linind seama de cerinlele ergonomiei.
Pentru a proteja dintele, ce urmeazd a fi tratat, de fluidul bucal, este aplicatd o izolare
relatiad. In acest scop sunt folosite rulouri de vatd.
Rulourile de vatd sunt produse industrial din fibrd de bumbac de 100% ecologic curatd
de calitate inaltd cu higroscopicitate sporitd pentru mentinerea porliunii de lucru a cavitdfii
bucale intr-o stare uscatd ln asociere cu un aspirator de salivH gi un aspirator de praf.
Rulourile pot fi sterile, gata de utilizare gi nesterile, adicd necesitAnd o sterilizare lnainte
de utilizare. Aceste rulouri sunt produse de diferite diametre
mai populard este mdrimea nr. 2 (lungimea
- 8, L0 gi 13 mm, dar cea
4 cm, diametru - 1 cm). Pentru a fi pdstrate la
locul de muncd, este recomandat sd fie folosit un dozator din plastic. Rulourile de vatd, ce
absorb saliva, sunt foarte eficiente in asigurarea izoldrii pe un termen scurt.
Bineinteles, ele trebuie frecvent inlocuite ir:r timpul lucrului, deoarece se imbib5 rapid
cu salivd.
Cu ajutorul rulourilor de vatd sunt izolate canalele excretoare ale glandelor salivare
mari, prevenind pitrunderea pe membrana mucoasd a gelului pentrtigravarea acidd a
lesuturilor dure dentare gi a altor preparate, ce pot provoia lezarea membranei nucoase.
Principalele neajunsuri ale rulourilor de uatd sunt:
. imposibilitatea izoldrii cAmpului operator la preparare,
' necesitatea lnlocuirii regulate a rulourilor in procesul de obturare a dintelui qi
' posibilitatea includerii fibrelor de vatH in restauralia compozitd.
Un mod foarte eficient de izolare a canalului excretor a[ glandei salivare paroticle
este folosirea tips-urilor. Tips-urile reprezintd in sine nigte gerv6lele tristratificate
lyitm Ae
polietilend, absorbant gi tricot de nailon).
Absorbantul absoarbe saliva gi se kansform in gel, asigurAnci o izolare bund a cdmpului
operator pentru 15 min. Tips-urile sunt produse de doud mdrimi standarde: pentruiopii
(ambalajaerde) gi pentru adul,ti (ambalaj albastru).
Ele sunt introduse ir vestibulul cavitdtii bucale, din stAnga sau din dreapta. Sunt
-
destul de eficiente penlru absorblia secretiLi din ductul glandei #li.rur" parotide.
- La izolarea cAmpului operator de saliv5 este impoitant de a cunoagte, unde se afld
ducturile excretoare ale glandelor salivare.
Amplasarea ruloului de vati.
Rulourile de vatd sunt plasate dinspre vestibular la maxild pe plica de tranzilie la
izolarea ductului excretor al glandelor salivare mari.
A. Cu oglinda sunt date la o parte buza gi obrazul, pentru a introduce ruloul de vatd in
vestibulul cavitdlii bucale.
B' Amplasareaincorectd. Rulourile de vatd nu trebuie aplicate in regiunea liniei mediane.
^ aceastd
In pozitie ele sunt ugor deplasate.
C. Izolarea corectd pentru dinlii .frontali anteriori. Ruloul de vatd este pozilionat posterior
-
de caniry fiind menlinut mai bine in aceastd pozifie. Deoarece ducturile glandelor salivare
nu sedeschid in porfiunea labiald a vestibulului cavitdfii bucale, nu este"necesar de plasat
ruloul de vatd sub buza superioard.
La izolarea ducturilor excretoare ale glandelor salivare submandibulare gi sublinguale
rulourile de vatd sunt plasate in ganful maxilo-lingual.
D. Lilba este presitd spre laterai cu oglind.a, p"entru a a1ezaruloul de vatd pe plangeul
cavitdtii bucale.
E. Plasarea corectd a ruloului de aatd. DacX permite spaliul, sunt folosite doud rulouri de
vatd in loc de unul.
Rulourile de vatd trebuie aplicate gi la mandibuld, dinspre vestibular, deoarece aceasta
lmbundtdleqte vizualizarea cAmpulpui operator.
Atnplasarea incorectd, Inserlia frenului 9i intinderea
,F ' [trac]ionarealbuzeifacaga izolare
relativ inutild.
G. Izolarea preferenliald pentru incisiai,i inferiori. Rulourile cle vatd, aplicate din ambele
pdrti, absorb o cantitate mai mare de salivd gi sunt mai stabile la deplaJare.
Pentru o fixare mai bund sunt folosite port-rulouri speciale sauilamp-uri.
Rulourile de vatd trebuie sd fie imbibate doldora cu salivd inainte de a fi indepdrtate,
pentru ca fibrele de vatd sd nu se lipeascd de membrana mucoasd a cavitafii bucale.
un factor important, care impiedicd aplicarea unei obturalii calitative, este fluidul
gingival. Acesta este un mediu fiziologic, ce umple in stare normald ganlul gingival.
Cea mai sigurd gi eficient5 metod5 este izolarea absolutd a ilinfilor, care se tealizeazd
prin aplicarea unui sistem de folii de latex -
cofferdam, rubber-darn, quickdam, optidam.
Aa antoj ele fo! osirii izoldrii absolute
Pentru pacient:
- prevenirea ingestiei gi aspiraliei unor instrumente mici, precum gi a unor elemente
strdine (particule de lentturinecrotice ale unui dinte gi de obturafii), precum gi a unor substanle
ce produc reacfii alergice;
la nimerirea unui gel pentru gravaj sau a unor
- protejarea mucoasei cavitdlii oralede de
solujii dezinJectaree (EDTA,hipoclorit sodiu, etc);
- prevenirea reflexului vomitiv, care se manifestd la iritarea palatului moale cu jet de
aer sau de apd.
Pentru stomatolog:
- dezinfectarea indelungatd a cAmpului de lucru, deoatece nu exist5 nici o contarninare
cu fluide biologice a cAmpului de lucru;
- cdmpul de lucru rlm6ne uscat, nu este necesar de a schimba permanent rulourile
de vatd;
: se asigurd o retraclie a lesuturilor moi ale vestibului cavit5lii bucale qi a gingiilor in
tirnpul prepardrii $i obturdrii;
- acces bun la cAmpul de lucru;
- reducerea riscului de a molipsi un stomatolog (in cazul tratamentului pacienlilor
HlV-infectafi, bolnavi cu hepatitd), proteclia personalului medical de la infeclii respiratorii,
tuberculozd, etc;
- pacientul nu poate incelini tratamentul prin
conversalii (uneori acest aspect este foarte actual).
CuvAntul englezesc "kofferdam" inseamnd un
dig temporar ridicat pe fundul raului, de unde
este pompatd apa pentru a meniine uscatd partea
respectivd a albiei rAului pAnd la sfArgitul ridicdrii
pilonilor susjindtori ai podurilor construite. Termenul
a fost propus de cXtre medicul dentist englez Senford
C. Barnum mai mult de o sutd de ani in urmd (a.1862).
Aceastd metodd de izolare a dinfilor de lichidul bucal
este, de asemenea/ numitd rubber dam.
_ 4) extra-grea/sau extragroasd; engl. x-heaay/ (0,29 - 0,34 mm) (asigurd o izolare maximd n
dintelui, iar la frxare necesitd suficienttl itdemdnare gi experiettyd tn apiicalea cofferdam-ttlui);
f
5) special de grea sau speciald; engl. Speciat heaay/ (0,34- 0,39 mm) (este aplicatd ht cazui
excepfionale, cfrnd este necesard o izolare maximd speciald a
lesuturilor moi ale coaitdyii bttcale de Ia
acliunea unor produse chimice agresiae).
4. Clemele de retenlie ale digii sunt confeclionate din olel inoxidabil 9i au rol de ancorare
a foliei de cauciuc de coletul dintelui, care urmeazd a fi tratat, gi de lmpingere a lesuturilor
moi.
Ele prezintd doud fdlci gi o parte centrald. Partea terminald a fdlcilor trebuie sd aibd
contact cu dintele cel pulin ira patru puncte'
Matricea este aplicatd lnainte de obturarea cavitdlii. Ea este fixatX in spaliul interdentar.
Matricea trebuie sd adere strdns la suprafala dintelui. Crr o minuliozitate speciald ea trebuie
sd fie aplicatd ln cazul, cAnd cavitatea se afld la nivelul gingiei sau subgingival. Matricea
sau sistemul matriceal este folosit pentru crearea formei anatomice a dintelui, faciliteazd
restabilirea peretelui de contact gi asigurd crearea corecti a punctului de contact.
Dupd aranjarea matricei, in spaliul interdentar este introdus un ic. Menirea penei constd
in separarea dinlilor, menlinerea matricei gi prevenirea refuldrii materialului obturator in
spaliul interdentar.
..iiilarii,.
ritos'l&
nxiaillF
Dacd se prevede o manoperd de duratd mare, legatd de depulparea unui dinte mul-
tiradicular sau al unui grup de dinti, durata anesteziei poate fi prelungitd prin cregterea
dozei sau prin injectdri repetate.
Volumul aproximativ al soluliilor anestezice pentru efectuarea unui tip sau altul de
anestezie este prezentat in tabelul 8.
drf,ifie
t*l4iii{F
Tabelul 8. Caracteristica anestezicelor locale, folosite tn tratamentul odontal
Baza acttaa Lxrma Vasoconstrxct]r lnceputul
anestezicului anesteziei, anesteziei,
min. mtn
'L:2
SI'AL)
bloclrca L:2
A;I..O.Zizine 7:2
5I'AtJ 1-3
- Noradrenalind
broctlca Noractrenalrna F,t
A, T O Tizinc NTnrrr{ranalinX 1-1
I'rilocama Dentoria (Astra) z-4
(
a b
L Anestezie la spina Spix (anestezia neruului alaeolar inferior).Injectarea acului se
face in sulcus colli manclibulae deasupra orificiului mandibular, aproximativ la L cm
mai
sus de planul ocluzal (a - metoda taclitd; b - metoda apodactild). Zona anesteziald - dinfii qi
membiana mucoasd corespunzXtoare hemiarcadei mandibulare, exceptAnd membrana
mucoasd de pe partea vestibulard a molarilor.
Depozitui de anestezic se creeazd deasupra lingulei gi orificiului mandibular .ln caz
de pozigionarea corectd a acului pentru o Jnestezie adecvatd este suficient 1-L,5 ml de
ur,"rt"ri.. probleme legate de poiigia acului. Dacd vArful acului se opregte anterior sau
inlerior de lingula mandibulard, anestezia poate 9i sd nu se instaleze. La avansarea Prea
addnc6 a aculii se poate dezvolta anestezii nervului facial (se instaleazd o parezd temporard
amugchilor mimici)
c
1
2
1
a b
'1.
Anestezia tuberald. a - direclia acului Ia administrarea anesteziei la tuberozitatea maxilei: gaura
infraorbitard;2. oriffuiite prin care tn os intrd ramurile alaeolare inferioare superioare;.3. creasta zigo-
(posibild lezare
iaticoaloeolard; b"- poziiia corectd (1) gi incorectd Q) a acului in anestezia tuberald .1
iar a celei parliale - punctatd
plexului pterigoidian aenos); c - zotxa anesteziei maxime este haguratd,
a h c
um#
Plangeul /fundul/ cavitXtii in caria medie se gdsegte in limitele straturilor periferice gi
medii ale dentinei.
Tavanul cavitdtii pulpare prezinti un strat satisfdcdtor de dentind neafectafd. Sondarea
pe^refilor cavititfii este dureroasx de-a lungul joncfiunii smalt-dentinx.
Sondarea fundului cavitifii este dureroa sX (reacfie pulparil).
c) in-caria profundd sondaiea relevd o cavitate carioasi profundd, adesea largi, umplutd
cu multd dentind ramolitd. Deseori marginile adamantinei sunt subminate. i.riin,pof ,o.,-
ddrii instrumentul se poate cufunda la o adAncime mare, clar nu va comunica cu camera
pulpard a dintelui, deoarece de-asupra cavitdlii pulpare rdmAne un strat fin (>0,5 mm) de
dentind decaicinatd. Sondarea fundului cavitdpiiarioase este dureroasd (reaiyiapulpeif .
Determinarea volumului optim de dentind ce urmeazX a fi rezecatfi, reprezintd o proble-
md destul de complex5. in acest aspect prezintd interes lucrSrile profesorului f.fuJayarna
(Japonia). El a stabilit, cd dentina carios moclificatd constd din ctoua straturi.
Stratul extern este infectat gi neviabil. El este inclolor gi insensibil faftr de excitanfi; rerni-
neralizarea lui este imposibild; colagenul pe care-l conline este denaturat ireversibil. Acest
strat de dentind se caracterizeazd prin evolutie activd a procesului carios; el se localizeazd,
deregulX, pe peretii cavitdtii. La prepararea cavitdlii acest strat este necesar de a-l
indepdrta. "oriouru
Stratul intern este neinfectat gi viabil; posibil, este parfial d.emineralizat gi pigmentat, dar
capabil cdtre remineralizare; colagenul pe care-l este denaturat, inidlecuperabil.
Asemenea dentind poate fi gXsit5, de reguld, pe fundul "ot"r1in"
cavitdlii carioase. Ea este durd, pig-
mentath. Sub ea se afltr un strat de dentind screroticd (zona de dattintl transparentd).
Zona de dentinX transparentd reprezintd tn sine o zond de dentinl scleroticd iocalizatd
i"f9 ft]u".su"l cavitdlii carioase 9i pulpa dentard. Ea se formeazd la depunerea sdrurilor cle
calciu in ducturile dentinare (inclusiv pAnd la obturarea lor deplind). i,cest proces clecurge
cu participarea odontoblastelor vii.
. ,,Sigilarea" ducturilor dentinare creeazd o barierd pentru pdtrunderea microorganisme-
lor patogene, a toxinelor acestora gi a proclusetor di descompunere in pulpd, giie consi-
derd drept o reaclie protectivd a dintelui gi a macroorganismului in general. in regiulea
peretilor cal'itdfii carioase procesul carios decurge maiactiv, iar formarea dentineitrans-
parente se manifestd mai pufin.
rnstomator"r,^#"!ii"lit"f"{":,:;'::::":Xi{W:,tr;,deprepararea
cavitdtilor.
1. PAnd nu demult era folosit pe larg principiul lui G.V. Black (elaborat de acesta la
sfkrgitul sec. XIX), bazat pe extensia profilacticl a hmitelor cavitdlii carioase p6nd la
lesut dentar sdndtos din a.n. "zorteimune", - zone autocurdfabile sau accesibile curd-
lirii artificiale, care sunt mai rar afectate de carie. Acestea, dupd cum el considera, sunt
cuspizii, felele convexe ale coroanei etc. Suprafele susceptibile de carie sunt cele care
prezintd fosete gi fisuri naturale, geode gi suprafele de contact cu dinfii vecini.
Prepararea este efectuatd pentru a evita aparitia cariei secundare. Dar la prelucrarea
cavitdlilor conform acestui principiu medicul este nevoit sd sacrifice porliuni esenliale
din smaltul gi dentina sdndtoasd, viabild, pentru a modela o cavitate-caseti mare.
Acest principiu este obligatoriu penku cavitdlile ocluzale gi aproximale de pe clintii
-laterali. dinlii frontali, unde primeazd considerentul fizionomic, se va pistra cat
-La
mai mult posibil din lesuturile dure dentare, extensia preventivd fiind redusd doar la
inldturarea in totalitate a dentinei alterate.
Actualmente se consilerd mai corect principiul formulat de LG. Lukomsky gi care
este bazat pe "utilitatea biologicd", conform cereea extensia se realizeazx u.orro*,
smaitul gi dentina alteratd fiind indepdrtate p6.nd la -
lesuturi vizibil sdndtoase, neafec-
tate.
? A! doilea principiu solicitd crearea celor mai bune condipii pentru fixarea materi-
alului de obturalie.
.;i:1,:i1,.
i:Iil.,k
{*;d;#
Scopul prepardrii:
smallului gi dentinei alterate.
l-. Exereza
condifiilor favorabile pentru hxareamaterialului de obturatie cu restabi-
2. Crearea
lirea ulterioard a formei anatomice gi functiei dintelui.
Principiile lui Black se bazau pe succesele dentisticii din acele timpuri, cAnd aceastd
gtiinfd era dominatd in totalitate de teoria chimico-parazitard, a lui Miller, iar in activi-
tatea practicd pentru obturare se foloseau doar cimenturi gi amalgame.
In prezent, cAnd caria este examinatd din punct de vedere a factorilor locali 9i gene-
rali, gi a rezistenlei tesuturilor dure dentare, iar stomatologii folosesc pe larg materiale
compozite, necesitatea respectdrii principiilor lui Black in furtreg volum nu mai este
strictd.
lil$l ,&
:4*ir*#
mdsuri colorarea dentinei neviabile, cea sdndtoasd
rdmAnAnd la culoarea initiald. Porliunile colorate
sunt indepdrtate cu ajutorul fuezei. Metoda permite
rezecarea economd a tesuturilor dentare din contul
pdshdrii partiale a stratului demineralizat.
4. Formarea fmodelarea] caaitdlii este atribuirea
acesteia unei forme, ce faciliteazd o adeziune mai
bund a materialului de obturafie qi, prin urmare, a
fixdrii sigure a obturatiei, precum gi asigurd dintelui
obturat o rezistentd gi soliditate suficientd la solicitXri
functionale. La aceastd etapd sunt create contururile
externe gi interne definitive ale cavitdfii.
Etapa de formare a cavitdtii este realizatd reiegind din considerentele retentiei gi
rezistenfei. Prin form5. rezistentd se inlelege soliditatea, trdinicia tesuturilor dure dentare
rdmase dupd preparare gi a obturaliei aplicate fald de solicitdrile functionale. Retentia
este asiguratd prin crearea unor condifii suplimentare pentru fixarea obturatiei, ce
lmpiedicX deplasarea ei (puncte de retenfie, arii suplimentare, convergenln perelilor etc.).
mare pafte dezvoltarea cariei pe suprafefele netede ale dinfilor. Deaceea, la dezvoltarea
unei leziuni carioase in regiunea contactului interdentar, aceste suprafefe contribuie la
mentinerea integritdlii doar a smallului superficial, aflat deasupra defectelor carioase.
Aceasta duce la faptul, cd modificarile superficiale minime sunt adesea lnsofite de
leziuni destul de masive ale lesuturilor subiacente. Ca urmare diagnosticul cariei
suprafelelor de contact apare mai cornplicat; Borovsky remarcd, ca in urma examenului
superficial al suprafelelor de contact ale premolarilor gi molarilor, leziunea carioasd
adesea este decelatd cu intArziere.
Adesea aga leziuni carioase sunt depistate doar dupd o distrucfie important[ a
lesuturilor dentare, cel mai frecvent rezultat final fiind fracturarea smallului subfiat,
aflat deasupra leziunii sau dezvoltarea inflamafiei pulpare. Deaceea este foarte
important de a decela caria la stadii timpurii de formare a acesteea, cAnd clinic dintele
aratd sdndtos, dar in lesuturile lui se produc leziuni carioase - aga numita caztitaten
carioasd ocultd.
Diagnosticul unor astfel de cavitdfi se recomandX de efectuat dupi igiena
profesionalX prealabild a cavitdfii bucale, folosind metode principale 9i complementare
de examinare/ cum ar fi, de exemplu:
. A. iluminarea cu oglindd dinspre ocluzal.
Iluminarea dinlilor dinspre oral sau vestibular cu lampa de fotopolimerizare
(transiluminare) - caurmare/ focarele de leziune carioasd formeazl, o umbrd vizibild la
examinarea dintelui din partea opusd.
o B. metodn de sondare:in regiunea spaliului interdentar este introdusd o
sondd stomatologicd angulard, gi este efectuatd o raclare ugoard a suprafelei de
contact, fiind determinatd (constantati) in urma acestei manopere o suprafald
rugoasd sau chiar pr5bugirea sondei.
o C.metoda de separare a dinlilor cu ajutorul unui ic de lemn sau de masd
plasticd, cu examenul vizual ulterior sau prin sondarea cu o sondd speciald.
oD. metoda firului de mdtase: pentru aceasta ln spaliul interdentar se
introduce un fir fin de mdtase sau floss, gi, prin migcdri de pilire, este deplasat
pe surafala de contact a dintelui examinat. ln caz de prezenfd a procesului
carios se remarcd dezlAnarea, sau chiar ruPerea firului'
. E. examenul radiologictadiografia permite depistarea leziunii carioase in
absenla totald a manifestarilor ei clinice. Procesul carios din smal! de reguld nu
se vede, dar la afectarea dentinei apare sub formd de porliune transparentd.
i#sn#
Deschiderea cavitxfii de clasa a II-a este insolitd 49 difisultdti oarecare in urma in-
depdrtdrii unor masive importante de smalf gi dentind intacte Ia crearea accesului cdtre
respectivd,. Pentiu aceasta accesul este inceput pe smalgul suprafelei masti-
catorii tn zona de proieclie a cavitdfii carioase, creasta marginald fiind intreluptd cu
"urritut"u
o ftez6-roate. in aclhgi ,"op pout" fi folositd o ftezd' sfericd diamantatd sau extradurd
din ofel de dimensiuni mici. Apoi suprafala masticatorie este trepanatd cufreza sfericd
diamantati care este indreptatd de-l lungut axului dintelui 9i se avanseazd pdnd ce
patrunde in cavitatea cariois5, oferind o senzalie specificd.de prxbugire.
' Extensia cavitdlii carioase se efectueazi la turalii mici prin migcdri pendulare in
sens jugal-lingual, recurgAnd la freze fisurale'
Oufa ce civitatea de"pe suprafala de contact a ajuns la focarul leziunii carioase qi
este exiinsd ln limitele dentineineafectate, se efectueazl tndepdrtarea xnnlluhri
subminat
contact.in lncercare a de atealiza aceasta pentru medic este necesar sd
de pe suprafala de
fie'foarie precaut, penku a nu trauma smalpl dintelui vecin. Se recurge la excavator
sau frezX ia turagii mici. in cazul din urmi in spaliul interdentar poate fi introdusd
o
lamd metalica. Fiin,fca cavitatea carioasd in dentin[ are dimensiuni mai mari, decdt in
smal!, parametrii exteriori ai cavitdlii sunt mai mari, decdt la plangeul cavitdfii.
Deschiderea perelilor laterali ai cavitdfii principale trebuie tealizatd pe larg, pentru
a nu rdmdne maigini ale cavitdlii prelucrate ln contact cu dintele vecin,
dar fdrd a atin-
se unghiurile, care sunt de obicei pufin receptive la carie'
" irr"uqu fel se creeaz;, accesul cdtre cavitatea aproximald principalX (aducerea.caaitdfii
la fala masticatorie) giun spatiu suficient pentru prelucrarea ei ulterioard'
Apoi se efec-
taeaz|,prepararea cavitdlii carioase cottfot* tuturor regUlilor: necrectomia, formarea
cavitilii etc.
Prelucrarea peretelui gingival este o etapd ce necesitd o atenlie aparte' Smallul in
aceastd porliune este de 6Uicei subfire 9i iniuficient de mineralizat5' Frecvent
el este
acoperit de'gingie hipertrofiatx, 9i d"u"u"u frecvent rdman neobservate zonele decalci-
fiate, cretoase in srnall gi dentini, care sunt ugor supuse afectirii carioase ulterioare'
Deaceea este necesar cle a dezgoli peretele gingival, indepdrtand porfiunea susPen-
datd a glnsei cu ajutorul coagulitoru-lui, laserului sau unui alt instrument chirurgical
corespunzdtor.
Dupd prelucrarea gingiei cavitatea este spdlatd gi uscati. Zonele decalcifiate
devin
mult mai vizibile, gi sunt inldturate cu freza sfericd..
-. Peretele gingival este un suPort important pentru obturafia proximald. El trebuie sd
fie suficient de lat, drept, uniform 9i si fie perpendicut ar fal|di plangeul
cavitdfii.
.-.Suprafafa regulatd, netedd, a peretelui gingival este crlatii cu o frez6 diamantatd
cilindricd (sau con invers) prin migcdri penJulire. Este important ca freza
si fie direc-
tionatd perpendicular fald de peretele gingival.
Dacd marginea gingivald se afld ln limitele smaltului, uneori se face
bizotarea.
Trebuie de tinut minte, cd peretele gingival poate fi la nivelul gingiei
atagate sau
chiar mai jos. in ultimul up'ur Jiri."r?a1i de preparare gi obturare.
"", rezultd o cavitate_cutie, ce
Dupd aceastd prelucrare constd clin:
. 1) doi pereli laterali verticalizafi, dispugi sub un unghi de 90o fald de suprafala
dentard;
2) peretele gingival regulat, dispus perpendicular fatd de fundul
cavitdtii;
3) fundul cavitdfii.
.1. Metoda de preparare a caaitdlitor carioase ile clasa a ll-a prin tunelizare oblicd
(prepararea tn tunel descenilent, prepararea aerticald, prrporoi"o
oblicd): indicafii,
contraindicafii, metoile gi tehnici de realizare
#
>-(
d
,
I
jb
I
*
.:; \ I
iffi,
La alegerea materialului de obturalie trebuie sd
linem cont de:
. igiena cavitdtii bucale individuale;
r rezistenla la carie;
I profunzimea cavitdtii carioase.
Inainte de obturare, in spatiul interdentar se introduce o lamd de separare, care se
flxeazd, prin icuri de lemn sau de masd plasticd. Pentru comoditate, separarea
cu icuri
este mai convenabil de fdcu-t din partea opusd (dacd prepardm clinspre aistibular,
rareT ut iutri se face dLnspre lingual, gi inaers). Matricea se impinge spre dintele
- sepa-
sdndtos
cu ajutorul fuloarului.
Dupd introducerea a doud straturi de adeziv, poate fi aplicat un skat adaptiv, pen-
t'u aceasta fiind folosit un compozit flowable (de fluiditate sporitd).
Deosebim metodele pasivx gi activd de aplicare a stratului adaptiv:
t Metoda pasiztd:
Pefundul cavitXtii gi suprafala smaltului este aplicat un strat uniform cu grosimea
de L,5 - 1 mm de-corirpbzit flowatte fttopolimerizarea ulterioard a acestuia. Apoi pe
-cu
peretele gingival 9i pe matrice se aplicd unitrat de 1 mm, gi din nou se polimerizeaza.
o Metoda actiud:
Pe peretele gingival se aplicd un compozitfluid, fotopolimerizareanu se efectueazd
.
aplicd imediat un compozit obignuit, ," condenseazd cu ajutorul
11d:u,t|p* 1e
unui fuloar. In acest moment compozitul flowable este "ur"fortat sd umple micile spagii
dintre material gi matrice. Fgndul 9i suprafefele smalliare se prelucrei 26, prin*"iodu
aplicdrii pasive a compozitului fluid.
Apoi cavitatea carioasd este obturatd conform metodei general-acceptate.
Pentru obturarea cavitdlilor carioase mici poate fi fololit un ciment glassionomer
hibrid sau un compozit flowable.
Dupd obturare, suprafata de contact se lustruiegte cu stripsuri diamantate cu dis-
persie find, iar cea netedd
- cu freze sau discuri d.iamantate de dispersie find.
. Pentru iredepdrtarea marginii debordante d.easupra peretelui gingival poate fi folo-
sitd o rnicd frezd conicd diamantatd cu dispersie fini.
3, P rep ar are a as cenilent d
Prepararea ascendentd (prin acces gingival) se practicd la migrarea dentard,
de-
nudarea coletului dentar, afunci cdnd cavitatea carioasd proximald devine accesibild
pentru prelucrarea mecanicd dinspre margrnea
gingivald. Cavitatea carioasd este preparatd cu o
frezd sfericd la turatii
I
mici. Etapa se considerd fi-
nalizatd,atunci, cdnd la sondare se va auzi sunetul
caracteristic crepitant, iar tactil se vor decela pe_
reti cavitari formali doar din dentind durd.
Dupd introducerea a unu-doud straturi de
adeziv, poate fi aplicat un strat adaptiv, pentru
aceasta fiind folosit un compozit flowable. Apoi
cavitatea carioasd este umplutd con_form metodei
general-acceptate, folosind un ciment glassiono-
mer hibrid sau un compozit flowable.
iiilsi,'&
4HT#
@
Prepararea cavitelilor de clasa V
Cavitdtile de clasa V lnsumeazd leziunile cervicale ale tuturor grupurilor de dinli
pe supr#efele vestibulare (jugale gi labiale) 9i orale (linguale gi palatinale), de reguld - in
imediata apropiere de gingie. in dependenld de localizare sunt cunoscute leziuni la
nivelul coroanei gi pe suprafafa dentinei denudate (caria radicularf).
Deorece cavitdfile carioase de clasa V sunt localizate ln limitele unei suprafeli den-
tare^, ele sunt preparate practic similar cavitdlii de clasa L
In cazul prezenlei a cAtorva cavitdli carioase invecinate, se recornandX de a le forma
prin unirea in una comund, atribuindu-i o formd de oval sau "de rinichi". Cavitatea
este formatd cu o frezd con invers sau fisural, care este dispus perpendicular suprafelei
prelucrate.
Dacd gingia creeaz6. dificultdti formdrii cavitHlii subgingivale, ea este cauterizatd;
gingia poate fi ugor indepdrtatd cu ajutorul firului de retracfie cu remediu hemostatic.
Fundul cavitdlii este fdcut plat, dacd nu depdgegte in adAncime L,5 mm. La prepa-
rarea cavitdlilor de clasa a V-a trebuie de linut minte, cd in regiunea cervicali distanla
de la suprafala dinteltri pAnd la pulpd este neinsemnatd. Prin urmare, intru evitarea
unei perforatii accidentale, cavitatea nu trebuie fdcutd prea adAncd, iar fundul cavitdlii
nu trebuie si fie plat. El trebuie sd repete curbura suprafelei vestibulare, - in special
aceastd reguld se referd la dinlii frontali.
lil$trib
i#;.l
Puncte de retenlie Pentru crearea unui fund sferic este necesar ca fueza h-
surald sd fie linutl perpendicular fald de suprafa]a prelu-
cratd gi sd fie treptat deplasati pendular (stdnga-dreapta),
formAnd concomitent fundul gi perefii.
+ ,^ -
In cazul inrdmdrii [incadririi] jur-lmprejur a cavitd]ii cu
smal! toate marginile sunt bizotate cu cel pulin 0,5 mm. Un-
ghiurile cavitdfii, formate de fund 9i perelii verticali, trebuie
sd fie bine exprimate.
Porfiunile de retenlie cu ldgimea de1.,5-2mm sunt forma-
te dupd patru unghiuri conventionale.
Dacd marginea gingivald a cavitdfii este localizatd in ce-
mentul radicular sau ln dentind, atunci bizoul este fdcut pe
marginea incizald., iar in regiunea coletului se formeazii o retenlie macromecanicd; de
exernplu cu ajutorul unei freze con invers.
-
DupS preparare cavitatea de clasa a V-a are, de reguld, o formd ,,ln rinichi".
--t --->-
special la incisivi.
2. Extinderea cavitdtii carioase
Extinderea cnaitdlii carioase nu se efectueazd.Lacuspizii dintilor laierali (tn specialla
molari), unde obturafia va suporta solicitdri masticatorii considerabile, extensia preve-
de evitarea trecerii interfelei obturalie - lesuturi dure dentare prin punctele contactelor
ocluzale. La dinlii frontali aceasti etapd nu se face.
3. Necrectomia
Exereza tesuturilor la aceastd etapd se efectueazd foarte econom. lndepdrtarea exce-
sivd a lesuturilor dure dentare neafectate in regiunea preparatd duce la sl5birea a unor
porliuni dentare, asupra cerora este exercitatd cea mai mare solicitare la mugcarea gi
mestecarea alimentelor. Este lndepdrtatd doar dentina pigmentatd. Smallul, fie el subfi-
at sau subminat, este maxim crufat vizdnd intdrirea lui ulterioard la etapa de obturare
din interiorul cavitdtii cu un strat de material compozit (flowable).
tilgsir&
4##
4. Formarea cavitifii.
Cavitdfii de pe vArful cuspidului i se atribuie o formd cilindricd cu pereli paraleli
sau u$or convergenfi spre planqeu. inclinarea perejilor poate fi realizatf.prin formarea
unui bizou de L0-15". AdAncimea optimd a cavitdfii e de 1,5-2 m:n (in cazul cfrnd nu sunt
indicalii cdtre o prEiarnre mai profundd).
Duph deciderea limitelor restaurdrii sunt glefuite porliunile ascufite ale marginii
smalplui coroanei dentare pe segmentele adamantine, forma cdrora nu este posibil de
a fi corectatd ln procesul obturerii.
Cavitatea in regiunea marginii incizale a incisivului va fi executatd sub forma unui
ginfule! cu un fund ugor ingustat. AdAncimea acestei cavitdfi trebuie sd fie 1,5-2 mm.
Exereza tesuturilor neafectate trebuie minimizatd, iar marginile smaltiere, ce inrdmea-
zi cavitatea localizatd pe incisiv, - crutate.
Uneori, pentru a asigura amplasarea obturaliei la nivelul marginilor perelilor aces-
tei cavitdli se efectueazd glefuirea dintelui antagonist.
5. Finisarea marginilor sma$iere
Finisarea marginilor smalgiere se realizeazd cu freze diamantate cu granulafie find,
freze de finisat din aliaj dur sau cu instrumente manuale (de exemplu cu daltd de smalf).
Cavitifi atipice
Frecvent sunt lntdl:rite leziuni carioase, care nu se fircadreazd ln clasificatia clasicd
a lui Black.
Acele forme care nu pot fi incluse ln aceastX clasificare se numesc ntipice. Ele se ca-
racterizeazd prin localizarea neobignuitd a procesului patologic, implicarea cuspizilor,
a marginii incizale, caria circular5 sau afectarea simultand a suprafefelor de contact gi a
regiunii cervicale, caria avansatX gi afectarea pronunlatd a coroanei dintelui gi totodatd
cavitdlile localizat adAnc sub gingie.
In legdturd cu aceasta se poate afirma cd:
Caaitdfile carioase atipice sunt leziunile carioase, in componenla cdrora intrd ca-
vitdli carioase, ce combind elemente caracteristice pentru leziuni cu caracter carios a
doud qi mai multe clase.
in legdturd cu aceasta la prepararea cavitdlilor atipice respectarea principiilor clasi-
ce de formare a cavit5lilor cariate pe deplin este imposibil5.
tn unele cazuri sunt abateri de la forma tipicd de preparare conform celor 5 clase
dupd Black, - in dependenld de caracterul gi volumul procesului patologic.
Pentru tmbundtdiirea fixdrii plombelor de duratd sint realizate nu numai cavitdfile
suplimentare (accesorii) de diferite forme gi dimensiuni, dar se creeazd gi puncte de
retentie in formd de adlncituri, fisuri.
tn uro*"rr"u cazsrieste necesard o estimare adecvatX a restaurXrii posibile - obtu-
rarea unimomentand cu ajutorul unui compozit, sau restaurarea coroanei prin metoda
de laborator. in mod firesc se ia tr considerafie starea lntregului aparat masticator,
precum gi faptul, cA metoda de laborator e mai sigur6.
Alegerea metodei este in mare mdsurd condilionatd de pdstrarea smaltului, care
asigurd, o adeziune fiabild a compozitului, solicitare funclionald, aspect estetic bun.
La indicalia restaurdrii directe in procesul prepardrii sunt minufios lndepdrtate toa-
te lesuturile modificate gi devitalizate gi, in mod obligator, sunt create conditii maxime
pentru fixarea mecanici a restauratiei. Este important de prevdzut posibilitatea acope-
ririi cuspizilor rdmagi cu material de obturafie, fapt ce asigurd fiabilitatea restauratiei.
Atipice sunt cavitXlile de clasa I cu localizarea leziunilor carioase pe fala vestibu-
lard (prezentAnd un orificiu mare de deschidere), care se intind atAt ocluzal, cit pi spre
colet.
Clinic aceste cavitXli submineazE creasta marginald, iar spre colet pot uneori sd se
extindd chiar gi subgingival
Acest tip de cavitate nu se v-a referi la o cavitate cariatd de clasa I, incit v-a lmpru-
muta unele particularitdti de preparare a cavitdfilor de clasa V (caria de colet), cAt gi a
cavitdtilor complexe. Marginile din porliunea cervicald a cavitdlii vor fi conturate cu
frezi con-invers. Cavitatea preparatd va fi una compusd, ocluzo-vestibulard extinsd,
cu elemente de retentie, la care vom aplica toate regulile de preparare a cavitdtilor de
clasa I.
Cavitatea medio-ociuzo-distald plus caria cervicaid tot se referd la cele atipice. Ca-
racteristica acestei cavitdti va fi datd de asocierea unei cavitdli vestibulare sau orale
de tipul cavitdtilor de clasa V cu o cavitate aproximo-ocluzale de tipul cavitdlilor de
clasa II. Trecerea de la cavitatea de clasa II se face la nivelul peretelui lateral vestibular
sau oral al cavitdlii debazl (verticalX), de obicei distrus mai mult decAt cel ocluzal.
_.
Ultirnul timp in elinicfi tot rnai des este aplicat5 tehnolo$a restaruativ* *, metoila
ilirectd ile eartfecgiofi:ar& n wefleerelar, ac"*&a din urrnd tiind rrnutt nrai accesibile gi
comode
Pentttt stotnatolc$ (in speeial eei prin*fi) din considerenfe econornice g,t tehnice
* este ornisd. veriga labora,torutrui de tehnic{ dentar6.
_h{etodH directH
prevede rnodelarea veneerului din conrpozit fotopolinrerizabil +[
poiirneriearea lui pe suprafaga dintehrl ditect csvitateabulaH.
Ini,tial veneerele erau folosite pentru coreclia dinlilor frontali, mai tArziu aplicabili-
tatea fiind extinsd pdnd la pM2.
il
:'
4**h{:b b c d
Prin urmare, profunzimea prepardrii lesuturilor dure dentare este decisd (cletermi-
natd) de cdtre medic individual, - pentru fiecare pacient.
a. ApelAnd la o fuezdcilindricd de dimensiuni mari gi cu vArf rotunjit, se formeazd 3
gulggsuriverticale pe suprafala vestibulard a dintelui, incep6nd cle la marginea inciza-
ld gi la / 2 din indltimea coroanei dentare (aproximatia p6nd Ia ecuator) .
1"
b' $anfurile (sulcusurile) realizate sunt continuate, mentinAnd orientarea lor verti-
-
cald, pAnd in zond perigingivald. Fundul acestor ganturi ghiclante trebuie sd respecte
un paralelism strict cu peretele vestibular al dintelui atAt in jumdtatea incizald, cAt gi
in cea gingivalX, circa-lf 2 din lungimea crestdturii igi urmeazd traiectul sub un unglii
oarecare falX de cealaltd jumdtate a acesteia.
c. $anfurile ghidante sunt preparate aproximativ la 0,5 mm, apoi aceste sulcusuri
sunt unite prin utilizarea unei freze cilindrice lungi.
d, Lapteparare se realizeazl, o convexitate ugoard a suprafetii vestibulare, ceea ce
este in mare parte determinatd de mdrimea qi grosimea dintelui. Jumdtatea gingivald
gi incizald a dintelui este preparatd prin deplasarea frezei tn sens mezio*distal. bupe
finalizarea prepardrii suprafala vestibulard este subpiatd cu0,7s-r,50 mm, - in depen-
denfd de restaurdtiile necesare. La coreclia culorii dintelui rezecarea
lesufurilor poutu fi
mai profundd - corespunzdtor cu grosimea veneerelor planificate. intr-un qir cle cazuri
prepararea include den^tina cu utilizarea
ulterioard a sistemului adeziv-bonding
corespunzdtor.
e. Marginea gingivald a preparafiei vd
trebui sd se termine la nivelul marginii c
gingivale libere. Formdm un prag de-a
lungul marginii gingivale cu o ad6ncime
de cel pufin 2 mm. Pentru a evita pdtrun-
derea instrumentului in ganful gingival
gi traumarea peretelui sdu intern, trebuie
de impins gi de protejat marginea gingi-
vald cu instrument din plastic pe intreg d f
parcursul acestei etape de lucru.
/ MenlinAnd freza cilindricd lungd
paralel axului vertical ala dintelui, este necesar de preparat suprafala vestibulard in sens
proxirnal ln misura ilr care devine posibild ascunderea marginii veneerului. Marginile
iuprafelei preparate se bizoteazd la L30'. Marginile proximale sunt dispuse complet
vestibular fald de punctul de contact interdentar. Contactele interdentare sunt pdstrate
ori de cAte ori este posibil. Poate deveni necesard prepararea dintelui gi in zonX de con-
tact, atunci cAnd cerinlele clinice o impun'
Este creatd o adAnciturtr ln regiunea gingivo-proximald sub formd de ,,labd de cdi-
ne", care se intinde de-a lungul crestei gingivale gi camufleazd trecerea de pe marginea
frontald cdtre suprafala de contact. Veneerul trece de pe suprafala vestibulard in adAn-
citurd (dogJeg), 9i asigurd o funclie esteticd optimd in regiunea gingivo-proximald.
g. O problemd importantd este necesitatea de a lungi (sau nu) dintele la marginea
incizald.
I. Dacd nu este necesar de a lungi dintele, alegem metodica, conform cXreea repa-
ram doar suprafafa vestibulard a coroanei dentare. Marginea incizald a preparafiei se
va opri chiai lnainte de extremitatea incizald a dintelui. Depdgim aceastd limitX doar
cAnd cerinyele clinice impun acest deziderat. ln asemenea situalie in regiunea marginii
incizale sunt lnldturate lesuturile dure dentare, marginea incizald fiind scurtatd cu cel
puiin 1,5-2 mm.
Alegerea materialului, din care dorim sd confecliondm veneerul, este o etapd im-
portantd de lucru, gi depinde direct de scopurile care ni le propunem, 9i de metodi-
ca prepardrii lesuturilor dure dentare. Aceastd metodicd de preparare presupune la
alegerea materialului sd fie preparate compozitele microfile, - datoritd calitd;ilor sale
estetice excelente. Solicitare ele practic nu vor suferi la o asemenea metodX de prepara-
re. Deaceea fragilitatea caracteristicd compozitelor microfile nu se va manifesta nicide-
cum. Mai pot fi folosite compomerele gi compozitele hibride'
II. tn cizul cAnd este necesar de a lungi coroana dintelui, sau defectul implicX mar-
ginea incizal5, metodica prepardrii lesuturilor dure constd in urmdtoarele:
La inceput rugdm pacientul sX angreneze dinlii ln pozilia de ocluzie centrald, apli-
cdnd tn prealabil hdrtie indigo intre dinfii maxilarului superior 9i a celui inferior.
Apoi, imaginar (sau cu carioctt), trasdm o linie orizontalX tntre punctele de contact.
Aceaita se face pentru ca dupd prepararea suprafelei vestibulare, cAnd vom prepara
suplimentar suprafaia palatinald, linia timitei prepardrii la suprafala palatinald sd nu
coincidd cu linia, care uneqte punctele de contact'
Dacd permite grosimea, credm la marginea incizald un mic prag de retenlie /platou
lingvo-inciz al/ . in acest caz respectdm regrrla aplicatd in cazul clasei a IV-a: este nece-
sard evitarea contactului central al antagonigtilor nemijlocit cu aceastd regiune.
ft. Apoi marginile gi suprafala
_
La aceastd manoperd
sunt nivelate cu o frezd diamantatd cu granulafie find.
este in mod insistent impins ugor gi protejat de traimare peretele
epitelial al ganfului gingival.
- r'. Supra{a}a lingualX preparatd este netezitd cu o frezX pard,, iar cea proximali- cu
frezd aciculard fini.
7' Prelucrarea se finalizeazd cuajutorul unor discuri, pietre abrazive,paste de lus-
truit, stripsuri.
10. Aplicarea repetatd n rflatricei;
1L. Aplicarea sistemului adezia;
12. P olimerizare a sistemului adezio ;
13. Aplicarea stratificatl a compozitului, gi polimerizarea lui. Straturile de compozit
inceP
1fi uYtial aplicate dinspre regiunea cervicald, deplasAndu-se treptat cdtre mar-
ginea incizald.
Cdnd se ajunge la restabilirea gi modelarea marginii incizale este mai bine de ince-
put-veneerul de pe suprafafa palatinald. Iegind cdtre marginea incizald gi supraacope-
rind-o cu compozit, materialul restaurativ este adus pe suprafata vestibularf.
N '8. Marginea incizald este restauratd printr-o singurd poryie de compozit!
Aprecierea finald a lucrdrii se face peste cdteva zile, deoarece_fesuturile dentare igi
revin treptat dupd,,desicare" gi dupd stresul prelucrdrii cu acid. Parametrii estetici pot
sd se lmbundtdfeascd lntr-o sdptdmAnd.
Pacientul trebuie preintampinat despre necesitatea igienei orale minulioas_e zilnice,
care duce la pdstrarea luciului veneerului. Recomanddm vizita stomatologului la-fie-
care jumdtate de an - pentru coreclia restaurdrii gi lustruirea profilactic[ a suprafelei
veneerului.
pARTtcu LA RlrATT LE pREpAnAnl I LoR DU RE
TEsuru Rt
DENTARE LA OBTURAREA CU MATERIALE COMPOZITE.
Ivdaterialele cornpozite auto* gi fatopolimerizabile, ce prevdd telrnica adexiv6, de
reguld nu necesitd prepararea clasicd dupd Black, care presupune in principal fixarea pur
mecanicH a obtwagieifur cavftate- Frqpararea cavit6tilor pentru reetaururei co*pozit9 se
fiume*te ,$:t$atate adeeiv6", deoarece materlalul forrneazH a leg$turd clrinric* trafnicil
tu ,tesutErile dure dentare- g,i mecanic# * cu srnalful, Deaceea,ln majori:tatea cazurilor
decade necesitatea cretuii punctelorde rete,nfie p,i.atreeerii perepllor preparalf subunghi
drept,
Pentru prepararea lesuturilor dure dentare gi prelucrarea suprafelii restaurdrilor
compozite sunt folosite freze din carburd gi freze diamantate de difbrite dimensiuni.
Independent de tip, frezele unor firme producdtoare sunt marcate astfel:
' marcaiele negre, albastre gi aerzi de pe piciorul instrumentului indicd freze doar pen-
tru preparare;
' marcnjele rogii, galbene gi albe de pe piciorul instrumentului indicd freze pentru fini-
sarea suprafetii restauratiei.
dure dentare se efectueazd cu piesa pentru turbind cu aportul
- -Prepararea lesuturilor
obligatoriu de apd. Instrurnentarea piesei pentru turbind fdrd alimentarea cu apd este in-
acceptabild, deoarece aceasta duce la supraincHlzirea
lesuturilor dentare, ardeiea rapidd
a acoperdmAntului diamantat al frezei qi defectarea piesei.
Deschtd*reacavitilfii carroasqinghrde fndepHrtare" margioilor,srrhrninate *le sma$ului;
porrtiunilor proeminente, smalfului decalcifiat 9i schimbat tr culoare.
Insd se admite gi prezenta unei margini adamantine suspendate deasupra cavitdlii
carioase. De exemplu, la o expansiune largd a cavitdtii carioase poate rezulta ut
"ospid
puternic subminat sau un perete lateral extrem de subfiat. in agaiaz ele sunt ori reze&te
la o indllime de 2 mm, ori sunt pdstrate cu ,,fortificarea" lor ulterioard prin compozite
flowable sau materiale cu nuanle opace (dentinare).
Necrectomia se face foarte minutios cu indepdrtarea in totalitate a portiunilor ramoli-
te, demineralizate,pigmentate ale tlsuturilo, d.rr" dentare, deoarece
lesuturile pigmen-
tate pot refine lumina la polimerizare gi duce la solidificarea partiald a materialqlgi, iar
sistemul adeziv poate adera strAns doar la lesuturile destul de mineralizate ale denti-
nei.
Una din calitdlile forte ale ,,prepardrii ade-
zive" este posibilitatea preparXrii crufdtoare, in
care poate fi omisd formarea unei cavitdti ,,in
casetd", gi nu este necear de creat proeminente
gi ,,lacdte" pentru retenlia materialului. Din con.
tra, unghiurile asculite ale cavitdtii se recoman-
dd a le netezi gi rotunji puliry deoarece in aceste
tffi,
locuri poate apdrea pericolul ruperii materialului la polimerizarea acestuia, dacd elasti-
citatea sistemului adeziv utilizat nu este suficient de mare.
Contururile cavitdlii formate trebuie netezite, iar intre fund gi pereli sunt realizate
treceri line; in caz de necesitate fundul poate fi fdcut scalat (,,1n scard"). Cavitatea se for-
meazd prin rezecarea minimd a fesuturilor neafectate.
O atenlie speciald la prepararea cavitdfilor de clasa II, UI, IV 9i V trebuie de acordat
formdrii peretelui gingival - perpendicular la axul vertical al dintelui.
Unghiul dintre peretele gingival 9i fundul cavitilii trebuie sd fie pulin rotunjit. Nu
trebuie de supraestimat puterea adeziunii compozitului (asistatd de sistemul adezia) la
lesuturile dure dentare. RdmAne actuald necesitatea de a crea puncte de retenlie
la pre-
pararea cavitdlilor de clasa II gi IV sunt formd de gdnfulefe, 9i de a instala pin-uri (piaoturi
parapulpare).
Prepararea cavitdfii carioase se finalizeazd cu prelucrarea marginii smalliere gi crea-
rea bizoului pe intreaga margine a cavitdlii, care poate varia in dependenfd de localizarea
cavitafii, gi se face pentru sporirea adeziunii gi mascarea liniei de trecere smal!-cornpozit.
La restabilirea dinlilor frontali bizoul este deosebit de important.
La prepararea cavitdfilor carioase de clasa I gi II nu se recomandd glefuirea marginii
smal;iere la suprafala masticatorie (ocluzald) din doud cauze. Prismele smalliere merg in
direcfia suprafelii fisurilor, deaceea sunt intersectate transversal traiectului sdu gi asigu-
rd fur aga fel rugozitatea suprafefii atdt de necesard pentru microretentivitate. Grosimea
smalfului este destul de mare, pentru a asigura suprafala optimd de cuplare cu comPo-
zitul.
in cazul cavitdlilor carioase de clasa III,IV, V gi VI este creat in mod obligatoriu un
bizou al srnallului pe intreaga margine a cavitSlii sub un unghi de 45". La PrePararea
cavitdfilor carioase de clasa III gi IV se formeazd un bizou al smalgului pe suprafafa ves-
tibulard, incepdnd cu marginea cavitdlii, cu ajutorul unei freze cilindrice sau con alungit.
Bizoul in ldfime constituie 2-4 mm (ajungind pknd la 6 mm). Mai tArziu bizoul niveleazd
(estompeazd) interfala dinte-obturalie. Pe suprafa;a palatinald a dintelui bizoul smalp-
lui nu se face, dacd nu este necesard o retenlie addugdtoare'
La prepararea cavitdfilor carioase de clasa V prin acces vestibular se formeazd un
bizou tung de smal! (4-6 mm) de-a lungul peretelui orientat cdtre ecuatorul dintelui cu
scopul de a asigura o retenfie mai buni gi un aspect estetic, iar pe fafa linguald, dacd nu
este necesard o retenfie addugdtoare (cavitatea se afld in limitele sma[!ului), - bizou @ 2
mm) de-a lungul peretelui orientat cdtre ecuatorul dintelui. Dacd cavitatea este limitatd
doar prin smalpl din regiunea gingivald, este suficient un bizou mic (- 0,5-1, mm). Bizo-
ul este format in aga fel, lncdt joncliunea tntre materialul de obturafie 9i fesuturile dure
dentare sd se localizeze in ganlul gingival gi la examen direct sd nu fie vizibilS.
Urmeazd de acordat o atenlie speciali prelucrdrii peretelui gingival in regiunea jonc-
jonc]iu-
liunii smal!-cement. Cavitdlile carioase de clasa II, III, IV 9i V pot depdgi aceastd
ne, gi atunci o margine a cavitdfii este localizatd tn smal!, iar alta - ?n dentinX-cement.
in cazul cAnd smaltul lipsegte pe peretele gingival penku o adeziune mai bund a ob-
turafiei se poate efectua:
A.lungirea bizoului smalfiar, dar gi:
1) realizarea unei crestdtui tn dentind, sau
2) faarea unui pi,n (piaot parapulpar) tn regiunea peretelui gingioal, sau
3) umplerea cu ciment glasionomer a caaitdlii in limitele dentinei'
B. La aflarea peretelui gingiual in regiunea lirnitei cementarebizoul putem gi sd nu-I facem.
Smalpl gi cimentul glasionomer dupi gravaj se unesc strAns cu materialul compo-
zlt.
MATERIALE DENTARE DE OBTURATIE
Generalitdti.
-€\&@-
CLASIFICAREA MATERIATELOR DE OBTURATIE MODERNE
II. Materiale pentru obturafii coronare provizorii - pentru plombarea temporard a ca-
vitdfii dentare.
- curativei
- izolatorii.
V. Adezive.
L. Autopolimerizabile (cu polimerizare chimicd);
2. fotopolimerizabile;
3. dual cure.
Din punct de aedere a merceologiei, materiale pentru obturalii definitiue se impart tn:
1. Cimenturi.
2. Materiale de obturafie metalice.
3. Materiale de obturalie din mase plastice gi polimerice.
4. Adezive 9i sigilanfi stomatologici.
5. Materiale compozite.
Clasificafia propusd este in mare mdsurd una convenfionalX, adicd reflectd doar aplica-
bilitatea clinicd a materialelor de obturafie, dar ea faciliteazd utilizarea lor practicd; mate-
rialele de obturalie a unuia gi aceluiaqi grup frecvent au di-ferite indicafii de utilizare.
MATERTALELE PENTRU OBTURATil pROVtZORil 5t
PANSAMENTE
Pansanrente gi obhra,tii coronflre prooizorii. Matertalele pentru obturafii prouizo-
tii:caractertstica lo4 tehnica ile preparare Ei indicafiile cdtre utilizarea obturaliitor
proaizorii. Instrumentanil stomatologic Ei aparatele folosite Ia obturafie. Etapele de
tratqment ale cariei pind la obturare.
Materiale pentru obturalii provizorii sunt folosite pentru inchiderea etangd provi-
zorie a cavitdfii (cu scop diagnostic sau curatizt) fur cazurile cdnd, conform indicatiilor
clinice, este imposibil de a hnaliza tratamentul cariei gi complicatiilor ei intr-o singurd
vizitl' cu scopul de a izola cavitatea carioasd gi cea dentard (ori canalele radiculare) de
mediul extern, sau pentru fixarea preparatelor medicamentoase.
Indicaliile cdtre aplicarea obturaliilor prorsizorii sunt:
- tratamentul cariei profunde (prima aizitd);
- tratamentul pulpitei prin metodd biologicd;
obturarea provizorie dupd umplerea canalului radicular.
^-
In unele cazuri materialele pentru obturafii provizorii sunt folosite in calitate de ob-
turalii izolatorii sub obturafii de duratd, precum gi pentru fixarea provizorie a punlilor
dentare gi a coroanelor artificiale.
Medicul trebuie sd tind minte la alegerea materialului cd o etangare durabild nu
poate fi oblinutd cu ajutorul unor obturalii provizorii; pentru aceasta trebuie de utilizat
materiale penku obturafii de duratd.
Obfuratiile provizorii sunt calculate pentru un termen restrdns: de la o zi pAnd la cd-
teva luni (frecaent 6 -12luni, - tn dependenld de scopul aplicdrti). Cel mai des sunt folosite
cimenturile de zinc-eugenol, zinc-fosfat, policarboxilic sau glasionomer.
Materialele pentru obturatii provizorii sunt aplicate pentru:
- prmsamente (la tratarea cariei pi a complicaliilor ei),
- obturagii de control (Ia diagnosticarea cariei gi pulpitei),
- obturarea dinlilor deciduali kind au mai rdmas cel mult 6 luni pknd la tnlocuirea lor
cu dinti pennanenfi),
obturatii izolatorii,
-
fixarea provizorie a construcliilor protetice,
-
obturarea curativd provizorie a canalelor radiculare.
-
Obturaliile provizorii sunt aplicate nemijlocit pe fundul 9i perelii cavitdfii, prealabil
cur5lite gi uscate. Restabilirea formei anatomice a dintelui gi, in mod special, a punctu-
lui de contact este obligatorie.
Sunt deosebite pansamente etange qi obturalii provizorii (de control) - fir depen-
dentd de termenul aplicdrii 1or.
Pansamentul este o variantd a obturafiei provizorii, aplicatd pe un termen de 1-L4
zileincazul necesitdlii de aizolaun medicament toxic subiacentip nstd arsenicoasd, pas-
td de paraformaldehidd etc.), aplicat temporar, de contactul cu mediul cavitdtii bucale.
,11i::t;i!ri
iifill,r&
q$i,#
Pacientul este prevenit despre necesitatea de a se prezenta la medic la o datd oarecare
pentru inldturarea pansamentului sau de a-l indepXrta cu forle proprii (prin scobire).
Obturafia proaizorie (propriu-zisd) presupune prezenlasubiacentd a unui medica-
ment curativ netoxic (obturafie curatiud),neaglesiv prin nimic fald de lesuturile dentare,
gi avAnd drept scop, de exemplu, activarea dentinogenezei funcliei odontoblagtilor gi
depunerii den tinei sec un dar e) .
- sdfu tndepdrtate cu ugurinld din caaitatea cttrioasd cu aiutorul instrumentelor de mhnd sau
a celor rotatiae;
- sdnu coloreze dintele.
- sd fie ieftine, tntrucil prin folosirea lor curentd se consumd, ln general, cantitdfi mai;