Cuvdntinainte

" ODONTOLO7A pqACUCA t lOonnNA" a fost alcdtuitd, reieEind din noul plan de studii Ei este des-
tinatii studenlilor facultdlii de stomatologie la obiectul "stomatologie terapeuticd". Scopul acestei luudi este
prezentarea studenfilor 9i medicilor stomatologi n unor aspecte moderne ale stomatologiei practice pentru uni-
asigurd nigte rezultnte pra:izibile, comparabile Ei rEroductibile. Acest
ftcarea intercenliilor terapeutice, care
manual conline 11 upitote. La elaborarea manualului respectitt au fost examinate minulios multe concepte
tradilionale, aalabile gi astdzi, dar a fost realizat un abord conceptual gi de bazd mateiald, conform etapei
contenporane de deanoltare a stomatologiei, au fost caracfurtzafu cele mai modeme materiale de obturalie etc.
Pentru a fi cht mai exact gi didactic, autorii au recurs la o bogatd bibtiografie.
prtmele capitole, care trateazd despre embiologia, histologia, anatomia funclionald a dinfilot, pot fi folositoa-
rer Eila catedra de anatomie normald gila cea dehistologie'
O atenlie speciald a fost acordatd expunerii prezentelor ceinfe, reguli Ei norme igimico-sanitate fafd de orga-
nizarea instituliilor stom.atologice cu profi) curatia-profilactic. Au fost indicate normatiaele de suprafefe, gama
de culori ale incdperilor, finisare a su?raferei perefitor, podului 9i pardoselei, precum gi cele de iluminare optimd'
ale temperaturii de confort gi umtitafiei, A prezentat instrummtail stomatologic modern, fiind date expli-
fost
calii riferitor ta oaiite modatitdli gi particutaritali de a-l tntrebuinla tn dependenld de situaliile clinice. Au fost
expuse principiile de bazd ale asEticii in stomatologia terapeuticd moilemd'
Au fostprezentate detaliat metodele de anestezie dentard, ftrd de care este imposibil de a efectua astdzi trata-
mentul inilolor eficient al afecfiunilor stomatologice rdspkndite.
Ei
Bnzele uriologiei practice au fost phnd nu demult studiate tn facultdlile de stomatologie conform
principiilor
clasice ale Doctorului Green Vardiman Black, prezentate tn cartea sa " A Work on Operatiae dentistry" pu-
'
blicatdin 7908. Ranlulia tehnico-gtiinfificd extraordinard gi succesele in industria materialelor stomatologice,

precum gi masioele de date gtiinfifue, oariate gi multilaterale au condifionat necesitatea reaizuirii conceptelor
tradilionale Ei trecerea la o stomatologie mai uuldtoare gi mai pulin inttaziad. Analiza detaliatd tn capitolul
,,Carilologie
Practicd Modernd" a tehnologiilor tradilionale (clasice) gi a celor aoansate se bazeazd pe studierea
aprofunditA a literatuii specializate tematice, gi pe sinteza celor mai importante ilate teoretice' Multd
atenlie a

- fost
acordatd metodclor de preparare ale caaitdlilor canoase clasice gi atipice de difeite clase, ftrd de cunoaEterea
des$ise, fi-
cdrora nu poli efectua actioitatea practicd in clinicd. Materialele de obturalie stomatologice au fost
ind fdcut accentul pe: caracteristici faico-chhnice, indicalii spre utilizare, posibile efecte asupra lesuturilor dure
mateiale obturare ile ultima gene-
derrtare gi apulpei. Au fost munfate, descrise amdnunlit Ei exernplificate de

rafie, in special cele compozite gi sistemele adezioe. Au fost examinate metodele de restabilire aformei anatomice

a dinfiloi, particulaitiilile obturdrii caaitdlilor carioase tipice gi atipice cu difertte mateiale. Au fost detaliat
erpuse importanla punctului ile contact dintre dinli gi metodele de a-l testabili. Au fost examinate erorile 9i
connpliufiile suroenite pe parcursul obturdrii dinlilor caiali gi analizate modalitdlile de a Ie anita'
in ,op,itotul "Endodonfie Practicd Modemd" au fost ilustrate amdnunlit particularitdlile topografue ale ca-
aitdlii coronare gi a canalelor radiculare ai dinlilor tenporart Ei permanmfi maxilari gi mandibulari, coraportul

'f;il:;y;ikY,iT|T::1',';ff::;::,x':nf"ffl":":#I:l;'fr!;::';#;#,i',';;:,::;,;";T:::
dele de a-I utiliza. Au fost ilustrate cele mai rafionale moduri de deschidere gi preparare a caaitdlii fiecdrui dinte
gi tehnica de permeabilizare a canalelor radiculare. Au fost prezentate etapele de tratament al pulpitei gi paro-
dontitei apicale, ftcknd. accentul asupra prelucrdrii instrumentale minulioase a canalelor radiculare, folosirea
remediilor medicamentoase moileme gi obturarea optimd a unalelor railiculare. Latncheierea capitolului
au fost

examinate erorile 6i complicaliile suroanite pe parcursul tratdrii pulpitei gi parodontitelor apicale.

Toate cele sus-menfionate permit a spera cd monografn ,,ODONTOLOGIE PRACTICA MODERNA"
oa f
utild afit studenlilor facultdlilor de stomatologie, c6t gi medicilor stomatologi.
Autoii
 Cuprins
cuyivrfivanrm. 5

C apitolul 7. DEZVOLTAREA DINTILOR (A.T erchoa, C, N dstase) ....,,,,1.4

L4
74
,.L6
76
Eaza de ilezaoltare a lesuturilor ilmtare: histoguteza, 77
Dezaoltarea dentinei gi pulpei coroanei ilentare......... .,.,........77
Dezaoltarea smalfului (nmelogeneza) ..,.,...........79
Dezaoltarea rdildcinii gi cementilIui dintelui...,.,.. ,,.............,..20
Dezaoltarca .............,.,20
52ERUPTLA ................21.
53 TEORILE DE ERUPTIE ADn\r,nLOR'., ....,......,....26

Capitolul 2. HISTOLO GIA DII\ryILOR (Gh. Nicolnu, C. N dstase, A.Terehoo) 28

G ener ahitdti........... 28
29
29
29
29
3L
Striile Hunther-Schreger gi liniile lui Retzius... 32
33
34
DEMilNA 35
Substanla funilammtald a ilentinei..... 36
Dentina p arcpulp ard,.,...... 36
Dentina-manta............ 36
Dentina intertubulard... 36
Dentina peitubulard 36
Preilentina.,. 36
D entina interglobulard.,.,.,...... 36
Stratul granular Tomes ....,...... 37
Tubulii dentinari....,. 37
T eaca [membrana] N eumann,..., - - --. - 37
Lichiilul dentinar 37
37
38
Tracturile moarte in ilentind 38
D entina ea olutia d....,. 38
. Dmtinaprimard. 39
. Liniile ile cregtere zilnic d....,......... 39
, Striile l)onEbner , 39
39
. Linia neonatald.., 39
B, D mtina lo gicd........
. a) ilmtinafizio
39
secunilard..... 39
. b) ilentina tertiard.... 39
MODIEICARI MOREOLO GICE ALE PIILPEI DEMTARE...... 40
40
40
D enticuli i2o\ati........... 40
D enticuli multipli..,..,.. 40
D enticulii rcali .............. 47
 Denticulii 47
t17
CEMENruL in
Cementul acelular,....,.. 43
C ementoblastele,.,........... u
tu
45
45
45
46
Hipercementoza localizatd ("Peilele " ile smalf) M
Hipncementoza 46
Hipercementoza generalizatd M
Cementul coronar .....,.. 46

Pulpa cofonara..,....
Pulpa radiculard... .........48
Eibrele de reticulind 49
Fibre e\astice.....,...,...........,......, 49
Fibrele oxitalanice.. 49
Structura mauoscopicd a pu\pei......,..' 50
. stratul oilontoblastic....,...., 50
O ilontob las t e\e............ 50
. stratul sub o ilontoblastic 50
Zona externd.. 50
Zona internd 57
. stt atul centt al .......... 5L
Celulele pulpare 57
Fibroblastele...... 57
CelulaHohl. 57
Celulele ile ap drare.,. 52
Histiocitele.. 52
Mncrofagele 52
Plasmocitele 52
Mastocitele 52
Pericitele.., 52
Vasculaizafia sangtind a pulpei ilentate......... 53
53
54
54
.
funcfiaformatiod il
. cc
funcfia nutitia d...,,.
55
funcfia protectiad.,.. 55
.
funcfia ilefensiztd.....
. 55
funcfia reparatiad
. 55
funcfia inductia d......,.. 55
.
funcfia senzitiad. 5b
Senescenta smaltului.,.....
Senescenta 56
Reducerea ilentare.... 56
56
58
58
SENSIBILITATEA DENTIAIEI QI PIILPEI... 58
Ipoteza receptoare 59
Ipoteza stimuldrii nera o as e directe ...,.,.....,......... 59
Ipoteza hidr o dinamicd ............... 59

65
65
65
65
66
67
68
68
70
72
72
73
74
74
74
. Incisio ii malrilari....... ....,.,..,,....,,,.,. 75
lncisiuul
Incisioul 76
.--+ Incisiaii
. Incisioul central
......77
. Incisiztullateral infertor............ .....,,,,,.......78
Caninii.......,
-. Caninul 79
........,.,.,...,........ 80
Caninul 87
2.4. Grupul lateruIi..
83
a
83
84
86
. Premolaii infeiort........ 87
. Prtmul premolar inferior. 87
. Premolarul alll-lea inferior ............,.. 90
+ Molaii..... 92
. Molarii supertort.....,.,
92
. Primul molar superior [maxilar].,.,.,,,.........
94
. Molarul al ll-lea maxilar.....,,.
98
. Molantl al lll-lea superior (molarul de minte) 700
. Molaii inferiori ...,... ..............701

. Formula matematicd - aeche europ eand (Hailerup)..,.. .170

. F ormula
francezd ..................., ,..,...,....,..171
. F ormula ilentard internationald - FD1,......,....,..,..
c asit olul 6. INSTR LI&IEMIARUL PEMIRU EXAMIN AREA gl TRATAMENTELE
' STOMATOLOGICE (C.Ndstase, GhNicolau, A.Terehoa) """ .................L30
734
Generalitdfi
sT lnstrumente necesare examenului stomatologic..
................734
s2 lnstramentarul neces at penttu prep ararea caaitdtilor """" " " " " "'
s3 Iit*i":nitte pentra
"[t"iiii[
"i"ttigttor
cartohse cu itiferite materiale
735
rcstauratkte
737
738
740

t dieto ate,.. 744

stomatologice
747
7. Frezele cu partea actirtd sfeticd..........
748
2. Freza roatd,.......,..,
748
3. Freza cilinilricd fisurald..........
749
4, Frcza conicd fisurald .........
...........749
5. Frez a con-ina ers ......
6, Freza ocluzald........
5. Freza ocluzald,.....,.
7. Frez a oa oidd.,........,.,....
8. Ereza tnformd de Pard..,.,....
..........750
"""150

77. Freza \enti\d...................

12. Reiluctor.
73. Marcatorul de adhncime.......,.....
,...,.,......,... 751-

7. TZOLAREA CAMPULUI OPERATOR (A.Terehoa, C. NdstaseL-:......'.........'.

752
Capitolul
' ACCESOKIIPE ffRU PR OTEIAREA TESIITIIRILOR DURE 9I MOI DE LA
7s2
LEZTANI QRAUMATTSME) MECANICE....'i.i.....'.........
IAISTRI.TVTEAIIE, UTILIZATE PEMTR U AS IGURAREA /F OKMAREA/
- ARAT O 4RE..... "... " "...... 753
AC CE SIJLUI CATRE C AMPUL DE LU CRU SEP
MrlLOACEppvrnu Frvrn U KETRACTIA MECAI'ilCA €I 1HIMICA
755
AGINGIEI..
 Sistemul de izolare cu ...............,.,,...., 757
APLICAREA PORT-MATKICET ST A
Capitolul S. ANESUEZII N TRATAMENTUL ODONTAL (C. N dstase, A,Terehozt).........,. 76J
 CimenturtIe silicat (CS)
Cimmtui silico-fosfat (csr).........
)?6
Cim mtui p o li c arb o xil at de zinc (PCZ)
CI]vrEMruRILEIONOMERE DE STICIA (C]:S) (C. N dstase, Gh. Nicolau, A.Terehott).......,... 239

ctvtE rTLIRr RA$INI (CR) (A.Tqehoa)...- ....................... 248

248
ACKILIOE/R'4/)
A. CTMENTURI ACRILICE (siz. r<z{$nr .........................248
B. CIMEAITURT DIACRILICE(CD).,..,......... ......249
Clasificarea cim entuilor r est aur atio e ..............252
Dupd ilimensiunile particulelor 253
............253
253
253

...254
255
255
255
256
256
256
..................... 257

CIMENTURI POLIMEKICE DE FIXARE (A'Terehoa) .. ."..259

MATERTALE METALICEDE OBTIIRARE - AMALGAMELE DEATTARE 262

PREGATIREA C AVrJ AT, ILOR OARIOASE CATRE OBruRARE (C. Ndstase, LTerehoo) .........265
1. P r elucrarc a me ilicamento as d a caaitdfii carioase
Aplicarea unei obturafii iz o latoii...
2.
Aplicarea unei obturatii curatia e ...........
3. 267
OBruRAREA cAwrATri cAKtoASE (GIL Nicolau, A.Terchoa, C. N dstase) ...... 268
lntroducere ......
1. Tehnicd de lucru cu mattialele ile obtutate compozite fotopolimeizabile..,......... .....269
2. Tehnicd ile lucru cu cimmturi autopolimerizabile 273
3.Tehnicd ile lucru cu ...........274
4. Tehnica sanilwich ile obturarc.. ......275
5. Obturarea Ei rcstaurarea caztitdlilor carioase de
A.Tehnicd ile lucru cu cimmtui silico-fosfat..........
B. Tehnicd ile lucru cu ama\gamut......................'.... 2n
C. Sigilaren fisui\or............. 280
D. TAhnicd ile lucru cu materiale compozite.... 280
6. Obturarea qi restaurarca caaitdfilot caioase ile clasa a ll-a""""""' 282
7. Obturarca Ei restaurarea caaitdtjlor carioase ile clasa a lll-a gi a IV-a ...................... 287
8. Obturarea gi restaurareq ,t !ry!I"lc.!f94se de clasa a V'a Ei a W-a --'--" 289
srsTEME ADEZTVE ilr Orrunan in cdvnATnoR cARro ASE CU
MATERIILE C O MP O ZITE (C. N d st as e, A.T et ehov) ...... 290
Mecanismul ile cuplare a compozitelot cu suprafala smalfuIui 297
 Mecanismul de cuplare ilentinei............ 292
Retr o sp ectia a w olutiei ............294
C aracteristicile sistemelor aileziu e IV, V gi W generafie.......,
Sisteme ailezioe de generulia a IV-a
Sisteme adezioe ile generafia ......296
Sisteme ailezizt e ile generafia
Eroi gi compticalii in cadrul tratdrii caaitdtilor cario ase (C. N dstase, A.T erehoa)...... 297

CTICE MODERNE............... 307

307
7. ENDODOI\|,[E. DATE GENERALE (C. Ndstase, A,Terchoa) .......,302
7.1. Scopul gi etapele tratamentului enilodontic 303
2. STRUCTIIRA T OP O GRAF O -ANA TOMICAACA WTATII
DI f,IIf OR (A.Terehoo, C. N dstase).... ..........304
2.1. Struchna
2.2, Canalele 305
2.3. Date ale zonei apicale 306
2.4. canalare 306

2.8. Incisiaul central inferior,,,.,,,,. 309

2.9. Incisioul lateral 370
2.10. Caninul 370
2.7L. Caninul 370
2.12, Primulpremolar 3L7
2.73. 372
2.L4. 372
2.75. 372
2.16. 3L3
2.77. 3L4
2.L8. 31_4
2.19. 375
2.20. 375
2.27. 376
316
3. INSIRI'"IIV|EATIE EI\IDODOMIICE (V. Nicolaiciuc, C. Ndstase) ............................. 377
3.7. St anilardiz area instrumentelor enilo ihontice............ 3L7
3.2. Clasificarea instrumentarului eniloilontic
32L
32L
322
323
323
325
327
327
329
329
330
4 337
331
JJ.'
336
4.4. Metodele chirurgicale ile tratare a puIpitei............ 339
.............. n ;.............,. 340
5. T erehoa, C. N dstas e),.,.. 3U
 31U
.....3tU

asupra pulpei ilentare..........

6. MET ODE DE DEVTTALIZARE APULPEI (A.Terehoo, C.Ndstase).. ....'."349

353
6.2. Amputafia depitald a pulpei (pulpotomie deaitald)-...,
355
6.3. Extirpafie deaitald a pufiei (pulpectomie deaitald)..--
356
6.4. M eto ild ileu it al d combinat d
7. ETAPE DE TRATAMENT AL PENIODOA]:ilTEI
357
APICALE (A.Terehoa, C. N dstase) ...........'....1........
iNAII\TTE DE INTERVEM,flA
- -DESCHIDEREA CAVTTATII DINTELIil
8,
360
inroobovn cA @.reienoo, C. N dstase)
9. PRELUCR,4REA INSTR I,IVTENTALA A CAN ALULUI
364
364
36s
367
368
369
370
377
7
10.7. Lungimea calculatd a ilintelui Ei a tdddcinii........"'
70.2. Meto da t actil d........
70.3. Metoda "conttilot dehAftie" ....
L0.4. Meto ila radiolo gicd .
70.5. Metoda clinico-radiologicd
70.6. Metoda electrometricd [sau electronicdl
......375
11. PREPARAR EA CAI\IALELOR RADICULARE (A.T erehoo, C. N dstas e) .........376
Meto ila apico-coronard ........,..'..,.. " .................377
378
Meto da,, crown down".....,.....
Metoda ,,step back-steP ilozon" -

Conceptulforfei echilibrate
T2.PRELUCRAREA MEDIC AMENT O AS A A CAN ALEL O R
RADICUTARE (A.Terehoo, C. N dstase) .. ......................-.. 382
ep t i c d a c an alului railicular 383
12.7. P rclu cr ar e a arttis
..........383
72.2. Irigarca canalului railiculan.............
72.3. P ansamente antiseptice.......
ruiliculatd proaizorie 384
72.4. Obfiirarea ...
ti..i,. Ut"toa" fizice de preluLrore meilicamentoasd a canalului tailiular.
384
ti,.ai, cto"1llior"o rr*"diilor meilicamentoase pentru prelucrarea canalelor
386
railiculare.....
73. MATERIALE PE TIRU OBTURAREA CAI"I ALELOR
388
388
390
391"
397
392
392
393
393
394
394
7
RADICULARE (V. Nicolaiciuc, C. N dstase) ......
396
74.1. Metoila obturdrii cannlelot tailiculare cu paste sau ciment"'
 ...........M7
BIBLIOGRATIA
 DEZVOLTAREA DtNTtLOR

gl Generalitifi

P--ttt omului Parcurg o cale lungd de dezvoltare, a cdrui inceput este raportat la sfAr-
Eitul lunii a-2-a a vielii embrionare, 9i dureazl,cativa ani dupd eruplia ctinlil,or.
Procesul respectiv poate fi impdrtit ln doud etape mari: perioada'dezvottarii intraalve-
-
olare qi perioada dezvolterii extraalveolare.
Eruppa dintelui se prezintd a fi aici un moment crucial. Chiar dacd o bund parte din
procesele evolutive / de dezvoltare/ decurg in perioada afldrii mugurelui d.eniar in os,
dezvoltarea dintelui la eruperea lui nici pe depuit" nu este finalizatx.
Coroana in perioada respectivd, degi se caracterizeazil prin forma sa finald, dar con-
.
finutul sdrurilor minerale in smal! mai este ifrcd sXrac, gi deaceea el, smalful, este numit
imatur. Rdddcina dintelui in acest moment este destul de scurtd" orificiul apical al dintelui
(foramen apicis funtis) - larg deschis, pulpa radiculard se deosebegte prin forma qi caracte-
rul papilei mezodermale.
Dupd erupfia dintelui are loc depunerea de mai departe a sdrurilor minerale din salivd
in-smalf. Procesul respectiv se numegte maturarea smilgrlui. Rxddcina cregte in lungime,
micul canal pulpar se irgusteazd in urma apozifiei dentinei, apexul radicular se tnctide.
La dezvoltarea dintilor participd doud
lesuturi embrionare - ectodermul gintezodermul.
Partea ectodermald a dinlilor reprezintd o derivatd filogeneticd a cuticulei, la fel ca gi
pdrul, unghiile sau solzii cutanali la pegtii din familia t"clirrilor, care reprezintd, propriu
spus, dintii in forma lor cea mai primitivd.
. Cea maimare parte-a lesuturilor dentare are origine mezodermald, gi doar smalful igi
ia o^riginea din epiteliul ectodermal.
In dezvoltarea dintilor pot fi deosebite trei stadii (sau perioade):
> I perioadd
- aparilia gi formarea rnuguilor dentari;
> a II perioadd
- diferenlierea mugurilor dcntari;
>a III perioadd - histogmeza lesuturilor dentare.

$2 Formarea mugurilor dentari

Primele etape de dezvoltare a dintelui coincid ca timp cu separarea cavitdtii orale de
cea nazald, gi formarea vestibulului cavitdtii orale.
Primele semne ale dezvoltdrii debutairte a dintilor umani pot fi remar cate la a 6-7
sdp.tdmAnX a viefii embrionare. Epiteliul plat multistratificat foimeazd de-a lungul mar-
ginii superioare gi inferioare ale fantei orale primare o ingrogare, care mai apoiiregte in
profunzimea mezenchimului subiacent.
- Epiteliul ce le acoperd incepe a cregte tr profunzime sub formd de lamd epiteliald in
formd de potcoavd care se furtinde de-a lungul pdrlii proeminente a bureletelor.
 "ij'S,ji'&
'H,jiikf;F

Placa epiteliald apdrutd in rezultatul aces-

tui fapt se imparte mai apoi in doud: anteri- 2
oard (sau jugo-labial5), 9i placa dentard, po-
zilionatX fafd de prima sub unghi drept'
Placa jugo-labiald proliferd spre anterior
9i formeizi sulcusul jugo-Iabial - vestibulul
cavitdlii orale. Pldcile dentare capdtd treptat
forma unor arcade, nidate ?n mezenchimul
maxilei gi al mandibulei.
La a 8-a sdptdmAnd a viefii embrionare pe Modele de lame dentare (maxila (sus) Si mandi-
suprafala lugo-labiala a pldcii dentare de--a bttla (jos) al unui embrittn uman cu o lungime de
tungul t"atgnii ei inferioare se formeazd L0 1,5-2 crn): 1 - Iamd dentard; 2 - membrana mu-
proiminen;e de celule epiteliale.tn.Jiecare coasd (aspect infenor, dinspre lesutul coniunctiv)
^maxilar,
corespunzdtor numdrului viitorilor
dinli deciduali' Acestea sunt aga numifiimu'
gti smalfiert.
La a10-a sdptdmAnd a vielii embrionare
in fiecare din aceqti muguri inserd mezenchi-
mul subiacent. Aceasta duce la faptul, cd
mugurul smalgiar devine asemdndtor cu un
clopot sau cuPd biParietald.
b"ac"eu faza resprectivd se mai numegte
gi stadiul cupei dentare. Cupa dentard deja
reprezinti organul smalliar primar' . > a 3-a peioadd - histogeneza lesuturilor dentare
Mezenchimul, crescut fur adAncitura or-
ganelor smalfiere, lncepe formarea papilelor
f,entare, coniiguralia cdrora corespunde cu
forma viitoar"i cotoat e a dintelui decidual'
Pe mdsura creqterii organul smalliar se
izoleazdde lama dentard 9i spre sfdrgitul sdp-
tdmAnii a 12-a contacteazd crt papilele de.ntare

, doar prin intermeditrl unui cordon epitelial

gub,Lri - pediculul organului adamantin' ,

mantin gi papila dentard, se consolideazd' Modele de lame dentare (aspect inferior, dinspre
cuprinzand mugurele dentar ln dezvoltare' dmtard cu 10 mu-
lesutul conitunctia): A.lamd
foimAnd o membrand densd din lesut con- 'guri ai dinlilor deciduali; B.lamd denturd cu 10
'sacul dentat saufoliculul ilentar'
'iunctiv
ln acest moment g''tbernaculum dentis este
"muguri
ai dinlilor deciduali, ale cdror organe ada-
*aitint au forma unei cupe satt clopot
singura legdturd a mugurilor dentari cu nY-
xila"rul, caie ii menline ln alveolele osoase in
formare.
Cu aceasta se finalizeazd I stadiu de dez-
voltare a dintelui - formatea gi izolarea rnugu-
rilor dentari.
Fiecare din acegtia constd din:
> organul smalliar, care asigurd for-
marea smaltului;
> popito dentard,care formeazd
denti-
na gi pulPa dintelui;
 1 qilb'
> sacul dentar, care formeazd cementul radicular, aparatul ligamentar,
baza osoasd
a procesului alveolar.

Sursele de dezvoltare a tesuturilor dentare in embriogenezi

Small

Dentini

Pulpl

Cement
Sac
Periodont

]esuiul conjunctiv al sacilor dentari contin_ud gi ia coleiul organelor adamantine, ajun-

gdnd prin intermediul acestor pediculi epitelialipdnd la lama?enhrd.
Se formeazi cor-
doane conjunctive, care contin itr interior b coloani de celule epiteliala
9i unesc mugurii den-
tyi;u e-Rfteliul ce cdptugeste bureletul maxilar. Aceste cordoane sunt numite conductoare
ale dintelui gi reprezintd nigte ghizi in migrarea eruptivd
a dintelui.
Mai apoi primordiul intrd in urmdtoiul stadiu - perioada de tliferenliere a
celulelor mu-
gttrelui dentar,
Dar este necesar de a lua in consideratie-faptul, cd nidatia gi dezvoltarea
mugurilor
diferitor dinti decicluali se produce nu in a.*togi tlrr,p.

$3 Diferenfierea primordiilor dentare

Pe parcursul acestui. stadiu se produc modificdri importante
atAt in insdgi primordii,
cAt 9i tn tesuturile, care le inconjoard.

. In organul adamantin, initial constituit din tesuturi nediferentiate, celulele epiteliale

incep a se separa in straturi aparte.
In urma unor procese metabolice complexe intre celulele pdrtii centrale
. a organului
adamantin incepe a se acumula un fluicl ce contine substante pioteice gi
glicozoariinogli-
cani, care, in urma cregterii presiunii in acesta, separd gi distanleazd
celulele una de alta.
intre ele.se pdstreazi o legaturi prin intermediul prelungirito, proioplasmatice.
. Celulele pdrtii centrale a organului adamantin capdti o formd stelatd sau forma celu-
.lelor
tesutului reticular, si se numesc purpa organuluiidsmrmtin.
. Celulele organului adamantin, care se afll in vecindtatea suprafetii papilei clentare,
formeazd un strat de celule adamantine interne.
Aceste celule sunt de forrnd cilindricd inaltd, care se vor diferent
ia in adannntoblnste
sau^ameloblasfe, gi sunt celule care formeazd adamantina.
In zona de reflexie a organului adamantin celule aclamantine interne
trec in cele ex-
ter-ne, care sunt amplasate pe suprafata organului adamantin gi
au o formd cuboi ctd (sau
aplatizatd).
O parte din celulele- pulpei organului adamantin, invecinate nemijlocit
(2-3 rdnduri)
cu stratul de adamantoblaste, formeazd stratul
Eitelial internrccliar din celulele aplatizate.
. . Celulele strahrl epitelial intermediar sunt bogate cu fosfatazd alcalintr gi, probabil, par-
ticipd la procesul de calcifiere a smalfului. Acestia joacd gi tm rol nutritia
pentiu amelobiliste.
 ,ll
k
&,

Primordiu dentar total diferenliat Gn fazd

"de cupd"). EB - epiteliul bucal; NDP - nida{ia
dintelui permanent; GD gubernauilum dentis;
-
celulele adamantine externe; CAI
CAE
-
adamantine interne; SI
- celulele
stratul intermediar (aI
-
organului sdantantin); POA
ndamantin; AC
- pulpa organului.
ansa cervicald; PD
-
dentard (ntezenchimald); Sp
- papila
sacul dentar.
-
Diferenjierea celulelor papilei dentare are
so loc aproape concomitent cu dezvoltarea orga-
st nului adamantin.
cAt po in fiecare primordiu dentar treptat organul
adamantin se mdregte considerabil in voltrm gi
AC
se invagineazd qi mai adAnc in organul ada-
mantin.
in papila dentard concresc vase sangvine gi
primele fibre nervoase (hrna a 3-a de aiald enfurionard).
Din celulele mezenchirnale ale papilei dentare la limita trecerii cdtre celulele stratului
intern al organului adamantin se dezvoltd cAteva straturi de celule inghesuite cu o proto-
plasmd bazofilX - odontoblaste.
Acest strat este separat de stratul de qdnmantoblaste, aflate in proces de formare, prin-
tr-o membrana bazalX find.
Se considerd cd diferenlierea acestor celule stimuleazd contactul lor cu mernbrana ba-
zald a organului adamantin.

$4 Faza de dezvoltare a fesuturilor dentare: histogeneza

Se incepe cdtre finele lunii a 4-a de viald intrauterind. Inilial incepe sd se dezvoite den-
tina, apoi - adamantina gi pulpa dentard.
Cementul gi dentina radicularX se formeazd cdtre a 4-5-a lund de viafd postnatald,
atunci cAnd are loc dezvoltarea rdddcinilor dinfilor temporari.
La stadiul de histogenezd coletele organelor adamantine sunt germinate cu mezenchim
gi resorbate treptat, pierzAnd legdtura cu lama dentard. In lama dentard apar multiple
orificii, lama respectivd cdpdtAncl un aspect fenestrat sau perforat. Rdmdn neschimbate gi
cresc doar portiuniie posterioare gi marginea inferioard ale lamei dentare, din care se vor
dezvolta dintii permanenti.
in perioada prenatald din componentele primordiului dentar se dezvoltd lesuturile din-
telui matur, la inceput - inilierea gi dezvoltarea doar a coroanei dentare, iar mai tArziu
(in perioada de erupfie) - qi a ridlcinii/ r;ldicinilor.

L. Formarea dentinei qi pulpei coroanei dentare (dentinogeneza)

Dezaoltaren dentinei. Dentina coroanei apare la sfArgitul lunii a 4-a a vielii embrionare.
La formarea dentinei activ participd odontoblastele.
in primul rAnd ele igi finalizeazd n-raturalia. in stare maturd ele:
1) sunt inalte gi prismatice,
2) sunt orientate perpendicuiar fald de suprafaja papilei,
3) prezinti prelungiri pe suprafafa, orientatd cdtre organul adamantin,
4) conlin in citoplasmd o relea endoplasmaticd granulard gi aparatul Golgi (nigte orga-
nele de sintezd a proteinelor extracelulare) bine dezvoltate.
Corespunzdtor, primul lesut dentar format devine dentina.
 . iri:,;tt.
riiilS;iig
''r;:il;aF
Dentina se formeazd intre odontoblaste gi epiteliul adamantin intern.
in aceste celule se formeazd fibre fine de precolagen, care se rdsfird in direclie radiald.
Capetele periferice ale acestor fibre, orientate cdtre celulele adamantine interne, for-
meazd. o perie din fibre radial orientate, care servesc drept inceput pentru joncliunea ena-
melo-dentinarS.
Capetele centrale ale acestor fibre radiale se pierd ln lesutul rnezenchimal al papilei
dentare.
impreund cu ectoplasm a, care le inconjoard, aceste fibre se indepdrteazd de celule gi se
transformX in substanla fundamentald a dentinei tinere, nemineralizate.
CAnd stratul de predentind cu fibrele radiale atinge o grosime oarecare, el este impins
spre periferie de cdtre straturile noi de predentind, tn care fibrele merg deja in direclie
tangenfiald, adica paralel suprafelei papilei dentare.
Spre deosebire de fibrele radiale, cele tangenliale nu trec prin stadiul fibrelor de pre-
colagen, ci dintr-o datd apar ca fibre de colagen.
In continuare stratul intern de dentind, bogat de fibre tangentiale (sau fibre Ebner),
fotmeazd. dentina parapulpari, iar cele radiale (saufiltrele Koffi, se afld amplasate fur por-
fiunile cele mai externe ale dintelui, in componenla dentinei manta.
Pe mdsura ciezvoltdrii substanlei funclamentale a dentinei odontoblastele lasd ln ulti-
ma prelungirile sale protoplasmatice fine - fibrele Tomes, amplasate in cavit5lile ducLurilor
dentinare.
insdgi odontoblastele rdmdn ln porliunea externd a papilei, iar mai apoi - in stratul
pulpar extern.
Particularitatea caracteristicd a dezvoltdrii gi structurii dentinei este aceea, cd ln decur-
sul intregii perioade a existenlei sale ea este un tesut acelular.
C)dontoblastele joacd un rol important gi in procesul de mineralizare a dentinei. Cu
ajutorul prelungirilor sale protoplasmatice ele contribuie la plasarea sdrurilor minerale
din sAnge ln substanla fundamentald a dentinei in dezvoltare.
Mineralizarea dentinei debuteazd la sfArgitul lunii a 5-a a vielii embrionare.
Calcifierea dentinei putin rdmAne in urrnd de formarea substanlei fundamentale a
dentinei, aga cd pe suprafata internd a dintelui intotdeauna este prezent un strat de pre-
dentind nemineralizatd, care rdmAne gi in dintele matur.
Mai intAi de toate, depunerile sdrurilor de calciu se observd in dentina, ce acoperd vArful
papilei dentare, adica ln regiunea viitoarei margini incizale sau a tuberculilor masticatori,
In urma acestui fapt apare o lamd de dentind calcifiatd, care se numegte calotd dentard.
Depunerile shrurilor minerale ale dentinei tr substanta fundamentald se produc sub
formA de globule 9i granulalii care, fuzionAnd, formeazd. porliuni sferoide - calcosferifi.
Intre aceste calcosferiti pot rdmdnea porfiuni de dentind hipomineralizatd [slab mine-
ralizatdl sau nemineralizatd,, care a primit denumirea de dentind interglobulard. Din punct
de vedere chimic, procesul de mineralizare constd ln depunerea sdrurilor minerale in
matricea organicd a dentinei.
Sdrurile se depun. doar in substanfa de cementare amorfd. Mineralizarea lnsdgi a fibre-
lor de colagen nu se produce.
RdmAn nemineralizate gi prelungirile odontoblastelor in tubulii dentinari.
Pulpa dentard se dezvoltd din mezenchimul papilei dentare. Acest proces debuteazii de
la vArful papilei clentare. Concomitent cu formarea odontoblastelor Ia periferia papilei den-
tare se produce diferenlierea mezenchimul elernentelor ale porfiunilor centrale ile acesteia.
Celulele mezenchimale se transformd treptat 1n celuleconjunctiue ale pulpei coroanei
dentare. Fibroblastele sintetizeazd,co*ponenle obignuite ale iubstanfei interielulare.
De aceastd sintezd este legat unul din momentele-cheie de dezvoltare a dintelui, La
un motnent oarecare fibroblastele lnc,ep a produce cu vitezd sporitH substanla amorfd a
 ,iiilS '.&
"+6ei*#'

Stadiu timpuriu de dezvoltare a mugurelui dentar (dupd Orban): 1-

epiteliul adamantin extern, 2 formarea smalyului Si a dentinei,
- 3-{
pulpa adamantind, 5 papila dentard.)
l
strat de ameloblaste,4
- - 2
se mdregte presi-
pulpei coroanei dentare. Deaceea in pulpd
unea, care stimuleazd eruplia dentard.
' 3

2. Dezuoltarea smaliului (amelogeneza). in scurt timp 4

dupd debutul mineralizdrii dentinei la vArful papilei dentare .
r" itt formarea smallului, care apare datoritd activitSlii u
"p"
adamantoblastelor.
Depunerea pe vArful papilei dentare a unui strat fin de
dentind este o condilie necesard pentru lnceperea formdrii '

smal;ului.
La inceputul amelogenezei se modificd polaritalea fizi-
ologicd a ameloblastelor: nucleele lor incep a se deplasa din
porliunile interne ale celulelor spre cele externe (spre pulpa
brganului smalliar), iar organitele celulare se migcd ln direc-
(spre dentind), ocolind lin nucleul.
' opusd
lia
Sinimbarea polaritdfii celulelor adamantoblastelor se da-
toreazd depuneiii la vArful papilei dentare a unui strat de
dentin5, care ,,deconecteazd" celulele de sursa de alimenta-
re de cAndva, - vasele sangvine ale papilei dentare. Din acest
moment afluxul de substanle minerale sau de altd naturd cdtre
adamantoblaste se produce dinspre vasele sacului dentar.
Prin aceasta se finalizeazd maturarea celulelor.
Enanreloblastele mature seamdnd cu dentinoblastele: 1' orgarutl pulpo-adamantin;
1) sunt gi ele inalte gi prismatice , 2' stratul intern al celulei ena-
2) sunt deasemenea orientate perpendicular fa,td de su- meloblastului;3' stratinterme-
prafaladintelui, diar al celulelor pavimentoase
3) prezinti pe suprafafa apicali, orientatd cdtre dentind., tn i rhnduri; 4. stratul extern
o prelungire digitiformd, prin care se incepe secrelia compo- aI celulelor pavimentoase
nentelor adamantinei.
ln dezvoltarea smalfului se obignuiegte de a deosebi doud faze:
. gi
forrnarea matricei organice a prismelor smalliere
. mineralizttren lor primara.
MaLuralia smalfului constd in mineralizarea definitivd a prismelor sma$iere.
Pe parcursul primei faze de dezvoltare a smalplui fiecare adamantoblast se transfor-
mX in urma unor modificdri complexe firtr-o prismd adamantind. Acest proces debuteazd
prin alungirea porliunilor apicale ale adamantoblastelor, orientate spre dentind, gi forma-
rea la capetele sale a unor expansiuni protoplasma-
Faza a ll-a
tice scurte - prelungirile Tonrcs'
Papila dnntari
Anume aceste prelungiri gi fornreazd prismele
adamantine.in protoplasma adamantoblastelor apar
granule de secrelie specialH, care se deplaseazd in celuli
fibra Tomes, - ele impregneazl. cu substanla sapris- formatoare
mele adamantineincurs de formare. deniind
Concomitent cu aceasta din contul transformd-
rii ectoplasmei adamantoblastelor apare substania
interprismaticd aglutinantX a smalfului. Ea acoperX
prelungirile Tomes, gi se contopegte cu membrana
preformatiad (saa joncliunea nmelo-dentinard), care se'
va$
pard celulele organului adamantin de dentind.
 CAnd lungimea prismelor proaspdt formate atinge o valoare de cca 20
;rM, ele incep,
la fel ca gi substanla interprismaticd ce le lnconjoard, sd se impregneze cu sdruri minerale,
acest proces fiind orientat de la suprafald spre centru. tn procesul de formare a prelungi-
rilor Tomes gi a transformdrii lor ln prisme smalfiere se observd un ritmnictemeral
/de24
oref tn activitatea adamantoblastelor Aceasta se manifestd pe secliuni transversale prin
sfrii (alternarea unor benzi tntunecate gi deschise Ia culoare).
Procesul de maturatie ,, a smaltului dureaz6, in jur de trei luni gi se termind prin redu-
cerea in fesuturile lui a continutului de apd, substanfe organice, iir acumularea gi cristali
zarea sdrurilor minerale.
3. Dezooltarea rdildcinii gi cementului dintetui deruleazd cu pufin lnainte de eruptia
dintelui, adica tr perioada postembrionard. La acest moment coroanele dinyilor aeciallU
sunt ln mare parte formali,
Deasupra stratului de smal!, ce imbracd coroana dentard, sunt amplasate resturile de
organ adamantiry care constd din cdteva rAnduri de celule epiteliale pavimentoase.
Acestea sunt aSa numitul epiteliu adamantin redus, care este strAns atagat de small gi
este- remanent pe suprafala coroanei dentare pdnd la erupfia acestuia (membrana Naxnyihl.
Modificdnle regresive ale organului adamantin nu #ecteazd marginile lui, adica iceie
porliuni, unde celulele adamantine interne trec in epiteliu adamantin extern.
Marginile organului adamantin nu numai cd nu sunt supugi atrofiei, ci, din contra,
manifestd semne de proliferare gi se transformd ln aga numiti teaca epiteliald Hertuig.
Aceastd teaca epiteliald este constituitd din doud rAnduri de celuie ale organulu"i ada-
mantin - interne gi externe, care strdns contacteazd intre ele.
Pulpa organului adamantin gi stratul lui intermediar aici sunt absente. Celulele ada-
mantine interne rdmAn joase ln teaca epiteliald Hertwig, 9i nu se kansformd in aclaman-
toblaste. Teaca epiteliald concreqte addnc in mezenchimirl subiacent, separAnd acea porti-
une/ care va merge pentru formarea rdddcinii dentare. Celulele mezenchimale ale pipiiei
dentare, care tapeteazd din interior teaca epiteliald Hertwig, se transformd tn odontoblas-
te, care participd la formarea dentinei radiculare.
Dupd formarea dentinei rdddcinii dentare teaca epiteliald Hertwig germineazd cu ce-
lule mezenchimale ale sacului dentar,lgi pierde continuitatea se friimenteazd intr-un
9i
gir de resturi epiteliale.
In rezultatul acesfui fapt celulele mezenchimale ale sacului dentar intrd in contact di-
rect cu dentina rdddcinii.
Ele se diferenliazd in cementoblaste, care incep sd depund cement pe suprafala radi-
.
culard.
Cealaltd parte a sacului dentar, ce inconjurd rdddcina clentard in formare, servegte la
-
f ormarea periodonfiului.

Orificiul apical larg al canalului radicular se lngusteazd treptat gralie depunerilor no-
..
ilor mase de dentind gi cement, dar acest proces d-e formare a^apeiului nu ie termind ln
momentul erupliei dintelui, 9i continud incd mult timp dupd aceasta. in dinlii multiradi-
culari decurge o evolulie a riddcinilor mult mai compiexa.
Canalul radicular initial unic al acestor dinfi se desparte in procesul dezvoltdrii ln 2-3
canale, - in dependenld de tipul dintelui.

La a 5-a runx de
","9n
r"l?1il""ttfi?ii:iiilil:Tiffi:*ilor incisivlor, caninlor
si
premolarilor permanenfi. Acegtia se formeazd de-a lungul marginii i,nferioare ai lamei
{entare inapoia fiecdrui primordiu de dinte decidual. Oinlii perrianen}i inlocuiesc dintii
deciduali corespunzXtori (molarii sunt substituili tle premoiarr;. Nidu,tir'*olarilor p"r-u-
nenti se produce pe mdsura cregterii gi lungirii lamei dentare.
Dintii permanenli trec prin aceleagi stadii, ca gi la cei deciduali.
 .,!l+li',.,!,..
:l:rll,lb
t#;;e{4F
Perioada debutului aparifiei primordiilor dinlilor permanenfi
( Eidmann):
6... ...17 sdptdmAni 4... ... nou-ndscut
'1.
23 siptdmdni 5... ... 10luni.
-1......
3... ...24 s5ptdmAni 7... ... 9-10luni.
8... ...5 ani.

ss ERUPTIA DINTILOR.

Corespunzdtor tipului de alimentare ce urmeazd, copilul se nagte fdrd dinfi" Elemen-

tele speciale ale cavitdlii bucale a nou-ndscutului permit realizarea unor migcdri de supt
eficiente: blrlze ,,in trompd", membrana gingivalX, plicile palatinale transversale gi sub-
stratul adipos al obrajilor.
Pozifia distald a mandibulei gi exprimarea netnsemnatd a tuberculului articular al arti-
culaliei iempotomat'tdibulare fir calitate de formaliune filogeneticd noud, creeazd posibili-
tdli de a avansa nestingherit mandibula, moment necesar ln actul de supt al sAnului.
Migcdrile de supt contribuie la dezvoltarea sistemului stomatognat: rnaxilare, mugchi
mimici gi masticatori, precum gi mugchi linguali gi cei ai plangeului cavitdlii bucale'
ln procesul migcdrilor de-supt este stirnulatd, in special,cregterea gi deplasarea spre
anterior a mandibulei, aspect ce impune treptat formarea coraportului ortognat al maxi-
larelor.
Ordinea de nidalie a dinlilor determind 9i ordinea de eruplie a acestora. Acei dinfi,
care au fost nidali in prima perioadd de pdnd la 5 luni de viafd intrauterind, erup primii 9i
sunt dinfi deciduali, iar cei nidafi in perioadd de dupl5 luni de viafd intrauterind 9i pAnX
la 5 ani de vialh a copilului - erup in al doilea rAnd, 9i sunt permanenli.
La momentul nagterii sunt prezente primordiile incisivilor gi caninilor permanenfi,
nidali in saculii dentari, gi primordiile primului molar. Lipsesc primordiile molarilor II 9i
III 9i ale premolarilor.
Dinlii de lapte incep a erupe ln a doua jumdtaie a anului de dupd nagtere. Primii apar
incisivii mediaii inferiori, apoi cei mediali superiori, iar dupd aceasta - 9i incisivii laterali.
De obicei, la primul an de viald copilul are (erupfi) deja toli incisivii. La al Il-lea an de
viald erup primii molari deciduali, iar apoi - gi caninii. Molarii II deciduali erup la finele
anului doi sau la inceputul anului trei de viald.
CXhe debutul erupfiei se finalizeazd dezvoltarea coroanei dintelui de lapte, 9i incepe
formarea rdddcinii acestuia.
in procesul erupliei coroana dintelui incepe a se deplasa cdtre eminenla alveolard,-par.
curgand in maxilar o cale considerabild, iar migrafia dintelui este insolitd de modificdri
oarecare, cele fundamentale fiind:
1.) dezuoltarea r dddcinii dintelui;
2) de za olt ar e a p er io don liului ;
3) restructurarea osului alaeolar ;
4) modificdri ale fesuh.Lrilor, care acoperd dintele tn proces de erupfie'
La apropierea dintelui cdtre membrana mucoas6 a cavitdlii bucale se produc modificdri
regresive fur yesutul conjunctiv, care desparte dintele de epiteliul membranei mucoase.
Procesul se accelereazd in urma ischemiei, datorate presiunii asuPra lesutului din par-
tea dintelui in proces de erupfie. Fibroblastele lnceteazd sintetizarea substantei intercelu-
lare, capteazd materialul extracelular gi il digerd activ.
 Epiteliul adamantin redus, care acoperX coroana dintelui in formd de cdteva straturi
de celule aplatizate (format de enameloblaste, care au terminat producerea de adamantind, pre-
ntm gi de celulele stratului intermediar, pulpei gi stratului extern ai organului smalfiar), secretd
enzime care contribuie la distrugerea
lesutului conjunctiv, care desparte dintele de epite-
liul membranei mucoase (acfiune desmoliticd) Apropiindu-se de epiteliul, ce tapeteazd ca-
vitatea bucald, epiteliul adamantin redus prolifereazd gi ulterior se contopegte cu acesta.
Membrana mucoasd a gingiei treptat se subtiazd gi devine mai moale. Mai tArziu, prin
membrana mucoasd a gingiei, incepe a se profila conturul coroanei dintelui in fazd, de
eruptie. Gingia proemind in acest loc, formdnd coliculul dentar, uneori la inceput se inro-
gegte ugor, iar apoi capdtd paloare.
Epiteliul, care acoperd coroana dintelui, este supus in zonele centrale tensiunii gi de-
geneteazd'; prin orificiul format coroana dintelui erupe tr cavitatea bucald. Putem remar-
ca cd in aceastd situatie sAngerarea lipsegte, deoarece coroana avanseazd printr-un canal
tapetat cu epiteliu. ii. ronu erupfiei lama proprie gi epiteliul membranei mucoase sunt
infiltrate cu leucocite.
PdtrunzAnd in cavitatea bucald, coroana dentard continud sd erupd cu aceeagi vitezd.,
pAnd nu atinge pozitia finald in plan masticator.
Pe misura derul5rii erupiiei deniare, pe perimetrui dintelui se contureazd marginea
gingiei, unde epiteliul cavit5lii bucale se unegte cu (9i trece in) epiteliul adamantin redus,
care continud sd acopere partea furcd neeruptd a coroanei dentare.
Acest epiteliu strdns concregte cu membrana Nasmyth al smaltului, gi treptat se separd
de ea doar fir procesul de eruptie a coroanei dentare.
Dar chiar gi dupd finalizarea eruptiei dintelui acest epiteliu rXmAne prezent in regiu-
nea pdtrimii inferioare a coroanei dentare.
Amplas6ndu-se sub.formd de lizereu fin in jurul coletului dentar, el formeazd aga-
numita ioncliune epiteliald sau lizereu gingiaal. Acolo, unde epiteliul se indepdrteazd de
suprafata smaltului, apare fundul 1anlului gingia aI.
La momentul eruperii dintelui este edificatd doar 1/3 din rdddcind. Finalizarea clez-
voltdrii dintilor deciduali dupd eruplia lor continud 1,5-2 ari (edifuarea rdddcinitor).
Dupd eruptia incisivilor deciduali se mai pdstreazd contactul pro ceselor alveolare eden-
iate
in segmentul lateral. El dispare dup5 eruptia primilor molari deciduali (prima cre€tere
fiziologicd a ocluziei). Dupd implinirea a 2,5 ani copilul are sistemul dentar complet de dinli
deciduali. Dupd perioadn de dezuoltarc incepe perioada de funclionare a sistemului dentar
decidual. Aceasta duce la abraziatreptatd a dinlilor deciduali. incep sd dispard punctele
de contact proximale dintre dinli. La vArsta de 4 ani, in urma cregterii onrulot riraxilare,
apar spalii fiziologice, in special intre dintii frontali, ceea ce se prezintX a fi necesar pen-
tru forn"Larea unui spaliu mai mare pentru viitorii dinyi perrnanenti, care sunt mulimai
volunrinogi.
Eruptia corectd a dintilor permanenti poate avea loc doar tn cazul, cdnd dinlii decidu-
ali sunt pdstrafi pe parcursul perioadei de funcfionare.
Dacd molarul II decidual va fi prematur pierdut, atunci molarul I perrnanent se va
deplasa spre anterior gi va erupe in locul acestuia.
Aceasta firseamn5, cd caninul gi premolarii, ln lipsa spafiului necesar, vor cregte, pro-
babil, in afara arcadei.
ninlii deciduali joacd un important rol de protectori ai spaliului pentru dinlii perma-
nenli.
Igiena corectd a cavitdtii bucale gi, tr caz de necesitate, procedurile stomatologice igi vor
aduce aportul la pdstrarea dinlilor deciduali pAnd la momentul inlocuirii lor fizi6logice.
 ::.j,,5'.&
#;ri;Hf!"

Tabela 1.. Dezvolatarea, gi funcfionarea deciduali,luni.

Faza inifiald Faza iniliald Eruplia Rdddcina inceputul Resorblia
AJ
de dezvoltare de minerali- formatd resorb;iei completd a
o r5dflcinii
tr intrauterind zare intraute- rXddcinii
rind

sdptdmAni luni luni aru

I 6-7 4t/z 6-8 2 5 6-7
II 6-7 4t/z 8-12 2 5 6-7
m 8-9 71/z 1,6-20 4 7 10-11
ry 8-9 7 1/z 12-1"6 4 7 9-12
V 10 7lz 20-30 5 8 9-12

Tabela 2. Perioada de dezvoltare a dinfilor anr.

Dintele Aparilia primor- Debutul minera- Definitivarea Formarea rdd6-

diului Iizdrii adamantinei cinii
6 luna a 5-a intrau- luna a 9-a intrau- Ia2-3 aru la 10 ani
terind terind
1, luna a 8-a intrau- luna a 5-a post- la 4-5 ani la L0 ani
terind natalS
2 luna a 8-a intrau- luna a 9-a post- la 4-5 ani la 10 ani
terind natalS
J luna a 8-a intrau- luna a 6-a post- la6-7 ari la 13 ani
terind natald
4 la 2 ani la21/z ati la 5-6 ani lal2ant
5 la 3 ani la31/z ani la6-7 aru la 12 ani
7 la 3 ani laSVzani la 7-8 ani la 15 ani

8 la 5 ani la 8 ani vatLaza nelimitate

Tabela 3. Termenii de eruPfie a anl.

Dintele Mandibula Maxila
Incisivul medial 6-8 7-8
Incisivul lateral 7-8 8-9
Caninul 9-10 11-12
Premolarul l- 9-12 10-11

Premolarul 2 11.-12 10-12

Molarul l 5-7 6-8
Molarul2 11,-13 12-13
Molarul3 12-26 17-21

incd pAnd la schimbarea dinlilor, la a 6-1ea an de viai5, erup molarii permanenli I in-
feriori,iir apoi cei superiori. Coroanele molarilor permanenli I inferiori 9i cei superiori se
instaleazd intr-un raport oarecare una fald de alta.
Conform acestor dinli are loc ,,ataniatea" 9i ,,instalarea" celorlalli dinli permanenfi'
Deaceea coraporturile primilor molari ai arcadelor dentare superioard 9i inferioard se nu-
 mesc ,,cheia de a sistemului dentar. Un timp oarecare
acegti dinfi permanenti funcfioneazd impreund cu dinlii de-
ciduali.
Dar fir curdnd incepe schimbul dinfilor: dinlii deciduali
cad, fiind inlocuili de cei permanenfi. primii sunt de obicei
inlocuili incisivii mediali (aI 7 - 8-lea an de viafd), iar apoi in-
cisivii laterali (aI 8 - 9-lea an de aiafd). in curAnd dupd iceasta
incep sd erupd premolarii 9i caninii, iarlal2-I3 ar:d schimbul
dinfilor este finalizat.
ln urmdtorii 2 ani arcadele dentare sunt fortificate pnn
eruperea molarilor II permanenfi, iar dupd 20-25 ani irncep sd
Schema poziliei dinlilor in
p er io ada s chimbului ace stora
erupd gi dinfii de minte (molarii ilr)
Este natural, cd la eruperea molarilor acest proces de di-
strucfie a riddcinilor dinfilor deciduali este absent, deoarece ei nu au predecesori gi erup-
lia lor decurge sirnilar cu cea a dintilor deciduali obignuiti.
Drept excepfie servesc dinlii de minte ai cdror eruplie frecvent e dificild datoritX po-
zitiei lor anatomice.
Mecanismele cie eruptie a dinfilor substituenii au un gir de particularithti, deoarece
sunt realizate concomitent cu resorblia gi cdderea aitrgitor de lapte. Mai mult ca atdt, dinlii
substituenli au o structurd anatomicd speciald, care contribuie la eruperea lor canalul
-
conductor, care conline gubernaculard.Nidafia unuiistfel de dinte per-
lsf-,nymita_coardd
manent este arnplasatd inifial in alveola osoas5 comund impreund cu predecesorr1i lrri
temporar. Mai apoi ea este inconjuratd in totalitate de osul llveolar, exceptAnd un rnic
canal, care conline resturi de lamd dentard gi
lesut conjunctiv. impreund aieste structuri
poartd denumirea de coardd gubernaculard;se presupune cd ulterioiea contribuie la migca-
rea orientatd a dintelui permanent pe parcursul eruperii acestuia.
Pe mdsurd ce dintele permanent incepe deplasirea sa verticalx rapidd, el exercitd
o
presiune-asupra osului alveolar, care lnconjoard dintele decidual. ln urma acestei presiuli
fir lesutul conjunctiv, ce separd coroana dintelui permanent de alveola dintelui decidual,
se
diferenliazd osteoclastele, care se implicd activ in procesele de resorblie a tesutului osos.
Coltinudnd deplasarea verticald, dintele perm-anent incepe sd exerciteo presiune asu-
pra rdddcinii dintelui decidual. in tesutul cbnjunctiv in jurul ultimului deasemenea se
diferenfiazi osteoclastele (mai exact - odontocl'astele), cari pornesc sd resoarbd rdddcina
dintelui decidual. Aceste celule polinucleate apar, probabii in urma fuziondrii celulelor
mononucleate ale liniei macrofag(al)e. Ele se afle pe suprafapa rdddcinii dintelui lnlacune
gi se caractetizeazd prin dimensiuni mari, gi prezenga unui'lizereu mic gofrat,
format de
ale citoplasmei. Ultima contine o nrulfime cle mitoconclrii gilizozomi. Etapa
9x51e-1ce11e
initiald de distruclii a tesuturilor radalinii dintelui (cement 9i dentind) de cdtre oclon-
toclaste include demineralizarea lor; ulterior are loc distructia extracelulard gi digestia
intracelular5 a produselor de descompunere a matricei lor organice. La resorbpia deitinei
procesul de diskucfie_a acesteia se accelereazd in urma faptirtui cd prelungirile odonto-
clastelor se inserd profund in tubulii dentinari.
Localizarea poriiunilor inifiale de resorbfie a rdddcinilor dinlilor de lapte depinde
amplasarea nidafiilor predecesorilor sdi permanenti: la incisivii ji caninii temporari ea
debuteazd in regiunea apicald dinspre ora1, h molaiii temporari pe suprafaga interradi-
-
culard.
Procesul de resorblie a rddicinilor dinlilor de lapte incepe cu mult mai inainte de
eruplia dinlilor permanenli corespunzdtori gi decurge foarte lent.
Perioadele de resorbfie sunt succedate de perioade de repaus in activitatea osteoclas-
telor, care se caracterizeazd prin aparifia cementoblastelor gi depunerea de cement sau
 i;.1[::rh
i$#-i*{tr

de lesut osteoid pe suprafala dentinei distruse. Dat fiind faptul, cd cantitatea lesutului
resorbat de obicei este mai mare decdt cea a lesutului nou-format, procesul de distruclie
a dintelui de lapte avanseazi'necontenit.
pulpa dinteiui de lapte nu numai cd pdstreazd mult timp viablitatea pe parcursul
resorb,tiei sale, dar 9i particlpa h procesell de distruclie a dintelui' in ea se diferenliazd
celule osteoclastoide iodontoctaste), .ut" realizeazl resorblia predentinei 9i dentinei din
partea pulpei dentare. Procesul debuteazd in riddcini, gi cuprinde pulpa coronari'
' Oisiruclia periodontului al dintelui decidual se desfdgoard intr-un rdstimp foarte scurt
gi clecurge'in absenga semnelor inflamatorii. O parte importantd de fibroblaste mor prin
apoptozl 9i sunt absorbite de fibroblastele 9i macrofagele vecine' -
'
pana h urmd, din dintele de lapte nu rdmAne decAt coroana golitd, care este ugor im-
pinsS spre afard de dintele permanent in cregtere, sau cade deja la o acfiune mecanicd
ugoard
" asupra ei.
i1 u.uurtd fazd se poate produce o hemora gie (frecaent slabQ, sursa fiind vasele sang-
vine mici. Jesutul de granufafe, format in locul de amplasare a coroanei, rapid se epiteli-
zeazd,.Adesea, incd pdnd la cdderea coroanei, sub ea cregte epiteliul, care tapeteazl'
suPrl-
fala lesutului conjunctiv subiacent. in acest caz indepdrtarea coroanei nu este insolit6 de
afectarea integritdfii membranei mucoase.
Cdderea ai""!n.it temporari decurge, de reguld, si*9q. h hemiarcada dreaptd stdn-
qi

gd a fiecdrui maxilar, - la fete mai repede decAt la bdiefi. ExceptAnd molarii 2, dinlii man-
iibolui cad mai timpuriu decat dinlii corespunzdtori ai maxilei.
Uneori pdrfile ricticulare ale dingilor de lapte se afld ln.lfara cdilor de deplasare a
primordiitor dingilor permanenli, qi pot evita, in urma acestui fapt, resorblia' Astfel de re-
,t rri, ul"et rite din dentina $i cement, sunt capabile de a se pdstra in interiorul maxilarului
pe parcursul unui timp indelungat. Cel mai des ele sunt legate de premolarii permanenfi'
Resturile radiculare sunt de obiiei inconjurate din toate pirlile de lesut osos, de careele
sunt adesea atagate. Adesea ele sunt ,,momtate" ln straturile groase ale cementului celular'
Treptat deruleazH distruclia resturilor radiculare gi lnlocuirea lor cu lesut osos. Dacd aces-
tea ie afld in apropierea suprafelei maxilare, ele pot fi, ir final,-indepdrtate.
Dinlii temporari pot persista pe parcursul timpului, care depdgegte durata existenfei
lor normale. Deoarece factorul principal, care condilioneazd cdderea ditelui temporar,
cd ln cazul
este presiunea dintelui p"r*urr"ttt substituent aflat mai adAnc, este evident
absenlei sau anchilozarii lui, dintele temporar se va pdstra ire decursul unui timp
inde-
lungat.
iipru.ong"nitala a dinfilor permanenli 9i persistarea celor temporari cel mai des se
descoper6 in segmentele lateralL ale maxilei. Dintele temporar se poate pdstra in
urma
anchiiozei, care apare in urma unei leziuni locale'
osos,
Aceastd leziune provoacd resorbgia rdddcinii gi formarea ulterioard a fesutului
care fixeazd dintele de fundul alveolei.
Aga dinfi impieclicd eruplia normald a dinlilor permanenli substituenli 9i urmeazd
a
fi extragi.
Viitlrul dinlilor temporari pdstrafi este variat: unii din aceqtia exercitd un timp inde-
lungat funcfia sa, pe cand alfii^- se distrug. Rdddcinile lor scurte sunt inapte de a rezista
soliiitArilor'masticatorii considerabile gi sunt suPuse resorbgiei.
DupX cdderea coroanei dintelui de lapte in alveola dentard este posibil, de regul6,
de-
celarei cuspizilor sau marginii incizale a dintelui permanent corespunzdtor'
Ultima Lruplie a dinteliri, care s-a inceput din momentul avansdrii dintelui spre cavi-
tatea bucald giiormarea ganlului gingiaal, continud, fir esenfd, toati viala.
Cregterearddicinilor 9i edificarei apexurilor lor se finalizeazd treptat pe parcursul a
3-4 ani.
 Pe mdsura abraziei marginii incizale sau suprafelei masticatorii fiecare dinte conti-
nud tot mai mult sd avanseze, aliniindu-se dupd nivelul marginii masticatorii a arcadei
dentare. in caz de absenld a antagonigtilor el poate depdgi acest nivel.
De aici insdgi nofiunea de ,,colet dentar" (adicaporfiunea dintelui, aflatd in afara alaeolei,
dar anume tn gingie) este modificatd pe parcursul vietii.
Reiegind din aceastd erupfie treptatd se schimbd gi noliunea de
,,coroand a dintelui,,
Coroand anatomicd noi numim porliunea dintelui, acoperitd de smal1, iar cea
fun clional d
- este partea dintelui, care proemind in cavitatea bucal5 pi, in consecintd, poate contacta
direct cu alimentele tri turate.
Inilial coroana funcjionald este mai micd decAt cea anatomicd, dar apoi ele coincid. pe
mdsura abraziunii dintelui coroana funcfionald devine mai mult anatomicd.
Concomitent cu aceste schimbdri ur" io. abraziuneapunctelor de contact de pe supra-
fetele proximale ale cotoanelot, iar in consecinld - apropierea coroanelor gi deplasar"u lo,
treptatd spre ?nainte, cu scurtarea arcadelor dentare.

$5 TEORIILE ERUPTIEI DINTILOR.

Mecanismul de eruplie a dintelui, adica condiliile, care duc la aparilia coroanei dintelui
-
deasupra suprafetei procesului alveolar, este complex. in legatuid cu aceasta, au fost ex-
puse multe gi variate teorii. Majoritatea lor atrag atenlia doaiasupra unui factor oarecare,
in consecinfd nefiind capabilS sd_ofere o opinie integrd a mersului deplin al acestui proces
complex, care este eruptia dintelui.
Teoriile existente de eruplie a dinfilor urrneazd de a fi divizate in doud grupuri:
1. unii considerd, cd eruplia se efectueazd, din cantul dintelui ittsuEi:
Teoria radiculard. Conform acestei teorii cauza eruptiei dinlilor este cregterea, edificarea
gi dezaoltareardddcinilor acestora. Se considera, cd rdddcinile fir cregtere
ai dinfilor de lapte
se sprijind in fundul imobil al alveolei osoase gi ca gi cum ar expulza dintele din ea.
Aceastd teorie nu este in stare sd explice mecanismul migcdiilor complexe ale primor-
diilor girurilor de dinti interiorul maxilarului.
fi:r
Se cunoagte, de exemplu, cX primordiile molarilor superiori permanenfi inilial sunt
orientate cu fala masticatorie nu spre jos, ci postero-jugal.
, -In procesul eruptiei acegti dinfi, cobordnd cu fata masticatorie spre jos, ocupd pozilia
definitivd, corespunzdtoare.
Cauzele acestui fenomen nu pot fi explicate doar prin cregterea rdddcinilor.
Mai mult ca atAI, presiunea rdddcini asupra fundului alveolei va provoca resorbtia
lesutului osos, il:l urrna cdreea ea va fi inaptd de a asigura funclia de suport, postulatd de
teoria prezentatS.
La fel de enigmaticd se prezintd a fi gi eruplia caninilor superiori permanenti, ai cdror
primordii sunt nidafi sub orbitd.
Distanfa, parcursd de coroana caninului in timpul erupfiei, depdgegte considerabil
-lungimea propriei rdddcini.
Cgntra teoriei prezentate se pronuntd cazurile de relinere
[frAnare] a eruptiei unor dinli
cu rdddcini suficient de formate, precum gi cazurile de eruplie a unor amp." tada.itti r.rrr-
te subdezvoltate, cAnd dintele erupe din alveold absolut nu din cauza cregterii rdcldcinii.
Aceste date clar demonstreazd, cd erupfia dentard nu se incad.reazd.In.limitele teoriei
radiculare.

Teoria pulpatd. Sebazeazd, pe faptul, cH

lesutul de la vdrful papilei dentare capdtd tn
urma diferentierii celulelor, un volum mult mai mare comparativ iu cel inilial.
 liti:ii!j
rir:
':t'.aajir'.&
E*"#"

Cregtereavolumului pulpei de la vdrful papilei dentare cauzeaze acea tensiune ir:I

libere
interiorul primordiului dentar, care il forteazd sd se deplaseze ln direcfia marginii
de la bun inceput el
a gingiei. Dintele ?n dezvoltare este comparat cu o racheta, deoarece
este dotat cu acea forfd, care il impune sd erupi.
a papilei
Momentul erupliei complete a coroanei coincide cu acel stadiu de dezvoltare
acesteea sa adeveregte a
dentare, ln care rezerva mezenchimului nedif erenfiat de la baza
fi epuizati.
Papila se transformd in pulp6, 9i erupfia dintelui se opreqte'
a dintelui
Telria puipard este combaiuta prin irgumentul, ce eiistd cazvride erup;ie
cu pulpa afectatd.
circutni'
Altii considera, cx eruplia dintelui se produce gralie schimbdrilor fu lesuturile
2.
acente [tnconjurdtoare],9i, in primul rAnd, in alveoli:
considerabild'
Teoria tracfiunii periodonfiului a cdpdlat tu:I ultimii ani o r5spandire
teorii, formarea periodonliului servegte drept
Conforrn postulatului principal al acestei
mecanismul principal ce asigurd erupfia dintelui'
este condiliona-
Corespunzdtor unei variinte a acestei teorii, tracliunea periodonliului
td c{e sintlza colagenului, inso}itd de contracfia fasciculelor de fibre,
rlui drept
Altd varianta Laica acdviiatea contractiid a (mio)fibroblastelor periodonli
erupfie dintelui (similar cu rnecanisrnul de contracfie, sub acliunea
nrecanismul principal de a
de tensionare, ale
,rioyitroUtartior, o pldgii p, piirrrrrrrl tfundduirii el). Forlele contractile,
legSturilor in-
unor miofibroblasie ieriodontale oarecare se itrsumeazd gralie prezenfei
tracliunea, care
tercelulare qi, fiind trinsmise asupra fibrelor de colagen, se transformi
fur

asigurS erupfia.
Existx o opinie, preculn cd aceastS tracliune poate apdrea nu in
urma contracliei fibro-
blastelor, ci ca rezultat al migratiei acestora'
variantd a ipotezei
O conclilie necesard p"rltit aplicarea corecti a tracfiunii in aceastd
e amplasarea oblica a fibrelor
privincl tracliunea perioionfhilui, ca gi in cealaltd variantd,
periodonliului.
Perturbarea clezvoltdrii sau afectarea periodonliului stopeazS eruplia gint+i:
Teoria alaeolard. Conform acestei teorii, diniele este expulzat din
alveold de cdtre
mdduva osoasd.
qi migcd din loc
Inilial mdduva osoasa proliferea"S sub formd de granulalii in alveold
dintel6, umplAnd cu acestua spaliul eliberat. Granulaliile respective se osificd 9i producin-
iar aceastd ingustare fmpinge dintele spre ocluzal'
gustarea alveolei cu osul nou-format, .
dentare, plecum creqterea tensiunii intrapapi-
Proliferarea osuluipe fundul alveolei 9i
verticald a dintelui spre
lare, reprezintd factoriimportanfi, care contribuie la deplasarea
' ::, partea ocluzald.
' suficientd a mecanis-
Du, acegti doi factori nu pot servi de sine stdtdtor drept explicalie
mului de avansare a coroanei tr:r dezvoltare'
Fdrd a nega in mecanismul erupliei dinlilor importanla aspectului
proliferdrii 9?ou:"
a cregterii tensiunii intrapapilare, A.91. Karq dX o explicalie
pe fundul alieolei dentare 9i
simpH pentru deplasarea dintelui in timpul erupliei' . .
Primordiul dentar in cregtere apasd asupra zuprafelei interne a marginilor
apohzei
alveolare gi provoacd aici o resorblie a lesutului osos'
alveolare ql la vAr-
Concomitent cu aceasta pe suprafafa extern6 a marginilor apofizei
ful ei se depune un strat nou de os'
gi stau la baza creg-
Aceste d.oud procese - resorbfia 9i apozilia lesutului osos insolesc
-

terii rapide a apifizetor alar.olore,'rar. ti a"tfagoutd activ in timpul erupliei gi schimbului

dinlilor temporari.
 Resorbfia lesutului osos pe suprafata internd a marginilor crestei alveolare
elibereazd
spaliu pentru dezvoltarea gi cregterea ulterioard a dintelui, gi totodatd produce
diminua-
rea rezistentei lesuturilor t:r calea coroanei primordiului dentar
Cu toate acestea, cregterea tensiunii intrapapilare gi apozifia
fesutului osos pe fundul
alveolei impun mugurele dentar de a inainta spre sectoare cu rezi.stentd minord, gi
anume
- spre marginea apofizeialveolare
Procesul de remodelare-gi resorbfie a osului, dupd A.fI. Karq, explicd gi mecanismul
de rotire a primordiilol molarilor superiori permanengi, care se rdsucesc
cu coroanele fur
jos, spre planul ocluzal.

t."u.t,? "e explicd prin faptul, cd resorblia osului, care provoacd diminuarea rezisten-
. . dintelui
lei in proces de eruptie, poate fi remarcatd numai li vArful apofizeialveolare, dar
nu gi la peretii ei laterali.
Deaceea mugurii dentari ruleazdcu suprafata sa masticatorie ln direcfia
sectoarelor cu
rezistenld minord, adica spre marginea apofizei alveolare.
Procesul de remodelal" gl g" resorblie a osului, dup6 A.fl. Karq, este accelerat
prin
acfiunea unor factori excitanfi funclionali asupra osului acoperit de gingie,cu
ajutorul unor
mici obiecte dure, cu care adesea copilul iritd involuntar iocul reienlei dinielui, proclu-
cAnd in final eruplia lui.
de eruplie a dintilor, reprezentAnd o etapd importantd a dezvoltdrii siste-
fr.ocSsul
mului dentomaxilar, nu poate fi redusd doar la acgiunea faciorilor locali, despre care
s-a
vorbit pdnd acum.
_ La fgl cadentare
$i toate procesele /fenomenele / biologice, procesele de formare gi cregtere a
gi paradentare deruleazd sub acpunea unor factori neuro-umorali
lesuturilor din
partel intregului organism gi a conditiilor mediului ambiant.
Afecliunile glandelor endocrine, in special a hipofizei, glandei tiroicle etc. produc tul-
-burdri importante ale eruptiei.
. -Afecliunile Senerale ale organismului, ln special rahitismul, deasemenea exercitd o
influenld manifestd asupra eruptiei dinfilor.

@
HtsToLoGtA DtNTtLOR

Generalitigi

Dinlii sunt nigte organe dure, care asigurd rugumarea alimentelor. Ei sunt necesari dea-
semenea pentru o vorbire clard gi asigurd o funclie estetici oarecare.
Dintele constd din pdrti dure gi moi. in pariea durd a dintelui sunt deosebi te smalful,
dentina gi-cementul; partea moale a dintelui esie reprerentatd de aga-numitapulpd.
Dintele este fixat in alveold cu ajutorul periodonliului, pe care il gdsim sub formd
de
fantd ingustd,localizatd in spaliul dintre cementul radicularii lama coirpactd
a alveolei.
FirX cunoagterea structurii histologice a
lesuturilor dinteiui este imposibil de a intelege
mecanismul de aparilie/formare gi evolufie a schimbdrilor morfopatoiogice in
din1i, de"a
determina seleqia instrumentelol genlru preparare, forma cavitdlii mo?urile
9i de J o pre-
Para/ Precum gi alegerea materialului de obturare, de a fundame*a metodele de tratament
9i de profilaxie a dinlilor.
 ii;igti&
.s*$ffi

SMATTUL

Smalful dentar (substanla adamantind, adamantina, email, lat. substantia adamantinae'

anamelum)este cel mai dur lesut al organismului uman, un tesut mineralizat, rezistent la
- gi-i
uzurd,de culoare albd sau gdlbuie, care acoperX din aJard coroana anatomicd a dintelui
atribuie duritate.
Camponentele miner ale ale analfuluL
Smaiyutconstd din substanfe anorganice (96 97"/"). Printre sdrurile minerale ln smal!
-
cea mai mare cantitate o deline fosfatul de calciu (pdnd la 907o), mai pufin -
carbonatulde
calciu (circa 4%), fluorura de calciu 9i fosfatul de magneziu. in 9anltafi.Y TYll.Tui -i.ll
frecvent sub formd de microaditiv e (confinutul aariind de la 0,006 phnd la 0,025%), in small
-
sunt prezente pAnd la 20 de microelemente, principalele fiind fluorul, staniul, fierul, zincul,
siliciul etc.
Sdrurile minerale clin grosimea smalplui sunt repartizate neuniform: la suprafala smal-
joncliuniiamelo-dentinare ea treptat sca-
lului concentralia lor estece mai inaltd, ln sensul
he, gi corespanzdlor in straturile mai profunde ale smallului sporeqte confinutul de sub-
stanle organice.
Subst"anpele mineraie din smatf au aspectul unor cristale de apatitS, care se formeazd de
cAteva tipuri. Principala componentd a smalfului o reprezintd hidroxiapatita, care constitu-
ie75,4o/o-dinapatite. Deasem-enea se mai lntdlnesc ai carbonatapatita 12,06%, clorapatita
-
de calciu 1,33%,-carbonatul de magneziu *
- 4,4%, fluorapatita -
0,66o/o, carbonatul
L,62%.
Hidroxiapatita este repartizatX mai uniform in grosimea smalplui, decAt alte apatite. In
straturile lui exterioare se intdlnegte in cantitdfi relativ mari fluorapatita, iar in cele profun-
de - carbonatapatita.
Compozilii apatitelor adamantine - atAt ln stare normald, cAt 9i, in special, in schimbdri
patologice, - poate varia in limite destul de mari.
' Crilie prezengei unei cantitdli importante de sdruri minerale smalful reprezintd cel mai
dur lesut din organismul uman
Ca duritate el adesea este comparat cu cuarpl. Dar cercetdrile lui [.H.I]w:rpvtr au de-
monstrat cd duritatea smalyului alcdtuiegte 250 - 300 unitdli Wickers, ce reprezintd o valoare
de 3 ori mai micd decAt duritatea cuarfului, qi de 2 ori mai micd decAt cea a apatitei.
Densitatea smallulu{lscade de la suprafa}a coroanei spre limita dentino-adamantind, 9i
de la marginea incizald $pre coletul dentar. buritatea smalplui este maximd pe supr#elele
ocluzale gi marginile incizale.

Componentele or ganice ale smalfului.

in aiara de substange minerale, smallul prezintd substanle organice (proteine etc') gi aph
- doar 34%. Conform datelor luiR. Frank (L979),insmalpl maturat substanlele organice
(G'
constituie 0,3% din masa smalfului, iar con-form datelor unor altor autori, -pdn5la1,2%
N.lenkins,1.978), Ceamai maie parte din substanlele organice (587o) o constitu\eproteinele,
42i" lipidele, cu o cantitate neinsemnatd de ioni de lactaf glucide 9i citrafi.
-
in proteinele smalfului maturat se depisteazd o cantitate micd de azot gi un conlinut
inalt de hidrati de carton legafi proteic, ceea ce permite a considera aceste proteine drept
glicoproteide,Particularitatea pioteinelor adamantine este proprietatea lor de a forma com-
ilu*u lipide; deasemeneisunt decelate proteine adamantine care leagd calciul 9i care
.,
iormeazd un complex insolubil cu ionii de calciu'
intr-o cantitate relativ mare substanla organicd a smalfului se confne in spafiile-inter-
prismatice, lamelele adamantine, fascicolele qi fusurile adamantine. Concentraiia substan-
lelor organice cregte dinspre suprafala smalplui cdtre joncliunea smal!-dentind.
 Smaltul este un lesut acelular 9i fiind lezat, nu este capa-
bil de regenerare, dar in el permanent deruleazd schimburi
de substante (in special - ioni), care pdtrund ir smalt atAt
din partea lesuturilor dentare subiacente (den tini, pulpd),
precum gi din salivd. Concomitent cu pdtrunderea ionilor
(remineralizare ) are loc Ai indepdrtarea lor din smalt (demi-
neralizare).
Aceste procese se afld permanent intr-o stare de echili_
bru dinamic. Devierea lui intr-o direclie sau alta depinde
de mulli factori, inclusiv de la conlinu'tul micro- gi macro-
elemenielor in salivd, indicele pH in cavitatea bucald pe
9i
suprafata dintelui.
Ahnstrac&*a s*raltulai; Adamantina se prezintd a fi o membrand biologici se-
.
Pd prismele adamantine; C - mipermeabild, amplasatd intre doui medii: extern - lichidul
capurile prisrnelo* ad amafi . bucal, 9i intern - lichidul tisular din pulpd. Smallul este per-
tine; Co - cozile prismetror meabil in ambele sensuri: de la pulpd - ipre suprafata exter_
adamantine, care formea- nd, 9i de la suprafata ei - spre pulpX. permeabiliiatea minimd
zA spaliul interpris.rnatic este caracteristicd pentru porliunile externe, orientate cdtre
cavitatea orald.
-lui. Gradul de permeabilitate a smalplui variazd,ln cliferite perioade ale dezvoltdrii
Ea scade conform urmdtorului gir:
dinte-

smaltul dintelui neerupt

V
smaltul dintelui temporar
V
smaltul dintelui unui individ tAndr
Y
smaltul dintelui permanent al unui vArstnic.

Acfiunea locald a flu9rul1i asu-pra suprafetei smalfului o face mai rezistentd fald
de
solubilizarea ei ir acizi datoritd substituirii ionului de radical hidroxil din cristalul
de hi-
droxiapatit cu ionul de fluor.
Grosirnea smaltului, conform datelor lui [.H.I-{nrpvn-r, variazd: grosimea maximd
la ni-
velul cuspizilor molarilor pAnd [a1,62 - 1,2 minimd la
-
coletul dentar - pdn5 la 0,01 mm, iar in regiunea ganturilor
ocluzale ale molarilor - 0,5 0,62 mm.
-
Culoarea smalpului variazd in dependentd cle grosimea
.
qi kansparenfa stratului adamantin. Acolo, unde stratul
P
D
lui este mai subtire (de ex., la coletul dentar), dintele va avea
D P o nuanti gdlbuie, deoarece prin el stribate culoarea den_
tinei.
Variafiile gradului de mineralizare a smaltului se n1a-
a b nifestd prin modificarea coloratiei acestuia.
De exemplq la gradul redus de mineralizare a smal-
Tralectul prirrnelor snra$are :itr tului (de ex., a tlinlilor temporari), smaltul aratX mai alb gi
coroana unui dinte temporar (a) mai putin hansparent decAt in cazul unui grad sporit de
gi permanent (b). S $malp pS mineralizare (de ex., a dinlilor maturi), cAnd smaltului este
* p?isme sma$iare; -E - denti' mai transparent.
nd;C - cementiP - pulpa (dupd In partea coronard a dintelui smaltul acoperh dentina,
H.I,. Orban 1976, cu modificdri) fiind legat cu ultima structural gi funclional - atAt in pro-
 iist,,,&
"4;;,iffi

cesul dezvoltdrii dintelui, cAt gi dupd terminarea formd-

rii acestuia. Acesta se unegte cu dentina prin ioncliunea 2
smal!-dentind. Adamantina protejeazd dentina 9i pulpa
dintelui de acliunea factorilor externi.
in partea radiculard dentina este acoperitd de cement'
caracte-
Ciractefizatprintr-o rezistenld inaltd, smalgul nu prezintd elasticitate' Deaceea
risticile de amortizare a cotoanei dentare sunt datorate dentinei mai elastice'
i" ti*p"l exercitdrii de cdtre dinte a funcliei sale, smallul rezistX unei solicitdri mecanice
mari. Cu toate acestea, el este destul de fragil 9i se poate iisura, dar aceasta
nu se lntdmpld
grafie dcntinei suslindtoare elastice. La clistiuc,tia dentinei smallul inevitabil se deterioreazd

gi se
fractureazd.
adicd, in locu-
Aceastd circumstantd trebuie luatd in consideralie la formarea cavit5filor;
rile cu solicitdri *u.u#u mari este necesar de a inidtura marginile subminate 9i subliri ale
subminat smallul din regiunea cuspizilor'
smalplui. Din aceleaqi considerente nu trebuie
marginilor incizale ale coroanelor dentare'
coletelor ade-
irepararea lnsdgi a smal;ului este indolori, dar prelucrarea lui in regiunea
sea este foarte sensibild diri cauza pdtrunderii rapide a frezeiin dentind (trecerea ioncliunii
smallul este foarte mineralizat, smalful nu se-taie-cu
smal!.dentind). Reiegind din faptul ca
glefuit (diamantate sarr din aliaj
frezele,ci se recomandd de a-f prelucra cu instrumente de
dur, pietre de carborund) .7,,
cuticuld,gi este forma t5' dinprisme smalliare qi xtbstanld interpris'
'de
smallul este acoperit
maticd,
primard, membrffim
Cuticula smalfiiluiconstd dintr-un strat glucoproteic intern cuticula
(

interrL format din epiteliu

Nasmitlt),* ultimul prodrrs secretor al amelo6hstelor, 9i un strat
parte a dintelui cuticula
redus al organului r""r"i!"r @uticula seatndaril); Pe cea mai mare
dispare ln urma eroddrii.
prisrnele smat;lar:i-i:,eprezintd nigte formaliuni alungite cu diametrut de 3-6 mkm'
qi
care pleacd in fascicole ori-
,rrr.ri,rr,iia1i structurai-fu-rilfionale fundamentale ale smalplui,
amelo.-dentinard) prin intreaga gro-
;;; de
radial (prEonderent ierpenrticular fald ioncliunea
sdu un traseu
sime smallului spre suprafala exterioard a acestuia, avAnd Pe Palcursul
a
ondulant [sinuos, te S]
de colet gi partea centrald a
Corespunzdtor configurafiei coroanei dentare mai aProaPe
aProape orizontal. in apropierea margi-
coroanei dintilor temporari prismele sunt dispuse
ele sunt orientate oblic, iar cdnd se aPro-
nii incizale gi a marginilor cuspizilor masticatori
pie de muchia marginii incizale sau de vArful cuspidului
masticator, sunt disPuse Practic vertical.
La dintii permanenli amplasarea prismelor smalfia-
este
re in porliunile ocluzale (masticatorii) ale coroanei
Insd in regiunea co-
similard cu cea a dintilor temporari.
letului traseul Prismelor devlazd de la Planul orizontal
spre apical,
' Aspectul sinuos [ondulat],9i nu rectiliniu, al prisme-
lor smalliare, este frecvent tratat drept o adaptare funcfi-
onalX, datoritd chreea nu se formeazX fisuri adamantine
Frisme ile smatf in secliune langitudinatft'
S,e nhsentd dispozilia ondulatd a prisrnetr'nr' 7
 oa .&

Ele sunt amplasate de-a lungul axului ei in portiunea centrald, iar, pe misura
indepdrtd-
rii de la centru sunt dispuse sub unghi - ,,in biadut,,
[,,in coadd de pepte,,].
Cristalele dintr-un smalt matur sunt de zeci cie'ori mai mari ciecdt cristaiele de deniind,
::Tent gi os: grosimea lor constituie 25-40 nm, ldtimea lor 40-90 nm, qi lungimea
- -
100-1000 nm.
Fiecare cristal este acoperit de o membrand hidratd cu o grosime de aproximativ
1 nm.
intre cristale sunt microspatii intercristaline prin care circuld apa liberi apa de cristnli-
I
znre, lin{a smalluhri sau licaorul vnalliarl. Conform lui Bergrnan, lichidul srnaltiar
serve$te
drept un mijloc de transport pentru nroleculele unui gir de
substante gi ioni. Acestea participd activ la procesele histo-
fiziologice din smal|
Cea mai perifericd parte a fiecdrei prisme reprezintd in
sine un strat ingust de invelig
- tesca pristnei, care constd
dintr-o substantd mai putin mineralizatd.
Concentratia de proteine in aceastd structurd este mai
mare, decAt in ceaialtd parte a prismei, deoarece cristale-
le, orientate sub diferite unghiuri, nu sunt clispuse atAt cle
des ca in interiorul prismei, iar spatiile, formate in urma
celor spuse mai sus, sunt umplute de substantd organicd.
Este evident, cb teactt prismei nu reprezintd o formatiune
Pri.sme de smalX, substan- de sine stdtdtoare, ci doar o parte
a prismei ca atare. partea
F interprismaticX 9i striuri centrald a fiecdrei prisme se numegte mienrl prisnrci. h-rtre
Retzius (dupd Gustafson) prisme este situatd suhstanla interprismaticd intr-o
cantitate
foarte redusd.

STR/IIE HLTNTHER-SCHREGER $r LII{IILE LUt RET_

AUS
_ in urma sinuositdtii prismelor de smalt pe sectiunile
histologice longitudinale ale dintelui apar fAgii intunecate
gi deschise - striile [benzile] Hunther-Schreger. FAgiile intu-
necate corespund unor portiuni ale prismelor tdiate in sens
transversal - diazonii, fAgii de o ldyime aproximativd de
100 mkm QA-fi prisme smalfiare), iar altele, deschise, cores-
Zonie. Diazonie (D) giparazonie pund a]tor portiuni ale prismelor, tdiate in lungime
(P) (preparatprin glefuire * razonii.
- pa-
91if).
 , .l.t "&
Pe langd striile Hunther-Schreger, pe sectiunile histologice longitudinale ale smalfului
sunt clar vizibile striile paralele sau henzile de cregtere ttle lui Retzius, care incep in regiunea
jonctiunii amelo-dentinare, iar apoi trec oblic prin toatd grosimea stratului smaltiar Ei se
termind pe suprafafa smallului sub formd de ridicdturi mici, amplasate in giruri.
Dacd vom urmdri striile lui Retzius pAnd la iegirea lor pe suprafafa dintelui, ele vor co-
respunde unor ganturi circulare concentrice, denumite perikimata, adicd a unor porliuni din
smalt, unde el are o grosime rninimd. Pe la marginile ganturilor [depresiunilor] 9i la fundul
lor se deceleazd pe suprafala smalfului depresiuni fine multiple cu un diametru 4-6 mkm gi
adAncime de 0,5-3 mkm - fosete.
intre aceste ganfuri existd nigte porfiuni mai ridicate, mai proeminente (avAnd in5llimea
de2-4,5 mkm 9i ld;imea de 30-1"60 mkm), denumite liniile (de imbricatie) ale lui Pickerill.
Ridic5turile qi perikimata sunt dispuse continuu in jurul coroanei dentare, paralele atAt
intre ele, cAt gi cu joncliunea amelo-dentinard. Aceste formafiuni sunt dispuse uniform in
70% din cazuri gi variazi ca exprimare la dinlii diferitor oameni.
Perikimata sunt deosebit de ciar vizibile in zona cervicali a dinfilor, in special pe supra-
fala vestibulard; pe mdsura apropierii de marginea incizald ele se niveleazi.
Perikimata dispar odatd cu vArsta ca urmare a eroddrii suprafetii de smal!; in dinfii tem-
porari eie sur-ri ciin start mai pulin exprimate, decAt in dinlii permanenfi.
Abrazia marginilor incizale a incisivilor, a cuspizilor la molari, premolari qi canini, pre-
cum qi nivelarea supra-felelor de contact al dinlilor laterali sunt gi ele consecinta unor schim-
bdri de vArsti.
Pe sectiunile histologice transversale ale coroanei dentare liniile lui Retzius sunt dispuse
sub formS de cercuri concentrice, dispuse la intervale neregulate, gi care sunt comparabile
cu inelele de cregtere ale tulpinei unui copac. Conform opiniei multor autori, aparilia lor se
datoreazd particularititilor procesului de miner alizare a sn-raltului in perioadele de funcfi-
onare normald gi de repaos ale ameloblagtilor.
Liniile lui Retzius sunt nigte benzi de cregtere ale smaljului. in srnalt exist|T-g linii ale lui
Retzius, dispuse la un interval de 16 mkm, iar formarea lor se datoreazi unui proces ritmic
cu o perioadd aproxirnativd de 1 sdptdm6ni.
Conform unor date de ultima ord, aparilia liniilor lui Retzius este cauzatd de compresia
periodicd a fibreior'fomes in asociere cu mdrirea suprafelei secretorii, care formeazd smal-
tul interprismatic. in acest caz apare o incurbare in traseul prismei cle small.
Liniile lui Retzius sunt cel mai vizibile in smal;ul dinlilor permanenti, mai pulin vizibile
in smaltul format postnatal al dinlilor temporari, gi foarte rar se intdlnesc in smaltul prena-
tal al acestora. Numdrul excesiv de linii ale lui Retzius poate fi consecinla perturbaliilor in
formarea smallului, in special la subdezvoltarea matricei lui organice - a.n.hipoplazie.
Dacd aceste tulburdri sunt cauzate de boli generale, atunci liniile lui Retzius sunt modi-
ficate in mod similar la toli dinlii persoanei respective.
Lirritt nt'onstnld reprezintd o linie de cregtere a smallului, deosebit de bine pronunfat5,
care delimiteazd smallul format pdni la gi clupi nagtere.
Aceastd linie persistd in adamantina tuturor dinlilor temporari gi in molarul 1 perma-
nent, gi are aspectul unei benzi intunecate.
Ea corespunde perioadei perinatale cu o duratd aproximativd de 1 sdptdmAn5 sau mai
mult, in cazul cAnd este tulburatd formarea adamantinei.
Smallul prenatal este structurat adecvat, pe cAnd cel format postnatal prezintd multiple
9i variate defecte.

SUBSTANTA INTERPRISMAT/CA inconjoar5 prismele de o formd rotundX sau poligo-

nalA, gi le delimiteazd.in cazul shucturii arcate ale prismelor pirfile lor se afld in contact
direct una cu cealaltd, iar substanla interprisrnaticd ca atare practic lipsegte - rolul ei in
regiunea ,,capetelor" unor prisme joacd ,,cozile" altora.
dar este superior fald de cel al tecii acestora.
.
Sub acliunea procesului carios solubilizarea smallului deruleazd ln urm{toarea succesi-
une: inilial - in regiunea tecilor prismelor smalliare, apoi - fur substanla interprismaticd, 9i
doar dupd aceasta - in prisme ca atare.
Substanla interprismaticd se caracterizeazd. prin rezistenfH mai micd decAt prismele
smalfiare, deaceea, la aparilia fisurilor fir smal1, ultimile trec prin substanla interprismaticd,
fdrd a afecta prismele.
Prismele smaltiare nu sunt prezente tr mod obligatoriu ln toate porliunile smallului.
in stratul mijl6ciu (smal;ul mijlociu),cel mai al smalplui esie caracterisii.e p.u-
zenla prismelor.
"*iirlr,
in stratul cel mai intern (smalfuI intert{ inifial), deasupra jonc}iunii amelo-dentinare
prismele lipsesc, deoarece ir procesul dezvoltdrii smalfului inifial ameloblagtii lncd nu au
prelungirile Tomes.
Stratul cel mai extern (smalfuI exterty' superficiaV ile suprafafd/ final) deasemenea nu
conline prisme, deoarece in momentul formdrii smalfului hnal (adicdla sfhrgitul amelogene-
zei) ameloblagtii deja pierd prelungirile Tomes
Pentru a infelege particularitatea respectivd este necesar de a ne adresa la datele privi-
toare la dezvoltarea dinlilor. Aceste porliuni ale smalgului sunt caracterizate drept small
lipsit de prisme - small aprismatic.
in stratul de small inifial, care acoperd porfunile terminale ale prismele smalliare gi
substanla interprismaticd, sunt prezente cristale fine de hidroxiapatit cu o grosime de 5 nm,
dispuse in majoritate aproape perpendicular fatd de suprafala smalfului; lntre ele, fdrd o
orientare distinctd, sun-t amplasate cristale lamelare mari.
Stratul de cristale fine trece lent intr-un strat mai profund, care confine cristale de 50 nm,
dispuse strAns gi orientate preponderent sub un unghi drept fald de suprafala smallului.
Stratul de small final este mai manifest in dingii permanenfi, ai cdror suprafafd, grafie
acestuia, in mare parte este netedd.
La dinjii temporari acest strat este slab exprimat, deace-
ea la studierea suprafelei lor se deceleazX preponderent o
structurl prismaticd.
loncfiunea amelo-dentinard fsmalf-ilentind], Limita
dintre adamantind gi dentinX are un aspect festonat nere-
gulat ce contribuie la o conexiune mai durabild a acestor
tesuturi.
In cazul recurgerii la microscopia electronicd scanantd
[de baleiaj] pe suprafafa dentinei in regiunea joncfiunii ame-
Jon4iunea amelo-denfinard cu lo-dentinare este depistat un sistem de creste anastomozan-
fraseufistornf {gli$. te, care inseri in adAnciturile corespunzdtoare din smal!.

LAMELE, SMOCURI$I FUSURI ALE SMALTULUI

Degi este pgrezentd "impachetarea" strAnsd a structurilor smalliare, smalful nu este
omogen. In grosimea lui se formeazd, ,,locuri slabe" cu mineralizare joasd, in care se dece-
leaz{ o concenhafie sporitd de proteine, de genul enamelinei, cu o masd moleculard con-
siderabild. Aceste formafuni organice slab mineralizate apar in perioada de dezvoltare a
dintelui.
 .'.l;liin+i,
;li1fliii,,i&.
#:llrri:i&
t*#fr#
Din acestea fac parte:
. lamele ale smalfului sunt defecte lamelare, transfixiante transversale, care apar fir
procesul de dezvoltare a dintelui ln locurile de solicitare (sporitd) 9i umplute cu substanle
organice (spre deosebire de fisuri); se presupune, cd lamelele smalfului pot servi drept cdi de
rdspdndire a microorganismelor;
. smocuri [fufe] ale smalplui sunt nigte forma]iuni conice, care pornesc de la jonc]iu-
nea amelo-dentinard (sau chiar de la dentind),zona de implantare reprezentdnd o rdddcind
bazal6, gi, extinzAndu-se ln grosimea smalplui sub forma unui mdnunchi de lamele rami-
ficate gi sinuoase, p5trund ln small pe o distanldrelativ micd (L/5 - 1./3 din grosimea lui),
fiind intahite la intervale aproximativ 100 mkm. ln exterior sunt asemdndtoare cu smocuri
[tufe] de iarbd, ceea ce le-a atribuit denumirea. La fel ca gi lamelele smallului, con]in prisme
insuficient mineralizate gi substanla interprismaticd;
. fusuri ale smalfului sunt nigte structuri fusiforme sau rotunde, dispuse nemijlocit la
joncfiunea amelo-dentinard, mai frecvent - in zona cuspizilor gi a coletului dentar.
Se considerd cd originea lor este legatd de porfiunile terminale ale prelungirilor odon-
toblastelor, care pdtrund in grosimea strafurilor interne ale smalgului, ceea ce poate servi
drept explicalie pentru sensibilitatea la sondare gi preparare a smalplui din apropierea
joncfiunii amelo-dentinare.
ExistH incd o ipotezd, precum ci aceste fusuri ar fi resturile unor oarecare enameloblaste,
care, spre deosebire de celelalte, nu au participat la producerea smalfului, gi au fost incas-
trate in grosimea lui.

DENTINA

Dentina (iaorul,lat. Substantia eburnea, Dentinunt) este un fesut conjunctiv dur, minera-
lizat, carc formeazd masa principal5 a dintelui (85%), gi determind forma lui. Dentina este
frecvent tratatd drept un lesut osos specializat. in partea coronard ea este acoperitd de smal!
iar fir cea radicularH - de cement. Este lesutul primar, care se dezvoltd mai devreme decAt
smalgul gi cementul. impreuni cu predlntina, dentina formeazi perelii camereipulpnre.
Grosimea stratului de dentind variazd, fiind mai mare la nivelul marginilor incizale gi
a suprafelelor ocluzale ale dinfilor, micAorAndu-se treptat spre radicular, iar in regiunea
apexului atingdnd grosimea minimd.
Dentina dinlilor permanenli are o culoare alb-gdlbuie (la cei temporari ea este cu mult
mai deschisd Ia a.tloare) gi parfial (cu 30-50%) mai transparent. Dispune de o duritate con-
siderabild, degi mai redusd fatd de small (de 4-5 ori mai moale decdt smalful)/ precurn gi de o
elasticitate oarecare; este mai rezistentd, mai durd decdt osul gi cementul. Dentina maturd
-
conline 70 % de substanle anorganice (principala contponentd hidroxiapatita),20% de sub-
stanle organice 9i 10 % apd..
Principalii compugi anorganici ai dentinei sunt, la fel ca qi la smal,t, hidroxiapatita qi,
in cantitdli neinsennate, - fluorura de calciu (fluorapatita), carbonat de calciu, carbonat de
magneziu gi carbonat de sodiu. Cristalele de hidroxiapatiti constau din rnii de unit5li (mo-
lecule) cu formula Caro(PQ)u(OH)". Aceste cristale au forma unor ace, gi sunt considerabil
mai mici decdt cristalele similare ale smallului. De obicei, grosimea lor este egald cu 3-5 nm,
iar lungimea lor ajunge la 20 nm gi mai mult.
in afard de apatite, sunt prezente in diferite cantitdli aga sdruri ca carbonafii, sulfafii gi
fosfaf,i de calciu, fluor, fier qi zinc. Marea majoritate a cristalelor minerale ale dentinei, ca
gi in cazul osului, sunt legate cu elemente colagene. Partea organici a dentinei constd din
82% din colagen de tip I gi 187o necolagene, inclusiv glucoproteine gi glucozaminoglicani.
Printre glucozaminoglicani predomind condroitinsulfatul, iar proteina necolagend funda-
mentald a dentinei este fosfoproteina.
 Componentele morfologice ale dentinei sunt substanfa fundamentald gi tubuli denti-
nari,care strdbat grosimea dentinei, gi numdrul cdroravariazd de la 30.000Ia 75.000 pe mmz
de dentind. Substanla fundamentald a dentinei se deosebegte prin gradul de mineralizare,
gi conline nigte fibrile colagene mineralizate gi o substanfd liantd amorf5, constituitd din
mucoproteine.
in dentind sunt deosebite cloud straturi: dentina circumpulpard gi dentina-ma:nta.
1) dentina parapulpa:rd [circumpulpard] este un strat interry care alcHtuiegte partea pre-
ponderentd a dentinei, caracterizatd prin predominarea de fibre orientate tangenlial Jpre
joncfiunea amelo-dentinard gi perpendicular fa![ de tubulii dentinari (fibre tangenliale, sau
fibre Ehner);
2) dentina-manta este o zon5 externd a dentinei, care o acoperd pe cea parapulpard cu un
strat de o grosime aproximativ 150 mkm. Ea se formeazd. pima, gi se caracterizeazla prtn
predominarea de fibre colagene, orientate radial, gi paralele cu tubulii dentinari (fibrele ra-
diale, sau fihrele Korfl. Dentina-manta ftece lin, pe neobservate, ln cea parapulpard, la fibrele
radiale adiugAndu-se tot mai multe tangenfiale. Matricea dentinei-manta este mai pufin
mineralizatd, decdt matricea dentinei parapulpare, gi contine un numdr relativ mai mic de
fibre colagene.
Dentina intertubulard se afld lntre tubulii dentinari, care pe parcursul dezvoltdrii dinte-
lui se formeazd atAt in dentina-manta, cdt gi in dentina parapulpard. Ea este reprezentatd, ln
principal, de nigte fibrile colagene mineralizate cu un diametru de 50-200 nm. Cristalele de
hidroxiapatitd sunt dispuse de-a lungul axului fibrilei.
Perelii tubulilor dentinari sunt formali de o dentind mult mai mineralizatd/ care se nu-
megte peritubulard. Ea se formeazd in interiorul tubulului, micaorAnd cu timpul diametrul
inilial al lumenului tubular,
Grosimea stratului de dentind peritubular{ in portiunile externe ale tubulilor denbinari
e de 1.0 ori mai mare decdt cea de lAngd pulpd.
Dentina peritubulard se catacterizeazd printr-un conlinut sporit (cu a0 %) de substanfe
minerale comparativ cu dentina intertubularX. Concentralia de substante organice in den-
tina peritubulard este minimd - la decalcin are aceasta dispare aproape ln totalitate. Aceastd
circumstanld are o importanfd clinicd important5 - la demineralizarea dentinei in cadrul
procesului carios dentina peritubulard suferd o distruclie mai rapidd fafX de cea intertubu-
lar6, fapl ce duce la ldrgirea tubulilor dentinari gi sporirea permeabilitdlii dentinei.
Pe l6ngd aceste douH zone de dentind mineralizatd existd portiuni cu mineralizare redu-
sd sau absentd. Din acestea fac parte:
' prcilentina este un strat de dentind nematuratd, dispusd pe perelii cavitdlii dintelui
lntre pulpd gi stratul intern de dentind (frontul de mineralizare), in jurul pdrlilor proximale
ale prelungirilor odontoblastice. Predentina este formatd preponderent de colagenul tip I.
Precursorii de colagen sub formd de tropocolagen sunt secretali de odontoblaste ln preden-
tind, in porfiunile externe ale cdrora ei se transformd in fibrile colagene.
Ultimile se intrepdtrund gi se pozitioneazl, de reguld, perpendicular traseului prelungi-
rilor odontoblastice sau paralel limitei pulpd-predentind.
Pe l6ngd colagenul tip I, in predentind se confin proteoglicani, glicozaminoglicani sul-
fali, glicoproteine acide gi fosfoproteine. Trecerea predentinei in dentinX maturd se reali-
zeazdbrusc la linia de demarcare, saufrontul de mineralizare.Dinpartea dentinei mature in
predentind intrd globule bazofile mineralizate. Predentina este o zond de creqtere continui
a dentinei;
' dentina interglobulard rcprezintd.nigte porliuni de dentind nemineralizatX dintre glo-
bule mineralizate (depunerea de sdruri sub formd de calcoglobule este una din deosebirile dentinei
de lesutul osos); este localizat tn coroand, paralel cu jonctiunea smal!-dentind; tubulii in den-
tina interglobulard nu conline dentind peritubulard. in cazul tulburdrilor de mineralizare a
 .*ll4rr,
;:;sl'ii&
's{*iiiiitE

dentinei tn cadrul dezvoltdrii dintelui (in legdturfr cu aaitaminozaD, insuficienfa de calcitonind

sau fluorozd graad - afecfiune, datoratd accesului excesio de flnor in organism) volumul dentinei
interglobulare apare mai mare comparativ cu acesta in stare normald.
. stratul granular Tomes este localizat la periferia dentinei radiculare, gi constd din mici
zone granulare imperfect mineralizate, amplasate in formd de bandd ingustl de-a lungul
joncliunii smal!-dentind, Conform unei opinii, granulele corespund secfiunilor porliunilor
terminale ale tubulilor dentinari, care formeazd bucle.
Deoarece formarea dentinei interglobulare este legatd de tulburarea mineralizdrii, gi ni-
cidecum de elaborarea matricei organice, arhitectonica normald a tubulilor dentinari nu se
modific{ gi acegti4 fdrb a-gi pierde continuitatea, trec -prin zonele interglobulare. Dentina
interglobulard se dezvoltX prima ln cadrul dezvoltdrii. In legdturX cu cregterea apozilionald
a dentinei dinspre prelungirile odontoblastice odatd cu vArsta se produce ingustarea tubu-
lilor dentinari.
Tubulii dentinari reprezintd nigte tuburi cu diametrul de la 1 la 4 mkm, care traverseazd
radial dentina dinspre pulpd spre small (in regiunea coroanei) sau spre cement (in regiunea
rdddcinii). in direclia spre afard tubulii dentinari se ingusteazX conic.
Mai aproape de small ei prezintd ramificafii ,lnV", iar in regiunea apexului radicular
astfel de ramificafii sunt absente. Pe lAngd aceasta, tubulii dentinari din regiunea coroanei
sunt dublu curbali ,lns", iar in regiunea rdddcinii sunt aproape drepp.
Din cauza orientdrii radiale a tubulilor dentinari densitatea de amplasare a acestora este
mai mare dinspre pulpd, decAt ln straturile exteme ale dentinei.
Densitatea de amplasare a lor e mai mare ln coroand, decdt in rddicind.
Suprafala internd a tubulilor dentinari este acoperitd de un film organic, hipominerali-
zat hn din glicozaminoglicane (teaca N eumann).
Teaca [membrana] Neumann este o zontr delimitatoare dintre dentina intratubulard gi
cea intertubulard. Prezenla tecii Neumann este contestatd de unii cercetdtori, care argumen-
teazf cd aceastH imagine morfologicd e cauzatd de diferenla in matrice organicd (orientarea
fibrelor de colagen) gi anorganicd @radul de mineralizare) dintre dentina intratubulard 9i den-
tina intertubulard.
in tubulii dentinari se afld prelungirile citoplasmatice ale odontoblastelor,lntr-o parte a
acestora - fibre nervoase, inconjurate de lichidul dentinar, care provine din pulpd. Aceste
prelungiri sunt numitefbrele Tomes.
Lichidul dentinar reprezintd in sine un transsudat de capilare periferice ale pulpei, iar ca
compozilie proteicd este similar5 cu plasma; el confine microelemente, glicoproteine, fibro-
nectintr, substanle nutritive. Acest lichid umple spafiulperiodontoblastic (dintreprelungirea
odontoblasticd gi peretele tubulului dentinar), care este foarte lngust la marginea pulpard a
tubulului, iar spre periferia dentinei devine tot mai larg.
Spaliul periodontoblasflc servegte drept o cale importantd pentru transportul diferitor
substanle din pulpd spre joncliunea small-dentind. Pe l6ngd lichidul dentinar, acest spaliu
poate conline fibrile colagene nemineralizate aparte (ffurile intratubulare). Cantitateafibrile'
lor intertubulnreinporliunile interne ale dentinei este mai mare, decAt tn cele externe, gi nu
depinde de tip 9i vdrstd.
Prelungirile citoplasmatice ale odontoblastelor sunt ca atare continuarea directd a porfi-
unilor apicale ale corpurilor lor celulare.
Ele, de reguld, se lntind pe intreg parcursul tubulilor dentinari, termindndu-ss la jonc-
fiunea smal!-dentind, in apropierea cXreea ele se efileazd pAnd la 0,7 -1.,0 mkm. In acelagi
timp lungimea lor poate atinge 5000 mkm.
Prelungirea se termind cu o ldrgire sfericd cu un diametru de 2-3 mkm.
Ramifiiagiile laterale ale prelungirilor odontoblastice adesea se intAlnesc ln predentinf,
gi in porfiunile interne ale dentinei (in limitele a 200 mkm de Ia limita cu pulpa); ele se decelea-
 iirlft.i&,
'ris:iiEillF
porfiunile mijlocii ale dentinei, iar la periferie din nou ating un numdr mare.
zd rar in
Ramificaliile derivd de obicei de la trunchiul principal al prelungirii odontoblastice sub
un unghi drept, iar in portiunile ei terminale
- sub un unghi ascugit.
Ramurile secundare se impart gi ele, la rAndul sdu, gi formeazd contacte cu ramificaliile
prelungirilor odontoblastelor vecine.
Dentina scleroticd (transparcntd, transluciild) se formeazd in urma depunerii progresi-
ve, continue gi necontrolabile, a dentinei peritubulare in tubulii dentinari, ceea ce provoacd
ingustarea lor treptatd gi, in final, obliterarea lor.
Aceste schimbdri pot fi legate de procesul fiziologic de imbdtrenire, in special in dentina
radiculard (scleroza ,,fiziologicd") sau sd se dezvolte sub acfiunea diferitor procese patologi-
ce, de ex., cariei, abraziei (scleroza ,,paIologjcd"). Semnele initiale de sclerozare a unor tubuli
dentinari oarecare au fost decelate in premolari intacfi ai unor indivizi la v6rsta de 18 ani.
Cdpdtarea de cdtre dentind a transparenfei se datoreazX umplerii tubulilor dentinari dintr-o
porliune oarecare cu material mineralizat, care posedd acelagi coeficient de refracfie, ca gi
cealaltd dentind. Acest material se aseamdni prin ulkastructura sa cu dentina peritubulard.
Sunt descrise doud cdi de mineralizare a conlinutului tubulilor dentinari: in primul caz
mineralizarea debuteazd ir spatiul periodontoblastic Ai doar dupd aceasta acgioneazd asu-
pra prelungirii odontobiastice, iar in al doilea caz - drept inceput pentru ea servegte calcifi-
erea prelungirii cu mineralizarca ulterioard a spatiului periodontoblastic.
Formarea dentinei transparente debuteazd tr regiunea apicald a riddcinii gi progreseazd
lent spre coroand.
Ca urmare a faptului, cd sclerozarea dentinei reduce permeabilitatea ei, acest proces
poate prelungi perioada de viabilitate a pulpei, deaceea unii cercetdtori considerd scleroza-
rea dentinei drept o reaclie protectivd specificd. Sclerozarea tubulilor dentinari duce dease-
menea la reducerea sensibilitdtii dintelui.
Tracturile moarte in dentind. La moartea prelungirilor odontoblastice pe o porfiune oa-
recare de dentind fir urma cariei, abraziei dentare sau a prepardrii dintelui in secfiunile glif
pot apdrea" tubuli morfi" sau ,,tractui lnoarte", care, expugi la lumini, au un aspect de benzi
intunecate, in negru. Ele reprezintd un gir de tubuli dentinari, care merg de la jonctiunea
smalt-dentind pdnd la pulpd, sunt nesclerozafi, gi confin produgi de descompunere'a pre-
lungirilor rnoarte gi substanje gazoase, iar la terminatia pulpard sunt obliterate - ca urmare
a depunerii dentinei neregulate reparative. Aceast5 zonH cu tubuli devitaliza,ii formeazd
dentina opacd. Semnrficatia clinicd a zonelor de dentina opacd este legatd de reducerea sen-
sibilitilii dentinei in regiunea amplasdrii tracturilor moarte, in urma disparitiei suportului
anatomic al transmiterii excitafiilor dureroase.
Dentina este cea mai dinamicd din lesuturile dure dentare - ea se reinnoegte qi se schim-
bd pe parcursul intregii vieli gratie."l rlulo, care existd permanent - odontoblaste.
Dupd perioada cAnd s-a format dentina deosebim:
A. Dentina eaolutiad, formatd in urma interactiunilor embrionare, in
cursul proceselor de dezvoltare:
. dentinaprhnard;
B. Dentinafziologicd, formati ca rdspuns la stimuli: a) funclionali sau
b) p atolo gici, iritatiai:
. a) dentina secundard,
. b) dentina terfiard.
P In procesul de dezvoltare gi de erupfie a dintilor se formeazd, ilen-
tina pimard.

1 -
Tracturile moarte tn dentind. D d.entind; S smnl!; C - - cement;
P - pulpd. Sdgefile indicd tracturile moarte tn dentind,
 iiii[$iiie
$$iiiil*f
Dentina este depusd de odontoblaste cu un ritm de 4-8 mkm/ zi, iar perioadele de acti-
vitatea a acestora alterneazd cu perioade de repaos. Aceastd periodicitate se reflectd asupra
dentinei prin prezenla a.n.linii de cregtere.
in dentind pot fi observate:
. Iiniile de cregtere zilnicd, care se succed cu o periodicitate de aproximativ 4 mkm/ zi 9i
corespund ritmului de 24 ore de depunere a matricei organice a dentinei;
. striile (tiniite de ueptere) uonEbner, care reflectd depunerea de dentind la un interval mai
lent decAt a liniilor de cregtere zilnicd, gi anume - de 5 zile, cu o periodicitate fur coroand
de 20 mkm. Ele sunt localizate in stratul parapulpar, paralel cu joncliunea smal!-dentind,
gi reflectd fazele ritmice funclionale ale odontoblagtilor in dentinogenezil sunt dispuse mai
aproape una de alta decdt liniile de contur Owen;
. striile (Iiniile de contur) Owen, care sunt nigte zone de hipomineralizare apdrutd ln urma
deregldrii ritmului de mineralizare a dentinei condifionatd de o afecliune generald in orga-
nismul copilului; sunt orientate perpendicular traseului tubulilor dentinari, dar nu intot-
deauna paraleli suprafelei externe a dentineii
. Iinia neonatald, care poate fi decelatd in dinlii temporari gi frecvent - ln molarii unu
permanenfi; reprezintd limita dintre dentina formatd ln perioada de dezvoltare intrauterinb
gi cea postnatald, gi refiecid incetinirea dentinogenezei in perioacia perinatald pe o duratd
de aproximativ L5 zile.
Dupd eruplia dingilor spre interior de dentina primard se formeazd dentina secunilard
(fiziologicd de tip regulat), care apare drept continuarea dentinei primare.
Dentina secundard se depune dupd erupfia dinfilor, din momentul cAnd rdddcina este
edificatd, precum gi lncepAnd cu clipa, cAnd dinlii vin in ocluzie, acest Proces derulAnd pe
parcursul vielii ca reacfie (rdspuns) al pulpei sdndtoase la acliunea diferitor excitanli funcli-
onali (dietd, forle ocluzale), degi a fost identificatd gi la molarii 3 neerupfi.
Dentina secundard se formeazd mai lent decAt cea primard.
Comparativ cu dentina primard, cea secundard se caracterizeazbprintt-o amplasare mai
pulin ordonatd a tubulilor dentinari 9i fibrilelor colagene, printr-un grad mai redus de mi-
neralizare. Tubutii dentinei secundare sunt mai pulin numerogi gi mai ingugti; traversdnd
linia de demarcare dintre dentina primard gi cea secundarH, in unele zone nu-gi schimbd
traiectoria, iar ln altele - se curbeazd dublu ,,fir S".
Depunerea dentinei secundare deruleazi neuniform: cel mai activ ea se formeazd pe
pereliilaterali 9i pe tavanul (botta) camerei pulpare, iar in dinli multiradiculari - pe plange-
ul acesteia. Ca urmare a procesului respectiv forma camerei pulpare se modificd asimetric
(de ex., se niveleazd coamele pulpare), ducdnd la ingustarea semnificativd a acesteia, iar
ln final - chiar la obliterarea totald a cavitdlii dintelui. Consecutiv sunt afectate frecvent
mortal odontoblastele, iar in tubulii dentinari incepe a se depune excesiv dentina intratu-
bulard, tubulii fiind astfel obliterali 9i cdpdtdnd un ispect sticios, transparent. in consecinld
se formeazd zone de dentind scleroticH, fircadrate in dentina secundard.
Obliterarea camerei pulpare se tntAlnegte preponderent la oameni bdtrAni, arareori, - la
copii, bolnavi de osteopetrozd sau la pacienli, cdrora le sunt administrate cantitdli impol-
tante de corticosteroizi.
Viteza de depunere a dentinei secundare cu vArsta scade; la femei ea este mai redusd
decAt la bdrbafi.
Grosimea stratului de dentina secundard poate fi folosit in calitate de indice pentru eva-
luarea vArstei individului;
Dentina terfiard (reactiad, reacfionald, de reacfie, cle iritare, reparatorie, teparatiad,
fiziologicd de tip neregulat) se formeazd local, subiacent unui proces patologic
(carie denta-
-

rd, atriyie, eroziune patologicd, defecte cuneiforme, proceduri restauratiue g.a.), In focare de lezare
(sau de iritare) a odontoblastelor.
 ri.itffli,b
-Urr:irF
Ea se poate depune pe orice porfiune a peietelui camerei pulpare, cel mai des - in regiu-
nea coarnelor pulpei. Cantitatea gi structura acestei dentine depinde de natura, intensitatea
gi durata acfiunii.

P""dlu terliard apare drept continuarea dentinei primare sau a celei fiziologice de tip
regulat; de obicei este neuniform gi slab mineralizatd.,se caracterizeazd prin tubuli dentinaii
redugi nunteric, absolut dezorganizali gi dezordonat aranjaji, cu traiectoriul schimbat, iar,
uneori, acegtia pot lipsi in totalitate. Pot fi prezente variate incluziuni.
Adesea, limita dentind secundard
- dentind terliard este bruscS, tubulii dentinari pre-
zentAnd Ia acest nivel discontinuitate, care se datoreazd faptului cd in dentina tertiard existd
o nouX matrice tubulard, depusd de celule odontoblast-like (celule nou diferenliaie din pulpa
dentard), care liniazd suprafelele formate dupd afectarea gi moartea celuielor odontoblaste
iniliale.
Dentina terliard fircepe a se depune la 30 zile dupd prepararea dintelui; formarea ei de-
ruleazd cu o vitezd medie de 1,5 mkm/ zi (este mai tnaltd la primele 7 sdptdmdni, gi scade brusc
dupd aceasta).
In pulpd pot fi anormal observate depuneri dentinare - ilenticuli.

MODIFICARI MORFOLOGICE ALE PULPEI DENTARE

Calcificirile pulpare
CalcificiriJe pulpare sunt rezultatul unor procese de mineralizare atipicd, care
-
duc_in parenchimul pulpar sau la marginea dentinei. Ele sunt extrem de polimorfe. in aiard
se pro-

cie fenomenele patologice sau degenerative, mai inainte aceste calcificeii erau corelate cu
senescenfa. Dar numerogi denticuli au fost observali de cercetdtori in dinlii tineri gi sdnd-
togi, sau chiar la molari neerupfi.
Pot fi clasificate ftr doud categorii: denticuli (formafiuni indfuidtmlizate) 9i calcificiri di-
fuze (petrificate).

Denticulii
_..Denticulii
(pulpolifii, - gralie localizdrii frecaente in putpd se mai numesc "pietre pulpa-
re") au aspectul unor noduli calcificati variati ca formd (rotunzi, oaali g,a.) gi tilie (ticepilnd
cu dimensfuni de 2-3 mm tn diametru),Lare.o*tuu din dentind sau
lesut dentinoid, fir care
raportul Ca/P este similar cu cel existent in dentind. Formarea lor este rezultatul activitdtii
odontoblastelor, fie prin mineralizare pseudo hziologicd.,fie prin procese clegenerative, prt-
vocate de deregldri vasculare gi histochimice. Un rol important in generarei denticulilor le
revine mucopolizaharidelor gi proteinelor, care alcdtuiesc o matrice organicd find, in ansele
cdreea se depun cristale de sdruri minerale.
Denticulii pot fi:
, izolali (unici) ln plin tesut conjunctiv pulpar, sau
aderengi la perefii dentinei, sau chiar inclugi in dentina
radiculard; cAnd sunt inclugi in dentind, denticulii par sd
se fi format in pulpX, 9i doar dupd aceea
mod secundar, in cursul apozitiei dentare.
- inglobali in
. multipli, prezenfi la un dinte, in mai mulli dinli sau
in toli dintii unui individ (ceea u indicd o predispozilie ge-
neticil); la fuziunea mal multor noduli se pot forma con-
glomerate (complexe) calcificate,care sunt destul de variate
rftv,Exse, sfadii de org4fiiaffre fu ca formd. Localizarea este mai frecventd in zona plan-
geului camerei pulpare, in interiorul canalului radicular
FUlpa dnuri rnCIlsf de natrfe urnan,
 ii;{l'l&
'4*a#.tr
devin atAt
sau la aPex. in unele cazuri, in urma cregterii sau fuzionXrii lor rapide, denticulii
de masivi, incAt provoace obtterarea cavitdlii dintelui, lumenului unui canal radicular ac-

cesoriu sau chiar al unui principal.

Conform localizdrii denticulii pot fi imphrlifi ln:
. liberi- clispuqi liber in ;esutul conjunctiv al pulpei, acoperifi de acesta de jur-impreiur
("piatrd libera"');
' ' . ata\sfi de perete (murali) - fixali de peretele interior al camerei pulpare prin unirea cu
dentina/predentina (" piatrd atngatd" ))
. intirstitiati - piactic rrt i d"r,ii.nli atagali de perete sau liberi, inglobafi de cdtre de-
punerile cle dentind secundarX (" pi ntrd tnglob atd" )'
Conform structurii histologice'denticuiii pot fi impdrlili in doud tipuri principale:
. cu organizare superioatd' denticuli reali, gi
. cu organizare inferioard, - denticulifalgi'
Denticilii reali (sau denticuli aileadrafi, denticuti ueitabili, calcificdri pseu'd'odentate)
au o structuri internd bazatd pe matrice clentinard mineralizatd, ce conline
tubulidentinari,
qi sunt mdrginili la periferie de cdtre od.ontoblaste, care provin de la preodontoblaste' acfi-
oculfi. observd, in general, la extremitatea apicald a canalelor
onate de factori inductivi Se
radiculare. Mineralizarea pulpolililor cu cristale de apatit se produce pe unsubstrat
fibrilar'
a cdrui dispozifie, concenirici sau radiard, va plograma structura final5 a denticulilor'
Oenticilll (sau denticuli omogeni) sur,t ir,rtatt ili in pulpd cu mult mai des decAt cei
falEi
reali, gi reprezintd nigte calcificdri, compuse din straturi:
\)'conientrice sauiamelare,cur" ruruite printr-un Proces de mineralizare a fibrodentinei'
formatX de obicei prin depunerea in jurul unor fibre de colagen densificate, a
unor trombuqi
de sAnge sau in jurul unfr debriuricelulare sau vasculare; nu conlin tubuli dentinari; pe
,rrprufilu lor, ocizional, pot fi ataqate celule aplatizate sau fuziforme;
'
2. ra'dinre, inconjurate de fascicule de fibre argirofile'
Aparijia unor denticuli falgi, in model concentric sau liniar, se Poate datora unor zone
,,ur"g1rtui" d.e calcificare distroficd, localizate in special in pulpa.centrald.
P"rezenla denticulilor inlluenleazd negativ utnptu volumului pulpei, 9i
reduce numdrul
de celule itr zona resPectivd.
Disnusi in proiectia ori-ficiului de intrare in canal, denticulul frecvent il ingusteazd 9i-1
.u*.tniura. ir, ,rnoi tratament endodontic localizarea radiculard sau ostiald a unui
"urrrf
denticul impiedicd permeabilizarea 9i ldrgirea canalului respectiv.
Dacd denticulul, prin crepterea ln volum, vine in contact cu un nelv sau cu
un vas San-
deranjanti, care nu poate fi corelatd direct cu prezenla den-
guin, apare o durere^a pulpard
Iiculului, iar diagnosticul pozitiv este pus frecvent prin constatare.

Calcificirile difuze
calcilicirile difize, la fel ca gi denticulii, apar atat tr zona de pulpd coronari, cat qi
radiculard, cu o dispozilie liniari, tn s6nul lesutului coniunctiv sau aderente
la peretele
dentinei. Ele se obseivd in cursul senescenlei pulpare, sau dupx inflamaiii crgnicl
Ele se ob-
Calcificdrile difuze se datoresc precipiterii ctGtal"lot de octofosfat de calciu'
perelii in acest
servd in general, de jur-imprejrrrol lrur"io, sanguine, sau chiar in
acestora.
degenerativ, analog cu
ultim caz formarea acestor calcificdri este considLrat drept un proces
ateroscleroza, gi, aparent, este declangat de microtraumatismele pulpei
dentare.
Depozitele d".rirtul" de hidroxiapatit se pot forma 9i de-a lungul fibrelor de colagen'
irr,lnut" pot fi observali micronoduli rotunzi sau grupuri de cristale aciculare sau
"u"1.tri
bacilare aplatizate.
calcificarile difuze pot apdrea uneori in teaca mielinicd a fibrelor nervoase'
 CEMENTUL
Cemenhil ilentat (lat. Cementum, Substantiaossea) este un
-
dentina rdddcinii dentare.
tesut dur dentar, care invelegte
Originea sa este, in cea mai mare parte, mezenchimald. Studiile recente certificd gi o origine
epiteliald penhu anumite teritorii ale cementului.
Depunerea continud de cement pe parcursul vielii este un proces biologic compensator,
care contribuie la mentinerea stdrii de integritate a paroclonliului de sustiriere.
Are o culoare gdlbuie, mai inchisd decAt la smal1, dar ceva mai deschiia decdt la dentind;
suprafata are un aspect mat, gi nu prezintd luciu ca smaltul.
Grosimea cementului este neuniformd: ea este mai suLtire in regiunea coletului (20 50
mkm) 9i mai groasd in regiunea apexului radicurar (100 * 150 mkJn). -
Limita dintre dentina Si c91ent in dentitia permanentd este netedd, liniard, iar in dintii
temporari poate fi uneori ondulatd.
Aceastd limitd se numegte joncliune cementodentinara'gi conferx un atagament ferm al
cementului de dentind.
Prin intermediul ei este posibilS ancorEuea fibrelor ligamentului parodontal, care atagea-
zd dintele de structurile adiacente.
Cementul gi srnalgul se intAlnesc la nivel cervical, formdnd o limitd de demarcatie dis-
tinctd - joncfiunea amelocementard (smal!-cement), comparatd cu o ,,lamd de cufit,, neiedd.
- Alnlugutea ei poate fi destul de diferitX de la dinte - la d.inte, - la acelagiindivid, gi
chiar.la diferite fele ale aceluiagi dinte. in cazul tn care limita dinhe smal!-gi cement -este
lezat6,, exPunerea dentinei radiculare la nivelul zonei cervicale conduce IJ apariyia
sensi-
biliteFi locale. Dacd se suprapune gi retragerea gingivald, sensibilitatea dentinard cregte
considerabil.
Raportul dintre smal! gi cement la nivelul coletului dentar poate fi de patru tipuri:

. ' Stnalpl gi cementul contacteazd nemijlocit (cap Ia cap),-suprafata dentard iiind netedd.
Acest lucru se lntdlnegte in 30,"/" din cazuri;
' Smalpl cervical este acoperit la colet de cement cu 2 * 3 mm, - situatie ce se lntdl-
neqte cel mai frecven! 1n 60-65% din cazuri, gi determind un aspect neomogen
al zonei
cervicale, ce predispune la organizarea pldcii bacteriene. Aceastd apofizd ceientard
sub
form5-de pinten poate sd fie constituitd din cement afibrilar (rar inthinit Ia orn),sau din ce-
ment fibrilar, celular sau acelular;
. Smalpl se suprapune peste cementul cervical;
- ' h99 smalt gi cement este remarcatd prezenta unei brege nefirsemnate, dentina r{-
mAnAnd descoperitS, ftrrd stratul protector al smaitului sau al cementului, in 5-10%
din
cazuri. Brega respectivd se datoreazd persistenlei in acest teritoriu a unui segment din teaca
Hertwig gi, ca urmare a intercaldrii reziduale de epiteliocite inh.e sacul foiicular gi denti-
nd, - a absentei diferentierii cementoblagtilor. Denudarea dentinei la nivelul coletului gi
contactarea ei cu fanta periodontald este un factor local, care determind hipereste zia zonei
interesate gi vulnerabilitatea ei la acf,unea factorilor cariogeni.
Cementul are o structurd gi o compozitie chimicd ururidtldtoure cu cea a osului macro-
fibrilar, dar, spre deosebire de acest4 nu confine canale Havers gi este complet avascular
qi neinervat. Este cel mai pu;in mineralizat
lesut dur al dintelui. Contine OS% aesubstanle
anorganice, 73% de substanfe organice, gil2%
- apd.
Din componentele anorganice predomind fosfatul fricalcic (50-66%), organizat ftr crista-
_
le de apatit,-sau fosfafi de calciu amorfi, iar din cele organice peste gow {ecolagene.
-
Cementul constX din substanla fundamentalX (impregnatd cu sdruri), care con:tine fibre
colagene gi conjunctive. Aceste fibre au o directie variita: unele merg paralel suprafelei
cementului, iar altele (cele groase) traverseazd grosimea cementului in Jens raclial, ut,ird.r-
se din partea dentinei se cupleazd cu prelungirile periferice ale odontoblagtilor prin
inter-
 ji.l[iDli',e
M;JdF
Sharpey (de
mediul fibrelor radiale Tornes, iar din partea opusd se intercaleazd cu fibrele
fibrelor Sharpey este perpendicu-
colagen extrinseci) din ligamentul periodontal. Dispunerea
prin dePunerea
lard pe fibrele de colagen intrinseci. Procesul lor de mineralizare deruleazd
substantelor anorganice de jur-imprejurul qi printre aceste fibre.
Fibrele Sharpey au primit denumirea de fibre p ene t r ante ale ceme n tulut.
dentare in alveolele
Aga structurd a cementului contribuie la fixarea sigurd a rdddcinilor
proceselor alveolare ale maxilarelor.
Existx diferite variante de clasificare, fapt datorat originii, structurii 9i
funciiilor speciale
ale tipurilor de cement.
Dinpunctdevederemorfologicdeosebim2tipuridelesutcementar:
o ceientul acelular, fibrilar sauprimar, gi
o cementul celular sau secundar.
de atagament al
Caracteristica principali a cementului acelulm este conferirea suportului
adaptiv in caz de migcare sau uzurd a dintelui'
dintelui, pe c6nd i"m"niul celular irtervine
Dupd localizare se descriu:
o cementul radiculsr (care poate fi acelular sau celular, dar oricum cu structurd
lamelard

9i linii de cregtere, conlinAnd 9i fibrile

in matricea sa);
' . cementil coronar (care poate fi acelular sau celular, fibrilar sau afibrilar)'
de cement acelilar esteutilizat convenfional, deoarece irn formarea
oricdrui tip
Termenul
inilial 9i in mod special participa cementiablastele, iar denumirea de "acelular"
se
de cement
nu rdmAn sechestrate
datoreazd faptutul cd celulele menlionate, dupd depunerea matricei.
la acest nivel.
O clasificare modernd identificd cementul, reieqind din:
. momentul formdrii (primar/secundar),
. prezenja sau absenga celulelor in matricea depusd (celular/acelular) gi
-
. irigine'a fibrelor de colagen ale matrica (intrinseci proprii, rezultate prin sinteza ceme!-
toblastelor, extrinseci prooriit, de la nioelul ligamentului parodontal qi consecutitt incorporate)'
-
Conform acestor criterii, pot fi descrise mai multe tipuri de cement:
' cement primar acelular fibrilar intrinsec;
. ceffient primar acelular fibrilar extrinsec;
' cement secundar ulular fibrilar intrinsec;
. ument secundar celular fibrilar mixt;
. cernent acelular afibrilar;
t cernent stratificat intermediar;
. centent stratifrcat mixt.
deaceea se numegte gi
Cementul acelular se formeazd primul in procesul de dezvoltare,
primar.El acoperd cea mai *ar" purle din rdddcind gi coletul dintelui.
Cementul acelular este amplasat pe suprafafa rdddcinilor dentare sub
formi de strat
jonctiunii smal!-cement'
relativ fin (30-230 mkm), avand grori-uu mini;e in regiunea 9i
maximd - la apexul radicular.
raciiculare (tn.urma
Are o structuri lamelard, lamelele fiind orientate paralel suprafefei
trecerii fibrelor de colagen
depunerii semenliale a straturilor),gi striafii transversale, datorate
extrinseci ale ligamentului periodontal'
uniform mine-
Cementul acelular nu co.rgine celule, ci doar multiple fibrile de colagen
ralizate.
mdsurd mai mare' decat
suprafala cementului acelular fibrilar este mineralizatd intr-o
straturile mijlocii ale cementului.
qi
Cementul secundar acoperd treimea apicald a rddacinii regiunea
bifurcaliei rdddcini-
deasupra cementului acelular' dar uneori intrd in
lor Jir,gilo, multiradiculari. Se localizeazd
contact direct cu dentina.
 ffi'
Grosimea stratului de cement celular are o marjd larg{ de
variafie (100-1500 mkm),9i
este maximd la molari. Cementul celular constd din celule
(canentocite gi cementoblaste), gi
substan!tr intercelulard.
Cementocitele (celulele mature ale cementului se afld ,,prinse', in cavitdti speciale
- Iaculle, in mabricea organicd (colagen, substanld .(nty)
funrlamentald) rii-rt"ti"uta de jur-lmpiejurul
lor, care apoi se mineralizeazd.
Acestea sunt nigte celule aplatizate cu organite moderat
dezvoltate gi nucleu relativ
mare. Prelungirile lor multiple (ajung ta 3o) gi ramificate, cu
un diametiu aprox.l ;k;
ating ln lungime 12-15 mkm, gi sunt unite intie ele prin intermediul
unor conexiuni-fante
(nexuntri). Prellngirile sunt incluse ln canalicule sunt
9i orientate pr"pond"r"r,t spre supra-
fafa. ligamentului peri.Ljt'tntal (sursa de alimentari), radiind
au tu plriruria
r celuleil r"pi i" ii
atribuie aspectul de "paianjen,, in microscopia opticd.
- Pe parcursul a 60 d: ]ni cementul se poate mdri ca grosime - de trei ori. pe mdsura
depunerii straturilor noi de cement pe suprafa;a rdddcinii cementocitele,
aflate in straturile
interne, profunde, ale acestu.ia gi deqarte de sursa alimentard,
r"potta schimbdri degene-
rative gradate gi, in consecintd, mor. in urma acestui fapt rdmdn
lacune goale sau .r*!lrt"
cu detritus celular.
$i, dimpotrivd, cu cAt mai aproape se afld cementocitele de suprafala cementului, cu at6t
mai bine igi pdstreazd ele caracteristicile de activitate funclionali gi
asemXnarea cu cemen-
toblastele.
Cementoblastele sunt celule cemento-formative active, care asigurd
depunerea ritmicd
a straturilor noi de cement. La formarea cementului acelular
ele se d"eplas"uld ,pr"
iar Ia formarea cementului celular sunt incorporate in el. "xterioi,
Cementoplastele (sau lacunele peicemeniocitare) sunt nigte loje
ovalar-stelate mici, do-
tate cu canale radiare. Au perelii mult mai mineralizati, decai
cementul circumiacent.
Substanla intercelulard a cementului celular include fibre gi substanld
fundamentall.
Fibrele se impart in:
. ' intrinseci ptoptii, re-zultate prin sinteza cementoblastelor, gi care indicd depunerea
-
incrementald inijiald; sunt dispuse paralel cu direcfia rdddcinii;
' extrinseci provenite de la nivelul Iigamentului parodontal gi consecutiv incorpora-
-
te; sunt orientate perpendicular pe suprafafa rdddcinii.
Coraportul dintre fibrele de ambeie tipuri variazd in marjd largd la
diferite porliuni de
cement.
in suprafata cementului celular se observd un aspect multiform, zonal, care
,
de procesele metabolice:
este cauzat

' zone ut cementogenezd prezentd,la nivelul cdrora se afld cementoblagti activi;

. zone de rEaus;
. zone pe cale de resorbfie.
' Intre celulele zonei cu cementogenezd prezentdqi frontul de mineralizare se afld straful
cel mai extern, mai periferic, al cementului nou format, destul
de sublire (aprox. to mkm1,
care prezintd un lesut nemineralizat, gi care acoperi suprafala
cementului'radicular, de-
limitat de. periodonliu printr-un singur rand de cementoblugii p" .ut"
cle transformare fir
cementocite. Aceastd zond matriceal5 se numegte cementoiil (prin
analogie cu osteoidul yesi-
tulu.i osos) sau precement (prLn analogie cu preclentina). intre cementoblaiti
se afld fascicule
de fibre colagene, aparlinand ligamentului periodontal in curs
de inserlie. Ele trec printre
aceste celule, gi se fixeazd de suprafala rddfcinii, addncindu-se
pulin in cement, capatana
denumirea de fibre Sharpey.
Depunerea ritmicd a noilor straturi de cement radicular la dintii funcfionali
se explicd
prin faptul cd existd aceastd zond matriceald gr, pe mdsurd ce se depune
un nou strat la su-
praf.afd,, se produce mineralizarea celui dedesubt.
 j
4'1U. r,if
,;
qi;I$#s
. zone de repaust mdrginite de celule de tip fibroblastic. Aici peretele cementar il gdsim
aranjat in linie dreaptd gi cementul -omogen ca structurd;
. zone pe cale de-resorbfie,lacunare cementare, prezente in zonele apicale ale suptafgls-
lor radicuiare unor dinli intacji, sunt, aparent, datorate migcdrilor fiziologice, ocluzale, ale
acestor dinji. De r"rot61iu cementard zunt responsabile nigte celule multinucleate de tip
osteoclastic, iar defectele resorbtive fine sunt, de reguld, lichidate prin depunerea succesivX
de straturi noi de cement.
Ca urmare a depunerii permanente, clegi, ca caractet, ciclicd, a cementului limitele din-
tre straturile ,u..usiy formite, se determind ugor pe secliunile histologice' Cementul are o
structurd stratificat lamelard,lamelele fiind destul de late, suprapuse una peste alta, $i deli-
mitate prin linii de cregtere paralele, continui gi ondulate. Numdrul unor asemenea lamele
variazdde la 5-6 spre 20-30 9i mai mult,

MODIFTCARI MORFOLOGICE ALE CEMENTULUI

Remanierile cementare, care reprezintd in sine nigte procese de apozilie (forma,re, depu-
neretn exces a cementului) gi/sau deiesorbfie, se manifestd ca rdspuns la solicitdrile locale de
origine dentarx/ parodoniald sau procese inflamatorii (de ex., parodontitele apicale sau cele
,roiiu marginale),-ce duc la pierderea stabilitd;ii dinteluiln arcada dentard.
Apozi;ia cementarf, poaie tepru"enta un ptoces fiziologic sau poate fi o apozifie reacfio-
nald.
Apozilia fiziologicd (senitd) are loc atata timp, cat dintele este prezent pe arcadd, 9i este
independenta de"vitalitatea pulparX, astfel incdt grosimea cementului cregte Proglesiv ln
urma imbdhinirii omului. Acesl proces nu se manifestd in acelagi ritrn pe toatd suprafa]a
radiculard: este maxim redus la nivelul cervical, 9i creqte spre aPex'
La nivel apical apozilia se realizeazdprin cement celular (ale cdrui linii de cregtere sunt
gi egresia
concentrice cuionturit apical),spre a compensa uzura progresivd a fefelor ocluzale
dintelui, ce insolegte aceastx izurd; ea poate sd difere de la dinte la dinte, chiar la acelagi
individ. La suprafila rdddcinii se remurie o depunere repetatd de cement, peste cel existent,
gi funclia lui normald.
ceea ce asigur-d pdsirarea intactd a aparatului ligamentar periodontal
Uneori se ioate produce o hipercementozd fiziologicH, care poate fi foarte importantd, 9i sd
determine ingustarea spaliului periodontal.
Odatd cu vArsta, r,rprufupu clmentului devine mult mai neregulatd. Numdrul fascicule-
lor de fibre colagene inglobaie scade, iar cementocitele sunt active doar fir shaturile externe'
in zona apicald se remarcd stabil o ingrogare a cementului'
Apozilia cementari reaclionald (sau cementogeneza patologicd) rcprezintd o ingroqare
anormald a cementului 9i apare in urma:
- obturaliilor endodontice, cAnd se produce o mineralizare a orificiului apical 9i o barierd
cicatriceald calcificatd, care obtureazd apexul;
- hipofuncliilor gi egresiunilor dentare care tezultdi
- afecliunifor periaiicale sau parodontale cronice, ca rdspunsla o resorbfie osoasd subi-
acentd, fiina o *odulii"t" de adiptare parodontald la modificdrile patologice ale
zonei pe-
riapicale;
- modificxrilor adaptative ln suprasolicitarea parodonliului de susfinere.
Incliferent de etiologie, hipercementoza poate sd participe la patogenia maladiei paro-
dontale.
Cementul apdrut in cursul apoziliei reaclionale este, de reguld, unul celular, iar hiperce-
mentozd poate ii localizatd (circumscrisd), difuzd sau generalizatd.
Hipercementoza locali se manifestX prin formarea unor noduli globulari 1u g<t-ensii
mai
cementare tn formd de pinteni pe suprafala laterald sau interradiculard a dintelui. Cel
des aceasta are loc in urma fiiarii unor cementiculi, corpuri calcificate sferoide (cu dia-
mentrul 0,1.-0,4 mm), care prezintd fur strucfura lor lamele concentrice, fibrilarg in general
acelulare, gi fibre de ligament periodontal, primar amplasate lntre fibre; apar localizati pe
suprafala cementului sau in structura sA dar gi in interiorul ligamentului parodontaf sau
sunt fuzionati cu lesutul osos alveolar. Ei apar in legdfurd cu o traumd locald, sau cu un
proces de hiperactivitate ectopicd (in afara cementului) a cementoblagtilor, care poate fi ini-
liatd de resturile epiteliale Mallassez din masivul ligamentului parodontal. Cementiculii se
formeazd, prin mineralizarea acestor resturi epiteliale degenerate sau a vaselor trombozate
din ligamentuI parodontal.
Deoarece prezintd similitudini morfologice cu denticulii, cementiculii se clasificd in ll-
beri, atagali (parietali) sau tnglobafi (interstifiali).
Cementiculii pot cregte, fuzionAnd lntre ei gi fixdndu-se de cement. Pe suprafala lor
sunt decelafi cementoblagti, care formeazd straturi noi de cement.
Frecventa cementiculilor cregte cu vArsta.
In arii restdnse de cement hiperplazic, pot apdrea skucturi sferoide inglobate, calcifica-
te, - excementoze, care sunt, in esenld, nigte cementiculi atagati de suprafata cementului gi
ulterior inglobali ir matricea cementard. in cazul agravdrii acestei stiri morbide printr-un
Proces inflamator periapical cronic, se instaleazd o hiperplazie extensivd ,,ln mangetd", cir-
cumscrisi la nivelul apical al riddcinii afectate.
Hipercementoza localizatd se remarcd uneori ln arii, unde pe suprafata dentinei s-au
format "perle" ale smalgului.
" Perlele " de smal! sunt anomalii embriologice, ceue pot fi congenitale sau
ereditare, gi
reprezintd mici depozite de smalt, sau de smal! Oi dentinhl dotate, eventual, fir centru cu
o -i!1 cavitate, umplutd cu pulpd dentard. Ele sunt observate pe suprafata radiculard, in
special la limita amelocementard sau la nivelul zonei de bifurcalie a molariior.
"Perlele " adamantine sunt induse de o disfunctie la nivelui celulelor tecii lui Hertwig,
care igi recapdti potenlialul de a se diferentia ln ameloblaste secretoare de proteine makicei-
le ale smalplui. Pot fi acoperite de cement gi definite tr acest caz drept spiculi cementari.

. Aceste formafiuni perlate de smalg heterotopice sunt acoperite di un cement hiperpla-

zic, care este uneori neregulat, gi poate contine strucfuri sferoide sau ovalare
-resturi
epiteliale calcificate.
-
"Perlele" smaltului sunt, de reguld, aderente la suprafafa radiculard, ln continuitate cu
smalgul corontr (pinteni ai smalfului), sau sunt izolate.
" Perlele " de smal!, localizate pe suprafala radiculard, sunt un factor favorizant pentru
dezvoltarea afecliunile parodontale.
difuzd se caracterizeazd prin depozitarea sporitd pe ?ntreaga suprafafd
-Hipercemmtoza
radicularX, adeseori datoratd unui proces infecpos periapical cronic. in unele iurrrri poui"
favoriza anchiloza dento-osoasd (a rdddcinii cu peretele procesuli alueolar), a cdrei frecventd
cregte odatd cu vdrsta.
Hipercementoza difuzd se intAlnegte de 2,5 ori mai des la dinlii mandibulari, in special
- la premolari gi molari.
Hipercementoza generalizatd reprezfutd o depunere excesivd a cementului, remarcatd
la toatd dantura unui individ. Poate fi ereditard sau indusd de afectiuni sistemice, cum ar
fi, de ex., boala Paget.
Cementul coroflat acoperd smallul coroanelor dentare tn apropierea jonctiunii smal1-
cement. Este intAlnit la om, cAnd dinfii sunt recent erupf, pe arcadd, sau cAnd acegtia rdmdn
inclugi mult timp dupd data normald a erupfiei, sau cAnd dintii individului prezintd amelo-
geneze imperfecte. Aparilia cementului coronar se poate datora qi unei degenerescente pre-
coce a epiteliului redus al organului smaltului, care permite diferenlierea celulelor din sicul
dentar in cementoblaste gi, deci, o cementogenezd coronard direct pe suprafata smaltului.
Cemmticulii impreund cu cementul coronar formeazd cunentul aberunt.
 jJi#.e
s#in$
RESORBTIA CEMENTULUI

Resorbfia cementului Poate fi:

. fiziologicd, produsd in condigii fiziologicein cursul rzalizei (resorbliei radiculare) a
dinliior teiporari, determinate de presiunile create prin cregterea subiacentd a dintelui
permanent, gi .ur" se manifestd prin formarea unor laiune, consecutiv activitdfii celulelor
osteoclazice.
, reaclionald, produsd fir cursul proceselor patologice parodontale sau fin cazul hiper-
prin re-
funcliei ocluzale a dinflor, supugi unor microtraumatisme repetate' se manifesti
sorbfii, care determind o clezoiganizare a inserliei fibrelor ligamentare 9i,
in conseclnld, o
mobilitate dentard.
comPensatorie este
Dacd factorii patogeni dureazd 9i/sau se intensificd, cementogeneza
-suprimatx ln urma ctextii
unor condilii inflamatorii sau infecfioase.
-i" ."r"r zonelor de resorblie pe suprafala radiculard, ele sunt reconstituite
prin
"parifiei care duce'la depunerea unui cement nou. Apar nigte linii de
inducerea cementogenezei,
ale ligamentului
revetsie, gi are loc reinserlia (reataqarea) fasciculelor de fibre conjunctive
parodontal de cementul nou format.
Funcliile principale ale cementului:
. tnchiderea gi protecgia din afard a canaliculelor dentinare;
. face parte air, up-utot de fixare (atagament) al dintelui in alveold - parodonliul de
suslinere;
'. asiSurd adaptarea funclionali la modificbrile determinate de miqcdrile ocluzale ale
dintelui;
. dentare prin
asigurd regenerarea (repararea) in fracturile orizontale ale rdddcinilor
depunerea lui inregiunea apexului radicular;
. asigurd compensarea, prin depunere apozifionali, a pierderii lungimii totale a din-
fenomenului eruptiv
telui, rezultatX ca urmare u pro."rnl ti de uiare'ocluzald (in cadrul
pasiv);
. asiguri permiterea, prin depunere apozifionalS, a erupliei verticale 9i migrdrii meziale;
. asigurd iroiuruu, piir, d"prrn"r" la niveiul foramenului apical, a pulpei dentare afec-
tatei
ligamentului paro-
Iasigurd reglarea, ln asociere cu procesele alveolare, a lungimii
dontal.

PULPA DENTARA
dintr-un lesut con-
Pulpa ilentard (Iat. putpa ttentis) este un organ comPle& constituit
vase sangvine' vase
junctiv moal", lu*, n"*ir1"ializat,prezentAnd viriate structuri celulare,
pulpare, cuprinse toate intr-o sub-
limfatice, fibre nervoar", upurut i"ceptor gi, calcificdri
stanld fundarnentald.
Structurile pulpei indeplinesc irnansamblu funcliite acesteea.(nuf rifia, sensibilitatea' capa-
citatea de rrgrruoi gi apdrire a dinteluietc,), asigurd
activitatea vitali a dintelui'
pulpa cftntard vie, intacte este necesard p"ittn realizarea funclion5rii ei normale'
masticatorie, el' prin in-
b"qi air,t.t" aup"fput poate suporta ,ro ti*p ou."care sarcina
tii.a-ii"iufi"ui, devine fragil 9i cu o duratd de funcfionare mult mai
aupar-t*"u prrtpei
redusd.
formate de cdtre ecto-
Puloa dentard derivd din zona centrald a papilei dentare,
deoarece embriologic ai
i;;p"h" dentarx 9i dentind existi corelalii strAnse,
^";.;5hil. elementele de funclionalitate gi'
structural ele au la bazx acelaqi lesut, fapt care se reflectf,in
ulterior, in interpretarea evenimentelor clinice'
 ffi'
Pulpa este situatd irr centrul dintelui, intr-o cavitate delimitati la exterior
de cdtre denti-
na mineralizatd, de care este separatd printr-o zond dentinogeneticd.
Caz,itatea pulpnrd este divizatd, din punct de vedere anatomic,
in:
. c&rnera pulpard (la nivelul coroanei anatomice, unde se
gXsegte pulpa coronard);
, csnalele radiculare (corespunzdtoare rdddcinii, care gizduiesc
pulpa radiculard)
Pulpa dentard este gi ea, respectiv, divizatd, in doud zone.
Astfel, deosebim pulpa coronard, situatd. in camera pulpard a coroanei dintilor, gi
pulpn
radiqilard, situatd in canalul radicular, ce comunicd cu structurile spatiului periodontal
la nivelul apexului prin orificiul apical. Canalul radicular principal
se termin5 in regiunea
apicald a rddicinii, sub forma unor ramificatii fine
- delta apicald.
Pulpa dentard reproduce intocmai contururile anatornice exterioare ale
dintelui in cazul
dintilor tineri. Cu timpul, datoritd depunerii de dentind secundard, ce predomind
spre baza
camerei pulpare, configuratia acesteia se modificd
O parte din fibre qi vase ale periodonliului pot pdtrunde in pulpa dentard prin
canale
radiculare secundare
De fapt, camera pulpard este integral localizatd in coroana anatomicd
cloar la dintii an-
teriori, in timp ce la dinlii laterali ea este extinsd atAt in coroana anatomici,
cAt gi in trlin-rea
cervicald a rdddcinii. Plafonul camerei pulpare se afld, in dependent5
de vArsta pacientului,
la diferite niveluri fafd de coletul dinteiui.

- .Peretele ocluzal (sau._plaf.onur) prezintd prelungiri angulare (coarne purpare), care se

intind spre cuspizii dintilor laterali gi marginile inci"zale alJ frontalilor.
La dinlii monoradiculari pulpa coronaia trece lin in cea radiculard, iar
- in cei multiracli-
culari intre pulpa coronard gi cea radiculard este o delimitare manifestd.
Denumirea de ,,pulpd coronarx" qi ,,pulpd radiculard" reflectd nu numai
aspectul ana-
tomic delimitator. Aceste doud formatiuni inatomice au deosebiri esenfiale
in iependenld
de pozitie, formd, structurd gi functii.
Pulpa coronardptezintd un
lesut conjunctiv moale, foarte lax, bine vascularizat gi inervat.
- contine celule variate; odontoblastele,
Ea aflate in pulpa coronard, au o form5 prismaticd
sau piriforrnS, gi sunt dispuse ir-r cAteva rAnduri.
Pulpn radiculttrd contine un tesut conjunctiv cu un numdr important
cle fibre colagene, gi
posedd o deusitate mai mare, decdt in coroani. Spre apical fibrele colagene
formeizd la o
treime din dinti fascicule dense. Pulpa racliculard este mai sdrac vascuLrizatd gi
inervatd,
decdt cea coronar5; componenta ei celulard e mai putin variatd, iar
oclontoblasteie, aflate in
ea, sunt cuboidale sau aplatizate, gi sunt dispuse in 1-2 rAnduri.
Stratul interrnediar nu este
exprimat.
. Volumul pulpei depinde de vArstd: la copii pulpa este mai masivl, iar cu vArsta volumul
ei devine mai mic in urma depunerii dentinei secundare gi reducerii volurnului
cavitdti-
ii dentare. Anume vdrsta determind structura histologicd a pulpei. pe mdsura r"*airi"iiii
organismului numdrul de elemente celulare diminueizS, iai numArul rle structuri
fibrilare
sporegte.
Ca structurd morfologicd pulpa este reprezentati cle un tesut conjunctiv
lax, care con-
tine masiv celule, substanfd inteicelulard, uur. ,ung,rine, va'se limfatice, gi
fibre nervoase.
Particularitatea ei constX in faptul, cd, pe lAngd eleminte celulare, pulpa prezintd
o cantitate
importantd de substantd fundamentalh gelatinoasd.
Substanla funclamentald a pulpei, bolat vascul arizath,contine o cantitate
mare de glico-
zaminoglicani, iar in legdturd cu aceasta in ea poate ugor sd apard edemul, care
poateiuce
la compresiunea structurilor pulpare intre peretii duri, rigizi
ii camerei pulpare.
mucopolizaharide cel mai importint rol il joacicele acide
- nesulfatate (acidul
hialutoni.c) 9i sulfatate (keratLtnsulfat, heparansulfnt, con'tlroitin-4-sulfnt,
chonclroitin-6-suf)t, der-
matartsulfat). De la gradul de polimerizare a aiestora depinde caracterul
gelatinos turges-
9i
 ,,##
cenla pulpei, gi, prin urmare, gradul de pdtrundere in ea a substanlelor nutritive gi difuzi-
bilitatea.
O importanjd aparte prezintd substratul - sistemul enzimatic acidttl hialuronic -- hialu-
ronidaza. La sporirea cantitdlii de hialuronidazd. arc loc depolimerizarea substantei funda-
nrentale, fapt ce condilioneazh permeabilitatea inaltd a lesutului conjunctiv pentru micro-
organisme qi toxinele acestora.
Substanfa fundamental5 a pulpei reunegte in ansamblu structuri celulare gi fibroase,
vase sangvine gi limfatice, fibre nervoase, asigurAnd prin aceasta functiile h'oficd gi protec-
tiv5, adicd:
. rdspunde pentru procesele nrctabolice din celule gi fibre;
" acfionertzd asupra fimcliei hormonilor, aitaminelor gi substanlelor bioactiue;
. preoine qi inhihd rdsphndireaprocesuhti infeclios in fesut;
. nsigurd transmiterea substanlelor nutritiae gi a oxigenulti din aasul sanguin spre celuld qi
inuers.
Structurile fibroase ale pulpei dentare sunt asemenea fibrelor conjunctive ale altor orga-
ne gi conlin fibre colagene qi reticulare, imersionate in substanfa fundamentald.
Colagenul constituie 25-30 % din masa uscatd a pulpei dentare umane (ceea ce este net
wperior, dec1t h animale).
Colagenul pulpei dentare se referd la tipurile I 9i III, predominant fiind cel de tip I
p5%/a5%); fibrele de colagen sunt elaborate de fibroblagti, spre deosebire de colagenul
dentinar, care este de origine odontoblasticd. Fibrele de colagen au un invelig mucopoliza-
haridic, care contribuie la realizarea legdturilor interfibrilare.
Pulpa coronard este reprezentatd prin tesut conjunctiv lax dotat cu o retea find de fibre
colagene gi precolagene, cu un numdr mare de elemente celulare variate.
in zonele periferice ale pulpei coronare ele formeaz|o carcasi deasd (mdnuncliuri de fibre
dense), iar in cele centrale - fibrele colagene sunt dispersate mai rar (fihre colagene drfuze).
in pulpa radiculard structurile colagene sunt mai dense, mai groase, orientate longitudi-
nal, preponderent sub formd de fascicule asociate axelor vasculare. In zonele periferice ale
pulpei radiculare predomini fibre argirofile (procolagene), orientate preponderent radiar.
In pulpa dentard tAndrd colagenul pulpar se prezintd sub formd de fibrile singulare,
izolate, repartizate printre celule pulpare. Conlinutul lui in pulpd cu vArsta cre$te, - se ma-
nifestd aceasta prin inmulfirea, organizarea in mSnunchiuri fibrilare gi densificarea fibrelor
de colagen, atribuind pulpei o nuanti albicioasd - a.n. proces defibrotiznre apulpei. Aceeagi
fibrotizare fibrilard colagenicd se poate intahi gi in cursul proceselor patologice.
Fibrele de reticulind, argirofile, fine, sunt formate de colagenul de tip III, qi apar sub formd
de relea prin tot parenchimul pulpar, dar fiind asociate in special perelilor vasculari.
in spagiul Weil (zona subodontoblasticd) se afld fibrele Korff, - nigte fibre asociate de
reticulind, care sunt dispuse la periferia pulpei. Ele au un aspect mai gros qi mai numeros,
un traiect ondulat, iar cAnd trec printre odontoblagti gi ajung in dentind, se transformd in
fibre de colagen.
Fibre elnstice sunt intAlnite doar in perefii vasculari.
Fibrele oxitalanice (preelastice) suni formate din fibrile elementare (1504), asamblate in
fascicule, nu au o orientare strictd, se afl5 rdspdndite in tot lesutul pulpar, fiind mai nume-
roase in zona perifericd a pulpei. Sunt legate de vasele sangvine; unele din ele trec printre
odontoblaste.
Conform datelor existente, nu suferd modificdri in cursul imbitrAnirii.
Fibrele de reticulind gi cele oxitalanice reprezintd, conJorm unor ipoteze, forme de cola-
gen in diferite stadii de maturare.
Principalele elemente celulare ale pulpei sunt odontoblastele, fibroblastele, celulele ne-
diferenliate (stelate, pericite), macrofagele hxe etc.
 Aceste celule sunt localizate neuniform in lesutul pulpar, formAnd ln acelagi timp o
legitate oarecare.
Aspectul dat permite de a evidenlia ln pulpd convenfional trei straturi:
. stratul o dontoblastic,
. stratul subodontoblastic qi
, stratul central.
Fiecare din ele indeplinegte o funcfie fiziologicd specificd, sau reacfioneazd, furtr-un fel
sau altul, la dezvoltarea diferitor procese.
. Stratul odotttoblastic (sauperiferic) este format de un strat compact gi continuu de odon-
toblaste, amplasate in cAteva rAnduri (2-4); numdrul de rfurduri descregte pe mdsura apro-
pierii de orificiul apical al rdddcinii (1-2).
Odontoblastele sunt celule lnalt diferenliate gi specializate, dispuse tn palisadd sau radi-
al, care tapeteazd. periferia pulpei dentare gi aderd intre ele prin structuri desmozomoide.
Fiecare celuld odontoblastictr are doud expansiuni (saz prelungiri)citoplasmatice princi-
pale, unaperifericd (a.n. fibraTomes), care intrd tr tubulul dentinar 9i ajunge pAnd la jonc-
-
liunea amelo-dentinard, unde se divizeazd, in doud ramuri (aspect, cnre ar putea serai drept
explicalie pentru sensibilitatea ei tnaltd), iar cealaltd, centrald (tn numdr de 1,-2), nu iese in afara
pulpei dentare, ci pleacd spre stratul central, formAnd anastomoze cu alte celule pulpare.
Forma gi dimensiunile corpului odontoblasticvariazdin funclie de localizarea coronari
sau radiculard, 9i de gradul de diferentiere, - de la prismatice sau piriforme (de obicei, pulpa
coronar|) - pand h celule cuboidale.
La nivelul "coarnelor" pulpare, odontoblastele sunt dispuse cel mai compac! gi repre-
zintd nigte celule prismatice inalte, cu nuclei oval|bazall Laieral gi cervical fald de "coar-
nele" pulpare, odontoblastele sunt celule cuboidale, cu nuclei rofunzi, centrali. Pe mdsurd
ce tapeteazd pulpa radiculard, spre foramen apical, odontoblastele devin celule aplatizate,
pavimentoase.
Existd o corespondenfd nu doar intre forma celularH gi pozilia odontoblastului, ci gi intre
ea gi gradul de diferenfiere, sau ea gi activitatea funcfionald, metabolicd. Deaceea, cu cAt e
mai mare diferenlierea sau activitatea, cu atdt celula apare mai inaltd. Odontoblastele pris-
matice sunt cele mai diferenliate qi mai active, iar cele turtite sunt cel mai pulin diferenliate
gi inactive, fapt care se reflectd, de ex., in cantitatea de dentinX corespunzdtoare depusd.
La perifsrie odontoblastul este delimitat printr-o membrand plasmaticd cu structurd bi-
conturatd. in citoplasmd se conline un nucleu oblongat, o refea endoplasmaticd bine dez-
voltatd cu un numdr mare de ribozomi gi mitocondrii, ce denotd procese energetice active,
produse ln odontoblaste, gi participarea acestora in sinteza proteinelor. in citoplasmd se
mai gdsesc Ai ribozomi liberi, granulatii lipoide, bule pinocitoase, care probeazd participa-
rea activd a celulei ln procesele de schimb cu mediul intercanalicular. Aceste celule, datoritd
gradului mare de diferenfiere, elaboreazd componentele matricei dentinare.
Odontoblastele pe parcursul intregii vieli produc predentind, ingustAnd camera pulpa-
re.
' Strattil subodontoblastic (sau cambial, intermediar) este dezvoltat doar ln pulpa coronard.
in acest strat existd doud zone: una - externd (zona acelulard Weit), sdiaci,in celule, gi
alta - internd (zona bogatd celulard), cu o celularitate abundentd.
Zona externd conline numeroase prelungiri protoplasmatice ale celulelor, corpurile c5-
rora sunt situate in zona internd.
in dinlii, caracterizaf, printr-o vitezd inaltd de formare a dentinei (la cregterea lor sau la
producerea actiad a dentinei terfiare), aceastd zond devine mai ingusti sau dispare ln intregime
ca unnare a umplerii cu celule, care migreazd tr ea din zona internd (celularx).
Inzona externd, subiacentd stratului de odontoblaste, se afltr un plex de fibre nervoase
amielinice (plexul Raschkffi,"un numdr redus de capilare vasculare, care sunt lnconjurate
 ,lr;Ellli&
$itlidli*$

de fibre conjunctive de naturd colagenicd gi de reticulind, gi sunt imersionate in substanla

fundamentald.
Fibrele de colagen ir:r'nrajoritatea cazurilor sunt orientate de la stratul odontoblastic -
spre miezul pulpei. Fibrele nervoase gi vasele sanguine se ramificd gi pdtrund in stratul
odontoblastic:
Aceastd.zond este mai pulin evidenti in pulpa radiculard, 9i mai pronunlatd -ln pulpa
coronarX.
Zona internd (bogatd celulard, intermediard, sau subodontohlasticd), co$tne celule preodon-
toblastesaupulpocite,slabdiferenliate- stelatesaufusiforme,delacorpulcdroraderivdmulti-
ple prelungiri protoplasmatice, care se intercaleazX strAns intre ele. Celulele sunt subiacente
ionei acelulare Weil, sau nemijlocit sub odontoblaste, contactAnd cu acestea prin corpul sdu
alungit gi prelungirile protoplasmatice, gi pdtrunz6nd in spaliile interodontoblastice.
nupa i.n.lcBor4Ha 119451, celulele ectomezenchimale stelate sunt nigte preodontoblaste
care, trecdnd prin stadiul fibroblastului, se transformd in odontoblaste ,,secundare". Deace-
ea ele se numesc elemente cantbiqle nle pulpei.
Stratul intermediar confine, pe lAngd celule stelate, un numdt mare de fibroblaste nature,
histiocite (macrofage fke), o relea de capilare sanguine gi fibre nervoase mielinice 9i amieline.
. Stratal central (sau niezul pulpei) reprezintd masa cea mai internd a pulpei, fiind de-
numit gi regiunea pulpei centrale. Este constituit din lesut fibros lax, care conline variate ele-
mente celulare: fibroblaste, fibrocite, macrofage, limfocite, mastocite, plasmocite, histiocite,
monocite, polimorfonucleare etc.
La acest nivel, se gXsesc vasele sangvine 9i limfatice mari, precum gi trunchiurile de fibre
nervoase ale pulpei dentare. Nervii urmeazd un traiect asociat vaselor sanguine.
Celulele pulpare deriv6 din celulele papilei mezenchimatoase.
Reiegind din structura lor morfologicd gi activitatea metabolicd a celulelor pulpare, pu-
tem distinge ln pulpd patru grupe celularc:
. celulele " de b,azd" ale lesutului pulpar, analoage celulelor din alte fesuturi conjunctive,
- fibroblastele gi
ffuroci tele;
.
celulele dentinogenetice, inalt specializate, implicate ln procesele de elaborare ale denti-
-
nei, odontoblnstele;
. celulele " de releu" , situate tr regiunea subodontoblastic6, celulele rotunde ale lui Weil
-
sau cehilele lui Hohl;
. celulele de apdrare, implicate in procesele de apdrare antiinfeclioasS, sau antiinflamato-
-
rie, macrofage, nnstocite, plasmocite, Iimfocite, Ieucocite.
Fibrobtasteti sunt cele mai numeroase celule pulpare. Ele sunt fuziforme sau stelate,
avAnd dimensiuni de la 9 pdnX la L5 pm cu nigte prelungiri citoplasmatice lungi (20 pm).
Nucleul este central, de formd ovalard, cu un contur regulat, conpnAnd granule de cromati-
nd, iar protoplasma bazoftld.Fibroblastele conlinnumeroase organite celulare, implicate
-
in sinteza pioteicd: RER, complex Golgi, mitocondrii, dar gi ribozomi liberi, microtubuli,
microfilamente efc. Fibroblastele sunt dotate cu multe prelungiri citoplasmatice, prin care
se interconecteazd cu fibroblastele adiacente (formdnd sinciliul furos), sau, uneori, chiar cu
odontoblastele, prin joncliuni gap.
Aceste celule produc substanlX fundamentald gi colagen, contribuind permanent la sin-
teza matricei pulpare. Prin formarea de capsuld fibroasX, care limiteazd focarul de inflama-
!ie, fibroblastul are rol in procesele de vindecare a
leziunilor pulpare inflamatorii (pulpita).
Celula Hohl, sau celula rotundi Weil, este urta " de releu" , intermediard intre fibroblast
gi oclontoblast, fiind localizatd in zona bogat celulard. Participd atdt la producerea colagenu-
iui gi a substanlei fundamentale pulpare,-cat gi la activitatea enzimaticd. in stdri morbide,ln
cazul lezdrii stratului de odontobla gli, ulula de releu participd la elaborarea matricei minera-
lizabile. Aceastd dentina reaclionald este o fibrodentind atubulard, in care g6sim inglobate
gi unele vase capilare. Ulterior se observd formarea unei dentine tubulare neregulate, ceea
ce denot5, cd mineraliza.rea s-a produs ln jurul prelungirilor celulare, fiind asociatd unei
diferentieri celulare secundare a celulelor de releu in celule de tip odontoblastic. Constatdm
acest lucru, deoarece celulele de releu nu posedd funclia de formare a ducturilor dentinare,
care addpostesc prelungirile Tomes.
C-elulele ile apdrare sunt celule de tip histiocitar, care se impart in doua grupe prin-
cipale - histiocite gi macrofage, gi se gdsesc in pulpd in cursul reactiilor antiinlTamatorll gi
antiinfeclioase. Sunt celule mobile, care reprezintd aspecte functionale diferite ale aceleiaii
celule gi,-tndependenfd de condifiile metabolismului pulpar, poate sd preclomine printr-un
tip sau altul.
Histiocitele sunt celule pufin diferenfiate, de talie mic5, alungite, cu expansiuni citoplas-
matice. Cgnjin un nucleu mare gi organite intracitoplasmatice. Acestea sunt "resting-iran-
dering cells" din clasificalia lui Maximov gi Bloom (O+21, care pot deveni active, cxiatana
proprietdfile de a se deplasa gi de a fagocita, cdpdtAnd astfel denumirea de macrofagi.
Pe lAngd aceasta, la producerea inflamaliei,
fibrcblastele, celulele endotetiile-sau ail-
uentifiale, care fac parte din sistemul reticuloend otelial (sisternul macrofagilor) cu rol protec-
tor, pot sd se transforme in histiocite gi fibroblaste.
Macrofagele sunt celule voluminoase, polimorfq foarte mobile. Acestea sunt "amiboid
wandering cells" din clasificalia lui Maximov. Au un rol de a fagocita microorganismele gi
substanlele patogene (resturile tisulare sau particulele strdine), pdirunse in pulpl Ele au un
nucleu hipercromatic Ai o membrand celulard subtire, ondulatd, care prerintd numeroase
repliuri gi igi modificd forma in mod continuu. Citoplasma conline numeroase vacuole pli-
ne cu diverse structurii uneori sunt prezente spalii mai clare sau granule mici, - rezultai al
procesului de fagocitozd.
Plasmocitele sunt celule ovalare sau rotunde, cu dimensiuni de la 10 pdnd la 25 pm, care
au un nucleu rotund, mare, situat excentric. Cromatina nucleului este sub formd de grdmezi
mari, atagate la membrana intemA nucleard gi apare la microscopia opticd dispusd Jn spipe
de roatd" sau,,in cadran de ceasornic". Plasmocitele derivd (se diferen;iazd) din linrfocite in
caz de fenomene inflamatorii sau infectioase pulpare. Ele participd la procesele de apdrare
prin sinteza de anticorpi qi globuline.
Mastocitele sunt celule ovalare sau rotunde, ugor mobile, cu numeroase granule neutro-
file 9i bazofile mari in citoplasmd. in aceste granole sb'confine heparind gi histamind. Ele se
diferenliazd din celulele mezenchimale fir conditii patologice
lstdri in\tnmatorii, alergice sau
hemoragice). Celulele sunt implicate ir procesele de hbrinolizd gi au funcfia de protectie,
Printre celulele cu funclie de apdrare, intahite in fesutul pulpar, se gdseic Ai pericite-
Ie (sau celulele Rouget), - celule ovalare, cu origine in celuleG mezenchimale nediferen-
fiate, care sunt situate ln dedublXri ale membranei bazale, ce tnconjurd parfial capilarele,
formdnd o teacd incompletd. Organitele intra-celulare sunt bine delvoltut".'in citoplasmd
lor se observd numeroase incluziuni fibrilare, care au o orientare preferenliald gi zone de
emergenld, considerate a fi locuri de ancorare pentru fibrele contractile asociate vaselor
sanguine. Aparent, funclia principald a pe-
ricitelor este de a interveni, prin proprietdli
contractile, pentru a reduce diametrul lume-
nului capilar.
Inercafia perefilor arteriolari pulpari tn
porfiunea coronard (tn apropierea stratului
odontoblas tic). A - strat o dontoblastic; B - ne ra ;
C - oezicule cu mediatori; D - Iumen aascular;
E - eritrocite. Coloralie nitrat de argint. Foto x
900. /dupd Gh.Nicolau/
 i,i5t,i*
,r++*#
Pulpa se caracterizeazd printr-o rejea vasculard foarte
dezvoltath gi inervafie bogatd,

Vascularizafia sangvinl a pulpei dentare. Particula-

ritatea vaselor sangvine ale pulpei este grosimea relativ
micd a perejilor acestora comparativ cu lumenul. La ori-
ficiul apical gi in sistemul numeroaselor canale accesorii
ale rddiicinii dentare intrd 2-3 arteriole cu un diametru de
aproximativ 50-150 mkm.
Astfel, in cavitatea dintelui intrd vase accesorii din pe-
riodonfiu, in ocolirea vaselor mari, care pdtrund prin orifi-
ciul apical al rdddcinii dentare.
in canalul radicular arteriolele dau nagtere la ramuri
laterale spre stratul de odontoblaste, iar diametrul lor se
reduce spre coronar, gi, ajungAnd la ostiumul pulpei co-
ronare/ se despart in arteriole gi formeazd o relea capilard
deasd. lnercafia pulpei coronare gi
SAngele ajunge din plexul capilar pulpar, prin interme - tadiculare (in regiunea ceraica-
diul poitcapilarelor, in venule. De reguld, venulele sunt ld), cu fascicule nervoase, a unui
dispuse ln pulpd central, pe cdnd arteriolele ocupd o pozilie incisio central superior perma-
mai perifericd. Adeseori in pulpe poate fi remariatd triada, nent' Coloralie Schiff. Foto x 36.
formatX din arteriold, venuld gi neiv, in regiunea orificiului /dupd Gh.Nicolau/
apical diametrul venelor e mai mic decAt in coroand.

Inervafia pulpei dentare. in orificiul apical al rdddci-

nii dentare pdtrund lmpreund cu vasele sanguine fascicu-
le groase de fibre nervoase/ care conlin de la cdteva sute
(200-700) pAnd la cdteva mii (1000-2000) de fibre mieli-
nice gi amielinicX, gi au o dubld origine: senzitivd gi vege-
tativd.
in componenla fasciculului nervos gdsim fibre senziti- Rep arti z ar e a f as ci culelo r n er-
ve mielinice gi amielinicd, aparfinAnd ramurilor maxilard gi aoase in cornuri pulpare a d.36
mandibulard ale nervului trigemen, care intrd prin orificiul permanent. Coloralie S chiff .

apical al r[ddcinii dentare. Eoto x 24. /dupd Gh.Nicolau/

La tnceputul canalului radicular fasciculul nervos
aproape ch nici nu este ramificat, iar ln continuare el slo-
boade ramuri (fileie) mai fine gi fibre nervoase aparte, care
pornesc in diferite direcfii spre periferia pulpei, ramifica-
liile terminale form6nd aici plexul subodontoblastic Rashkou.
Acest plex are un numSr mare de terminalii nervoase
libere, gi este maxim exprimat in regiunea "coarnelor" pul-
pare. O parte considerabild a fibrelor nervoase din stratul
central al pulpei se lndreaptd prin stratul de odontoblaste
spre predentind gi dentind, Rep arti z ar e a t erminafiunilor
Deasupra stratului de odontoblaste, la limita pulpei gi nelToase tn stratul odontoblas-
dentinei o parte din fibre nervoase formeaz[ plexul neruos tic Ia premolarul II inferior.
supraodontoblastic, al cdrui fibre se ramificd ln sustanfa fun- A - strat odontoblastic; B - termi-
damentald a predentinei. n aliuni nert) o ase senzitia e.
Sunt descrigi diferili receptori localizali lnpulpd: tufe, Colorafie nitrat de argint.
smocuri efc. Prin prelungirile dentinare ale odontoblastelor Foto x 900. /dupd Gh.Nicolau/
 Terminalhnri neruoase tn stratului odontoblas-
tic a unui incisia central superior permanent.
A - terminaliuni neruoase; B - odontoblaste. Colora-
lie nitrat de argint. Foto x 900. /dupd Gh.Nicolau/
fibrele nervoase pot pdkunde aproximativ la
adAncimea deL/3 din grosimea dentinei.
Astfel, pulpa are o inervatie senzitivd
foarte abundentd, ceea ce permite receptarea
senzaliilor nu doar din pulp5, ci gi de la !esu-
turile dure dentare.

Vascularizatia limfatici a pulpei dentare. Vaselelimfatice alepulpei dentare,,datoritd pre-

zenlei limfocitelor din ganglionii limfatici, au un rol important in reacjiile antiinflamatorii
9i antiinfeclioase.
Vasele limfatice capilare ale pulpei debuteazd in regiunea coronard a F,ulpe[ in zona
subodontoblasticd, sub formd de structuri sacciforme mici, cu diametrul 15-50 mkm, am-
plasate in straturile pulpare periferic Ai intermediar. Se caracterizeazd,prin pereli subliri gi
lumen ondulat, tapetare endoteliald find, fante intercelulare largS (mai mari de l mkm) gi ab-
senta membranei bazale pe un parcurs important. Au o orientare ulterioard spre regiunea
radicularX, unde converg (conflueazd) ln unu-doud vase limfatice mari (de calibrul uenelor,
dotate cu oalaule, ce au rolul de a tmpiedica refluxul limfei), care pdrdsesc pulpa dentard prin
aceeagi cale, a foramenului apical
in zona periapicaiS" existi anastomoze lntre limfaticele pulpare gi cele parodontale.
Drenajul limfei de la pulpd se face cdtre ganglionii limfatici submaxilari gi submentoni-
eri, apoi cdtre ganglionii cervicali.

FUNCTIILE DE BAZA ALE PULPEI DENTARE

Pulpa dentard este organul central al dintelui, care indeplinegte un gir de f'r.rnctii im-
portante, fiind integratd (conform opiniei a mai rnultar cercetd.toi), aldturi de dentind, intr-un
ansarnblu numit complex pulpo-dentinat:
.
funclia formatittd
.
funcfia nutritiad
.
funclia protectiad
.
funcfra defensiad
.
funclia reparatiad
.
funclia inductiad
.
funclia senzitiad
1. funclia t'ormatiad (plasticd)
-
participd la formarea dentinei, in cursul procesului de
dentinogenezd.
Aceastd funcfie este asiguratd nemijlocit de elementele celulare inalt diferenliate ale
pulpei odontoblastele. Rezervele de odontoblaste se completeazd permanent din contul
-
diferenlierii celulelor stratului subodontoblastic.
Funclia formatiad a pulpei se manifestd cel mai activ gi evident in perioada de formare
a dintelui gi continud dupd eruptia lui. Pe parcursul vielii odontoblastele igi pdstreazd ca-
pacitatea de a forma dentina gi dupd maturizarea dintelui, prin sinteza gi mineralizarea
dentinei.
in cazurile de: a) forle ocluzale sau b) modifudri patologice in lesutuile dure dentare, cum
ar h, de ex., caria dentard, pulpa rdspunde la acestea prin formarea dentinei secundare: a)
fiziologice (regulate\, saub) patologice (neregulate, de rEarafie; terfiare).
 riiE6,llk
ir&ji,3ff'

Dentinogeneza continud atAt timp, cAt celulele pufin diferengiate ale pulpei sunt capabi-
le de diferenliere in odontoblaste.
2. funcfia'nutritiad (troficd): troficitatea dentinei este asiguratd prin refele bogate, bine
dezvoltate, de vase sangvine gi limfatice, precum gi prin substanla fundamentald. Prin in-
termediul acestora se realizeazd aportul de substanle nuhitive gi apd cdtre elementele celu-
lare ale lesutul pulpar, dar gi evacuarea produselor metabolice.
Se pare cA piin intermediul fibrei Tomes transudatul pulpar intervine cu transportul de
molecule spre dentind.
gi, fiind private de_vase sang-
lesuturlle dure dentare (dentina,cementul) sunlavasculare
vine, nutrifia lor se realizeazdprtnplexul capilar subodontoblastic ai capilarele, care pd-
trund pAnd in imediata apropiere a odontoblastelor'
naiyiat dentina gi cementul sunt alimentate cu sdnge prin sistemul vascular periodontal.
Troficiiatea smalfului, degi in micd parte, deasemenea se produce prin prelungirile odonto-
blastice, predominant fiind realizatd prin contactul direct al smalplui cu lichidul bucal'
3. fuiclia protectiad (de protecfie) este asiguratd prin: funclia senzitiad; funclia de barierd;
funclia rEaratiad.
' Func;ia senzitiud se face posibild ln urma prezenfei ln pulpd a unui numdr important de
terminalii nervoase, care realizeazd inervalia pulpei dentare gi care, parlial,-pot penetra
dentina. Fibrele nervoase, stimulate in anumite condilii, participd direct la reglarea circula-
rcgleazd secrefa divergilor
liei sangvine la nivel pulpar, asigurd o sensibilitate nociceptivd,
tt"ntoni"diutori 9i influenleazd asupra dezvoltdrii inflamaliei. Receptarea stimulilor dolo-
igeni (cdtdurd, rece, presiune, substanle chimice), produce durere. Deaceea unii autori includ
aceastd funclie ln una mai generald - funclia protectiad.
Ftmclia iebarierdeste constatatd ln caz de acliune a factorilor patogeni in pulpd, cdnd se
activizeazt. celulele sistemului reticuloendotelial. Histiocitele se transformd, fur caz de pro-
cese patologice pulpare, ln macrofagocite mobile gi executd funclia de fagocitozd' la fel
gi ptismocitile ale pulpei dentare se manifestd protectiv, elabor6nd anticorpi. Granulocitele
neutrollleasigurd fun4ia de fagocitozd gi digestie intracelulard. Fibroblastele participd la for-
marea capsulei fibroase din jurul unui focar patologic, produs ln pulpd.
Funclia protectiztd se mani-festb deasemenea gi prin funclia rrparatiud, care constd in pro-
ducerea gi depunerea de cdtre pulpd a dentinei secunclare gi terpare, ca rdspuns la o agresi-
une fizicd sau chimicd, - de cAte ori este necesar.
Sub acliunea factorilor inductori de proces carios, pe lAngd formarea dentinei terliare, se
observd pro."r" de restructurare tr dentina adiacentd fundului cavitdlii carioase. Ele sunt
lnsofite de aportul activ de sdruri minerale prin fibrele Tomes in canaliculele dentinare. Ca
urmare se pioduce obliterarea, adicd lnchiderea totald a lumenului unor gruPuri de tubuli
dentinari. Este aga-numita dentind scleroticd (transparentd, translucidd), caracterizat printr-un
grad inalt de duritate.
Depunerea sporitd de sdruri de calciu ln cazul procesului carios sau abrazierii sporite a
dinpilor poate fiionsideratd drept reaclia dintelui la acfiunea unor divergi agenli nocivi ln
lncercarea de a proteja pulpa de irita,tie sau pdtrunderea in ea a infecliei.
4. funclia defmsiad (de apdrare) se manifestd la acliunea unor oarecare stimuli iritativi prin
intervenlia celulelor defensive ale pulpei dentare gi prin desfdgurarea reacfiile imune. Re-
acfia pulpei dentare prezintd senrne clasice de inflamalie dilatareaaaselor sanguine, uegterea
permiaailitdgii aasculire, edemul, migrarea transaasculard a leucocitelor. Exsudatul apdrut duce
ia sporirea presiunii efectuate asupra terminaliilor nervoase, fapt care se manifestd, fi:r final,
' senzalia de durere.
prin
S.funcliainductiadseexercitdinperioada de dezvoltare a dintelui, cAnd lesutul mezenchi-
mal, care va forma papila dentard, aclioneaztr inductiv asuPra diferenfierii epiteliului oral
in lamina dentari gi, mai apoi, in formarea organului adamantin.
 Senescenfa smalfului.
Modificirile de vdrstd aie sma$ulri s9 impun cel mai evident prin abrazia lui la suprafe,tele
ocluzale gi in punctele de contact ale dinflor vecini ln timpul masticafei. Aceastd abrazie * *""i-
festi prin reducerea mdrimii verticale a Joroanei gi aplutirarea suprafelelor de contact.
PAnd Ia 9i imediat dupd emppa dentarb, suprafaga smal;ului .oryti* t"r-i*1iile de prisme
ada-
qnntine gi de perikimata, care ulterior incep sd se erodeze, gi la v6rsta de 2040 ani se pdstreazd
doar partial. La persoanele in etate ele dispar practic in totalitate.
Cu vArsta scade permeabilitatea smalluiui iEeaua ei cristalini devine mai deasd, iar micro-
spaliile intercristaline devin mai mici.
Conginutul de apl, aflabpreponderent intre cristalq scade.
La imbdtrAnirea smalfului cregte concenhafla de calcin, fosfor, zinc fluor.
ai
Senescenta pulpari
Este un proces biologic in cursul cdruia pulpar suferd remaileri(modificdri) oa-
lesutul
tecare - atAt in raport cu vdrsta, cAt gi fiind conditionate de acfiunea factorilor endo- gi
exogeni.
Pe de o parte, aceastd imbekenire se manifestd prin diminuarea progresivd a volumului pul-
par (ca urntare a apoziliei de dentind secundard, cc reduce lmt, dar contiiutt, dimmsiunile amerei
pulpare gi a cnnalelor radiculare).
Pe de altdparte, ln urma firgustdrii pe parcursul anilor a canalului raclicular gi compactdrii
pachetului neuro-vascular, peretele vascular devine hiperplazic distrofic, .u"u d"t"r-
Ai
mind o ingustare a lumenului vascular. in consecinfd, apurno*eroureproceseinvolutive "u
sau
degenerescente in diferite elemente sbuchrale ale parenchimului putpar. Existii o variabilitate
deshrl de mare a proceselor de senescenti de la persoani la persoanX.
Aceste modificdri determind o rezistentd mai crescutd la factorii agresivi din mediu. To-
I
tugi, inaintarea in vdrstd scade capacitateJ de reparare a pulpei.
Reducerea dimensiunilor pulpei dentare este cea mii widentd transformare a pulpei
dentare observatd dupd finalizarea formdrii dintelui gi odatd cu inaintarea ln vArstd. Eite
datoratd procesului de depunere continud a dentinei secundare gi periodicd - a celei terfia-
te, chiar dacd rata de depunere este mult incetinitd, gi constd in scdderea volumului camerei
pulpare gi a canalului radicular. Deaceea, la o vArstd inaintatd pulpa dentard ocupd un vo-
lum cu mult mai mic, decAt in tinerete.
- Uneori, o depozitare inegalA de dentind secundard gi terfiarX la nivelul camerei pulpare
determind o reducere asimetricd in mdrirne gi consecutiv o modificare a formei camerei
pulpare comparativ cu cea initiald, fiind remarcatd, ln particular, diminuarea coamelor pul-
pare.
Frecvent modificArile menfionate,au o importan!5 clinicd: prepararea profundd a den-
tinei in regiunea coarnelor pulpare este mai pufin periculoase li persoane in etate decAt
la cele tinere. Medicul stomatolog poate avea de fuicd .,,t ,"p".u."u anevoiasd a canalelor
radiculare, i:r urma depunerii excesive de dentind pe plafonul gi plangeul camerei pulpare
la un pacient ajuns la o vArstd inaintatd.
La unele persoane ilr etate, stomatologul poate intdmpfura, in cadrul tratamentului en-
dodontic, dificultdfi mari in legdturd cu obliterarea totald a camerei pulpare gi a canalelor
radiculare.
Schimbdrile din spatiul pulpar, denumite clinic retragere pulpard, sunt identificabile
radiologic Ai au un rol important in stabilirea formei de preparaie a cavitXfii, tr anumite
proceduri de restaurare.

Modificarea populafiei celulare a pulpei dentare.

Se considerd in generaf cd metabolismul celular scade, gi cd num5rul de celule descregte in mod
progresiv odatii cu vArsta tr toate staturile pulpei (pAnd la 50 % de la nivelul inilial); in stratul
 "rgr.'i#

periferic oclontoblastele se bansformd din prismatice in cuboide iar in[lfimea lor se micgoreazd de
douXori.
inpulpa bdtrAnd, odontoblastele scad numeric ai prezintd semne de involulie 9i degeneres-
.ut4e, iuri au ca rezulta t apoziliaunei clentine neregulate gi atubulare, - fib'rodentina,
datori-
td activitdlii celulelor de reieu.
pulpa dentard intr-un dinte intact adesea suporta, pe misura imbdtranirii, nigte modifi-
cdri fiziologice, legate de distrofia reticulard'
ln odonioblastele, supuse senescenlei, scad ca dimensiune gi numdr organitele intacitoplasma-
tice, care participd la procesele de sintezx, precum 9i granulele seqetorii
Frecvent lipseqte aparah-rl
Cist"mele ergostoplasmice sunt pu;in dilatate, iar mitocondriile sunt tn numdr redus'
Coigi.
btoplasrrru odolntobfistelor devine-vacuolar5" -apr vacuole rotunde sau ovale' Conco-
mitent cu aceasta cregte numdrul de vacuole autofagice. se observi citoliza odontoblastelor.
Bordura plisatd devine neregulatd. Spaliile intercelulare devin mai mari. Colorarea histochimicd
redusX indicd un declin al activitdlii celulare.
$i numirul fibroblastelor descregte, avdnd
tendinfa de a se regrupa in zonele marginale ale-pul-
iar cea fago-
pei, acestea fiind inlocuite prin fibrocite. Activitatea de sintezd a fibroblastelor scade,
citard - sporegte.
fasci-
Fibrele dL colagen cresc ir mod progresiv ca numdr, densitate gi grosime, formAnd
cule, regpupate de-i lungul gi in jurui aielor vasculare, ceea ce duce la ftbtozarea lesutului
prrtpur."in p,rlpa clentaid li petsoatr" in etate conlinutul de fibrg -col-agene e de trei ori mai
mare, decai la cei tineri. Colagenuf produs de fibroblaste la imbdtrdnirea pulpei,
se carac-

terizeazd,prin compozilia chimicd modificatd 9i solubilitatea redusd.

Densitatea vasculard are tendinta sd scadil de reguli este vizatii cea microcirculatorie,
in special
leziwf de aterosclerozd' Uneori depozite
elementele plexului subodontobhslc. Vasele pot prezenta
- -1r, invadeazd pere,tii vasculari
calcare
p,rtpo b5hand structurile aparatului nervos al dintelui sunt supuse unor schimbdri
,"gr"riu", degenerative; fibrele u*i"lit i.u devin neregulate 9i mai pulin a!lnd.1nte, are loc
cte-mielinizarea qi moartea celor mielinice; sau fibrele pot fi supuse mineralizdrii.
scade expresia unui gir de neuropeptide, in special a PIGC (peptidei' Iegate de gena yalci-.
-Pesirbstanlei
toninicd) 9i R. Prin aceasti se explicd parlial reducerea senescentd a sensibilitdlii
pulpare. de alti parte, schimbdrile inervaliei a pulpei in leglturd cu vArsta se rdsfrAng
asupra regldrii debitului sangvin pulpar.
sau
i-f.tuo.i, in pulpa dentard-se poate observa metaplazia celulard, apdrAnd,osteoblagti
cementoblagti, ce-vor determini depunerile de sdruri minerale, care vor duce
la aparifia
calcificdrilor gi peki-ficatelor pulpare, denticulilor in pulpa dentar6' Un alt factor, care
in-
duce formarea ialcific;rilor, este dezorganizarea substanjei fundamentale 9i a structurilor
fibrilare.
pulpa ctinflor bdtreni are o activitate metabolicd. lentX, un poterfial de apbrare si o putere de
reparare redusd. Aceastd pierdere par,tiald a activitali pulparg ya te|.f s5 fie
luatd in considerafe
in cursul tratamenhrlui dentar gi romU o mai mare p*Amp itt ttabilirea prognosticului vital al
dinplor.
den-
boate exista o pulpd clentare "imbAhenitii prematul', grafie leziunilor $i/sau restaurSrilor
tarcirtinse.
I)rez,enfa unor leziuni carioase cu sau a unor parodontale, a proceselor deabra-
evolulii lente,
poate provoca o exacerbare a procesului
ziune sau bruxism, obturaliilor importante -de {e1ti
nogenezd, fiind formata dentina secundaix nerigulatd (de reparalie). Apareo"irnbdtrAnile"
tisulare
refuionald,areesterczultatulunui stes indus cle cXte reacrda inflamatorie, iarregresiunile
sau atofice la nivelul pulpei dinflor respectir.i sunt analoage celor observate ln cursul senescenlei

fiziologice: microscopic fiind ointp oarttoUt*telor, ffurma cvronard, ulcifbdrile nuegulate Ia ni-
"o*tutute
wh il dnlelor r adiculnre, iar mauoxopic -diminunrea wlumului pulp nr.
 Tabelul l. Modificlrile de structurii ale pulpei dentare in cursul imbitrinirii
Volumulpulpar J + Datoritd apozipei de dentinX secun-
dari
Activitatea celulari I + Sinteza odontoblagtilor scade; predomini fibro
citele cu activitate metabolicd scdzutd
Numirul de celule SI +
Odontoblagti Numdr !l + Potenflal reparator al pulpei
Activitate t
FibroblaEti:+ fi- Numdr $ + Metabolismul pulpar scade
brocite Activitate J
Fibrele Grosime 7 Fascicule de colagenmai numeroase gi mai groa-
Densitate 2l se, in special injurul axelor vasculare. Degene,
rescenp fibroasd
Vascularizafa t + Vitalitatea 9i potenlialul de apdrare scade
h*afi" Densitate J + Degenerescenfd, mineralzarea sau moartea fi-
Activitate J brelor nervoase
Calcificiri pulpare t + Nudrul gi volumul denticulilor cregte calcifi-
cdrile difuze sunt mai abundente

HISTOFIZIOLOGIA TESUTURILOR DURE DENTARE

Fiziologia studiazd activitatea vitald a unui organism tntreg sau a unor pXrti ale
.
(sisteme,
acestuia
!fg]ne,-!esuturi, celule), lin6nd cont detecanismei'e gi legitdfile la interacyiunea
lor cu mediul ambiant.
Activitatea vitald a lesuturilor dure dentare lncepe cu dezvoltarea lor, in procesul
de
formare a-smalplui se modificd structura lui comptnenta chimicd.
9i
Primele etape de mineralizare se produc concomitent cu formarea matricei
proteice.
In smallul matur substantele organice se afld sub formd de retea fibrilard ,rrb*i.ros.o-
picd, care se folosegte penku construirea cristalelor.
Dupd finalizarea formdrii tesutului gi calcifierea acestuia, care se produce tncd inainte
de
eruplia dintelui, smallul pierde capacitatea de a cregte.
..-.Diferite
hipoplazii adamantine, apdrute fur perioada de formare a smallului, nu se mo-
dificd pe parcursul intregii viefi
Poate fi restabilit(in codifii oarecare) confinutul de substanle anorganice (a.n.
,.
lizarea smalfului).In dentind este posibild lichidarea defectelor ei
reminera-
prin .itr,pl"t"u acestora cu
dentind secundard, formatd de pulpa.

SENSIBITITATEA DENTINEI $I PUTPEI

Smallul nu are un aparat receptor propriu.
In cazul dentinei gi pulpei se contureaid o altd situa,tie.
. Excitanfii, variafi ca naturd (termici, mecanici, chimici, electrici), care acfioneazd asupra
dentinei, provoacd senzafii de durere.
Este important de a lua in considerafie:
' interdependenta morfofunclionald, existentd intre pulpa dentard gi dentind, gl
. ' inervafia complexului dentino-pulpar, inclusiv prer"ttiu terminaiiilor nervoase tn aso-
ciere cu prelungirile odontoblastice, in interiorul tubulilor dentinari.
principal al inervaliei pulpare gi dentinare este mentinerea homeostaziei comple-
-Rolul
xului pulpo-dentinar.
 Ia alte struc-
urma convergenlei fibrelor aferente ale pulpei gi a fibrelor, care pleacd de
sunt greu de localizat.
turi ale perefllor cavitXlii bucale, aceste senzalii dureroase pulpare
in regiu-
Dentina posedd sensibilitatea maximd, tradusi frecvent prin senzalia de durere,

nea joncfiunii amelodentinare gi in apropierea pulpei.

Alfi factori disPutali sunt:
. lipsa sinapselor intre nervi 9i odontoblaste;
. numdrul mare de neuro-transmifXtori localizati in pulpd, in raport cu terminaliile ner-
voase;
. dificultafile tehnice la realizarea investigafiilor electrofiziologice asupra unei pulpe
dentare neafectate.
Sensibilitatea dentinei la divergi excitanli nu este incX complet explicatX. Cercetdtorii.in
domeniu hateazd, in mare parte, senzaliile dolore, apdrute in urma prelucrdrii
meganicg
fiind datorate unor variafi factori
sau acliunii diferitor excitanli (chimici, termici, electrici) ca
sau prin efectul presiunii hidraulice
.rrrr-, u', fi, spre exemplu, supraincdlzirea lesuturilor,
asupra receptorilor pllpei in urma deplasdrii fluidului tisular'
ipoteza-receptoireisau teoria trinsducfieil ksz. des, B) presupune, cd insd$i odonto-
sale (confintttul
Utasiele sunt nigie celule, care receplioneazd stimulul iritativ cu prelungirile
terminaliilor nervoase asociate, aflaie in
cdrora esie bogai n acetiicolinesteroidl, gi-l transmit
fir porliunile periferice ale pulpei, cu care sunt cuplate'
- dentinari sauindireciaceasti
tubulii -
ipotezd se fai trimiteri la originea odontoblastelor (care,
sfr" a confirma
este )osibit, sd-gi pdstreze capacitatea fu recep;ionare
gi de transmitere a impulsului) din creasta
neuiaH, asocierea lor la distan}d foarte micl cu terminafiile nervoase 9i existenla joncfiuni-
lor gap interodontoblastice'
acfiune,
Dar, se presupune c5 oclontoblastele nu sunt'In stare sd genereze potenliale de
gi sunt inapte de a produce un rdspuns electric, iar contactele lor sinaptice
cu terminaliile
nu
."r.rour" aie pulpei n-au fost depisiate; se mai adaugd faptul cd, aparent, odontoblastele
sunt celule excitabile.
pe lAngd aceast4 la adulli terminaliile nervoase parcurg in interiorul dentinei doar apro-
ximativ 250 r*m,fdrd a trece m6car o jumdtate din lungimea tubulilor dentinari'
(az. des' A) explicd
lpoteza stimuldrii nervoase dfuecie [sat teoris ineroafiei directe]
excitanli' prin pre-
sensibilitatea dentinei (gi ii general, a lesuturilor dure dentare) la divergi
zenla in dentini ,rr,or'i".mi"*!ii nervoase, localizate in regiunea joncfiunii amelo-dentina-
" cercetdtorilor contestd prezenfa terminaliilor in aceast5 zoni'
,", du, majoritatea
Conform datelor noi, in dentina parapulpard exista un numdr redus de
terminafii ner-
voase, in lumenul tubulilor dentinari aldturi de fibrele Tomes ale odontoblastelor'
eferente, 9i
Mai mult ca atat, fibrele nervoase, aflate in tubulii dentinari, sunt, aparent,
nicidecum nu aferente.
Cu toate cd la momentul traumXrii
dentinei terminalia nervoasd poate fi
lezat[ direct, mecanic, 9i atunci ea inifi- &
q
, {
az6, unpotenlial de acliune, sensibilita-
€
tea dentinei nu depinde defel de aceas-
td stimulare, fiind demonstrat cert, cd
acliunea anestezicelor locale asupra su-
pra{e}ei denudate a dentinei nu reduce
sensibilitatea acesteia (aceste atgumente
i
tntrd, de altfel, tn contradiclie gi cu ipoteza
receptoare).
Ipoteza hidtodinamicd [sau tuorta
A B c
J
hidrodinamicdl (dupd M. Brannstroem,
 ' iru
1982) in ceea ce privegte explicarea sensibilitdtii dentinei (gi tn
general, a lesutunilor dure den-
tare) sepresupuneafila momentul actual cea mai argumentatd,
gralie multiplelor date,
oblinute in cadrul studiilor experimentale gi clinice, gi, prin urmare/
acceptatd. Conform acestei ipoteze, actiunea diferitor excitanli - este cea mai larg
externi (termici, mecanici, de-
sicare, aplicare a soluliilor hipertonice) asupra tubulilor dentinari
provoacd deplasdri saltatorii
rapide ale fluidului dentinar in momentul stimuldrii gi modificarea nivelului
acestui licvor
dentar
Aceastd migcare gi variafia tensiunii capilare duce la modificarea poziliei
- organitelor
odontoblaste, inclusiv pale h kaclionarea nucleelor acestora (de ex.,la'o
in ostiumurile tubulilor dentinari.
dnlicare irir*iin
Aceste schimbiri sunt receplionate de terminaliile nervoase ale plexului
Rashkow, gi
apoi se transformd in senzalii dolore (az. ites. C).
Ipoteza respectivd permitg de a explica, deasemenea, gi acelagi rdspuns clolor la acfiunea
-. -
diferitor-excita$i ftnecanici, chimici, tirmici, electrici etc.) asupra dentinei, cleoarece
ln acest
caz in odontoblaste se produc practic shimbdri de acelagi tip
voase libere din tubulii dentinari gi din stratul de odontoblaste, gi
- excitarea terminafiilor ner-
initiere" i;;;"li"l"
de actiune de cdhe termi'afiile respective, cdnd sunt cleformate. ";
L' Fosdick (1963), analizdnd unele aspecte teoretice ale permeabilitxtii
tesuturilor denta-
re, remarcd, cd pentru circulalia fluidului, moleculelor gi ibnilor
nu este necesard existenta
unor cdi anume de genul vaselor sangvine sau limfatice, deoarece pentru absorbfia
ru;rt;-
lelor nuhitive prin peretele intestinal gi rnetabolismul gazos O-Lo, in gesuturi asemenea
canale nu sunt necesare.
CitAndu-l pe A. Atkinson (1947), el invocd prezenla unor probe convingdtoare,
cale de-
monstreazd faptul cd dintele este o membran{semipermeabiie.
Dupd pirerea lui, de pe aceste pozilii se explicd principalele meca.nisme
- de proclucere a
leziunii carioase, 9i cel mai important - posibilitatea efectuarii unor mdsuri de
profilaxie.
Reieqind din struchtra
lesuturilor dure dentare gi din datele privitor la permeabilitate,
precum gi localizarea dintelui la limita a doud medii * pe de o paite,
sdngele gi lirnfa, pe d;
altd parte - saliva,
- autorul indicd asupra faptului, .a upu trece iinsp-ru mediul
centralie rnoleculard joasd cdtre mediul cu concentragie moleculare spoiitd, "., "or.-
iar moleculele
gi ionii - invers.
Labaza acestor procese stau legile fizico-chimice rle difuziune.
Mineralizarea lnaltd a smaliului dentar, care atinge 95%, condilioneazd, incapacitatea
acestui lesut de a regenera gi inerlia biologicX conv"rllionald fale de procesele
*"tuboli.",
ceea ce unii autori considerd drept o calitate biologicd destul
cle valoroasd a acestui tesut,
- Componentele minerale gi organice ale smalluili dentar gi a dentinei se ana intr-o inter-
dependenld structurald 9i chimicl strdns?t fraxo*toT t. H., rc1s;
ilecrmHL4eHKo K. c, 1977].
Aceastd circumstantx are mare insemndtate,. deoarece permite examinarea
smalguiui
drept un |esut conex cu intreg organismul, gi nicidecum nu o formaliune
mineraloidd izo-
latd.
. Modific6nd proprietdtile gi specializAnd structura lesuturilor dentare in direclia stabilitd
t1 nlocgsut de filogenezd, calcifierea nu perturbea 26, starca fundamentale
a smallului 9i a
dentinei tn calitate de materie organizati - starea de echilibru mobil, flexibil
H.
[Acmaxoi
4,19281.
Una din cele mai importante propriethli fiziologice ale
lesuturilor dure dentare este pro-
cesul de mineralizare prin afluxul de substante neiesare prin sAnge gi salivd, gi permeatili-
substante. '
r ---- -----o- Y'
tatea smaltului pentru aceste
Licvorul dentar, inclusiv gi fluidui adamantin, nu exclucle aceastd cale, ci, din contra, tl
sporegte, deoarece, pe ldngd fenomenul obignuit de difuziune, apare in scend gi
fenomenul
osmozei.
 'iii$t.i;&
'-*#
Imediat dupd erupfia dintelui smal;ul are o structurd prismaticd manifestd, iar la supra-
fa!d, (tn cazul eiantenilui microscopic) se fac clar vizibile contururile prismelor. Comparativ
.,r aitryii unui adult la copii smallul este mei pulin nlineralizat. Pe mdsura funcliondrii din-
telui din pulp[, iar intr-o mdsurd preponderentd - din salivd, fu:r el pdtrund substanie mine-
rale, gi pestel-a ani smalpl confine o cantitate optimd de substanle minerale.
Procesul de mineralizare posteruptivd treptatd se nume$te maturarea smalfului. Asupra
acestui proces in{luen}eazd fur mare mdsurd caracterul alimentafiei, conlinutul de fluor ln
apa potabiffi, schimbarea compozifiei salivei (capacitatea ei minernlizatonre), statea generald a
organismului gi un gir intreg de al! factori'
Pe mdsura maturdrii smallului volumul cle pori scade cu 0,1-0,2%. Concomitent se
formeazd un strat adamantin putemic mineralizat cu o grosime de 3 mkm. Se mdre9te dia-
metrul cristalelor, se ingusteazd limitele prismelor, se niveleazd relieful suprafelei, ceea ce
duce la sporirea densitdfii smallului'
in urma maburdrii smalyului cregte rezistenla lui, gi scade solubilitatea tn acizi. Aceasta
conferd srnallului maturat o oarecare rezistenld anticarioash.
Mineralizarea lesuturilor dure dentare depinde in mare parte de capacitatea substan-
dentina-dinlilor. Acest Proces este
lelor anorganice gi organice de a pdtrunde ln smallul 9i
determinat de aga proprietate a |esutrurilor dentare, capermeabilitatea.
tL A. Ileyc a remaicat, cd asupra gradului de permeabilitate a smalplui influenleazd
nu doar meiimea moleculelor unor sau altor substanfe, cdt activitatea componentelor an-
organice gi organice, gi capacitatea lor de a intra lntr-o reactie chimicd cu apatitele sau cu
matricea proteicd a smalfului.
Prin aceasta ut uuri a fi explicatd pXtrunderea mai profundd in dentind (gi chiar tn pul-
pd) a amiroacizilor marcali, - comparativ cu absorblia superficiald anCa de cdtre lesuturile
dure. A fost stabilitd o peimeabililate mai inaltd a smallului molarilor (aproximatitt de 2 ori)
in comparafie cu incisivii gi caninii.
Faciori importanfi, care influenleazd asupra permeabilitSlii lesuturilor dure dentare,
sunt unele paiticularitdli ale macroorganismului uman gi animal (afrrsta, apartenenla de grup
a dintelui gi particularitdiile unor fele gi porfiuni ale acestuia), precum 9i proprietSlile substan]ei
pdtrunse (campozifia chinticd, acitiaitatea gi mdrinrca moleculelor, concentralia soluliei etc.).
Permeabiliiatea smallului dentar la om gi 9i animale descregte odatd cu vArsta [Eopuco0a
M. H,, 1"968; Ileyc Il. A., 1,9701.
Trebuie de iemarcat cd joncliunea amelo-dentinard este o "barierd cle netrecut" pentru
calciu - atAt in calea rlinspre puipd cdtre dentind, cAt 9i la pdtrunderea lui din salivd in smali
- in caz de pulpd indepArtatd.
n. B. Soltodciuti (l,gf\ a distribuit toate substanlele in doud grupuri, - con-form gradu-
lui de pdtrundere a izotopilor prin smalpl intact (neafectat)'
in primul grup intrd elementele, care pdtrund doar in grosimea smallului, cum ar fi, de
exemplu, asCagi32P.
Din al doilea grup fac parte substanlele, care pdtrund prin smalf 9i dentind p6nX la pul-
pa dintelui (glucozd, glicind,lizind, aitamia B' iod gi aI.).
n, A. neyc (1977) a repartizat aceste substanle conform intensitdfii pitrunderii in lesuJu;
rile dure dentare in urmfrtoarea succesiune descrescdtoarc: iod, fosfor, Iizind, calciu, tiamind,
glucozd, metionind, glicind.
" PanA la70% din izotopii de origine organicX sunt determinate in dentina 9i pulpa din-
telui.
O altd caracteristicd fiziologicd importantd a smalplui 9i a dentinei dinlilor este posibi-
litatea remineij"i"Tlill;ald
a lesuturitor tture dentare este menlinutd continuu. La gene-
ral, pe suprafaja smil;ul.ri se constatd un echilibru dinamic oarecare dintre procesele de
 demineralizare gi de remineralizare. Demineralizarea poate apdrea in urma actiunii micro-
organismelor acido-producdtoare ale pldcii bacteriene, resturilor alimentare etc., dar sub
actiunea potentialului mineralizant al salivei gi difuziunii substanlelor minerale din pulpd
se produce remineralizarea smalgului.
In ceea ce privegte procesul de remineralizare a dentinei, apoi in mecanisrnul lui un rol
incontestabil ll joacd fosfaiaza, prezentd in tubulii dentinari. Se poate presupune cd in mare
parte ea accede in dentina din pulpa dintelui. in smal! aceastd enzimd, ca gi alte multe sub-
stante de naturd organicd gi anorganicS" ajunge din lichidul bucal (saliva mixtd).
Echilibrul compozifiei smaltului gi a fluidului biologic care il inconjoard (salivei) este
menlinut la un nivel necesar gratie interacliunii a doud procese: a) dizolvarea cristalelor de
hidroxiapatite a smallului $i b) formarea lor. in general, aceasta se determind de cdtre legea
fizico-chimicd a variafiilor fazice.
Caracteristicile mineralizante ale salivei sunt realizate grafie mecanismului de suprasa-
turare a acesteia cu hidroxiapatitd.
Pe lAngd aceasta, saliva exercitd fati de dinli o funcfie protectoare clin contul proteinelor
continute-cle ea - mucina gi glucoproieina.
Glucoproteinele impiedicX adeziunea microorganismelor cavitdtii bucale cxtre pelicula
smaltului gi inhibd cregterea lor.
Pe ldngd aceasta, sistemul-tampon bicarbonat-carbonat al salivei neuLralizeazi rapid
acizii in cavitatea gurii.
Acfiunea antimicrobiand este exercitatd deasemenea gi de imunoglobulinele salivare.
Dar ir prima linie defensivd se afld mai putin numeroasele proteine - iglutinina, lactoferi-
na, cistatinele gi histatinele.
Sursa principald de alimentare a dentinei cu substante nutritive este pulpa, iar intr-o
rhdsurd mai micl - periodonfiul.
Ambele formafiuni conjunctive au nigte sisteme vasculard gi limfaticd bine dezvoltatd,
Precum gi o relea bogatd de fibre nervoase, care se termind cu varii terminatii nervoase -
recEtori.
Incd un factor importan! cu care interactioneazd
lesuturile dure dentare, este solicitarea
masticatorie mecanicd. Rezistenla gi microduritatea extraordinare ale smaltului, ce acoperd
coroana dentard, sunt determinate nu doar prin rolul lui protectiv fajd cle tesuturile zubi-
acente, mai pufin mineralizate gi nu atat de dure (dentina, pulpa), dar, in'principal, prin
funclia de triturare a alimentelor in cavitatea bucald.
ln legdturd cu aceasta in aspect mecanic smalgul nu poate fi mai putin rezistent decAt
acele Fesuturi vegetale gi animale, cu care se alimenta omul primitiv.
A fost stabiliti mineralizarea sporitd a fetei masticatorii i molarilor, cdreea ii revine pu-
terea maximd de solicitare masticatorie.
Aceastd presiune masticatorie, dupd opinia E.IO. Cuuauo\craa et aI., este stimulatorul
cregterii, dezvoltdrii gi atribuirii formei la nivelele celular gi tisular ale sistemului dentoma-
xilar.
Factorii mediului ambiant, cu care sunt nevoite sd interaclioneze
fesuturile dure denta-
re, sunt varialiile temperaturii in timpul alimentatiei - de la u+', la ,,_i, .
La schimbarea temperaturii pAnd la +60oC in cavitatea bucalX a fost descoperit cd in
probele de dentind se produc deformafii perpendicular axului dintelui.
Studierea termorezistenfei smallului, care indeplinegte o functie protectoare fald de
{e{!na 9i pulpd, a ardtat cd distrucfia substantelor iui organice ru prodn." la temperatura
de250-770oC, iar a celor anorganice la 800- 1000'C. Asem"nJu t"r*or"zistenle inalta
-
este legati, indubitabil, de funcfia ei protectoare.
Este binecunoscut faptul, cd electrofiziologia studiazd proprietdtile pasive gi active ale
lesuturilor biologice.
 ':r,8*ltb
'uelds
Din caracteristicile pasive fac parte electroconductibilitatea fesuturilor, permeabilitatea
lor dielectricd gi capacitatea de a acumula energie electricd la expunerea unei acliuni de
cAmpuri electrice puternice.
Pentru lesutuiile mineralizate, - osos 9i dentare (smalf, dentind, cement) principalele
caracteristici pasive sunt conductibilitatea electricd qi permeabilitatea dielectricd.
in stomatologie aceste proprietdli sunt folosite la elaborarea aparaturii fizioterapice pen-
tru electroforezd] electroanalgezie, gi in scop diagnostic (electroodontodiagostic, reoparodonto-
electronietie),
grafie, reodentografie gi - pentru determinarea lungimii rHdXcinii dentare.
" "|n
aceste iazwi se folosegte capacitatea lesuturilor dure dentare, ca 9i a altor lesuturi
biologice, de a conduce curentul electric continuu gi alternativ, opunAndu-i rezistenld.
Eilctroforeza, la anumite valori de intensitate gi tensiune a curentului spore$te de 3-6 ori
permeabilitatea lesuturilor dentare intacte fald de calciu gi fosfor, 9i asigurd o profunzime
mai mare de pdtrundere a acestora'
prelucrarea ultrasonicd a lesuturilor dure nu numai cd sporegte per:rneabilitatea, {g Si
asigurd o repartizare mai uniformd a calciului radioactiv 9i a lizinei ln small 9i dentftrt [Ileyc
n. A.,19701.
Metoda electrometric 6. sebazeazd pe capacitatea fesuturilor dure dentare de a conduce
curentui electric in dependenld de gradul de lezare carioasd 9i a cdpdtat o rdspAndire larg6,
in special pentru diagnosticarea ciriei, qi evaluarea eficienlei tratamenbului 9i profilaxiei
anti-carie.
asemenea situalie electroconductibilitatea lesuturilor dure dentare este identificatd
ln
drept permeabilitatea smalfului gi rezistenfa lui la carie.
ln ieg6ture cu faptul ci procesul de demineralizare activd a smallului intr-o leziune
carioasd este insolit ie cregterea in el a microspaliilor, aceasta se reflectd asupra aparifiei
capacitdfii lesuturilor dure dentare de a conduce curentul electric.
Este evident c6 modificarea rezistenlei electrice a lesuturilor dure dentare la trecerea
prin ele a curentului electric continuu necesitd utilizarea unor valori mici de intensitate 9i
tensiune a curentului.
Este binecunoscut faptul cd la intensitatea curentului mai mare de 6 - 8
mkA 9i la tensiu-
nea curentului de 3 V apar senzalii dureroase, ceea ce este luat in consideralie in toate apa-
ratele pentru electrooclontodiagnosticare (EOD) a stdrii pulpei dentare, reiegind din pragul
de excitare la stimularea prin curent electric a terminaliilor ei nervoase senzitive'
Din caracteristicile ac'tive ale lesuturilor mineralizate fac parte capacitatea lor de.a ge-
nera potenliale electrice la acliunea unor factori mecanici 9i termici, precum 9i
activitatea
electricd quasi-continud la aflarea acestor lesuturi furtr-o stare nesolicitatd'
Acest aspect este explicat prin formarea potenlialelor electrice statice, care sunt
potenfi-
ale de repaos, de stres, de cregtere 9i de regenerare activd'
nroprietalile optice ale dintelui - refleciarea, dispersia, transparenla, 1bs91bli1 9i refrac-
1ia razelor dJ
lumina - depind de structura 9i particularitSlile de vdrstd ale dintelui'
de joncli
Dispersia luminii depinde de reflectareu ef de h diferite straturi de dentini 9i
unea amelo-dentinard.
mai mare a
Studiile pe glifuri de smal! 9i dentind au demonstrat cd smallul are o valoare
gi nu depinde de vdrstd'
coeficientuliri de reflectare a iuminii, decAt dentina, aceasta
repre-
Aceasta este legatd d.e structura smalfului, care reprezintd o structurd cristalina,
constd din substanfe rninerale'
zentat|prin hidroiiapatite skAns impachetate, AigS:97'/'
Dentina deuse*uieu conline criiale, dar are o structurd mai putin omogend, 1ut,t"!-
stanlele cu o densitate mare he localizare a particulelor reflectd lumina
mai putemic decAt
cele poroase..
ioeficientul de transparenld pentru razele de lumind tn cazul lesuturilor dure dentare
cregte pe mdsura sporirii tut gio',ii de undd a luminii incidente $i, de altfel,
la smalful din-
 ,

telui ,,tdndr" gi ,,matur" el este mai inali, decAt la dentina aceloragi dinti gratie cantitdtii
mai mari a substantelor organice din dentind. -
Valoarea fluxurilor de radialie difuzd [parazitd] de la suprafata clintilor intac]i
ai oame-
nilor tineri este mult mai inaltd decAt omoloaga din gtrrprrid" vArstd inaintatd. Reliefurile
bine exprimate gi pelicula clinlilor imaturi contribu[ li sporirea dispersiei luminii
de Ia
suprafala dintilor tineri.
Despre densitatea opticd a_dintelui se poate judeca, reiegind din rezultatele roentgeno-
grafiei (digitale) asistate de calculator. Aceastd metodd se utilizeazd pe larg in endoclonfie
(altd denumire fiind radiouiziografia), precum gi clensitometria dinamicd
a osului alveolar -
in parodontologie 9i implantologie.
Din p5cate, in endodontie misurdrile cantitative ale densitdtii optice se efectueazd nu
in tesuturile dure dentare, ci in cele periapicale - la evaluarea JattSlii obturdrii canalelor
radiculare.
Studierea microstructurii gi schimbului de substante minerale din tesuturile clure
clen-
tare reprezintd un interes major, deoarece proprietdlile unicale ale sinaltului qi dentinei
trebuie sd fie luate in considerafie la profilaxia 9i tratamentul schimbArilor patologice
din
aceste tesuturi.
In ultimii ani perfectionarea metodicilor gi tehnicilor permit studierea mai aprofunclaid
a mecanismelor de dezvoltare a acestor procese morbide.
Astfel, folosirea metodei de nicrotomografie roentgenograficd asistati de calculator
a
permis decelarea in dinti intacti a unor focare de densitlate rJdusa cu un ciiarnetru
de pAnd
la 2 mm.
Studierea cu microsonde a acestor porfiuni a ardtat ci in ele este crescut conlinuiul
cle
calciu gi rnagneziu, iar raporful calciuf fosfor este redus.
Toate acestea se produc in vecindtatea unui strat de dentind relativ neschimbat.

- Cu ajutorul unui microscop electronic baleiant s-a depistat cX in interiorul focarului cu

densitate redusi numirul de ducturi clentinare este crescut, iar insdgi tubulii dentinari
sunt
dilatati.
In smal1, pe fetele proximale ale dintilor, hecufi vizual la categoria
,,intact1", roentge-
nografia asistatd de calculator a scos la ivealS focare de densitate re".lusd gi cavitati carioJse
oculte.
Aceste focare aveau un diametru de pAnd la 1 mm. Analiza lor cu ajutorul microson-
delor a ardtat reducerea considerabild a continutului cle calciu gi a valorii coeficientului
de
calciu/ fosfor.
- Astfel, complexul de metode moderne cle investigare a permis vizualizareain direct la
dintii intacti a focarelor de demineralizare.
 65s
l*#

ANATOMIA DINTILOR UMANI

dinfilor permanenfi
$1 Anatomia
Morfologia funcfionali clinicX generali a din,tilor

Dinlii
(generalitifi)

ln aspect anatomic comparativ dintii sunt asemdndtori cu solzii pTacoizi ai pegtilor re-
chiniformi [squaloizi], apdrufi sub formd de formatiuni protectoare ectodermale cu mult
inainte de aparitia scheletului osos, adici deja la vertebratele inferioare.
Dotarea vertebratelor cu dinfi a fost un factor important in lupta pentru existenjd.
Acegti dinfi apar drept derivate ale scheletului extern gi se formeazd din papile ectoder-
male cornificate gi mineralizate, - a.n. solzi placorzi.
Acegti dinfi-prototipi erau dispugi nu numai pe maxilare,
dar gi pe alte oase ale cavitdtii bucale, pe oasele bazei cra-
niului, invecinate cu aparatul branhial. In {ilogenezd dinfii
localizati in regiunea maxilarelor, au crescut in mdrime, in
acegti dinli cregtea concentratia de substanfe minerale, ei
erau tot mai sigur fixati in maxilarele primare gi treptat s-au
transformat in organe menite pentru a retine prada. Dinfii
localizali in alte locuri, au fost supugi cu timpul reducliei.
La vertebratele inferioare clinlii serveau doar pentru prin-
derea gi refinerea prdzii pAnd la inghitire, iar prelucrarea ul-
terioard se desfdgoard in stomac Ai intestine. Deaceea dinfii
lor au aceeaqi formd conicd simpld, gi aceleagi dimensiuni, Helicoprion - rechin Ttreistoric
(a
trdit ctr 225 mln ani in urmd)
gi se numesc dittli homodottfi, iar sistemui respectiv de dinli
se numegte'honndonfie.
Acegti dinli nu au rXddcini, fiind fixali de maxilare cu ajutorul unui ligament dens, im-
pregnat cu sXruri de calciu.
Cel mai permanent tip de sistem dento-maxilar il au rozdtoarele.
Dintii lor sunt fixali in adAncituri speciale ale maxilarelor - formarea primard a nlueolelor,
care atinge dezvoltarea completd la mamifere, la care remarcdm, drept reguld generald,
diferenlierea rdddcinilor dentare - sistemul tecodont. Grafie ultimului aspect dintele atinge
apogeul dezvoltdrii, iar termenul de existenjd a lui ajunge a fi mai indelungat. La mami-
fere noi remarcdm doar doud generalii de dinli - difudonlie.
Pentru om este caracteristicd prezenta intr-o arcadd dentard a unor dinfi care diferd ca
formd anatomicd gi dimensiuni - dinli lrcterodontici. Conforrn caracterului heterodonliei
sunt deosebite cAteva grupuri (forme, clase) de dinli.
 {ffii#
ffi
W.'F--w"
*uffi
aligator omitoinx piton

gitald cel mai primejdios animal maimuld

tup cal leu de munte

Incisioii servesc pentru tdiere, caninii - pentru sfAgiere, premolarii - pentru mdrunfire,
molarii - perrtru triturare. Aceastd specializare funclionald denotd orientarea organismului
uman cdtre tipul mixt de alimentare. ln cadrul grupurilor indicate existd deosebiri certe
intre diferifi dinf. Toate acestea permit de a considera dinlii umani drept un sistem hete-
rodont destul de diferentiat.

Tipul difiodont
Dinlii umani apar,pe parcursul dezvoltdrii unui individ, sub formd de doud generafii
de dinf,, ca urmare a doud perioade eruptive succesive (prima serie de dinli sunt tempo-
rari (dentes decidui), iar seria a doua - permanmli (dentespermanmtes)), gi poartd denumi-
rea de ilifiodonfie.
Totalitatea dinlilor erupti, prezenfi in cavitatea orald la un moment oarecare/ formeazd,
ilent ali a individului respectiv.
Ca rezultat al proceselor de evolulie pe scard filogeneticd, la om lntllnim trei tipuri de
dentafii succesive:
. temporard (primard, caducd, de lapte, sau - d.infi ternporari) este numitd prima gene-
rafie de din1i, formate din 20 de dinti temporari (subdiaizafi tn 3 grupuri - incisiai, canini
gi molari; sunt absenli premolaii gi molarul trei), ce exerciti actul de masticalie din a II-a
jumdtate a primului an de viajA 9i pAnd la tnlocuirea lor definitivd cu dinfii permanenli la
vArsta de 11.-13 ani. Deoarece acegti dinli incep sd erupd incd ln perioada aldptdrii prun-
cului (primii incisioi - la 6 luni), ei mai sunt numifi gi dinfi de lapte (dentes lactei) sau dinli
infantili (dentes infantiles). Dinfii temporari lndeplinesc aceeagi funcfie ca gi dinlii per-
manenfi. Vfusta de erupfie este cuprinsd intre 6-30 de luni, iar arcadele dentare conlin in
aceastd perioadd numai dinli temporari. Perioada dentafiei temporare se lncheie in jurul
virstei de 6 ani, odatd cu erupfia primului dinte permanent (de reguld, primul molar perma-
nmt mandibular);
. mixtd este totalitatea dinfilor erup!, prezenfi in cavitatea oral5 in perioada cuprinsd
lntre 6-1.2 ani, caracterizatd prin coexistenfa a dinlilor temporari aldturi de cei perma-
 iitfi.:i-.
iiiio.tii;:B
ffifiiltr
nenfi. La aceastd etapd se inregistreazd o dezvol-
tare acceleratd a suportului osos maxilar, pentru
a permite alinierea dinfilor permanenfi, ftr numdr
mai mare gi avind dimensiuni superioare celor
temporari;
. pennanentd este formatd din 28-32 de dinli
permanenti debuteazd la virsta de 1'J. -\2 ati,
cAnd tofi dinlii temporari sunt inlocuili cu dinti
permanenfi.
Dentalia temporard Dentafiapermanentd

Deosebirea dinfilor temporari de cei permanenfi.

Dinlii temporari prezintd un gir de particularitdli, ce ii diferenfiazd de cei permanenfi:
. dinfii temporari au formd anatomicd mai constantd;
. dintii temporari sunt considerabil mai mici ca mdrime [dimensiuni] comparativ cu
dinfii permanenii;
. dinFii permanenfi sunt mai alungili in axul sdu lung, iar cei de lapte sunt mai scurfi gi
mai lali (adicd diferd coraporturile ldlimii gi tndlfimii);
. raportul dintre indllimea coroanei gi lungimea rdddcinii este mai mic (L:1,66);
. ldfimea coroanei comparativ cu rdddcina este in proporfreL:2;
. la coletul dinpilor temporari se observd un burelet furgust proeminent din adamantind
- cingulurn;
. suprafelele vestibulare gi orale prezintd convexitdli accentuate spre treimea cervicald,
ceea ce conferd coroanei un aspect globulos;
. la dinlii temporari se observd mai bine, decdt la cei permanenli, trecerea coroanei fir
rdddcind;
. la dinlii temporari rdddcinile sunt mai lungi, mai aplatisate gi mai subfiri, decAt la cei
permanenfi, gi au un apex ascufi!
. foramenul apical este mai larg decAt la cei permanenfi;
. rdddcinile dinlilor frontali in1,/3 apicald sunt inclinate spre vestibular;
. perelii dinlilor temporari au o grosime mult mai redusd, decAt la dinfii permanenfi;
. adamantina gi dentina sunt mai slab mineralizate;
. tubulii dentinali sunt mai largi;
. in cazul dinfilor pluriradiculari rdddcinile prezintd o divergen!5 accentuatX pe mdsura
indepdrtdrii de la colet spre apex, au o formd "ln clegte de rac" gi contururi neregulate;
. coamele pulpare sunt mai apropiate de suprafaja ocluzald a dintelui
. camera pulpard gi canalele radiculare prezintd dimensiuni proporlional mai mari fald
de dinfii permanenf;
. culoarea dinlilor temporari este
alb-ldptoasd cu o nuanld sinilie, fiind

$ $$ffiW ?Tryffiffi
vizibil mai deschisd comparativ cu
cea a dinlilor permanenfi;
.anomaliile de formd sunt mai rar
lntdlnite decAt tn cazul arcadelor per-
manente;
Dinfii ileciiluali superiori
stdngr [Schumacher G.H.,1984].
gi inferiori
>
& e&ffi fff?ffiffi
*$ww
Rhndul superior - suprafnla aestibulard;
rdndul mijlociu - suprafala linguald;
r6,ndul infeior - suprafa\a meziald. $ $$$ffiffi
 ' dinlii temporari sunt localizafi in alveold mult mai vertical decAt dinfii permanenfi,

Dentafie sau Dentifie

Termenul "dentatie" nu trebuie confundat cu "dentifia" (afrrsta dentard), care semni-

ficd procesul evolutiv de formare gi eruplie a dinlilor, in contextul dezvoltdrii generale a
organismului gi cuprinde (dupd A. Bechir, 2002) totalitatea fenomenelor care guverneazd
inifierea, diferenfierea, dezuoltarea $ disparilia dinfilor, care se dezvoltd din aceeagi lamd den-
tard gi aparlin aceleiagi generafii.
Omul prezintd doui dentifii succesive, deci este difiodont,
Prima dentifie, rispunzdtoare de maturarea elementelor dentare, formate din prima
lamd dentard. (lama dentard primard), genereazd formarea a32 dnli, dintre care 8 sunt ln-
cisiai temporari, 4 sunt canini temporari gi 20 molari:8 - temporari gi 1"2 - permanenti, Dinfii
care se dezvoltd din prima lamd dentard se numesc dinli accesionali sau monofizari. Perioa-
da de la lnceputul anului III 9i pAnd Ia anul YI (adicd perioada, tncephnd cu eruplia ultimului
dinte de lapte qi finalizknd cu momentul apariliei primului dinte permanent) poate fi numitd
,,perioada de repaos", deoarece in acegti ani nu erupe nici un dinte, gi funcfioneazd o
dentalie deciduald totald purd.
A doua dentifie genereazd formarea din a doua lama dentard (secundard) a 20 de dinyi
permanenli (dintre care - 8 ittcisiai, 4 canini gi 8 premolari). Dinlii care se dezvoltd din a doua
lamd dentard se numesc dintri succesionali sau difizari.
in perioada dentaliei de liLpte sunt prezente grupuri de incisivi, canini gi molari, care
sunt substituili tn dentalia mixtd prin incisivi, canini gi premolari permanenli. Posterior
de premolari se afld molarii permanenti, care se numesc dinli addugdtori.
Uneori existd situalii ln care se constatd prezenfa unui numdr mai mare de dinti pe ar-
cade decdt cel normal, acegti dinli numindu-se dinfi supranumerari (formd de ataaism), iar
dentifia corespunzdt oarc, pleio ilontie.
Nedezvoltarea dintilor ln cazul lipsei mugurilor dentari se numegte anodonfie. Anodon-
lia poate fiparliald (hipodonfie - cAnd lipsesc mai pulin de 5 dinfi, sau oligodonfie - cdnd
lipsesc mai mult de 5 dinfi), gi totald (absenfa tuturor dinfilor).

Caracterele morf ofuncfionale clinice generale ale dinfilor

Dinfii, dentes, sunt dispugi ln alveolele maxilare (dinfi tecodonfi),participdla prelucrarea

mecanicd a alimentelor, artuculalie [fonafie] gi exercitd o func]ie fizionomicd [esteticd]. Se
disting maxilari (superiori) gi mandibulari (inferiori). Ei au o cregtere limitatd, pre-
zentdnd o rdddcind mai lungd, implantatd in oasele maxilare gi o
, coroand mai scurtd, vizibild in cavitatea bucald.
Forma dinlilor umani este de tip plexodont (formafi prin coales-
cenla mai multor conuri), varianta hetercdontd (de formd gi mdrime
diferitd, adaptafi pentru o anumitd funclie pe care o indeplinesc).
O dontonul (organum dentale) constituie unitatea morfo-funcfio-
nald a aparatului masticator, apparatus masticatoris.
El reprezintd un complex de fesuturi, diferit structurate, armo-
nizate morfologic Ai functional penhru a primi, amortiza gi hans-
mite presiunile masticatorii, care sunt transferate oaselor maxilare
prin intermediul unor componente atagate lor.
Struchra odontonului (sclrcmd).'1, - coroana; 2 - rdddcina; 3 - co-
- - -
letul; 4 adama:ntina (smalful); 5 dentina; 6 pulpa; 7 - mucoasa
gingiaald; 8 -periodonfial;9 -
lesutul osos aI apofizei alaeolare
 .rlliill:il!.
iISStiih
q*;I##r
Odontonul omului actual este format din urmdtoarele perfi:
1. dinte - componenta dtntardpropriu-zisd (odonfiul), formatd din lesuturi dure (smalf gi den-
tind) gi lesuturi moi (pulpa dentnrd);
2. amfodonliu - alueola gi porliunea rnaxilard inaecinatd, acoperitd cu muco&sa gingi.aald;
3. aparatul ligamentar de fixare a dintelui tn akteold, aaknd un rol important fu protecfia
structurilor dentare gi transmiterea presimilor masticatorii spre baza oaselor maxilare;
4. vase gi nervi.
DINTETE - (dens (Iat.), odus (gr.)), - reprezintd o formaliune alungitd cavitard foarte
durd, implantatd in una din alveolele maxilarului superior sau inferior.
in fiecare dinte sunt deosebite urmdtoarele pdrli anatomice constituente: coroand, rddd-
cind, colet Ei apex radicular.
Coroana dentarl, corona dentis, este partea componentH lngroqatd a dintelui, care proe-
mind din alveola maxilarului superior sau inferior, fdcAndu-se vizibild in cavitatea bucald;
atunci cAnd menliondm cd aceastd parte a dintelui este acoperitd de smal!, coroana denta-
rd esle specificatd drept anatomicd.
Coletul, collum dentis, este partea ingustatd a unui dinte, localizat intre coroand gi rddd-
cind, pe care le delimiteazd printr-o linie sinuoasd - linia coletului (sau linia cervicall), gi
care in mod normal coincide cu festonul gingival parodonial, Coletul anatomic reprezin-
td linia (zona) de joncfiune dtntre small (care acoperd coroana anatomicd a dintelui) gi cement
(care acoperd rdddcina anatomicd a dintelui).
Liniacoletulaipefeleleoestibularegioralealedinfiloresteconcavd (cuconcaaitateaori-
entatd spre incizal sau ocluzal), spre deosebire de linia coletului fefelor meziale gi distale,
care prezintd concatsitatea orientatd spre apical. Traiectul sinuos, festonat, al liniei de colet
este mai accentuat la incisivi gi tinde spre aplatizare la molari. Curbura liniei coletului este
mai accentuatd pe fefele meziale decAt pe felele distale.
Rtrdicina dentari, radix dentis, este partea componentd a unui dinte, care este fixatd
intraalveolar (in alveola dentard) 9i in mod normal nu este vizibild ln cavitatea bucal6.
Cdnd menfiondm cX aceastd parte a dintelui este cuprinsd lntre linia de colet (joncftunea
xnalf-cement) gi apexul dentar (airful rdddcinii dintelui) 9i este acoperitd de cement, rdddci-
na dentard este specificatd drept una anatomicd.
Dinlii diferifi ln aspect funcfional au un numdr variabil de rdddcini - de la 1 p6nd la
3. Astfel, dup6. numdrul de rdddcinl, deosebim dinli monoradiculari (incisiai, canini, pre-
rnolarul aI ll-Iea superior gi premolarii inferiori), biradiculari (premolarul I stryerior gi molarii
inferiori) 9i triradiculafi (tnolarii superiori);
Forma rdddcinilor dinlilor umani se aseamdnd, de regul5, cu un trunchi de con. Dia-
metrul maxim al rddlcinilor se determind la nivelul coletului dintelui, scdzAnd progresiv
spre apical.
in stomatologie sunt folosili termenii de coroand clinicd gi rdddcind clinicd,
Coroana clinici este porfunea dintelui, care proemind deasupra gingiei.
Ridtrcina clinici este porliunea invizibild a dintelui, implantatd in alveol6.
in morfologia primard a dintelui, raportul dintre dimensiunea longitudinald aporfiunii
coronare gi a celei radieulare este de 1./1,5 -1./2.
La persoanele tinere porliunea coronard este parlial acoperitd de gingie, deaceea coroa-
na clinicd este mai micd decAt cea anatomicd.
ln morfologia secundard, pe parcursul vielii, raportul dimensional longitudinal se mo-
dificd, fie prin scdderea dimensionald a coroanei dentare in urma abraziunii, fie prin md-
rirea coroanei clinice in urma retracliei gingivale sau a extruziei (migrdriiaerticale a dinlilor
Itpsili de antagonigti). Retracfia gingiaald saa extruzia, caracteristicd inaintdrii in vdrst5,
determinA mdrirea coroanei clinice ln defavoarea rdddcinii clinice, care se scurteazd, peri-
clitend implantarea dintelui in alveolele dentare.
 Dintele este format din:
. lesuturi dwe (smalf, dentind gi cement) gi
o
lesut moale (pulpa dentard).
Baza dintelui este constituite din dentind, care reprezintd substanla durd principalX a
dintelui, qi care determind forma acestuia.
Dentina este acoperitd din exterior in porfiunea coronard cu. smalf, enamelum s. sub-
stantia adamantina, - o substanfd foarte durd, alcdtuitd din componentd anorganicd (96o/u,
' hidroxilapatitil), din ape Q4%) 9i componenta organicd (1-2%). Grosimea acestuia este
neuniformd, - mai groasd la nivelul cuspizilor (2-2,5 mm), gi mai subtire - la nivelul cole-
tului anatomic.
Cemenful radicular, cementum s. substantia ossea, acopetd dentina rXddcinii dinlilor, gi
reprezintd un lesut calcifiat asemdndtor cu cel osos. El asigurd fixarea ligamentelor paro-
dontale, cu extremitatea opusi inseratd pe osul alveolar, gi participX la erupfia continud a
dintelui, compensAnd reducerea in indlfime a dintelui in urma abraziunii.
Corespunzdtor axului longitudinal, in interiorul fiecdrui dinte se afld, o caaitate pulpard
(sau a dintelui) (cauitas dcntis). Ea reproduce in partea coronard (care se mai numegte in
dinfii pluriradiculari camerdpulpard), cu o fidelitate oarecare, forma exterioard a coroanei
dintelui (ciegi este mai redusd de 4-5 ori din punct de vedere volumetric). Plafonul pre-
zintd prelungiri angulare ale camerei pulpare, - coarne pulpare, - numdrul acestora fiind
corespunzdtor numdrului lobilor dinf,lor frontali gi cuspizilor celor laterali.
In interiorul rdddcinii dentare cavitatea dintelui continud printr-un spaliu alungit, de
aceeagi formX ca gi rdddcina, firsd mult mai redus dimensional, numit canal railicular
(canalis r adicis dentis).
Canalul radicular se termind pe apexul [ahful] rdddcinii dentare, apex dentis, gi unegte
camera pulpard cu spaful periapical, printr-un orificiu abia vizibil - foramenul apical,
foramen apicis dentis.
Dacd dintele are nu una, ci doud sau trei rdddcini, sau dacd rdddcinile sunt mult aplati-
zate, atunci pot fi prezente gi douS-hei canale radiculare (de ex., rdddcinaprimului premolar
superior gi rdddcinn meziald a molarilor inferiori). Corespunzdtor numdrului de canale radicula-
re deosebim dinti monocanalari (incisiaii, caninii, premolarul II superior gi premolarii inferi-
ori), bicanalari Qtremolarul I superior), ticanalari (molarii superiori gi inferiori). Ca urmare a
sporirii numSrului de rdddcini cregte gi numdrul de foramene apicale.
Delta apicald rcprezintd, totalitatea ramificaliilor fine din zona apicald a canalului ra-
dicular.
Caaitatea dintelui este umplutd cu un tesut conjunctiv lax, bogat in vase gi nervi - pulpa
dentard,pulpadentis,careestealcdtuitd dindoudpdrfi:coronardgiradiculnrd.Vasele (sangu-
ine, limfatice) 9i nervii pdtrund in pulpa dentard prin foramenul apical.

inhu comoditatea descri"r,, o"riil,fffilllit"tul'1"t a localizdrii proceselor patolo-

gice, este acceptatd denumirea conventionald a suprafelelor coroanei dentare:
L. Suprufala masticatorie (facies masticatoria) a premolarilor gi rnolarilor, sau marginea
masticatorie [incizald] (mnrgo rnasticatorius) a incisivilor gi caninilor, - este partea ac-
-
tivd a coroanei cu care se rupe, zdrobeqte gi terciuiegte hrana. Se mai numegte suprafald
sau matgine ocluzald (margo occlusalis sau facies occlusalis), deoarece aceastd suprafald
contacteazd cu dinlii celeilalte arcade la angrenarea maxilarelor.
2. Suprafala aestibulard (facies uestibularis), este orientatd spre vestibulul cavitdtii orale.
^ practica stomatologicd fald vestibulard la
In dinfii frontali (incisiai qi canini) se mai nu-
megte gi labiald (f. labialis), deoarece privegte spre tesuturile buzelor, iar in cazul dingilor
laterali (premolai gi molari) - fald jugald (f. buccalis), deoarece este orientatd spre tesuturile
 .iilitl'ii.b.
'w;#
obrajilor. Continuarea acestei suprafele pe rdddcinile dentare se enunfd drept fafd aesti-
bulard ardddcinii, iar peretele alveolei, care acoperd rdddcina dinspre vestibulul cavitdfii
orale, se numegte perete aestibular aI alaeolei.
3. Suprafafa orald este opus5 celei vestibulare, fiind orientatd nemijlocit spre cavitatea
orald propriu-zisd. Aceeagi denumire o are suprafala rdddcinii gi a peretelui alveolar, -
orientatd gi ea direct spre cavitatea bucal6. Fala orali la dinlii arcadei superioare se mai
numegte palatinald, iar pentru dinfii arcadei inferioare - faldlinguald (facies lingualis).
Unii autori considerd util de a numi fafa palatinald a dinlilor superiori 9i ,,fa!6,linguald" ,
pe motiv cd gi aceasta fald intrd, deasemenea, tr contact cu limba tn timpul actului de mas-
ticafie, vorbire efc. Autorii manualului respectiv considerd plauzibil acest argument.
4. Suprafafa proximald., sa:u de contact (facies contactus s. aproximalis), este orientatd
cetre dinlii vecini ai aceleiagi arcade.
Fafa dentard proximald este orientatd cdtre centrul arcadei dentare, spre linia mediand,
gi se numegte meziald (mesio - mediu), iar la dinfii frontali - mediald. Fala care este
opusd cele meziale privegte spre
gi posterior, se numegte ilistald. Respectiv, fefele dentare
proximale in varianta complexd corespund terminologiei comune gi pot fi enunfate drept
facies aproximalis mesialis gi facies aproximalis distalis. Fala distald a dintelui este mai redusd
dimensional gi mai convexd comparativ cu cea mezialL,iat falameziald a dintelui este mai
turaltd decAt cea distald.
Pentru dinlii laterali uneori sunt folosili termenii: fala anterioard,facies anterior, gi poste-
rioard, facies posterior, Termeni similari se referd gi la r6dXcinile dentare, iar pdrfile cores-
punzdtoare ale alveolelor se definesc drept septuri interulaeolare meiliale gi distale, septa
interalaeolaria medialis e t distalis.
Examinarea gi descrierea fiecdrui dinte aparte se efectueazd, finAnd cont de fefele sus-
menlionate. in acest scop sunt utilizali termenii: norma ztestibulard, norma linguald, norma
masticatorie qi norma mediald.
Termenul ,,normd" nu trebuie confundat cu no,tiunea de ,,sdndtate".in cazul concret
norma reprezrntd pozilia examinatd a dintelui, care prevede caracteristica formafiunilor
de pe o fald oarecare a dintelui, corespunzdtor cupozi,tia lui tipicd ln arcada dentard. De
ex., norrnA aestibulard reprezintd caracteristica coroanei, coletului gi rdddcinii dentare la
examinarea ei dinspre vestibular.
Pentru o lnlelegere mai facild a formafiunilor gi reliefurilor unui dinte, se obignuegte de
a diviza coroana gi rdddcina fur treimi. La impdrlirea dintelui itr ax perpendicular repe-
rele utilizate sunt cei doi poli ai dintelui (apexul dintelui gi muchia incizald/fafa ocluzald) 9i
linia coletului, astfel apdrAnd la coroan6 treimile ocluzald, medie gi cervicald, iar rdddcina
prezent6nd keimile cervicald, medie gi apical6. tn norma uestibulard tn sens mezio-distal
dintele va prezenta treimile mediald, medie gi distal5, ce sunt divizate convenlional prin
planuri sagitale. Treimea meziald a coroanei este mai mare gi mai voluminoasd, iar porfiu-
nea distald - mai redusd, - atdlin sens vestibular, cAt gi ln sens vertical.
lnnorma mediald coroana poate fi divizat1. prin planuri orientate frontal in treimi vesti-
bulartr, medie 9i linguald.
Coroanele dentare formeazd arcadele [girurile] dentare: superioard, arcus dentalis supe-
rior, gi inferioard, arcus dentalis inferior.
Ambele arcade dentare prezintl la adulgi cAte L6 dingi.
in centrul arcadei se afld dinfi adaptali pentru tiiere, zdrobire gi sfAgiere, iar in porliu-
nea posterioard - pentru mdrunfire gi triturare.
Deaceea, conform funcliei toyi dintii se impart in incisiai (dentes incisiui), canini (dentes
canini), care, din punct de vedere alpozijiei ocupate, formeazd lmpreund grupul de dinli
frontali, iar premolarii (dentes premolares) gi molaii (dentes molares) sunt numifi dinfi la-
terali (sau posteriori).
 Conform numdrului cuspizilor, dintii se ln:
. dinfiunicuspidali I mon o cuspi iI alil - cannii;
dinti bicuspidati - premolarii maxilan, premolarul L mandibular gi uneori premolarul
2 mandibular Acegti dinti prezintd un cuspid localizat vestibular gi unul situat oral;
. dinfi pluricuspidafi lmulticuspidalil - (3-5 cuspizi) - uneori premolarul2 mandibular (3
cuspizi - unul vestibular gi doi linguali), molarii maxilari, molarii mandibulari .
Elementele morfologice ale coroanelor dentare
Coroana dentard are pe suprafala ei un relief, format din doud categorii de formatiuni ana-
tomice, localizate la nivelul suprafelelor coronare ale dinlilor frontali gi laterali, gi anume:
' proeminenfe - reliefuri pozitive (reprezentate de lobi, cuspizi, creste de smalL tuber-
culi gi cingulumuri) gi
' depresiuni - reliefuri negative (reprezentate de ganpri de dezvoltare interlobare gi
intercuspidiene, fisuri, fose gi fosete).
Acesjg proeminenfe,gi depresiuni realizeazd., impreund cu convexitdtile fetelor vertica-
-le, o arhitectonicd perfect adaptatX
la solicitdrile functionale ale dinliloi gi sunt folosite ln
scopul descrierii sistematice a rnorfologiei dinlilor umani.
Sistemul dento-maxilar in integritatea sa
Dinlii, amplasati in maxilare, f.ormeazd, arcade dentare. Pfin arcadd ilentard fir stoma-
tologie se inlelege linia, trasatd prin marginea vestibulard a suprafetelor incizale ale co-
roanelor. $irul superior de dinli permanenti formeazd arcaila dentard supertoard, arcus
dentalis superior, de formd elipticd, iar cel inferior
- arcaila dentard inferioard, arcus den-
talis inferior, de formd parabolici. Arcada dentard superioard este cevi mai latd decAt cea
inferioard, ca urmare fetele masticatorii ale dinlilor iuperiori se afld ceva mai anterior gi
mai exterior fatd de omologii sdi inferiori.
$irul de dinti deciduali conline cate 10 dinti:4 incisivi,2 canini, gi 4 molari.
Forma arcadelor dentare ln perioada mugcdturii de lapte este aproape de7/2de cerc, al
cirui diametru, con-form opiniei A.M. Schwarz, este ldtimea arcadei dentare dintre fefele
vestibulare ale molarilor II deciduali.
Arcadele dentare formeazd in totalitate un sistem funclional unic, al cdrui integritate
gi stabilitate este asiguratd de procesele alveolare, parodJntiu, precum gi de ordinea de
amplasare a dintilor gi de structurd anatomicd
Coroana dintelui prezintd o convexitate, in special exprimatd la premolari gi molari la
_
felele laterale. Aceastd circumferinli transversald maximX a primit denumiread e ecuator
anatomic al dintelui, aflat in pozilie verticald. Apare sub formd de circumferintd neregula-
td, situatd la unirea treimii superioare cu treimea medie - pe fetele vestibulare,'iar pe filele
orale - tr treimea medie. Traiectul ecuatorului este speciflc fiecdrei coroane dentare.
Grafie convexitdlii dintilor alimentele ln timpul masticatiei nu traumeazd mucoasa
margini gingivale in locul inserliei acesteea in peretele dentar. Este important 9i faptul cd
convexitdlile proximale ale coroanei asigurX crearea unor puncte cle iontact intre dinlii
yu._*i, care la dinfii frontali sunt amplasate ceva mai aproape de marginea incizald, decAt
la dinlii laterali. Absenta punctului de contact intre dinti reduce eficienli masticatiei, gi irit5
cronic papila interdentard .F uncliile lui principale sunt:
. dispersarea forlelor orizontale, rezultate in urma descom-
punerii fortelor ocluzale pe un grup de dinfi, respectiv oaselor
craniului, menajdnd astfel parodontiul dintilor respectivi;
ab . prevenirea traumdrii papilelor interdentare ale gingiei de
r€&"..*d\ Mi cdtre bolul alimentar.

effia ffi
l;.jj::.l]d,:"'rry
Importanla punctulului de contact: a, b - prezenlapunctulului de
contact gi a urui ecuator bine exprimat al coroanei dentare;
c, d- traumatizarea parodonliului ttt absenla punctulului de contact.
 :,:i.|fi ::#
'i*;''*#
indatd dupd eruplie punctul de contact este punctiform, apoi, in procesul de funcfiona-
re, ca urmare a mobilitdfii fiziologice a dinlilor, el se erodeazd la maturi qi se transformd
in linie, gi, mai ttrziu, - intr-o suprafald micd. sau arie (zond) de contact, cauzdnd in conse-
cinld o scurtare a arcadei dentare.
Are importanld majord gi inclinarea dinlilor. La dinlii mandibulari se remarcd inclinarea
.coroanei spre interior gi anterior.
Dinlii mlxilari sunt inclinafi cu coroanele spre exterior gi cu rdd6cinile - spre interior. In
timpul masticaliei asupra dinlilor maxilari aclioneazd forte, care contribuie la deplasarea
lor spre exterior, iar asupra celor mandibulari - spre interior.
Deplasarea mandibulei fald de maxild se numegte articulare. Dinlii arcadelor dentare supe-
rioarl gi inJerioard la angrenarea maxilarelor se afld intre ele in coraporturi oarecare' Angre-
narea arcadelor dentare la general sau a unor grupuri aparte de dinli se numeqte ocluzie.
Pozifia de intercuspidare maximd se caracterizeaz1, prin angrenarea strAnsd, in contacte
multiple a cuspizilor dintilor arcadei superioare gi inferioare'
Contactele ie unui maxi-
realizeazd. intre vArfurile cuspizilor molarilor gi premolarilor
lar cu versantele cuspidiene, fosetele ocluzale gi crestele marginale ale dintilor omologi
celuilalt maxilar.
Conform unei ordini oarecare contacteazd unul cu altul incisivii gi caninii antagonigti.
Linia mediand in acest caz coincide cu linia proiectatd lntre incisivii centrali la contracfia
concomitentd gi gniformd a mugchilor masticatori gi mugchilor ridicdtori de mandibuli.
Acest coraport de dingi angrenali ai ambelor arcade dentare fi:r prezenla unui numdr
maxim de puncte de contact se numegte ocluzie centricd,
Dinlii arcadelor superioare gi inferioare, care contacteazX unii cu al;ii, se numesc dinfi
antagonigti.lr, tupott de ocluzie centricd, aspectul vestibular al arcadelor angrenate de-
notdlaptul cd fiecire dinte contacteazdcudoi dinfi din arcada antagonistd. DTlt" cei doi
antagonigti, unul este considerat antagonist principal (dintele omolag), iar celdlalt este_an-
tago:nist secundar.Exceplie de la aceast6 situalie este incisivul medial inferior 9i al IIIJea
molar superior, care au cdte un singur antagonist'
Dinlii omonimi ai hemiarcadei drepte gi celei stdngi se numesc antimei.
Angrenarea arcadelor dentare tr pozitie de ocluzie centricd se numegte telafie [taport]
de oiluzie.Toate relafiile [raporturile] de ocluzie se impart in doud grupuri - normale 9i
patologice.
-
Se colnsiderd.raporturi normale de ocluzie situaliile care asigurd adecvat 9i in deplin volum
funclia de masticafie, vorbirea qi estetica.
Se considerd raporturi patologice de ocluzie situaliile ln care angrenarea arcadelor dentare
prezintd disfuncfii ale masticafiei 9i vorbirii, 9i defecte fizionomice'

Semnele de lateralizare
,,MUEHLREITER' gi ,,DE JOUNGE - COHEN"
Ocupdnd o pozilie oarecare in arcad6, dinlii comportd un gir de caracteristici, con-
form cdrora poltu fi stabilitd apartenenfa lor Ia maxilarul corespunzdtor 9i la hemiarcadd
(dreaptd sau stAngd).
Ultimite au, la o adicd, doar o ,,simetrie in oglindd".
Fiecare dinte comportd anumite caractere anatomice, care permit a determina aparte-
nenla dintelui la maxilarul superior sau inferior. Printre aceste caractere anatomice deno-
tdmforma coroanei, muchieilncizale sau felei masticatoare, forma qi numXrul rdddcini-
lor. Dintele, care ocupd o pozilie omonimd relativ la dintele de pe partea opusd a arcadei
dentare (antimer) are ur,eie particularitdli de structurd, care permit de a determina aPar-
tenenla la una din hemiarcade (lateralizarea dintelui).
 iii{fr'liib,
t#.l+.IlF
semnul incur-
c, -
d semnul

M -
Pe lAngd acestea,ln vederea diferenflerii clinfilor omologi
din hemiarcacle diferite se utilizeazd semnele de lateraliza-
re ,,MUEHLREITER" gi ,,DE JOUNGE - COHEN,', care se
referd la:
a b
7) semnul unghiului coroanei;
2\ sernnul circumferinlei [de atrburd a coroanei];
ffi*rt 3) semnul rdddcinii;
s ti+.t{
4) semnul felei distale.

M
BqHH
F*stlt
Pentru a determina apartenenta la una din hemiarcade ale
LJc d
unui maxilar oarecare, este necesar de a rdspunde la care
din cele doud maxilare dintele se referd.
La determinarea semnelor de lateralizare acestea trebuie

semnut ungftiutui
"oroon"l"#l|rtt;ryrT.,
caninilor.(sau fala masticatorie)
dffi'lT*""nr incizald a incisivilor si
la trecerea cle pe faga ocluzald spre cea mezial5 (unghiil
mezio-incizal [mezio-ocluzal]) Lormeazd, un unghi mai ascufit decAt cel format a"
mrrlrua
incizald 9i fafa distald (laterald) (unghiul distolncizal [disto-ocluzal]) (fig. b).
.femnul circumfeinlei [de curburd a coroanei] se apreciazX in normi ocluzal1 gi se ma-
nifestd prin faptul cd fala vestibulard (labiald, jugali) a coroanei trece in cea meziald
mai
abrupt decAt in fala distald. Prin urmare, conveiitatea maximd a fefei vestibulare in di-
reclie transversalX este.dispusdcentral in segmentul labial, mezial - in segmentul jugal
9i
(fig. a). Semnul respectiv se evidenliazd maiilar la examinarea dintelui dins"pre r"pi"fi;u
masticatorie sau marginea incizald.
Acest semn este greu de determinat la inspeclia dintelui; mai ugor fiind sd-l determini,
trecdnd degetul pe suprafala vestibulari. El este caracteristic prin curbura abruptd
-cu
a.suprafefii vestibulare la marginea meziald gi panta lind a acestei curburi la marginea
distalH.
Semnul rdddcinii este examinat in norma vestibulard gi doar in cazul unui dinte extras,
gi constd in faptul cd axul longitudinal al rdddcinii este ugor tnclinat
spre distal, formAnd
un unghi cu linia care trece prin mijlocul coroanei. Respectiv, rddXcinile incisivilor gi ca-
ninilor se inclind ir sens postero-lateral, iar rdcldcinile piemolarilor gi molarilor
posterior de la axul longitudinal al rdddcinii (fig. c, d). - insens
Semnul felei distale denoti cd suprafala felei clistale a coroanei dinpilor este intotdeau-
na mai redusd dimensional gi mai convexH decAt fala meziald.

Morfologia funcfionali clinicr

4" g.op gi individuali a dinlilor.
Grupul dinfilor frontali.

rncisivi, dentes incisiue,r.,#:":T;i ffiltru:;lsilll.,i1ro.ur arcaclelor dentare. Ei fac

parte (tmpreund cu 4 canini) din grupul dinlilor
frontali [antiriori]. Ei participd la realizarea
primului act de masticafie prin incizia [sec]ionarea] alimentelor, la articulalia foneticd, gi
asigurd funcfia fizionomicd.
Pe arcadd sunt deosebifi 4 incisivi gi, corespunzdtor, cAte 2 incisivi pe fiecare hemiar-
-
cadd. Din cei 4 incisivi 2 sunt centrali [mediali] 9i 2 - laterali.
 1"t[i];*r
lqr&ffi
Incisivii maxilari sunt mai mari decdt cei mandibulari. Cel mai mare incisiv este cel
medial superior, iar cel mai mic - incisivul medial inferior.
Pentru anatomia tuturor incisivilor este comund o rdddcind conoidd untc6. (adicd sunt
dinli monoradiculari). Forma coroanei incisivilor superiori este de lopdlicd, iar a celor infe-
riori, - de daltd.
Coroana incisivilor are 4 suprafefe, 2 unghiuri gi se ingusteazd cuneiform in sens vesti-
bulo-oral, formdnd marginea incizald. Rdddcina este unicd, cu aspect conic, aplatizatd in
sens mezio-distal, gi av6nd un apex efilat, orientat spre distal'
Ca urmare felele labiald 9i linguald ale coroanei se ldrgesc spre incizal.
Marginea adamantind a coroanei in regiunea coletului este convexX ln direcfia spre rd-
ddcina dentard pe felele labiald gi linguald, iar pe cele proximale - concavd.
in norma medial5 proeminenla joncfiunii smal!-cement inspre marginea incizald este,
de reguld, mai mare decAt tn norma distald. Acest aspect poate fi folosit in calitate de semn
suplimentar de lateralizare.

lncisiuul centr al sup erior

lncisiaul central [meitiat] superior este cel mai mare din grupul incisivilor. in norma
vestibulari coroana este lat5, convexd, 9i se lngusteazd spre colet.
Unghiul medial al coroanei este ascufit, iar cel distal - obtuz gi rotunjit. Marginea inci-
zald are un bizou mic in sens distal.
Pe marginea incizald pot fi decelate 3 proeminenle mici, care trec pe fata vestibulard sub
formX de burelete.
Bureletele meclial gi distal sunt mai bine exprimate, decAt cel central. tntre proeminenle
i;i burelete se contureazd nigte ganluri fine, care dispar spre colet. Aceste particularitdli
morfologice ale felei vestibulare sunt vizibile doar la dinlii proaspdt eruplu pAnd nu sunt
supuse abraziunii.
Fafa linguald a coroanei este concavd, in special ln sens longitudinal. Marginal se obser-
vd.2 creste longitudinale (una meziald, gi alta - distald), care se incep aproape de marginea
incizald 9i treplat se ingroagd spre colef ir.1/3 cervicald in proieclia liniei mediane a din-
telui crestele ius-men;ionate se unesc cu cingulum (sau tuberculum dentale) - un tubercul
format de firgrogarea adamantinei.
Gradul de dezvoltare atAt a cingulum-ului, cAt gi a crestelor variazd considerabil.
Dacd crestele marginale sunt pufin pronuntate, atunci fala lingual5 este flexatd uniform.
Tuberculul poate fi dezvoltat manifest gi sd se dividd in direcf,a spre marginea incizald in
cdliva cuspizi mici (de la 2Ia 5)
Existenla pe incisivul central a cingulumului presupune prezenla pe fala linguald a
unel impresiuni - foramen caecurn (gaura oarbd). Aici adesea debu.teazd caria dentard.
in normele proximale forma coroanei este apropi-
atX de triunghi, vArful cdruia este dispus in regiunea a b c ih e&
marginii incizale, iar baza triunghiului - corespunde
amplasdrii limitei bazei coroanei gi a r6dicinii.
ffiffil
Rdddcina dintelui are o formd conoidd, este ugor
aplatisatd in sens medio-distal, gi ln secliune trans-
versald are o formd aproaPe ovalard, degi fala vesti-
ffi,ryw
bulard a ei este mai largd decAt cea palatinali, deoare- u\j
ce posterior felele proximale aproape cd conflueazd.
Rdddcina este ugor furclinatd in sens postero-lateral. -
vdrful rdddcinii este rotunjit, si pe el se vede
orificiul apicar al canalului radicular. Flexiunea ^O::':":";;:r:;#::r\#:f;l';tyf#;::f;
:lt ; _ 1;i;;;;;;; _ secliune transuirsald;
coroarld gi rdddcind la marginea mediald a dintelui i ,iriiriitangitudinald
-
 ,x#ffi
este mai mare decat la cea distald. Acest semtr da posibilitatea, pe lAngd alte semne, de
a determina lateralitatea dintelui (apartenen la dintelui Ia hemiarcada dreaptd sau stdngd). Pe
fetele medialS 9i laterald ale rdddcinii sunt prezente g anluri lon gitu dinale.
Pe conturul vestibular al rdddcinii este, de regulX, prezentd o proeminen!5 in sens ves-
tibular, iar conturul lingual poate fi drept, convex sau concav
pulpard corespunde formei exterioare a dintelui. Cavitatea coronard este apla-
,Camera
tizatd in sens vestibulo-lingual, in regiunea coletului dentar este mai voluminoasd, iar tn
apropierea marginii incizale cavitatea are forma unei fante.
Inspre marginea incizald cavitatea coronard formeazX nigte adAncituri, corespunzdtor
unghiurilor coroanei qi cuspizilor marginii incizale. La persoanele tinere in regiunea mar-
ginii incizale se pot observaS coante puLpare.
Canalul radicular este continuarea camerei pulpare, avdnd pe intreg parcursul sdu un
traiect drept, Oi se deschide printr-un orificiu apical pronunlat. Dar poifi cAteva orificii
9i
apicale. Canalul poate devia spre vestibular gi/ sau distal. bstiumul canalului radicular
este ingustat
Indllimea coroanei incisivilor mediali superiori la fata vestibulard este cle 9-I2 mm, ldti-
mea marginii incizale- 8-9 mm. Diametrul medio-distal al coletului este de 6,9-6,9 mm/ iar
celaestibulo-linguai - 7,1-7!5 mm. Lungintea rdddcinii
- 12-15 mm. Sunt prezente semnele
curburii coroanei 6i a unghiului; sextnul rdddcinii este pulin pronuntat.

Inci sia ul I at er al sup eri o r

lncisi-aul lateral superior se aseamdnd ca formd cu incisivul medial superior, dar are
particularitdli esenfiale, dimensiuni mai mici gi adesea variazd.ca formd.
El este cel mai variabil dinte din grupul incisivilor din punct de vedere a formei, gi ocu-
pd locul 2 dupd molarii de minte ca grad de manifestare? reductiei.
Fata aestibulard este mai ingustd, mai alungita gi mai convexd decdt a incisivului central
superior, 9i poate fi ovoidd sau furcadratd intr-un trapez cubazamare orientatd spre inc!
zal' Lobii (distal, mezial gi central) de pe fafa vestibulard sunt mai pulin exprimapi clecat
cei ai incisivului central.
Conturul ocluzal al coroanei nu este drept, ca fir cazul incisivului central, ci are un tra-
seu mai oblic, fiind orientat ascendent in sens mezio-distal. Uneori marginea incizald nu
este exprimatd defel, iar in partea superioard a coroanei se afld un tubercul asculit.
Unghiul disto-incizal al coroanei este rnai rotunjit decdt ce1 al incisivului central.
Fala palatinald este mai micd gi mai oblicd decdt fata vestibulard,
9i are un aspect mai
de un triunghi. Elementele anatomice ale felei palatinale sunt cele prezente gi la
lploPial
incisivul central, dar au un relief mai exprimat. Conturul lingual al coroanei este deter-
minat de gradul de exprimare a cingulum-ului, pozifia acestuia este centratd i1 sens me-
zio-distal. Inferior cingulum-ului gdsim foramen caecLtm, care este mai profuncl gi mai clar
evidentiat in contrast cu cingulumul gi crestele mar-
fs.
sr'rl*
tixi.it ginale. Uneori trecerea de la suprafala cingulumu-
S$81'.+.
lui la fosa orald este delimitatX de un qan! orizontal,
EffiiL localizat la baza cingulum-ului; acesta cuprinde in
t$i$&it
tiffi{if, traseul sdu gi gau ra oarhd.
ttwif Crestele marginale sunt accentuate, ajungAnd
'\i 1$Hl;t adesea pAnd la marginea incizald., iar traseul lor ur-
li;$*it '"$Sr
mirind conturul marginilor proximale, astfel fiind
rncisi,tiltateratatarcadeisupeioareA?,].:XlH,?:T:trIff itT|".il:i'"Tii,1il:'
a - fafauestibulard;b - Iinsuald; -;^_;-
proximale ale coroanei au formd tri-
c - Iaterald; d - secyiun'.e'fioriorrrom; ..-t^?1].Yt"ttle
unghiulard gi sunt convexe' Fefele proximale sunt
e - secliunelongintdinald
 :iiltrIr;r*l
'q*#
orientate divergent spre margineaincizald, divergen|b fiind mai accentuatd ln treimea
cervicald a lndl!1mii corotrute. Relieful este convex in treimea incizald, prezentind conve-
xitatea maximd:
- ln treimea incizald pentru suprafafa mezial5.,
- la unirea treimii incizale cu treimea mijlocie pentru suprafala distald.
. Ca urmare coroana are un aspect ovoid.
Spre colet suprafelele proximale sunt plane, suprafala distald poate sd apard ugor con-
cavd. Suprafala distald este mai micd decAt suprafafa mezial5'
Camera pulpard este reclusd, avAnd o formd ce repeti pe cea exterioard a dintelui. Cavi-
tatea pulpird este aplatizatd in sens vestibulo-palatinal, iar coarnele pulpare sunt maipu-
pin pronunyate decAt in cazul incisivului central. in unele situalii incisivul lateral prezintd
(h purcounu tinere) numai doud coarne pulpare gterse, localizate mezial si distal.
'
naddrino dintelui este mai lungd gi mai sublire comparativ cu cea a incisivului central,
gi este aplatizatd in sens mezio-distal. Prezintd un aspect conic cu patru suprafefe, care
continui suprafelele cofonare, astfel cd secliunea transversald apare ovalard.
Suprafeleie vestibulard gi orald ale rdddcinii sunt convexe, suprafala vestibulard este
mai mare decdt cea palatinald. Suprafefele proximale sunt plane gi paralele pin5 aproape
cle treimea apicald, de unde devin convergente spre apex. Apexul este efilat 9i orientat
spre distal. Suprafelele proximale pot preienta ginluri longitudinale. tn majoritatea ca-
zirilor rdddcina dintelui este dreapte qi doar arareori este ugor curbatd la apex spre distal
sau lingual.
Canalul radicular este unic,
Semnele cle apartenenld a dintelui la partea dreaptd sau stdngd a maxilarului sunt bine
exprimate, in special semnele curburii coroanei gi a ungliului.
indltitnea corianei - 8-10 mm,Idlimea - 6-7 mm, diametrul medio-distal albazei coroanei
* 4,8:-5,4mm, cel aestibulo-lingroi - 5,86,2 mm. Lungintea rdddcinii - 10,5-14 mm'
Incisivii mandibulei
Incisivul central inferior
lncisiaul central manilibular [inferior] este cel mai mic dinte din arcadele permanente,
gi prezintd aspectul morfologic cel mai simetric. in cazul lui apar rar variafii de formi sau
anomalii. Spie deosebire deleilalli dinfi din arcada mandibulard, incisivul central reali-
zeaz6. contict ocluzal cu un singur antagonist - incisivul central maxilar.
in normele vestibulard gi linguald forma coroanei este lngustd, care se extinde ugor spre
marginea incizalX. Marginea incizald este aproape dreaptd. Unghiurile mezio-incizal 9i
disto-incizal sunt drepte gi aproape egale.
Particularitatea chaiacterislica a acestui dinte este exprimarea slabd sau lipsa semnelor
de lateralitate. Suprafala vestibulard prezintd un relief ugor convex fur treimea cervicald 9i
plan in treimea mijlocie gi incizald, iar cea linguald -
un relief convex i-r treimea cervicald gi ugor concav
tn celelalte doud treimi. Detaliile morfologice (bure- r"i
Ietele adamantine verticale, tuberculul dentar Ei crestele
*I:1l4Ii;l flat4
margin.ale) sunt caracteristice grupului incisiv, dar l,:;lli.i! &KA
iii+.iil$l 8tr6.i1
Fiiiiil.:l
sunt mult mai pulin evidente, decAt ir cazul omo- sii;iifx sirsi".l
\+rJ

logilor maxilari. iii+$ d

Pe fafa vestibulard bureletele adamantine vertica-
b c {i;1 e
le, care trec in tuberculii marginii incizaly se intdl-
lncisivul central al arcadei infeioate.
nesc la dinti neabraziati.
a - suprafafa aestibulard; b - linguald;
i";;.i;J; medie a c6roanulor bureletele se aplatir c - luterald; d - secliune transrtersald;
zeazd gi treptat dispar. Jumdtatea cervicald a coroa- e - secfiune longitudinald
nei este ugor proeminentd sau platX. Frecvent tuberculii marginii incizale gi bureletele de
pe fala vestibulard sunt absenfi.
Forma fetei linguale a coroanei este mai pufin reliefatd, decdt la alfi incisivi, iar
con-
cavitatea este mai putin accentu atd. Cingulim-ul din treimea cervicaid este abia schitat
sj ggntrat fafd de un ax, care imparte corbana in doud jum5tdli. Crestele marginale, care
delimiteazd proximal suprafafa linguald, sunt egale Ei ibia viziUite. La nivelul fosei orale
din treimea incizald 9i mijlocie nu existd discontinuitdti in stratul cle smalt. in regiunea
cervicald fafa linguald devine convexd.
Semnele de apartenenld a dintelui sunt slab pronunfate, in special semnul curburii
coroa-
nei.
Linia joncliunii smal!-cement de pe fefele vestibulard linguald ale dintelui este flexatd
9i
in sens radicular.
!4arginea incizald cu fefele proximale formeazd unghiuri drepte.
In normele proximale semnul de intergrup al inciJivului medial inferior este forma co-
roanei, aproape de un triunghi echilateral.
Crestele marginale gi tuberculul lipsesc. in locul tuberculului este prezentd o proemi-
nentd, care trece lin in fefele laterale ale coroanei dentare.
In portiunea cervicald a coroanei este localizat tuberculul dentar median.
Conturul felei vestibulare este format de un arc convex, iar al celei linguale de unul
concav.
-
Limita adamantind este arcatd, cu convexitatea orientatd spre marginea incizali.
Rdddcina dintelui este unicd, dreaptd, puternic turtitd ln sens meziJ-distal, iar
apexul ei
este orientat frecvent spre vestibular. Suprafelele proximale sunt paralele, au un
relief
plut gi devin convergente numai spre treimea apicald. Pe fefele literale se depisteazd
nigte depresiuni liniare sub forma unor ganturi longitudinale, mai exprimate in-treimea
m^ijlociea rddicinii. Suprafelele vestibulard gi tingua-la sunt convexe in plan orizontal.
In calitate de semn de lateralitate a dintelui poite fi remarcatd addncirnea ganplui ver-
tical al rdddcinii, care, de-reguld, este mai bine exprimatd pe fafa distald.
Camera-pulpard este dispusd ln plan frontal 91 are aspectui unei fante kiunghiulare,
care este foarte ingustd, fiind aplattzatd in sens vestibulo-oral. Prezintd trei coine pul-
Pare/ corespunzdtoare celor trei lobi. Se ldrgegte treptat in sens radicular sub formi de
pAlnie, trecAnd ln canalul radicular, care are un uspect turtit in sens mezio-distal.
Canalul
radicular este mai ingust gi mai greu accesibil, decAt in cazul incisivilor maxilari.
Dedublarea canalului unui incisiv central mandibular se intAlnegte foarte des.
indtfimea coroaneieste fir limita a7 -9,5mm, ldtimea
linguald a coletului- 5,5-6 mm, iar cea medio-distald
- 5-5,5 **, di*ur,, iuneaoestibulo-
- 3,5-5 nun mm. Lungimea rdddcinii
- 1O5-14 mm.
Incisivul lateral inferior
lt'
Incisioul lateral mandibular linferior] prezintd
1'.
J\ un aspect asemdnXtor cu cel al incisivului central,
dar este mai mare decAt acesta/ are o coroand mai
HfiilE* latd gi o rdddcind mai masivd.
Detaliile morfologice (bureletele adamantine aerti-
uf#iisl
sti*il cale, tuberculul dentar gi crestele marginale) sunt mai
&HI*
s@ .w putin evidente, decAt in cazul incisivilor maxilari.
Exprimarea tuberculilor conturului ocluzal ai co-
Incisiztul lateral al arcailei inferioare.
roanei se lntAlnegte la dinli neabraziatr, gi se deter-
a - fala aestibulard; b - linguald;
c - laterald;d - secliunetransaersald; mine
{e gradul de abraziere a tuberculilor marginii
incizale. Mai des conturul ocluzal este drept.
e - secliune longitudinald
 #ilkiift
'.si*iiii#F
Bureletele, ce derivd de la tuberculi, apar de dimensiuni neinsemnate in treimea inciza-
16 a suprafefeiaestibulare, care este reprezentatd printr-o formd de trapez cubazamare - !
marginea incizald. Aceastd fald are un traseu ugor descendent dinspre mezial spre distal.
Marginea meziald este mai lungd decAt cea distald. Curburile maxime ale marginilor pro-
ximale sunt localizate tn treimea incizald. Convexitatea maximd distald este situatd mai
cervical, decdt cea meziald.
Suprafafa vestibulard prezintd un relief convex in ambele planuri, zona convexitdlii
cervicald. Cele doud ganluri impart suprafala ln trei
-u*i-" fiind localizatd tn freimealobul distal.
lobi, dintre care cel mai mare este
Marginea incizald este mai lat5 decAt la incisivii mediali inferiori.
Semnul unghiului coroanei este, de reguld, bine exprimal unghiul mezio-incizal este
ascufit, aproape drept, in timp ce unghiul disto-incizal este mai obtuz gi ugor rotunjit'
Reiiefut suprafefei-Iinguale seamdnd cu cel al incisivului central inferior, dar este mai
accentuat. Adesea aceaite fafd apare concavd. Crestele marginale sunt bine pronunfate, 9i
inegale, creasta distald fiind mai scurtd.
Cingulurnul este mai pufin pronunfat decdt cel al incisivului central inferior, 9i este ugor
orientit spre distal, ce determind un aspect asimetric ai la nivelul liniei coletului'
"eei
Limita adamantind de pe felele vestibulard 9i linguald este arciformd, lndreptatd cu
proeminenla spre rdddcind.
^
Conturuf lingual al coroanei are, de reguld, o curburd mai mare, decAt cel vestibular.
Contururile lroximale ale coroanei sunt convexe spre marginea incizald, gi amplitudi-
nea ln norma medialX este mai mare, decdt tr cea distald, ceea ce serveste drept un semn
suplimentar de lateralitate. Suprafala mezialX este mai mare decdt cea distalS" mai ales in
sens cervico-incizal.
Arnbele suprafele proximale prezintd cAte un contur triungiular. Felele proximal: pl"-
maxime in treimea incizald. Pozifiaspre lingual a suprafefii distale,
zint1afiaconvexiiaiii'meziald,
comparativ cu cea iese in evidenld, dacd dintele este privit dinspre marginea
inciial6.,creAndu-se ln acel moment impresia unei "angulalii" coronare spre distal'
Rdddcinaprezintd aceeagi formd ca giiea a incisivului central, dar este ceva mai lungd.
Este turtitd ln sens mezio-distal gi deviazd spre distal. Diametrele vestibulo-oral 9i mezio-
distal sunt mai mari, decat ln cazul rxddcinii incisivului central.
Curbura dintre marginea distald a coroanei gi rdddcind este exprimatd mai puternic,
gi,

prin urmare, la incisiv*ul lateral mandibular este puternic exprimat semnul rdddcinii.
' Pe suprafelele proximale ale rdddcinii sunt preiente nigte ganfuri longitudinale, cel dis-
tal fiind, de reg,ria, mai accentuat, ceea ce servegte drept un semn suplimentar de latera-
litate a dintelui.
Capitatea pulpard este asemendtoare cu cea a incisivilor centrali mandibulari' 9i
repetd
contururile exterioare ale dintelui. Camera pulpard este ingustatd in partea ei superioard
ln sensvestibulo-lingual - sub formi de fantd.
poate
Camera pulpari cJntinud printr-un singur canal radicular (cel mai frecvent), care
millocie in doua canale radiculare (tsestibular gilingual).
-sd se dedubleze ln treimea
Inngmro coroanei - 8-10,5 mm, l5limea - 5-6 mm. Diametrul medio-distal al coletului -
4-4,snttrt,iarceluestibulo-lingual-6-6,smm.Lungimenrdddcinii-12,5-15mm.

Caninii
Canini (dentes caninil se numesc patru dinfi monoradiculari dotali cu "cuspid lace-
rant" ascuiit al conturuiui ocluzal, qf .utu fac parte (tmpreund cu.opt incisiai) din grupul
(pozifia
aloyto, Trirtali [anteriord. Ei se afld tn arcadele dentare intre incisivi 9i premolari.
posterior' Deaceea caninii se mai
a IILa),in porliunite de flexare a arcadelor dentare spre
numesc gi dinfi unghiulari, dmtes angulares'
 80a
'*.-*;d
La om sunt 4 canini: c6te 2 - pe arcadi, cAte 1 - pe fiecare hemiarcadi.
9i
Caninii sunt dintii cei mai stabili morfogenetic, gi rnai putin decAt allii sunt predispugi
reductiei gi diferentierii.
Comund tn anatomia caninilor este prezenta unei coroane cilinclro-conoide, dotati
in
treimea incizald cu un cuspid, gi cea mai lungd rdddcind din arcadd. Au cea
mai mare lun-
gime din toli dinlii, 9i sunt mai voluminogi decdt incisivii gi premolarii. in urmd
cu 2350
de ani, Aristotel scria despre canini: "sunt ascutiti asemeni incisivilor, dar
spre bazd devin
voluminogi ca pi molarii".
Ei
- participd la realizarea primului act de masticatie prin prinderea, incizia, sfAgierea
[lacerarea] 9i zdrobirea alirnentelor. Deaceea dintele este mai mare, cu coroand monocus-
pidatd mai masivd decAt la incisivi, cu o rdddcind lungd gi puternicd. Asigurd deasemelea
fonatia gi funclia fizionomicd.
Coroana caninilor are forma generalX cilinclro-conici, terminatd printr-un
cuspid. pre-
zintd patru suprafele: aestibulard, ornld, nteziald, laternld. Suprafetele corollare
au un relief
mai pronuntat decAt la incisivi; convexithtiie sunt mai accentuaie, conferind caninilor
un
aspect globulos. Skatu-l mai gros dentinar imprimd o nuantd mai gdlbuie
decAt a incisi-
vilor. Suprafala uestibulard este asemdndtoare cu cea a premoiarilor. Marginea incizald,
constituitd din creasta.sagitald a cuspidului, are forma cle "V" cu brateleisimetrice.
La
nivelul suprafefei vestibulare se evidentiazd h'ei lobi separati prin doul ganturi, care
por-
nesc de la marginea incizald. Lobul ceritral este foarte Line dezvolt at. Suprafala
orqld este
mai micd decAt cea vestibulard. Cingulumul gi crestele marginale sunt mult mai exprima-
te decAt la incisivi. Fosa orald concavd este strdbdtuti de o c"reastd mediand, ce reprezintd
creasta axiali a cuspidului. Suprafelele proximale au o formd triunghiulard, cu virful
spre
incizal, gi au marginile proximale accentuat convergente spre coleI.

Caninul superior
Caninul supetior este cel mai mare dinte din grupul caninilor. Are o coroand ascutitd clin-
spre toate suprafetele, cea mai lungd rdddcind, gi semnele cie lateralizare bine prontlltate.
Conturul ociuzal al coroanei este format din creasta sagitald a cuspidului gi prezintd
doud pante, dintre care cea distald este mai lungd mai obIcd. Deaceei, virful
9i cuspidului
poate fi centrat sau orientat ugor spre mezial.
Virful cuspidului se apropie de un unghi, care este obtuz (circn 105 gratle), clar poate
-
forma gi un unghi drept sau unul ascutit.
Intre tuberculul principal gi unghiul medial al. coroanei se localizeazd o incizurd micd.
Locul de trecere a conturuiui ocluzal al coroanei in cel distal se afli mai aproape de baza
coroanei, decat locul de trecere a conturului ocluzal in cel mezial.
Curbura conturului distal al coroanei este mai pronunlati decdt la cel mezial. Punctul
de proen'dnare maxirnd a contururilor proximaie aie coroanei este dispus, de reguld, in
.:i i. treimea ei medie. Muchiile laterale ale coroanei for-
l.,t 'q'
i'\:, meaz{.cu marginea incizalX doud unghiuri: unghiul
li',.i',
ii1ili\ !'&;\ distal
este un
este frecvent o btuz gi rotunjit, iar cel medial
unghi drept, gi are un vdrf accentuat.
iliri:1 i.&fi
l:l;ei-r
li
il,'ii
'"'j' , .rl::.r. illffi;li
Suprafata vestibulard a coroanei prezintd un con-
i,ffil' tur pentagonal gi un relief convex in ambele sensuri,
\"1rrs.i: cu convexitatea maximd

' I iiyl
i.sl
r.'"i.,
in treimea cervicald.
De la cuspidul caninului pe suprafata vestibulard
se intind pAnd la colet trei lobuli vestibulari, dintre
Caniruil arcatlei superioarc. a - fala
care lobuiul central este cel mai lat gi mai pronuntat.
aestibulnrd; b - Iinguald; c - Interald;
d - sectiurte trnnspcrsald; e - seclitme Lobulul mezial este mai mic, iar cel distal aproape
longitudinald cd nu se observd
 .81 *,
Fala palatinalT a caninului superior este mai redusd dimensional dec6t fafa vestibula-
rd. Pe fala palatinald sunt prezente doud creste n'rarginale de smalg (meziald gi distald) gi
una mediand. Crestele marginale, puternic dezvoltate, se intind de la unghiurile coroanei
cdtre tuberculul lingual, iar creasta centralX imparte fala palatinald in 2 pdrli: meziald 9i
laterald (mai mnre).
in1/3 cervicald a coroanei se afld un cingulttm proeminent sferic, care mai mult se asea-
mdn5 cu un tubercurl rudimentar, insd este intotdeauna mai proeminent decdt cingulum-
ul incisiviior superiori. Labaza cingulumului persistd gau rs oarbd (foramen caecum), - o de-
presiune punctiform5 situatd sub cingulum, care este sediul preferat al leziuniior carioase
ale felei palatinale.
Conturul joncliunii smal!-cement este arciform, pe felele proxirnale are forma literei "V"
cu deschiderea spre apical, vArful "V"-ului fiind rotunjit, 9i convexitatea fiind orientatd
spre incizal, iar pe felele vestibulard gi linguald - cu deschiderea spre marginea incizald.
Rdddcinn caninului superior este cea mai lungd qi mai puternic dezvoltatd din toate rddd-
cinile qirului dentar. Are o formi conoidd, este unicd, masivd, dreaptX, cu o deviere ugoard
a apexului in sens lateral. Este ugor aplatizal| in sens mezio-distal gi cu apexul distalizat.
Pe secjiune transversald la nivelul coletului, rdddcina caninului superior are formd rotun-
dd sau ugor ovalard.
Conturul felei vestibulare a rddicinii este proeminent, iar conturul palatinal este pro-
eminent in treimile cervical5 gi medie, gi concavd - in treimea apicald. Pe ambele fele
proximale (rneziali gi laterald) ale rdddcinii pot fi remarcate nigte ganluri longitudinale, mai
pronunlate in porfiunea lor mijlocie.
Canrcra pulpard imitd forma de lance a coroanei, fiind mai voluminoasd decAt cea a in-
cisivilor centrali superiori. La nivelul muchiei incizale prezintd trei prelungiri corespun-
zdloare lobulilor de dezvoltare vestibulari, numite coarne pulpare: 2 laterale (mai nilci) gi1'
central Qnai mare). Canalul radicular este unic, drept, larg gi aplatizat in sens mezio-dis-
tal.
indllimea coroanei - 10-12 mm, ldlimea - 7-8 mm. Diametrul aestibulo-Iingual al coletu-
lui este de7-8,5 nm, iar celmedio-distnl - 5-6 mrl:r. Lunghrtert rdddcinii - L6-18 mm.
Sunt bine pronunlate semnele de apartenenlri a dintelui la hemiarcada dreaptd sau st6ngd.

Caninul inferior
Caninii in{eriori perrnanenfi, doi la numdr, cAte unul pe fiecare hemiarcadd mandibula-
rd, au pozllia de implantare 3 pe hemiarcada mandibulard stAngd gi dreapt5. Prezintd doi
lobi de dezvoltare, unwl aestibulnr (format prin coalescenla ceior trei lobuii de dezvoltare
vestibuiari) gi unul lingual. Are aceeagi structurd anatomicd ca qi cel superior, cu exceplia
cd este pulin mai mic, iar coroana - mai inaltd (cu 0,5-1 mm decAt aceeaqi dimensiune a
coroanei caninului superior) insd diametrele me-
zio-distal 9i vestibulo-lingual ale coroanei sunt mai i"
mici decdt cele ale caninului superior
Cuspidul caninului inferior, care formeazd extre- 's' j i*;
mitatea incizalX a coroanei, este mai pulin dezvol- \;;:::: i
tat decAt cel al caninului superior
!;:.'1&it ll
Suprafafa vestibulard este convexd, relieful ei este t:,. siri
i :ritr,l
bine exprimat, degi mai pugin accentuat compara- i, 1!i{
'i#
tiv cu on'rologr-rl superior. Convexitatea maximd IJ
este localizatd tot in treimea cervicaid. Doud ganfuri
Caninul arcailei inferioare. a - fala
vestibulare separd fala vestibulard in 3 pdrli inega-
aestibulard;b - linguald;c - laterald;
le - trei lobi. Lobul central este cel mai mare, iar cel d sectiunetransaersald;e
mezial - cel mai mic
- - secfiune
Iongitudinald
 Conturul fetei
, vestibulare are intotdeaurla o convexitate mai aplatizatl comparativ cu
omologul superior.
Virful cuspidului de pe marginea incizald este mai rotunjit, gi situat mai aproape de
marginea meziald, decAt cel al caninului maxilar.
Marginea incizald este formatd din creasta sagitald a cuspidului, cu doi versanfi mai
accenfuat inegali decdt in cazul caninului maxilar. Versantul distal este mai lung gi mai
lnclinat spre colet decAt versantul mezial. Cei doi versanfi se intilnesc intr-un unghi larg
deschis (L20 grade).
De la cuspidul principal spre premolar se lntinde o incizurd micX, care separd cuspidul
medial.
Unghiurile coroanei sunt diferite: medial este obtuz sau drept, iar cel distal - obtuz gi
rotunjit.
Felele proximale au aceleagi caracteristici ca gi la caninul superior, dar sunt mai plate gi
mai verticalizate.
Fala meziald a coroanei este indreptatd aproape vertical gi continud in conturul medial al
rdd5cinii. Marginea distald tormeaz1,cu conturul rdddcinii o curburd.
Pe fala linguald sunt prezente aceleagi elemente morfologice ca gi la caninul maxilar,
dar relieful este mai pufin pronuntat. Relieful feiei linguale este convex-concav, convex
tr zona cingulum-ului gi concav - in doud-treimi incizale. Cingulumul, situat in treimea
cervicald, este mai pufin voluminos qi mai putin dezvoltat decAt cel al caninului superior.
El este pozifionat excentric, fiind orientat spre distal. ins[ el este irtotdeauna mai proemi-
nent decdt cingulum-ul incisivilor superiori.
Crestele marginale gi creasta axiald, localizatd mediary sunt subliri gi gterse. Fosalingua-
Id este impdrjitd de creasta mediand de smalg in doud depresiuni, - mezio-linguald. Qnai
redusd dimensional decdt fosa disto-Iinguald) gi distoJinguald, iar acestea fiind mai profunde
spre treimea incizald.
Pe suprafala linguald a caninului mandibular apar rar ganfuri sau fosete.
Caninii inferiori nu prezintd niciodatd.foramen caecum, ca de altfel nici un dinte frontal
inferior.
Suprafefele proximale sunt mai iralte decAt cele ale caninului maxilar, mai inguste tr sens
vestibulo-oral gi au o orientare mai pulin divergentd spre incizal. Au forma de triunghi,
cubaza - spre cervicaf gi vdrful - spre incizal. Marginea vestibulard are convexitatea ma-
ximd in treimea cervicald, iar cea linguald este convex-concavd, cu Lrn contur mai pufin
accentuat decdt in cazul caninului maxilar. Convexitdlile maxime ale suprafefelor proxi-
male sunt localizate la unirea treimii incizale cu cea mijlocie, tr sens vertical. Suprafala
meziald este mai mare decAt cea distald.
Rdddcina caninilor inferiori este fir general unicd, tns5 poate fi bifidd,Este mai scurtd
decAt cea a caninilor superiori, dar poate avea gi lungimea egald. Este cea mai lungd rd-
ddcind din arcada mandibulard. Forma rdddcinii, in totalitate este conicd. PrezintX patru
suprafele gi este aplatizatd, tn sens mezio-distal. Suprafelele vestibulard gi lingual{sunt
convexe/ cele proximale sunt plane. Apexul este efilat gi deviat spre lateral. Pe secliune
transversald la nivelul coletului are forma oaalard (dreptunghi cu ahrfurile unghiurilor mult
rotuniite-). Existd situaflr, tr care apexul rdddcinii este bifurcat, prezentind o componentd
vestibulard 9i una - linguald.
Pe suprafelele proximale apar ganturi longitudinale, care uneori sunt atit de profunde
.-
(tn special pe fala distalil),lncit dau impresia unei rdddcini duble.
Camerapulpard este mai micd decAt a caninului superior, gi totugi -largd,gi prezintd spre
marginea incizald L-3 coarne pulpare. Are o formd fusiformd, ceva mai voiuminoas[ la
colet. Se continud la nivelul rddXcinii cu canalul radicular, Canalul radicular este aplatizat
ln sens mezio-distal, gi are un singur foramen apicaltngfo/o.Poatefi gi bifid, pozifonarea
 r r::: !rt: i: ii. !.

canalelor fiind: unul - spre vestibular, gi altul - spre lingual, caz in care apar doud forame-
ne apicale (6%).Poate fi prezentd delta apicald.
g-i2mm,Idlimeamarginiiincizale 6-7 mm.Diametrulmedio-distal
irdlti*ro'roroanei - -
al bazei coroanei este de 5-6 mm, iar cel uritibulo-tingual 7-8 llrrm. Lungimea rdddcinii-
-
12,5-16,5mm.
Sunt slab pronunlate semnele curburii coroanei gi a unghiului; semnul rdddcinii persistd.

Grupul dinfilor laterali

Premolarii (dentes Premolares)

Premolarii fac parte (impreund cu molarii) din grupul dinlilor laterali.

Din punct de aidere funci:fional, premolarii participd la mestecarea gi triturarea alimente-
lor, deaceea acegtt dinfi se numesc masticatori.
Primii premolari, pe lAngd triturarea alimentelor, participd in comun cu caninul la zdto-
birea lor-ln a doua iazd, de masticafie. Deaceea, din punct de aedere morfologic, premolarii
fac trecerea de la dinlii grupului frontal (incisiai qi canini),la dintii molari, care prezintd o
fafd ocluzald multicuspiduia. Cu urmare, forma coroanelor premolarilor amintegte forma
coroanelor caninilor, iir suprafala masticatorie a premolarilor maxilari 9i a primului_pre-
molar mandibular prezinti doi cuspizi: :unul uestibular gi unul palatinal [ora[. Premolarul
secund mandibulaipoate exista in doud variante anatomice: hicuspidat sau tticuspidat.
Cuspizii sunt separali printr-un gan!, care ajunge pdnd la crestele ce unesc ambii cuspizi
la marginile meziald 9i distald.
Partiiularitatea caracteristicd a premolarilor de a prezenta pe fala masticatorie doi cus-
pizi a generat numele alternativ de ilittfibicuspidafi, dentesbicuspidati.
Premolarii sunt ln numSr de opt, cAte patru - in fiecare arcad6,9i cAte doi - in fiecare
hemiarcadd. Sunt situali distal de canin gi mezial de primul molar permanenf ocupind
poziliile patru gi cinci gi, respectiv, segmentul mijlociu al fiecdrei hemiarcade. Deaceea ei
mai sun^t numifi gi dinfi meilii [miilocii].
premolarii, pe ldngi triturarea alimentelor, participd la stabilizarea ocluziei 9i menfine-
rea dimensiunii verticale de ocluzie prin cuspizii activi (palatinali pentru premolarii supe-
riori, 9i oestibulari- pentru premolaril inferiori), uneori Ia ghidajul de grup ln migcXrile de
lateralitate ale mandibulei, fizionomie, suPort Pentm pdriile moi 9i fonafie.
Erup premolarii intre 9-11 ani pe spaliul ocupat anterior de molarii temporari, deci fac
parte iin categoria dinlilor succt{ionoli [de inlocutre], care se formeazX din lama secundard
dentar6. Nu existd premolari tn dentalia temporard.
Premolarul care se afld cel mai aproape de canin se numegte prtmul prcmolar, iar cel
localizat distal - premolarul doi.
Afilierea funclionald a premolarilor cu caninii se datoreazd unui suport morfologic ase-
mdndtor. El se remarcd nu doar prin mdrimea relativ micd a felei masticatorii 9i in pro-
eminarea considerabild a cuspidului jugal comparativ cu cel lingual, in special la primii
premolari, dar gi prin faptul cX premolarii sunt dinlilor monoradiculari.
Exceplie face piimul premo6r maxilar, care poate prezenta doud rdddcini (ugald 9i
tinguald). Aceastd divizare este mai frecventH decAt rdddcina unici, 9i se poate Prezenta
vaiat; de la un apex radicular bifid - pAnX la separarea totald de la nivelul cervical.
Rlddcinile premolarilor superiori sunt egale ca lungime cu cele ale molarilor, fiind insd
mai reduse dimensional decdt rdddcinile caninilor'
Premolarii manclibulari prezintd o singurd rdddcind, aplat:rzati,in sens mezio-distal'
Premolarii maxilari sunimai mari decAt cei mandibulari. Au dimensiunile in serie des-
cendentf,, pe cAnd premolarii inferiori sunt in serie ascendentd. Cel mai mare dintre pre-
molari este primul premolar maxilar, iar cel mai mic - primul premolar mandibular.
 Trebuie de remarcat cd:
' premolarii au atit coroana, cit gi rdddcina, mai reduse tn lungime, decdt cele ale inci-
sivilor qi caninilor;
' comparativ cu molarii, trdllimea coronard este pufin mai mare, in timp ce lungimea
rdddcinilor este aproximativ aceeagi;
- ' premolarii superiori au o coroand in formd cuboidd cu cinci fele (aestibulard, orald, mezia-
Id, distald, ocluzald), aplalizatdir sens mezio-distal, avdnd, tn consecintd, cliametrul maxim
coronar orientat vestibulo-oral; coroana are ln secliune transversald forma unui oval;
' premolarii inferiori au o coroand, care prezintd ln secliune transversald forma unui
cerc;
' la premolarii superiori ganlul transversal, ce intretaie fala masticatorie, este mai adAn-
cX 9i delimiteazdmaibrutal ambii cuspizi;
' primul premolar mandibular are o formd care amintegte de caninul mandibular, tn
timp ce al doilea premolar are un aspect mai apropiat de cel al molarilor;
' coroana este inclinat5 spre lingual; astfel, firtre coroand gi rdddcinl se formeazd un
unghi diedru;
' spre deosebire de felele proximale ale dintilor frontali, care au formd triunghiulard,
gi care sunt mai inguste decAt felele lor vestibulare, la premolari situalia este iiversd, -
fefele proximale sunt mai late decAt cele vestibulare, gi iu forrna de trapezcu baza mare
orientatd spre colet.

Primul premolar superior

Fafa vestibulard a primului premolar are contur pentagonal, asemdndtor felei vestibu-
" a-caninului superior, dar cu dimensiuni
lare mai reduse. biametrul vertical al felei jugale
este de 8 mm, ea fiind cea mai mare dintre toate fefele. Marginea ceraicald este cur'bd] cu
convexitatea mai redusd decdt in cazul dinlilor frontali, dar orientatd tot inspre rdddcind.

. Fala vestibulard a primului premolar are contur pentagonal, asemdndtor fetei vestibu-
lare a_caninului superior, dar cu dimensiuni mai reduse. Diametrul vertical al felei jugale
este de 8 mm, ea fiind cea mai mare dintre toate fefele. Marginea ceraicald este curbd] cu
convexitatea mai redusd decdt fir cazul dintilor frontali, dar orientatd tot inspre rdcldci
nd. Marginile proximale sunt inegale gi clivergente spre marginea liberd, avAnd un traseu
convex/ care prezintd convexitatea maximd la unirea treimii ocluzale cu cea mijlocie. in
treimea cervicald marginile proximale, mai ales marginea meziald, devin concave. La uni-
rea marginilor proximale cu marginea liberd se formeazd doud unghiuri obtuze rotunjite:
mezio-ocluzal gi disto-ocluzal.
Marginea liberd, constiluitd din creasta sagitald a cuspidului vestibular, are forma literei
"Y" cu pante inegale, versantul distal fiind mai scurt gi mai curb decdt cel mezial. Virful
cuspidului are un aspect proeminent gi ascufit, asemdndtor caninului maxilar.
Relieful suprafefei vestibulare este convex, cu convexitatea maximd localizattr in trei-
fiih mea cervicalX, spre mezial. Doud ganfuri longitudi
#tlf& nal eprimare (una me zi ai d gi una di s t al d), abia v izibi-
le,lmpart fala vestibulard in 3 pdrfi: lobul miijlociu

ffiH
HEg,l'
ffi
&F&t'wi
.,r€F#,qy j
este cel mai mare, gi lobul mezial - cel mai mic. La
interseclia ganprilor cu marginea liberX pot apdrea
doud denivelSri.
in treimea ocluzald 9i mijlocie apare proeminentd
Premolarul I al arcadei superioare,
creastaaestibulard de smal!, care rezultd din dezvolta-
a - fafaaestibulard;b - linguald;c -la-
rea lobului central, gi pornegte din vdrful cuspidu-
terald; d masticatorie; e - secliwrc
lui vestibular spre linia colebului.
f-
transaersald; secliune longitudinald
 r'
[g'iib
\tu*
Semnul unghiului coroanei este bine exprimat, iar semnul curburii coroanei este ,,in-
vers", reflectdnd legitatea retinerii temporare a alimentelor la caninul superior - pentru
zdrobirea acestora infaza a II-a de masticafie.
Fafa palatinald este mai micd decdt fala jugald, ceva mai convexd, - fur dublu sens (cerai-
co-ocluzal gi mezio-distnl). Este, de obicei, netedd, gi are forma de semicilindru. Cdteodatd
poate prezenta proeminenla crestei palatinale, datoratd cuspidului palatinal.
Suprafefele proximale ale premolarilor sunt ugor convexe, prezintd formX de trapez cu
baza mare reprezentatd de linia coletului, gi baza micd - spre ocluzal. Fala distald a pri-
mului premolar superior este mai micd gi mai convexd decAt cea mezial6. Convexitatea
maximd este localizatd la unirea treimii ocluzale cu cea mijlocie, gi servegte la contactul cu
dinlii vecini. in treimea cervicald, suprafala meziald a primului premolar prezintd o arie
accentuat concavd, care se continud cu ganful de demarcalie dintre cele 2 rXd6cini.
Fala ocluzald a primului premolar superior are forma de hexagon asimetric, alungitd in
sens vestibulo-oral.
Este delirnitatd de 4 margini, care sunt:
. marginea aestibulard, - este reprezentatd de creasta sagitalS a cuspidului vestibular - o
linie ondulatX cu 2 mici deniveldri (datorate Eanfurilor de pe suprafala aestibulard) 9i 3 proe-
minenle (corespunzdtoare celor 3 lobi de pe fafa aestibulard);
. margineapalatinald este constituitd din creasta sagitald a cuspidului palatinal. Este mai
scurtd decAt cea vestibulard, gi are un traseu mai rotunjit (in semicerc), decAt rnarginea
vestibulard;
, marginile proximale sunt reprezentate de crestele marginale (meziald gi distald) de smal!,
lndllimea cdrora ln porliunea mijlocie se rnicgoreazS. Acestea au un traseu convergent
dinspre vestibular spre oral, gi unesc cei 2 cuspizi (aestibular gi palatinal). Marginea mezi-
ald este mai lungd decAt cea distald.
Primul prenolar maxilar prezintd pefalaochnald,doi cuspizi: aestibular (cuspid de ghi-
daj) gipalatinal (cuspid activ, de sprijin), dintre care cel vestibular este cu mult mai mare gi
mai voluminos decAt cel palatinal, care apare mai redus dimensional gi mai rotunjit.
lJn ganl intercuspidian drept, addnc, cu orientare mezio-distal5, care separd cei doi cus-
pizi gi se termind la extremitdfi prin 2 fosete triunghiulare, cubaza spre creasta marginalX
de srnal! gi vdrful spre ganlul intercuspidian. Una din fosete, cea meziald, - este mai mare,
gi cealalt{, distald, este mai micd. $anful este situat mai aproape de marginea palatinalS a
fefei ocluzale, fiind la distan!5 de marginea vestibular5.
Pe fala masticatorie a cuspidului vestibular se remarcd doud pante, cea anterioard fiind
exprimatd mai bine, iar cea distald - mai scurtd, - deci, vtrful cuspidului va fi orientat ugor
spre distal.
Cuspidul palatinal prezintd panta distald a crestei sagitale mai lungd decAt panta me-
zialb. Virful cuspidului palatinal este orieatat spre mezial, ceea ce poate servi drept semn
distinctiv pentru primul premolar superior.
Primul premolar maxilar prezintd urmdtoarele morfotipuri:
. doud rdddcini (una mai lungd gi mai volumin oas6, aestibulard gi una mai scurtd gi mai
subgire, palatinnld) - cel mai frecvent (in65-70% a cazurilor). Acestea se separd dintr-un
trunchi radicular comun (care apare ovalar, aplatizat mezio-distal), fietre linia coletului
gi zona de furcalie radiculard. Trunchiul radicular prezintd pe suprafelele proximale un
gan! longitudinal, care indicd demarcafia celor doud rdddcini. Pe fala mezialX aceasta de-
presiune este accentuatd gi se continuX cu concavitatea din treimea cervicalX a coroanei.
Dintre cele doud rdddcini care rezultd prin furcalie, ceaaestibulard esle mai lungX (cca 1"3
mm), iar ceapalntinald- ceva mai scurrtd (12,5 mm). Ambele sunt subliri gi au apexul efilat
orientat distal.
. o singurd rdddcind., - apare in 25-30% din cazuri. Este accentuat aplatizatd in sens me-
 zio-distal. Felele vestibulard gi orald apar convexe, iar cele proximale sunt plane sau ugor
concave. Pe suprafefele proximale se evidenliazd ganturi longitudinale profunde.
. trei rdddcizi: doud aestibulare (aplatizate) gi una palatinald (rotundd), - asemdndtor mo-
larilor maxilari, - poate apdrea Ir.3-5% a cazurilor
- Felele rdddcinii primului premolar superior sunt patru: meziald, distald, aestibulard gi pa-
Iati.nald..Zona de joncfiune longitudinald a rdddcinilor se numeg te depresiune de dezooliare a
rdddcinii, continuAnd spre coronar cudepresiunea de dezaoltare afelelorproxinmle.Depresiu-
ne1d9 pe fala meziald a rdddcinii este mai profundd decdt depresiunea felei distafi.
Caaitatea pulpard este relativ mare, aplatizatd.insens mezioidistal, gi are un tavan relie-
-
fat, care prezintd doud coarne pulpare evidente, situate vestibular gi palatinal, corespun-
zdtor cuspizilor' Cornul pulpar vestibular este mai lung 9i mai mare decAt cel oral. Uneori
in zona coletului aPare o firgustare putemicd fur sens hezio-distal a camerei pulpare, gi
atunci plangeul cavitdtii nu poate fi reperat.
In cazul primului premolar biradicular camera pulpard apare distinct demarcatd de
canalele radiculare, prezentdnd un plangeu cu 2 orificiide intiare ln 2 canale: uestibular gi
palatinal, care sunt frecvent sinuoase gi au canale secundare. Orificiul canalului vestibular
este localizatimediat palatinal fald de virful cuspidului vestibular. Orificiul canalului pa-
lalinal se proiecteazd palatinal fafd de ganlul centrui intercuspidian.
In cazul, cAnd sunt prezente 3 canale radiculare, acestea iunt localizate ca gi cele ale
molarilor maxilari. Existd gi variante de premolar unu monoradicular, cu tipuiile Ii sau
III de canale radiculare.
Semnele de apartenenld a dintelui sunt moderat pronunfate.
lndllimea coroanei la fata jugald
- z,s - 9 mm, lifala linguald - 6 - g mm, ldlimea g,s
coroanei
- 6,5-7 lnm, dimensiunea medio-distald
- 4,9 -s,s mm, iai cea zr estibulo-linguald
- -9,5
mm. Lungimeardddcinii
- 12-16mm.
premotarur doi maxitarr"
rar, iarcoroana este ceva mai
"r"1TffiT;tf,?ffiS1tr""
micd decAt la primul, iar unghiurile mai pulin accentuate, ceea ce conJerd coroanei un
aspect general mai globulos. Are o formd paralelipipedicd, gi e ovalard in sectiune trans-
versald. Coroana are cinci fefe: paku - laterale, 9i o fafd - ocluzald.Fetele aestibulard, ora-
ld, nrcziald gi distald sunt asemdndtoare ca aspect gi structurd cu cele corespunzxtoare ale
primului premolar superior. Respecti v rdddcina premolarului secund superior este mai
lungd dec6t cea a primului premolar superior
Suprafata ocluzald prezintd doi cuspizi aproximativ egali intre ei (cel jugal este pufin mai
mic deckt cel Ihryual) 9i au virfurile proiectate spre mezial.
$anful intercuspidian apare rnai scurt, mai gters, gi mai neregulat, decAt in cazul primului
premolar, iar fosetele proximale sunt situate mai aproape de centrul suprafetei ocluzale
Datoritd egalitd;ii celor doi cuspizi, gantul intercuspidian este situat in mijlocul suprafe-
lei ocluzale. indllimea suprafetei palatinale a :,' l
a premolarul ui doi maxilar este aproximativ
\!
egali cu cea a suprafetei vestibulare. Suprafe-
tele proximale au un contur trapezoidal. Su-
prafetele proximale prezintd aria convexittrtii
maxime la unirea treimii ocluzale.,r."u *ii- ffi*t
locie. Suprafala rneziald nu prezintd treimea
cervicald concav5, ci pland. Cel de-al doilea Premolarul lI al arcadei superioare.
premolar prezintd pe fala ocluzald un numdr
a - fala aestibulard; b - Iinguald; c - Iaterald;
d - rnasticatorie; e - secliune transaersald; f -
mai mare de ganfuri secundare, in schimb
lipsegte gantul crestei marginale meziale.
secliune longitudinald; g- secliune longitudinald
apremolarului arcadei supeioare aatnd 2 ca,nale
 ,j;$ilr:*
1s;rddiF

Majoritatea premolarilor secunzi dispun de o singurd rdddcind (75-82% din cazuri), iar ln
1.-2% dncazuripot fi 3 rXdXcini (tn aust caz dispozilia r dddcinilor fiind p alatinald, mezio-a esti'
b ular d gi dis t o -a e s tib uI ar d) in rest (18-23% din cazuri) dintele
poate prezenta 2 rdddcini.
Rdddcina este mai lungd decAt cea a primului premolar superior, gi apare aplatizatd
ln sens mezio-distal. Pe secliune transversald in zona coletulu.i, rdddcina premolarului
secund superior arc asP ecl oa alar Ea prezintd patru suprafefe, dintre care cele vestibulard
gi palatinald sunt convexe, iar cele proximale sunt plane
Fetele rddiicinii sunt: meziald, distald, a e stibuiar d gi p al at i n aI d. Felele proximale ale r[ddci-
nii sunt mult mai mari decAt fefele vestibuiard gi palatinald. Pe felele proximale ale rdddci-
nii unui premolar secund superior pot fi prezente ganpri longitudinale pufin exprimate.
Semnele de apartenenld a dintelui sunt bine pronunfate. Apexul este orientat distal.
Cavitatea pulpard este prezentatd fur partea coronard de o fdgie in-fundibuliform5, ftr-
gustatb mezio-distal, gi orientatd, respectiv, in sens vestibulo-palatinal. Este de 3-4 ori
mai micd decAt coroana. Canalul este ln 73% dincazuti unic, accentuat aplatizat ln sens
mezio-clistal, gi cu un singur foramen api cal.in25-26% din cazuri poate avea doud canale
radiculare 9i 1-2 foramenirri radiculare, giin1.-2o/o din cazuri - trei canale radiculare 9i trei
foramenuri radiculare.
Tavanul cavitdlii corespunde felei masticatorii 9i prezintd doud coarne pulpare (oesfi-
bular gi palatinat), pozilionate la nivelul cuspizilor fefei ocluzale. Alveola are in secfiune
transversald o formd ovald.
Indlltmeacoroaneilafala jugald -7,5-8,5mm,lafalalinguald - 6,5-7,5m]irl,ldlimeaco-
roanei - 6-7 mm, dimeniiuneimedio-distatd - 4,5-5,5 mm, iar ceaaestibulo'Iinguald - 8-9,5
mm. Lungimea rdddcinii - 12,5-16,5 mm.

Premolarii inferiori
premolarii permanenli inferiori sunt in numdr de patru, cAte doi pentru fiecare hemiar-
cadd, 9i sunt iituagi lntre caninii inferiori 9i primii molari inferiori.
lntre premotarii mandibulari apar numeiouse trdsdturi diferenfiale. Primul premolar
mandibular are o formd care amintegte de caninul mandibular, tn timp ce al doilea pre-
molar are un aspect mai apropiat de cel al molarilor. Ca dimensium, premolarii mandi-
bulari sunt in seiie ascendentd" adicd primul premolar inferior este mai mic decdt Premo-
larul secund inferior.
Forma coroanei premolarilor inferiori este cilindricd, iar suprafala ocluzald a acestora
prezintd un numdivariabil de cuspizi. $anlul intercuspidian este slab promrnfat'
primul premolar are doi cuspiziidintre care cel vestibular este mult mai dezvoltat decAt
cel lingual.
el d"oilea premolar are u.n cuspid vestibular 9i unul sau doi cuspizi linguali, mai mici'
porliunea radicularx prezintd o singurd rdddcinX (dinfi monoradiculari) cu un singur-ca-
nal rJdicular, aplatizatitr sens mezio-distal. O altd caracteristicd este inclinalia spre lin-
gual a coroaneil Coroana poate prezenta 9i o tnclinaiie spre.distal fald de rddXcind'
Apexurile rdddcinilor premolarilor inferiori prezintdrelafii de vecindtate cu gaura men-
tonierf,.

Primul premolar inferior

poziliade implantare pe hemiarcadele mandibulare este 4. Este situat tntre caninul gi
prernoiarut secund in-ferior, prezentAnd caracteristici comune fiecdrui dinte menfionat.
boro"nu primului premolar mandibular este cilindricd, prezintd'patru fele laletale (mezi-
ald, distulld, aestibulird gi tinguald) 9i o fald ocluzald, ultima fiind prevdzutd cu doi cuspizi:
vestibular gi lingual. Atp""tnl general al coroanei este mai apropiat de cel al unui canin,
avAnd lingual u-n cuspid-cing.tlu* d,ezvoltat, sau al unui premolar - avAnd cuspidul lin-
 ,::lt;r;i.i:i .,

t:

gual redus. Coroana primului premolar mandibu-

lar prezintd diametrul maxim orientat in sens ves-
tibulo-oral.
Caracteristicile morfologice, proprii premolarului
"i;tii prim inferior, dar care il aseamdnd cu caninului in-
ferior, sunt:
. cuspidul vestibular este masiv, lung gi asculit,
Premolarul I al arcailei inferioare. . dimensiunea mezio-distal5 a coroanei este egald
a - fafaaestibulard;b - linguald;c -Ia- cu cea a caninului,
terald; d - masticatorie; e - secliune .
fata ocluzalS inclinatd spre lingual (tn unghi de
transaersald; f - secliune longitudinald aproximatia 45o),
' versantul mezial al cuspidului vestibular este
mai scurt decat cel clistal,
' marginea vestibulard a felei ocluzale a primului premolar inferior asemdndtoare cres-
tei incizale a caninului,
' cuspidul lingual este nanic, iar ftala ocluzald - inclinatd spre vestibular nesemnificativ.
Caracteristicile morfologice, proprii premolarului prim inferior, dar care il aseamdnd cu
premolarul secund inferior, sunt:
. cei doi dinfi au acelagi contur al fefei vestibulare,
. suprafetele de contact sunt situate tr aceeagi zond,
' curburile liniilor de colet de pe fetele meziald gi distald sunt similare.
Suprafa,ta vestibulari a premolarului I inferior seamdnX cu un pentagon. Este convexd
in dublu sens: in sens cervico-ocluzal convexitatea maximd este situate in treimea cervi-
cald, iar in sens mezio-distal convexitatea maximd se afld in treirnea meziald. Linia coletu-
lui prezintd o convexitate accentuatd, orientatd spre rdddcind. Marginile proximale sunt
divergente spre marginea liberd. Marginea liberd este constituitd iin creasta sagitald a
cuspidului vestibular gi are forma literei V, cu panta distald mai lungd. Virful cus[idului
apare pronunlat gi orientat spre mezial.
Cele doud qanfuri longitudinale, pulin exprimate, ale suprafelei vestibulare delimiteaz5
trei lobi, dinh'e care centralul este cel mai bine dezvoltai iar mezialul este cel mai mic.
Creasta vestibulard a cuspiduiui vestibular apare evidentd la acest nivel, vArful ei fiind lo-
calizatin apropierea liniei verticale conventionale. Unghiul, format cle panteie cuspidului
vestibular, este frecvent obtuz sau clrept. Semnul unghiului coroanei este, cle reguld, bine
exprimat. Curbura felei vestibulare a coroanei este convexd.
Fafa linguali [orali] a primului premolar inferior este mai redusd dimensional dec6t
fala vestibulard, in sens cervico-ocluzal fiind aproximativ de doud ori mai micd clecAt fafa
vestibulard, iar in sens mezio-distal - mai ingustd comparativ cu fala vestibulard. Es[e
convexd gi ugor inclinatd in sens lingual.
Marginile proximale sunt divergente spre marginea liberd, asemdndtor celor de pe su-
prafata vestibulard, dar au un haseu mult mai scurt.
Marginea liberd este formatd din creasta sagitald a cuspidului lingual, cu panta distald
mai lung5. Virful cuspidului poate avea un aspect ascu-tit, chiar d'acd indliimea sa este
redusd.
Relieful este convex in ambele sensuri, cu convexitatea maximd localizatd in treimea
mijlocie.
La nivelul muchiei mezioJinguale, primul premolar mandibular prezintd un gan! me-
zio-lingual, care pornegte de pe fala ocluzald, se localizeazd lntre lo^bul mezial distal,
9i
separandu-i, 9i se termind pierdut spre jumdtatea indltimii felei linguale.
Unghiul distal al coroanei este rotunjit. De la unghiurile.otour,6i pornesc nigte creste
mici gi scurte' Marginile laterale ugor converg spre bara coroanei. Angulalia intie coroa-
 ,:liS$i:i&.

nd gi rdddcinh este mai evident exprimatd din partea distald, - deci, semnul rdddcinii este
bine pronunlat.
Fefele proximale sunt convexe, au o form5 de trapez asimetric, cu baza micd - spre
ocltiJzal, sau o formd de romb.
Fala meziald este mai mare decAt cea distald. Relieful suprafelei meziale este convex
in treimea ocluzald gi mijlocie, cu aria convexitdfii maxime la unirea lor, aceasta, spre
deosebire de toli ceilalgi dinli permanenli, fiind localizatd cervical gi jugal fatd de conve-
xitatea maximd a suprafefei distale. La nivelul muchiei, care separX suprafafa meziald de
cea linguald, apare un qan! mezio-lingual scurt, cu origine pe suprafafa ocluzald., denumit
ganl mezio-lingual.
Lafafa distald remarcdm faptul, cd linia coletului este mai putin curb5, iar creasta mar-
ginald distald este mai pulin inclinatd. Poate apdrea un gant cu origine pe suprafala oclu-
zali, care traverseazd creasta marginald distal5 - qanlul crestei marginale distale.
Fafa ocluzali (trituranti) a primului premolar inferior are forma unui trapez asimetric,
cu baza mare - spre aestibular, gi cu partea distald mult mai bine reprezentat5 decAt cea
meziald. Marginile proximale, formate de crestele marginale, au un kaseu convex, gi sunt
convergente spre lingual.
Suprafala ocluzald prezintb urmdtoarele eiemente morfologice:
1. doi cuspizi:
. aestibular (mai mare);
. Iingual (mai redus, chiar rudimentar);
2. doud fosete proximale (cea distald - mai largd decAt cea mezialS), marginale, localiza-
te la baza crestelor;
3. doud creste marginale, doud - sagitale, gi doud - esenliale;
3. un gan! intercuspidiary care unegte cele doud fosete proximale, gi este concav, gters,
deplasat spre lingual; imparte fala ocluzald. in doud porliuni: Iinguald (mai micd) giaesti-
bulard (mai mare);
4. un gan! mezio-lingual, care are origine ln foseta mezialS gi separX creasta meziald de
cuspidul lingual;
5. un gan! al crestei distale, care pornegte (inconstant) din foseta distald, gi traverseazd
creasta marginald distalX.
Coletul dentar este aplatizat in sens mezio-distal.
Semnul de curburd a coroanei este exprimat, degi se intAlnesc variante de dinli cu sem-
nul de curburd invers.
RXddcina primului premolar in-ferior este frecvent unicd (uneori - dubl5), conicd, efila-
td, de obicei dreaptd, mai scurtd decAt cea a caninului. Prezintd patru suprafefe: meziald,
distald, vestibulard gi linguald. Este aplabizatd in sens mezio-distal. Secliunea transversald
are forma rotunjitd spre oaalard: suprafelele vestibulard gi linguald apar convexe, iar cele
proximale sunt plane gi convergente spre lingual. intre axul coronar gi cel radicular existd
o angulalie cu deschidel'ea spre lingual. Pe fala meziald a rdddcinii este prezent un gan!
bine reprezentat, pe fala distald ganful fiind rnai putin vizibil.
Dacd sunt prezente doud rdddcini, cea medialX este deplasatd spre vestibular, iar cea
distal5 - spre lingual. Ambele rdddcini apar turtite, gi prezintd ganluri longitudinale.
Apexul radicular este distalizat. Uneori acesta poate prezenta o furcalie, rezultind un
apex bifid.
Camera pulpari corespunde cu forma exterioard a dintelui, prezentAnd doui coarne
pulpare, corespunzdtoare celor doi cuspizi. Cornul pulpar aestibular este mai mare, mai
proeminent, spre deosebire de cel lingual, cate este mai mic.
Partea coronard a camerei, fdrd delimitare, se continud cu un canal radicular unic (in
70% din cazuri),larg gi aplatizat in sens mezio-distal.
 iilgt$il&
LLiia:ia$'

Existd gi situafii, fir care canalul principal se divide, sau apar doud canale radiculare
distincte. Sistemul canalar radicular poate prezenta:
' un singur canal radicular, aplatizalin sens mezio-distal, avAnd un singur foramen api-
cal (73,5o/o din cazuri)
' doud canale radiculare, avdnd unul (6,5 % din cazuri) sau doud foramenuri apicale
(19,5% din cazuri)
. trei canale radiailare (6% dincazuri), avdnd trei foramenuri apicale.
indllimea coroanei la faja jugalX constituie 7,5-\1, mm,la fafa linguald
coroanei - 6-8mm. Diametrul aestibulo-lingual al coletului
- 5-6 mm, Idlimea
- 8,2-8,6 mm, iar cel medio-distal
- 5,4-5,8 mm. Lungimea rdddcinii - 13-L6 mm.

Premolarul al Il-lea inferior

Premolarul secund inferior [mandibular] prezintd volumul gi dimensiuni mai mari
dec6t primul premolar, ca urmare a faptului cd premolarii mandibulari sunt ln serie as-
cendentd, spre deosebire de cei superiori, care sunt fir serie descendentd.
Este cel mai voluminos dinte dintre premolarii superiori gi inferiori. Ca morfologie, co-
roana premolarului doi are forma coroanei cuboidd, gi diferd considerabil de cea a primu-
lui premoiar, fiind mai apropiatd cie caracteristicile grupului molar (sunt eaidente caractere
protrunlate de molnrizare). Prezintd cinci fele: patru laterale (rneziald, tlistald, aestibulard gi
Iinguald) 9i o fafd ocluzald. Fetele vestibulard gi linguald sunt convergente spre ocluzal,ca
urmare diametrul maxim al coroanei ln sens vestibuloJingual este situat ln treimea cervi-
cala, iar cel minim - in treimea ocluzald.
Fata ocluzald a premolarului secund inferior poate prezenta frecvent doud variante
morfologice, gi anume: morfotipul bicuspidat (are doi cuspizi: uestibular gi lingual) Ei cel
tricuspidat (are trei cuspizi: uruil aestibular gi doi - Iinguali), insd, ca gi la primul premolar
inferior, cuspidul activ este cel vestibular.
Premolarul secund inferior este inclinat mezial cdtre primul premolar inferior, se afld
in contact mezial cu fala distald a vecinului sdu, iar distal contacteazd cu fala meziald a
primului molar inJerior.
Fata vestibulari a premolarului secund inferior este de formd pentagonald, asemdnd-
toare celei descrise la primul premolar inferior, dar cu dimensiuniieva mai mari. Relieful
este convex, cu convexitatea maximd - la treimea cervicald sau mijlocie. Amplifudinea
convexitdlii este mai redusd decAt in cazul primului premolar. DouX ganluri [depresiuni]
longitudinale (meziald 9i distald) pornesc de la marginea ocluzald, separd fala aestibulard
in trei lobuli vestibulari (central, distal gi mezial) inegali, 9i se termind pierdut la jumdtatea
felei vestibulare. Lobul central este cel mai pronunlat, gi formeazd vArful cuspidului ves-
tibular. Fala vestibulard este inclinatd (ca gi lapremolarul I) spre lingual.
Deosebirile fald de primul premolar sunl:
. convexitatea liniei coletului este mai redusd;
. marginile proximale sunt mai pulin di-
vergente spre marginea liberd;
. marginea liberd are forma literei ,,Y" , cu
panta distald ceva mai lungd;
IET{iFItrlI
.
virful cuspidului vestibular este mai
bont, mai rotunjit, mai mic, gi aproape cen-
trat in sens mezio-distal;
Premolarul Il al arcadei inferioarc. a - fala . la interseclia cu ganlurile de pe suprafa-
aestibulard;b - linguald; c - laterald; d - mas-
!a vestibulard, marginea liberd prezintd on-
ticatorie; e- secliune transaersald; f-
secliune
dulafii (mai accentuate pe panta distald).
longitudinald; g - secliune longitudinald apremo- . creasta vestibulard este mai gtearsd.
Iarului arcadei supeioare atfind 2 canale
 i:,gf iih
nE*.3(ffi

Fafa linguali este convexi qi netedd, gi este mai bine dezvoltatd decAt cea a primului
premolar, atit in sens mezio-distal, cit qi cervico-incizal. Relieful este convex, cu convexi-
tatea maximd in treimea mijlocie.
Comparativ cu suprafafa vestibulard, diametrul mezio-distal al suprafelei linguale este
mai redus, dar indltimile lor pot fi aproape egale.
Marginea liberd are aspect diferit, in funclie de numdrul cuspizilor linguali:
. de V cu bralul distal mai lung,ln cazul premolarului doi bicuspidat,
. de W, corespunzdtor crestelor sagitale ale cuspizilor mezioJingual (mai mare) gi disto-
lingual (mai mic\, gi cu deschiderea - spre colet.
Premolantl doi tricuspidaf prezintd pe supr#ala linguald un gan! lingual scurt (orientat
spre distal), care separd cei doi lobi corespunzdtori cuspizilor.
Premolarul doibicuspidatprezintd frecvent un gan!, care separd cuspidul lingual de creas-
ta marginald distal6.
Ambele fefe proximale au o formd aproape pitratd. Fafa meziald este mai mare gi mai
pulin convexd decAt cea distald. Relieful felei meziale este convex, prezentind aria de con-
vexitate maximd la unirea treimii ocluzale cu treimea mijlocie. in treimea cervicald fala
meziald este ugor concavd. Pe fafa meziald a premolarului secund bicuspidat adesea poate
fi prezent ganful crestei marginale meziale.
Fafa distald prezintd acelagi aspect ca gi cea meziald, degi este mai pulin inaltd ln sens
cervico-ocluzal,iar marginea liberd are o pozifie mai cervicald.
Fafa ocluzali a premolarului secund inferior are aspect de patrulater cu unghiurile
foarte rotunjite, deci prezintd patru margini, insd, ln functie de morfotip, diferd marginea
linguald.
Fala ocluzall, a premolarul secund bicuspidat are un contur trapezoidal cu unghiuri
rotunjite (uneori un contur ovalar).
Cuspidul vestibular este ceva mai mare decAt cel lingual. Crestele sagitale ale cuspizilor
contribuie la delimitatea vestibulard gi orald a suprafelei ocluzale. Panta distald este mai
lungd decAt cea meziald, iar virfurile cuspidiene sunt ugor orientate spre mezial. Crestele
axiale ale celor doi cuspizi sunt una ln prelungirea celeilalte, formind o creastd transver-
sald bine reperezentatd. Crestele marginale au traseu convergent spre lingual.
$anful principal intercuspidian este curb (cu concavitatea orientatd vestibular), gi uneq-
te doud fosete proximale semicirculare, localizalelabaza crestelor marginale.
De la ganlul, care separd cuspidul jugal de cel lingual, de reguld derivi in sens vestibu-
lar doud ramuri addnci. Dacd aceste qanturi ajung pAnd la marginea masticatorie, ele pot
contribui la formarea unor cuspizi auxiliari, adiacenfi cuspidului vestibular.
De la ganlul principal intercuspidian de pe fafa masticatorie pot deasemenea deriva
doud ramuri in sens lingual, cea distald fiind mai dezvoltatd.
Fafa kiturantl, a premolarului secund tricuspidat se incadreazd intr-un trapez cubaza
mare orientatd vestibular. Sunt prezenli trei cuspizi, cel mai mare fiind cuspidul vestibu-
lar, apoi ca mdrime urmeazd cuspidul mezio-lingual, iar disto-lingualul prezentAndu-se
a fi cel mai mic. Crestele lor sagitale delimiteazd vestibular, respectiv lingual, suprafala
ocluzald. Fiecare cuspid prezintd cite o creast5 axiald.
Cuspizii sunt separali de doud ganfuri, care imprimd pe suprafala ocluzald aspectul
literei Y:
- un gant cu direclie mezio-distald, convex, care separd cuspidul vestibular de cei lin-
guali;
- un gan! lingual, pozifionat spre distal, care separd ambii cuspizi linguali, gi se prelun-
gegte pe supr#afa linguald.
Fosetele proximale, triangulare ca formd, sunt situate mai aproape de marginea vesti-
bular5; foseta distald este foarte micd comparativ cu cea meziald. Mai este prezentX incd
 ! ffi
o fosetd,,mai largd gi mai profundX decAt cele proximale, situatd la intersecfia ganlului
principal mezio-distal cu cel lingual, gi denumitd,foseta centrald.
Fala ocluzall a premolarul secund poate fi gi tetracuspidatd, in urma separdrii cuspi-
dului lingual in doi cuspizi filiali, 9i separarea marginii unghiulare distale a cuspiduiui
vestibular.
Rdddcina premolarului secund inferior este, de reguld, unic5, conicd , aplalizatd, fir sens
mezio-distal, fiind mai lungd gi mai voluminoasd decdt rdddcina primului premolar in-
ferior. Apexul este mai rotunjit gi inclinat spre distal, fiind ugor aplatizatin r"trr mezio-
distal. Nu prezintd depresiuni longitudinale pe fetele proximale. Apexul, orientat distal,
poate avea mai frecvent aspect bifid. Axul radicular formeaz5 cu cel coronar un unghi cu
de^schiderea spre lingual.
In sectiune transversalX la nivelul coletului rdddcina are aspect aproximativ circular,
prezentAnd patru fefe (mezial, distal, uestihular gilingual).
Semnele de apartenenld a dintelui sunt cert exprimate.
Camera pulpari are aceeagi formd ca gi coroana dintelui, cu cite un corn pulpar cores-
punzdtor fiecdrui cuspid, 9i este de 3-4 ori mai micX decdt coroana.
Camera pulpard se continud cu:
' un singur canal railicular (86-96%), conic, ugor aplatizat mezio-distal; orificiul cana-
lului radicular este localizat vestibular fatd de ganful centrali
' doud canale radiculare (2,5%), avAnd un foramen apical (1,5% din cazuri) sau doud fora-
mene apicale (11.,5% din cazuri);
. trei canale railiailare, avAnd trei fornmeru.tri apicale (0,5% din cazuri).
indllimea coroqnei la fafa jugald.ot'rrtitui" 7-9,5 mm,lafala lilrguald
- 6,s-g mm,ldlimea
coroanei - 7-8mm, dimensiuneaaestibulo-lingualdabazeicoronare- 89,5mm, dimensiunea
medio-distald - 4,5-6,5 mm. Lungimea rdddcinii
-
14-17 mm.

Molarii, dentes molares

in cadrul actului masticator, funcfia esentiali a molarilor este cea de triturare [terciuire]
a alimentelor. Datoritd reliefului ocluzal pronunutat, bogat in numerogi cuspizi, creste,
qanfuri gi fosete, molarii finalizeazd, zdrobirea alimentelor prin fragmentarea fini pAnd la
starea de masd terciuitd, din care se formeazd bclul alimentar.
Functiile la care participd molarii superiori gi inferiori sunt:
. masticafia, prin relieful ocluzal multicuspidat;
. stabilitatea ocluziei, prin angrenajul intercuspidian;
. mentinerea dimensiunii verticale de ocluzie;
. suport pentru pdrtile moi peribucale (obraji).
Molarii permanenti sunt postati pe spatiul situat intre premolarul secund gi trigonul
retromolar, gi ocupd pozitiile 6,7 gi8 de implantare ln cadrul arcadelor dentare. Deaceea
ei sunt numiti gi dinli posteriori.
Molarii permanenti superiori sunt cei mai mari gi mai puternici dinli ai maxilei, datoritd
volumului mare gi ancorajului lor puternic in maxilare. Molarii permanenli mandibulari
sunt cei mai mari, mai voluminogi dinfi de pe ambele arcade dentare, cu exceplia indllimii
coronare/ care este mai redusd decAt cea a dintilor localizali anterior. Au mai multi cus-
pizi, 5 fete, 2 rdddcini 9i 3 canale radiculare.
Coroana molarilor superiori este masivX, cubicd asimetricd, aplatizatd in sens mezio-
distal. Dintre diametrele orizontale, diametrul vestibulo-oral este mai mare decdt cel me-
zio-distal.
Supralefele vestibulare gi palatinale, mai largi decAt ale premolarilor, au forma trapezo-
idald, cu baza mare orientatd spre marginea liberd. Suprafetele proximale sunt mai extin-
se gi se ircadreazd tntr-un ftapez cubaza mare spre colet.
 r:;9S'lh
'fr;*aaq
Spre deosebire de molarii maxilari, coroana molarilor mandibulari este alungitd in sens
mezio-distal. Pe secliune transversald, coroana molarilor inferiori este de torrrr6. drept-
unghiulard cu aplatizare in sens vestibulo-lingual, sau pdtratd, spre deosebire de coroa-
na molarilor superiori, care au pe aceeagi secfiune formd romboidald. Coroana molarilor
mandibulari prezintd un grad de inclinatie linguald fafd de riddcinX.
AtAt molarii superiori, cdt gi cei inferiori, sunt in serie descendentd, deci volumul lor,
indllimea coronarX gi lungimea lor radiculard descregte de la primul la al treilea molar.
Ca numdr sunt L2 molari permanenfi: cAte 6 - pe fiecare arcadd, gi cAte 3 - pe fiecare
hemiarcadS.
Cel mai mezial molar se numegte prim, apoi urmeazd cel secund, gi incheie arcada den-
tard al treilea molar.
Spre deosebire de ceilalli dinli permanenli, molarii erup intr-un spaliu care nu a fost
ocupat anterior de dinfi temporari.
Astfel constatXm, cd molarii permanenli fac parte din categoria dinfilor ile completare.
Spaliul de eruplie (sau cbnpul retromolar) se dezvoltd distal de ultimul molar temporar,
astfel incAt la virsta de 6 ani este posibild eruplia primilor molari permanenfi. Pentru cd
erupe la vlrsta de 6 ani, primul molar permanent se mai numegte qi "molar de gase ani".
Molarii secunzi pot erupe la12-13-1,4 ani, in timp ce molarii trei erup, de regulX, intrelT-
22 de ari,9i, gralie acestei eruplii tardive, se numesc ,,dinli de minte".
Morfologia molarilor este complexd, prezentAnd cAteva rdddcini (2 - la molaii inferiori,
3 - Ia molarii superiori), gi o coroand masivd cu trei-cinci cuspizi (tubercula masticatoria, seu
tubercula occlusalia) pe fafa ocluzald (la molarii inferiori: cinci cuspizi in cazul primului gi
patru cuspizi in cazul celui de-al doilea molar; la rnolarii superiori - de obicei 4 [uneori mola-
rul secund poate prezenta doi cuspizi orientafi vestibular gi un singur cuspid palatinal]).
De aici gi denumirea grupului dentar cu mulfi cuspizi - dentes multicuspidati.
Molarii, prin rdddcinile lor multiple, sunt dinlii cu cea mai bund implantare in oasele
maxilare. Cel mai frecvent, molarii superiori prezintX trei rdddcini; doud rdddcinl se nu-
mesc jugale, dintre care L din acestea - meziald [mezio-vestibulard], qi alta - distald fdisto-
aestibulardl. A treia rdddcind se numegte linguald [palatinald]. Cele trei rdddcini se separd
dintr-un trunchi radicular comun gi au traseu divergent spre apex, oferind obazd.largd de
implantare in osul alveolar. Apexurile rdddcinilor sunt in raport de vecindtate cu sinusul
maxilar.
Lamolaii inferiori sunt prezente cel mai frecvent doud rdddcini: o rdddcind se numegte
meziald, gi cealaltd - distald. Degi rdddcina molarilor inferiori nu este intr-atdt de lungd ca gi
a premolarilor gi caninilor in-feriori, existenla celor doud rdddcini gi furcatia lor determind
o ancorare eficientd, superioard celorlal;i dinli ai arcadei inferioare. Rdddcina meziald a
molarilor inferiori este mai voluminoasd gi prezintd doud canale radiculare efilate, iar
rdddcina distald este mai redusd dimensional 9i prezintd un singur canal radicular larg.
Apexurile radiculare sunt situate in apropierea canalului mandibular, curbura acestora
spre distal fiind mai accentuatd la molarii de minte.
Al treilea molar (superior gi inferior) prezintd un grad mare de variabilitate morfologicd.
Cuspizii felelor masticatorii sunt bine dezvoltali, se numesc 7a gali [aestibulari] gi lingttali
[palatinali], - in dependen]d de faptul, cd servesc drept prelungire a uneia din fele - aesti-
bulare sau orale.
Conform sensului arcadei dentare ei primesc denumirea de meziali sau distali. Astfel,
fiecare cuspid masticator are un nume dublu:" jugalmezial",,,distal lingaal" etc.
Dupd cum am menlionat mai sus, mdrimea molarilor descreqte de la primul spre al
treilea molar, felele masticatorii ale coroanelor se micgoreazd, se micgoreazd gi mdrimea
rdddcinilor. Rtrdicinile se apropie din ce in ce mai mult, iar in cazul ,,dintelui de minte"
pot uneori fuziona ln totalitate.
 ;.;iiliiiil.:.
irig{;*
'l,il-;ii:tr
Joncliunea smal!-cement este rectilinie, prezentAnd o uqoard convexitate deasupra fur-
catiei radiculare, gi formdnd uneori ,,sctJrgeri" de smalt, orientate spre bifurcajia radicu-
lard.
Aga proeminenle sunt trei - la molarii superiori, gi doui - la cei inferiori. Desenul mar-
ginii de smalt in regiunea coletului sau, dacd sd spunem convenlional, ,,semnul coletului"
este atAt de constant pentru intregul grup de dinli, incet el nu se modificd nici chiar la
fuzionarea rdddcinilor sau la separarea lor suplimentard.
Semnele de lateralitate ale dintelui:1.) curbura fefei vestibulare a coroanei fur formd de pan-
td mezio-distald;2) micgorarea unghiului mezial al coroanei, considerabil proeminent in
direcfia felei masticatorii; 3) devierea rdddcinii spre distal in raport cu axul longitudinal al
dintelui la molari este intotdeauna suficient de convingdtoare (excepfie - motarli trei).

Primul molar superior [maxilar]

Primul molar permanent superior ocupd pozifia gase de implantare pe fiecare din cele
doud hemiarcade maxilare, intre premolarul al doilea gi molarul al doilea. Participd la:
masticnfie, stnbilitatea ocluziei gi menlinerea ditnensiunii aerticale de ocluzie etc. impreund cu
primul molar permanent inferior participd la stabilirea " cheii de ocluzie" .
Este cel mai mare, cel mai voluminos dinte de pe arcada superioard.
Coroana primului molar superior are aspectul unui cub cu margini rotunjite, gi este
aplatizatd, in sens mezio-distal. Prezinti patru fele laterale (meziald, distald, aestibulard gi
palatinald) 9i o fald ocluzald [aiturantd].
Fata vestibulard are forma unui trapez cubaza mare orientatd spre marginea liberd" qi
baza micd - spre colet.
Linia cervicald este ugor concavi spre ocluzal, aproape rectiliniq gi prezintd uneori o
micd depresiune spre ganpl interradicular vestibular. Marginea ocluzald este alcdtuitd din
crestele sagitale a doi cuspizi vestibulari (mezio-aestibular gi disto-aestibular), deci prezintd
aspectul literei "W" cu deschiderea spre cervical. Marginile proximale sunt divergente
spre ocluzal. Marginea meziald este mai lungd gi mai dreaptd decdt marginea distald.
Pe fala vestibulard proemind doi lobi (unulmezial, mai mare, - 9i un lob distal, mai mic),
corespunzdtori cuspizilor mezio-vestibular gi disto-vestibular. Versantul mezial al celor
doi lobi vestibulari este mai scurt decAt versantul distal.
Corespunzdtor lobilor vestibulari, se reliefeazd crestele vestibulare de smalg, foarte pu-
lin proeminente, ce pornesc din virful cuspizilor gi au traseu ascendent pe fala vestibulard
pAnd la jumdtatea indltimii acesteea, unde se termind pierdut.
Acestea sunt separate de un gant longitudinal- ganlul interlobar oesubular (numit centro-
aestibular), - care provine dinfoseta secundard centrald de pe treimea medie a fetei ocluzale.
$anfuil centro<testibular are un traseu rectiliniu plnd la jumdtatea fetei vestibulare gi se ter-
mind intr-o/osetd secundard aestibulard, situatd la jumdtatea indltimii felei vestibulare.
Labaza coroanei, in treimea cervicald se afld o convexitate - cingulum, care unegte lobii
vestibulari.
rt
Fala vestibulard prezintd un relief convex,
cu convexitatea maximi localizatd fir treimea
cervicalS, mezial de la verticala medie con-
+ffi ventionald.
i]
gt;ffi{df Astfel, semnul curburii coroanei este bine
i.i
exprimat.
Molarul I aI arcadei supeioare, a - fala Pe fata vestibulard se afld doud rdddcini:
tibulard;b -Iinguald;c - decontact;d - f;'ol-- *eziatd ei distald.
ticatofie; e - secliune transztersald; f - secliune Fafa palatinali are o form6 de trapez, cu
Iongitudinald baza mare orientatd spre ocluzal gi baza micd
 iji,Sn:l,h
r*ui#
spre cervical, asemdndtor fefei vestibulare, degi mai micd ca dimensiuni. Diametrul la
colet este mai redus. Ca urmare, gradul de tnclinalie al marginilor proximale este mai
accentuat decdt pe suprafala vestibulard.
Marginile suprafelei palatinale sunt reprezentate de:
. linia coletului - convexd spre rdddcina palatinalX;
. marginile proximale, divergente spre marginea liberd, ultima fiind constituitd din
crestele sagitale ale cuspizilor mezio-palatinal gi disto-palatinal. Cuspidul mezio-palati-
nal este asculit, iar cel disto-palatinal apare mai neted 9i mai rotunjit'
Fafa palatinald este mai convexd decAt suprafala vestibulard, cu convexitatea maximd
locaiizata la unirea dintre treimea cervicald gi cea mijlocie, sau in treimea mijlocie, dupd
care devine lnclinatd spre vestibular. Un gan| interlobar, numit disto-palatinal pornegte de
pe f.alaocluzald gi o imparte pe cea palatinald fur 2pdr ,ti, - doi lobi, lobul distal (corespunzdtor
iuspidutui disto-pnlatinal) fiind mult mai mic decAt lobulmezial, aparlindnd cuspidului me-
zio-palatinal. Dupd un traiect ugor curbat spre distal, ganful se termind pierdut in centrul
fefei palatinale, degi se prelungegte uneori pind la linia coletului.
Pe porpiunea meziald a cuspidului mezio-palatinal al molarilor primi superiori se ob-
servd utr tubercul slab pronunlat, - a.n. " tubercuhtl lui Carabelli". El este separat de fala
palatinald printr-un gan!.
Fefele pioximale au o formd trapezoidald, cu obaz1 mare orientatd spre colet, 9i baza
micd - spre ocluzal.
Ambeie fele proximale sunt convexe gi au o orientare convergentd, atit dinspre ocluzal
lnspre colet, cdt gi ln sens vestibulo-palatinal.
iafa meziald este mai marc (mai tnaltd gi mai latfi decAt cea distald, diametrul sdu ma-
xim fiind cel vestibulo-palatinal. Linia cervicald este ugor convexd spre ocluzal. Marginea
ocluzald, constituitd de creasta marginald meziald de smalL are forma literei "V" cu des-
chiderea spre ocluzal. Fala mezialf a primului molar superior este netedd, prezentAnd
doar o mici concavitate cervical cte arii de contact interdentar mezial. Relieful suprafelei
meziale apare convex, cu zona convexitalii maxime localizatd la unirea treimii ocluzale
cu cea mijlocie. pe muchia mezio-palatinald se poate evidenlia tuberculul lui Carabelli,
precum gi ganlul adiacent acestuia.
' Pe fala mezial|apare ganful crestei marginale, care provine de pe supraf ala ocluzald',
ttavetseazdcreasta marginald meziald 9i aie un traseu scutt, care nu dep5geqte
treimea
ocluzalX a suprafelei meziale.
Eaga distaid a primului molar superior este aproaPe netedd, mai micx 9i
mai conve-
xa alcat faga meziald. Creasta marginald distalS lpare accentuat concavd inspre ocluzal.
mai accentuat con't ui decAt cel al suprafelei meziale (convexitatea maximd
Relieful esie
prezenta o con-
localizatdht treimeamiilocie),iar ln treimea cervicalS suprafala distald poate
cavitate, care se poate continua gi pe fala distald a trunchiului comun radicular'
Arareori,
poate fi gdsit 9i un gan! al crestei marginale distale'
^ exprimatd
Trecer"ea contururilor coroanei in cele ale rdddcinii este, de reguld, mai bine
dinspre distal.
Faia ocluzali a primului molar superior este mare, cu aspect romboid, trapezoid cu
baza orientatd spre mezial, sau sub iormd de paralelogram, avind diametrul vestibulo-
oral mai mare decAt cel mezio-distal, iar diagonala maximd se intinde de la marginea
P*rrn11 doui unghiuri ascu}ite:
coronarf, lugall proximall pane !-19a disto-lingvall
dou[ unghiuri obtuze: mezio-palati-
mezio-vestibular 9i airt"-pJf"u""f [disto-Iingvaliqi

""niff;"r7r[l,ii; (maib,xts|)constituite din crestele sagitale ale cuspizi-

u, oratd ;unt distaii)
meziald - mai lungi decat cea
lor corespunz dtori, iar marginile proximale ,1*utgii*
smal!'
t"""i *pi"r""rate de crest6le marginale de
 Fata ocluzal6. are patru uspizi, care sunt considerati functionali, avind rol in realiza-
rea contactelor ocluzale cu dintii antagoniqti: mezio-palntirtal (protoconu s), mezio-oestibular
(paraconus), disto-uestibular (metaconus) gi disto-palatinnl Stipoconus) + unul supranume-
rar - tuberculul [uLspiduL] Carabelli, care este cel mai redus dimensional gi nu atinge planul
de ocluzie.
Ca exterior, cel mai asculit apare cuspidul disto-vestibular, urmat de cel mezio-vestibu-
lar, iar cei palatinali au o formd mai rotunjitd. Cuspizii vestibulari sunt egali ca dimensi-
uni, degi mezialul este ceva mai mare decAt cel distal.
Pe fala lingvald a coroanei apare ca cel mai masiv qi mai roturrjit cuspidul mezio-lingval,
iar cel mai mic este, de obicei, cuspidul disto-lingval.
Cei patru cuspizi prezintd doud ueste marginale, cea meziald fiind mai lungd, mai subtire
qi mai pulin curbd comparativ cu cea distald.
Mai sunt prezente gi (cdte unt:L pentru fiecare cuspid):
' 4 creste sagitale de smal!, cu directie mezio-distald, gi versantul mezial rnai scurt decdt
cel distal, - care participd la delimitarea fetei ociuzale.
' 4 creste esentiale [axiale] de srnal] (cite o creastd aestibulnrd - in cqzul uspizilor aestibulari,
sau palathuld - pentru cei palatinali), cate sunt perpendiculare pe crestele sagitale de smalt
gi impart fata lor ocluzald in 2 versante tnezial (n'rai mic) gi distal (mai mare).
Exceptie de la aceastd situatie o constituie cuspidul mezio-palatinal, care prezintd doud
creste axiale, ce pornesc din virful cuspidului gi coboard spre centrul fetei ocluzale, parti-
cipind la formarea unor elemente de relief caracteristice molarilor maxilari:
' creastn [puntea] oblicd de smttlt, formatd prin unirea crestei esenfiale a cuspidului me-
zio-palatinal cu creasta esenfialS a cuspidului disto-vestibular, prezintd o angulatie de
135-160' cu deschiderea spre mezio-rrestibular gi virful orientat disto-oral.
' a doud creastd axiald a cuspidului mezio-palatinal, situatd mezial faj5 de precedentd,
se unegte cu creasta axiald a cuspiclului mezio-vestibular, alcdtuind impreund o creastd
transversald.
Cuspizii enumerafi mai sus sunt separali prin ganturi. Sunt prezente trei ganluri inter-
cuspidiene, la care se mai pot adduga, cateodatd, incd doud ganjuri suplimentare:
' \anfuil principal ruezio-cerfirnl, care pornegte din foseta marginald meziald a fetei ocluza-
le, clesparte cuspidul mezio-vestibular de cel nezio-palatinal, traverseazd creasta trans-
versald gi se terrnind in foseta secundard centralS.
' ganfiil principal centro-aestibular, care pornegte din foseta secundard centrald a fefei
ocluzale, separd cuspidul mezio-vestibular de cel disto-vestibular, trece pe suprafata ves-
tibulard gi se termind in foseta secundard vestibulard; impreund cu qanlul mezio-central,
acest $ant formeazd un unghi cu deschiderea de 95o;
' ganlul principal disto-palatinal, care pornegte din fosetd principald distali a fetei oclu-
zale, separd cuspidul disto-vestibular de cuspidui disto-palatinal, respectiv cuspidul dis-
to-palatinal de cuspidul mezio-palatinal, gi trece pe fala palatinald, unde se continud cu
ganjul palatinal gi se termina pierdut spre centrul acesteea;
' ganlul secwtdar oblic distal, care (relativ rar) pornegte din foseta secundard centralS,
apare perpendicular pe gantul disto-palatinal, gi desparte cuspidul rnezio-palatinal de
cel disto-vestibular; trece peste creasta oblicd de srnal! gi se termind la nivelul ganluhli
distopalatinal;
. ganlul secundar aI uspidului supranumerar.
Fata ocluzaid prezinti gi trei fosete: doud - principale (meziali 9i distald), cu aspect trian-
gular gi dimensiuni reduse, situate labaza crestelor marginale, gi unrt - secundard (centrald),
largd gi profundd, situatd aproape de centrul suprafetei, intre creasta oblici gi cea transver-
sald. Trebuie de mentionat ci pe coroand, pe portiunea meziald a cuspidului mezio-palati-
naf adesea (la aproximntia 67%') al molarilor primi superiori, se remarcit ,sanful secundar aI
 ,ri0f,,i&
b;iir#
cuspidului supranumerar - un element de relief negativ arciform, care se extinde intre mu-
chia mezio-palatinald qi qanful palatinal, gi are convexitatea orientatd spre fala ocluzald.
El desparte de cuspidul mezio-palatinal un cuspid [tubercul] supranumerar adiacent, -
o proeminenfi destul de vizibild, degi micd gi nefuncfionald., - tuberculul Carabelli, tuber-
culum anomale Carnbelli. Gralie lui poate fi identificat cu siguranfi prirnul molar superior
cu indicarea apartenenfei la o herniarcadd oarecare.
Acest tubercul niciodatd nu ajunge pAnd la nivelul suprafelei ocluzale (aproximatia 2
mm). At6ft mdrimea tubercului, cAt gi gradul de exprimare a qanfului suportd variajii im-
portante. Uneori tuberculul lui Carabelli este absent, iar qanlul cuspidului supranumerar
se transformi intr-o fosetX de dimensiuni reduse, localizatd pe jumdtatea meziald a felei
palatinale.
Ridicinile primului molar superior sunt de obicei de doud ori mai lungi decAt coroana
gi prezintd un trunchi railicular comun ( mai ingust ceilalli doi molari superiori), situ-
decfrt la
at intre colet gi separalia rdddcinilor. Coletul dentar este aplatizat in sens mezio-distal. Pe
secliune transaersald la nivelul coletului, primul molar superior este rornboidal, cu vArful
unghiurilor rotunjite. Unghiul mezio-vestibular este ascufit, cel disto-vestibular este ob-
tuz, cele palatinale fiind drepte.
Primul molar superior prezintd trei riddcini, doud aestibulare (mezinld gi distald), gi una
- palatinald. Zona de furcalie a rdddcinilor este localizatd la unirea Lreimii cervicale cu
treimea mijlocie a indlfin'rii radiculare (la 4-5 nvn de linia coletului). Bifurcalia dintre rdd5-
cina mezio-vestibulard gi cea palatinald este situatd mai aproape de colet, decAt separafia
rdddcinilor vestibulare. Bifurcalia dintre rddtrcinile disto-vestibulard gi cea palatinald este
situatd mai apical, decdt celelalte dou5 bifurcafii. Dupd separare, traseul rdddcinilor este
accentuat divergent spre apex, gi divergenta lor este mai accentuatd decdt la ceilalgi molari
superiori. Cratie divergenlei accentuate a rdddcinilor fuzionarea lor practic nu se intAl-
negte, iar, pe de altd parte, se constituie astfel un suport triped, ce conJerd primului molar
superior obazd,largd de implantare. Apexul rdddcinilor este rotunjit gi ugor distalizat.
In ordinea mdrimii, cele trei rdddcini sunt:
. Rdddcina palatinald (sau lingaald) este cea mai lungd, masivd gi puternicd dintre rddS-
cini, conicH gi ugor aplatizatd in sens vestibulo-palatinal. Prezintd un $anf in treimea cer-
vicald a fetei palatinale. Este accentuat inclinatd spre palatinal (ttt comparalie cu rdddcfuile
ztestibulare). Pe secliune transversalS rdddcina palatinald este rotundd sall ugor ovalard,
fiind alungitd in sens vestibulo-palatinal.
. Rdddcinile aestibulnre sunt rnai scurte decAt rdddcina palatinald gi au o lungime aproxi-
mativ egald. Sunt efilate, aplatizate mezio-distal, ugor curbe gi converg spre apex. Fiecare
dintre rdddcinile vestibulare prezintd fele mezinld gi distalit late, gi margini vestibulard gi
palatinald inguste; fala distald a rdddcinii meziale 9i fala meziald a rdddcinii distale sunt
concave, iar ceielalte - convexe. Cele doud rdddcini vestibulare sunt separate de un ganf,
care se continud la nivelul trunchiului comun, uneori chiar gi la nivelul joncliunii smalt-
cement a liniei coletului fetei vestibulare.
. . rddicina mezio-vestibulard aplatizat5 mezio-distal, este inciinatd in sens mezio-ves-
tibular, cu apexul convergent spre distal. Poate prezenta ganfuri longitudinale pe ambele
suprafele
.. rf,ddcina disto-vestibularX, cea mai micd gi mai scurtd, are un traseu inclinat disto-
vestibular, iar spre apex devine convergentd spre mezial. Porfiunea apicald are un aspect
mai asculit decAt in cazul rdddcinii mezio-vestibulare. Prezintd un $an' longitudinal pe
suprafala meziald.
Cavitatea pulpard constd dintr-o porliune coronard voluminoasd, avAnd pe secfiunea
transversald o formd romboidd cu diametrul vestibulo-oral mai mare decAt cel mezio-
distal. Camera pulpard prezintd patru coanrc pulpare corespunzdtor celor patru cuspizi
dentind secundard.
Canalele radiculare pot fi trei (tn 76,8% din cazuri), pafru (tn 21,L% din cazuri), cinci (in
1,4% din cazuri) gi gase (excepfional derar, -ht0,7% din cazuri):
. rdddcina palatinatd un canal rnai larg gi mai drept (comparatitt cu cele doud aes'
"o.;ir,u
tibulare, care'sunt mai greu'accesibile, - in special cel mezio-palatinal); onficiu de deschidere a
canalului palatinal esle situat pe plangeul camerei pulpare, la jumdtatea diametrului me-
zio-distal ioronur; acest canal este cel mai accesibil la nivelul orificiului de deschidere din
camera pulpard, dar traseul sdu poate deveni curb spre vestibular in treimea apicald;
. rddicina mezio-uestibulardcotrgit e 1-2 canale inguste gi curbe, aplatizate fir sens mezio-
distal, cu orificiul de deschidere orientat spre unghiul mezio-vestibular;
. rdddcina disto-aestibulard conline, de ieguld, un singur canal, aplatizat 9i el fir sens
mezio-distal, avfurd orificiui de acces in unghiul disto-vestibular al plangeului camerei
pulpare, qi urmdrind direcfia gi forma rdddcinii.
' 6i1;- ,r^nrle de apartentngd u dntului cel mai bine este exprimat semnul de curburd a
coroanei, mai pufin - semnul rdddcinii. Semnul unghiului coroanei este cert prezent su-b
formd de panti mezio-distald a felei masticatorii, adicd diminuarea firXllimii coroanei ltr
sens distal.
indllimea coroanei la fa,tajugali constituie 6-8,5 mm, dimensiunea mezio-distald abazei
coronare - g-Tl,mm,dimensiineaaestibulo-Iinguald - 11-13 mm.Lungimeardddcinii -
13-
1"6 mm.

Molarul al ll-lea suPerior

Molarul secund maxilar este implantat pe pozi,tia a 7-a din hemiarcadd, fiind situat inhe
primul gi al treilea molar. Molarul se.,rnd superior permanent este numit 9i "molarul de
12ari" pentru cd erupe la aceastd vArst5'
Cel de-al doilea molar maxilar prezintd o morfologie foarte asemXndtoare primului mo-
lar, degi coroana molarului s".ond este ln medie cu 0,5 mm mai scurtd decAt coroana pri-
mului molar superior, iar dimensiunea lor vestibulo-palatinaltr este aproximativ egald, gi
niciodatd nu prezintd tuberculul supranumerar Carabelli. Coroana are patru fele laterale
(meziald, distald, aestibulard, palatinald) 9i o fald ocluzald.
Spre deosebire de primul molar, care are o morfologie relativ constant5, molarul secund
superior poate apdrea in trei variante (sau morfotipuri) principale - conform aspectului
exterior gi a caracterului felei ocluzale.
Prima varianti
Aproape in jumitate din cazuri forma coroanei molarului II maxilar este asemdndtoare
cu cea a primului molar (cuboidd cu marginile rotunjite), firsd este mai mic. Coroana este
mai aplatizatd fur sens mezio-distal, cu diametrele mai reduse decAt la coroana primului
molar superior (deoarece molarii sunt tn serie descendent|)
Pe fala ocluzald in mod normal sunt prezenli patru cuspizi (mai redugi dimensional)'
Adeseori, la acest morfotip cu patru cuspizi remarcdm cd cuspidul disto-palatinal este
mai redus ln dimensiuni decAt la primul molar superior.
Conturul vestibular al molarului secund superior premanent este, de reguld, ugor con-
vex sau rectiliniu, iar cel lingval - uniform convex, cu convexitatea mai mare decat cea
vestibulard, fiind maximd ln treimea medie a coroanei.
 :iliS$iie
#ii*H
Molarulll al arcailei supeioare.
,S -e a
ffi# I{ffift Jffid "#;n
ilrriu :'.. " I 13 Hil*idt
'- ':rt
+-f,.$f#F{*
|i#W
a - falauestibulard;b - linguald; c -
ffiffi Fiffi*$i} **% de contact; d -
masticatotie: treioariante
ale suprafelei masticatorii la molanil lI nI
trHffi# HffiF+ft{
Pry'''s. lirqiffifi* fii*trtt
ru.6{EaJ,.4
llr'"14 1 i If+iiff#+*;",
""_ 41 sffi+ arcadei superioare; e - secliune transaer-
?
I .t,
Ii
iJ; .t*''.- t
Efrf,fP
sald f- secliune longitudinald.

Semnul curburii coroanei este bine exprimat. Aria de convexitatea maximd a conturului
vestibular este localizat mezial de verticala mediand conveniionald.
A doua variantX
Ceva mai des se intAlnegte varianta, cdnd cuspizii lingvali conflueazd in unul, iar fala
ocluzald capdtd o formd triunghiulard rotunjitd.
Molarul secund superior tricuspidat se manifestd prin lipsa (reducerea totald a) cuspi-
dului disto-palatinal; in aceastd situafie, cuspidul cel mai mare (gi deviat spre lingual) este
cel palatinaf urmat de cuspizii mezio- gi disto-vestibular.
in punctul de intersectare a liniilor ,,orto-crucii", care sunt prelungirea verticalei me-
diane convenlionale pe fafa ocluzald, este localizatd o fosetd centrald, din care Pomesc
ganfuri de prim ordiru gi care separi cuspizii masticatori. $anful mezio-vestibular separd
paraconusul (cuspidul mezio-aestibular). Ramul vestibular al acestui gan! separd cuspizii
vestibulari (paraconusul gi metaconusul), trece pe fala vestibulard in apropierea verticalei
mediane convenlionale. Ramul mezial al ganplui separdparaconusul (cuspidul mezio-ves'
tibular) de protoconus (cuspidul mezio-lingual), gi ajunge pAnd la Santul, care separd creasta
transversald meziald de smal;, formAnd uneori la interseclia lor o fosetd mezial6'
La molarul secund superior tetracuspidat ganlul disto-Iingval separd hipoconusul (cus-
pidul disto-Iingaal) de trigon,
Ramul lingval ajunge pdnd la creasta transversald distald, adesea intersectdnd-o.
A treia varianti
Forma tricuspidatd a coroanei poate fi intahite gi in a treia variantd" cea mai rard, pen-
tru ea fiind caracteristicd unirea cuspidului vestibular distal cu cel lingval mezial prin in-
termediul unei creste continui sau firtrerupte. Anterior de creastd se localizeazd de reguld
un cuspid vestibular voluminos, iar posterior - un cuspid lingval distal de dimensiuni
reduse. Toli cei 3 cuspizi sunt localizafi pe linia diagonald lungd, care se intinde de la
unghiul mezio-vestibular spre cel distoJingval al coroanei.
Celelalte pd$i ale coroanei sunt reduse sau se deplaseazd spre aceastd diagonald.
Forma fefei ocluzale este ovalard sau elipticd, extremitatea anterioard a cXreea fiind ori-
entatd spre vestibular, iar cea posterioard - spre lingval.
Molarul secund superior, dupd un trunchi comun mai larg decdt al primului molar
superior, are trei rdddcini (54% a cszurilor), - doud vestibulare (mezio-aestibulard gi disto-
oestibularil) 9i una - palatinald. Riddcinile sunt mai scurte gi sunt pozilionate mai pufin
divergen! decAt la primul molarul, fiind dispuse aproape una de alta, aproape paralele
intre ele pfurX in keimea apicald, unde devin ugor inclinate spre distal. Destul de frecvent
(ir.46% din cazuri) se constatd fuzionarea rdddcinii disto-vestibulare cu cea palatinald.
Rdddcina palatinald este cea mai mare, dreaptd, aplatizald vestibulo-palatinal, prezintd
lnclinare spre distal, ugor permeabilizabild. Ambele rddXcinii vestibulare (mezio-oestibula-
rd, disto-aestibulard) sunt aplatizate mezio-distal, cu baze largi gi sunt distalizate.
Apexurile rdddcinilor sunt rotunjite gi ugor distalizate.
Camera pulpard corespunde cu forma exterioard a dintelui, este asemdndtoare cu cea
a primului molar, dar are dimensiuni mai redusei prezintd paku coarne pulpare la mor-
fotipul cu patru cuspizi gi trei - la cel cu trei cuspizi. La molarii superiori camera pulpard
este situatd 1n2/3 meziale ale coroanei.
 Canalele radiculare, situate tr continuarea camerei pulpare, sunt in numXr de trei. Rddd-
cina palatinald are un canal radicular mai larg gi mai drept. Celeaestibulare suntaplatizate
mezio-distal, urmdrind forma gi direclia rdd5cinilor vestibulare. Rdddcina disto-vestibu-
lard prezintd un canal radicular. Rdddcina mezio-vestibular5 prezintd in majoritatea ca-
zurilor un canal radicular (doud canale - tn circa 17% din cazuri). Localizarea orificiilor de
deschidere ale canalelor radiculare este similard cu cea de la primul molar, dar distanta
dintre ele este mai redusd. Canalele vestibulare sunt mai putin accesibile decAt canalul
palatinal.
indllimea coroanei constituie 6-8 mm, ldlimea coroanei g-12 mm, dimensiunea mezio-tlis-
taldabazeicoronare
-
-8-1.1 mm,dimensiuneaaestibulo-linguald
-
1"0,5-1"3 mm.Lungirnea
rdddcinii -12-15 mm.

Molarul al III-lea superior (molarul de minte)

Molarul al lll-lea superior ocupd pozilia de implantare 8 pe fiecare hemiarcadd ma-
xilard, avind contact mezial cu cu fala distald a molarului secund. Este cunoscut gi sub
denumirea de ,,molar de minte", datoritd corelatiei dintre vdrsta la care erupe (intre L8-
25 ani) gi maturizarea adolescentului. Prezintd un grad mare de variabilitate ca forme gi
dimensiuni, ultimile fiind cele mai reduse din seria moiarilor maxilari.
Coroana prezintd o formd generald de paralelipiped alungit tn sens mezio-distal, este
joasd, cu fata ocluzali, - plicatd. Morfotipurile acestui molar sunt numeroase (cu patru
cuspizi, trei cuspizi, doi cuspizi), prezentAnd adesea anomalii de dezvoltare.
' Cel mai frecvent se intllnegte morfologia tricuspidatd, la care suprafafa ocluzald se in-
cadreazd intr-un trapez cubaza mare orientatX ocluzal gi prezintd trei cuspizi: palatinal,
mezio-vestibular gi disto-vestibular; este asemdndtoare molarului secund superior cu trei
cttspizi; acegti cuspizi sunt separali de un gant mezio-distal, care unegte fosetele proxima-
le, gi un gant vestibular, care pornegte dintr-o fosetd centrald, localizatd la intersectia cu
ganpl principal mezio-distal, gi are kaseu spre suprafala vestibulartr.
' Coroana poate avea forma asemdndtoare molarului secund superior, cu patru cuspizi;
forma generald a suprafelei se incadreazd intr-un paralelogram; cuspidul disto-palaiinal
este redus dimensional gi nu are rol funclional; creasta oblic?t de smal! lipsegte gi se in-
tAlnegte la arcadele dotate cu din;i voluminogi, la care primul molar superior prezintd
tuberculul supranumerar Carabelli.
r Coroand cu dimensiuni reduse, de formd cilindricd, care poate prezenta doi cuspizi,
dispugi asemdndtor premolarilor, unul - vestibular, gi unul - palatinal.
. Coroana nanicd, de forma conicd, asemdndtoare unui meziodens.
Dar cuspizi masticatori pot fi 9i mai mulli, ajung6nd uneori la 6. Uneori ganfurile se-
cundare sunt atit de numeroase, incit este dificil de plecizat numdrul gi localizarea cus-
pizilor.
Faleta de contact este prezentd doar pe fa,tameziald.
RXdicina molarului al treilea superior
&
ffi prezint5, ca gi componenta coronarX, o mare

W varietate a caracterelor dimensionale gi mor-

fologice, extremele fiind reprezentate de na-

ffi W nism gi homodontie. Dimensiunile sunt, de

reguld, cele mai reduse din seria molarilor
superiori (aprox.2 mm mai srurte decht rddd-
cinile celorlalli molari maxilart). Cel mai frec-
Molsrul III al arcadei superioare, a - fala aes-
vent apare tipul triradicular sau biradicular,
tibulard;b - linguald;c - decontact;d - mas-
rdddcinile fiind mai curbate. Uneori se con-
ticatorie; e - secfiune transaersald; f - secliune
Iongitudinald. statd cregterea numdrului de rdddcini gi se-
 "'##
:iilSlriib.

pararea acestora la vArf. Rdddcinile manifestd o tendintd marcantd spre fuzionare parfiald
sau totald - sub forma unui trunchi radicular unic, ceea ce determind aspectul de dinte
monoradicular, avdnd pe fetele proximale radiculare ganfuri longitudinale.
DacX rhmAne doar un cuspid, iar dintele are un aspect debutuc [buturugd], atunci dinte-
le se numegte,,dinte in (formd de) pivot".
Semnele de lateralitate sunt instabile.
Cavitatea pulpari poate sH nu corespundd formei exterioare a dintelui.Datoritd dezvol-
thrii tirzii a acestor dinti, cavitatea lor pulpard apare mai mare comparativ cu a celorlalli
molari din arcadd.
Camera pulpard prezintd numdrul de coame pulpare corespunzdtor numdrului cuspizi-
lor felei ocluzale.
In majoritatea cazurilor, molarii de minte maxilari prezintd trei canale radiculare, si-
tuate in continuarea camerei pulpare. Forma gi numdrul canalelor radiculare sunt cores-
punzdtoare rdddcinilor. Sunt, in general, greu abordabile, atAt datoritX poziliei distale pe
hemiarcade a dintelui, a curburii rdddcinilor, cdt gi a numdrului de canale radiculare.
Dintele are tendinld spre reducere. Poate rdmAne inclus sau poate lipsi de pe hemiarcade-
le maxilare, adesea lipsegte tnsdgi primordiul. Este adesea afectat de procesele carioase, ge-
nerAnci frecvent complicafii pulpare, greu tratabile ciatoritd poziliei posterioare pe arcadd gi
a morfologiei radicuiare, care rezervl multiple surprize m.edicilor practicieni. C6nd erupe,
poate genera frecvent complicafii prin inflamarea, chiar infectarea zonei de eruplie.
lndltimea coroanei constituie 6-8 mm, ldlimea coroanei -8,5-9,3 mm, dimensiunea mezio-
distati abazei corona rc 6,5-7,5 mm, dimensiunea aestibulo-Iinguald L0,0-11,0 mm. Lun-
- -
gimea rdddcinii - 11-12 mm.

Molarii inferiori
Primul molar inferior [mandibular]
Primul molar inferior permanent este cel mai mare dinte de pe ambele arcade. Are pozi-
lia gase de implantare pe hemiarcadele mandibulare. Primul molar inferior permanent are
contact mezial cu fafa distald a premolarului secund inferior, iar distal - cu fala mezial5 a
nrolarului secunC inJerior. Este denumi t gi ,,molarul de 6 ani" , dupX vdrsta la care erupe.
Coroaria primului molar in-ferior are fcrma de paralelipiped alungit in sens mezio'dis-
tal, cu bazd dreptunghiulard gi marginile rotunjite. Este aplatizati in sens vestibulo-lin-
gual. Prezintd patru fefe laterale (aestibulard,linguald, meziald, distald) 9i o fald ocluzald cu
cinci cuspizi. Fetele vestibulard gi linguald sunt ugor convergente dinspre mezial lnspre
distal, iar suprafefele proximale converg in sens lingual. lntre coroand gi rdddcind se de-
serie o dubld angulatie:
. in sens vestibulo-oral, coroana este inclinatd spre lingual falX de rdddcind;
. in sens mezio-distal, coroana este inclinatd spre distal.
O particularitate importantd a primului molar mandibular este prezenla a 5 cuspizi pe
fata ocluzald:, mezio-Iingual, disto-Iingual, mezio-aestibular, centro-ztestibular, disto-oestibular.
Literatura de specialitate anglo-saxond prezintd urmdtoarea configuralie a cuspizilor su-
prafetei ocluzale - mezio-vestibular, disto-vestibular, distal, mezioJingual, disto-lingual.
Pe jumdtatea jugalA a felei ocluzale se afld 3 cuspizi:
. cuspidul mezio-aestibular (proto conid),
. ctrspidul disto-aestibular (hipo coniil),
. cuspidul distal (mezoconiil).
Pe jumdtatea jugald a felei ocluzale sunt localizali 2 cuspizi:
. cuspidul mezio-Iingual (metaconid, - cel mai mare),
. cuspidul disto-Iingual (ento conid).
Cuspizii jugali sunt mai masivi gi mai mici ca indllime decdt cei linguali.
J,'*qr/"..".
i
{'"
..lg .,ii "...,1
r-^f'".\- .r-,-./"'i
M} Cuspidul mezio-vestibular este mai

ffim# ffi'*ffiffi
Wffiffi
ffiffit ffiffi ffi
t: #- -:#

ffimare decAt cel centro-vestibular

Cel mai mic este cuspidul distal (hl-
poconulid-tl), care uneori poate lipsi.
ffi%
ffiHffi ffiffiffi
sB
EH
ws
"dB
sw
Vf
wjl
S{f
ffi W
S*#f
-e&-
ffir
qffiw
td
Fiecare cuspid prezinti gi clte o creas-
axiald, orientatd spre centrul suprafe-
s{
lei ocluzale. Crestele axiale ale cuspizi-
Molarul I al arcadei inferioare. a - fala ttestibula- lor linguali sunt mai lungi dec6t cele ale
rd;b -linguald;c - decontact;d - masticatorie; e - cuspizilor vestibulari.
secliune transversald; f - secliune longitudinald
in afard de 5 cuspizi mai sunt prezente
patru g anfurt int er cuspi iliene (me zio- dis-
tal, ocluzo-lingual, ocluzo-aestibulo-mezial, ocluzo-aestibulo-distal), care separd cei cinci cus-
pizi, gil fosete (2 principale gi 3 secundare). Dispozitia qanfurilor intercuspidiene determind
tipul morfologic al felei ocluzale.
Varianta driopitecd apare, c6nd ganlul ocluzo-lingual impreund cu ganlurile ocluzo-ves-
tibulo-mezial gi ocluzo-vestibulo-distal creeaz5 aspectul literei "Y".
Varianta cruciformd [de,,orto-cruce"] se constatd cAnd gan]ul ocluzo-lingual este fur pre-
iungirea ganfului ociuzo-vestibulo-mezial, gi se contureazd aspectul literei kiriiice "X".
$anful transversal trece printre doi cuspizi jugali 9i doi cuspizi linguali, cobordnd apoi
cu segmentele sale terminale pe fetele jugald qi linguald.
$anlul longitudinal separd cuspizii jugali de cei linguali, 9i se localizeazb mai aproape
de marginea linguald. Conform regulii generale pentru tofi molarii ea nu se extinde pe
felele meziald 9i distal5.
Capdtul ei posterior se bifurcd, ramurile cuprind cuspidul distal, una din ramuri in-
dreptdndu-se spre inapoi, izolAndu-se de fala proximald printr-o creastd de small, iar
cealaltd ramurd coboar5 pe fala jugaltr in locul de trecere a acesteea in cea distald.
Astfel, al 5lea cuspid al felei ocluzale ocupd porfiunea posterioard a coroanei in jumd-
tatea ei jugald. A primit denumirea de cuspid distal, deoarece se afld, in raport cu ceilalti
cuspizi, cel mai distal
Fala jugaid a primului molar inJerior are formd de trapez cubaza mare orientatd spre
ocluzal, gi baza micd - spre cervical. Este convexd in ambele sensuri, convexitatea maximd
fiind localizat5 fur treimea cervicald, uneori atit de accentuatd incit capdtd aspectul unei
creste orientate mezio-distal, maxim conturatd in jumdtatea meziald, - ueasta ceruicaldaes-
tibulard. Aproape de fala ocluzald relieful fetei vestibulare deviazd ugor spre oral, gi trece
in cuspizii jugali masivi, rotunjili 9i bonli.
Fala vestibulard este destul de reliefatd, prezentdnd frecvent 2 ganfuri verticale, care
delimiteazd trei lobi: mezial, csntral, distal. Ambele ganfuri sunt adAnci in vecindtatea felei
ocluzale. $aniul mezia| care coboard intre bazele cuspizilor mezio-aestibular gi disto-oesti-
bular, este mai profund, continuAnd acelagi ganf al felei ocluzale, iar extremitatea sa este
marcatd de o fosetd secundard vestibulard. $anlul distal continud ganlul intercuspidian
disto-ocluzal al fefei ocluzale, separdnd lobul cenho-vestibular de cel disto-vestibular, gi
este (comparatia cu ganlul mezial) mai pufin conturat gi mai scurt, uneori - greu decelabil.
Se termind pierdut la aproximativ jumdtatea indlfimii felei vestibulare.
Lungimea ganfului mezial variazd. Foarte rar ganful ajunge ln treimea ocluzal5 a coroa-
nei, ajungdncl mai des doar la jumdtatea lndljimii felei vestibulare.
Pe fafa vestibulard este adesea reperatd o fosetd secundard vestibulard, localizati la
extremitatea ganfului mezial, aproximativ la mijlocul fefei vestibulare. Este locul de unde
frecvent debuteazd caria dentard.
Din vArful cuspizilor coboard trei creste vestibulare, eie fiind mai pronunfate ln treimea
ocluzal5 gi devenind mai atenuate spre jumdtatea tndlfimii coronare
 iiil lilllL
l;;llt*r'#

Locul de convexitate maximd a conturului vestibular frecvent este localizat mezial de

verticala mediand convenfionalX.
Semnul curburii coroanei este, de regul6, bine exprimat.
Fafa lingualX este convex5, netedd, mai ingustd gi mai joasd decdt cea vestibulard, cu
o margine masticatorie mai ascufitd, gi are tot o formd de Vapez, cubaza mare orientatd
spre ocluzal.
tJn gan! interlobar longitudinal pornegte de pe fafa ocluzald, continud pe fala linguald
(aproape de aerticala mediand conaenfionald), separAnd doi lobi linguali: mezial (mai mare) gi
distald (mai mic), gi se termind pierdut intre treimea ocluzald gi cea medie a felei linguale.
Suprafefele proximale au o formd de trapez, cubaza mare orientatd spre cervical. Din
aspect proximal, este vizibild tnclinalia spre lingual a coroanei fala de rdddcina. Contu-
ruiile proximale ale coroanei sunt convergente dinspre vestibular spre lingual, 9i dinspre
ocluzal - spre colet.
Reliefuliuprafelelor proximale este convex gi prezintd aria convexitdlii maxirne locali-
zatd in treimea mijlocie. Fafa distald a primului molar inferior este mai micd 9i mai conve-
xd decAt falamezial6. Pe suprafalamezial6., in treimea ocluzal6,, poate fi prezent un gan!,
care provine de pe suprafa,taocluzald gi traverseazd creasta marginald meziald 'ganlul
crestei marginale.
Primul molar mandibular prezintd douH rdddcini (meziald, distald), care se despart dupd
un trunchi radicular comun scurt, iar aria de furcafie fiind localizatd aproape de linia
coletului (aproximatia 3-5mm). Coletul dentar este aplatizat ir sens mezio-distal' Pe supra-
felele vestibulard gi orald ale trunchiului radicular apar ganfuri profunde longitudinale,
care indicd zona de separere a celor douX rdddcini.
Cele doud rdddcini sunt de doui ori mai lungi decAt indllimea coronard; rdddcina me-
ziald este cu circa un milimetru mai lungd decAt rdddcina distald. Rdddcinile sunt mult
aplatizate in sens mezio-distal, dimensiunea lor fiind de aproape trei ori mai mare in
sens vestibuloJingual, decAt in sens mezio-distal. Au traseu divergent in sens apical, pot
fi ugor curbe, mai ales cea meziald, Rdddcina meziald este mai lungd, mai voluminoas5,
accentuat aplatizatd gi mai curbatd (inilial, dupd separare, sPre mezial, apoi spre distal,
- radix curuilhtea). Rdddcina distntd este mai subfire gi mai dreaptd decdt rdddcina meziald
(radix rectitinea). Cele doud rXddcini au apexul rotunjit, orientat spre distal 9i situat in
apropierea canalului mandibular. Apexul rdddcinii distale este mai rotunjit decdt al rdd5-
cinii meziale.
Fiecare dintre rdddcini prezintd o fajd concavd gi una convexd. Fala convexd este repre-
zentatd de fafa mezialX a rdddcinii meziale gi fafa distald a riddcinii distale. Fala concavd
este cea distald a rdddcinii meziale 9i cea meziald a rdddcinii distale.
Suprafelele proximale pot fi strdbdtute de ganluri longitudinale, mai frecvente Pe su-
prafelele mezial1.qi distald ale rdddcinii meziale,6i pe suprafala distald a rdddcinii distale,
fiind mai accentuate in treimea mijlocie.
Fuziunea rdddcinilor este o raritate.
Uneori existd a Lreia rdddcinX, localizatd in porliunea distald pe partea lingaall' (radix
entomolaris).
Camera pulpari este voluminoash, are o formd cuboidd gi este pufininclinatd sPre ves-
tibular. prezintd cinci coarne pulpare (corespunzdtor numdrului de cuspizi). Tavanul came-
rei pulpire se proiecteazd aproximativ la nivelul coletului. Plangeul camerei pulpare trece
de obicei fur 3 canale radiculare, aplatizate ln sens mezio-distal.
Rdddcina meziald prezintd de obicei doud canale: mezio-aestibular gi mezio-lingual (cu
doud foramenuri apicale - 1n59,5% din cazuri, sau cu un foramen apical - in 40,5% din
cazuri). Canalele rddXcinii meziale sunt mai efilate, mai curbe gi mai convergente sPre
apex.
 Rdddcina ilistald prezintd mai frecvent un singur canal cu un foramen apical (7\,1%
din cazuri), sau - doud canale (29-35% din cazuri), cu un foramen (17,7% din cazuri) sau
doud foramene apicale (11,2% din cazuri).
Canalul distal este mai larg gi mai drept fatd de cele meziale. Canalele radiculare sunt
mult aplatizate in sens mezio-distal.
Semnele de apartenenld a dintelui - este prezent semnul rdddcinii.
Indllimea corortnei dintelui constituie 6-8 mm, dimensiunea mezio-distalda coroanei * 10-
mm, dimensiuneaoestibulo-Iinguald
1"3
- 9-12 mm. Lungimeardddcinii
- L3-16 mm.
Molarul al ll-lea inferior [mandibular]
Cunoscut gi sub denumirea de "molar de 12 ani" (pentru cd erupi Ia aceastd afrrstd) molarul
,
:.9.11d
inferior permanent are pozilia 7 de implantare pe fiecare hemiarcadd inferioard,
fiind localizat intre primul gi al treilea molar dinircada mindibulari. Dimensiunile lui sunt
mai reduse comparativ cu cele ale primului molar.
Coroana molarului secund inferior permanent are un aspect mai simetric decAt cea a pri-
mului molar, fiind mai pufin alungitd in sens mezio-distal, gi are forma de paralelipip"d.t
bazdpdtratd, foarte aproape de o fbrmd cuboidd.
Prezintd cinci fe!e, patru.fiind fele laterale $sestibular,Iingual, meziai, distat) qio fatd oclu-
zald. Coroana este ugor lnclinatd in sens lingual fald de rddlcind.
Fala ocluzald a molarului secund inferior permanent diferd considerabil prin aspectul
sdu.simetric de a primului molar inferior, av6nd formd de pdtrat, co patto cuspiri, gi
9eg
lipsindu-i cuspidul disto-vestibular.
. Cei patru cuspizi sunt:. doi aestibulari (mezio-vestibular, clisto-vestibular), gi doi linguali
(mezioJinguaf distoJinguul)..Lu dintele implantatpe arcad6., cuspizii linguaii sunt pJzili-
onafimai aproaPe de cervical decAt cei vestibulari, datoritd inclinaiii spre li"ngual a aiirtetui.
Cuspizii meziali sunt mai mari decdt cei distali, iar cuspizii linguali sunt maiasculiti gi mai
i decAt cei vestibulari. Uneori se face prezent un cirspid '-'piotos-
P:g:*Pen suplimentar
tihil-ul.
Cuspizii pre zintd. cres.te sagitale, careparticipd la delimitatea vestibulard gi oral5 a suprafe-
lei ocluzale, gi creste axiale carc se indreaptx spre gantul principal mezio-distal
Pesuprafap ocluzalA a celui de-al doilea molar mandibulaiapar trei fosete:
' doud-fosete principale proximale (meziald gi distalil), trianguLre, localizate la extremita-
tea ganfului mezio-distal , cubaza orientatd spre crestele
-ar[inale de smalg
' o foseta secundar5 centraJd, pdtratd, mai profundd, situatf la intersectia ianlului mezio-
distal cu cel vestibuloJingual.
. Cele 2 ganpri intercuspidiene, care skdbat suprafala ocluzalX, sunt: mezio-distal giaestibu-
Io-oral, gi pot avea dispozilii variate.
$anful inte-rcuspidian mezio-distal separd cuspizii vestibulari de cei linguali, gi prezintd la
extremitdli fosetele principale (meziald 9i disial5). Are un traseu aproafe rectitiniu gi trece
pnn foseta centralS, fiind situat la jumdtatea distantei dintre maiginill vestibulari lin-
9i
guald ale fefei ocluzale..$anful intercuspidian aestibulo-lingual sepaldcuspizii meziali (me-
zio-vestibular gi mezio-lingual)de cuspizii distali (disto-vestibular 9i disto-lingual;, fiind
perpendicular pe ganful mezio-distal.
"":i'-
ikd## ,rffi##h'., Existd trei variante ale intersecti-

M
ii"=-*l,
b{sd#*# ffi
Effi#
ei celor doud ganfuri intercuspidi-
ene pe suprafala ocluzald:
ffiruffi ffiffi$$ ffiffi ffitr-ffi . Varianta "cruciformd",la care
E#Sf H#f ffiia ffi$s EHffii{
&xlj tFst tHIs
Wffi W# #sf liffi
W ffi ffi$ffi
Wffi
intersectarea celor doud ganfuri
formeazd o cruce ugor asimetricd,
datoratd deplasdrii spre distal a
Molanil II al arcadei inferioare, a - fala aestibulard; gantului vestibuloJingual.
b - linguald; c - decontact;d - masticatorie; . Varianta "driopitecd", la care
e - secliune transztersald; f- secliune longitudinald.
portiunea ocluzo-vestibulard a
 ,'ffi'
gantului vestibulolingual este situatd mai spre mezial fa!5 de porfiunea ocluzo-linguald a
aceluiagi ganf.
. Vaiianta "in scard",la care porfiunea ocluzo-vestibulard a ganfului vestibuloJingual
este situatd spre distal fald de porfiunea ocluzo-linguald'
Fafa vestibulard a molarului secund inlerior este mai micd decdt aceeagi_fafda primului
molar inferior gi are formd de trapezcubazamare orientatd spre ocluzal" Relieful suprafefei
vestibulare este cu convexitatea mai pufin accentuatd decAt in cazul primului molar inferi-
or, iar creasta cervicald vestibulard este mai gtearsX.
Faia vestibulard este traversatd de un gan! vestibular vertical, ' ganlul interlobar, - mai
pulin profund decAt cel al primului molar inf9ri9r, care provine d9 n9 sqflafala ocluzaldgi
pind la jumdtatea indlfimii felei vestibulare, impdriind-o in doi lobi, aproape e-gali,
"otiouia
- mezial (corespunzdtor cuspidului mezio-vestibular), gi distal (corespunzdtor cuspidului
disto-vestibular).
ganlul interlobar se termind la jumdtatea indltimii felei vestibulare, intr-o fosetd secun-
dari vestibulard, sau se poate atenua keptat. La nivelul celor doi lobi apar mai exprimate
crestele vestibulare ale cuspizilor vestibulari, cu traseu ocluzo-cervical.
Faia vestibulard poate piezenta un tubercul supranumerar, care poate apare uneori pe
lobul mezial al felei vestibulare - tuberculul Bolk.
Fafa linguali eite aproape identicd cu cea a primului molar-, are aceeagi formd de trapez,
orientat cibara mare spre ocluzal, iar dimensiunea acestei fele este mai redusd decAt cea
vestibulara. Relieful apare convex, cu convexitatea maximd localizat6 in treimea mijlgci.e.
$anful lingual separd zuprafafa, corespunzdtori cuspizilor mezio-lingual 9i distoJingual,
in
doi iobi Qiezialuihinrl rnai mare decAt cel dista!),gi se poate prelungi pind la linia coletului'
Fefele proximale au acelagi contur trapezoidal cubaza mare orientatd spre cervical, iar
planul eJte orientat mai puiin convergent inspre lingual decdt suprafefele proximale ale
primului molar. Fala disfah a molarului secund inferior permanent este mai micd 9i mai
convexa decAt fafa meziald. Aria convexitdlii maxime a fefelor proximale este localizatd in
treimea mijlocie.
Rdddcinit'emolarului secund inferior sunt doud (meziali si distald), asemdndtoare cu cele
ale primului molar: Se separ6 clintr-un trunchi radicular comun, iar aria de furcalie es-te fo;
caliLatdspre treimea mijl,ocie a lungimii radiculare. Trunchiul comun al celor douS rdddcini
este mai iarg iar s"puraliu rdddcinilor se face ta distanld mai mare de colet decdt la primul
molar inferior.
in general au dimensiuni mai reduse decAt rddicinile^primului molar in-ferio, iar, intre
ele, rXddcina meziald este rnai lungd decAt cea distald. in majoritatea cazurilor sunt mai
apropiate, mai pulin divergente gi mai ascugite, decdt cele ale primului molar inferior, 9i se
pi""ittta mai adcentuat incl-inate spre distal- Axele lor sunt aProape paralele, insd pot fi ex-
irem de diaergente, sau, mai des, fuiionate (parlial, total). Ambele rdddcini sunt mult aplattzate
mezio-distai, dimensiunea lor vestibulo-linguald fiind aproximativ de trei ori mai mare de-
cdt cea mezio-distald. Rdddcina meziald este mai voluminoasd, cu apexul mai rotunjit decAt
cea distald. Rddicina distatd este mai sublire gi mai scurti decAt rdddcina mezial5.
Fiecare dintre rddXcini prezintd o fa!5 convexd gi una - concavd. Rdddcina meziald are fala
meziald convexd 9i fapa distald concavX, rdddcina distald aval{ fa}ameziaL6. concavS qi faia
distal[ convexd (rdddcinile meziald gi distald se priaescprin felele lor concaae). -
ganful longitudinal al fefelor proximale ale rdddcinilor molarului secund inferior Perma-
nent este mai pulin pronunlat decdt la primul molar inferior.
Camera putpari esie mai pulin voluminoasd decAt la primul molar inferior,-prezentAnd
doar patri coarne pulpare, cbrespunzXtoare cuspizilor fefei ocluzale. Are un plangeu, care
trece de obicei in 3 canale radiculare, situate astfel:
. doud canale racliculare in rdddcins meziald (in 64 % din cazuri), cu un singur foramen
apical (49% din cazuri) sau cu doud foramenuri apicale (38% din cazuri). Canalele meziale
(mezio-vestibular gi mezio-lingual) sunt mai inguste gi efilate, putdnd avea un traiect rec-
tiliniu, ori curbat moderat sau tare. Foarte rar rdddcinameziald a molarului secund inferior
poate prezenta gi varianta cu un singur canal radimlar, canalul fiind in
acest caz larg gi apla-
tizat mezio-distal.
'un canal radicular larg, situat in rdddcina distald (92% din cazuri), cu un foramen apical
(92%). Este posibild aparilia a doud canale (separate parlial sau total)'inrdddcina
distald.
Foramenul apical este fir general situat la vArful rhddcinii.
Semnul curburii gi cel al unghiului coroanei, precum gi semnul rdddcinii sunt bine expri-
mate.
indllimea coroaneidintelui constituie 6-8,5 mm, dimensiuneamezio-distald acoroanei g-I2
mm, dimensiuneaztestibulo-linguald -
-8-11 mm. Lungimea rdddcinii
-
L3-15,5 mm.

Molarul al III-lea inferior

Al.treilea molar inferior, numit gi "molar il-e mint(' (dens serotinus s. sapientiae inferior),
prezintd diverse morfotipuri, care diferd prin formd, dimensiuni, pozilie. prezintd dimensi-
unile coronare gi radiculare cele mai reduse din grupul molariloi mairdibutari. i"
se asemdnd cu primul sau al doilea molar inferiti. Pbate fi inclus (parfial
;;";;i,
sau in totaiitate) In
mandibulX,in cazul lipsei spatiului de erupfie. ln ultimul timp lipsa molarului trei inferior
este relativ frecventd. Dacd un molar trei lip'seqte pe o hemiarcadi, putem fi aproape
siguri
cd lipsegte gi pe cealalti hemiarcadd.
Coroana are forma de paralelipiped cu bazd dreptunghiulard sau pdtratd, prezintd patru
fefe laterale 9i o fafd ocluzald, 9i ire o morfologie variab"ild:
cinci cuspizi pe suprafafa ocluzald, diitribuili asemdndtor primului molar mandi-
.bular;
: ",t
'.cu Pahu cuspizi, conturul gi morfologia suprafefei ocluzale in acest caz fiind similare
molarului secund mandibular.
 ffi

ADNOTAREA DI NTILOR. FORMU LA DENTARA.

Generalitifi
Este necesar de cunoscut cd in practica clinicd in procesul de tratament al afecfiunilor
dentare
dentare qi cu scoPul de a reduce descrierea fiecdrui dinte sunt utilizate formulele
succesivd de localizare, de la
- o ilustrare graficd a dinlilor in arcadele dentare tn ordinea
mediana felii 9i linia sagitald, care delimiteazd maxilarul superior 9i inferior
Literele pi cifrele scrise deasupra liniei orizontale se referd la dingii superiori,
iar cele
scrise sub linie - la dinlii inferiori.
in legdturd cu faptul cd formula dentard oglin-
degte implasamentul dinfilor la persoana aflatd
vizavi de examinator, partea st6ngd a formulei
va corespunde hemiarcadei (jumdtifii de arca-
dX) dentire drepte, iar cea dreaptd - hemiarcadei
Seriil.e dentare ale ocluziei permanente
stAngi.
Formula anatomici
in anatomia comparatd se obignuiegte folosirea formulei dentare de grup, care indicd
maxilei
numdrul de dinli aifiecdrui gr"p i" oidit"t"u localizdrii in ambele hemiarcade ale
gi ale mandibulei.
Formulele dentare utilizate in clinicd folosesc:
a) pentru dinli permanenfi - adnotatea cu cifre arabe;
b) pentru dinli temporarl - adnotarea cu cifre romane'

a) P entru dinli P ermanenli

3 2 1 2 2 1 2 3

3 2 1 2 2 1 2 3

b) Pentru dinli tetnPorart:

2 0 1 2 2 1 0 2

2 0 1 2 2 1 0 2
 Astfel de formuld dentard de grup indicd, cd in fiecare jumdtate a maxilarului superior
gi inferior (sau hemiarcadd) sunt cAte 2 incisivi, 1 canin,
2 premolari gi 3 molari. Deoarece
ambele hemiarcade sunt simetrice, poate fi scrisd o jumdtate sau o pdtrime
a formulei.
1. Uneori stomatologii folosesc in activitatea sa practicd
formule alfanumerice de grup, in
care se obignuiegte cifrarea grupului dentar prin prima literd a numelui
latin. Cifra aldtu-
ratl literei indicd numdrul de dinti al grupului respectiv in hemiarcada clentard dreaptd
sau stAngd. Dinfii permanenti sunt notati prin primul caracter majuscul
al numelui latin.
Dintii de lapte pot fi notafi prin primul caracter minuscul al numelui latin,
Fonnula anatomicd
a) Pentru dinli permanenti

M. P, C' l" t, G' P, M.

Mr P, C' It l" G' P, Me

b) Pentru dinli temporari:

lTlz c lz lz c lTlz

lTlz c lz 2 c lTlz

2' Din considerente practice este mai comodd folosirea inlocul

formulei alfanumerice de
grup a unei alte formule dentare alfanumerice, _ celei desfdgurate.
a) Pentru

M. M" M' Pz Pt c l, It t, l" c P' P" Mt M, Mg

Mg Mz Mt P, Pt c lz L I lz c Pt P" Mt M. Mt

b) Pentru dinli temporari:

IIf2 nfr c t2 h t t2 c ltL Iff2

In2 lrl1 c 12 11 11 12 c na ffr2

 iIilWffi
ffi

ln ea fiecare dinte este de asemenea indicat prin literd provenitd din termenul latiru
fiind specificatd pozilia dintelui in grupul sdu printr-o cifrd micd, pusf, in dreapta literei'
Fiecire dinte poate fi indicat separat, in corespundere cu formula dentard desfiguratd:
Drept superior - -l
StAng superior - l_
Drept inferior - I
StAng inferior - [-
De ex., incisivul lateral superior drept permanent este indicat-
I,L
caninul inferior
stdng decidual -lt-, iar ultimul molar inJerior stAng permanent - l-Mr.
Utilizarea a.n. formule dentare alfanumerice desfdgurate este foarte comodd, in special ln
perioada de dentalie mixtd, cAnd dinlii absenli sunt marcafi prin 0, dinfii de lapte - prin
iaractere minuscuie, iar cei permanenli - prin caractere majuscule, gi aceste majuscule
alterneazd cu cele minuscule.
Au fost propuse diverse formule dentare, in primul rAnd - cele anatomicd qi clinicd. Din con-
siderente praitice adesea se recurge la formula dentard simplificatd, la baza cdreia std simbo-
lul numdrului de ordine, atribuit dintelui conform localizdrii fir arcadd, numdrdtoarea fiind
inceputd de la incisivul medial - formula (clinicd) anglo-saxond Szigmondy [KahleW., L978]'
Dingii absenli la persoana examinatd sunt indicali in figd sau bonui de trimitere prin
luarea in cercule! siu prin tdiere. Dacd ln arcadd nu lipsegte nici unul din dinfi, girurile
dentare sunt declarate complete, iar respectiva formuld dentari de asemenea este consi-
deratd completd.

a) Pentru

I 7 6 5 4 3 2 1 1 2 3 4 5 6 7 I
8 7 6 5 4 3 2 1 1 2 3 4 5 6 7 8

b) Pentru dinli temporai:

V iv ru il II ilt Iv V

v tv il I I il Ill lv v

La reducerea acestei formule simbolul unuia sau cAtorva dinli poate fi prezentat prin
numdrul lor de ordine, plasat ln cuadrantul corespunzdtor al formulei dentare prezentate
mai sus, - in formX de cruce.
Marcajul fiecdrui dinte poate fi extras din formuld gi scris aparte.
Ca urmare, folosind ungtriul corespunzdtor, premolarul II superior din stAnga va fi spe-
cificat ll , iar molarul II inferior din dreapta - Jl.
 .'$l .ffi
Dintii de lapte se obignuegte a-i indica ln formula dentard cu cifre romane, care indicd
numdrul de ordine, apozittei ocupate de dinte (szigmondy, 1861). Formula completd a
dintilor dentafiei de lapte in aga caz aratd in felul urmdtor: -
De ex., molarul II superior stdng este indicat l]y,
iar incisivul medial inferior drept
3. Formula clinicd americandaeche
-Jl
Conform nomenclaturii adoptate de Asociafia Stomatologilor din SUA (1975), dinlii
permanenfi sunt scrigi cu cifre arabe ln corespundere cu regulile de examinare a acestora,
gi anume: de la dreapta spre stanga, trcepand cu dintele de minte - la maxild, gi apoi, de
la stdnga spre dreapta, - la mandibuld.
Astfel, fiecare dinte din aceastd formuld se indicd printr-o cifrd corespunzdtoareordinii
de examinare a acestuia de cdtre medic.
Prin urmare, caninul superior drept va avea numdrul 6, iat incisivul medial inferior
stAng-24.
a) Pentru dinti

1 2 3 4 5 6 7 I 9 10 11 12 13 14 15 16

32 31 30 29 28 27 26 25 24 23 22 21 20 19 18 17

_
pi11il de lapte se scriu cu majuscule conform numdrului de ordine din alfabetul englez
$.B.Woelfel,1997). Ordinea inregistrdrii din!ilor se efectueazd ln corespundere cu rJgu-
lile de examinare a acestora, gi anume: de la dreapta spre stanga - la maiile, gi apoi, dJh
stAnga spre dreapta, - la mandibuld.
Formula dentard completd arati ln felul urmdtor:
b) Pentru dinli temporari:

A B c D E F G H I I
T s R a P o N M L K

Astfel, de ex., incisivul medial inferior stang de lapte va fi indicat prin caracterul ,,o,,
4. Formula rnatematicd - aeche europeand (Haderup)
a) P entru dinli pennanenli

8+ 7+ 6+ 5+ 4+ 3+ 2+ 1+ +1 +2 +3 +4 +5 +6 +7 +8

8- 7- 6- 5- 4- 3- 2- 1- -1 -2 -3 4 -l -6 -7 -8

+6 5+
-6 2-
 b) Pentru
ffi dinli temPorari:

04+ 03+ 0l+ +01 +O2 +04

05- 04. 03. 02. 01- .01 -02 -03 .04 -05

-01

+02

5. Formula francezd
a) Pentru dinli Permanenfi

Dz Du Ds Dn Ds Dz Dr Sr Sz S" D4 Ss Su Sz S"
Ds

Ss 9e Sz Sa
da dt d. dt dr d. d" dr Sr 52 Ss S+

Sr De
dr sz

b) Pentru dinli temPorari:

Dv D^, Dr D" DI SI So Sm $" Sv

d., d- d- d" dt Sv Sff Sm Str Sr

DmSu
smdry

6. Formula dmtard internalionald - FDI

a Sdndtdlii, abr'-o-MS)
Conform nomenclaturii int"rnugiot ule (a organizaliei Mondiale
cifre), prima cifrd (arabd) in-
dintii sunt prezentati prir, .t r*a.binar (tidigltal, cu doud
iar a doua - pozilia dintelui in arcada
;t"6J;#;;;i;;i;*hi formulei dentire,
dentard.
- corespunzdtor regulilor
a) pentru din|i petmanerrfi sunt definite cuadrantele 1.,2,3 9i4
drept are, in consecinld, numdrul "1", cel suPedor
de examinare. cuadrantul superior
- "2", cuadrantul inferioi stang - "3" gi cel inferior drept - " 4"'
rta"j
--erir"t, inferior drept
premolarul r rnpu.iot stAn[ se alege cu numerul "24" , iar caninul
- cu" 43" .
 a) Pentru pennanenli

18 17 16 15 14 13 12 11 21 22 23 24 25 26 27 28

48 47 46 45 44 43 42 41 31 32 33 34 35 36 37 38

b) pentru dinli temporan formula d.entard definegte cuadrantele 5, 6,7 gi3 - corespunzd-
tor regulilor de examinare. Formula dentard completd a dentajiei de lapie in aga
caz aratd
in cazul nomenclaturii internalionale in felul urmdtor:
Incisivul medial stAng decidual este marcat, conJorm nomenclaturii internationale, prin
crtra"71".
b) Pentru dinli temporai:

55 54 53 52 51 61 62 63 64 65

85 84 83 82 81 71 72 73 74 75

@
cerinfe igienico-sanitare fali de organizarea instituliilor sto-
matologice cu profil curativ-profi lactic
Institulii policlinice stomatologice. Nomenclaturx. categorii. cerinfe

Refeaua instituliilor policlinice stomatologice este variatd gi are urmdtoarea nomencla-

turd:
' Policlinici stomatologice independente (republicane, ordgenegti, raionale);
^ '
Seclii stomatologice in cadrul policlinicilor du diverse profiluri, uniteli sanitare de
intreprinderi 9l institufii;
' Cabinete stomatologice in cadrul spitalelor, gcolilor (cu un contingent de peste 800
elevi);
. Policlinici stomatologice cu autogestiune (cu platd).
 i:ll3
iii, i.&

. Cabinete particulare cu primire mixtd, clinici particulare cu toate serviciile stomatolo-

gic, centre medicale (stomatologice)
in funclie de capacitate policlinicile stomatologice se impart ln 5 categorii determinate
de numdrul tilor din schemd:
I cntegorie 30-40 medici.
II categorie 25-29 de specialigti.
III categorie 20-24 specialigti.
lV categorie L5-L9 specialigti.
V categarie L0-14 specialigti.
sunt, in clddiri aparte gi doar in
cazuride exceplie (dacd nu au ln organigrama sa serviciu (cabinet) radiologic sau fiziotera-
pic) - in spalii nelocuibile. Ele trebuie sd corespundi normelor igienico-sanitare gi rigorilor
protecliei muncii, tehnicii de securitate gi rigorilor protecfiei antiincendiu.
in clinica stomatologicd ( serviciu, cabinet) trebuie sd fie obligatoriu asisu-ratd
u alimen-
M
tarea centralizattr cu apd rece qi caldd, canalizarea, containere cu caPac pentru colectarea
$UnT,iului gi materiaielor contaminate, dupl dezinJectarea lor
Trebuie sd fie obligatoriu asiguratd alimentarea cenkalizatd cu energie electricd, fiind ne-
cesard gi o sursi autonomd de energie electricd - pentru cazuri eventuale de pene de curent.
Holul trebuie sd aibd o suprafald suficientd pentru amplasarea pacienlilor (aprox. 0, 3 rn2
pefit?ilT persoand, dar nu mai mic de L8 m2); tot aici trebuie sd fie amenajat spaiiul pentru
serviciile "Informalii".
cel pufin 0,1m1 iar
J_SglqgfLp"ntru vizitatori este organizat reiegind din calculul de
pentru colaboratori - peste 0, 8 m2 penku L loc.
-R9g_igtlggg{ij
ii revine nu mai p,rlin ae 5 m2 pentru un func}ionar, in total necesitAnd nu
mai pulin de 1,0 m2. Un cornpartiment indispensabil al registraturii este incdperea de per-
fectare a foilor de boal5, care necesitd un spafiu de L0-1.2 m2.
*$-C;grile pentru personalul medical qi pacienji se recomandd a fi separate'
Trebuie sd fie disponibile unitdli de transport gi de comunicalii telefonice, iar pentru
pacienfi - un post de telefon cu carteld/ fise.
Funclionarea normald a unei institufii medicale necesitX asigurarea sa in volum deplin
cu rrtobild gi inventar auxiliar.
Serviciile gi cabinetele cu profil pediatric nu trebuie sd comunice cu cele pentru adulfi;
ele necesitX o intrare separatd, hol, vestiar gi WC.
Exercifiul obligaliilor de profesiogramd ale medicului de orice specialitate depinde ln
mare mdsurd de organizarea locului de lucru. Actualmente se acord5 o importanlX deosebitd
utildrii tehnice a acestuia, or, fdrd metode de laborator gi de examen funcfional in unele cazuri
e imposibil sd stabilim un diagnostic adecvat. Nu ne putem imagina locul de muncd al chirur-
gului, anesteziologului, reanimatologului fXrd asigurarea lui cu mijloace tehnice necesare.
Locul de muncd al stomatologului e dotat cu utilaje gi aparataj complicate, ceea ce ii
permite sd rezolve la nivel inalt problemele de diagnostic ai tratament ale afecliunilor !esu-
turilor dentare, periodonfiului gi mucoasei bucale. Ba mai mult, dezvoltarea odontologiei
depinde in mare mdsurd de posibilitatea de a lucra in lesuturile dure ale dintelui gi de in-
venlia bormaginei manuale cu pedald (acum 100 de ani).

Normative gi cerinfe fafi de organizarea cabinetului stomatologic

Pentru oblinerea unui rezultat efectiv in tratamentul bolnavilor stomatologi, pentru
respectarea normelor igienice se cere o anumitd organizare a cabinetului stomatologic in
general, gi a locului de muncd - in particular. Actualmente se acordd o mare irnportanld
 il,ill'g
'*il:iiidFl

lnzestrdrii sale tehnice, deoarece fdri metodele de investigalie functionale gi de laborator

frecvent nu se poate pune un diagnostic exact, ceea ce lmpiedictr acordarea unui tratament
adecvat.
Existd anumite normative gi cerinle fald de organizarea cabinetului stomatologic, con-
ditionate pe de o parte de utilajul disponibil, pe de altd parte, de volumul de muncd 9i
de utilizarea unor materii virtual periculoase pentru sdndtate, care, aplicate neglijent, pot
avea efecte nefaste pentru sindtatea personalului medical. E vorba de amalgamul ce confi-
ne merclrr $.4.
Con-form normelor in vigoare cabinetul stomatologic pentru un singur medic va avea o
suprafald nu mai micd de 16 m2. E de dorit ca fiecare unitate de lucru sd fie amenajatX intr-o
incdpere aparte sau, dacd aceasta nu este posibil, se pun fotolii addugdtoare.
Dacd in cabinet se instaleazd clteva fotolii, suprafala acestuia se calculeazd addugind la
normativ cite 1.0 m2 pentru fiecare fotoliu cu dispozitive universale. intre fotolii trebuie sd
existe spaliul suficient pentru trecerea liberd.
Deoarece la plorrrbarea dinlilor se aplicd arnalgam, se acordd o atenlie deosebitd finisdrii
dugumelelor, perefilor gi tavanului din cabinet.
Dugumeaua cabinetelor va fi:
' tapetatd cu linoleum, marginile cdruia vor trece pe pereli la o lndllime de cel pufin 10
cm. Liniile de unire a foilor de linoleum se vor chitui gi vopsi cu vopsele nitro;
. pardositd cu gresie.
Locul de iegire a tevilor vor fi gi ele chituite gi vopsite cu vopsele nitro.
Perefii gi tavanul cabinetului se vopsesc cu pastd de silicat lavabild (se admite 9i de ulei).
Mdsurile mentionate sint necesare pentru a facilita dereticarea gi prelucrarea sanitarX efici-
entd a cabinetului, ceea ce ar exclude orice posibilitate de acumulare a mercurului.
O condilie obligatorie de lucru cu amalgamul constd ln dotarea cabinetului cu o nigd de
ventilalie gi chiuveta pentru prepararea acestuia. Cabinetul va fi prevdzut cu ventilalie prin
refulare gi aspirafie, cu ferestruici gi oberlihturi.
Iluminarea o asigurdm prin folosire combinatd a hrminii naturale gi a celei artificiale. Lu-
rnina naturald o primim prin orientarea ferestrelor cabinetului spre Nord. Fotoliul stoma-
tologic trebuie sd fie agezat in fafa geamului astfel, incAt sd beneficieze la maxim de luminA
naturald. Lunina artificiald se lmparte in doud surse:
I una pentru cabinetul stomaiologic, care sd permitH o activitate comodd a personalului;
Sursa de lumind a cabinetului nu trebuie sd fie prea puternicd, intrucit trecerea continud
a privirii de la clmpul operator la restul camerei obosegte ochii. in mod obignuit, existd o
lampd suspendatd in centrul camerei. Ea trebuie plasatd pufin lnaintea fotoliului dentar.
In cadrul ilumindrii generale a cabinetului, trebuie linut seama de faptul cd perefii vopsili
in alb gi mai ales cei in ulei sau cu f.aianfd,, dau o reverberafie a luminii foarte nepldcutd gi
obositoare pentru medic. Pentru ameliorarea acestui defect se recomandA vopsirea perefilor
in culori foarte palide (bleu).
. a doua, pentru iluminarea clmpului operator, care trebuie sd fie mai puternicd decAt
restul cabinetului. Sursa de lumind a cimpului operator trebuie sd fie puternicd, necesitind
o lampd care s[ trimitd un fascicul luminos destul de intens. in acest scop in dotare existX
reflectoare speciale (care relin undele infrarogli); acestea, fiind fixate pe un brat articulat, pot
fi dirijate in direclia necesard.
Cabinetul medicului va fi inzestrat cu ldmpi de cuart (murale sau portatiae), cu ajutorul
cdrora se face dezinfectarea aerului. Operalia se executd ca reguld fir pauza dintre schim-
buri sau la finele zilei de muncd.
in cabinetul stomatologic trebuie sd existe locuri de muncd pentru medic, asistenta me-
dicald gi pentru infirmierX. Locul de rnuncd al medicului este alcdtuit dintr-o instalalie sto-
matologicd, fotoliu, mdsuld pentru medicamente gi materiale, scaun pivotant.
 qix!fi*
' d'ii*F"
Locul de muncd al asistentei medicale include masa pentru resortarea inskumentelor,
un autoclav sau pupinel (pentru sterilizaren instrutnentelor), stefilizator, mdsufX sterild.
Locul de lucru al inJirmierei este compus din masa pentru sortarea instrumentelor folo-
site, lavoar pentru spdlarea instrumentelor.
Instalalia de apd
in cabinet trebuie sd fie doud chiuvete, una - pentru spdlarea miinilor 9i alta - pentru
curdlirea gi spdlarea instrumentelor. Ambele chiuvete trebuie sd fie dotate cu baterii, care sd
amestece apa caldd cu cea rece.
Mobilierul
a) Dulapurile de medicamente, instrumente gi materiale. Un cabinet bine utilat are ne-
voie de doud dulapuri pentru instrumente gi materiale, gi de un dulap suspendat cu doud
despdrfituri:
. (A) - pentru pdstrarea materiilor toxice,
r (B) - pentru pdstrarea medicamentelor cu efect drastic.
Agezarea acestor dulapuri are o mare importanli pentru mdrirea randamentului si ugu-
rarea efortului. Plasarea lor in cabinetvariazd., dupd cum medicul are o asistentd care il
ajutd sistematic sau lucreazd fdrd ajutor. in prima eventualitate, vor fi agezate in stinga
fotoliului, pentru a fi ugor accesibile asistentei, in a doua eventualitate ele vor fi agezate in
dreapta fotoliului.
Nu se vor pdsha instrumentele in acelagi dulap cu medicamentele, deoarece acestea,
altereazi aliajul de olel din care sint confeclionate.
- vaporii pe care ii degaj5,
prin
Ageiarea diverselor obiecte se va face intodeauna in acelagi loc (economie de timp),
locul fiind ales dupd anumite criterii, ca de exemplu: cele mai des folosite in rafturile din
mijloc, cele mai rar intrebuinfate - in cele de jos gi de sus.
Un alt sistem foarte practic este cel de a aranja instrumentarul grupat in funclie de anu-
mite operafii, ca de exemplu: spatule, fuloare, placd de sticld, matrice, port-matrice, mojar,
rulouri de vatd, instrumente gi materiale ce se folosesc pentru operafii sau tot instrumenta-
rul de detartraj la un loc etc.
b) Misula pentr.u instrumentarul steril, de tip M.S. avtnd dimensiunea de 0,60 x 0,40 x
0, 80 m, prevdiutd cu doud cristale, se va plasa dupd preferinjd in spatele fotoliului, pulin
cdtre dreapta sau in partea dreaptd a fotoliului.
Pe cr.isialul superlor, acoperit irn timpul lucrului cu un cimp steril, vor fi agezate in ordi-
ne medicamentele gi instrumentele necesare. Instrumentarul endodontic va fi pus in mici
cristalizoare acoperite sau in cutii metalice. Va exista o trusd de ace de canal penhu pulpite
gi alta penku gangrend, etichetate distinct gi folosite lntotdeauna numai in scopul respectiv.
Pe cristalul inferior se string instrumentele utilizate lntr-o tdvi!5 renali.
c) Port-degeu cu pedald.
d) Taburete metalice reglabile pentru medic si asistentd.
e) Birou pentru medic Ai doud scaune'
f) Dulap mic pentru hainele personalului medical.
g) oglinda de perete'
Instalutiire de sterilizare
in dotarea fiecdrui cabinet dentar trebuie sd existe un autoclav/ pupinel 9i un fierbdtor
sau un sterilizator rapid.
La cabinetele izolate, dacd nu existd o camerd anexd, instrumentarul de sterilizare se va
plasa intr-o nigd sau boxd.
in unitdlile cu mai multe cabinete, sau tn cele cu mai multe fotolii tntr'o singurd sald,
se poate organiza un loc central de sterilizare in aceeagi camerX sau intr-o lncdpere micd
aldturatd. Aiest sistem are avantajul cd asigurd o bund deservire cu unnumdr mai redus de
instrumente.
 $3 Utilaj stomatologic
Pentru acordarea unei asistenfe stomatologice calificate medicul trebuie sd dispund de
echipament special. Echipament stomatologic de bazd: . bormagin5 electrictr 9i cu turbind, .
unituri stomatologice, . fotoliu stomatologic (pentru pacient), . scaun pentru medic.
Unihil dentw este un aparat cu echipament tehnic complex, conlindnd ansambluri gi
module pneumatice, electrice, hidraulice gi electronice, asamblate intr-un corpus (sau cA-
teva), instalat pe podea sau fixat pe fotoliul stomatologic, pereli gi pod, 9i este destinat
tratamentelor stomatologice. Poate fi stalionar, mobil sau portabil. In zilele noastre unitu-
rile stomatologice devin din ce in ce mai complexe, ajungAnd uniaersale, deoarece ele sunt
prevdzute cu echipament gi aparataj sofisticat pentru acordarea asistenfei stomatologice ln
cazul diagnosticdrii gi tratamentului unor afecliuni dentare, ale parodonliului sau ale mu-
coasei bucale in condilii stalionare ale cabinetului, serviciului, policlinicii. Ele oferd locuri
amenajate de muncd f"t'ttt.t meclic Ai asistent, sau cloar pentru medic. in setul locului de
muncd sunt obligatopriu prezente scaune pentru medic Ai asistent.
Un unit stomatologic modern este compus dinh-un fotoliu cu dirijare automatd, din
lampX scealiticd "Reflector", compresor gi dispozitive pentru efectuarea manoperelor nece-
sare fur cavitatea bucaltr: prepararea tesuturilor dure, detartrare4 evacuarea salivei gi prafu-
lui. Prepararea lesuturilor dintelui este efectuatd cu instrurnente rotative cu turafii variate.
Uniturile au2-3 brale (furtunuri/ tuburi):
' pentru micromotor, care permite rotirea frezei de la 2.000 la 12.000-40.000 ture/min.
Printr-un lap special de angrenare numdrul turelor poate fi mdrit pind la 30.000;
' existd un brat special penhu piesa cu turbind, care imprimd frezei o vitezd de 70,000-
L00.000 ture/min.;
. sehrl poate confine un dispozitiv ultrasonic pentru detartraj, un injector de apd, gi altul
- de aer, un aspirator de salivd.
. unele seturi au in dotare ldmpi de fotopolimerizare.
Fotoliul stomatologic este destinat pentru aranjarea pacientului in pozitie gezAndH sau
culcatd. Construcfia fotoliului prevede fixarea corectd a capului, spindrii, porfiunii lombare
gi picioarelor pacientului. Fotoliul stomatologic este alcdtuit din fund (banchetd), speteazX,
brafe, tetierd, scard pentru picioare. Toate fotoliile sunt montate pe o bazd metalicd masivd.
Existd fotolii pneumatice gi electrice. Fotoliul stomatologic este amovibil ln diferite planuri,
ceea ce permite a asigura pacientului pozilia necesard la indltimea optimd. Atribuirea capu-
lui pacientului unei pozilii optime faciliteazd accesul rnedicului la cAmpul operator. Dacd
pacientului i se conJerd o pozilie corectd, hziologicd., corespunzdtoare rigorilor ergonomiei
moderne, se inldturd disconfortul gi nervozitatea, iar medicului i se oferd condifii optime
pentru manipularea instrumentelor in cavitatea bucald.
Uniturile moderne asigurd facilitatea de a lucra atAt "tr 2 mAini", cdt gi "ln 4 mAini", adicd
cu asistenful. Medicul poate lucra nestingherit in pozilie gezdndd "la ora 9" gi"la ota12" .
Existd gi unituri mai simple, care pot fi folosite in lipsa conductelor de apd gi a canali-
zatiei. tnsd gi aceste unituri sint prevlzute cu o bormagind de turalii inalte; caie permite
prepararea rapidX a lesuturilor dure ale dintilor.

oBLtGATilLE DE SERV|C|U ALE PERSONALULUT MEDTCAL iN

CABI N ETUL STOMATOLOGIC.

Buna funcfionare a cabinetului stomatologic depinde in mare mdsurd de trdeplinirea

precisd, riguroasd gi perseverentd a obligaliilor de cdtre asistenta medicald gi de infirmierd.
Asistenta medicald se subordoneazd medicului-qef, mediculuigef adjunct, gefului de
seclie (de cabinet) 9i asistentei gefe.
 i:lll,,rh,
'il
Asistenta medicald este responsabild de:
. supravegherea rezultatelor lucrului efectuat de infirmierd;
. pdstrarea in starea funcfionald a utilajului din cabinet, grija fald de starea tehnicd a
aparatajului, instalaliilor gi fotoliilor stomatologice;
. dezinfectarea gi sterilizarea instrumentarului medical gi a materialelor necesarel are
grije de toate instrumentele folosite gi de prelucrarea lor conform cerinlelor. Spre sfdrgitul
zilei de lucru ea aranjazdtoate instrumentele in pupinel, ca a doua zi, inainte de a deschide
cabinetul pentru vizite, ele sd fie sterilizate.
. pregdtirea locului de lucru al medicului; conectarea ln releaua electricd a unitelor sto-
matologice gi a aparatelor electrice din cabine|
. acoperirea mesei sterile;
. dirijarea accesului pacienlilor (conform ordinii stabilite) in cabinet ln timpul vizitelor;
invitarea gi agezarea in fotoliu a bolnavului, adaptarea tetierei gi spetezei, fixarea gorfului,
schimbarea paharului cu cldtituri gi a trusei cu instrumente de pe mdsula de lucru a me-
dicului; invitarea pacienlilor cu dureri acute sd intre fdrd rand (!); efectuarea programdrii
vizitei urmdtoare pentru client gi eliberarea bonurilor;
. scrierea indreptdrilor in cabinetul roentgenologic;
. prestarea altor munci administrative, perfectarea gi linerea figelor medicale ale paci-
enfilor;
. negocierea cu fondurile de asigurare de sdndtate;
. obligalia de a rispunde la telefon;
.pdstrarea (cu responsabilitate plenard) a medicamentelor, incltrsiv a celor din grupele
A gi B; ducerea evidenjei permanente gi completarea (pe mXsura necesitXfii) a rezervelor
de: medicamente, mase de obturalie, instrumentar stomatologic in cabinetul de lucru gi pe
mdsula medicului.
. supravegherea stdrii sanitale a cabinetului.
in timpul primirii pacientului obligafiunite de serviciu ale asistentei medicale includ:
. evacuarea fluidelor;
. tinerea oglinzii curate, fdrd picSturi de apd;
. curitarea zonei operatorii de resturi;
. vizualizarea progresului oricdrei manevre pentru a anticipa nevoile doctorului sto-
matolog;
. pregdtirea instrumentelor stomatologice pentru a le servi [pune la dispozi]ia] docto-
rului in momentul util;
. pregdtirea materialelor dentare gi executarea malaxirii materialelor de obturalie con-
form indicaliilor medicului stomatolog;
. prepararea remediilor medicamentoase pentru tratament, efectuarea detartrajului gi
aplicarea medicamentelor pe mucoasa bucald, glefuirea gi lustruirea obturaliilor;
. pregdtirea injecfiilor pentru anestezie locald lnainte de extraclii gi efectuarea altor pro-
ceduri in acest sens;
. pregdtirea materialelor pentru luarea de amprente [mulaje] (pentru din!i);
. transmiterea amprentelor dinfilor, radiografiile etc. tehnicianului dentar,
o programarea pentru intervenlii chirurgicale pentru pacienfi in caz de nevoie in acest
sens.
lnfir mier a es te obligatd :
. sd inceapd lucrul cu o ord furainte de asistenta medicald;
. sd facd zilnic, folosind cloramind ori a$i antiseptici, o curdlenie minulioasd a lncdperii
de lucru, dupd terminarea primirii;
. sX includX in circuit autoclavul sau pupinelul pentru a steriliza instrumentele;
. sX fiarbd ap6 pentru gargard;
 ,iiittl:k
*:i}#
. sd supravegheze in timpul zilei de lucru curdtenia in cabinet;
. sd aibd grijd de curdfirea, spdlarea gi dezinfectarea la timp a instrumentelor;
. sd efectueze zilnic dereticarea umedd a localului dupd terminarea vizitelor;
. in timpul functiondrii cabinetului tdvitele gi instrumentele care au fost in uz s?nt aduse
pe masa de lucru a infirmierei, unde ea le supune unui tratament mecanic minufios gi le
spald. Spilatul se va face de preferinld intr-un amestec de cantitdfi egale de solulie 1-6%
de peroxid de hidrogen gi solulie 0, 5% detergent sintetic.

ERGONOMI E iN STOMATOTOGIA TERAPEUNCA

Ergonomia este o disciplind gtiinfificd complexi care se bazeazi, pe datele psihologiei,

anatomiei 9i fiziologiei umane, toxicologiei, igienii gi realizdrilor gtiinfelor tehnice cu scopul
de a crea condilii optime de muncX, ceea ce permite atribuirea unui caracter eficient activi-
tdfii lucrdtorului medical gi pXstrarea forlelor 9i sdndtXtii lui. Rolul ergonomiei in stomato-
logie este legat in primul rAnd cu organizarea locului de munca a medicului gi personalului
asistent, baz6ndu-se pe realizirile gtiintei gi cerinlelor igienii muncii.
in linrba greacd "ergon" - munci, "notnos" - lege. In sens mai larg ergononria a fost de-
finiti de H. Murrell ca studiul relatiei dintre om Si mediul shu de munce. Aceasta relalie
cuprinde gi echipamentul, materialele, complexul de metode de lucru aplicate, sistemul
organizafional gi ralional creat fir strinsd legiturd cu fiinfa umand.
In consens cu tradifia, Orgatizatia Internafionald a Muncii, for competent in domeniu,
definegte ergonomia ca fiind aplicarea gtiintelor biologice, umane in corelalie cu gtiinlele
tehnice, penhu a ajunge la o adaptare reciprocd optimd intre om gi munca sa.
Ergonomia reprezintd gtiinla care implementeazd legi ce stabilesc comportamentul
omului in munca sa, in scopul optimizdrii acesteia gi a protejdrii omului.
Rezultatele sunt misurate in indici de eficienfd gi stare de bund sdndtate a omului. Se tin-
de sub aspect fizic Ai emotional la o perfectX armonie, deoarece numai in asa mod este reali-
zat confortul omului, fiind protejatd sdndtatea lui gi garantatd maxima eficienld a muncii.
-a-
in dependentd de caracterul intervenfiei curative medicul stomatolog poate lucra in po-
zilie gezAndd sau in picioare, sau sd altemeze aceste pozifii de lucru pe parcursul zilei de
munc5. Cea mai mare parte din timpul lucrat medicul este nevoit sd activeze gezAnd pe
scauo efectuAnd manopere care necesitd migcdri indelungate gi precise. [r picioare sunt
efectuate operafii de scurtd duratd, care necesitd eforturi fizice considerabile. Cea mai co-
rectd este consideratd postura de lucru "dinamicX", cAnd medicul activeaz[ 60% din timpul
de lucru in pozilie gezAndd, iar timpul remas - stdnd in picioare sau deplasAndu-se prin
cabinet.
Asistentul stomatologului lucreazd gezAnd tot timpul, fixAndu-gi picoarele pe suportul
podal al scaunului.
Incdlfdmintea de lucru a medicului trebuie sd fie una de schimb, potrivitd ca mdrime,
suficient de largd gi liberd, cu cilcAie late gi stabile, avAnd tndllimea sub 3 cm. Incdlfhmintea
fdrd cdlcAie este neadecvatd activitdfii de stomatolog terapeut, deoarece duce la platifus.
Cdlcdiele inalte asociate cu o aflare indelungatd in picioare provoacX rapid o oboseald de-
ranjantd gi programeazd pentru viitor modifictrri patologice.

DEONTOLOG I E iN STOMATOLOGIA TERAPEUTICA

Deontologia meilicald reprezintd o totalitate de norme 9i principii etice de conduitd a lu-
crdtorilor medicali la exercitarea obligaliunilor sale profesionale, independent de gradul lui de
calificare limba greacd " ileon" - datorie, obligafiune, iar "logos" - gtiinfd. De pe pozilii
filozofice ea trateazd chestiuni generale ce lin de conduita medicului; reguli morale, ce regle-
menteazd relafiile intr-o colectivitate medicali; raportul medic-pacient in conditiile concrete ale
specialitdlii. La stomatologi, ca gi la oricare alt medic, pregdtirea medical5, posedarea metodelor
modeme de profilaxie, diagnostic, tratament gi reabilitare, arta psihoterapicX, respectarea sfrictd
a normelor interne (atitudinea fafd de muncd, disciplina, atitudineabineaoitoare gi colegiald) gi externe
(decenfa, bonton-ul, aspectul exterior coresputtzdtor /acuratefea/) ale culturii comportamentale au o
ahibufie directd cdtre exercitarea datoriei profesionale. Aceste componente alcdtuiesc eticheta
medicald, gi se referd la toli membrii colectivitdfii medicale. Ceea ce fine de normele culturii
interioare, ele sunt formate in familie 9i tradifional se nurnesc "ui 7 ani de acasd".
De normele culturii exterioare liry deasemenea modul de a saluta gi de a se ptrrta cu colegii
gi pacienlii, de a conversa corespunzdtor situafiei gi condifiilor, respectul reciproc. Studentul
la medicin[, salutdnd un colaborator (aI unioersitdfii, clinicii etc.) mai in vArsttr, sau profesorul,
sau - discutAnd cu acesta, trebuie sd se ridice in picioare, sd fie relinut 9i tacticos, sd se comporte
adecvat, sil asculte cu atenlie ceea ce i se spune. intre profesor, student gi asistenta medicali
trebuie sd fie relalii, bazate pe stimd reciprocd, respectarea subordondrii gi indeplinirea strictd a
obligaliunilor sale profesionale.
Aspectul exterior al medicului trebuie sd reflecte concentrafia interioard, autodisciplina.
Acuratefea doctorului intotdeauna se asociazd (conform opiniei pacientului) cu pregdtirea lui
profesionald bund. Pacientul este sigur, cd un medic cu linutd tngrijitd lecuiegte bine. Pentru finalul
reugit al tratamentului este extrem de important caracterul relafiilor, stabilite intre pacient 9i
medic, dacd ultimul ia in considerafie particularitdfile fiziologice gi psihologice individuale ale
pacientului. Stomatologul este nevoit sd lucreze cu pacienli ce au o problemd destul de deran-
jantd - dinlii (gi tot ce fine de cavitatea bucald). Proverbul popular "Mai aproape dinfii, decAt - pd-
rinlii!" indica gi accentueazd sensibilitatea celor, ce soiicitd asistenla medicald. Defectele dentare
gi durerile frecvent mari tensioneazX psihologic persoana bolnavd, care, la prima manifestare de
neatenlie, lipsd de tact gi comportament profesional incorect, pur 9i simplu explodeazd emofio-
nal. Deaceea medicul stomatolog trebuie sd ia din start o atitudine serioasd fald de problemele 9i
temerile pacientului. Reiegind din diagnostic Ai tabloul clinic, starea generald a sdndtdfii, posibi-
litdfilor tehnice ale clinicii, particularitdfile de personalitate gi posibilitililor financiare ale aces-
tuia, medicul va recomanda variantele optime de tratament. Un factor deontologic important
este inldturarea tensiunii psihice gi a durerii Qaprepararea dinfilor) prin administrarea premedi-
cafiei 9i a anesteziei. in prizent pentru aceasta existd toate posibilitdlile necesare. Conforrn legii,
medicul poartd rtrspundere pentru acordarea unor servicii necalitative.
in condiliile moderne pacientul are dreptul gi posibilitatea de a-gi alege medicul 9i institujia
medi.cald. A'ceasta contribuie la stabilirea unor relalii de incredere inhe facient 9i medic. Pe de
alte pafte, medicul curant (prin concordare cu administrafia) poate refuza sI trateze un pacient
oareiare, dacd acesta nu respectd ordinea in institulia medicald sau prescripfiile doctorului,

ASEPSIE. REGULI GENERALE DE COMPORTARE, ORGANIZARE

tt AsEPstE iN CABINETUL STOMATOLOGIC. METODE DE STERILI-
ZARE A INSTRUMENTELOR
Generalitili
Asepsia constituie un sistem de acliuni profilactice care au drept scop prevenirea apor-
tului de microorganisme ln plagd, organe gi }esuilri ale bolnavului in procesul oricdror
manopere medicale gi include :
a) sterilizarea instrumentelor, materialelor, aparatelor etc. cu care contacteazd pacientuf
b) toaleta mlinilor gi protejarea cu mf,nugi;
c) executarea unor procedee specifice in timpul intervenfiilor medicale;
d) efectuarea unor acfiuni igienice gi organizatorice speciale in institufia curativd.
 Pdstrarea unei asepsii in cabinetul stomatologic, aidoma celei dintr-o sald de operatii, nu
este posibildin practica obignuitd de cabinet. Totugi, medicul stomatolog va aplica regulile
generale de comportare gi asepsie, care privesc urmdtoarele 3 aspecte:
. tinuta medicului gi a colaboratorilor sdi;
. organizarea locului de muncd;
. firtrelinerea 9i igiena cabinetului stomatologic.

Jinuta medicului gi a colaboratorilor sii

Medicul stomatolog medicaltr care il ajutd, practicfird manopere chirurgicale,
gi asistenta
vor fi foarte scrupulogi in tinuta lor medicald:
. vor purta un halat cu mineci scurte, pentru a se putea spdla corect;
' nu vor purta pe miini inele gi ceasornice, care nu permit spdlarea corectd gi fav orizeazd.
kansmiterea germenilor inke pacienti gi de la aceptia la personalul medical;
. portul bonetei [calotei] este obligatoriu pentru bdrbafi gi femei;
' unghiile vor fi tdiate scurt gi ingrijite in permanentd; nu este permisd utilizarea lacului
de unghii;
' fumatul este cu desdvlrgire interzis tn timpul lucrului; prin fumat se vehiculeazd ger-
meni de la pacient la medic Ai invers, se viciazd atmosfera cabinetului gi se dd un aspeci de
neseriozitate muncii noastre.
ln stomatologia terapeuticd principiile de asepsie mentionate mai sus trebuie sd fie res-
pectate cu strictefe. Pe lingd acestea urmeazd sd fie respectate gi principiile de antisepsie,
deoarece, manipultnd in cavitatea bucald a pacientului, stomatologul se afld intotdeauna
infata unei pldgi infectate. In aceasti situatie existX pericolul de transferul prin contact al
unei infeclii, bundoard, in-fectarea pulpei la deschiderea ei accidentald. Ba mai mult, negli-
jarea mdsurilor de asepticd poate duce la transmiterea infectiei de la un pacient la altul. De
exemplu, existi un pericol real de transmitere a virusului hepatitei B gi a infecliei HIV prin
instrumentele stomatologice insufi cient sterilizate.
_ Tofi lucrdtorii medicali kebuie sd fie vaccinali contra hepatitei B, iar cei nevaccinati tre-
buie sd treacX un control anual in vederea testdrii la Hbs-Ag gi anticorpi fald de virusul
hepatitei C.
Agenfii patogeni ai infectiei nozocomiale [inhaspitalicegti] pot fi vehiculati ir aer, pe in-
strurnente, mAinile personalului medical, aparate. In afard de aceasta, mediul aerian poate
fi contaminat cu substante chimice (mercur, arsefliu, cadmitt, ph ntb, metilmetacrilate etc.j.
Activitatea stomatologului este afectatd gi de in{luen}a factorilor fizici nocivi: vibra}ia
local5' zgomote, pozifie fiot,tat6., hcordarea ochilor, migcdri musculare monotone.
Toate leziunile pielii mAinilor trebuie protejate cu leucoplast. Pentru protectia pielii
mAinilor trebuie de imbrdcat mdnugi de latex, scotdnd in prealabil bijuteriile gi ceasul (de
mAnd). Pe intreg parcursul examenului gi tratamentului stomatologic personalul medical
trebuie sd evite contactele care contribuie la rdspdndirea infecfiei microbiene gi contamina-
rea obiectelo r (de ex. tnscrierea tn registre, rdspunderea Ia apelul telefonic etc.) .
Profilaxia infectdrii prin contact constd in lmbrdcarea hainelor speciale de lucru, incdlfd-
mintei de schimb, mXgtilor gi ochelarilor protectori, precum gi sterilizarea tuturor dispoziti-
velor gi instrumentelor de care se atinge pacientul.
O importantd deosebitd revine respectdrii stricte a regulilor universale de securitate a
personalului medical:
. toaleta special5 a miinilor pAnd la gi dupd orice contact cu pacientul;
' sdngele gi orice secrefie lichidd a oricdrui pacient reprezintd o potenlald sursd de infec-
tare, ceea ce presupune lucrul cu acestea doar in mdnugi;
' seringele gi sondele folosite sunt plasate imediat intr-un container special pentru uti-
lizarca obiectelor tdioase;
 lll i&l'
,*;o

.. niciodatd sd nu se incerce scoaterea de pe seringi a portacului sau a acului;

. . niciodatd sd nu se efectuieze nici un fel de manipulafii cu acele folosite;
. trebuie de folosit mijloace de proteclie individuald (mascd 9i ochelari) pentru preveni-
rea stropirii posibile a fefei medicului cu sAnge sau fluid bucal;
. trebuie imbrdcate haine speciale din material impermeabil pentru protejarea corpului
de stropirea posibild cu sdnge sau fluid bucal;
. toate eiantioanele lproUetel prelevate pentru analize de laborator sunt considerate
potenfal infectate;
^ . iu contaminarea pietii cu sAnge, fluid bucal sau alte fluide biologice ea urmeazd a h
prelucrattr imediat cu iolupie dezinfectantd sau alcool de70%. Dacd a fost afectatd integri
iatea pielii nu se incearcd sioparea hemoragiei, ci se expreseazd [stoarce] sAngele di-n Pl1ry,
pentru ca mai apoi ea sd fie ipdlatd cu ap{ gi prelucratd cu solu}ie alcoolicd de iod de 5%.
Atunci cfurd sAngele pacientului a nimeiit pe membrana mucoasd a cavitSlii bucale gura
trebnie cldtite foaite bine cu alcool etilic deTi% sau cu solufie de 0,059/" de permanganat de
potasiu. Ochii sunt abunclent spdlali cu solulie de 0, 05% de permanganat de potasiu'-
inainte de inceperea lucrului 9i la sfdrqitul turei toate suprafelele din cabinetul de lucru
(masa de manipulalii, masa pentru pdstrarea instrumentelor sterile, fotoliul, chiuvetele, ro-
binetele lavoareior etc.) sunfdezinfectate prin giergerea cie doud ori cu un gervefel muiaj in
solulie dezinfectantX, iar apoi este efectuatd iradierea cu lampd de cuar!. Lampa ultravioletl
bactericidd este aprinsd pe 30 de min.

intrefinerea Ei igiena cabinetului stomatologic

Principiul cle bazd in asigurarea intrefinerii gi igienei cabinetului stomatologic constd in
respectarea
-P" cu rigurozitate a separdrii instrumentelor murdare de cele curate'
*uru rotunda a unitului dentar se vor ageza numai instrumentele necesare pacienfu-
lui respectiv. odatd cu plecarea lui, se va lua totul de pe aceast5 mdsulx 9i se.vor ageza.cele
,r".*rui" pacientului uimitor. Pe masa unitului se va agterne un cimp steril sau, in lipsa
acestuia, o foaie de hirtie albd sterilizatd la autoclav, care se schimbX la fiecare pacient.
Frezele, pietrele 9i restul instrurnentarului mdrunt se vor pdstra numai cutii de sticli sau
metal, acoperite gi sortate pe categorii.
Flacoanele de medicailente, fJlosite pentru uzttl zilnic, vor fi de capacitate mic5, cu dop
cle sticld gi vizibil etichetate. Prin utilizarea unor flacoane care conlin o cantitate mai
mare
de medicament, acesta se dilueazd gi se infecteazd cu germenii vehiculali printr-o serie de
impuritdli (vatd, praf, resturi organice).
'pasta'de
obtuialie provizorie (Plastobtur) se va pune in cantitate micd (necesard numai
lucrului clin ziua respectivd) intr-un vas de sticld care se va steriliza zilnic. Pasta se va lua
numai cu o spatuld steril5.
Manipulata in alte condilii devine un focar de infecfie. Restul de pastd rimasd de la un
pacient nu se va mai Pune inaPoi'
Instrumentele mici ca: ace, freze, pietre, matrice metalice, vor fi puse dupd folosire intr-
un mic cristalizator cu perhiclrol sau o solulie saturati de sodd causticd. De aici, ele vor fi
luate cu o pensd, spdlate cu peria in apd gi sdpun, uscate 9i sterilizate.
periile ir, se spald initrurnentele, insemnate vizibil, se vor jine intr-o tdvild metalicd
"ur"
care conline o solulie de cloramind.
Instrumentele mai mari, vor fi puse dupi folosire, intr-o tdvi!5 cu cloramind. Curdlirea
lor se poate face foarte bine cu substanle detergente, - degresante putemice si cu o putere
bactericidi suficient de mare.
Recipientele pentru instrumente murdate, totdeauna aceleagi, se vor ;ine la oarecare
distanpd de cele sterile. De obicei, ele se agazd pe cristalul de jos al mesei de instrumente.
 '1.ffiffi
Nu se vor ageza instrumentele murdare pe mese/ ?n cutii de carton sau de bachelitd.
Rulourile de vatd, buletele de vatl, meqele pe acele Miller vor fi luate numai cu o pensd
sterilX gi nu direct cu mina. Cele folosite vor fi apucate cu o pensd gi aruncate in port-deqeu,
niciodatd pe jos sau in scuipXtoare
Aspectul cabinetului gi igiena suferd foarte mult atunci cAncl nu se respect5 regulile
amintite mai sus.
Tdvifele de sticlX opalescentd se vor steriliza numai la autoclav sau pupinel. Simpla
gtergere cu alcool nu este admisd.
Spdlatul pe miini inaintea fiecdrui pacient este obligatoriu. Spdlatul frecvent poate duce
-
la uscarea pielii miinilorgi chiar crdparea lor. Micile fisuri produse sint periculoise,
pentru
cd se pot infecta. La sfirgitul activitdlii, se vor unge miiniletu o crem5 giasi sau glicerind.
In orice situajie vor exista suficiente gtergare,iimpuri penku instrumente gi p:erii, sepa-
rate pentru toaleta miinilor gi curdlirea instrumentelor.
l\u 9e v9r alinge cu miinile murdare fotoliul, diferitele aparate, registrele, stiloul etc.
Medicul va urmdri continuu activitatea sorei sau asisteniei, .ot".titrd,r-i gregelile. Ea va
resPecta aceleagi reguli de asepsie, spdlindu-se pe miini duptr ce a curdtat"instrumentele.
Degeurile le va lua cu o pensd gi niciodatd direct cu mina.
Personalul care face
llelenia chiuvetelor, scuipdtorilor gi port-degeurilor va purta md-
nugi de cauciuc in timpul lucrului.
Degeurile scoase din cabinet se vor goli in cutii.
Scuipdtoarele din instalaliile stomatologice dupd curdlarea lor se trateazd cu solufie 6e
3% de cloramind. La sfArgitul turei ele trebuie iniersionate lntr-un vas special cu aceeagi
solufie pe L ord.
sistemele stomatologice
{e ryRi1qe sunt prelucrate cu o solulie de 3% de,,Matik,, (Ger-
mania) sau cu cea de "Orotol Ultra" de 2 oripe zi: dupd primuf schimb la sfArgitul zilei
9i
de muncd.
Sterilizarea instrumentelor stomatologice fdrd ambalaj este efectuatl nemijlocit inainte
de a aranja masa.
Pentru pdstrarea instrumentelor stomatologice sterile in decursul turei de lucru in ca-
_
binet este agezatd masa sterild pentru 6 ore. EJte preferabil de a folosi mese cu iluminare
ultraviolet5 "Ultraviol" sau "Panmed".
Vasele de sticld pentru pdstrarea vatei pe masa de lucru
.- [de manipulafii] sunt sterilizate
zilnic.
Pentru prelungirea termenului de folosire a tampoanelor de vatd sterile ele sunt puse in
-kraft-pachete (a cdte 20-25 buc.) gi pdstrate in casoletd. Pe parcursul zilei de muncd din ea
este scos numdrul necesar de pachete, iar cele rdmase ln caioletd pot fi folosite urmdtoarele
'1"-2zile.
La tratarea fiecdrui pacient nou medicul trebuie sd imbrace noi gi sterile mdnugi de unicd
_-
folosinfd, 9i sd foloseascd un set stomatologic individual (care toilirt sondd, peisd, oglindd
stomatologicd, excauator, netezitoare gi
fuloar).
Pregdtirea pentru utilizare a instrumentarului stomatologic inclucle trei etape:
. dezinfectie;
. presterilizare (curdfire inninte de sterilizare);
. sterilizare.

Sterilizarea instrumentelor
Dezinfeelia instrumentarului stomatologic Ei obiectelor vizeazd, distrugerea tuturor
microorganismelor patogene gi condilionat patogene.
cu agenli chimici se realizeazd prin imersionarea totald lntr-o solutie spe-
-Delnfecfi_a
ciald. Obiectele sau unele pdrfi ale acestora (in iazul cknd nu contacteazd cu mucoasa'brrroid o
 ,liA;r -
iita6,&.
lij':ll-#

pacientului, - de ex. piesele de tnhnd, conductorul optlc) Pot fi sterilizate

prin metoda gtergerii
din cu alcool etilic de 70o/o sau
repetate (phni Ia gi dtryd finalizarea Iucrului cu fiecare Pacienfi)
cu construclie comPlicatd sunt dezinfectate in stare
cu solutie de 3% de cloraminh. Obiecte
cavit[file instrumentelor sunt umplute cu solulie
dernontatd [dezasamblatd]. Canalele 9i
dezinfectant6.
Presterilizarea [curdfirea Snainte de sterilizate a] instrumentarului
stomatologic este
(mecanicd snu mecanizatd, prin ultrasunet, a) impuritdfilor pro-
efectuatd pentru indepdrtarea
teice, lipoicle gi mecarice, precum gi a resfurilor de preparate medicamentoase.
a tuturor mircro-
Sterilizarea instrumenianiui itomatologrc este procesul de distrugere
organismelo r vii (ltatogte:ne gi nepatogene), iniuzind virusurile 9i
sporii bacteriilor' Steriliza-
rei adevdratd se rialiieazf,prin aplicare de agen]i fizici 9i substan]e chimice'
Dupd utilizare toate instrumentele sunt decontaminate:
. paharele pentru clatirea gurii cle uz multiplu sunt spalate sub.apd curgdtoare qi i1e1-
aE O, s 7o de cloramin6, sau in solufie de0,1% de hipoclorit
de
sionate pe 30 min. ir-r ,ot,rglu
sodiu, sau in solulie de2,5% de bigluconat de clorhexidind;
. oglinzile stomatologice sunt,tlute 1 ori lntr-un vas inchis ce conline o solufie de 3%
d.e cloraminx ,uu o solul"ie cle 6% de apd oxigenatd.
Apoi oglinzile sunt cHtite ln apa cur-
cu un gelveiei sieril
gitoare, gterse cu un gervelel steril 9i pistrate"in taviid iterili acoperite
sau fittr-un vas inchis;
. conductorul optic alldmpii de fotopolimerizare sunt gterse minutios pdnd 9i dupd utili-
zare cu un gervetel steril muiat in alcool etilic de70%;
, iniectoarele carpulare metalice sunt dezinfecate pand gi dupd utilizare, gtergdndu-le cu
dezinfecate,
bulete vatd sterilx, muiate in alcool etilic de 7}%.Lasfargitul turei ele sunt
cle
par;ial folositd se interzice de a o folosi re-
pr"r,"tifi""r" 9i sterilizate. Carpula de anestetic
petat, chiar daci se preleveazd din carpula respectivd cu alt ac;.
. ochelarii sau ecranul protector eJte gters dup5 fiecare pacient cu alcool etilic de 70%'
pentru dezinfectarea fre"elor, reamerelor, files, acelor radiculare, acelor Lentulo (dupd
ce acesten au fost curAgiti in prealabit de impuritdli organice)-e
necesar de a folosi o solulie de 2'
' Decontaminarea
in-
if J" Ufgfrlonat de clorhexidind, alcooi etilic de i\o/o, glutat,"saidex" de 15 min', iar cu solulia
strumenielor cu solulii de glutar gi "Said.ex" sercalizeizl,in decurs
deilorhexidind sau alcoolul etilic de 70% - 30 min.
de2,S% de bigluconat
Microorgaiisnele vii (patogene 9i nepatogene) 9i sporii bacteriilor pot
fi distruse prin fo-
losirea factorilor fizici 9i chimici.
inalte (t'ierberea, tra-
Din metodel e hzici cle sterilizare se aplicd tratarea cu temperaturi
tarea cu aapori sub presiune, tratareq ,u ot, ii"rbirte uscat),
cu raze ultraviolete, cu ultrasunet'
sterilizarea prin filtrare.
gazoas| (foltnal(e\af)
Metodele chimicsinclud aplicarea substanfelor chimice in fazd'
(iod, apd oxigenatd, cloramind etc')' Con-
sau sterilizarea ir:r solulii de preparate chimice alcool,
o constituie capacitatea lor bactericidd qi
Jilia principald in apl'icarea materiilor chimice
ie agresivitate lacliune distructivdl fatd de materiale sau instiumente'
""-i";;;i;;t*
lipsa
luui".t"tor stomatologice se aplicd urmitoarele tipui de stertIizare:
. fierberea;
'. tratarea cu vapori sub Presiune;
tratarea cu aer fierbinte;
. sterilizarea rece.
proprietdlile
ei"g"r"u metodei de sterilizare este dictatd de particularitdfile metodei 9i
-materialului de sterilizat.
peria, apd 9i sdpun'
inainte de sterilizare toate instrumentele trebuie bine curdlite cu
mai pufin indicate' se mai
sorrr;iir"ri"r.ticle sterilizante la etapele ce preceda sterilizarea sunt
poate folosi gi etilenoxidul, care este un gaz'
 .,::ii:t,iirji,

'hffi'
Dupi curdfire toate instrumentele se introduc tntr-o solufie de apd oxigenatd de 0,5% gi
detergent, apoi se spald sub apd curgdtoare gi urmeazd sterilizarea propriu-zisd.
Sterilizarea prin fierbere - timp de 30-40 min., pentru a evita oxidarea
instrumentelor, ln
apd se adaugd 10-20 gr. de bicarbonat de sodiu la un litru de apX.
Fierberea se aplicd pentru sterilizarea instrumentelor integral confectionate
din metal.
Pentru a evita oxidarea instrumentelor, a reduce depozitele de sdruri pe instrumente
in
sterilizator se toarnd apd distilatd gi se adaugd 10-20 gr. de bicarbonat de
sodiu la un litru
de apd, aducAnd-o astfel pind la concentratia del-2%. Durata sterilizdrii
, va fi nu mai putin
de 30-40 min. de la inceputul fierberii.
Seringile de uz multiplu se sterilizeazS, de asemenea prin fierbere in apd distilatd
spre
a.evitaf reduce depunerea de sdruri pe ele. Seringile in siare demontatd se introduc
ln ste-
rilizatorul cu apa la temperatura camerei gi se fieib nu mai pulin de 30 min.
Acele pentru
injeciii pot fi sterilizate gi in solulie de bicarbonat de sodiu, inse in fiecare se introduce
cite o
mandrind de sirmd.
Persoanelor care au suportat hepatiti epidernicd li se fac injeclii cu seringi
special marca-
te, care apoi sunt supuse unei sterilizdri mult mai intense decdt celelalte.
Cu ajutorul uleiului/_ parafinei prin fierbere la temperatura de 150oC timp de 15-20
min. se sterilizeazd piesele stomatologice cu centrifugarea lor ulierioard.
Sterilizarea cu aapori sub presiune de 2 barlnautocla-vd la temperatura cle 120oC
. timp de 20
min. omoarX toate bacteriile, chiar gi sporii. Avantajul metodei - siguranfd absolutd-tn
ceea
ce privegte sterilizarea.

. . Tratarea cu vapori sub presiune se face la sterilizarea materialului de pansament, len-

jeriei, mdnugilor, rulourilor gi megelor de vatd in autoclave cu vapori.
De oLicei, materialul
este ambalat pind la sterilizare in casolete sau in pungi. Termenul
de pdstrare a materialului
sterilizat nu depdgegte 3 zile.
O metodd de sterilizare este sterilizarea cu aapori chimici,care reprezintd o combinalie
de
cdldurd cu vapori chimici. ' - ---
Sterilizatorul in cazul dat funcfione azd.cuo solulie speciald care contine alcool,
acetol5,
ketone, formaldehidd, apd distila td, (9, 25%). AvAnd in vedere cd apa este in
cantitate micd,
sub 15 9/o, nu se produc coroziunea gi tocirea instrumentelor.
Inainte de a fi puse in sterilizator, instrumentele trebue frecate bine sau curdtate irtr-
un curdldtor cu ultrasunete, cldtite cu apd rece gi uscate prin gtergere ., ,rr, prorop.
Dacd
instrumentele nu se prelucreazd corect, rezultatele gututrtut" suni sterilizarea incomplete
sau distrugerea lor. Odatd curitate, instrumentele s,r-trt irtrpu"hetate
[sigilate] ln numdr mic
intr-o pungd pentru autoclav sau intr-un prosop, gi sunt plasate in sterilizator.
Ciclul de
sterilizare este condus in funclie de indicitiile proclucatorului (de obicei 20-40
minute la
131'C cu o presiune de 2 bar.
Este indicat un ambient bine ventilat pentru a reduce mirosul produs
de solufia sterili-
zantd. Avantajul acestei metode este nu numai eliminarea coroziunii gi tocirii
instrumen-
telor, dar 9i faptul ci dispozitivele ramin uscate la sflrgitul ciclului, datoritd continutului
scdzut de apd din lichidul de sterilizare
Orice instrument care poate fi sterilizat fir autoclav poate fi de obicei sterilizat fdrX ris-
curi in vapori chimici.
Sterilizarea uscatd cu aer fitrbinte [etuvarea in pupinel sau intr-un dispozitiv
special] se
aplicd pentru dezinfectarea instrumentelor integral hetalice in decurs ae +O min.,
din care
25 min. se cer pentru incdlzirea instrumentelot pit',a la temperatura necesard
(120"C) gi 15
min. - pentru sterilizarea propriu-zisd.
Ori se sterilizeazH instrumentele pentru examinarea cavitdtii bucale, pentru cletartraj,
cele stomatologice mici (frezele etc.) timp de 20 min. la temperatura de L80t (la
aga temperi-
turd instrumentele menlionate nu se uzeazd).
 rffi
Monitorizarea chimici a sterilizirii
Hirtia indicatoare sau anumite substanfe chimice, plasate pe hirtia folositi pentru impa-
chetarea instrumentelor, igi schimbd culoareain anumite condilii de sterilizare. Degi schim-
barea culorii hirtiei identific6 pachetele cu instrumente care au fost expuse la cdldurd, ea nu
garanteazdcd acestea au fost iterilizate. Un monitor chimic ar trebui aplicat pe fiecare hirtie
Xe inpachetat. Acestea sunt foarte utile mai ales fir cabinetele in care se ocupd de curSlarea
gi steiilizarea instrumentelor mai mult decAt o asistentS. De obicei, in cuva sterilizatorului
sunt plasate pachetele de instrumente septice, pind cAnd uga este inchisd 9i declanqat pro-
cesul de sterilizare.
O asistentd poate verifica ugor dacd instrumentele din sterilizator sunt contaminate sau
tocmai au foat iterilizate gi, prin urmare/ trebuie indepdrtate din cuptor.
Aplicarea pe scarx larg6 fur practica medicald a articolelor din materii termolabile a im-
pus folosirea metodelor ie steiilizare rece (la temperaturi sub 100"C). Oglinzile stomatolo-
gice, instumente asculite gi tXietoare precum gi spatulele din masa plastica se deterioreazi
ie la fierbere gi temperaturi inalte usiate. Deaceea ele sunt supuse sterilizdrii chimice reci.
Sterilizarea prin mijioace chimice se efectueazd in conformitate cu cerinlele Departamentu-
lui de sanitdiie 9i igiend gi instrucfiunile producdtorului, pentru a obfine eficienfa laximd'
Sterilizanpii ii.n"iri sunt substanle chimice care distrug toate microorganismele, daci ex-
punerea este suficient de lungd. Se vor folosi sterilizanlii lichizi numai cAnd dispozitivele
au riscul de a fi distruse de cdi=durd. Folosirea acestei metode ia timp lndelungat, iar
eficien-
ta ei este creu de monitorizat.
' inaintl de sterilizare instrumentele sunt prelucrate cu amestec de 0,5o/o de solufie de
peroxid de hidrogen [apd oxigenatX] 9i detergent de tip "Lotos" . La inceput acestea se
introduc in etanoide 167" putrtt,-, 2 ore. Frecvent pentru sterilizarea instrumentelor se intre-
buinteazd o solulie tripld iternard], care constd din 15 gr. de bicarbonat de sodiu, 20 gr'
de
formalind, 3 gr. de acid carbonic ai 1 litru de apd distilatd'
Rp.: Formalini 20,0
Ac. carbolici 5, 0
Natrii hydrocarbonatis 15, 0
Aq. epur.1000 ml
DS. Pentru cabinetul stomatologic.
Sau punem instrumentele intr-o solulie antisepticd penku 40-45 min', folosind pentru
aceasta I etuvi [cuvd] emailatd sau una de masd plasticd cu capac care se inchide
ermetic'
Penhu metoda chimiix cle sterilizare pot fi folosite 9i urmitoarele solulii:
'. solulia de L% de cloramind,
solulia de 6% de apX oxigenatd,
' solulia de 3% de formalind,
' solulia de 1,% de clorhexidind,
'. solulia de 10% de dimexid, gi
alcoolul cu concentra]ie de 60-70" (deoarece cel de 96o are donr acliune coagulantd nu
atinge efectul cuaenit).
Durata steriliz1rii reci la folosirea solufiei de cloramind 9i formaldehidei - 30 min., iar la
folosirea celorlalte solulii - 45 min.
Dupd sterilizare insfrumentele sunt selectate, triate gi pdshate pe o masd speciald acope-
ritd cullbituri [pelinci] sterile care sunt schimbate zilnic'
Neajunsul *"toai"iti uzuale de sterilizare a oglinzilor stomatologice este considerati im-
posibiliiatea consecutivitajii incdrcdrii instrumentului, 9i eliberarea oglinzilot *lo-t mai dez-
infectate. Ca urmare u u.urttri fapt unele oglinzi se pot afla in cuva un timp indelungat,
iar
altele se vor adeveri insuficient dezinfectate, ceea ce poate contribui la transferul infecliei de
la un pacient la altul. Pentru evitarea acestui defect de sterilizare poate fi folosit un vas drept-
 , i i il i: il i I ! :, ,.

i#fi#
unghiular cu capac. in po.fiunea superioard a vasului este arnplasatd o incluziune sub formd
de suprafati sub unghi in care sunt realizate fante in direcfia inclindrii. Diametrul fantei
este
(egal) corespunzdtor cu partea cea mai lngustd a coletului oglinzii stomatologice.
Oglinda este cufundatd tn vasul cu solufie/ fluid antiseptic cu orificiul avAnd diametrul
corespunzdtor diametrului mdnerului oglinzii gi sunt scoase din orificiul in partea inferioa-
rd a incluziunii inclinate.
Astfel, fiecare utilizare a oglinzii o amplaseazd apoi strict dupd cea anterioard. Ca urma-
re sporegte eficienla sterilizXrii, iar personalul mediial este scutit de necesitatea memorizd-
rii consecutivitdtii incdrcdrii oglinzilor in sterilizator in special tn cabinetele in care lucreazd
cativa medici, se imbundtdteqte calitatea gi cultura asistenlei rnedicale.
Instrumentele stomatologice pot fi sterilizate prin fierberea ln apd pe parcursul a 30-40
1tn. Pgntru protejarea construcliilor metalice de oxidare se adaugi in prealabil in apd hi-
drocarbonat de sodiu.

Sterilizatorul glasperlenic [cu bile de sticla] (de ex. ,,7 ermoest")

Este menit pentru sterilizarea rapidd [operativd] a pdrtii active a instrumentelor
stoma-
tologice, instrumentelor endodontice (nce radiculare, burghiuri, drilluri), frezelor prin prelu-
crarea termicd la cufundarea in camera de sterilizare, care conline un mediu cie
biie mici
din sticld inferbifintate [incdlzite] p6nd la o temperaturd inaltd - de 240 - 220
"C. Timpul de
sterilizare (de 5-10 sec.) se conkoleazd prin termostat. Muchiile asculite ale instrumentelor
metalice nu se fac bonte [neascutite] ca urmare a incdlzirii de scurtd duratd. Actiunea con-
tinua a dispozitivului este asigurata pe lntreg parcursul zilei de muncd. Tensiunea energiei
electrice consumate e de 220 V t. Dispozitivul face parte din programul anti-SiDA.
Cele mai mari dificultdfl apar la Steriliza-
rea lor iir pupinel, solulie antisepticd, fierberea in apd sunt imposibile deoarece
aceasta duce
la deteriorarea detaliilor rotative in urma evapordrii lubrifiantului uleios
Cea mai potrivitX metodd de a le steriliza e fierberea in ulei de vaselind cu centrifuga-
rea posterioard penbru a elibera piesa de surplusul de ulei. pentru aceastX prelucrare
este
necesar de un aparataj special. Metoda descrisd se folosegte prepondrerent la
efectuarea
interventiilor chirurgicale gi nu se folosegte in terapie.
Dezinfeclia pieselor de mAna stomatologice in cabinetele de stomatologie terapeuticd
se
realizeazd prin gtergerea minutioasd de doua ori a pdrlilor exterioare gi a canalului
pentru
frezd cu un tampon steril din vatd-tifon, muiat in
[imbibat cu] solufie de 1% de cloramind
gi solutie de 3% de formaldehidd, sau solutie tripld pentru sterilizare
rece. Este preferabild
respectarea intre gtergeri a intervalului de 10- 15 min. Durata sterilizdrii cu
solutie de clora-
mind 9i formaldehidd este de 30 min., iar cu solulia tripld - 45 min.
Actualmente pentru sterilizarea chimici a pieselor de mAnd este propus un dispozitiv
special, atagat la bormagind gi numit "Terminator"
Curdtirea gi dezinfectarea pieselor moderne, care rcprezintd agregate complexe, nece-
sitd un intreg pi veritabil ciclu.tehnologic. Corpul piesei foste triutilizare esie
curdfit 9i
d'zinfectat cu gervetele sau perii moi, ?mbibate cu o iolutie de alcool. Nu se inkebl.riniuuri
substanfe cu acliune alcalind drasticd, substanle ce conjin clor gi cele cu caracteristici
abra-
zive. Aceste piese nu se spald sub curgdtoare (din iobinet), exceptdnd cele chirurgicale
specializate. Nu se recomandX sd fie-apd
puse in cuve cu fluide, inclusivin cele ulhasonici.
La prelucrarea piesei trebuie de curdfit duza sisternului de rdcire a piesei de mAnX. pen-
tru aceasta e necesari folosirea mandrinei de marcd fuferite de produidtor). Dupd curdfire
treb_uie de-verificat permeabilitatea jiclorului in stare de-funclionare.
La prylu_crarea piesei cu fibre optice fatetele fotoconductoare de pe cap gi de la baza
__
"cartugului" piesei sunt gterse cu o megd de vatd sau gervelel muiat in alcooi je
96%. Apoi
se curdld in acelagi fel faleta sursei de luminb de pe motor.
 nffi
Pen^tru lubrifierea Pieselor se folosegte uleiuri sPeciale
tiP "service", ambalat clasic sau
gar anleazd ajungerea lubrif i-
in balonag aerosol. A doua variantd e de preferinli, deoarece
antului in toate care necesitd de a fi unse. Pentru a nu stropi pe aldturi de Piesd
Porliunile
cu aerosolul, este folosit un sistem de adaPtoare.
doud ori pe zi - la
Lubri{ierea pieselor se efectueazd lnainte de fiecare autoclavare de
amiaz6,9i la sfdrgitul turei. La utilizare cleosebit de intensS (prepararea dintilor pentru co-
roand artificiald la acelagi pacient) piesa poate fi unsd cu o dozd injumdt5jitd.
Adaptorul este strdns ajustat la piesd, apoi Prin ea este trecut uleiul
ln decurs de'L sec'
Flaconul cu ulei este linut strict vertical. CaPul
(corespunzdtor cu introducerea a'l' ml de ulei).
curat gi de culoare deschisd. Dupd lubrifiere
piesei este sPrijinit intr-un gervelel higroscoPic
uleiul scurs este murdar procedura
este analizatd culoarea uleiului expresat din Pies5. Dacd
e de dorit ca bordul piesei si
este repetatd PAnd la aParilia aerosolului curat. DuPd ungere
in final piesa unsd este pusi intr-un suport
fie fixat, iar tnsdgi Piesa sd fie rotitd cu mAna.
special cu capul in jos.
a pieselor de mdnd'
Autoclavarea este cel mai rdspdndit 9i mai eficient mod de sterilizare
Ea este efectuatd respectdnd un gir de condilii:
. ir autoclavd sunt puse doar instrumente uscate;
. firainte de autocla'vare piesa este impachetatH lntr-un ambalaj ermetic sterilizabil;
. autoclavarea se face doa, cu ape clisiilata @ufuclaua chimicd este exclusd) la temperatura
de l-2L"C 9i presiunea de
de 134oC gi presiunea de sterilizare-de2,2bari, sau la temperatura
L, 1 bai,sau respecte recomanddrile producdtorului de autoclavd'
Piesele sunt scoase din aparat imediat dupd autoclavare. Ele
trebuie sd fie uscate' Se
pdstreazd piesele in ambalaje sterile'
t*il!f,J;; deficienle. La curdlire 9i
ft"r""tuu de ingrijire a pieselor de mAnd existd pieselor pentru autoclavare de
dezinfeclie efectuate intre primiiill pacienlilor 9i pregdtirea
loc nu se prelucreaza in ele sistemui de aduclie i-":i:t:t
qi a apei de rdcire. Actualmente
jiclor qi de ungere a piesei in stare de
au aparut'aparate de curdlire automatd a sistemului
irrrr.''ionuru. Principiul lor'de funclionare e foarte simplu. Piesa curdfitd 9i dezinfectatd pe
la o anexd amplasath in camera ermeticd a apa-
am tuta p" parcursul a 30 min. este ajustatd
pornire, declanqdnd automat un proglam de 35 sec' Cana-
ratului. epoi ," apasd butonul de
u u"r.rlrri a apei sunt irigate cu o solu]ie detergenta' iar uleiul
lele de atomizare [dispersie] 9i
aerului comprimat
'service" unge deialiiie interioare rotative.bupd aceasta prin insuflarea
solulia clezinfectantd surplusul de ulei' Aparatele
toate canalel" ,rr,t de 9i
"ornpi"iutib"rutu de 4-1"0 bari' Ele
sunt mecanice gi necesitd doar 60 I de aer de la compresor cu o presiune
p""tt" solulia dezinfectanjtX 9i celdlalt pentru - ulei' Atunci cAnd
au douX rezervoare -
"""f
sunt lubrifiate detaliile piesei de mAnd ln momentul rotirii sunt
cu succes indepdrtate de pe
Uleiul se rcpafiizeazi'
ro!1" air,yut" gi din rulment murddria 9i particulele de metal rodat'
sunt lmpachetate in
uniform pe toate suprafefele. Pentru pdstiarea de duratd instrumentele
pungi plistice cu ajutorul unui aparat special'
'fp$lur"u haineltr de serviciuirehuie efectuatd centralizat, iar schimbul
ei trebuie sd fie
ftrcuinu mai rar de 2 ori pe sdptdmAnd, in chirurgia OMF - zilnic'

Efectuarea curifeniei curente 9i generale

dezinfectante
in toate instituliile funclionale cur[fenia umedd cu utilizarea substanlelor
zi ln de o turd pe zi de 3 ori pe zi c-a1 d9 se
se efectuiazx nu mai rar de Zori pe caz 9i
- f1
zilei; e posibild folosirea
lucreaz|.in doud ture. Curilenia se face inaintea turei, la sfdrgitul
fdcut curat, iar clupd prelrlcrlg este decontaminath,
detergenfilor, ustensilelor de }caperea
iradierea bactericidd se
c6titd, uscatd. Dupa curdlenia umedd de tipui dezinfecfiei finale
a II-a oard - dup6 gter-
efectuiaz6 de doub ori: I datd - dup[ prelucrarea cu dezinfectant,
gerea cu o cArpd curatd, muiatd in ipd curgdtoare [din
robinet], a cAte 30 minute fiecare cu
 {#'p#
aerisfuea ulterioard a tncdperii. pentru neutralizarea clorului la
sfdrgitul schimbului este
necesar de a prelucra cu o solufie de 1% de hiposulfit de sodiu.

Supliment
stDA tt REGTMUL SANITARO-EP|DEM|oLOG|C iN tNsTtruflt DE
PROFIL STOMATOLOGIC
51DA este un sindrom caracterizat prin manifestdri infecfioase gi/sau
tumorale, secundare
unei imunodepresii celulare severe_produse de infeclia cu virrisul i*.,t
oa"n.i""t"i ;*u"u iFiit
- engl: Human Immunodeficiency Virus).
Etiologie' Virusul imunodeficienlei umane (HIV) este un retrovirus
limfohop cu doud tipuri:
a) HIV-I: qt-o9".9 aproape toate iniectiile din Europa
9i emerica ae Nord; b) 11tV-2, intadit in
special in Africa de Vest.
ExistX un risc sporit de infectare a stomatologilor cu SIDA, deoarece
toate maniputajiile in
cavitatea bucald sunt suPuse riscului unor microt=raumatisme atdt a pacienfilor,
c6t si a meclici
lor,^ceea ce condilioneazd infectarea directd prin sdnge.
Se pot infecta de SIDA gi tehnicienii deniari,. - pr[r amprente.
La prepararea din]ilor (tn spe-
cial.pentru proteze metalice),la retractia gingiei adesea este iraumatd
gingiei, gi, in cJn-
secinfd, sAngele nimeregte pe amprentd. "i*gi""u
Deaceea este necesard conoagterea manifestdrilor stomatologice
tipice pentru SIDA: t limfa-
,:giunea c3nuly,! o! gfrtului Qa 50% din pacienli); o leziini miitice a mucoasei
l:fy:!.r:i:
caLe (candtdozd ,,nemotiaatd,") Ia 75 90% pacienti; c leziuni
caaitdlii tu-
- 'infeclii bacteriene (gingiaitd, parodontitd, utrjr*yii
tn diaerse zone n ntembranelor mucoase); . airale, care se rernarcd'fiiii ,*t iU t r"o"td, iliitilii
pielii feiii, mucoasei caaitdtiibucale, nasului,"zonei Klein; t.IeucoptaAri
limbii a unor induralii aerticale albicioase); t lgrirrl tumoriformi (sarco,tiut fitoard (cu'formarea;;;;i;";;;
Xapwhi _ tn SOf, iii priiritl
cu SDA, in special aahnd localizare palatinald); . tumori
,ii ott, ifrrtiuni ale glandelor sotirrri, firioiiiii
muEclilor faciali, sindromul Steaens-Johnson; . esofagiti; , ,kdilo* acuirinat
aI mucoasei cnuitdtii
bucale; c
-peteEii
pe,mucoasn caaLtdfi.i bu.ca.le; . limbd geograficd; ; iniiiii,rirtiitir'A,-""'*'"
-glo,siie;"o
Alte leziuni ale mucoaseicavitdfii bucalJ de etiologie n"ecu"noscuta (diaerse stontntite,
uscdciu-
nea mucoasei [xercstomie] efc.)tnlipsa maladiei, care ar -putea explica tabloul clinic respectiv.
Tratamentul stomatologic a'l HlV-infectatilor compbrtd un gir de particularitdfi:
- cldtirea obligatorie a cavitdlii bucale cu un antiieptic;
-
nu sunt folosite instalafiile cu turbind;
nu se face detartraj ultrasonic (la cel manual instrumentele sunt impdrfite
- in invazive gi
neinvazive);
- trebuie prevdzutd,prefugralel 9i indepdrtarea materialelor contaminate gi degeurilor;
parodontitei 9i afecfiunilor mucoasei cavitdfii bucale se efectuiazd in conclitii
-,
:.yutut't'tuntul
oe stattonar specralizat, cu preparate adecvate.
Tratamentul cariei, Pulpiter, periodontitei, gingivitei la toate etapele procesului
^ condilii standarde de ambulator 9i de policl'iniid, cu medicu-"ni" gilateriale
in
se efectuiazi
asemenea caz colaboratorii au drepful la o majorare orard de
rt""d;;;. i;
60o/o la saiariu.
mai bun mod Pentru stomitolog de a ie proteja de inJectare rd folor"ur.d
..Cel intotdeauna
mijloace de proteclie (mhrugi de gi icrnn'din plastic pentr:u" proteclin ochilor gi
.unicd filosinld felei), sd
nu lucreze niciodatd, daci prezinti leziuni cutanate h mhini, gi'sd reducd la
minim p;"'J;.;;;;
unor pldgi penetrante la manipularea acelor gi instrumetelor ieietoare, sd evite
contactul direct
cu mucoasa cavitdfii bucale a pacientului
Pentru reducerea riscului de transmitere a infecliei la locul de muncd se recomandd
respec-
tarea stricti a mdsurilor de proteclie:
o spdlarea cu multd grijd a mhinilor;
c
folosirea mdnugilor de unicd folosinfd, schimbdndu-Ie inaintea prinirii urmdtorului pacient;
+ imbrdcarea mdgtii gi a ecranului protector
pentru ochi Ei fafd;
t halatele gi alte haine de lucru sd spdlate tn apd detergenfi,
fie furbinie'cu schimb1ndu-le zilnic sau ime-
diat, dacd pe ele au ajuns stropi di sdnge;
' atenlie deosebitd necesitd sterilizarea pieselor de mknd gi a altor instrumente cu
sterilizare ctificitd;
 #!$ti&
r,l

. reducerea la nirtim atomizarea [dispersia] fluidttlui bucal, folosirea digii gi a aspiratorului;

t prelucrarea instrumentelor tdietoare trebuie efectuatd cu ntultd precaulie, prntru a nu leza pielea;
t folosirea acelor gi seringilor de unicd folosinfd;
t'cnitarea nranipuldrii dupd trtilizare a instrumentarului de unicd folasinld sau a celui de folosire multipld
tnainte de a-l dezirfectrt;
+ instrumentele tdietoare chirurgicale nmt steilizate dupdpacient,ln prealabil curdfindu-Ie mecanic;
t petele de shn.ge 9i strliad cle pe hormaqind gi alt echipament trebuie hdEdrtate cu dezinfectanli clinici
speciati (sotufii de hipocloit de sotliu tn concentralie de 1:1-0 sau 1.:'100, care se prepard zilnic);
o rnsteriale gi dispozitipele rle laborator (Iinguri pentru tnnprente, materiale de amprentare) urmeazd n Ie
curdli minulios de sknge gi saliad, ale dezinfecta, tnainte de aIe transmite in laborntor.
Instituliile de profil stomatologic trebuie dotate cu tmse farmaceutice de prim ajutor 9i situ-
alii de urgenfd.

roate rocwile u"

r.. J:Ti:il?T?t';,l#H:'r#f""l:f,"Jl1,"'ti ei trusd farmace-
uticd, in care intrd alcool de 70%, iod, material pentru pansamente, suspensie de permanganat
de potasiu in proporlie de 1:10000, degelele de cauciuc, foarfece, leucoplast, solufie de 30% de
suliacetamide [al6ucid], solu]ie de 1% de protargol [proteinat de argint].
2. Trebuie si fie anunfat obligatoriu geful despre fiecare accident, gi sd fie fdcutd o inregistra-
re in registrul accidentelor [situaliilor de urgenld]'
3. Este necesar de a prevede un stoc de rezervd de dezinfectante.
Regulile de lucru in mdnugi
mAinile spdlate scrupulos;
- mdnugile se imbracd peimbrdcate
- nu atingem cu mdinilb in mSnugi membranele mucoase ale propriilor ochi, nas,
gur5, porfiunilor neacoperite de piele;
imbrdcate;
- nu pdrlsim locul de muncd cu mdnugile
- spdldm minulios mlinile dupd ce-am scos mdnugile;
- dace una din mdnugi s-a rupt - o scoatem imediat, spdldm minulios mdinile gi irnbrdcdm
alta noud;
- dacX mdinile stomatologului prezintd plXgi, ele trebuie sd fie acoperite cu leucoplast. Me-
dicul, care are leziuni considerabile ale pielii de la mdnd, meritd sd intrerupd orice contact cu
la tdmdduirea porfiunilor afectate'
- ViiusitpAni
pacienlii
HIV nu moare in urma gtergerii frezelor 9i drillurilor cu o oatd muiatd in alcool!!!
Drillurile cu mAnere de plastic uimeazd a fi prelucrate conform schemei recomandate. Ex-
tractoarele de pulpd sunt de unicd folosinld, urmdnd a fi aruncate dupd prima utilizare.
in timpul efectuhrii manipulaliilor:
L. la nimerirea materialului coirtagios pe halat [haind] locul murdar urmeazd a fi imediat pre-
lucrat cu una din soluliile dezinfectante, apoi sunt dezinfectate mdnugile, scos halatul, muiat in
una din solulii sau pus in cutiile de steriliiare pentru autoclavare. lncallAmintea se prelucreazd
prin gtergerea tep"tutd cu o cArpd curatd muiatd ln una din soluliile dezinfectante. Pielea mdini-
ior qi a al-tor porliuni ale corpului de sub haina contaminatd este,spdlatd cu alcool de 70%;
2. la nimerirea materialului contagios pe fa!5 ea este scrupulos spdlati cu sipun, ochii sunt
spdlali apd sau solulie de permanganat de potasiu in proporfie de L:L0000;
- 3.'lacunimerirea materialului contagios in gurd cavitatea bucald este cHtite cu alcool de70%;
4. la rdnirea pielii in tirnpul efectudrii manipulaliilor - intervenlia este suspendatd, mgnu;
gile scoase, mdinile repede spdlate cu sdpun, stors sdngele din plagd, plaga prelucratd cu alcool
etilic de 70%, badijonata cu lod. Apoi plaga este acoperiti cu leucoplast. Manipulalia este relua-
td, dupd ce sunt imbrdcate mdnugi noi;
5. La afectarea integritilii mdnugilor fdrd lezarea pielii - mdnugile sunt scoase, mdinile pre-
lucrate cu solutie de 3% cloramin5, 9i sunt imbrdcate mdnugi noi.
in caz de aicidente ru.".o**de luarea profilacticd de thymosidd [azidothymidind, zido-
vudind] a cdte 800 mg/ zi pe parcurs a 30 de zile, luarea preparatului urmAnd a incepe nu mai
tArziu de 24 ore de dupd accident.
lnvestigarea de laborator a persoanelor, care au trecut printr-o sifuafie de urgenld, este efec-
tuatd peste 3,6,1^Zluni dupd accident.
 INSTRUMENTARUL PENTRU EXAMINAREA PACIENTULUI
st TRATAM ENTELE STOMATOLOG ICE

$L Generalitdfi

Stomatologia este o specialitate medicald cu nete caractere chirurgicale, care se adreseazd

in principal dintelui qi parodonfiului, Tratamentele stomatologice necesitd un instrumen-
tar specific ce trebuie cunoscut, in egald mdsurd, de toli membrii echipei medicale stoma-
tologice.
Dacd medicul este cel care utilizeazd direct aceste inskumente tr diagnosticul gi trata-
merrtul stomatologic, asistenta medicalX este persoana care se ocupd de pregdtirea acestui
instrumentar.
Instrumentarul necesar medicului stomatolog in practica sa cotidiand ln vederea efectu-
drii diferitor lucrdri, reprezintd ln sine totalitatea instrumentelor necesare ln tratamentul
stomatologic Ai tehnica dentard, care poate fi impdrlitd in seturi specializate mici.
Toate instrumentele, utilizate in tratamentul gi obturarea dinlilor, pot fi repartizate in
urmdtoarele seturi:
. Instrumente necesare examenului stomatologic [consultaliei];
. Instrumente necesare pentru prepararea cavit{tilor: a) rotative; b) de mlnd;
. furstrumentul pentru tratamentul cariei simple (pentru obturarea cavitdlilor) cu dife-
rite materiale;
. pentru detartraj;
. pentru tratament radicular [endodontic].
Concomitent, pentru prepararea cavitdlilor, lustruirea obtura;iilor etc. este folosit uni-
tul stomatologic, a cdrui parte componentd este o bormagind cu cAteva piese pentru fixa-
rea instrumentelor destinate sfredelirii gi secliondrii jesuturilor dure dentare.

$2 Instrumente necesare examenului stomatologic

Pentru examinarea cavitdlii bucale sunt folosite oglinda stomatologicd, sonda dentard
gi pensa dentard.
Aceste instrumente sunt folosite nu doar pentru examen stomatologic, ci sunt folosite
- larg pe intreaga perioadd de lucru ln cavitatea bucald la tratarea dintilor etc.
pe
Oglinda stomatiloitcd- este compusd dintr-un miner arnovibil gi oglinia propriu-zisd de
diferite mdrimi, cu suprafald reflectoare platd sau concavd (cu mdrire a imaginii); oglinda
propriu-zisd este fixatd de mAner prin trgurubare. Uneori oglinda gi mAnerul formeazd
un ansamblu sudat. MAnerul oglinzii poate fi ficute din ojel inoxidabil, din ofel cromat
sau nichelat, gi din material plastic. Lungimea mAnerului este variabild (de la 95 9i L35
mm), iar diametru de 5 - 1.0 mm. Cele mai des folosite oglinzi au mAnerul de 125 mm. in
 ,;:;:l:li:
iiililf ir&
wt*F
secliune transversal5 forma mlnerului poate fi prismX hexagonald sau digitiformd (ultima
asigurd o mai bund prizd a instrumentului).
Existd mAnere care oferd posibilitatea fixdrii oglinzii la oricare din cele doud capete.
O glinzile p r op riu- zise :
. plane, care dau imaginea reald a obiectului reflecta|
. concaT)e, ln care imaginea reflectatd este mdritd in raport cu dimensiunile reale ale
obiectului examinat.
Oglinda este executatd, de reguld, din sticld gi deaceea nu rezistd sterilizdrii prin fier-
bere, devenind opacd gi oferind imagini neclare, voalate. Dupd mdrimea oglinzii, existd
oglinzi de 15,18, 20,22,24 mm. Cele mai indicate sunt oglinzile cu diametrul de 22mm.
Oglinda este fixatd intr-un corp metalic/ care se prelungegte printr-o tijd filetatd.
Tija de legdturd intre m6ner gi oglindd poate fi dreapt6, cotitd sau ?n furcd.

intrebuinl drile o glinzilor

in orice activitate este necesar un control vizual adecvat. in stomatologie controlul vi-
zual direct trebuie folosit peste tot, unde e posibil, in special fir caz dacd prezenta oglinzii
stomatologice va face dificil accesul la locul intervenliei.
in calitate de instrumeni stomatologic oglincia este unicatd.
in primul rAnd ea asigurd inspecfia zonelor greu accesibile ale cavitdlii bucale qi posibi-
litatea medicului de a-gi controla acfiunile in timpul efectudrii procedurilor. A doua func-
!ie, la fel de importantd/ e cea de reflectare a luminii. La iluminalia obignuitd suprafefele
linguale gi distale ale dinlilor se afld in umbr5.
Oglinda corect plasatX reflectd lumina ln aga fel, ca aceste zone umbrite sh fie ilumina-
te, concomitent asigurAnd vizibilitatea pentru medic. A treia funcfie e sirnilard cu cea a
"limbii de pantof". Cu ajutorul oglinzii poate fi deplasatd limba sau obrazul la aplicarea
rulourilor de vatX sau pentru asigurarea unui acces mai bun cdtre aria de lucru.
Este destul de anevoios s5 firvefi la inceput manipularea eficientd a oglinzii stomatologice.
Trebuie sd ajungi la aceeagi coordonare lejerd a migcdrilor ln manoperele asistate de oglindd
ca gi in cazul cu controlul vizual direct. Cel mai bun mod de a deprinde mdnuirea oglinzii e
antrenamentul permanent, pAnd cAnd utilizarea ei nu va deveni o dexteritate fireascX.
Medicul trebuie sd pdstreze oglinda curatd, sd evite zgArierea suprafelei sale reflectoare
gi sd inlocuiascd la timp oglinda uzatd cu una nouX. Oglinzile pot fi obignuite sau antero-
superficiale; ultimile au suprafala exterioard a sticlei argintatd, cele obignuite au argintatd
suprafala interioard a sticlei. Oglinzile anterosuperficiale, degi sunt mai fragile qi se zgirie
ugor, sunt de preferat, deoarece imaginea fir ele nu se dedubleazd.
. reflectarea sursei de lumind gi proiectarea fasciculului luminos pe suprafala supusd
examindrii.
. cercetarea suprafelelor dentare gi a mucoasei bucale inaccesibile privirii directe.
. indepdrtarea pdrlilor moi, cAnd acestea impiedicd vizibilitatea gi protejarea lor ir:r tim-
pul acliondrii [manipula]iilor] cu instrumente in cavitatea bucali, realizAnd cu ajutorul ei
fixarea comisurii bucale, buzei, obrazului gi limbii.
. exercitarea de presiuni pe pdrlile moi tn vederea exprimXrii unei coleclii supurate,
cAnd acest lucru nu se poate realiza digital.

Sondele dentnre sunt de doud feluri: rigide giflexibile.

Sonda dentard rigidd este un instrument stomatologic folosit pentru examinarea cavitdfii
bucale gi are o parte activd, cu forme dintre cele mai diferite, pentru a se putea explora cu
ea cele mai inaccesibile zone dentare, studiind rugozitdtile smalfului, apreciind profunzi-
mea cavitdlilor in smal! sau a defectele integritdfii smalyului, in special in regiunea inter-
sectdrii liniilor fisurale de pe suprafelele masticatorii ale molarilor. Sonda stomatologicd
rigide servegte la studierea duritdlii dentinei, depistarea intrdrilor in cavitatea dintelui 9i
in canalele radiculare.
Sondele dentare rigide sunt de mai multe feluri: dreaptd, curbd [in formd de baionetd] gi
sub unghi.
. Sonda dreaptd se utilizeazd la dinli frontali superiori.
. Sonda in formd ile baionetd se folosesc pentru dinlii premolari gi molari superiori.
. Sonda curbd esle indicatd la cercetarea
zonelor de colet ale ultimilor molari, cAnd cur-
bura arcadei este accentuatd, sau a suprafelelor distale ale molarilor cu bombeu exagerat.
. Sonda cu un unghi in acelagi plan pentru cercetarea suprafelelor netede (orald gi aes-
tibular d) ale dinfilor;
.
Sonda cu o curburd gi un unghi in acelaEi plan, cate corespund in cea mai mare mdsu-
rd cerinlelor unei sonde gi cu care se efectueazd cele mai multe din operafii;
. Sonilacudoudcurburitnacelagiplan(tna, sondanr. 17),cucarese examineazdperelii
interdentari;
.
Sonde dentare cu iloud curburi tn plarutrt d.iferite (inu. sonda nr. 9 9i nr. L0), indicate
pentru cercetarea peretelui mezial (tna. sonda nr. 9) 9i a peretelui distal (inu. sonda nr. L0)
ai dinlilor;
. Existd qi sonde duble, care au fixat cAte o parte activd la fiecare extemitate a minerului,
care au o orientare contrard.
. in afecliuni parodontale este utilizatd sonila butonatd cu gradafii liniare pentru de-
pistarea gi mdsurarea adAncimii pungilor gingivale, gradului de dezgolire a rdddcinii.
intrebuinldrile sondelor rigide:
. explorarea suprafefelor dentare pentru decelarea asperitdlilor smallului gipierderilor
de substan!5 smalfiar5, in special la evidenfierea afectdrii integritdlii ei cAt de mici la in-
terseclia liniilor fisurale pe suprafelele masticatorii ale molarilor;
. evaluarea volumului gi intinderii depozitelor de tartru, gi decelarea existenlei tartru-
lui subgingival;
. determinarea gradului de ramolire a dentinei;
. sensibilitatea lesuturilor lezate;
. palparea cavitdfii carioase pentru aprecierea intinderii, adincimii, formei, atitudinii ei
fald de cavitatea pulpard, a conlinutului cavitar 9i a duritdlii peretelui dentinar;
. determinarea proiectiei orificiilor de intrare ln cavitatea dintelui gi canalele radicrrla-
re;
. palparea zonelor de displazie pentru aprecierea intinderii, adincimii, formei gi a du-
ritdfii peretelui dentinar;
. palparea suprafefelor de abraziune gi de fracturd ln scopul evaludrii gradului de sen-
sibilitate dureroasd a neregularit5lilor suprafefei gi a gradului de mineralizare a stratului
in care s-a produs leziunea;
. palparea marginilor obturatiilor vechi de amalgam pe suprafelele interdentare, pen-
tru aprecierea gradului de adaptare a obturaliei la peretele dentar (depistarea "streEinilor"
/ " cozoroacelor" la obturaliile de amalgam in zona pragului gingiaal);
. depistarea cariilor secundare atit la obturafiile de amalgam, cit gi la cele fizionomicei
. palparea suprafelelor dentare hiperestezice gi a fundului cavitdlilor carioase, pentru
aprecierea gradului de sensibllitate dureroasd;
. controlul conturului cavitdfilor rezultate din tratarea cariilor gi al exprim[rii unghiu-
rilor dintre perelii acestor cavitdfi;
. lndepdrtarea unor corpi strdini din spatiile interdentare (resturi de ciment, resturi ali-
mentare etc.);
. aprecierea gradului de insensibilizare obfinut prin anestezie (prin lnfeparea mucoa-
sei);
 jirltfiii&
edti;i4F
r cercetarea gradului de adaptare transversald a lucrdrilor protetice conjuncte vechi pe
dinlii de susfinere;
. depistarea eventualelor perforalii ale elementelor de agregare a unor lucrdri protetice
conjuncte vechi;
. controlul tndepdrtdrii in totalitate a tavanului camerei pulpare in cursul amputafiilor
gi al extirpdrilor pulpei dentare;
. aprecierea aspectului topografic al plangeului camerei pulpare gi depistarea orificiilor
canalelor radicularei
. dislocarea concreliunilor minerale care impiedicd accesul instrumentelor de canal tn
canalul radicular;
. plasarea unor picdturi de lichid anestezic, cu efect terapeutic sau demineralizant, in
dreptul orificiilor canalelor radiculare;
'. depistarea pungilor gingivale, aprecierea adincimii si tntinderii lor;
perforarea materialelor de obturalie provizorie in vederea asigurdrii unui drenaj par-
lial inchiderile semioclusive ale dinfilor.
in
Sondele dentare flexibile sunt alcdtuite dintr-un mAner (portacul Miller), care are in medie o
lungime de 80 mm gi o grosime de 50 mm gi la care se monteazd un ac din olel inoxidabil,
cunoscut sub numele de ,,ac MiIIey'' (dupd numeie celui care le-a elnborat), sau ,,sondd netedd" ,
datoritd aspectului 1or, sau ,,sonda bleu", dupd culoarea olelului din care e confeclionat.
Lungimea mdnerului impreund cu partea activd are intre 160-1,80 mm. Forma mdnerului
este de prismd hexagonald, cu o grosime de 5 - 10 mm, cu sau fdrd impresiuni digitale.
Acele MiIIer se pot prezenta fie sub o formd conicd efilat6, fie sub o formd piramidald [cu
muchii] efilatd, cu megele de vatd pentru tratamentul canalelor radiculare.
La primul tip de ac Miller, megele de vatd montate pe el pot fi mobilizate cu ugurinld, la
cel de al doilea tip, megele se indepdrteazdcu greutate.
Deqi acele Miller pot fi manipulate cu degetele, este preferabil de a le folosi prin fixarea
lor ln port-acul Miller.
Acele Miller se gdsesc:
a) in doud lungimi:
- lungi:50 mm;
- scurte: 40 mm,
b) tn gase grosimi, dupd diametrul acului la exlremitatea sa ascufitd:
- superextrafine, cu un diametru de L5/1"00 mm;
- extraextrafine, cu un diametru de 17 /700 mm;
- extrafine, cu un diametru de L9/100 mm;
- fine, cu un diametru cle 20/100 mm;
- mijlocii, cu un diametru de 25/100 mm;
- groase, cu un diametru de 30/L00 mm.
in tr eb uin I dr il e s on d eI or fle xibil e :
- ."r."tur"u eventuaielor perforalii ale tavanului camerei pulpare, tn cursul tratXrii
cariei simple;
cercetarea adaptdrii transversale a inelelor gi matricelor Ivory, fir vederea reconsti-
-
tuirilor coronare;
cercetarea permeabilitdlii canalului radiculari
-
manipularea megelor de vatd fur vederea sp[l5rii gi uscdrii canalului radicular;
-
plasarea megelor cu medicamente in canalul radicular;
-
pistonarea unor substanle lichide anestezice, demineralizante sau medicamentoase
-
in canalul radicular;
- folosirea acului ca electrod ln cursul aplicaliilor diatermice, a electrofulguraliilor, a
ionoforezei;
 - comPletarea obturatiilor de canal prin pistonarea materialului de obturatie cu acul
Miller;
- mdsurarea lungimii canalului radicular.
Pensa dentarfresteun instrument captato-r, executat din olel elastic inoxidabil, gi constituit
din douX brafe curbate gi efilate terminal. ln apropierea bralelor active ale pensei se gdsegte
un aga-numit dispozitiu de centrare, alc5tuit dintr-un pivot metalic fixat pe partea internd a
unui bra! 9i un orificiu de calibru corespunzdtor, situat pe braful opus. -and se inchid.e
Pensa/ pivotul metalic pdtrunde in orificiu qi tmpiedicX incdlecarea [forfecarea] capetelor
pensei. Lungimea pensei dentare este de 120 mm (scurtd) sau de 150 mm (lungd).
Tipuri de pense:

- pensd dentard cotitd cu vArful neted;

- pensd dentard cotitd cu vArfuri zirrrfate;
- pensi dentari dublu cotitd cu vArfuri: a) netede; b) zimfate;
- pensi dentard ln formd de baionetd;
pensd dentard in unghi obtuz gi drept.
^-
lnt r eb uinl ar ea p enselor dent are
- manevrarea unor instrumente sterilizate de dimensiuni mici: ace de canal, ace Miller
cu mege/ matrice;
- manevrarea unor materiale sterile: rulouri de vatd, bulete de vatd, conuri de gutaper-
cX sau de hirtie, fire g.a.

- aplicarea in cavitdli, dupd principiul capilaritdfli, a unor substanle lichide anestezice

sau cu efect terapeutic;
- aplicarea rulourilor de vatd la izolarea dintilor de salivd;
- fixarea buletelor de vatd la introducerea gi inldturarea lor din cavitdtile carioase;
- aplicarea lejerd gi fixarea sigurd a buletei sau a ruloului de vatd folosite (la examinarea
dinfilor) pentru a $terge dinlii, gingiile, cavit5lile carioase sau oglincla, - atunci cAnd ea
asudd in cavitatea bucalS;
_ - determinarea gradului de mobilitate a dintelui gi efectuarea altor manipulafii auxi-
liare;
- aplicarea gi indepdrtarea din cavitdli a pansamentelor medicamentoase;
- manevrarea firului de sirmX fir cursul imobilizdrilor dentare.

$3 Instrumentarul necesar pentru prepararea cavitifilor

Tratamentul cariei dentare care este principala mdsurd curativd in dinica stomatologiei tera-
peutice PresuPune, ca un prim timp, pregdtirea unei cavitdf, in
lesuturile dure dentare. Pre-
pararea unei cavitdli este o operalie dificild, deoarece se lucreazd in tesuturi dure, pe
suprafefe restrfirse, respectindu-se reguli riguroase de arhitectonicd gi in condilii de;i-
zibilitate uneori vitrege. Deaceea este necesar un inskumentar numeros, elaborat conform
specificului fiecdrei faze de lucru, ca sH fie asiguratd eficienta, securitatea, economia de
substanld dentard 9i de tirnp.
Multitudinea de instrumente destinate spre a rdspunde acestor exigente impune o siste-
matizare a lor dupi sursele de energie care le asigurtr actiunea. Din acest punct de vedere,
instrumentele tdietoare folosite pentru prepararea cavitdlilor se clasificd in funcfle de modul
tr care sunt actionate, astfel:
- iltstrumente rotatiae - acttonateprin rotirea instrumentului in jurul axei sale (energia este de
sursd mecanicd);
- instn'tmente de mhnd - actionate prin energia musculard (energia este de sursdumand).
lnstrumentele rotatiue sunt descrise amdnuntit in "Bazele cariologiei practice".
 ,r I r:.irll i.! i I :..
i;t!ltiih
r.i.!.U.-.i!:l.itr

Marea varietate de piese de mdnd gi freze au redus considerabil folosirea instrumente-

lor cu energie umand, dar fdrd acestea din urmd este dificild o preParare calitativd.
Instrumentele de mAnd sunt toporigca de smal!, excflaatoarele, linguril.e, ddllile de smal!.
Aceste instrumente posed{ un mdner de aceeagi formd, care se prelungegte cu o tijd efila-
t5, care poartd partea tdietoare, activ6'
Dalta de smit,t, toporigca de smal! 9i de dentini, precum gi slplliga sunt utilizate la
prelucrarea marginilor cavitdfii, ln cazul ln care este posibild traumarea dinlilor lnvecinali
iu instrumente iotative. Instrumentele de mAnd sunt de obicei bilaterale. E de dorit ca
instrumentul sd fie ascufit periodic, cdci un instrument bont nu corespunde exigenfelor.
Este necesar de a fixa bine mAna, care line instrumentul acfionat.
Dintre cele numite mai sus mai des se folosegte excavatorul.
Excaaatorul dentar este un instrument ajutdtor de mdrime variabild, alcdtuit dintr-un
mAner gi unul sau doud capete active curbate sub'diferite unghiuri; mdrimile [numerele]
lui sint de la 0 pAnd La 3. CAnd excavatorul are un singur capdt activ, existd necesitatea
de a manipula o pereche de instrumente cu formd activd identicd orientate ln sens opus;
in celdlalt ca z, ceid excavatorul are doud capete, acestea au, de obicei, aceeagi formd, dar
orientare opusd.
Excavatoiul este dotat cu o lamd rotuncid, u$or concavS, asemdn5toare cu o linguriid,
existAnd, de altfel, gi lame dreptunghiulate, obhtze, in (formX de) lopatd/ platou/ cdrlig
etc.
Toate excavatoarele dentare slnt confeclionate din olel rezistent la torsiune gi intindere,
gi cu suprafala rezistentd la coroziune. Mlnerul are forma unei prisme hexagonale, cu o
grosime de 5 mm sau cu o grosime de 1"0 mm, avAnd impresiuni digitiforme pe suprafafd'
Pentru asculirea excavatoarelor 9i a ddllilor de smal! este folositd o piatrd speciali de
Arkansas cu caneluri de diferite mdrimi.
intr ebuinlar ea ex c aa atorului dentar :
din cavitdfile carioase;
- indepdrtarea resturilor alimentare ramolite;
[raclarea] dentinei
- indepdrtarea depunerilor
- lndepdrtarea dentare, tartrului supra- gi subgingival;
obturafiilor provizorii;
- indepdrtarea a vita[td]ii din]ilor;
- testarea la cald
- indepdrtarea resturilor de ciment rdmase pe suprafefele dinlilor dupd cimentarea
unor lucrdri protetice;
- secgionarea capetelor conurilor de gutapercd dupd fixarea acestora fu:r canal (prin in-
cdlzir ea ex caa atorului).

$4 Instrumentele pentru obturarea cavitifilor carioase cu diferite materiale

restaurative

1. Pltrcufele de amestecat sunt confectionate din sticlX cu o grosime cel pulin de 1 cm. Pe
ele se malax eazd. atdt cimenturile, cit 9i diverse preparate medicamentoase'
2. Spatula stomatologici (bucali), tradilional metalicd, servegte la malaxarea cimentu-
rilor pi preparatelor medicamentoase. Spatula este un instrument care are un mdner, dotat
la ambele capete cu doud extremitdli plate - lopdlele drepte alungite.
Pentrl -ula*ur"u *aterialului obturator, care igi poate schimba culoarea la contactul cu
un instrument metalic, se recurge la o spatuld din masd plasticS.
3. SpatulX dentari (netezitoare).
Reprezintd un instrument, al cdrui parte activd are nigte lame drepte sau curbe metalice,
dispuse tn diferite planuri tn raport cu mdnerul. Asemenea instrumente sunt variate ca
mdrime gi formd, gi sunt folosite pentru introducerea in cavitatea carioasi preparatd a
unor paste curative gi obturalii izolatorii, materiale obturatorii pentru obturalii tempora-
re gi de duratd; cu ajutorul lor sunt modelate obturafiile.
Pentru obturarea cavitdfilor spatula bucald (netezitoare) are douX extremitdfi active,
care pot fi combinate - impreund cu fuloarul, gi dubld.
4. Fuloarul este un instrurnent folosit pentru presarea [compactarea, condensarea] rna-
terialului obturator in cavitdtile preparate. Existd fuloare pentru ciment, ale cd.ror extre-
mitdli active au capete rotunde, ovale, piriforme sau cilindrice de diferite mdrimi, gi pen-
tru amalgam, care se mai numegte port-amalgam.
Fulonrul port-amalgam de obicei are una sau doud extremitXti active, cu capete cilindrice,
vArful cdrora prezintd crestdturi pentru a permite menlinerea amalgamului. Partea activi
a fuloarului port-amalgam este actionatd prin pistonare. Fuloarul port-amalgam poate fi
gi din masd plasticd, in formd de seringd.
Fuloarul de condensat amalgam [condensator de amalgam] reprezintd un fuloar folosit pen-
tru condensarea amalgarnului introdus in cavitatea carioasd preparatd. Difera ca mdiime
gi formd.
5. Instrumente auxiliare pentru refacerea conturului coronar:
- matricele dentare cu portmatricele;
- benzile de metal sau celuloide.
Portmatrice. Existd cAteva varietdfi ale acestui instrument.
Ea poate fi o construclie metalicd forcipatd [,,in forceps"] (dupd yvory) cu varfuri con-
vergente. Fixarea strAnsd a matricei in jurul dintelui se realizeazd prin aproximarea cape-
telor ei la rotirea qurubului.
Mai existd gi partmatrice in bandd (dupd Tofflemire): banda metalicd sau de celuloid cu-
prinde in formd de la! [ansd] dintele gi se strAnge bine ir jurul lui. Portmatricele rotatiae
inf5guri matricea pe tijd strAngAnd-o bine tn jurul dintelui.
Matricea. Poate fi o placd metalicd cu proeminenld ovaloidd unilaterald in partea med.ie
_
[mijlocie] gi cu orificii la capete, sau fdrd ele. Matricele din inox cu o grosime de 0, 03 - 0,
05 mm sunt utilizate la obturarea cavitXtilor carioase de clasa a II-a, arnplasate pe supra-
fefele de contact a premolarilor 9i molarilor. in timpul lucrului e plasaie in spa-
liul interdentar cu marginea proeminenti orientatd spre gingie,^utri""u
apoi e fixatd pe dinte cu
portmatricea, aplicdnd-o strAns cu suprafata interioard peste coletul dintelui cu ajutorul
unor pene de lemn. Asfel fixatd, matricea substituie peretele lipsd al cavitdfii carioase gi
la umplerea acesteia din urmd cu material obturator previne impingerea lui in spatiul in-
terdentar 9i sub gingie. Este important de a aplica penele fdrd a deforma matricei. Pentru
materiale fotopolimerizabile au fost special con{ectionate pene conductoare de lumind.
In afard de matricele speciale, la obturarea cavitdtilor carioase de clasa a II-ilI-a sunt
folosite deasemenea benzi metalice gi celuloide.

6. Bisfuriu. Instrument menit pentru seclionarea tesufurilor moi.

7. Pensi chirurgicali. Medicul stomatolog recurge la pensX in intervenlii chirurgicale

stomatologice pentru fixarea gi transferul de rulouri gi materiale de pansament.

Instrumentele pentru prelucrarea canalelor radiculare sunt descrise ir compartimentul

" Bazele endodontiei pactice moderne".
 ,iilill.'ti
'i*$*itr

$5 Instrumentele pentru finisarea obturafiilor

$lefuirea qi lustruirea contribuie la asigurarea obturaliei a unei integritdli 9i stabilitdji

de durat}. Pentru aceste manopere sunt folosite pietre abrazive de diferite forme, discuri,
freze, freze de finisat gi lustruit.
Pietre abrazive. Ca material abraziv pentru acoperirea instrumentelor stomatologice
poate servi corindonul de calitate superioard, silicocarbura, rubinul gi praful de diamant'
Piafta abrazivd are o tiji metalicd 9i o parte activ6 din material abraziv.Instrumentul
poate fi fuzionat cu tija metalicd sau reprezentat prin pietre izolate/ care sunt fixate pe
perioada de lucru in portante speciale. Pietrele de corund sunt folosite pentru prelucra-
rea smalplui, deschiderea cavithlilor carioase, prelucrarea obturaliilor gi a construcliilor
protetice metalice.
Discuri. Sunt produse pe bazd rigid5 (metalicX) 9i flexibild, pot avea un acoperdmAnt
abraziv sau si fie integral constituite din material abraziv. Ca material abraziv poate servi
corindonul, silicocarbura sau praful de diamant. Toate discurile au o legdturd [conexiune]
rigidd. Granulalia abrazivului poate fi ultrafine, find gi medie. Grosimea discurilor - de la
0, 1 pAni la 0 ,7 fttm, diametrul- \9 gi22mm. Discurile sunt fixate pe pori-ciiscuri, cu design-
ul atAt pentru piese drepte cdt gi pentru piese unghi. Discurile sunt utilizate la prepararea
gesuturilor dure dentare pentru coroand artificiald, separarea dinlilor, precum qi pentru gle-
fuirea obturafiilor.
Freza. Instrument cu un cap cilindric rotunjit spre vdrf cu muchii [fa!ete] longitudinale.
Este intrebuinfat pentru prelucrarea prealabild [in ciornd] a obturaiiilor.
Freza de finisat. Constd din tijd gi suprafald activh sfericd cu crestdturi foarte fine. Este
folosit la prelucrarea obturafiilor (de reguld din amalgam), perelilor interiori ai cavitdlii
formate [modelate].
Frezele de finisat din aliaje dure sunt folosite pentru prelucrarea ceramicii la etapa fina-
ld. Suprafala activd conicd netedd are o lungime de 2,5 mm gi se asearndnd cu un triunghi
cu vArf ascufit.
Freze de lustruit. Sunt instrumente cu legdturd elasticd sau de silicon de rigiditate me-
die, umplutd cupraf abtaziv fin. Partea activX poate avea fortnd cilindric5, con h'uncat sau
lentil| biconvexd. Frezele de lustruit sunt utilizate pentru glefuirea gi lustruirea calitativX.
Sunt deosebite cAteva grupuri de freze de lustruit, reiegind din menirea funclionali 9i
particularitdlile constructive:
A A universale - sunt utilizate la prelucrarea aliajelor metalice gi suprafelelor acrilice;
A A pentru ceramicd - au granulafie medie gi find, 9i o legdturd siliconici ultrarigidd;
A A pentru piese turnate - constau din corindon de granulafie mare cu legdturd sili-
conicd ultrarigidd. Sunt folosite la prelucrarea construcliilor turnate din aliaje metalice
obignuite;
A A pentru detartraj - sunt utilizate la prelucrarea smallului doar cu ajutorul abrazivu-
lui, care intrd in compozilia acestui instrument, fdrd a recurge la vreo pastd de lustruif
A A pentru lustruirea oriciror compozite micrournplute. Partea lor activd e coloratd in
galbeni
A A pentru lustruirea oricdror compozite macroumplute. Partea lor activd e coloratd
ln cenugiu;
A A pentru lustruirea suprafelelor obturaliilor din amalgam (freze de lushuit metali-
ce). Partea activd are o formd sfericd netedd.
Periufe. Aceste instrumente pot fi conleclionate din diferite materiale (pdr de porc, sdr-
md fin6 din o!el, fibre sintetice). Partea activd are o formd de cerc, pensuld sau con invers
truncat.
 'riil$ffi
Pirul de porc atribuie periufei o culoare intunecatd. La utilizarea periulelor e necesar de
a utiliza paste de lustruire cu particule abrazive de diferite dimensiuni.
Periutele sunt menite pentru lustruirea suprafetelor dentare la efectuarea manipulatii-
_
lor igienice profilactice.
Aparitia materialelor compozite de obturare a condilionat elaborarea unor instrumente
speciale penhu introducerea acestor materiale in cavitatea dintelui, condensarea obtura-
fiei sau a restaurdrii, inldturarea excesului lor de pe suprafala dinterui.

$6 Priza instrumentelor gi pozifiile de lucru

Prepararea cavitdtii carioase reprezintd fir mare mdsurd un proces mecanic. insd medi-
cul stomatolog trebuie sd fie pe lAngd toate gi un inginer orientat biologic, gi un megte-
gugar iscusit. Restaurarea dintelui este tn esenld o manoperX de giuvaergiu gi necesitd o
exactitate inaltd. Trebuie sd finem cont de faptul cd
lesuturile dure dentare, spre deosebire
de lesuturile moi gi cel osos, nu vor regenera dupd o intervenlie chirurgicald brutald.
Dcaccea stomatologul trebuie sd manifeste precaulie la marupularea instrumentelor tE-
ietoare gi freze stomatologice.
Actiunile neglijente ale stomatologului pot duce la traumarea
_ lesuturilor parodontale gi
alte consecinte nedorite. Din aceastd cauzd medicul stomatolog poate pierde multi paci-
enti.
Stomatologul trebuie sd asigure cu propriile mAini fixarea sigurd a instrumentului, pentru
a nu adrrite migcdri inutile. In cavitatea gurii degetele medicului trebuie se se spriiine in
dinli. Dinfii maxilei asigurd un sprijin mai bun, decAt dinlii mandibulari, deoarece maxila-
rul superior este, spre deosebire de cel inferior, imobil.
Unele manopere stomatologice solicitd aplicarea unei presiuni [efort] reglabil aproxi-
rnativ de 2,7 -3,6 kg. Pe ldngd aceasta, la aplicarea multipld a acestei presiuni mana nu
trebuie sd oboseasc[. Medicul poate sd-gi antreneze rnugchii mAinii 9i digetelor cu ajuto-
rul unor exercilii simple, cum ar fi, de exemplu, strAngerea unei mingi mici de cauciuc
etc., pdnd la obtinerea rezultatului dorit.
Este mai ugcir sd controlezi miqcXriie, dacd punctul de fixare e ales cAt mai aproape de
Iocul intervenflei. Pe ldngd aceasta, dinlii trebuie sd fie uscali, pentru ca degetele de sprijin
si nu alunece [derapeze]. Penku arealiza o fixare mai bunX adesea e necesar de a folosi
ambele mAini. La prepararea dintilor aflati in jum5tatea stAngd a maxilarului medicul-
dreptaci hxeazd cu mAna st6ngd din partea stAngd capul pieseide mdnX.
La o antrenare consecventd obignuinla apucdrii corecte a instrumentelor in curdnd de-
vine fireascd. Deaceea este important de a invdla prizele instrumentale inainte de a se
forma deprinderile gregite.

Priza palmari
Medicul trebuie sd posede doud prize instrumentale fundamentale:
'1)
Piza "stiloului" - sau apucatea "stiloului" , care asigurd o amplitudine mare de mig-
care, dar o putere mai micd, gi
2) Priza palmard - sau apucatea cu palma, care asigurd o amplitudine redusd de mig-
cdri, dar gi o putere controlabild.
Priza palmard trebuie folositd oricdnd este posibil. Instrumentul este fixat cu degetul
mare, care servegte drept sprijin. Presiunea directd cu mdna sau incheietura mdinii este
controlatd prin contraactiunea policelui [degetului mare], sprijinit ln din]i. Instrumentul
poate fi deasemenea deplasat spre lateral cu o putere considerabild in timp ce este sprijinit
 'i'l3$rl&
hk;;i(ilH

in police. Puterea realizatd prin aceste doud acliuni (presiune 9i strAngere), nu poate fi
efectuatd la rotirea, tracliunea gi alte acliuni, necesare in prelucrarea instrumentald. Priza
palmard modificatd ajutd in aceastd privinfd, deqi trebuie deprinsd [invd]atX] doar dupd
ce prizapalmard standardd a fost adusd la perfecliune.
Priza palmard modificatd nu asigurd aceeagi putere, ca cea clasic6, dar ea prevede o
mare varietate de migcdri. Priza modificath, degi e grea la tnvdlare, este cea mai accepta-
bild la manipularea instrumentelor in cavitatea bucald 9i in afara ei.

Priza "stiloului"
Nu este o denumire tocmai corectd, deoarece instrumentul nu trebuie linut ca stiloul.
Remarcdm cd degetul mijlociu trebuie sd fixeze instrumentul cu buricul degetului, decdt
cu partea lateral5. Aceasta este necesar pentru a obline un levier maxim al instrumentului,
t n este deloc important la apucarea pixului. Priza tipicd a "stiloului" instrumentul
"ur"
este strAns lntre degetul mare gi cel indicator. Al treilea deget apasd instrumentul.
Existd doud variante diferite de apucare a "stiloului" in dependenld de migcdrile efec-
tuate de stomatolog cu mAna sau cu lncheietura mAinii. Dacd medicul folosegte migcdri
cioplitoare orientate in sus gi in jos cu acliune din lncheietura mdinii, se folosegte o aPuca-
re tlpicd de "stilou". Dacd meclicul efectueazh o rotire cu o acfiune , realizatl, din antebra!,
este utilizatd o apucare de "stilou" modificatd. Dacd medicul are puternici mugchi aduc-
tori ai degetului mare, gi dacd migcdrile pronatoare sunt comode, e preferabil ultimui tip
de apucaie. Priza originald se invalH ugor, dar cea modificatd e mai eficientd, deoarece se
controleazd cu mAna puterea de acfionare a instrumentului.
Deoarece axul instrumentului e mic, degetele pot aluneca, cAnd sunt fdcute migcdri pro-
pulsive [de impingere]. MAnerele cu acoperire siliconicd reduc considerabil alunecarea 9i
fac instrumentele mai comode in manipulare'
Priza modificatd a "stiloului" are doud particularitdli - incheietura dreaptd a mdinii 9i
degetul indicator ?ndoiat. in mare parte instrumentul este linut asemdndtor cu lingurila
deteai. in aceastd situalie degetul mare este pus intre degetul mijlociu 9i indicator la o
distanld egald de la ambele. Instrumentul gi axul longitudinal al mAinii 9i incheieturii ei
formeazd un unghi de 90'. Datoritd fixdrii sigure instrumentul nu se apleacd 9i nu alunecd
din degete.
Priza "stiloului" asigurd medicului o varietate bogatd de migcdri, dar fixarea instrumen-
tului este dificild, deoarece pot fi folosite doar degetul inelar qi cel mic. Aceste degete pot
derapa de pe dinli, ln special dacd suprafala lor e umezitd de salivd. Deaceea este necesar,
ca cAmpul-de lucru sd fie uscat (pentru izolarea de salivd e mai potriait sd fie folosit diga) gi
inainte de a incepe prepararea frebuie asigurath fixarea sigurd a instrumenfului.
in fiecare situafie concretd medicul decide, ce prizd alege'
Dar stomatologii novici trebuie sd respecte cu skictele regulile fundamentale: a) la pre-
parare sau glefuile in cavitatea bucald sau fir laborator intotdeauna instrumentul, piesa
trebuie fixatd cu degetul mare sau cu cAteva degete;
b) fixarea trebuie realizatd cAt mai aproape de punctul de contact dintre instrument 9i
dinte. Dexteritdlile cdpdtate pot fi aplicate cu succes gi in alte domenii, cum ar fi, de ex., in
chirurgia OMF, in parodontologie, sau in laboratorul dentar.
 PIEsE (DE MANA} oenrnnr
Generalititi

Transmiterea energiei mecanice rotative de la motorul electric al bormaginii cdtre gpinde-

lul piesei de mAn5, ftr care este fixat instrumentul tdietor, se realizeazd printr-un bra,t rigid
sau flexibil. Bratul rigid poate fi folosit la instalalii stomatologice universale, precum gi la
bormagini cu viteza maximd de 30.000 rot./min. Bratul poate fi articulat, prezentAnd cAteva
segmente cu role [scripefi] pe care este firtins un fir elastic. in cazul cAnd viteza maximd e
de 10.000 - 30.000 rot./min. la bra! se anexeazd tuburi, pdn care circuld ap5 de rXcire spre
instrumentul tdietor. Brapl flexibil este actualmente folosit mai rar, de reguld in bormagini
cu viteza maximd de 10.000 rot./min. Principala parte activd a brafului flexibil este o spirald
elasticd lungd, care formeazd un arbore flexibil rotativ cu o lungime de cca. 75 cm. intre
scripetele axului motorului electric Ai scripetele arborelui flexibil se trtinde firul [cordonul]
de transmisie. Scripetele bratului flexibil este fixat pe axul arborelui flexibil, care se roteste
iniuntrul conductului flexibil dental. La alt capdt al arborelui flexibil este instalat un cordon
care, angrenat de cordonul piesei, transmite energia mecanicd celei din urmd.
Elaborarea [designul] noilor tipuri de bormagini se orienteazd cdtre mdrirea numdrului de
rotatii ale ftezelor, reducerea dimensiunilor gi sporirea fiabilitdfii instrumentelor in timpul
funcfiondrii. Piesele dentare sunt dispozitive speciale alcdtuite din ansambluri mecanice
care servesc pentru fixarea sigurd a instrumentelor rotative (freze, discuri efc,) gi transrniterea
lor a energiei mecanice produsd de o sursd oarecare (hormaEind electricd sau pneumaticd) spre
instrumentul rotativ atribuindu-i migcdri de rotafie.
Aceste piese dentare pot fi divizate conform construcliei in 4 categorii:
. piesd dreapti sau piesd de rnind;
. piesd in contraunghi
. piesd in unghi;
' piesd speciald: turbina dentard, pentru canale endodontice - Giromatic sau endodonti-
ce (CANAL LEADER-2000); pentru mikromotor.
Piesele drepte
a) Piesa dreaptd este liniard, de mdrime gi formd variabile, dupi fabricatie, producdtoare,
actionate fie printr-un bra! Doriot de la un motor electric, fie de un micromotor atagat
acesteia. Piesa dreaptd se folosegte mai rar decdt cea sub unghi. Pentru piesa dreaptd se
utihzeazi.freze dentare de peste 40 mm lungime, cu sisteme variate de angrenare. Piesele
moderne sunt prevdzute gi cu un dispozitiv de rdcire cu apd din unitul dentar.
Piesa dreaptd kansmite migcdrile de rotafe de la bratul bormaginii spre frezd, prin interme-
diul urmdtoarelor pdrti: dirlogul, onltul mic de transmitere cranalierd, fkatorul (gpindetul).
Fixatorul (gpindelul) este un tub cu o formd conicd, in corpul lui sunt doud tdieturi, -
una transversal5 9i una longifudinald, care trece dintr-o parte ln alta. in partea ingustd se
afld clema dubld, apoi bucga gi butonul de stringere. in tdietura transversalf, intrd coarnele
pirghiei de stringere gi cremalierd.
Fixarea frezelor in piesele drepte mai vechi se obtine prin ingurubarea unui inel situat
la mijlocul piesei. La piesele drepte moderne, fixarea se obline printr-un sistem de gheare,
care se aplicd pe minerele frezei prin telescoparea piesei.
 ii;fifiib
r,i#i.Jl#$o

Sistemul de angrenare in rotalie a frezei sebazeazd,la unele piese pe existenla unui

lagdr de bronz situat in interiorul piesei. Acest lucru conferd piesei o viald mai lungd, dar
este dezagreabil pentru cel ce o folosegte datoritd lncdlzirii rapide a cdmdgii de proceclie
La alte piese, sistemul de angrenare se bazeazd pe existenla unui rulment interior, ceea
ce asigurd confort in folosirea piesei, dar reduce din viala instrumentului.
Existd doud forme de piese drepte' Una dintre ele are o linie astfel conceputd incit ofer6
o pizd, palmard maximd, contribuind la aceasta gi impresiunile digitiforme, sculptate pe
suprafala exterioard a piesei. Are dezavantajul unei maniabilitdli mai reduse datoritd vo-
lumului sdu mai mare, gi se numegte piesd de mtnd cle formd anfltomicd.
Cealaltd piesd, piesa dreaptd obignuitd, are o formd regulatd, cilindricd, avind 9i ea pe
suprafala iumatalii anterioire un desen zimlat, destinat sd impiedice alunecarea piesei
dinmin6.
Amincloud tipuri pot (sau nu) sd prezinte, fixat la cdmaga exterioard, un dispozitiv tu-
bular care, ra.ordutlu spray-ul unitului, permite trecerea apei 9i r5cirea frezei in timp ce
aclioneazd.
La piesele drepte care nu strt prevdzute cu acest dispozitiv tubular, se poate adelSli
atunci cdnd este ne cesar (acfiunia mai tndelungatd a instrumentului rotatia, absenla izoldtii
dintelui etc.), undispozitivamovibil constituit dintr-un inel 9i un tubule! care se racordea-
zdlaspray.
Sunf deitinate,ln special, prepardrii dinlilor frontali superiori, dar, in unele cazuri, pot fi
utile la preparalea cartiteptor cirioase de pe fala labiald gi jugald inferiorigi pen-
14hFtq
tru uneie operalii pe fefele ocluzale ale molarilor gi premolarilor. Cel mai des piesa dreaptii
se folosegte pentru gleiuirea 9i lustruirea obturajiilor cu ajutorul diferitor pietre. In toate
cazurile, cdnh este iucomod de a lucra cu piesa respectivd, se trece la cea in unghi'
Ancorarea pieselor drepte la sistemul de transmisie a forfei motorului se realizeazd
printr-o cuplX cu arc, care aparline sistemului de transmisie'
piesele ti unghipot avea diverse construclii:-a) ln unghi; b) in contraunghi.
Ele sint alcatuite-din: a) corpul piesei; b) capirl piesei.
La unele piese, capul searticuleizb cu corpul sub ununghi de 20o. Cele mai multe piese
sunt cu u-or.ibil, care poate fi rotit in jurul prclpriului sdu ax, fiind stabilizat in po-
"up.tl
zilia doritl cu ajutorul unui dispozitiv, situat chiar la linia de joncfiunea cap-corP'
'Pe
partea dorsalS a capului piesei este situatd clapeta de fi,xarg a frezei, Pe !?re/ deplas-
fnd-o lateral intr-o direciie, se decupleazd.freza, iar in cealalti direclie - se elibereazd. Pe
corpul piesei este o txieturd triunghiulard unde se imbracd clanla bralului.
pieseie unghi. Capul lor este amovibil sau fix. Freza in piesa unghi se fixeazd printr-un
arc turnant sau clichet, deplasat de-a lungul piesei'
Sint doud tipuri de piese unghi. Una de dimensiuni normale, a dola cu un cap miniatu-
rizat, capabit ia patrunad 9i si aclioneze in spalii mai inguste, cum este cel dintre suPra-
fala vesiibulard a molarilor in-feriori 9i peretele jugal.
Arnindoud tipuri sint asemdnitoare piesei contraunghi,insd, spre deosebire de aceasta,
capul se gdsegte situat ln prelungirea piesei, singurul unghi rezultlnd intre direclia frezei
qi axul pi-esei. trrtai des se iucreare cu pi"su unghi, cu ajutorul cdreea putem prepara cavi-
tdli cu diferite localizdri.
Piesele contraunghi
lrezntdun unghi dublu lntre partea activi a piesei cu corpul
piesa cgntraunghi acesteia Ei
lnclinalia frezei]Esie alcStuitd din doud pXrli: corpul 9i capul piesei articulate intr-ununghi
de 20o.
La cele mai multe tipuri de piesd, capul este amovibil gi poate fi rotit in jurul propriului
sdu ax, fiind stabilizui tr, poriliu doritl cu ajutorul unui dispozitiv cu arc, situat chiar la
linia de joncliune Forma corpului este variabild - dupi producitor.
"up-corp.
 ,fffi#ft,
Pe partea dorsald a capului piesei se gdsegte clapeta de fixare a frezei, care,
deplasatd
lateraf intr-o direclie decupleazd freza, iar in cealaltd direcfie elibereazd dispozitivul de
angrenare afrezeispre a putea fi curdtat.
Corpul piesei contraunghi poate fi simplu, cu impresiuni zimfate pe suprafatd, pentru
a impiedica alunecarea din mind, sau de formd anatomicd, cu impresii digitiforme pe
suprafafd, pentru a asigura o prizd, manual5 optimS.
Ancorarea pieselor contraunghi la sistemul de transmisie a fortei de la unit se obline,
ca
gi la piesele drepte, printr-o cupld apartinind sistemului de transmisie.
De asemenea, ca gi piesele drepte, piesele contraunghi sint (sau nu) prevdzute cu
un
dispozitiv tubular tip spray de transmitere a apei gi a aerului comprimat.
Piesele modeme (dreaptii de mdnd gi/sau in contraunghi) sunt atagabile la
un micromotor
actiornt pneumatic de la compresorul unitului dentar.
Piesele speciale (turbina dentnrd, piesele pentru micromotor, Giromatic sau endodontice -
CA-
NAL LEADER-2000 sunt de fapt tot piese drepte sau contraunghi, dar care au incorporat
chiar in piesd un micromotor electric capabil i5 producd necesard rotirii frezelor.
"r,"rglu mai grele ca piesele
Datoritd acestei construclii speciale, piesele sint voluminoaie, cla-
1c9 si
mai scumpe. in generai, la aceite piese, capul face corp ,eit rl piesei.
Existd insd un tip de piesd dreaptd, la care capul p-oate fi detagat "omrr, "r,
cie pe corpul suspindtor
al motoragului.
La etapa contemPorand sunt folosite pe larg piesele de turbind dentard, in care este
-losit momentul de rotatie al unei turbine minuscule montate ln piesd.
fo-
Se deosebe;te de piesele contraunghi obignuite prin faptul cd:'
' nu posedd clapeta de fixare a frezei, freza introducirdu-se prin fricfiune gi fiind reti-
nutd prin mularea pe suprafafa piciorului ei a unei cdmdgi din material plastic;
' ancorarea piesei la conductul turbinei se realizeazd prin ingurubar6, avindu-se grijd
ca cele 4 tubugoare din interiorul piesei sd corespundX ceior 4 orificii existente la
extremi-
tatea conductului;
' sistemul de rdcire a inskumentului rotativ nu mai este anexat piesei, ci se gdsegte in
interiorul corpului piesei, iar dupd ce parcurge toatd lungimea acestui4 se exteriorizeazd
printr-un orificiu situat in apropierea locului de introducerc afrezei;
-' capul piesei este fixat la corp prin ingurubarea intr-o singurdpozilie, neputtrdu-se
obtine orientdri diferite ale capului, ca la piesa contraunghi.
Freza se hxeazd' nemUlocit fuI tubind, care este pusd in migcare cu ajutorul aerului com-
gJimlt pompat de compresor. Viteza de rotire a frezei in ase-en"u mugind atinge 100.000-
600.000 rot./min' Piesa de turbind dentard este conectatd la instalafie printr-r.ir
furtun de
gauciuc, care are la capdt un cioc cu doud orificii:pentru aer gi p"r,t u upe. i" u""rt" orin"ii
intrd tub-urile corespunzdtoare ale piesei. in captrl piesei este incorporata o turbind de aer,
rulmenfli cdreea reprezintd un grup rotor. Curentul de aer admis invdrte sub presiune ro-
torul de aer. Spre paletele elicei rotorului sunt indreptate sub un unghi ourecur" doud duze
cu fantd. Aerul iese sub presiune din duzd, fo4Antl elicea sd se inJertd cu o vitezd foarte
T9.:,SPuF"l fur care se afld rotorul se numegte camera rotorului. Dispozitivul de prindere
(elicoidal, fricfional, butonat) dinduntrul rotorului asigurd fixarea frezei. i)ispozitivul
elicoidal
necesitd un instrument suplimentar - cheie pentru skdngerea frezei. Pentru a schimba freza
in dispozitivul fricfional este nevoie de impingdtor. Cel mai comod. in exploatare dispozitiv
de fixare este cel butonat. in timpul rotirii se Jprijind pe lagdre. Aerul pompat spre.u*"ru
rotorului nu trebuie sd continX ap6 9i ulei.
comprimat este pompat spre turbind de cdtre compresorul aflat induntrul sau in
-Aerul -de
afarainstalaFei. Instalafia trebuie sd fie dotatd cu un sistem evacuare a aerului pompat.
Aerul iegit din camera rotorului se numegte inversat. Astfel de aer poate iegi ctin.u*"ru
rotorului gi prin piesd in exterior prin locul unirii piesei cu conductirl dentaj. in acel mo-
 rffi#
"r:*iaai,.

ment se produce deranjarea mAinii medicului cu jetul de aer. Aceasta se datoreazd unuia
din sistemele de evacuare a aerului inversat. Sistemul respectiv are 2-3 orificii in partea
lngrogatd a conductului dental. La celdlalt sistem au atribufie piese cu derivarea aerului
spie instalagia stomatologicd prin canalele conductului dental, capdtul sdu ingrogat fiind
dotat cu 4 orificii.
O parte din aerul admis, amestecdndu-se cu apd, creeazd un sPray rdcitor. Spray-ul re-
pr""itrta.tttlet de ap5-aer care iese din orificiile localizate pe capul piesei in stare atomiza-
i5 gi .ut" servegte pentru rdcirea teritoriului prelucrat cu instrumentul aclionat. Aducfia
spray-ului de apd-ier spre piesd depinde de tipul conectorului de piesd 9i a conductului
dental.
Aclmisia de spray spre zona prepardrii poate fi realizatd prin 1, 2,3 sau 4 orificii in par-
tea inJerioard a capului piesei.
Unele instalayii iunt pievdzute cu piese dotate cu iluminare auxiliar5. Lumina firduntrul
piesei este condusd prin fibrd opticd de la beculelul de iluminare auxiliard.
Piesele pentru micromotor - sunt de fapt piese drepte sau contraunghi, dar care all
lncorporai chiar ln piesd un micromotor electric (a) sau de aer (b) capabil sd producd
energia necesard rotirii frezelor.
Micromotorul electric poate fi cu gi fdrd perii de carbon. Acest tip de acfionare au Putere
mare (40-50 Vt) gi teglu.e exactd, find, a vitezei (de la 1000 pdnd la 40.000 rot./min.).
Micromotorul de aer are o marjd de viteze de la 2.500 pAnd la 25.000 rot./min. Are o pute-
re mai micd, reglarea vitezei e mai pulin precisd decAt la cele electrice. Se ancoreazd piesa
la conduct similar cu cea a turbinei.
Piesele pentru nticromotor pot transmite rotalia fdrd modificarea vitezei - marcaj albas-
tru; cu decelerare [diminuarea vitezei] - marcaj verde; cu accelerare [sporirea vitezei]
- marcaj rogu.
Sunt diferite tipuri de conectoare pentru piese cu micromotoare. Cel mai frecvent intAl-
nit conector se numegte ,,INTRA".
Folosirea pieselor cu mare decelerare permite rcalizarea unor turalii mici 9i sporirea
puterii de tdiere afuezei.
Piesele Giromatic (endodontice) - sunt piese destinate exclusiv permeabilizdrii canalelor
radiculare. Spre deosebire de piesele pentru instrumente rotative, piesele giromatice trans-
formd migcaiea cle rotape inh-o migcare liniard de propulsie ceea ce Permite instrumentului
activ sd avanseze de-a lungul canalului.
Din grupul pieselor endodontice moderne face parte gi piesa CANAL LEADER-2000,
car" o pieia multifunclionalS - permeabilizarea,ldrgirea, sondarea, spdlarea gi obtu-
"rie
rarea canalelor radiculare.
Pe piesd este fixatd un sistem de spdlare, dezinfectare gi aspirare a canalului radicular
cu hipoclorit de sodiu (NaOCl).
Pieiele dentare (piesa de m6nd dreaptii, piesa tr contaunghi cu micromotoarele la care sunt
ata$ate, turbinele dentare) impreund cu spray-ul de apX-aer, uneori 9i cu instrumentul pen-
11u detartraj ultrasonic, sunt racordate prin cordoane speciale la unitul dentar de la care pri-
mesc alimentarea cu energie electricd, aerul comprirnat gi apa pentru rdcirea instrumentarului
rotativ. Ele sunt dispuse intr-un set complet al unitului dentar fur care la aparatele modeme se
afld gi tabloul de comandd al unitului dentar - mdsula dentarX pe care sunt agezate in timpul
lucrului instrumentele stomatologice curente.
 !ii{l!1ih

FREZE DENTARE.
Elemente de impresiuni, formate cu ajutorul
instrumentelor stomatologice tiietoare.
Pietrele gi frezele dentare reprezintd un grup de instrumente stomatologice rotative
tdietoare, care sunt fixate in piesa de mAnd gi sunt folosite pentru pteparatel smalfului,
der'.tinei qi cementului dentar. Cu ajutorul frezelor este preparitd iavitatea carioasd,
deschisd cavitatea pulpard, sunt ldrgite ostiumurile canaleloi radiculare, sunt aplicate
pe perelii cavitdfii deja preparate nigte crestdturi, ce au funclia unor puncte de retengie
pentru obturalii, este lndepdrtat cimentul 9i rdmdgitele oLturagiilor vechi etc. Sunt
confecfionate freze Pentru bormagini standarde gi cu viteza de rotatie sporitd, precum
gi pentru instalatii cu turbind.
F obignuite pentru piesele dreaptd 9i in unghi constau din cap (partea actiai)
._. 9r9,l:
(1), gAt (2) 9i tije (picior, miner) (3).
Piciorul frezei este executatd din otel inox de cali tate superioard. Diferd picioarele
frezelor prin diametru, lungime 9i f6rmd a pdrtii
frontale. Partea actiad a frezei existd intr-o varietate
bogatd de forme, in dependentd de destinafia
123
funcfionalX a instrumentului. Suprafata pdrlii active
poate fi executatd din diferite materiale: ofei, pulbere de diamant, corindon etc,).

Mdrimea frezelor se indic5 prin numere. Diametrul frezei Nr.1 este egal cu 0,85 mm,
_ _
Nr.3 - cu 1,1 mm; Nr.5 -cu 1,6 mm; Nr.7 cu 3,imm.
cu 2 mm; Nr.L3
- -
Dupd picior frezele se tmpart in cele:
) pentrupiesa (demhnd) dreaptd - 44mm. in piesele drepte la fixarea instrumentului
contribuie forla de frecare, produsd la compresiunea piciorului de cdtre mecanismul
rotativ deinchidere. Diametrul picioruluiconstituie, cieregul5,2,35 mm. instomatologia
terapeuticd gi protetica dentard sunt folosite instrumente cu lungimea delaM,spana h
53 mm, precum gi instrumente ultrascurte cu o lungime de 32 mm.
) pentru piesa contraunghi (pentru turalie conaentionald). Fixarea instrumentelor in
piesa contraunghi este realizatX din contul filetdrii circulare la terminalia piciorului
pentru fixarea lor ln piesa de mAnd. Pentru lucrdrile cu piesele in unghi'sunt folosite
instrumente,cu design universal al piciorului cu diametrul de 235 -mm. Lungimea
instrumentului este determinat5 de tipul manoperelor efectuate gi poate constit-ui 1.5,
22,26,29, 34 mm.
) pentru capul de turbind (pentru turalie tnaltd). Piciorul instrumentelor pentru turbind
nu ere puncte de retenfie; fixarea instrumentului este realizatd prin ajustarea fideld a
piciorului insfrumentului la mangonui /dispozitivul/ de inchidere al piesei de mdnd.
 ,6*Ji;&6tr
';11S,'*
Piciorul instrumentelor, menite pentru lucrdri efectuate la turafie inaltd, are un diametru
standard- 1,60 mm; lungimea piciorului poate fi diferitd in dependenfd de destinalia
instrumentului. Cele mai populare sunt instrumentele cu lungimea de 19 gi 21 mm.
Lungimea frezei (pentru capul de turbind) de 16 mm gi diametrul pbrlii active de O7;
0,8;0,9 gi L,2 mm face posibil lucrul ln locuri greu accesibile pentru preparare gi lucrdri
punctiforme fur cavitatea oral6 a unui copil. Suprafa,ta frontald a instrumentelor pentru
turbind poate fi rotunjitd gi platd, iar in aplicafia clinicd este mai comod sd fie rotunjit
capdtul piciorului instrumentului, ceea ce faciliteazd fixarea inskumentului in mangonul
de tnchidere al piesei de mAnd. Frezele au, de reguld, aplicat pe picior un marcaj inelar
color, care indicd rndrimea cristalelor pulberii de diamant aflate pe partea activd.

htdustria rnodernd confeclioneazd freze:

) de olel
D extradure (din aliaj dur - de tungstm etc),
) diamantate (cu acoperire diamantatd).

Diversitatea bogatd a instrumentelor rotative a condifionat necesitatea credrii

standardului intemaponal unificat ISO. Stanciarciul ISO ajuti specialigtii sd facd alegerea
optim6 a instrumentelor gi sd le foloseascd cu randament maxim. Pentru aceasta este
necesar de a cunoagte numdrul de identificare a instrumentului conform sistemului ISO.
Numdrul de identificare a instrumentului conform sistemului ISO este alcdtuit din
4 crtre, reprezentate prin 15 serlne, ce caracterizeaz{. ptoprietdfile instrumentului:
materialul pdrlii active, diametrul piciorului, lungimea totalX, forma gi tipul pdrlii
active, mdrimea maxim.d a pdrfii active.

Caracteristicile abrazive ale frezelor din olel gi din aliaj dur sunt asigurate de mdrimea
gi numdrul fafetelor /Iamelorl tdietoare ale suprafelei active. Pentru instrumentele
menite prelucrdrii inifiale /prealabile/ sunt caracteristice numdrul redus gi mdrimea
sporitd a lamelor, iar pentru instrumentele menite prelucrdrii finale - mirirnea
redusd gi amplasarea mai deash a lamelor. Codificarea colord a frezelor de olel gi a
celor exkadure ia in considerafie atAt tipul de fafetare, cAt gi caracteristicile abrazive ale
instrumentului. Proprietdfile abrazive ale instrumentelor pudrate cu carburd de siliciu,
corindon gi gresie sunt determinate de combinarea caracteristicilor materialului liant gi
dimensiunilor granulafiilor / cristalelor / de material abr aziv.

Gradarea instrumentelor din ofel gi din aliaj dur in dependenfi de tipul gi

caracteristicile abrazive ale fatetdrii

Cod de culoare Caracteristici abrazive / tip de filet

Fdrd marcai Ultrafin, trimer
aiolet Spiralatd suprafind
albastru suprafind ut pudrnre diumantatd
galben suprafind
r0€u find
roz medie
aerde cu grarutlalie mure
negnt cu grantilalie suprtmare
 in calitate de granulafie abraziv6, pentru confeclionarea pdrlii active a frezei sunt
folosite diamante naturale gi sintetice. Granulalia de diamant sintetic este inferioard
celei naturale prin propriet5li gi caracteristici tdietoare.
Existd doud variante de fixare a cristalelor de diamant."
' O variantd este aplicarea pulberii diamantate la diferite nivele. De reguld, aga
instrumente sunt de calitate inferioard. ln urma aplicdrii acestei tehnologii crii'talele ie
diamant proemineazd neuniform din stratul liant, ceea ce duce la uzuia acceleratd gi
reducerea rezistenlei instrumentului.
' Cele mai calitative sunt frezele cu acoperire diamantatl uniformd. Astfel de freze
dispun de o capacitate tdietoare accelerat5, gi o termogenezd /generare de cdldurd/
redusd ln timpul lucrului. Aceasta asigurd un termen mai indelungat de utilizare a
frezelor.
Prepararea cavitdtilor carioase cu ajutorul frezelor diamantate reprezintd in sine,
de regulS, fracturarea microstructurilor lesuturilor dure dentare de cdtre faletele
tdietoare. In urma acestui fapt perelii interiori ai cavitdfii formate au o suprafatd
zgrunluroasd neregulatd. Pentru a atribui perelilor o suprafald netedd este disponibil
un set special de freze cu crestdturi mai fine gi mai pufin agresive. Concomiient, cu
ajutorul unor asemenea freze sunt nivelate marginiie cavitXiii carioase prelucrate, gi
ldrgite oshiumurile canalelor radiculare. Suprafafa netedd a perelilor cavitelii asigurd
adeziunea mai bund a materialului obturator.

Caracteristicile abrazive ale frezelor diamantate ln dependenlX cle materialul

pdrtii active sunt determinate de mdrimea granulatiei sau de mdrimea gi de numdrul
lamelelor.
Pentru confectionarea instrumentelor diamantate sunt folosite granule / cristale/ de
diamant avAnd mdrimea de la 8la 180 rnicroni. Con-form sistemului ISO, sunt deosebite
gase grade de granulalie a ilbrazivului diamantat. Fiecdrui grup li corespunde un
cod color, care este aplicat strb formd de crestdturd pe piciorul instrumentului. Unii
producdtori marcheazd instrumentele corespunzdtor standardelor
ldrii producdtoare,
care pot diferi de standardele ISO.

Gradarea inshumentelor diamantate in de

Cod de culoare Mirimea granulei, Granulozitatea/ gradul de
microni granulafie/ a abrazivului
roz 8-1s Ultrafin
galben 16-40 suprafind
roQu - 90
41, frnd
fdrd marcai 91 - L25 medie
aerde L26 - 150 cu granulalie mare
negru 15L - 180 cu gr anulatie supr amare

Instrumentele stomatologice rotative de refug,.finisat gi lustruit, menite pentru

prelucrarea unui tip oarecare de material (titan, metale nobile, ceramicd etc.), pot avea
partea activd coloratd corespunzdtor clasificatiei firmei producdtoare.
Dupd aspectul pXrlii active frezele se impart in:
. frezesferice;
. freze cilindrice;
. freze cilindro-conice/ sau cele coninvers;
 .Firll:i;i,r,
ii,f{l:ih
"{;a;

. freze roatd;
. freze in formd de pard;
. fteze de canal.

Frezele cu partea actiad sfericd.

1,.
Capul activ are forma unei bile, pe suprafafa cdreea sunt aplicate o ctuzini de lame
diametrale inclinate /obLice/. Dimensiunea fuezei este indicatX prin cifre impare (1,
3,5,7,9). Pe hnge aceasta, frezele sferice pot fi: a) cu supra{ete netede (fird striuri
longitudinale); b) cu acoperire [pudrare] diamantatd.
Ele pot fi:
a) instrument sferic Al
b) instrument sferic cu gulerag.

Frezele sferice (globulare) sunt folosite pentru extensia gi prepararea unor cavitdli
carioase de clasa I - V, necrectomie (tndepdrtarea maselor necrotice), prelucrarea
plangeului cavitdfii ln carie profundd, deschiderea unor cavitdli pulpare, ldrgirea
ostiumurilor canalelor radiculare, crearea in lesuturile dure dentare a unor puncte
cie retentie gi a orificiilor rotunde de trepanare in tavanul deasupra cavitdfii dintelui,
inldturarea obtura;iilor vechi, prepardrii prin tunelizare a osului, prelucrarea unui tip
oarecare de material (rnetale, ghips, ceramicd) etc. Capul sferic mic al acestor freze se
potrivegte ideal pentru prepararea unor cavitdfi carioase de clasa I - IL Capul sferic
de dimensiuni medii poate fi utilizat la prepararea unor cavitdli carioase localizate pe
felele de contact ale din;ilor frontali (clasa III dupd Black).

c) instrument sferic cu cap deviat, avdnd aplicalia in protetica dentard la conturarea

anatomic5 a protezelor mobilizabile din mase plastice.
in dependenld de direcfia aplicdrii efortului mecanic pot fi create diferite elemente
de impresiuni /adAncituri/.
Prin migcdri circulare ale frezei acfionate se realizeazd extinderea treptatd a unei
cavitdfi de o formd rotundd sau ovald.
La deplasarea liniari unilateralX se realizeazd un sulcus / gln,tulef/ semirotund cu
adAncimea pulin mai micd de raza suprafelei active a frezei.
Lucrdnd cu freza in direclia axului ei, poate fi format un orificiu, corespunzdtor
diametrului capului frezei cu un fund concav.

fi g

Prhtcipalele forme de caaitdfi, create cu ajutorul frezelor sfericd (a) gi roatd (h)
 2. Ereza roatd.
Freza respectivd are partea activd rotatd [in formd de roatd sau disc plat] ingustd,
prezentdnd circumferinlial o margine activd fenestratd, cu fafete tdietoare longitudinale.
Aceastd frezd este folositd in special pentru prepararea fur plan [ln suprafa]d], crearea
unghiurilor drepte in regiunea plangeului cavitdtii modelate gi punctelor de retenlie /
sprijin liniare (in formd de crestdturi) in perelii cavitdtii carioase, pentru penetrarea
stratului de smal! dur la trepanarea dintelui, pentru deschiderea fisurilor de pe felele
ocluzale gi pentru indepdrtarea marginilor debordante la incisivi. Pe lAngd aceasta, cu
frezele respective sunt tdiate coroanele metalice sau sunt prelucrate construclii protetice.
Adesea este necesar de a folosi freze ale cdror striuri sunt mai mari.
La deplasarea unilateralh cu efort lateral freza-roatd. realizeazd o canelurd cu
unghiuri drepte gi ldtimea egal5 cu lndlfimea suprafetei tdietoare afuezei. La efort axial
se realizeazd un orificiu rotund, egal cu diametrul frezei.

3, Ereza cilinilricd fisurald.

Forma pdrlii active a capului frezei corespunde unui cilindru, prezentdnd lame
longitudinale cu muchii tdietoare asculite, secfionate (sau nu) de ganluri transversale
rotunde. e
Partea frontald a frezei poate fi con-fecfionatd sub formd de con sau platoq sau sd
aibd un vArf rotunjit.
a) instrumentul cilindric cu partea frontald platX este destinat formdrii unor praguri
drepte netede in regiunea marginii unei coroane artificiale. Pe ldngd toate, suprafata
netedd a pdrlii neactive afuezeinu traumeaz5 gingia;
b) instrumentul cilindric cu vArf rotunjit scutegte stomatologul de necesitatea de a
schimba frezele pentru doud tipuri diferite de manopere: configuralia frezei permite
concomitent pdtrunderea instrumentului in cavitatea carioasd gi retezarea perefilor
dentari. Anume deaceea acest tip de freze se potrivegte ideal penbu prepararea unor
cavitdfi mici localizate pe fala masticatorie a premolarilor gi molarilor;
Erezele fisurale (a) 9i (b) sunt folosite pentru deschiderea gi extensia unei cavitdfi
carioase de cl. I, crearea ln cavitatea preparatd a unor perefi paraleli verticalizafi gi
unghiuri drepte, a unui plangeu plat gi suprafele rotunjite, pentru fu:rldturarea unei
obtura!ii;
c) instrumentul cilindric cu partea frontald agresivd, tdietoare este folosit pentru
prepararea tunelard gi prepararea ostiumurilor canalului radicular;
Principalele forme de caaitdfi,
create cu ajutorul frezei fisurale
 .ii1[$iih
,.#iF
d) instrumentul cilindric cu vArf asculit este utilizat pentru prepararea cu formarea
unui prag.
Erezele fisurale sunt folosite pentru deschiderea gi extensia unei cavitdli carioase,
crearea in cavitatea preparatd a unor pereti verticalizati.
ExercitAnd un efort mecanic asupra suprafelelor laterale, este formatd o cavitate
extinsd treptat, de o adAncime egald cu lungirnea pdrtii active a capului frezei. Efortul
lateral intr-o singurd direcfie duce la crearea unei fisuri liniare cu unghiuri drepte gi
ldlimea, egald cu diametrul capului frezei. La presiune axiald se formeazd un orificiu
rotund cu fund plat sau conoid.
PozifionAnd freza sub un unghi fald de axa dintelui, devine posibild crearea unei
caneluri de sprijin cu pereli care converg sub un unghi drept.

4. Freza conicd fisurald.

Partea activd a capului frezei corespunde denumirii sale - este conoidd. Existd:
a) inshument conic cu vdrf rotunjif
b) instrument conic cu partea frontalX plat6;
Frezele conice (a) gi (b) sunt folosite ln laboratoare de tehnicd dentard, pentru
preiucrarea finald a dintelui sub lucrdri protetice, pentru formarea fisurilor, pentru
prepararea lesutului osos.
c) instrumentul conic cu vArf rotunjit neted este folosit pentru prepararea in
regiunea planpeului cavitdlii carioase, pentru deschiderea gi extensia unei cavitdti
carioase prin prepararea perelilor cavitdfii, pentru lnldturarea unor obturatii, pentru
prelucrarea perefilor cavitdlii; este utilizat la formarea perefilor cavitdtilor sub un
unghi ce dep5gegte 90o;
d) instrument conic acicular;
e) instrument conic "ln brddu!".
Frezele conice (d) gi (e) sunt folosite pentru finisare, 9i pentru formarea fisurilor;
/) instrumentul conic acicular cu vArf neted este utilizat labizotare, la prepararea
neagresivd in suprafa!5.
Pe suprafata laterald prezintd lame longitudinale cu muchii tXietoare asculite,
secfionante. Fatetele active laterale gi suprafafa frontald formeazd un unghi obtuz.
Datoritd acestui design deplasarea frezei intr-o direclie creeazX un gf,nlule! conic, iar
prin migcdri circulare - o cavitate cu orificiu larg de intrare. Deplasarea axiald afrezei
formeazd un orificiu cu fund plat.

5, Freza con-inaers,
Pe suprafala activd laterald scurtX a capului frezei sunt amplasate lamele tdietoare
paralele, dispuse longitudinal gi care converg cdtre tijd. Lamele frezei au un design
rotunjit, ceea ce protejeazd dintele de formarea fisurilor. Suprafala frontald este gi ea o
parte activd.
Suprafafa activd laterald a fuezei con-invers formeazd cu partea frontald un unghi
asculit.
Exercitarea unui efort mecanic de-a lungul axei frezei duce la realizarea unui orificiu
cu fund plat. La deplasarea liniard laterald se reallzeazX o canelurd cubazd. extinsd gi
unghiuri asculite.
Instrumentele din acest grup sunt:
a) ,,con invers";
b) ,,con invers" cu gulerag;
c) ,,con dublu confluent";
 ,! ia:;i::t1t ! .

'iil49#'

& &

Principalele forme de caaitdfi, create cu ajutorulfrezelor conicd (a) gi con-inaers (b).

ir' practica clinicd frezele (a), (b) ei (c) surrt folosite pentru preluclarea pereiilor
laterali ai cavitdfilor, planarea (indreptarea) plangeului cavitdtii carioase, formarea
unei cavitdli cu fund (bazd) extins(d), crearea punctelor de retentie gi canelurii laterale
de sprijin in peretele cavitdtii, unghiurilor ascufite, tndepdrtarea obturafiilor; sunt
utilizate pentru prepararea molarilor in cazul cavitdfilor de cl. I dupd Black, a cavitdtilor
localizate in regiunea cervicald (.1. V), pentru prepararea gi formarea cavitdlilor de cl.
II dupd Black.
d) ,,con dublu" este folosit pentru prepararea suprafefelor ocluzale.

6. Ereza acluzald,
Este utilizatd la conturarea fisurilor, prepararea in regiunea spaliilor interdentare.

7. Freza oaoidd.
Este folositd lafinisat - prelucrarea finald a suprafetelor

8. Freza fuformd de pard

Este utilizatd nu doar penh'u prelucrarea unor cavitdfi relativ mari localizate pe fafa
masticatorie, dar gi a cavitSlilor localizate pe felele de contact ale incisivilor (cl.III dupd
Black), deschiderea cavitdtii pulpare, tegirea unghiurilor ascutite. FormAnd cavitatea
cu aceste instrumente, se pot rcaliza pereli lin rotunjili. Cu frezele mentionate sunt
preparali premolarii.
Frezele pard mai sunt folosite gi penh'u finisat sau lustruit amalgamul, realizarea de
ldcaguri la nivelul orificiului canalelor radiculare in vederea unei amputafii vitale sau
devitale etc.

9. Freza flacdrd
Este utilizatS la conturarea fisurilor, prepararea planatd [in suprafafd] in regiunea
spalijlor interdentare.

10. Ereza boboc (mugure)

Este folositd pentru prepararea cavitXtilor carioase, indepdrtarea sau finisarea
obturaliilor.
 ,i'irii r?lie
'ii.tgli;lF

1L, Freza lentild

Freza lentild standardd gi cea cu gulerag sunt folosite pentru indepdrtareaobturafiilor
gi a inlay-urilor, prelucrarea fegelol ocluzale gi a construcfiilor protetice din metal 9i
ceramicd.

Pe ldngd frezele gi pietrele stomatologice sus-menfionate,-trebuie remarcate frezele

linte, fun fa"rfurie, acicutre. Pentru pregdtirea cavitdlii cdtre aplicarea sistemelor adezive
cle generafia 4 gi 5 sunt necesare initrumente, ce permit atribuirea unor contururi
rolunjite.

72. Refutctor
Se folosegte la tXierea coroanelor metalice, marcarea adAncimii de preparare a

lesuturilor dure dentare.

L3. Marcatorul de adfrncima
Marcatoarele de addncime pot fi: a) inelar; b) terminal'
Ele pot fiintrebuinlate la mircarea adAncimii de preparare a lesuturilor dure dentare
gi a materialelor de teirnicX dentar5..

Pietrele diamantate se murddresc rapid in procesul de lucru, ceea ce reduce

considerabil calitilile lor tiietoare, Suprafala activd a,instrumentului se curdld cu o
perie sub jet de apd. Frezele folosite esie necesar de a fi curdfite_ de sAnge, mucozitXfi,
ialivd, rumegug dentinar cu ajutorul unei perii metalice 9i spdlate in apd curgdtoare
20-30 minute.
Dupd aceasta frezele sunt puse pe 15-60 minute fur unul din urmdtorii agenfi
chimici: lysetol, grotanat, aircon,ieptoior-forte, AF, deconex etc. Apoi ftezele, ca 9i intregul
instrumentar stomatologic, sunt supuse sterilizXrii prin una din urmdtoarele moduri:
cu abur, cu aer, chimic (cu gaze, Ia rece).

ffi ab
r-q*
t .,.'\
Aclionarea asuprn lesuturilor dure dentare cu aiutorul frezelor
ar design aariat (schemd)' a, b cflre ngchiazd grosier (sfericd,
roatd, fisurald etc.); c
-
care agchiazd fin (freze diamantate, at
-
M}, Fi'ffi
w,c J*ir:\
corund etc.); d - pentru finisat (brunisor,lustruitor).
 .:{E0.;;
1,: luiErr:&
'iir:;: ii.*

IZOLAREA CAMPULUI OPERATOR.

Efectuarea multor manipulSri stomatologice presupune izolarea zonei de operare ful

cavjtatea bucald, pentru a fi asiguratd, starea uscatd a chmpului operator, perrnitAnd astfel
realizarea exact5 gi cu acuratete a restauratiilor dentare.
lzolarea inseirnnd reahzlrea u"."rrrl.ri cdtre dinti cu menlinerea concornitentd a
curdteniei cAmpului operator, protejdndu-l contra fluidului bucal.
Spdlarea clinielui cu salivd, reducerea vizibilitdlii din cauza lirnbii qi sAngerarea
gingiilor - sunt doar unele din dificultdtile ce trebuie depdgite, pentru a acorda o aJistenyd
stomatologici calificatd. '
Fdrd proteclia adecvatd a cAmpului operator de salivd gi lichict gingival medicul nu
poate da garantie eficientei de obturare a dintelui independent de cilititea materialului
utilizat. Materialele compozite folosite pe larg presupun un proces destul de trdelungat
de restaurare a dintelui, iar tehnologia utilizdrii lor este aga, c{la pdtrunderea umiditdflin
cavitate este necesar de a repeta toate etapele, incepAnd cu gravajul.
Lafel de exceptional importantd este izolarea cAmpului operator de salivd intratamentul
endodontic: pe de o parte, este necesar de a minimiza pdtrunderea microorganismelor
din cavitatea bucald ?n canalele radiculare prelucrate, iai pe de altd par.te - de a proteja
membrana mucoasd de acliunea unor solufii dezinfectante puternice.
La izolarea cdmpului operator medicul urmdregte urrndtoarele obiectio e:
- protejarea lesuturilor moi ale cavitdtii bucale (buze, obraji, Iimbd, gingie) de actiunea
unor materiale stomatologice agresive, nocive;
- protejarea "5i161 leqpiratorii ale pacientului de praf la prepararea dinlilor;
- imbundtdtirea vizibilitXfii sau a accesului cdtre cArnpui operator;
- protejarea pacientului de la aspirarea sau inghitirea accidentald a unui instrument
sau material stomatologic, precum gi de inghitirea particulelor de depuneri clentare sau a
lesuturilor infectate ale dintelui;
- reducerea la minim a infectdrii posibile a cavitdtii formate (in speciat apulpei dcrudate)
cu fluidul bucal;
- prevenirea contamindrii cu umiditate a materialelor stomatologice.

ACCESORII PENTRU PROTEJAREATESUTURILOR DURE DE LA LEZIUNI

(TRAUMAT|'SME) mecnrurcr
'IMOI
Cel mai rdspdndit instrument pentru rehacfia 9i protectia buzelor, obrajilor limbii la
9i
prepararea dinfilor este o glinda stomatol o gicd.
In prezent pentru retraclia buzelor gi obrajilor au fost elaborate retractoarespeciale din
_
plastic, utilizarca cdrora simplificd enorm lucrul stomatologului la restauraria dintilor
frontali gi la albire. Pentru retracfia lesuturilor moi sunt folosite qi retractoarele manuali.
 'ii6!.i,b
"6;;;teqEsl

Pentru protejarea gingiei de traumatisme mecanice in procesul de preparare a defectelor

cervicale poate fi folosit un instrument manual special - eleaator de gingie.
incd la inceputul sec. XX au fost fdcute incercdri de a reuni tntr-un singur instrument
reh'actorul, oglinda stomatologicd gi aspiratorul de salivd - dispozitivul ,,Orascop".
Sistemul de izolare a cdrnpuhti operator ,,Isolite" este o modificare modernd a acestui
dispozitiv, gi reprezint5 un accesoriu ajustabil la aspiratorul de praf stomatologic. El
permite presarea obrazului gi limbii, evacuarea fluidului bucal gi a suspensiei, formate la
prepararea dingilor, precum gi executd funcfia de bloc-mugtiuc. Pe ldngd aceasta, gralie
ledului incorporat sistemul ,,Isolite" este o sursX suplimentard de iluminare a cAmpului
operator.
Una din cornplicaliile rispAndite in practica stomatologicd cotidiand este trauma
dintelui vecin la prepararea cavitdfilor de clasa a II-a, a III-a gi a IV-a. Mulfi stomatologi
utilizeazd pentru proteclia dintelui vecin intact la prepararea cavitdfilor de clasa a II-a
matricele metalice.

INSTRUMENTE, UTILIZATE PENTRU ASIGURAREA IFORMAREA/ ACCESULUI CA.

TRE CAMPUL DE LUCRU -SEPARATOARE

Sunt unele cazuri in care, din cauza contactului prea strAns dintre dinfi, nu se
poate face prepararea corectd a unei cavitdli localizatd pe fafa aproximald - de clasa a
II-a, a III-a gi a [V-a, sau refacerea anatornicd a coroanei dintelui prin obturafie.
Pentru a crea un spaliu suficient, este uneori necesard separarea dinfilor, reiegind, in
primul rAnd, de tipul dinlilor in cauzd (de exemplu, incisiaii centrali gilaterali suntuEor
de separat, pe cilnd caninul de premolar, tn arcada dentard completd, este dificil), precum 9i
de lungimea coroanei gi a rdd5cinii, de vArsta gi de tipul de reactivitate nervoasd al
pacientului.
N{enfinerea indelungatd a gutapercei, lemnului etc., introduse in spa}iul interdentar,
poate cauza traumarea papilei gi chiar a ligamentului desmodontal. Dacd separarea
ctinlilor a fost realizatd prea rapid (brutal, sau chiar violent), in urma lezdrii pachetului
vasculo-nervos 'in regiunea apicald poate debuta o reaclie irrflamatoare a lestrtultri
pulpar.
Separatoarele (sin. depirtitoarele) sunt folosite pentru deschiderea temporard a
spafiilor interdentare in cazurile, cdnd sunt prezente contacte proximale skAnse, ce
impiedicd aplicarea matricei sau a foliei elastice a digii. in practica clinicd cele mai frecvent
utilizate separatoare sunt cele ale lui Ivory, Perry, Elliot (aparatul ,,Micul uriag").
Depdrtdtoarele Elliot qi Ivory sunt formate dintr-un cadran metalic rigid, avdnd la
capetele indepirtate cAte o panh, apropiate prin activarea unui gurub.
Penele se aplicd intre dinlii respectivi in sens vestibulo-oral, la nivelul papilei
interdentare, gi se activeazf, cu ajutorul gurubului. Pe m5sura apropierii penelor,
acestea exercitd o presiune asupra dinlilor contactafi, ceea ce duce la separarea
dinlilor gi, prin urmare, la ldrgirea spafiului interproximal.
Pentru separarea dinfilor prin metoda temporard rapidX se folosegte gi spatula
Hydemann cu lamS curbatd, care permite realizarea adaptdrii forlate a digii in zonele
aproximale, linind seama de cerinlele ergonomiei.
Pentru a proteja dintele, ce urmeazd a fi tratat, de fluidul bucal, este aplicatd o izolare
relatiad. In acest scop sunt folosite rulouri de vatd.
Rulourile de vatd sunt produse industrial din fibrd de bumbac de 100% ecologic curatd
de calitate inaltd cu higroscopicitate sporitd pentru mentinerea porliunii de lucru a cavitdfii
bucale intr-o stare uscatd ln asociere cu un aspirator de salivH gi un aspirator de praf.
 Rulourile pot fi sterile, gata de utilizare gi nesterile, adicd necesitAnd o sterilizare lnainte
de utilizare. Aceste rulouri sunt produse de diferite diametre
mai populard este mdrimea nr. 2 (lungimea
- 8, L0 gi 13 mm, dar cea
4 cm, diametru - 1 cm). Pentru a fi pdstrate la
locul de muncd, este recomandat sd fie folosit un dozator din plastic. Rulourile de vatd, ce
absorb saliva, sunt foarte eficiente in asigurarea izoldrii pe un termen scurt.
Bineinteles, ele trebuie frecvent inlocuite ir:r timpul lucrului, deoarece se imbib5 rapid
cu salivd.
Cu ajutorul rulourilor de vatd sunt izolate canalele excretoare ale glandelor salivare
mari, prevenind pitrunderea pe membrana mucoasd a gelului pentrtigravarea acidd a
lesuturilor dure dentare gi a altor preparate, ce pot provoia lezarea membranei nucoase.
Principalele neajunsuri ale rulourilor de uatd sunt:
. imposibilitatea izoldrii cAmpului operator la preparare,
' necesitatea lnlocuirii regulate a rulourilor in procesul de obturare a dintelui qi
' posibilitatea includerii fibrelor de vatH in restauralia compozitd.
Un mod foarte eficient de izolare a canalului excretor a[ glandei salivare paroticle
este folosirea tips-urilor. Tips-urile reprezintd in sine nigte gerv6lele tristratificate
lyitm Ae
polietilend, absorbant gi tricot de nailon).
Absorbantul absoarbe saliva gi se kansform in gel, asigurAnci o izolare bund a cdmpului
operator pentru 15 min. Tips-urile sunt produse de doud mdrimi standarde: pentruiopii
(ambalajaerde) gi pentru adul,ti (ambalaj albastru).
Ele sunt introduse ir vestibulul cavitdtii bucale, din stAnga sau din dreapta. Sunt
-
destul de eficiente penlru absorblia secretiLi din ductul glandei #li.rur" parotide.
- La izolarea cAmpului operator de saliv5 este impoitant de a cunoagte, unde se afld
ducturile excretoare ale glandelor salivare.
Amplasarea ruloului de vati.
Rulourile de vatd sunt plasate dinspre vestibular la maxild pe plica de tranzilie la
izolarea ductului excretor al glandelor salivare mari.
A. Cu oglinda sunt date la o parte buza gi obrazul, pentru a introduce ruloul de vatd in
vestibulul cavitdlii bucale.
B' Amplasareaincorectd. Rulourile de vatd nu trebuie aplicate in regiunea liniei mediane.
^ aceastd
In pozitie ele sunt ugor deplasate.
C. Izolarea corectd pentru dinlii .frontali anteriori. Ruloul de vatd este pozilionat posterior
-
de caniry fiind menlinut mai bine in aceastd pozifie. Deoarece ducturile glandelor salivare
nu sedeschid in porfiunea labiald a vestibulului cavitdfii bucale, nu este"necesar de plasat
ruloul de vatd sub buza superioard.
La izolarea ducturilor excretoare ale glandelor salivare submandibulare gi sublinguale
rulourile de vatd sunt plasate in ganful maxilo-lingual.
D. Lilba este presitd spre laterai cu oglind.a, p"entru a a1ezaruloul de vatd pe plangeul
cavitdtii bucale.
E. Plasarea corectd a ruloului de aatd. DacX permite spaliul, sunt folosite doud rulouri de
vatd in loc de unul.
Rulourile de vatd trebuie aplicate gi la mandibuld, dinspre vestibular, deoarece aceasta
lmbundtdleqte vizualizarea cAmpulpui operator.
Atnplasarea incorectd, Inserlia frenului 9i intinderea
,F ' [trac]ionarealbuzeifacaga izolare
relativ inutild.
G. Izolarea preferenliald pentru incisiai,i inferiori. Rulourile cle vatd, aplicate din ambele
pdrti, absorb o cantitate mai mare de salivd gi sunt mai stabile la deplaJare.
Pentru o fixare mai bund sunt folosite port-rulouri speciale sauilamp-uri.
Rulourile de vatd trebuie sd fie imbibate doldora cu salivd inainte de a fi indepdrtate,
pentru ca fibrele de vatd sd nu se lipeascd de membrana mucoasd a cavitafii bucale.
 un factor important, care impiedicd aplicarea unei obturalii calitative, este fluidul
gingival. Acesta este un mediu fiziologic, ce umple in stare normald ganlul gingival.

MTJLOACE PENTRU PENTRU RETRACTIA MECANICA 5l CHIMICA A GlNGlEl

ln prezent pentru retraclia gingiei sunt utilizate diferite metoilici:

.mecanicd (sunt folosite fire de retraclie gl inele de retraclielrd impregnare, cdphcele
siliconice pentru retrncfia gingiei gi instrutnente speciale -elevatoare gingivale),
. chimicd (sunt folositi solulii gi geluri, ce conlinhidroclorurd de Einefrind cu fenolsulfonat de
zinc /Racordtwo, Pascal f , cloruri de aluminiu lTlemodent, Racestyptine; ViscoStat Clear,
Ultradent; Expasyl/ , sulfat de aluminiu /Raslringent, Pascal/ sau de fier /Asbringedent Stasis;
ViscoStat/, cire isigurd o hentostazd catitatiad gi o reducere a oolumuhti lesuturilor din cotttul
aasoconstricfiei; ele pot fi aplicate pe flre neintpregnate, sau introduse nemiilocit tn gnnlul gingioal.
in asemenea cazuri sunt preferabile gelurile, deoarece ele nu se scurg din gan!, qi garanteazd o
hemostazd mai sigurd. GeIuI poate fi introdus tn ganlul gingiaal cu ajutorul unei seringi dotate cu
o canuld obignuitd sau cLL una speciald - de tipul Dentoln-fusor cu periuld la capdt),
. combinatd (sunt folosite fire de retraclie itnpregnate /Racord 9i Sil-Trax Epi (Pascal);
Gingi-Pak Braid; beptocord, Pascord, Sil-Trax AS, Gingi-Aid; Racestyptine Cotdf -gi.inele
tle itraclie impregnale, precum gi paste de retraclie /Retrac, Expasyl, MagicFoam Cord/).
Introducerei firului de rehaclie in ganful gingival, Punga parodontali sau in cea
gingivald faciliteazd izolarea lesutului dentar de lichidul gingival, - la tratarea cavitdlilor
I"riicul" (r\fu imediata apropiere a coletului unui dinte), precum 9i la luarea amprentelor. Firul
de retraclie, introdus sub marginea gingivald, asigurd deschiderea necesard a ganfului
gingival.
Retracfia gingiei vizeazd urmdtoarele obiectiue:
. protejarea gingiei marginale de traumatism mecanic;
. stoparea hemoragiei;
. protelarea cAmpulpui operator de fluidul gingival;
. mic$orarea no.rl*.rt.ri glrl$ei marginale, crearea accesului cdtre partea subgingivald
a dintelui.
Firele de retraclie pot fi de in sau de bumb ac (mai des), gi se produc in rezervoare inchise,
in capacul cdrora este incorporirtd o lam5 pentru tdierea lungimii necesare de fir'
Firele sunt produse de diferite diametre.
Mirimile sunt incticate de cdtre fumele producdtoare. Cele mai rdspAndite variante
sunt: ,,00", ,0" , u|" , ,,2" (Knittrax Pascal, Gingi-Pak, lJltrapak) sau ,,7" , ,,8" , ,9" , ,,10" (Siltrax
u Rscord Pascnl).
Conform metodei de fabricare firele de retraclie pot fi clasificate in felul urmitor:
.
Rdsucite twistecl. Principalul neajuns al acestor fire este dezlAnarea lor rapidd la
-
impachetarea (infdgurarea) in ganful gingival gi includerea fibrelor de fir in amprentd sau
1urluu.uru. Exemple: Gingi-Pak Cord (Cingi-Pak), GingiYaru (Dux Dental), Pascord (Pascal),
PeKopd (BnagMnsa).
. funptetite
- biraided.Aceastd categorie de fire de retracfie se deosebegte prin rezistenld
inaltd, practic se exclude dezlAnarea la impachetare. Exemple: Siltrax (Pascal), Gingi-Pak
Braid (GingiPak), GingiBraid (Dux Dental).
.iesuie(tuburtnidulare,ticotate) -woam,knitted.Pentraacestefireestecaracteristicd
o capacitate absorbantd superioard. La impachetare ochiurile firului impletit se strAng, 9i
in fesdturd se elimind o solulie hemostaticd. Firele lesute pot fi folosite pentru retraclia
gingiei inainte de preparare penfiu protecfia lesutu1ilo1loi.. Exemple: Knittrax (Pasc/)'
ilttiopat< (LIltradentj, GittgiKnit (DuxDentnl), Gingi-AidZ-Twist (Gingi-Pak). Mai existd 9i fire
 tricotate, armate cu fir de cupru (Stay-put), care sunt cu succes gi eficacitate introduse in
ganlul gingival, gi iqi pdstreazl, forma dupd impachetare.
Firele de retractie pot fi imbibate cu hemostatic sau vazoconstrictor, sau sd nu fie
imbibate cu Iumlc.
Firele neimbibate realizeazd o retractie mecanicd a gingiei. Ele sunt indicate in caz de
prezenld la pacient a afectiunilor parodontale sau a mucoasei bucale. Dacd este necesar
firele mentionate pot fi prelucrate de sine stdtdtor, ex tempore cu un oarecare remediu
chimic.
Firele impregnate realizeazd o retractie combinatd a gingiei.
Pentru aplicirea firului in ganpl gingival este folosit rin iristrument fin
ul- (engl. gingiaal cord packer). Prin exterior packer-ul amintegte de o spatuid - (coril)packer-
neiezitoare
angulard obignuitd, sau poate fi rotund. Partea activd a cord-packer-rahi dformd de pald, are
un trunchi flexat sub un unghi de 45o gi vArf rotunjit, ce contribuie la plasarea ahalmaticd
a firului prin rnigcdri verticalizate, orientate in axul longitudinal al dintelui.

_ Partea activd a packer-uluipoate fi netedd (non-serraled, plain), sausd prezinte crestdturi

(serrated) pentru prevenirea lunecdrii instrumentului. Pentru fire rdsucite producdtorii
recomandd de obicei folosirea unui packer neted, iar pentru cele impletite gi tricotate
p acke r -ul cu crestdturi.
-
Nu se recornandd inlocuircapacker-ului cu o spatulS netezitoare, deoarece ea are o parte
activd mai groasd, ceea ce poate duce la traumatismul gantului gingival gi la hemoragie fur
momentul aplicdrii firului de retracfie.
La utilizirea firului de retracliJ perrtru izolarea defectelor cervicale trebuie de
linut
cont de faptul, cd firul este fixat in ganful gingival pdnd la gravaj,9i aplicare a sistemului
a'Jeziv' La agezarea firului de retraclie in ganlul gingival urtu i*poitutrt de a nu exercita o
presiune excesivd, deoarece aceasta duce la ruperea joncliunii dentogingivale.
Este important ca vArful (capdtul) firului sd fie indepdrtat din in caz contrar
este posibild includerea accidentald a firului ir restauraie. Excesul"*itit",
de fir dupd infdgurare
este tdiat cu foarfece obignuite sau cu altele speciale (penhu firul de retraciie), clesignul
cdrora reduce la minim riscul kaumdrii gingiei la seclionarea firului.
Neajunsutile utilizdrii firelor de retraclie pentru izolarea defectelor cervicale sunt:
o traumatizarea posibild a ganplui
dentogingival la impachetarea firului;
. proteclia insuficientd a gingiei marginale in cadrul prepardrii;
. includerea posibil5 a fibrelor de fir in restaurare.
Inelele de retractie (de exemplu, Epipttck) sunt clasificate la fel, ca gi firele, gi sunt utilizate
_
cel mai des la realizarea amprentelor in dublu strat.
Pentru prevenirea pdtrunderii salivei in cavitatea formatd sunt folosite aspiratoare de
salivd gi aspiratoare de praf stomatologice
Poate fi folositd deasemenea vidarea rapidd (HVE), sau utilizat aspiratorul de salivd.
Utiiizarea aspiratoarelor de salivd gi aspiratoarelor de praf s-tomatologice previn
pitrunderea pe membrane mucoasd a cavitdtii bucale a unor substange iritante (la graaajul
caaitdfii, la prilucraren medicamentoasd a carmlilor radiculare).
_ Aspirator de salivX gi aspiratorul de praf stomatologic se deosebesc in primul rAnd
dupd mdrimea vArfului, introdus in gurd. Primul, cu diametrul de 4 mm, este utilizat
Pentru evacuarea salivei, ce se acumuleazd pe plangeul bucal, iar celdlalt, cu diametrul
de 10 mm, ihdepdrteazd umiditatea 9i fragmentJe in cadrul cAmpului de lucru. De obicei
vidarea rapidd (HVE) este efectuatd de cXtre un asistent, in timp ce aspiratorul de salivd
este plasat pe plangeul cavitdlii bucale HVF. Se remarcd o eficientd inaitd in cazul in care
stomatologul gi asistentuI lucieazd lmpreund.
Pentru evacuarea fluidului bucal din cavitatea orald in procesul tratamentului endodontic
sunt foarte comode nigte canule flexibile autoclavabile din silicon pentru aspiratorul cie
 iil$liiie
-nd

salivd Multiseptor (,,LM Instruments Planmecn", Finlanda). Acest accesoriu reprezintd un

tub lung cu multe orificii, care poate fi ugor adaptat ca form5 gi amplasat comod in cavitatea
bucal[. Setul oferd gi un fixator cu bloc de mugcare. Astfel, dispozitivul sus-numit nu doar
evacueazd fluidului bucal qi soluliile antiseptice, dar gi indepdrteazd obrazul 9i limba.
Fixarea sigurd a aspiratorului de salivd permite stomatologului sd se descurce fdrd asis.tent.
Existi gi alte variante de izolare a arcadelor dentare de fluidul bucal'

Sistemul de izolare cu diga

Cea mai sigurd gi eficient5 metod5 este izolarea absolutd a ilinfilor, care se tealizeazd
prin aplicarea unui sistem de folii de latex -
cofferdam, rubber-darn, quickdam, optidam.
Aa antoj ele fo! osirii izoldrii absolute
Pentru pacient:
- prevenirea ingestiei gi aspiraliei unor instrumente mici, precum gi a unor elemente
strdine (particule de lentturinecrotice ale unui dinte gi de obturafii), precum gi a unor substanle
ce produc reacfii alergice;
la nimerirea unui gel pentru gravaj sau a unor
- protejarea mucoasei cavitdlii oralede de
solujii dezinJectaree (EDTA,hipoclorit sodiu, etc);
- prevenirea reflexului vomitiv, care se manifestd la iritarea palatului moale cu jet de
aer sau de apd.
Pentru stomatolog:
- dezinfectarea indelungatd a cAmpului de lucru, deoatece nu exist5 nici o contarninare
cu fluide biologice a cAmpului de lucru;
- cdmpul de lucru rlm6ne uscat, nu este necesar de a schimba permanent rulourile
de vatd;
: se asigurd o retraclie a lesuturilor moi ale vestibului cavit5lii bucale qi a gingiilor in
tirnpul prepardrii $i obturdrii;
- acces bun la cAmpul de lucru;
- reducerea riscului de a molipsi un stomatolog (in cazul tratamentului pacienlilor
HlV-infectafi, bolnavi cu hepatitd), proteclia personalului medical de la infeclii respiratorii,
tuberculozd, etc;
- pacientul nu poate incelini tratamentul prin
conversalii (uneori acest aspect este foarte actual).
CuvAntul englezesc "kofferdam" inseamnd un
dig temporar ridicat pe fundul raului, de unde
este pompatd apa pentru a meniine uscatd partea
respectivd a albiei rAului pAnd la sfArgitul ridicdrii
pilonilor susjindtori ai podurilor construite. Termenul
a fost propus de cXtre medicul dentist englez Senford
C. Barnum mai mult de o sutd de ani in urmd (a.1862).
Aceastd metodd de izolare a dinfilor de lichidul bucal
este, de asemenea/ numitd rubber dam.

a Exetnplu de utilizare a foliei de latex a sistenruIui Quick-

dam pentru izolarea leruturilor dentare de licltidul bucnl
 Sistemul co-ffer dam-ului include:
1. Diga (folie de unicd folosinfd, autoclavabild,
conJectionatd din latex sau silicon hipoalergenic), este
produsd ln rulouri sau sub formd de folii pdtrate cu
dimensiuni standarde de L3x13 cm gi de 15,0x15,0 cm,
ceea ce este mai comod pentru fixarea acesteia in cavitatea
bucald.
Folii de latex Cauciucul, din care este confectionatd diga trebuie sd fie
destul de nou. Diga, ce a fost pdstiatd 2 sauS ani, igi pierde
rezi-stenta gi ugor se rupe in timpul aplicdrii (prin intindere) pe dinfi.
Digile transparente, care pdstreazd vizibilitatea reperelor principale in cavitatea bucali,
sunt utilizate in principal la efectuarea unui tratament endodontic; la modelarea unor
restaurdr:i compozite sunt folosite digi colorate, care creeazd un foncl contrastat gi oferd o
imagine clard a contururilor cavitdlii.
Pentru a reduce frecarea cauciucului de pielea fegii, sub digd se aplicd gervelele speciale
de hArtie cu orificii in centru.
in prezenf firmele_pro_ducdtoare, in funcfie de grosimea peliculei de latex au adoptat
urmdtoarea gradare (clasificare) a foliilor (ciigiior) de cofferdim:
!) sublire / engl. thid (0,12; 0,18 mm) (se adapteaza ugor in caaitateabucald, iar la aplicare
se caracteizeazd prtntu-o putere de aderare relatia redusd);
2) medie / engl. medium/ (0,18 - 0,23 mm) (este comodd tn manipulare, cel mai solicitatd tn
practica clinic, tn special -
in endodontie gi tn tratamente conseruatiae);
3) grea f sau groasd; engl.heaay/ (0,23 - 0,29 mm) (asigurd o retracliebund a gingiilor, gi este
rezist en td I a fuftin der e) ;

_ 4) extra-grea/sau extragroasd; engl. x-heaay/ (0,29 - 0,34 mm) (asigurd o izolare maximd n
dintelui, iar la frxare necesitd suficienttl itdemdnare gi experiettyd tn apiicalea cofferdam-ttlui);
f
5) special de grea sau speciald; engl. Speciat heaay/ (0,34- 0,39 mm) (este aplicatd ht cazui
excepfionale, cfrnd este necesard o izolare maximd speciald a
lesuturilor moi ale coaitdyii bttcale de Ia
acliunea unor produse chimice agresiae).

2..$ablonul (Etatnpilapentru digd) este utild pentru pozitiorrarea perforatiilor pe diga de

cauciuc. In tehnica coff:erdam-ului gtampila pentru maxilarul superior gi pentru cel inierior
e-ste utilizatd pentru aplicarea pe folia elasticd a unui marcaj orientativ ce indicd pozilia
dintelui (sau dinfilor) cauzal(i).
Perforarea foliei de latex in regiunea zonei trasate faciliteazd aplicarea ei ulterioard gi
amplasarea in cavitatea bucald.
Marcajele cu creionul trebuie fdcute pe partea pudratd a latex-ului, cu necesitatea de a
controla puterea apdsdrii creionului pentru a preveni ruperea foliei elastice.

3. Clegte perforator (Perforator, Poanson). Pentru

Clegte perforator
crearea gdurilor punctiforme in folia de latex de
un diametru programat, este folosit un clegte
special, dotat la un bra! cu un disc mobil tumant
(a.n. ,,masa de tdiat a perforatorului"), prevd,zut cu
ctnci (perforatorul Ainsworth) sau gase Qterforatorul
loory) ofihcii (a.n. ,,cuiburi", unul mai mare
decht celdlatt). in orificiul de mirimea aleasd va
pdtrunde in momentul acliondrii celor doud brate
un ic perforator (confecfionat dintr-un olel de calitate
tnaltd).
 ii

Deoarece coroanele dir4ilor variazd, ca dimensiune, mdrimea orificiului este ales

corespunzdtor diametrului pdrfii cervicale a dintelui in conformitate cu nurndrul atribuit,
dupd schema ce urmeazd:
Cuibul nr. 1 - pentru incisivii inferiori.
Cuibul m.2 - pentru incisivii superiori.
Cuibul nr. 3 - pentru caninii gi premolarii maxilarului superior 9i inferior.
Cuibul ru.4 - pentru molarii maxilarului superior 9i inferior.
Cuibul nr.5 - pentru molarii voluminogi ai maxilarului superior gi ai celui inferior.
Utilizarea perforatorului garanteazd formarea unor gduri cu margini netede, fdrd
tdieturi, rezistente la deformdri elastice gi care igi pdstreazd integritatea sa chiar gi Ia
extensia considerabild a foliei.

4. Clemele de retenlie ale digii sunt confeclionate din olel inoxidabil 9i au rol de ancorare
a foliei de cauciuc de coletul dintelui, care urmeazd a fi tratat, gi de lmpingere a lesuturilor
moi.
Ele prezintd doud fdlci gi o parte centrald. Partea terminald a fdlcilor trebuie sd aibd
contact cu dintele cel pulin ira patru puncte'

Cleme de retenlie ale digii

Sunt comercializate cleme pentru :u:olarea diferitor grupuri de dinfi, ln funcfie de

configuralia anatomicd a acestora:
. molari temporari;
. dinli (sau rdddcini) singuri;
'. dinli frontali;
cleme pentru situalii clinice speciale: cleme cervicale pentru obturarea cavitililor,
localizate in regiunea cervicald, gi cleme cu port-rulouri de vatd;
. cleme pentru molari gi premolari'

Exist| cleme cu gifird aripi.

Aripile, care sunt nigte extensii ale fdlcilor clemelor, determind retractarea suplimentard
a lesuturilor moi, mdrind spaliul cdmpului operator, dar gi faciliteazd plasarea intrg$.1lui
siitem de digd. De ele este fixat latexul, iar sistemul, in caz de necesitate, poate fi asamblatin
afara cavitlpfi bucale qi doar apoi instalat pe dinte. in cazuri particulare, cum ar fi distrucfiile
dentare manifeste, pot fi utiiizate cleme speciale, care prezintd nigte fdlci inclinate spre
apical, astfel fiind faiilitatX ancorarea la nivelul unor zone minime de substanld dentard.
Pe de altd parte, clemele cu aripi sunt mai greu de instalat, iar probabilitatea de a rupe
folia este mai mare.
La alegerea corectd a tipului gi mdrimii clemei, gi respectarea regulilor de fixare fdlcile
clemei trebuie sd contacteie cu suprafafa dintelui in patru puncte, 9i sd nu se atingd de
papilele gingivale spre a evita hemoragii capilare gi contaminarea suprafefelor prelucrate.

5. pensa port-clemd este un clegte folosit la aplicarea, fixarea gi tnldturarea clemelor.

Pentru fixarea gi inldturarea clemelor in tehnica cofferdam este utilizat clegtele pentru cleme
 cu mecanism de blocare telescopic (la aproximarea /
aducerea trnpreund/ a brangelor se produce deschiderea
pirfi.i actioe) gi cu un element cu arc expansiv, prevdzut
cu limitor de curs5.
Partea activd a clegtelor pentru cleme se termind
prin pinteni (butoane) de retenfie, menite pentru
distensia arcului clemei gi pentru retinerea bralelor
Pensa port-clemd clemei.
CAnd se lucreazd in regiunea dinlilor frontali, este
folositd o pensd port-clemd cu o ugoard indoire a pdrlii active (forceps Stoke), iar pentru
fixarea clemelor in portiunile distale ale maxilarelor sunt utilizate pense port-clemd cu o
flexiune "in baionetd" a pdrtii activ e (fo r c ep s B r an er)
6. Cadrul din olel inoxidabil serveqte pentru intinderea gi mentinerea in tensiune a foliei
elastice a unui cofferdam gi fixarea lungimii excesive a peliculei din latex; reprezintd
un cadru in formd de "lJ", cu pinteni de retentie situati pe perimetru. O modificatie a
variantei de montare a foliei irtr-un cadru confeclionat dintr-un material polimer foarte
rezistent, reprezintd un cadru pliant radioneutral, gi se numegte
Quickdarn.Acest sistem este
convenabil pentru efectuarea lucririlor in regiune frontald, dar ea nu izoieazi membrana
mucoasd jugald. in plus, cadrul din materiallohmer este
mai comod in lucru, deoarece poate fi pliat, idrd a scoate
folia de cauciuc Ai clemele, gi este posibild realizarea unei
investigatii radiologice, ceea ce este deosebit de important
la efechrarea tratamentului endodontic;
7. Firele (cordoanele) elastice servesc pentru fixarea
unei folii de cauciuc, fiind plasate intre dinti, atunci cAnd
sunt in contact intim. Acestea sunt produse avAnd trei
dimensiurri ca grosime, gi sunt o variantd (opliune) mult Cadrtt din material polimer
mai crufdtoare pentru fixarea foliei, cu conditia prezenlei pentru Quickdam
obligatorii a contactelor interdentare
_ _Dacd la plombarea unui dinte se mai poate de limitat la utilizarea rolelor de vatd gi
la functionarea continud a aspiratorului de salivd, apoi restaurarea a doi sau rnai multi
dinti este imposibild fdrd utilizarea cofferdam-ului
- singurului mijloc sigur cle protejale
a cArnpului operator de contactul cu saliva gi cu fluidul bucal, precum gi ae prevenire
a complicaliilor, apdrute in urma umectdrii peretilor dentari ia respiralia pe gurd a
pacientului.
Folia de latex este important de a fi folositd in restaurarea premolarilor gi molarilor
distrugi, cand este foarte dificil de a asigura uscdciunea campulul operator.
_ De obicei, cu ajutorul digii este izolat un grup de 4-5 dinfi. Pentru aplicarea foliei de
latex, trebuie de pregdtit:
. pensa port-clemd (pentru a instala clemele),
. set de clerne,
. floss dentar (sau fir de ligaturd),
. atd ceratd,
. folie de latex,
. gablon pentru marcarea arcadei dentare,
. cadru de fixare a digii,
. gervetele absorbante,
. cremd penhu lubrefierea foliei de latex.
Clemele fdrd aripi sunt fixate pe dinte pAnX la instalarea cofferdam,ului, iar clemele cu
aripi sunt aplicate concomitent cu folia elasticd a cofferdam-slui.
 . rlrfll i rlir
;ilff|",&
t*.dHF
Clem+ aleasi spre a fi utilizatd, se potrivegte pe dinte, gi este verificatd, dacd nu se
deplaseazd la intinderea digii pe arc. Dacd clema este cu ugurinld migcatd din loc cu
mAnerul oglinzii, ea trebuie sd fie inlocuitd cu una mai sigurd. Toate clemele, in special
pentru molarii II, ar trebui sd fie verificate la stabilitate inainte de aplicarea digii.
Folosind gablonul de arcadd dentard, pe folia de latex a cofferdam-ului se noteazd prin
puncte cu ajutorul unui creiorL creion marker sau pix orificiile pentru dintii stdlpi gi pentru
dinlii ce urmeazd a fi tratali.
La restaurarea unui grup de dinli, de obicei, se face marcarea unui cuadrant sau sextant.
in caz de restaurare a unui singur dinte, cAmpul este limitat la trei dinfi (doi dinli stfrlpi, pe
care sunt fixate clemele, Ei un dinte ce urmeazd a
fi restaurat).
Folia de latex este mai bine de a o aplica dupd prepararea dinlilor, deoarece diga pusd
pdntr la prepararea dinlilor va crea dificultdfi in timpul lucrului, mai ales daci este vorba
de pregdtirea cavitdfilor, situate pe suprafelele aproximale ale dinlilor sau in regiunea
cervicalS.
Pentru a asigura confortul pacientului buzele gi, mai ales colprile gurii acestuia sunt
unse cu un remediu emolient de Ep Borofax.
Apoi, medicul face o anestezie locald (deoarece aplicarea gi scoaterea clemelor reprezintd o
procedurd dureroasd), gi cu ajutorul perforatorului face in digd orificii de diametru diferit -
in funclie de apartenenfa de grup a dinlilor vizali (incisiai, premolari gi molari).
Inainte de aplicarea unei dige nemijlocit in cavitatea bucald, cu un fir de mdtase (floss
dentar) se verificd trecerea (permeabilitatea) gi, in acelagi timp, se curdld spafiile interden-
tare, care urmeazd a fi izolate.
in prezenla unor obstacole (tartru dentar, obturnliinecalitatiae, etc.), acesteatrebuie elimi-
nate gi de verificat din nou permeabilitatea spaliilor interdentare.
Diga este unsd cu lubrefiant, apoi este indoitd in jumdtate gi introdusd ln gura pacientu-
lui. Dupd indreptarea marginilor folia de latex trebuie sd se afle fur vestibulul gurii.
De arcul clemei este atagatd o bandd dentard/ fir cerat, ca o mdsurd suplimentard de asi-
gurare impotriva deplasdrii accidentale a clemei gi a inghifirii/aspirdrii ei de cdtre pacient.
Apoi, cu ajutorul unor forcepsuri speciale se aplicd o clemd fdrd aripi pe dintele de
sprijin, care de obicei este situat distal de dintele ce urmeazd a fi restabilit.
Fdlcile clemei trebuie sd fie amplasate sub ecuatorul coroanei dintelui, iar arcul - sd fie
orientat spre distal. Fixarea clemei este verificatd prin prezenla sau absenla mobilittrfii. in
cazul prezenfei unei mobiliteli clema este mai bine de tnlocuit cu alta.
Pe deasupra clemei fdrd aripi, fixate pe dinte, este imbrdcatd foliA - prin intinderea ei cu
degetele indice ale mAinii drepte gi stAngi, - gi apoi, prin orificiile din folie, sunt "trecufi"
ceilalfi dinli.
Folia este indreptatd, sub ea este plasat un gervefel absorbant gi cadrul, iar folia
este fixatd de proeminenlele de pe cadru. Dupd aceasta este efectuatd inversarea foliei,
indreptAnd-o in regiunea cervicald, cu ajutorul netezitoarei, sau prin trecerea afei dentare
prin spatiile interdentare.
Astfel, in cazul digii aplicate, in direcfia cavitdpi orale este orientat dintele stdlp, pe care
este fixatd clema, 9i dinfii, ce urmeazd a fi restabilifi. Ceilalfi dinfi, parodonliul gi mucoasa
bucald se izoleazd de cAmpul operator, gi se plaseazd sub folia de latex.
Atunci cdnd diga este fixatd tur cavitatea orald, pacientul poate sd inghitd liber saliva, iar
in caz de necesitate, se poate aspira cu aspiratorul de saliv5. Atunci cAnd diga este aplicatd,
dinlii, ce urmeazd a fi restabilifi, sunt complet izolafi de lichidul gingival gi de aerul umed
al pacientului.
La restaurarea dinjilor frontali superiori, clemele sunt de obicei fixate pe premolari. in
loc de cleme folia de latex poate fi fixatd cu ajutorul coardelor rotunde de latex, firelor-
Wedjets.
 Ele sunt disponibile fir doua forme: subfiri (de culoare galbm{) gi groase (de culoare oranj\,
care sunt utilizate la persoane tinere - la pdstrarea contactelor punctiforme ale dinlilor gi
la vArstnici - cu coronae abraziate gi contacte plane ale dinfilor.
Diga este, de obicei, fixatd tr cavitatea bucald cu ajutorul unor corduri de latex cu o
lungime neinsemnatd (mdrimea'1,5-2,0 crn). Cordul in stare intinsd este introdus ln spaliul
interdentar, gi apoi - eliberat. La contraclie cordul hxeazd bine folia de latex ln spafiul
interdentar.
ln contrast cu clemele fdrd aripi, la folosirea clemelor cu aripi pe folia de latex, la
lnceput este aplicatd clema, dupd care, lmpreunl cu folia ea este introdus[ in gurd gi fixatd
pe dinte cu ajutorul clegtelui pentru clame. Folia de latex este scoasd de pe aripile clemei.
ContractAndu-se/ ea cuprinde strAns (etang) coletul dintelui.
Trecerea celorlalfi dinti prin orificiile fdcute prealabil ln folie, aplicarea cadrului gi
fixarea foliei sunt similare cu modul descris mai sus, la folosirea clemelor fdrd aripi.
La efectuarea restaurdrii unui mic grup de dinli in porliunea frontal6 a maxilarului ln
loc de cofferdam poate fi folosit Quickdam-ul.
Quickdam-ulreprezintd in sine o folie de dimensiuni mici (L0 x 5 cm) dinlatex, care este
fixatd rigid de cadrul elastic oval. De obicei, este fixatd in cavitatea bucald cu ajutorul unor
cordoane sau cu floss-uri.
Folia de latex este indepdrtatd inainte de lustruit, iar in unele cazuri, gi inainte de
inceperea lucrdrilor de finisare cu frezele corespunzdtoare, deoarece impiedicd prelucrarea
calitativd a regiunii cervicale.
Dupd aplicarea gablonului, perforatorul, pensa port-clemd gi trns5gi clemele sunt supuse
dezinfecfiei ln mod obligatoriu.

APLTCAREA MATR|CET, PORT-MATR|CE| 5t A PENELOR

Matricea este aplicatd lnainte de obturarea cavitdlii. Ea este fixatX in spaliul interdentar.
Matricea trebuie sd adere strdns la suprafala dintelui. Crr o minuliozitate speciald ea trebuie
sd fie aplicatd ln cazul, cAnd cavitatea se afld la nivelul gingiei sau subgingival. Matricea
sau sistemul matriceal este folosit pentru crearea formei anatomice a dintelui, faciliteazd
restabilirea peretelui de contact gi asigurd crearea corecti a punctului de contact.
Dupd aranjarea matricei, in spaliul interdentar este introdus un ic. Menirea penei constd
in separarea dinlilor, menlinerea matricei gi prevenirea refuldrii materialului obturator in
spaliul interdentar.
 ..iiilarii,.
ritos'l&
nxiaillF

ANESTEZII iN TRATAMENTUL ODONTAL

La efectuarea anesteziei este necesar de a respecta

urmetoarele principii:
1. Anestezia locald trebuie fdcutd doar cu ajuto-
rul unei seringi carpulare speciale, cu un fixator bun
pe piston.
2. Carpula cu anestezic trebuie fixatl sigrrr ln
seringd cu ajutorul fixatorului de piston.
3. Dupa injectarea acului se executX obligator
proba de aspirare, pentru a se convinge ca acul nu a
pdtruns intr-un vas sangvin.
4. Viteza de injectare a anestezicului local nu trebuie sd depdgeascd 1 ml pe minut.
5. lnainte de administrarea anestezicului lntotdeauna se apreciazd starea generalS
a pacientului gi, reiegind din ea, se alege anestezicul.
6. Este necesar de a nu uita fapful ca anestezicele locale ce contin adrenalind sunt
contraindicate ln cazul unor forme decompensate de patologie cardio-vasculard, infarct
miocardic, tulburdri de ritm cardiac, tireotoxicozd mani-festd, forme grave de diabet za-
harat, nefropatii.
7. La injectarea anestezicelor care confin vasoconstrictoare sunt posibile urmdtoa-
rele complicafii:
a) cregterea tensiunii arteriale;
b) aritmii;
c) tahicardii;
d) anxietate;
e) sudorafie sporitd.
8. Alegerea anestezicelor pentru persoane in etate cu afecfiuni somatice generale in
forma compensatd necesitd o abordare speciald. Cel mai bine este de folosit anestezicul
,,Mepivacaina" - acesta nu contine vasoconstrictoare sau,,Articaina", care confine o can-
titate minima de vasoconstrictoare. Trebuie de linut minte ca anestezicul ,,Mepivacaina"
este mai toxic Ai are o perioadd de eliminare mai indelungatd, deaceea se recomandd, pe
mdsura posibilitdfii, de a folosi ,,Articaina".
9. Pacienlii cu tiriotoxicozd, diabet, precum 9i cei care primesc antidepresante tri-
ciclice (amizin, amitriptilin, reserpin, raunatind, aminazin, hormoni tiroidieni) au o re-
activitate inaltd cdtre substanle adrenergice. Acestor pacienli trebuie de administrat un
vasocompresor nou ,,Femipresina" , care produce vasoconstriclia venelor gi nu a artere-
lor, gi este inofensiv pentru pacienfii cardiac.
10. Cantitatea de anestezic admisibild pentru injectare la o anestezie - de la 0,8 pdnd
la 4 ml.
 'mft*
PAna la inceperea tratamentului pulpitei este necesar de a scoate pacientului tensiu-
nea psiho-emofionald (frica, nelinigtea).
Este necesar de a acorda pacientului atenfie gi rdbdare maximd. ln cabinet poate suna
o muzici ugoard, relaxantd. In caz de necesitate bolnavului este indicatd premedicalia.
Premedicalia constd ln administrarea cu 30-50 minute inaite de tratament a unor tran-
chilizante (seduxen sau relanium a c6te 0,005 - 0,01 gr, elenium - 0,01gr), Cu acelagi scop
pot fi folosite analgezicele (aspirind, algocalmind /analgind/, paracetamol, ketanoa).
Practica clinicd aratd cd fur tratamentul endodontic este necesard o anestezie adecvat5,
nu mai pulin sigurX, decdt in cazul intervenliei chirurgicale de extractie dentard.
O anestezie adecvatd creeazdun confort psiho-fiziologic, reduce considerabil stressul
emofional, gi contribuie la realizarea unui contact mai bun lntre stomatolog gi pacient,
precum gi sporirea calitilii gi reducerea termenului de tratament endodontic.
Alegerea modalitdlilor optime de anestezie in cazul unei intervenfii endodontice este
o chestiune destul de dificild.

Anestezia generald se administreazd fur practica endodontictr conform unor indicatii

relativ restrdnse. Deaceea metoda de anestezie locald ocupd o pozifie de frunte, fiind cea
mai eficientd, cu risc relativ mic Ai tehnicd accesibild.
Ea este indicatd fur toate cazurile, cdnd interventiile endodontice sunt insofte de o
reaclie dolord.
Substanfele medicamentoase, folosite pentru anestezia locald, se impart in amide (li
docaind, timecaind, rnepiaacaind, articaind) gi eterice (noaocaind, dicaind, anestezind).
Comparativ cu novocaina, lidocaina este de 4 ori mai puternicd gi de doud ori mai
toxicd decAt prima.
Ultracaina (articaina) este de 5 ori mai drasticd, gi de 1,5 mai toxicd decdt novocaina.
Marcaina (bupivacaina) este de 8 ori mai puternic ai de 3 ori mai toxic decAt novoca-
ina.
Pentru a micgora reaclia generali din partea organismului, la injectarea anestezicului
local, este necesar de a introduce acesta lent (nu mai pulin de 20 secunde).
Pentru o eficien!5 mai mare a anesteziei prin injectare se folosegte un vasoconstrictor
in calitate de aditiv pentru anestezic (adrenalina sau noradrenalina).
in stomatologie se foloseste pentru anestezii dentare urmdtoarele concentralii de va-
soconstrictori: adrenalina - 1:50000 * 1 :250000, noradrenalina - L :50000-1:100000.
Preparatele pentru anestezie locald cu continut lnalt de vasoconstrictor sunt marcate
cu semnul "fotte" sau "SP".

Aoantaj ele p rezenlei a asoconstrictorului:

1) Sporirea eficienlei anesteziei;
2) Prelungirea timpului de acliune;
3) Micaorarea dozei (se reline un timp mai tndelungat);
4) Asigurarea hemostazei;
5) Reducerea toxicitdfii (pdtrunderea lentd in circuitul sangain)

Dacd se prevede o manoperd de duratd mare, legatd de depulparea unui dinte mul-
tiradicular sau al unui grup de dinti, durata anesteziei poate fi prelungitd prin cregterea
dozei sau prin injectdri repetate.
Volumul aproximativ al soluliilor anestezice pentru efectuarea unui tip sau altul de
anestezie este prezentat in tabelul 8.
 drf,ifie
t*l4iii{F
Tabelul 8. Caracteristica anestezicelor locale, folosite tn tratamentul odontal
Baza acttaa Lxrma Vasoconstrxct]r lnceputul
anestezicului anesteziei, anesteziei,
min. mtn
'L:2
SI'AL)
bloclrca L:2

A;I..O.Zizine 7:2

rrere l(ollanct Adrenalma 7-2

'I:2
Septoclont
ESPH l:1
Hoechst
'L:2
Piere Kolland .harA vasoconstrlctor
Meplvaca- SePtoclont l)oar sol. de 3% tdr6. r-2
ind vasoconstrictor
Noradrenalind
vlonor Noradrenalrna 2-J
l'rere Kolland z-5

Dentorra (Asffa) 2-3

5I'AtJ 1-3

- Noradrenalind
broctlca Noractrenalrna F,t
A, T O Tizinc NTnrrr{ranalinX 1-1
I'rilocama Dentoria (Astra) z-4

Pentru tratamen.t endodontic pot fi folosite in principiu toate metodele de anestezie

prin injectare (9i) locald (topicd):
1". Anestezie aplicativd
2. Anestezie inJiltrativd:
. Directd;
I
. Indirecti;
3. Anestezie tronculard:
. Tuberald;
. Incisiv5; a
. Palatinald; b
. Infraorbitard;
. Mandibulard;
II
. Torusald;
. Mentonierd;
4. Anestezie spongioasd:
. Intraosoasdi Pozifia degetelor Ia efectuarea anesteziei infiltrative,
. Intraseptald; I - pe seringd; Il - pe portanta carpulei.
. IntraligamentarX; a- in timpul introducerii acului tn fesuturi;
5. Anestezie intrapulpard. b - la injectarea anestezicului
 lnj ect ar e a aneste zicului:
a - subnrucozal;
e b - stbperiostal;
c- intraosos;
d - intrapulpar;
e - intraligamentar
Anestezia aplicatiod [topicd] este folositd in general pentru desensibilizarea locului
de injectare a acului tn caz de anestezie prin injectare, care la2/3 din pacienfi provoacd
anxietate gi jend [incomoditate]. Anestezic de elec]ie pentru acest tip de anestezie ser-
vegte lidocaina, care este unicul reprezentant al grupei amide, ce exercitd efect local pu-
ternic. lnainte de aplicarea anesteiicului se usucd membrana mucoasd, pentru a-i spori
acliunea acestuia. Anestezicul este aplicat din spray, sau cu ajutorul unei bulete de vatd.
Anestezia se instaleazd peste 2,5-3 min. dupd aplicarea anestezicului.
|ea mai simpld metodd este anestezia infiltratiad.
in anestezia infiItratiad solulia de anestezic se injecteazd sub membrana mucoasd pen-
tru realizarea unui contact ditrect cu osul. Trebuie evitatd introducerea anestezicului
sub periost, deoarece aceastd procedurd este extrem de dureroasd. Anestezicul difuzeazd,
prin osul spongios.
In urma anesteziei infiltrative sunt blocate terminatiile ner-
voase periferice gi filetele nervoase fine prin infiltrarea fesutu-
rilor circumjacente cu solufia anestezicd.
In cazul anesteziei infiltrative directe solufia anestezicd se
introduce nem|locit in acele fesuturi, in care va fi efectuatd in-
terventia chirureicald.
In cazul anesteziei infiltrative indirecte solulia anestezicd Pozilia acului fald de pro-
se injecteazd la o distanjd oarecare de la teritoriul care urmea- cesul alaeolar gi plica de
zd a fi anesteziat, cum ar fi, de exemplu, introducerea solufi- tranzilie Ia aaansarea lui
ei anestezice pind la periost tr membrana mucoase a plicii de in sens orizontal
tranzitle el pdtrunde treptat (prin difuzie) in grosimea lesutului
osos al procesului alveolar.
Anestezia infiltrativi acjioneazd diferit la procesul alveolar al maxilei gi mandibulei,
fapt care se explicd prin particularitdtile structurii lor anatomice.
in primul rind, pe fefele externd gi internd a procesului alveolar al maxilei este pre-
zent un numdr important de orificii fine, prin care trec vase sangvine gi limfatice, nervi.
Aceste orificii sunt localizate pe parcursul intregului proces alveolar, ceea ce conferd con-
ditii bune penku difuziunea solufiei anestezice in substanla osoasd spongioasd. Deaceea
eficienta anesteziei infiltrative la maxili este destul de inaltd. La mandibuld (spre deose-
bire de maxild) numdrul de orificii osoase este considerabil mai mic. Ele sunt localizate,
in principal, in regiunea incisivilor, caninilor, mai rar - a premolarilor. in al doilea rAnd,
peretele extern al alveolelor maxilei are o lamd compactd destul de find.
La mandibul6 alveolele dintilor frontali sunt mai inguste, gi ele au peretele extern cu
o lamd compactd destul de groasd gi densd, in special in zona premolarilor gi molarilor.
Reiegind din cele spuse mai sus, este explicabild eficienta redusd a anesteziei infiltrati-
ve a premolarilor gi molarilor la mandibuld. Ea este practic folositd doar in cazul tratdrii
dinlilor frontali inJeriori, in special la vehicularea anestezicelor carpulare.
Deaceea, la tratamentul pulpitelor ea este aplicatd independent sau adilional la anes-
tezia tronculard.
Anestezia tronculard are lntr-un gir de cazuri avantaje incontestabile fafd de aneste-
zia infiltrativd, chiar in absenfa conkaindicafiilor, gi aplicarea ultimei, de ex., la tratarea
concomitentd a unui gir de diiegi.
 dit6'r;le
rqrrii#'
Anestezia tronculard permite anestezi-
erea unui segment mare cu ajutorul unor
doze mici de anestezic" Pentru aceasta este
necesar de a crea un depou de anestezic in
imediata vecinXtate a nervului, a cdrui arie
de inervare trebuie de anesteziat. Ca urmare
se deconecteazd sensibilitatea nociceptivd a
unei regiuni anatomice lntregi, care se poate
afla la o distanfd mare de locul injectdrii so-
luliei anestezice. $i doar o ugoard deviere a Anesteziapalatind,Gurapacientuluieste
acului de la direclia necesard duce la egecul larg-descltiid. A9u!.se.injecteazdinregiunea
instituiri anesteziei a$teptate. r/(yt\ti
Dosternare a!':: .l:-!!'-:i:..i:.y,:::,t:..ry!:F::!!:..,
coronnelor molarilor ll sunenorx'
Anestezia tronculard este frecvent folo- ' anterior de procextl alaeolar'
'

sitd pentru anestezie la tratamentul cariei

complicate (pulpitd 9i periodontitd).
in anestezia tuberald sunt anesteziati molarii superiori.
in anestezia infraorbitaldsunt anestLziali dinfii he la incisivul central pind la premola-
rul2la maxild.
in anestezia rnandibulard sunt anesteziafi dinfii hemiarcadei mandibulare corespunzd-
toare.
anestezia mentonierd sunt anesteziafi dinlii hemiarcadei
in mandibulare corespunzd-
toare de la premolarul 2 pind la la incisivul central.
Anestezis intraligamentard [intradesmoclontaldl este o variantd a anesteziei infiltra-
tive. Ea este realizatd prin introducerea a 0,1,-02 ml de anestezic ln ligamentul desmo-
dontal intact cu o seringd de 1 ml cu acul de injectare flexat sub un unghi de 90o, sau cu
o seringd speciald a firmei ,,Bayer" .
Avantajul acestei metodici constd in doza micd de preparat anestezic in caz de anes-
tezie adecvatd ca profunzime.
Absenla unor astfel de complicalii ca hematomul, t:eactia alergicd, pdkunderea an-
estezicului in patul vascular, hemoragia, trismusul, remarcate tr cazul anesteziilor in-
filtrativd gi tronculard, justificd introducerea pe larg in activitatea practicd a anesteziei
intraligamentare.
Analgezia se instaleazd dupd 10-20 sec., ce permite efectuarea manoperelor curative
imediat dupd injectarea anestezicului. Efectul analgezic dureazd20-30 min.
lndicafii: tratamentul cariei necomplicate, a pulpitei. Anestezia intraligamentard este con-
traindicatd, dacd este prezent un proces acut i:r periodonfiu, sau sunt pungi parodontale.
Anestezia intraosoasd este reali-
zatd prin injectarea intraosoasi prin
lama corticald a procesului alveolar
a preparatului anestezic cu ajutorul
unei seringi, Drept urmare se remarcd
o anestezie profundd a pulpei 9i a !e-
suturilor peridentare inconjurXtoare.
Efectul se datoreazl rcpafiizd-
rii exkavasculare a anestezicului in
osul spongios al osului, gi acfiunea
asupra plexurilor nervoase din teri-
e$
toriu, precum gi pdtrunderea lui prin Anestezia infraorbitald. a - directia acului la atlmi-
sistemut arteriovenos ln periodonliu iistrnren aneiteziei respectiae; b - zoha anesteziei maxi-
9i pulpa dintelui. me este haguratd, iar a'celei parliale - punctatd

a b
c e
ile anestezie inttaligamentatd. a - an-
estezia incisiaului central. Acul este introdus in li-
gamentul periodontal din partea aestibulard gi pala-
tinald cu bizoul orientat cdtre fala radiculard.; b - a
incisiaului central dinspre oestibular (Ia anestezia
administratd tn tratamentul cariei); c, d anestezia
molarului II la rnaxild; Acul este introdus in lign-
mentul periodantal din partea aestibulard ldngd fu-
care rdddcind (c - aspect din fafd, d - aspect lateral;
inj ectarea - dinsp re p alatinal) ; e - anestezia primu-
hri molar inferior. AcuI este introdus in ligamentul
periodontal sub papila dentardlkngd felele medinld gi
distald a rdddcinilor dentare.

Anestezia intraseptald este o variantd a anesteziei intraosoase, gi constd in introdu-

cerea solutiei local-anestezice fur septul osos dintre alveolele dintilor vecini. Mecanismul
acliunii ei se bazeazd pe rdspAndirea solutiei pe doud cdi principale, ca gi ln alte mo-
duri intraosoase de anestezie. Aceste spafii osteomedulare din jurul alveolelor dentare
cu includerea regiunilor periapicale, unde sunt dispuse fibre nervoase, care inerveazd
periodontiul 9i pulpa dintelui, dintii adiacenti locului de injectare, precum gi pdtrunde-
rea intravasculard a soluliei gi rdspdndirea lui prin vasele sangvine a periodontiului gi
spatiului osteomedular.
Gralie acestui fapt, la anestezia intraseptald are loc blocajul fibrelor nervoase ale fe-
suturilor osoase gi moi din contul acliunii anestezicului local gi anemizarea tesuturilor
parodontale. Anemia fesuturilor, care clinic se determinf, prin albirea gingiei in jurul
locului de injectare, fortificX efectul analgezic, ca urmare a blocadei hipoxice suplimen-
tare a fibrelor nervoase mielinice. Astfel, la anestezia intraseptal5 se dezvoltX a anestezie
mai profundd, decdt in cazul modurilor obignuite de anestezie. Pe lAngd aceasta, aparilia
hemostazei creeazd, comoditdyi addugxtoare pentru pulpotomie gi pulpectomie.
tn anestezia intraseptald, ca gi in-alte moduri de anestezie intraos-oasd, se introduce
un volum redus de solufie anestezicd - 0,2-0,4m1. Efectul anal-
gezic se instaleazd rapid (pe parcursul 1 minut), qi se caracteri-
zeazd,prinaparifia rarisimd (extrem de rari) a unor complicalii
post-injective locale gi sistemice. Spre deosebire de anestezia
intraligamentard, acest mod poate fi folosit cu risc minim de
infectare a tesuturilor.
La tratamentul pulpitei uneori se folosegte anestezia intra-
pulpard. Acest tip de anestezie se aplicd auxiliar in cazul meto-
delor chirurgicale de tratament al pulpitei. ) a
Prin orificiul de perforalie se introduce cu ajutorul unui ac
fin solutia anestezicd - 0,'1,-0,2m1. Efectul anestezic se instalea- Anest e zi a intr apulp ar d.
zd pe parcursul a 5-10 sec. gi dureazd5-10 min. in cazul unui A-corect.B-incorect.
efect parfial poate fi efectuatd o anestezie
intracanalard - anestezicul este introdus in
ostiumul canalului radicular.
1 Anestezia neraului nazo-palatin. Depo-
zitul de anestezic este creat la iegirea canalului
nazo-palatinal nemijlocit sub papila incisiad.
Zona anesteziatd - membrana mucoasd a pala-
a b tului ht regiunea incisiailor. Din dreapta: zona
anesteziatd gi locul injecliei
 tifbli';b
ti.{i,4g

(
a b
L Anestezie la spina Spix (anestezia neruului alaeolar inferior).Injectarea acului se
face in sulcus colli manclibulae deasupra orificiului mandibular, aproximativ la L cm
mai
sus de planul ocluzal (a - metoda taclitd; b - metoda apodactild). Zona anesteziald - dinfii qi
membiana mucoasd corespunzXtoare hemiarcadei mandibulare, exceptAnd membrana
mucoasd de pe partea vestibulard a molarilor.
Depozitui de anestezic se creeazd deasupra lingulei gi orificiului mandibular .ln caz
de pozigionarea corectd a acului pentru o Jnestezie adecvatd este suficient 1-L,5 ml de
ur,"rt"ri.. probleme legate de poiigia acului. Dacd vArful acului se opregte anterior sau
inlerior de lingula mandibulard, anestezia poate 9i sd nu se instaleze. La avansarea Prea
addnc6 a aculii se poate dezvolta anestezii nervului facial (se instaleazd o parezd temporard
amugchilor mimici)

c
1
2
1

a b
'1.
Anestezia tuberald. a - direclia acului Ia administrarea anesteziei la tuberozitatea maxilei: gaura
infraorbitard;2. oriffuiite prin care tn os intrd ramurile alaeolare inferioare superioare;.3. creasta zigo-
(posibild lezare
iaticoaloeolard; b"- poziiia corectd (1) gi incorectd Q) a acului in anestezia tuberald .1
iar a celei parliale - punctatd
plexului pterigoidian aenos); c - zotxa anesteziei maxime este haguratd,

Anestezin nerutilui alaeolar sttpero-posterior (la tuberozitatea maxilei). Injectarea acului-se

face in sus gi induntru, spre tuberozitatea maxilei sub un unghi de 30" fale de toate
pla-
nurile convenlionale. Acul este avansat la addncimea de 0,5-1 cm,9i cAnd se ia contactul
cu osul, acul este reorientat in sus, spre interior 9i posterior, pdtrunzAnd cu acul la3'5-4
cm. tnainte de injectarea anestezicului se verific[ contactul cu osul 9i se aspird, pentru
a

nu injecta accidental in plexul pterigoidian venos. Zona anesteziatd - molarii 9i gingia

vestibulari din partea.ot"tpnrdtoaie a maxilei. Complicalia ce se poate produce la pier-
derea contactului cu osul gi lnu.rur"u prea addncd a acului - penetrarea peretelui arterei
maxilare cu formarea hematomului retromaxilar.
 CARIA DENTARA.
(lntroducere)
Caria ilentard Qat. Caries dentis) reprezintd un proces patolo-
gic localizat, care se desfdgoard in tesuturile dure dentare clupd
erupjia dinlilor, fiind influentat multifactorial (de un tntreg com_
plex de factori nociai nefauorabili locaii gi generali, externi gi iiterni);
se manifestd prin tulburdri metabolice (minerale, proteice etc.) gi
este caracterizatd. prin demineralizarea superficiald, in focar a
unei pdrfi anorganice de smalt, distruclia matricei lui organice gi
ramolismentul, in final, al tesuturilor dure dentare cu formarea
ulterioard a defectului cavitar in smalp gi dentinX, iar, in urma netratdrii la timp, este inso-
liti de complicatii inflamatorii din partea pulpei gi periodontiului.
In prezent, este doveditcd procesul carios debuteazd,prlrn demineralizarea (pierclere a
componentelor minerale-ale) smalgului. Ca urmare, reducerea cea mai pronuntitd a com-
ponentelor minerale se observd in stratul subsuperficiaf gi mai pulin in straiul superfi-
cial extern al smalplui. Dacd procesul patologiC progreseazS, atunci in- proces sunt impli-
cate straturile profunde ale dentinei.
Mai devreme W.D. Miller (1883) a ?naintat o teorie chimico-para zitard,, care servegte ca
bazd pentru analiza gi intelegerea noastrd actuald a procesului carios. Autorul a evidentiat
doud faze de dezvoltare a procesului carios
- chimic| gibacteriand. in prima fazd compo-
nentele anorganice se dizolvd de citre acidul lactic, format ir cavitatea -bucali in urma ier-
mentdrii carbohidrafilor. in a doua fazd, se procluce distrugerea bazei organice a dentinei
de cdtre enzimele proteolitice ale bacteriilor.
Cu toate, acestea, pH-ul salivei (6,8
- 7,0) niciodatd nu scade pAnd la nivelul, la care se
po^ate produce demineralizarea. Acest aspect este punctul cel mai slab al teoriei
lui Miller.
In conformitate cu opiniile contemporane, caria rezulti ln urma actiunii patoger-re a pldcii
.
dentare microbiene asupra smallulul dentar. in placa dentard pfi-ut poate a;ringe local la
nivelul critic (4,5 - 5,0), favorabil desfdgurdrii piocesului de demineralizare asiralyului.
Modificdrile mai pufin pronuntate din stratul superficial al smalfului, .,
cele mai profunde, se datoreazd caracteristicilor sale structurale "o*porotir, de
- un conlinuiridicat
fluorapatitd mult mai rezistentd, precum gi a proceselor de reminer alizare,ce se desfdgoard
in mod constant din contul aportului de componente minerale din fluidul bucal.
. in general, pentru aparifia gi dezvoltarea cariei este ,r"."rurf, o .ombinatie din trei fac-
tori:
_' digta cariogend, care confine o multime de hidrati d.e carbon gi, mai ales, diferitele tipuri
de zahdr;
. prezenta unei microflore cariogene (str. mutans, etc);
' reducerea cariorezistenlei unui dinte (rezistenfa Ia acliunea tmor cariogeni).
factori
 iittl-j.tb
'\;'j#tr'
Pentru evaluarea grad ului de afectare a dinlilor prin carie, Organizafia mondial5 a Sdnd-
tdlii (OMS) recomandd urmdtorii trei indici princiPali:
. indicele de frecvenfX;
. indicele de intensitate;
. indicele de sporire a intensitdlii (rata cariei).
Acegti indici nbcesitd sd fie caliulali pentru fiecare grup d9 vdrsti separa! iarjn
unele

- in funclie de sex, nafonalitaie iondiliite geogr#ice 9i de viafd, starea generald sdnd-

a
"uturi
tdfii, caracterul alimentaliei etc.
Prnalenla (Indicele cle frecaenfd, abr. I.F.) reprezintd propo ,n persoanelor afectate
prin
numdrul cazurilor existente tntr-o
carie din cadrul unui grup de populalie (sau altfel spus,
populafie) la un anumit moment dat, 9i se cara cterizeazl'prin procentul
de persoane cu dinfi

afectafi de carii (C), obturali (O) 9i extrasi (E)/ absenli (A)'

la
Prevalenta se calculeazd prin impar,tirea numdrului persoanelor afectate sau a cazurilor'
numdrul total de persoane dintr-o populalie bine definita. Calcularea prevalenlei se reali-
zazdpebaza unor studii transv ersale (efechtate Ia r'm moment oarecare)' Prevalenla are
valori
cuprinse intre 0 gi 1 (sau procente de la 0 la 100), qi nu are unitatede mdsurd.
be exernplu, trtr-un grup de 100 de persoane la 98 indivizi au fost depistali dinli cariali,
obturali gi extragi. Prevatenla cariei ln acest grup este de 98'/: ' -
OMS recomand5 urmdtoarele niveluri ale prevalenlei cariei dentare la copiii
de L2 ani:
. joasd (0-30%).
. medie (31-80%).
. inaltd (81-100%).
a bolii
lncidenfi (sau indi'cele de intensitnte, abr.l.l.) reprezintd mdsurarea ratei de progresie
gi este constituit din numdrul mediu de dinti ca{1,t!(9, obtura}i (O) 9i extragi (E)/ absenti
(41,." revin unei persoane. Valoarea indicelui COE (sau COA) exprimd gravitatea (activi-
i#u; pro."rului. bste utilizatd 9i ad.notarea englezd a acestui indice - DMF (D - decay
missing (extracfie); F - filling (obturafie)'
' Fiecdrui-examinai
lcarii)iM
din gt.tpot total de p"ttout" i se determina numdrul de dinf a{ectali
este indicele COE'
de carii (C), obturali (O)ixtragi/ absenli (A). Suma totald a dinlilor
Pentru notarea indiceiui de intensitatb U ait;ii permanenfi se folosesc majuscule' iar la
dinlii temporari - litere mici.
Pentru a tletermina intensitatea de afectare a dinlilor din grup, sunt adunafi indicii
COE
la numdrul de per-
ai fieiXrui individ examinat. Apoi, suma acestor indici este impdrfitd
soane examinate.
de intensi-
De exemplu, suma COE la 100 de personae examinate este de 1280' Indicele
tate in acest grup este L280:L00 = 12,8' Aceastx valoare este un indice inalt al intensitdfii de
afectare a dinlilor de cdtre carie.
ir-,.urrrt, in'care un dinte prezintd concomitent o obturafie 9i o cavitate carioasd, atunci
el este considerat a fi cariat.
pentru lnlesnirea evaludrii comparate a morbiditdlii carioase pe diferite continente ale
l_.
copii
lumii OMS a propus in 1980 urmitoarele niveluri de intensitate a cariei dentare la
de L2 ani:
. foarte joasd (0 - 1,1);
. joasd (1,,2 - 2,6);
. moderatd (2,7 - 4,4);
. inaltd (4,5 - 6,5);
. foarte inalte (6,6 gi mai mult)
 ffi
lndicele de intensitate a cariei dentare (COE)
Nivelul cariilor La copii de 12 ani La maturi 35
Foarte redus
- 44 ani
0,1-'1.,1, 0,2-
redus L,2-2,6
Merliu 2,7
inalt
- 4,4 6,3- 12,7
4,5-6,5
Foarte tnalt
-'L6,2
6,6 gi mai mult L6,3 9i mai mult
Valorile inalte ale indicelui COE indicX necesitatea efecfuSrii unui lucru curativ,
fac Posr-
bild evaluarea calitdtii gi eficienlei lui, indicd o deficientd a activitdlii profilactice,
sau lipsa
acesteea.
Indicele de sporire a hfiensitdlii (rata, morbiditatea) cariei este determinatd
drept cregterea
indicelui COE la una gi aceeagi persoand sau contingent intr-o anumitd perioalx
ae timp
('l',3,5,10 ani). Diferenla in valorile indicilor obpinu-ii la primul examen cele ulterioare
9i
constituie indicele de sporire a intensitdfii. Rata iniidenyei (IR) reflectd aparilia noilor
cazuri
de rlnbolndvire lntro perioada de timp datd. Pentru estimarea IR, populalia
(grupul) este
studiatd intr-o perioadd de timp datd, iar numdrul cazurilor noi este numdra-t
tmpreunA
cu totalul timp-persoand. Totalul timp-persoand reprezintd timpul total in
care individul
dintr-o populafie riscd sd dezvolte boali (caria deniard), in perioada studiului.
IR = Cazuri noi/Timp-persoand
Pentru o evaluare mai completd gi exactd a stXrii ait;itot este calculat indicele
Cpp, la
care se fine cont de numdrul cavititilor carioase gi al obturatiilor. Spre deosebire
ae inai
cele COE, in acest caz se calculeazd numdrul total al cavitdlilor.uriour" gi
al obturafiilor,
indiferent de numdrul dinlilor afectafi. Astfel, in cazul in care dintele prezintd
trei carii, in
indicele COE este luatd drept o unitaie, fir timp ce CPp (cavitdli) drept trei
-
sebit de semnificativ este acest indice la o intensitate redusd a afectdrii de
unitagi. Deo-
cdtre carii.
Semnele clinice ale cariei dentare sunt suficient studiate. in conlormitate
cu mod.ificdrile
din fesuturile dentare gi cu manifestdrile clinice au fost elaborate cAteva clasificdri,
labaza
cdrora au fost puse diferite caractere /sentne/ .

Clasificafia cariei (OMS, a 70-a reaiztire)

K02.0 Caria smalplui,
Stadiul de maculd [carie incipientd]
K02.1 Caria clentinei
K02.2 Caria cementului
K02.3 Carie dentarit stopatit
K02.4 Odontoclazie
Melanodontod enti e infantild
I\,Ielanodontoclazie
K02.8 Altd carie dentard
K02.9 Carie dentard idiopatictr
in dependenll de lesutuiafectat se distinge caria adamantind, clentinald gi cementald.
Dupd localizarea focarului de afectare caiia se lmparte ln fisurald, cervicald gi
a felelor
aproximale.
Cea mai rXspinclitd in practica cotidiand a stomatologului a devenit clasificarea
- topogra-
ficd, in conformitate cu care distingem patru stadii:
. stadiul de maculd (lat. macula cariosa);
. carie superficiald (lat. caries
. carie de adAncime medie (lat.superficialis);
caies media);
. carie profundd (lat. caries profunda).
 {ffi
Fiecare din patru stadii de clasificare topograficd (macula uetoasd, carie superficiald, de
adincime medie gi profundil) comportd manifestXrile sale clinice 9i determind caracterul in-
tervenliei medicale.

Dupd gradul de avansare cariile se impart in:

A. Pentru dinlii permanenfi (dupe Cohen):
, carii de gradul Ipenfiu leziuni limitate in smal!;
. carii de gradul ll pentru leziuni care au atins joncpnea small-dentind;
. carii de gradul III cu interesarea limitatd a stratului dentinar;
, carii de gradul lV ctt interesarea extinsd a stratului dentinar.
B. Pentru dinlii temporari (L.Zarnea)
. caria simpld: cu interesarea smalplui gi limitatd a dintinei cu pdstrarea unui skat gros
de dentind integrd;
, caria simpld profundd: cu interesarea extinsX a stratului dentinar 9i menfinerea unul strat
dentinar integru.
Dupd viteza de avansare cariile se impart in:
. carii acute;
. carii cronice;
. carii stabilizate.

Morfopatologia caiei dentare. F orme nozologice

in starliut de nuculd pe suprafala adamantinei se remarc[ r'izual intr-o zond limitatd o
maculd matd (cretoasA), alburie sau brund (deschisd sau intunecatd) cu un diametru de
3-5 nrm. Cel mai des leziunile carioase sunt localizate in impresiuni naturale (fisuri) 9i alte
zone retentive ale coroanei dentare. Suprafala maculei este netedd, integritatea smallului
nr este afectatii. in timpul sonddrii instrumentul alunecd, fiird a se reline in ceva. Evolulia
procesului carios riucJla pierderea smalului in zona maculei cu trecerea in carie superfi-
ciald.
a) In caria superficiald se observd o cavitate micd (un defect superficial in limitele smal-
(cu margini neregulate,
!ului), care se cleiermind dupii prezenga senzafiei de denivelare
adesea de facturd cretoasS, pereli qi fund zgrunfurogi) gi ugor dureroasd la sondare (dato-
ratd vecindtdfii jor"rcliunii smalf-tlentind). in tirnpul sonddrii instrumentul se poate cufun-
d.a ugor in sma$ul alterat la o addncirne neinsemnatd (atAt cAt e de ad6nc stratul de smal!
distrus). Deseori rugozitatea deniveldrii se constatd in centrul unei macule albe extinse sau
macule pigrnentare extinse. Dacd caria superficiald este localizatd in zona fisurilor natura-
le, marginile lor pot fi intacte.
b)In'iaria tlepiofunzinre merJie examenul dintelui reler'5 o cavitate carioasd nu prea adAn-
cd, umplutd cu dentini pigrnentati qi ramolitd, ceea ce se determind prin sondare. ln Pr:-
zenla dentinei ramolite ionAa se fixeazd / infepeneste/ in fisurd. Dupd inlSturarea denti-
nei ramolite c{in cavitatea carioasd defectul expus poate fi shrdiat cu ajutorul sondei, fiind
remarcali perefii gi fundul dur.

a h c
 um#
Plangeul /fundul/ cavitXtii in caria medie se gdsegte in limitele straturilor periferice gi
medii ale dentinei.
Tavanul cavitdtii pulpare prezinti un strat satisfdcdtor de dentind neafectafd. Sondarea
pe^refilor cavititfii este dureroasx de-a lungul joncfiunii smalt-dentinx.
Sondarea fundului cavitifii este dureroa sX (reacfie pulparil).
c) in-caria profundd sondaiea relevd o cavitate carioasi profundd, adesea largi, umplutd
cu multd dentind ramolitd. Deseori marginile adamantinei sunt subminate. i.riin,pof ,o.,-
ddrii instrumentul se poate cufunda la o adAncime mare, clar nu va comunica cu camera
pulpard a dintelui, deoarece de-asupra cavitdlii pulpare rdmAne un strat fin (>0,5 mm) de
dentind decaicinatd. Sondarea fundului cavitdpiiarioase este dureroasd (reaiyiapulpeif .
Determinarea volumului optim de dentind ce urmeazX a fi rezecatfi, reprezintd o proble-
md destul de complex5. in acest aspect prezintd interes lucrSrile profesorului f.fuJayarna
(Japonia). El a stabilit, cd dentina carios moclificatd constd din ctoua straturi.
Stratul extern este infectat gi neviabil. El este inclolor gi insensibil faftr de excitanfi; rerni-
neralizarea lui este imposibild; colagenul pe care-l conline este denaturat ireversibil. Acest
strat de dentind se caracterizeazd prin evolutie activd a procesului carios; el se localizeazd,
deregulX, pe peretii cavitdtii. La prepararea cavitdlii acest strat este necesar de a-l
indepdrta. "oriouru
Stratul intern este neinfectat gi viabil; posibil, este parfial d.emineralizat gi pigmentat, dar
capabil cdtre remineralizare; colagenul pe care-l este denaturat, inidlecuperabil.
Asemenea dentind poate fi gXsit5, de reguld, pe fundul "ot"r1in"
cavitdlii carioase. Ea este durd, pig-
mentath. Sub ea se afltr un strat de dentind screroticd (zona de dattintl transparentd).
Zona de dentinX transparentd reprezintd tn sine o zond de dentinl scleroticd iocalizatd
i"f9 ft]u".su"l cavitdlii carioase 9i pulpa dentard. Ea se formeazd la depunerea sdrurilor cle
calciu in ducturile dentinare (inclusiv pAnd la obturarea lor deplind). i,cest proces clecurge
cu participarea odontoblastelor vii.
. ,,Sigilarea" ducturilor dentinare creeazd o barierd pentru pdtrunderea microorganisme-
lor patogene, a toxinelor acestora gi a proclusetor di descompunere in pulpd, giie consi-
derd drept o reaclie protectivd a dintelui gi a macroorganismului in general. in regiulea
peretilor cal'itdfii carioase procesul carios decurge maiactiv, iar formarea dentineitrans-
parente se manifestd mai pufin.

Dezvoltarea gi rispAndirea cariei pe diferite fete dentare in dependenfi de particula-

ritifile histologice ale smalfului gi dentinei
Cel mai des caria atacd fisurile dintilor masticatori. Caria se rdspAnclegte pe haiectul
prismelor smaltiere fur profunzime pAnd la jonctiunea smalt-dentind sub formd de con cu
vArful orientat spre punctul de origine. in legdturd .o aceariu tlefectul distructiv la supra-
fa!{ poate rdmdne mult timp neobsen'at vizual gi fdrd sd prezinte sernne clinice, necdtAnd
la faptul, cd afectarea straturiior profunde poate fi considerabili.
Caria afecteazd dentina spre periferie, de-a lungul canaliculelor dentinale, gi in regiu-
nea joncliunii small-dentind. Dat fiind faptul, cd dentina conline o cantitate mai marJ de
substanle organice decAt smalful, procesul carios se rXspAnciegte mai activ, mai agresiv,
nu numai in profunzime, ci gi in suprafafd, ln special lJ joncliunea small-dentindlastfel
apdr6nd margi'ile smaltiere subminate, lipsite de sprijinul dentinei.
Caria se rdspfurdegte in profunzime gi in dentind subiorrna de con cu vdrful orientat spre
joncliunea smal!-dentind. Asffel, in cazul cariei fisurilor naturale ale smalyului a cariei
si
dentinare se formeazd doud focare conoide, care converg prin bazele lor.
La atacarea felelor dentare convexe (aproxirnale 6i ceruicile), procesul carios se manifestd
cel mai des sub punctul de contact.
 ii""fl$'&
'*jiidffi
1 Rdsphndirea cariei in dependenld de oilentarea pismelor smalliere
gi tuburilor dentinare, - secliune longitudinald a coroanei dintelui;
Ca ri in cazul suprafelii masticatorii, in cavitdlile de cl.II se
formeazd un con cu vdrful lndreptat spre dentind. Astfel, fo-
carul distructiv smalliar gi dentinar reprezinti doud conuri,
ambele fiind cu baza orientatX spre joncliunea srnall-dentind,
iar vArfurile - afintite spre pulpa dentard'
insd caracterul orientdrii prismelor smalliere determind un
orificiu de intrare mai larg. Marginile subminate ale smalfului sunt cel mai proeminente in
sensul felei masticatorii 9i a marginii incizale. Rdsp6ndirea cariei spre lateral este impiedi-
catd de muchiile laterale, mult mai masive gi cariorezistente, ale coroanei dintelui.
Caria localizatd pe felele proximale manifestd o tendinfd cdtre rdspAndire inspre regi-
unea cervicald a coroanei. Cavitdlile carioase mici de clasa a II-a prezintX in unele cazuri
dificultdli la decelare gi diferenfiere ln urma localizdrii lor oculte. La coletul dentar caria
upuru pr"ponderent pu fulu vesiibulard. Dezvoltarea ei tn dinlii permanenli se produce in
regiunea cervicald pAnd la muchiile laterale ale coroanei dintelui.
000
Dacd procesul carios se limiteazd doar la lesuturile dure dentare (smalf, dentind),vorbim
despre o carie simpld, sau necomplicatd. (datd fiind absenla unor modificdri clinice decelabile
tn pulpd; lat. caries'simplex). La agravarea cariei lesuturilor dure dentare prin pulpit6. sau
periodontitd, procesui se obiqnuiegte a fi numit carte complicatd (lat. cnries complicata).
in practica stomatologii mai utilizeazd gi termenii de ,,carie secundard marginald",
"jini.a
gi ,,recidivd de carie", in situa!1le, cind cavitatea carioasd apare alXturi de obturaf,a aplicatd
anterior, iar in ultimd instanld duce la afectarea pulpei dentare.
Caria secundard marginaid este o leziune carioasd, apirutd Pe coroana unui dinte obtu-
rat, la limita de contacf dintre marginea cavitdlii gi obturalia aplicatd anterior, care mani-
festd tendinla de a evolua in profunzime cu subminarea gi fracturarea perelilor cavitari, 9i
indicd comiierea unor erori liefectuarea tratamentului corespunzdtor. Cauzele sunt diver-
se. Aceastd carie se poate datora unei preparXri insuficiente, cdnd nu a fost inl5turatd o por-
liune din lesuturile patologic modificate. Ea poate fi adesea
remarcatd in cazul cavitdfilor
de clasele iI gi V. Cauza poite fi, de asemenea, o obturare de calitate inferioard, atunci cAnd
intre obturafie gi peretele dintelui rdmAne o crdpdturd, care condilioneazd o permeabilitate
marginald. Cu tolte acestea, caria secundard marginald poat_e apdrea gi ln cazul, in care
paciEntul nu respectd normele de ingrijire a cavitdfii bucale gi dieta. Abundenla depozitelor
dentare p" r.rptifulu dintelui, mai afus dacd nu a fost efectuatd lustruirea obturafiei, duce.la
afectarei repetatd a dintelui. in astfel de cazuri, se recomadd o,Preparare repetatd. In majo-
ritatea .urniilot, trebuie de inldturat in totalitate obturalia aplicatd anteriot, 9i - de fdcut o
noud restaurafie. La obturarea cu compozite este posibild pdstrarea parliald a obturaliei, dar
acest lucru esie realizabil doar dupd verificarea totald a faptului, cd toate lesuturile dentare
patologic schimbate de sub obturalie au fost inldturate'
' Recihiaa de carie (sau caria rcatrentd) este o leziune carioasd, apdrutd in urma inldturd-
rii incomplete a lesuturilor patologic schimbate, gi care se dezvoltd sub obturaliile coronare
(aparent iorect efectuafe), cu manifestarea tendinlei de a rdzbi spre camera pulpard (produ-
iana m lnat pulplta\ , sau spre suprafala dintelui (producfrnd fracturareq acestula). Din punct de
vedersclinic, aceasta se manifestd drept o schimbare de culoare a dintelui l6ngi obturalie
fdrd afectarea adeziunii marginale. insd, pacientul acuz|frecvent aparilia unor dureri de la
excitanli termici, dureri par6xistice sau durere la mugcare. in asemenea cazuri se verilicd
vitalitaiea pulpei gi se administreazd tratamentul corespunzdtor. Dacd deceldm o ,,vdnd-
taie" amelir1'(schimbdri de culoare ale smalfului), localizatd ir vecindtatea obtura;iei, chiar
dacd lrrsugi smalpul aratf bine, trebuie lnlf,turate obtffatia, dentina modificath, ,,cozotocul"
smalliar gi, apoi, - aplicatd o nouX obturapie.
 PRE PARAREA CAVITA,TI LOR CARI OASE

Una din metodele de tratare a cariei dentare reprezintd lndepXrtarea

fesuturilor
dure dentare afectate (smat;ului gi dentinei), gi crearea in dinte a unei cavit*;i, dimen-
sjunile 9i configuralia cdreea depind de sediul ftocalizarea] cavitd]ii gi a materialului
de obturare, in vederea restabilirii ulterioare a formei anaiomice'a dintelui vizat cu
materialele de obturalie alese.
Prepararea caaitdlilor carioase (lat. praeparare - a pregdti) reprezintd o intervenlie
instrumentald, operativd, asupra lesuturilor dure dentare, efectuita in cAteva etape. ha
este efec{;rratd in scopul: a) exciziei totale a smalplui gi dentinei patologic modificate
cu scopul de a opri progresarea ilr continuare a leziunii carioase; b) cre"area condifii-
lor optime penku fixarea materialului de obturafie, 9i restabilirea formei anatomicJ gi
funcliei dintelui.
. Prepararea
extrem
cavitdlii caloase reprezintd un gir de manopere fine in limitele unui spa-
fiu de mic ai include un gir de etape succesive de pieputu"e realizate cu ajutorul
unor freze de diferite forme.

rnstomator"r,^#"!ii"lit"f"{":,:;'::::":Xi{W:,tr;,deprepararea
cavitdtilor.
1. PAnd nu demult era folosit pe larg principiul lui G.V. Black (elaborat de acesta la
sfkrgitul sec. XIX), bazat pe extensia profilacticl a hmitelor cavitdlii carioase p6nd la
lesut dentar sdndtos din a.n. "zorteimune", - zone autocurdfabile sau accesibile curd-
lirii artificiale, care sunt mai rar afectate de carie. Acestea, dupd cum el considera, sunt
cuspizii, felele convexe ale coroanei etc. Suprafele susceptibile de carie sunt cele care
prezintd fosete gi fisuri naturale, geode gi suprafele de contact cu dinfii vecini.
Prepararea este efectuatd pentru a evita aparitia cariei secundare. Dar la prelucrarea
cavitdlilor conform acestui principiu medicul este nevoit sd sacrifice porliuni esenliale
din smaltul gi dentina sdndtoasd, viabild, pentru a modela o cavitate-caseti mare.
Acest principiu este obligatoriu penku cavitdlile ocluzale gi aproximale de pe clintii
-laterali. dinlii frontali, unde primeazd considerentul fizionomic, se va pistra cat
-La
mai mult posibil din lesuturile dure dentare, extensia preventivd fiind redusd doar la
inldturarea in totalitate a dentinei alterate.
Actualmente se consilerd mai corect principiul formulat de LG. Lukomsky gi care
este bazat pe "utilitatea biologicd", conform cereea extensia se realizeazx u.orro*,
smaitul gi dentina alteratd fiind indepdrtate p6.nd la -
lesuturi vizibil sdndtoase, neafec-
tate.

? A! doilea principiu solicitd crearea celor mai bune condipii pentru fixarea materi-
alului de obturalie.
 .;i:1,:i1,.
i:Iil.,k
{*;d;#
Scopul prepardrii:
smallului gi dentinei alterate.
l-. Exereza
condifiilor favorabile pentru hxareamaterialului de obturatie cu restabi-
2. Crearea
lirea ulterioard a formei anatomice gi functiei dintelui.

Principii generale pentru caaitdfi carioase fonnate dupd Bluck

Principiile fundamentale de preparare a cavitdtilor carioase au fost publicate de
cdtre medicul dentist american G.V. Black in opera sa fundamentald "Dentistica ope-
ratrvd", apdrutd in 1908.
Principiile de bszd ale lui Black sunt:
1". Marginile cavitdfii formate trebuie sd fie netede, drepte, fdrd zimfi. Marginile de
smal! subminate, fdrd dentind subiacent5, trebuie sd fie inldturate, penLru a preveni
fracturarea lor.
2. indepdrtarea minutioasi gi completd a dentinei carioase.
3. "Extensia intru profilaxie"
- extinderea profilacticd a limitelor cavitdtii carioase
pAnd la a.n. " zone imune" (nereceptive) cu scopul prevenirii cariei recidivante.
4. Crearea unei cavitdfi in formd de casetd (cutie) este optimX pentru o retenlie gi
stabilitate maximd a obturaliei 9i dintelui fald de solicitdrile apdrute in cadrul masti-
catiei.
' Peretii gi fundul (fafa orientatd cdtre pulpil) cavit5lii preparate trebuie sd formeze
un unghi drept (90").
. Perelii cavitdfii preparate trebuie sd fie verticali(zafi) 9i plani(zafi);
. Fundul cavitdlii preparate trebuie sd fie plat, 9i sd crepiteze la sondare.
' Trecerea unui perete ln altul trebuie sd fie sub un unghi (reprezintd. o excepfie doar
caaitdlile de clasa V-a).
' Cavitatea formatd poate avea o configuralie din cele mai variate: triungfuiulard,
drep tunghiulard, hnlteriformd, crucifonnd, ouald etc.

Principiile lui Black se bazau pe succesele dentisticii din acele timpuri, cAnd aceastd
gtiinfd era dominatd in totalitate de teoria chimico-parazitard, a lui Miller, iar in activi-
tatea practicd pentru obturare se foloseau doar cimenturi gi amalgame.
In prezent, cAnd caria este examinatd din punct de vedere a factorilor locali 9i gene-
rali, gi a rezistenlei tesuturilor dure dentare, iar stomatologii folosesc pe larg materiale
compozite, necesitatea respectdrii principiilor lui Black in furtreg volum nu mai este
strictd.

Regilile de preparare a cavitdfii carioase

Prepararea cavitSlii carioase constd din manopere precise in limitele unui teren ex-
trem de mic Ai conline un gir de reguli importante de preparare a lesuturilor dure
dentare.
) comoditatea: medicul gi pacientul trebuie sd se afle intr-o pozifie comodd;
) iluminarea satisfdcdtoare a cAmpului de lucru; amplasarea gi directia corectd a
Iuminii, luminatorului stomatologic, unitului;
) instrumentele rotative (frezele) folosite la excizia (tiierea) lesuturilor dure den-
tare trebuie sd fie sterile, eficiente (noi, sau,
- cel pulin, - ascufite), fixate bine, fdrd
vibratie in piesa de mAntr, iar ca formd gi m5rime sd corespundd etapei efectuate;
) migcdrile frezei trebuie sd fie intermitente [intrerupte], fdrd presiune, netezitoa-
re;
) trebuie de lucrat cu frezele la rotalii mari cu ricirea concomitenti a zonei de
preparare a fesuturilor;
 ) mAna medicului ln care se afld piesa de mdnd trebuie sX fie sigur fixatd, de neclin-
tit. Degetele libere ale acestei mAini urmeazd, a h spriiinite in bdrbia pacientului sau in
dinfii invecinali cu cel preparaf
) in timpul lucrului piesa de mAnd este linutd ca un stilou tn priza modificatd sau
clasicd.
Prepararea cavitdfilor carioase are un gir de particularitdfi, - in dependenld de
localizarea defectelor carioase pe diferite suprafele dentare.
Cunoagterea principiilor gi regulilor de preparare a cavitdfilor carioase oferd po-
sibilitatea de a le forma corect, asigurd fixarea fiabild a obturaliilor gi profilaxia cariei
recidivante.
inainte de a trece la prepararea cavitdlii carioase, este necesar de a tnlelege clar gi
exact, ce reprezintd o cavitate carioas5 formatd /prelucratd/ instrumental, gi de a cu-
noagte principalele ei elemente constituente.
Cavitilile carioase formate pot fi simple (trmplasate pe una din suprafelele dentare, adica
caaitdli de cl. I, V), compuse (amplasate pe doud suprafeli dentare, adica caaitdfi de cl. Il, II\,
gi complexe, cAnd cavitatea caroasd este localizatd pe cAteva suprafele (>2) dentare
(caaitdfi atipice, de ex. caria circulard).
In cavitdfile carioase complexe sunt deosebite cavitatea principalX (de bazd) 9i ca-
vitatea (platoul, aria) auxiliard (de sprijin). Caaitatea de bazd se formeazd in locul de
localizare a leziunii carioase, iar dimensiunile ei sunt determinate de gradul rispAn-
dirii cariei. Platoul auxiliar este creat fiorlat, din necesitate, fiind rcalizat prin exereza
lesuturilor de smal; gi dentin5 nealterate, gi crearea unor elemente auxiliare de retenfie
- pentru o fixare mai bund a obturalieii crearea platoului auxiliar depinde de alegerea
materialului de obturalie,prezenlasistemelor retentive, elementelor cavitdlii modelate
de clasa a II-a.
intr-o cavitate formatd simpld, compusd sau complexX, deosebim urmdtoarele ele-
rnente constituente: margini, pereli, fund [plangeu] saubnzd, unghiuri.
Marginile 9i perelii contureazd orificiul de intrare al cavitdfii carioase.
Perelii cavitdlii lgi iau denumirea ln dependenfd de suprafala coronard adiacentd.
De exemplu, marginile 9i perelii cavitdlii orientate spre linia mediand se numesc
anterioare. Cele opuse lor se numescposterioare (sau distnle); cele orientate spre vestibu-
Iul cavitdlii orale gi lnvecinate cu obrazul sunt numite jugale, iar cele indreptate cXtre
limb{ - linguale.
Dacd. cavitatea carioasd este localizatd fir zona cervicald, pe suprafala proximald,
sunt deosebili p er efii:
) gingiz,al;
) lingual;
) jugal;
) masticator, adicd orientat cdtre suprafala masticatorie (dacd aceasta un este distru-
sd).
Fundul [plangeul] caaitdlii este peretele camerei pulpare, prelucrat pi modelat instru-
mental, orientat spre pulpa dintelui, independent de localizarea cavitdlii carioase.
La incisivi gi canini cavitdlile proximale dupd prelucrare capdtd un contur triun-
ghiular. Ele prezintd perefi:
) gingival;
) jugal/ labial;
) lingual/ palatinal;
) fund (de-asupra pulpei).
Corespunzdtor perelilor sunt deosebite gi marginile cavitdlii.
Unghiurile cavitdlii sunt numite dup{ perefii care le formeazii: medio-bucale /jugal-
mediale/, medio-lingunle, medio-pulpare etc.
 r;,I10.:k
il;sffi

ETAPELE DE PREPARARE A CAVITATILOR CARIOASE

Etapele fundamentale in prepararea cavitdtilor sunt:
1. Deschiderea cavit5fii carioase.
2. Extensia preventivd a cavitdlii carioase.
3. Necrectomia (excizia [exereza] srnallului Ei dentinei alterate [patologic modificate]).
4. Formarea [modelarea] cavitdjii; atribuirea acesteia unei forme, ce faciliteazd o
adeziune mai bund a materialului de obturagie.
5. Bizotarea [netezirea] marginilor de small ale cavitdtii carioase.
Deschiderea caaitdlii carioase este prima etap6 de preparare.
Deoarece procesul carios in dentinX se rdspAndegte mai repede decdt in smal!,
deasupra cavitdlii carioase atArnd intotdeauna un cozoroc de smalg. Deschiderea
cavit5lii carioase consti in indepdrtarea, rezecarea acestor margini debordante a
smaltului (subminate de cdtre procesul carios). Smalpl fuagil, ce atArnd in gol dupd

ce a pierdut legdtura cu dentina gi,prin urmare, este lipsitd de nutrilie, se macind cu

timpul, desprinzAndu-se ugor la presiunea exercitatd de cdtre dintele-antagonist in
timpul actului de masticalie.
Crufarea marginii efilate a smalfului la prelucrarea cavitSlii carioase va contribui la
dezvoltarea cariei secundare gi cdderea obturafiei.
Pentru rezecarea cozorocului de smalg se folosegte de obicei o frezd. diamantatd
sfericd sau fisurald de dimensiuni mici. Operafiunea se efectueazd, recurgdnd la o
instalatie cu turbin5. Freza sfericd este introdusd in cavitatea carioasd qi prin migcdri
de la plangeul cavitdlii spre afard se indepXrteazd marginea subminatd a smal;ului. in
cazul utilizdrii unei freze fisurale sunt inl5turate cu partea laterald a acesteea marginile
subminate ale smallului pdnd c6nd perelii cavitdlii nu vor deveni verticali.
Trebuie de respectat urmdtoarea regul6: mdrimea frezei nu trebuie sX depdgeascd
mdrimea orificiului de intrare in cavitatea carioasd.
Extensia caaitdlii carioase servegte factic drept continuarea primei etape. La extensia
cavitdlii carioase sunt indreptate marginile smallului, sunt preparate fisurile afectate,
rotunjite unghiurile ascufite, iar de pe pereli este indepdrtatd dentina par;ial ramolitd
gi pigmentatd.
 Scopul acestei etape este prevenirea ,,recidivei" cariei. La etapa respectivd sunt
create contururile externe definitive ale cavitdtii.
Forma extensiei contururilor cavitXlii carioase este determinatd inainte de toate de
volumul leziunii carioase gi de materialul obturator ales, Black recomandd extinderea
marginii cavitdfilor pAnd la zonele de autocurdfire naturald, ceea ce duce la profilaxia
apariliei cariei secundare.
Extensia cavitdlii carioase se realizeazd,cu o frezd fisurald, con invers (diamantatd sau
din aliaj dur) la viteze mari cu o piesd de turbind gi rdcire cu apd-aer.
Forma accesului trebuie fdcutd in aga fel ca sd fie ugor indepdrtate lesuturile carioase
9i aplicatd fdrd dificultXli obturafia.
Neuectomia. AceastH etapd prevede indepdrtarea dentinei alterate [ramolite gi
pigmentate] din cavitatea carioasd.
Din punct de vedere morfologic la etapa respectivd se indepdrteazd, zona de
descompunere gi de demineralizare. Limitele cavitdfii sunt create ln zona dentinei
transparente gi intacte.
indepdrtarea dentinei carios schimbate se efectueazd ori cu excavatoare, ori cu freze
de dimensiuni mari.
Dacd in cavitatea carioasi este prezentd o cantitate mare de dentind ramolitd, se
recomandd de a o inldtura cu un excavator asculit. Migcdrile excavatorului trebuie
indreptate dinspre fund cdtre perelii laterali, spre a evita deschiderea accidentalX a
cavitdlii dintelui. Mdrimea excavatorului trebuie sX corespundd cu dimensiunile
cavitdlii. Folosirea unor excavatoare prea mici deasemenea sporegte riscul deschiderii
accidentale a cavitdfii dintelui.
Necrectomia poate fi efectuatd gi cu *
ajutorul unor freze sferice sau pard de
mtirime mare (din aliaj dur sau din olel).
Cu frezele trebuie de lucrat prin migcdri
intermitente dinspre fund cdtre perefi
laterali, la turalii mici. Lucrdnd cu freza,
trebuie de manifestat precautie, in special
ln regiunea coarnelor pulpare, pentl'u a nu
deschide cavitatea dintelui gi a nu provoca
formarea unei pulpite traumatice.
Dupd ce a fost inldturatd dentina evident a-fectatd, se recomandd rezecarea cu o
freztr sfericX la turafii mici a unui strat fin (1mm) de dentind liminald, care este de obicei
putemic contaminatd. Aceastd operaliune este efectuatd ln cazul unor cavitdli relativ
nu prea adAnci, cdnd lipsegte riscul deschiderii cavitdlii dintelui.
In unele cazuri, in special fur cazul evoluliei ,,cronice" a cariei, pe fundul cavitdlii
se admite crufarea (pdstrarea) unei dentine pigmentate, dar dure. Aga dentind se
apreciazd tactil: dupd indepdrtarea dentinei demineralizate suprafala trebuie str fie durd
gi netedd, iar dentina pigmentatd pdstratd hebuie sd fie foarte rezistentd la indepdrtarea
cu excavatorul; la examinarea cu sonda trebuie sd fie auzit un sunet crepitant. in cazul
unor cavitdli foarte profunde, in special la pacienli tineri, cAnd lndepdrtarea dentinei
ramolite ameninfd prin deschiderea cavitdlii dintelui, se admite pdstrarea pe fundul
cavitdlii carioase a unei cantithfi neinsemnate de dentind ramolitd.
Uneori, dupd prelucrarea cavitdtii carioase rdmAn porliuni carioase gi demineralizate
putin vizibile de lesuturi dure. ir,'urumu.,ua cazuri[rebuie de utilizat un revelator d.e
catie ,,Caries detector", care reprezintd in sine o solufie de 0,5o/o de fuxind bazicd, sau
o solulie de 1"% de rogu acid tn propilenglicol, ce coloreazd tesuturile cariate in rogu.
Buleta cu colorant este introdusd ln cavitate pentru l-5 sec, realizdnd in urma acestei
 :'t1:!:lil!:,.,

lil$l ,&
:4*ir*#
mdsuri colorarea dentinei neviabile, cea sdndtoasd
rdmAnAnd la culoarea initiald. Porliunile colorate
sunt indepdrtate cu ajutorul fuezei. Metoda permite
rezecarea economd a tesuturilor dentare din contul
pdshdrii partiale a stratului demineralizat.
4. Formarea fmodelarea] caaitdlii este atribuirea
acesteia unei forme, ce faciliteazd o adeziune mai
bund a materialului de obturafie qi, prin urmare, a
fixdrii sigure a obturatiei, precum gi asigurd dintelui
obturat o rezistentd gi soliditate suficientd la solicitXri
functionale. La aceastd etapd sunt create contururile
externe gi interne definitive ale cavitdfii.
Etapa de formare a cavitdtii este realizatd reiegind din considerentele retentiei gi
rezistenfei. Prin form5. rezistentd se inlelege soliditatea, trdinicia tesuturilor dure dentare
rdmase dupd preparare gi a obturaliei aplicate fald de solicitdrile functionale. Retentia
este asiguratd prin crearea unor condifii suplimentare pentru fixarea obturatiei, ce
lmpiedicX deplasarea ei (puncte de retenfie, arii suplimentare, convergenln perelilor etc.).

Regulile generale pentru formarea caaitdlii clasice se reduc la urmdtoarele etape:

L. Crearea unei uizibilitdli bune a cavitdtii cu ajutorul oglinzii 9i fdrd ea. Dacd calitatea
preparXrii a tuturor elementelor cavitdfii este imposibil de controlat, va fi destul de
greu de arealiza o obturatie garantatd.
2. Fundul caaitdlii este filcut, de reguld, drept gi plan;
servesc drept exceplie cavitXlile carioase profunde.
3. Perelii trebuie sd ffu uerticalizafi.
4. Formarea treceii de Ia fundul caaitdlii cdtre peretele
Iateral, cu colluri bine exprimate = 90o.
5. Formarea trecerii a unui perete ln altul sub unghi. Fac
excepfie cavitdlile de clasa V-a.
6. Marginile smallului trebuie sd fie drepte gi netede.
Formarea cavitdfii este realizat{ cu freze fisurale gi con
invers, cu rXcire cu aer-apd.
in dependenln de grupul de clinli 9i de amplasarea topografici a cavitdfii carioase
formarea ei este realizatd ln mod diferit.
Prepararea fdr5 rdcire cu aer-apd este inadmisibild, deoarece aceasta duce la cregterea
temperaturii lesuturilor dure dentare, supraincdlzirealor, ceea ce provoacd modificXri
nu doar in smalt gi dentind, dar afecteazd gi pulpa dentard. Nici rdcirea exclusiv cu
aer nu este doritd, deoarece uscarea cu un jet puternic de aer poate duce la afectarea gi
moartea odontoblastelor.
5, Bizotarea [netezirea] marginilor de smal; ale cavitd]ii carioase. Dupd prelucrarea
cu freze diamantate sau din aliaj dur la turatii mari smaltul de la marginile cavitdtii
carioase este sldbit gi prezintd fisuri, neregularitXfi; prismele adamantine sunt
fragmentate, nu au legXturd cu lesuturile subjacente. Mai tdrziu aceasta poate servi
drept cauzd pentru perturbarea adeziunii marginale a obturafiei qi dezvoltarea cariei
recidivante.
Toate acestea dicteazd necesitatea bizotdrii - prelucrdrii finale (de finisare) a
marginilor cavitdfii, ce prevede lndepdrtarea porfiunilor lezate, sldbite ale smalgului gi
atribuirea lui unui caracter neted.
Netezirea smalplui se efectueazd cu o frezS de finisare din aliaj dur sau cu o piatrd
diamantatd cu granulalie find la turafii mici fdrd presiune cu rdcire aer-apd obligatorie.
Bizoul realizat (sub un unghi de 45o) protejeazd obturalia
(aidoma florii unui ctd) de deplasare axiald sub acliunea
presiunii masticatorii.
Bizotarea smallului permite mdrirea suprafefei de contact
a materialului compozit, reducerea posibilitdfii formdrii
a.n. ,,microscurgeri" la interfafa lesuturi dure dentare -
obturafie, ceea ce asigurd cel mai bun contact (adeziune) al
materialului de obturatie cu tesuturile dure dentare.
La sfArgitul sec. 19 (1895) G.V. Black a propus o clasificafie
a cavitdfilor carioase in dependenld de localizarea lor /
grupului de dinli 9i a felei afectate a coroanei dentare / 9i a specificului prepardrii. Ea a
cdpXtat o rdspAndire generald gi se folosegte pe larg pdnd la momentul actual.
Con-form lui G.V. Black:
Caoitdfile carioase de clasa I sunt cele localizate in ganfurile gi fosetele ocluzale ale
molarilor gi premolarilor, in fosetele vestibulare gi in qanlurile orale ale molarilor,
precum gi in fosetele orale supracingulare ale frontalilor superiori.
Cauitdlile carioase de clasa a'll -a sunt cele situate pe fefele aproximale ale molarilor
gi premolarilor.
Caaitdlile csrioase de clasa a lll-a sunt cele localizate pe felele aproximale ale dinlilor
frontali, la care unghiul incizal este pistrat.
Cauitdlile carioase de clasa a IV-a sunt cele situate pe fefele aproximale ale incisivilor
gi caninilor cu unghiul incizal gi marginea incizald distruse.
Caoitdlile carioase de clasa a V-a sunt cele localizate in treimea cervicald a tuturor
dinlilor pe felele vestibulare (labiale, jugale) 9i orale (Iinguale, palatinale).
Ceva mai tdrziu a fost propusd evidenlierea clasei, ce nu a fost descrisd de Black
- caaitdlile carioase de clasa a VI-a, situate pe fele atipice - marginea incizald a dinlilor
frontali gi cuspizii dintilor laterali.

Calia dentard gi complicaliile ei rSmAn la momentul actual una din principalele

probleme ale stomatologiei, acest aspect fiind probat (confirmat) prin rezultatele
cercetarilor savanfilor din intreaga lume (M. Curson L990, B.K. IleoumrcB 1"994, A,W.
Hurcotae| 2007 9i al.).
Cea mai frecventd localizare a cariei dentare este cea a zonelor de retenfie sporitd
a rdmdgilelor alimentare (fisuri, fosete oarbe, spalii interproximale). Pe lAngd aceasta,
cauzele dezvoltdrii cariei proximale sunt condilionate in mare parte de particularitilile
structurii smallului dentar. Nivelul superior de solubilitate a smalfului se remarcd
fir regiunea cervicald gi suprafelele de contact ale dinlilor, in special - cele distale.
Cavitifile in aceste zone au orificiul de intrare sub formd de cerc sau elips. Procesul
se rdspdndeste in profunzime de-a lungul traiectului prismelor adamantine, formAnd
,rn con triunghiular cu vArful orientat spre dentind. ln dentind, caria, urmdnd traiectul
ducturilor dentinare, formeazd un focar caracteristic pentru acest lesut cu o configurapie
triunghiularX, vArful acestuia fiind orientat cdtre pulpd.
Principalul abord cdke tratarea cariei la momentul actual rdmAne metoda de exerezd
a lesuturilor dentare schimbate ireversibil, cu substituirea ulterioard a defectului cu
materialul de obturalie.
Efectuarea oricdror mdsuri profilactice, fie cAt de voluminoase gi individuale, ce
acfioneazd in vederea reducerii intensitdlii procesului carios, nu exclud acest unic
abord cdtre terapia cariei gi a complicaliilor acesteia.
Utilizarea locald a preparatelor remineralizante pe bazd, de fluoridg fosfafi gi
compugii activi de calciu (ire special fiind parte compotrcntd a pastelor de dinfi), previn in
 rffi
.J!iftrii;ii.

mare pafte dezvoltarea cariei pe suprafefele netede ale dinfilor. Deaceea, la dezvoltarea
unei leziuni carioase in regiunea contactului interdentar, aceste suprafefe contribuie la
mentinerea integritdlii doar a smallului superficial, aflat deasupra defectelor carioase.
Aceasta duce la faptul, cd modificarile superficiale minime sunt adesea lnsofite de
leziuni destul de masive ale lesuturilor subiacente. Ca urmare diagnosticul cariei
suprafelelor de contact apare mai cornplicat; Borovsky remarcd, ca in urma examenului
superficial al suprafelelor de contact ale premolarilor gi molarilor, leziunea carioasd
adesea este decelatd cu intArziere.
Adesea aga leziuni carioase sunt depistate doar dupd o distrucfie important[ a
lesuturilor dentare, cel mai frecvent rezultat final fiind fracturarea smallului subfiat,
aflat deasupra leziunii sau dezvoltarea inflamafiei pulpare. Deaceea este foarte
important de a decela caria la stadii timpurii de formare a acesteea, cAnd clinic dintele
aratd sdndtos, dar in lesuturile lui se produc leziuni carioase - aga numita caztitaten
carioasd ocultd.
Diagnosticul unor astfel de cavitdfi se recomandX de efectuat dupi igiena
profesionalX prealabild a cavitdfii bucale, folosind metode principale 9i complementare
de examinare/ cum ar fi, de exemplu:
. A. iluminarea cu oglindd dinspre ocluzal.
Iluminarea dinlilor dinspre oral sau vestibular cu lampa de fotopolimerizare
(transiluminare) - caurmare/ focarele de leziune carioasd formeazl, o umbrd vizibild la
examinarea dintelui din partea opusd.
o B. metodn de sondare:in regiunea spaliului interdentar este introdusd o
sondd stomatologicd angulard, gi este efectuatd o raclare ugoard a suprafelei de
contact, fiind determinatd (constantati) in urma acestei manopere o suprafald
rugoasd sau chiar pr5bugirea sondei.
o C.metoda de separare a dinlilor cu ajutorul unui ic de lemn sau de masd
plasticd, cu examenul vizual ulterior sau prin sondarea cu o sondd speciald.
oD. metoda firului de mdtase: pentru aceasta ln spaliul interdentar se
introduce un fir fin de mdtase sau floss, gi, prin migcdri de pilire, este deplasat
pe surafala de contact a dintelui examinat. ln caz de prezenfd a procesului
carios se remarcd dezlAnarea, sau chiar ruPerea firului'
. E. examenul radiologictadiografia permite depistarea leziunii carioase in
absenla totald a manifestarilor ei clinice. Procesul carios din smal! de reguld nu
se vede, dar la afectarea dentinei apare sub formd de porliune transparentd.
 i#sn#

Prepararea cavitililor de clasa l.

Alegerea variantei de preparare a cavit5lilor
de clasa I depinde de localizarea leziunii
carioase (in fisurile premolarilor gi molarilor
superiori gi inferiori; in fosetele oarbe ale
molarilor inferiori, situate jugal; a molarilor
gi incisivilor superiori locaiizate palatinal),
precum gi de forma fefei masticatorii, mdrimea
leziunii carioase exercitd gi ea o influenld
considerabild.
in cazul tocalizdrii leziunii carioase tn fauri
cavitatea este preparatd, respectAnd regulile
generale de formare a cavitdlilor.
Cavitatea carioasd este deschisd cu ajutorul
unei freze sferice diamantate, mdrimea cd.reea
depinde de mdrimea focarului lezional.
Apoi sunt indepdrtate masele carioase
cu o frezX sfericX simpld sau din aliaj clur.
Cavitdfii i se atribuie o formd .,tn farfurie" [,,in
cupd"] (mai mult sau mai pufin) aproximativd.
AdAncimea prepardrii
depinde de profunzimea
leziunii. Cavitatea este
formatd cu ajutorul unei
freze con invers sau
fisurale. Sunt create colluri
bine exprimate intre perete
gi plangeu.
Plangeul plat este
format prin instrumentarea
in sens orizontal a unei
freze con invers orientate
perpendicular cdtre
plangeu.
In cazul cariei profunde,
spre evitarea denuddrii
eventuale a coarnelor
pulpare formarea peretilor
nu se aduce pAnd la nivelul
 it8s k

plangeului, ci se realizeazS' la o distanld oarecare de el. Fundul cavitdgii carioase este

prelucrat doar cu frezd sfericd gi se lasX concav
Variantele cavitifilor carioase de clasa I.
) in cazul cariei fisurale incipiente, sau superficiale (ce afecteazd toate fisurile),
se realizeazd extensia defectului existent cu aju torul unei freze de dimensiuni mici.
Cavitatea se lirgegte cel pufin pdnd la mdrimea celui mai mic fuloar, ceea ce oferd
posibilitatea unei obturdri sigure. Intrarea in cavitate depinde de tipul fisurilor 9i
localizarea lor.
;> in cazul unor leziuni importante cavitatea se extinde pAni la versantul cuspidului,
iar uneori - captAnd o porliune a acestuia. in toate cazurTle smalpl trebuie sd aibX un
suport dentinar. Formi cavitdlii preparate poate fi diferitd - fur formX de dreptunghi,
trinughi, romb, cruce etc.
iin cazul afectdrii izolate a fisurilor de pe molari, cAnd fiecare cavitate carioasd
este separatd de cealaltd printr-o punte adamantinl destul de solidd, cavitdfile sunt
formate aparte.
;> ln cizul afectdrii izolate a fisurilor de pe molari, cAnd fiecare cavitate carioasd este
separat1 de cealaltd printr-o punte adamantini qubredd, puntea trebujie inllturatd, iar
cavitdtile sunt unite in una.
;>
'in cazul dezvoltdrii cariei in gropila jugalX a molarilor, cavitatea este formatd
izolat, adicd in cadrul acelei suprafefe pe care ea se afli, de o formX ovalard sau
dreptunghiulard., iar marginea ocluzald rdmdne destul de solidi 9i poate rczista
oresiunii masticatorii.
^ ;' in cazul dezvoltarii masive a cariei in gropila jugaln a molarilor, dacd cavitatea
carioasi ajunge pAnd lacreasta adamantind marginald jugal-masticatorie, subminAnd-o,
atunci la inde-partarea lesutului afectat adesea rdmAne doar o margine fragild de smal!,
fdrd suport dentinar suficient. intru evitarea fracturdrii acestei creste la masticalie apare
necesitatea de a trece aceastd cavitate pe suprafala masticatorie.
;> Cavitdfile carioase de dimensiuni mici, localizate pe felele masticatorie qi jugald,
sunt preparate gi obturate separat, dacd creasta marginala coronard, ce separd aceste
cavitdti este destul de solidd.
>'in carul leziunii carioase masive ale felelor sus-menfionate ambele cavit6li
urmeazd. de unit ful una, iar ln dentind este creatd un Prag cu adAncimea cel pulin 1,5-2
run.
La prepararea cavitdlilor carioase in fisuri, ganlurile pigmentate adAnci prebuie
inciuse in iadrul cavitdfiicreate, fur special in acele cazuri,cAnd la sondare instrumentul
se blocheazd ln ele.
La localizarea cavitdfii carioase pe fala palatinald a incisivului lateral superior, in
a.n. ,,fu!.[Wg!lJwM', pr"purar"a se efectueazd dinspre cavitatea bucald' Trebuie de
r"rp"Iut o p*"u"1iu speciatx la prelucrare, datd fiind localizarea apropiatd a pulpei irn
coronare. Cavitatea preparatd are de obicei o formd ovalard.
"u.rlitutuu
 Prepararea cavitegilor de clasa ll.
Formarea cavitdlilor de clasa a II-a (afectarea
felelor de contact ale premolarilor 6i mola-
rilor) este mult mai complexd compara tiv cu formarea cavitdtilor de I clas{, Se eSPlicd
aceasta printr-un gir de factori. In pri-
mul rAnd trebuie menlionatd dificulta-
tea depistdrii leziunilor incipiente. Pe
l6ngd aceasta, complexitatea prepa-
rdrii 9i obturdrii sunt conditionate de
accesibilitatea dificild a leziunii, inter-
relaliile problematice cu lesuturile in-
vecinate (papila gingioald), vecindtatea
pulpei dentare, abundenta salivei gi
greutatea izoldrii dintelui de ea, nece-
sitatea credrii unui punct de contact.
Variantele de
preParare a ca-
vitdtilor de clasa
a li-a depind de
accesul la focarul
leziunii.
Prepararea cu
crearea unui pla-
tou suplimentar pe
nryrafala mastica-
torie este o vari-
antd clasicd pen-
 'ffi,
tru cavit5lile de clasa a II-a. Pentru evitarea traumXrii
smalgului dintelui vecin, aflat ln contact strAns cu cel
preparat, spafiul dintre dinli trebuie idrgit pulin (cu L-2
mm) peintreaga perioadd de lucru.
intru realizarea acestui scop ne serveqte un instru-
ment numit ,,separato{' sau nigte icuri speciale din
lemn sau din rnasd Plasticd'

Lamela seParatoare InterGuard

Mulli stomatologi utilizeazd pentru protejarea din-
telui intact matrici metalice. Dar aceste rnatrici sunt
destul de subliri gi nu intotdeauna asigurd proteclia
dintelui cie la traumatrzareamecanicd. Pe hnga aceasta, este destul de dificil de a le
fixa in spaliul interdentar.
Lamele separatoare InterGuard sunt o alternativd, destul de reugit6' Ele sunt con-
feclionate din pldcule de inox, cu capete r6sucite, avAnd ldgimea de 4 sau 5,5 mm, Si
grJsimea - ae fOO microni. Ele se fiieazb sigur in spafiul interdentar 9i apdrd adecvat
f,itrt"l" vecin. Lamela InterGuard este prinsd cu un floss lung la unul din capete (dotat
inghilirii sau aspiririi ei accidentale'
cu un orificiu special)- spre evitarea

Deschiderea cavitxfii de clasa a II-a este insolitd 49 difisultdti oarecare in urma in-
depdrtdrii unor masive importante de smalf gi dentind intacte Ia crearea accesului cdtre
respectivd,. Pentiu aceasta accesul este inceput pe smalgul suprafelei masti-
catorii tn zona de proieclie a cavitdfii carioase, creasta marginald fiind intreluptd cu
"urritut"u
o ftez6-roate. in aclhgi ,"op pout" fi folositd o ftezd' sfericd diamantatd sau extradurd
din ofel de dimensiuni mici. Apoi suprafala masticatorie este trepanatd cufreza sfericd
diamantati care este indreptatd de-l lungut axului dintelui 9i se avanseazd pdnd ce
patrunde in cavitatea cariois5, oferind o senzalie specificd.de prxbugire.
' Extensia cavitdlii carioase se efectueazi la turalii mici prin migcdri pendulare in
sens jugal-lingual, recurgAnd la freze fisurale'
Oufa ce civitatea de"pe suprafala de contact a ajuns la focarul leziunii carioase qi
este exiinsd ln limitele dentineineafectate, se efectueazl tndepdrtarea xnnlluhri
subminat
contact.in lncercare a de atealiza aceasta pentru medic este necesar sd
de pe suprafala de
fie'foarie precaut, penku a nu trauma smalpl dintelui vecin. Se recurge la excavator
sau frezX ia turagii mici. in cazul din urmi in spaliul interdentar poate fi introdusd
o
lamd metalica. Fiin,fca cavitatea carioasd in dentin[ are dimensiuni mai mari, decdt in
smal!, parametrii exteriori ai cavitdlii sunt mai mari, decdt la plangeul cavitdfii.
Deschiderea perelilor laterali ai cavitdfii principale trebuie tealizatd pe larg, pentru
a nu rdmdne maigini ale cavitdlii prelucrate ln contact cu dintele vecin,
dar fdrd a atin-
se unghiurile, care sunt de obicei pufin receptive la carie'
" irr"uqu fel se creeaz;, accesul cdtre cavitatea aproximald principalX (aducerea.caaitdfii
la fala masticatorie) giun spatiu suficient pentru prelucrarea ei ulterioard'
Apoi se efec-
taeaz|,prepararea cavitdlii carioase cottfot* tuturor regUlilor: necrectomia, formarea
cavitilii etc.
Prelucrarea peretelui gingival este o etapd ce necesitd o atenlie aparte' Smallul in
aceastd porliune este de 6Uicei subfire 9i iniuficient de mineralizat5' Frecvent
el este
acoperit de'gingie hipertrofiatx, 9i d"u"u"u frecvent rdman neobservate zonele decalci-
fiate, cretoase in srnall gi dentini, care sunt ugor supuse afectirii carioase ulterioare'
Deaceea este necesar cle a dezgoli peretele gingival, indepdrtand porfiunea susPen-
datd a glnsei cu ajutorul coagulitoru-lui, laserului sau unui alt instrument chirurgical
corespunzdtor.
 Dupd prelucrarea gingiei cavitatea este spdlatd gi uscati. Zonele decalcifiate
devin
mult mai vizibile, gi sunt inldturate cu freza sfericd..
-. Peretele gingival este un suPort important pentru obturafia proximald. El trebuie sd
fie suficient de lat, drept, uniform 9i si fie perpendicut ar fal|di plangeul
cavitdfii.
.-.Suprafafa regulatd, netedd, a peretelui gingival este crlatii cu o frez6 diamantatd
cilindricd (sau con invers) prin migcdri penJulire. Este important ca freza
si fie direc-
tionatd perpendicular fald de peretele gingival.
Dacd marginea gingivald se afld ln limitele smaltului, uneori se face
bizotarea.
Trebuie de tinut minte, cd peretele gingival poate fi la nivelul gingiei
atagate sau
chiar mai jos. in ultimul up'ur Jiri."r?a1i de preparare gi obturare.
"", rezultd o cavitate_cutie, ce
Dupd aceastd prelucrare constd clin:
. 1) doi pereli laterali verticalizafi, dispugi sub un unghi de 90o fald de suprafala
dentard;
2) peretele gingival regulat, dispus perpendicular fatd de fundul
cavitdtii;
3) fundul cavitdfii.

La etapade prepalale. a cavitdlii de pe suprafala de contact trebuie

starea peretilor lingual 9i jugal. linut cont de
Este important ca smallul din regiunea cuspizilor sd aibd un suport
dentinar. incaz
contrar are loc fracturarea smalgului, fapt ce duce la recidiva cariei.
Smal;ul submilat
al cuspizilor trebuie sd fie numaidecAt inldturat.
La lezarea concomitentd a suprafefilor meziald gi distald ale premolarului qi
mola-
rului cavitatea este preparatd co'Jorm metodei merigionate rnai Jus.
Pe lAngd situatia examinatd mai sus, cAnd leziune carioasd de pe
suprafata cle con_
tact ocupd o porfiune neinsemnatd, adesea sunt intAlnite leziuni masivl.
i1 lgu cazttLri
prepararea se face, reiegind din sifualia concretd. Dacd leziunea este
mare, cavitatea
o.extindem ln procesul prepardrii. Ea trebuie sd fie intotdeauna mai largd
la peretele
gingival, gi mai ingustd - la suprafata masticatorie.
Dacd leziunea suprafelii de contact se asociazd cu cea a unuia din
cuspizii suprafetii
masticatorii, este efectuatd prepararea suprafelii de contact conform ,""o*urrdarilo,
de mai sus, incluzd.nd zona leeiunii din reliunea cuspidald. Cuspidul
suprafefii -*+
catorii este inldturat ire acelagi moment, urmar,.{ a fi mai apoi restaurat.
Dupd formarea cavitdfii principale [sin.: verticale] se trece la formarea platoului
su-
plimentar - a.n. caaitdli orizontnle. Ea este necesard pentru fixarea mai bund
a obturatiei
in cavitatea verticald.
- Platoul suplimentar urmeazd a fi format nu doar in limitele smalpului, dar in acelagi
timp nu este cazul de al adAnci prea rnult in dentind, spre a nu trauma pulpa.
De obicei
j:id-d cavitdli orizontale trebuie sd se afle ceva mailos de jonctiunea smalt-dentind
(0,5-1mm).
Ldfimea platoului suplimentar trebuie sd corespundd ldlimii cavitdtii
_
Trecerea dintre cavitatea verticald gi cea orizontald irebuie sise afle
principale.
t" mijl; in-
tr1 cuspizi. Ldfimea acestei porliuni a platoului suplimentar trebuie "*u.t
sd fie cle 2 ori mai
micd decdt ldtimea cavitdtii principale.
Q lungime ea este adusd, tn
la mijlocul suprafefei masticatorii;fe-pendenfd
cle dimensiunile cavitdlii verticale, pAnd
dlcd cavitatea principala este mare, atuncl fisurite/
ganlurile sunt preparate, iar platoul suplimentar ocupd mai muit
de jumdtate din su-
prafala masticatorie.
Formarea unei cavitdti suplimentare de lungime micd duce la cdderea
rapidd a ob-
turafiei, iar profunzimea insuficientd - la fractuiarea plombei.
La respectarea formei rectangulare a cavitdtii vertiiale, forrna cavitdlii
orizontale in
 iffi
regiunea suprafetei masticatorii Poate fi destul de variatX: cruciformd, triunghiularS,
sub formd de coadb de rAndunicd' (mai ales pepremolnri), sub formd de trifoi (malarii cu 4
cuspizi), sub forma a doud ganfuri divergente (pe xtprafele ocluzale foarte lezate) etc.
Are importanfd gi mdrimea unghiului Pragului dintre cavitatea verticald gi cea ori-
zontald - un unghi de 90o. Formarea unui prag obtuz duce la alunecarea obturaliei,
iar cel ascufit garanteazd fracturarea ei.
Procesui de prelucrare a cavitdfii se simplificd enorm la asocierea cariei proxima-
le cu cea fisural6. Bureletul adamantin, ce separd ambele cavitdli, este indepdrtat, re-
zultAnd o cavitate proximal-masticatorie comund, conturul cdreea este determinat de
mdrimile leziunilor carioase ale ambelor suprafefe dentare. in
urma prelucrdrii se obfine gi in acest caz o cavitate proximald
principald 9i un platou suplimentar pe f.afa masticatorie'
- La-dezoltareiprocesului carios pe ambele fele proximale ale
dinfilor metodica gi tehnica de prelucrare qi de formare a cavi-
tdlii rdmdn aceleagi ca 9i in cazul afectdrii carioase a unei fefe
proximale.
La premolari gi in cazul unor leziuni mari ale molarilor la
trecerea cavitdlilor pe suprafala masticatorie se pot contura
doud cavit5li preparate de clasa II-a, cu ambele platouri orizontale separate printr-un
perete adamantin nerezistent (< 2 mm), ceea ce impune in mod normal unirea lor lntr-o
cavitate comund de tip M.O.D.
ln cazurile cAnd cavitatea carioasd localizati pe fala proximald este pulin adAncd
gi se afld aproape de fafa masticatorie (fdrd a ajunge la linia ecuatorului), atunci dupd
pr"purur" uu url o forma tipicd de casetd (fdrd platou suplimentar). Ea se deosebegte de
.urritut"u de I clasd prin faptul, cd nu are unul din perefi, 9i deaceea este necesar de a
forma addugdtor elemente retentive, de suport.
Formarei cavitdlilor pe felele de contact ale dinfilor, la care lipsegte dintele vecin, se
efectueazd fdrd aducerea cavitdfii carioase la suprafala masticatorie (cu condifia pdstrdrii
unui strat gros de smatl Ei dentin'd deasupra caaitdlii carioase). Prepararea lor nu se deose-
begte prin nimic de prepararea cavitXlilor de I clasd.
Lalfectarea de citreiarie a felelor de contact a doi din! vecini, Preparareacavitdlilor
in acegtia se efectueazd intr-o vizitX. O cavitate carioasd mare este formatd conform regu-
lilor corespunzdtoare cavitdlii de clasa aII-a, iar cealaltd, mai micd, - prin cavitatea ca.-
rioasd preparatd gi formatd, iare a o scoate la suprafala masticatorie (adicd similar caaitdlii
de I claid).-Aceasta reduce cantitatea de lesuturi dure dentare, rezecate la preparare. -
Prepararea tradiyionald a unor cavitdli carioase mici de clasa II dupd Black cu locali-
zare in regiunea cervicald, pe suprafala proximald radiculard 9i in caz de coroana clini-
cd dentarl irxaltd, sau denudarei coletului, presupune urmdtoarele variante de tratare
a cavitdfilor de clasa a II-a prin tunelizare:
A. Metoda clasicd (sin,: preparare prin acces ocluzal);
B. Metode de:
1. preparare i1 tunel descendent (sin,: preparare verticald, tunelizare verticald, pre-
paratu oblicd, preParare prin tunel ocluzo-proximal).
2. preparare in tunel orizontal (sin.: preparare lateralS. /prin acces vestibular sau
lingual/, slot-preparare).
1. pt"putui" aJcendenti (sin'; preparare prin acces gingival)'
primete doud procedu" ditt categoria,,B" impun o sacrificare masivd de lesufurilor
dure dentare s5ndtoase, insd au o aplicabilitate mai largd, pe cAnd ultimile doud pro-
cedee sunt mai cruldtoare fald de lesuturile dure dentare neafectate, dar utilizarea lor
este ceva mai selectivd.
 METODE DE PREP ARARE A TILOR
DE CLASA A II-A PRIN TUNELIZARE

.1. Metoda de preparare a caaitdlitor carioase ile clasa a ll-a prin tunelizare oblicd
(prepararea tn tunel descenilent, prepararea aerticald, prrporoi"o
oblicd): indicafii,
contraindicafii, metoile gi tehnici de realizare

Metoda de preparare a cavitdlilor prin tunelizare (Htmt, 1-9g4; padruucxur.t, 1g9g),

]Paru11i1_ur!a implementdrii cementurilor glasionomere gi a materialelor compozite
flowable (fluide), care permit reducerea consfuerahild a vollmului tesuturilor dentare
intacte indepdrtate, la prepararea gi plombarea cavitdgilor carioase de clasa a II-a de
profunzime medie cu distructie minimd de smalt al iegei proximale, localizate ceva
mai jos de ecuator (tntre punctul de contact Ei coletul clinieluii gi prezentdnd un contact
intre dinfi. Spre deosebire de traditionala deschidere'larfd a cavitdfilor carioase
*fut
din partea supiafelei masticatorii, cdhe locarul carios ," .ru"Je prin acces ocluzal o
trecere sub formd de funel.
Accesul operator are forma unui funel cu lumen rotuncl sau oval, deaceea aceastd
- 9i
tehnicd a fost denumitd "metodica tunelard" sau "prepararea tunelar6,,.
A. Metoda tunelard (sin: tunelizarea) parliald
prevede prepararea tesuturilor dure dentare
fdrd perforarea smallului fetei proximale.
A
B. Metoda tunelard (sin: tunelizarea) com- r)
pletd presupune perforarea cu freza a lamei
adamantine demineralizate sub punctul de
contact.
Tuneliznrea permite crutarea crestei ada-
mantine marginale neafectate in locul trecerii
zuprafefii masticatorii in cea de contact (care
face legdtura tntre perelii aestibular gi lingual), a
smallului intact de pe suprafala proximald gi
a punctului de contact existent.
+
Metoda tunelard permite pistrarea, intr-o B
oarecare mdsurS, a rezistentei suprafelii
masticatorii a dintelui gi reduce riscul unei posibile fracturdri a coroanei lui (care este cel
mai freca ent menlionatd la premolari).
Varianta respectivd propune tunelizarea verticald prin fisurd gi foseta triangulard a
suprafefii masticatorii a molarilor (corespunzdtor Ia prernolari - prin
foseta rnezinldy distald),
retrxgAnd freza diamantatd la o distanti de 2-2,s mm de la'creista marginald. Dupd
trepanarea smalgului, in dentind este cieat un tunel orientat cdtre cavitatea carioasd.
Este posibil controlul stdrii cavitdtii carioase prin spafiul interdentar. La ajungerea
in
cavitatea carioasd se efectueazd. prepararea acesteea cu o fuezd,sfericd la tuiatiireduse.
S3r9 a evita posibila traumare a tesuturilor papilei gingivale interdeniare sau a
smal;ului dintelui vecirl in spaliul interdentar pout" fi inf,odlusd o matrice metalicd.
Prin tunelul creat, cu ajutorul unei freze sferice de dimensiuni mici din cavitatea
carioasd se inldturd in intregime toate
lesuturile dure necrotizate. Mai apoi cavitatea
este sp5latd cu apd, prelucratd cu solutie antisepticd gi plombatd cu ciment-glasionomer
sau compozit.
Pentru crearea punctului de contact ln spaliul interdentar este introdusd o matrice,
care se hxeazd, cu un ic. Aceasta permite evitarea refuldrii excesive a materialului cle
 i.:l0i i:*
r'{.Ij;arffi

obturalie tn afara cavitdfii spre spafiul interdentar. Folosirea compozitelor fluide in

aceastd metodd are avantajul de a umple toate neregularitdlile cavitdlii carioase.
Neaj unsul acestei metode este imposibilitatea controlului vizual al calitdlii necrec-
tomiei, precum gi faptul, cd tehnica tunelard prezintd un risc destul de mare de des-
chidere accidentald a cavitdlii pulpare, in special la pacienfi tineri. Pe ldngd aceasta,
aplicarea ei este limitatd de dimensiunile mici gi localizarea specificd (sub punctul de
contact pdstrat).

2. Tunelizarea orizontald: indicafii, contraindicafii, metode Ei tehnici de realizare.

Metoda alternativd cle tratare a acestei patologii particulare a fost propusd destul
de recent (Morrand, L995; Terehoa, Ndstase, Nicolau 2009, 201'0), cdpdtAnd ln literaturd
denumirea de ,,tunelizare orizontald" (,,slot-preparare" sau ,,tunelizare laterald"). Pre-
pararea ln acest caz este fdcutd prin suprafala vestibulard sau lingualX, ceea ce permite
crularea unei cantitdli importante din lesuturi dure dentare sh'ndtoase.
3olulionarea cazurilor clinice, ce aveau drept obiectiv patologia sus-menlionatd au
demonstrat prin metodica gi tehnica practicatd de autorii manualului respectiv eficien-
reproductibilitatea reugitei.
' giluand
fa
in consideralie cd prepararea cavitdlii carioase in regiunea cervicald este du-
reroasd, este necesar de efectuat o anestezie locald (infiltratiud sau tronculard) prin supli-
mentarea ei obligatorie cu anestezie papilard, ce reduce hemoragia gingivald. -
Deschiderea iavitdiii se efectueaz[ cu o frezi sfericd micd sau frezd-pat6' diaman-
tatd cu tija alungitH. Pentru aceasta, freza sfericd este lansatd dinspre vestibular sau
oral, perpendicular suprafelei procesului carios. Deschiderea se efectueazd pe mdsura
posibititEgi, cAt mai aproape de gingie, - spre a evitd rezecarea punctului de contact.
-
in pro"esul de deschidere a caviiapi carioase, trebuie de urmdrit cafueza sX nu dis-
trugd imalyul suprafelei de contact a dintelui vecin gi sd se evite traumarea grngrei.
Fentru aceasta poate fi folositd metoda de separare a dinlilor cu ajutorul unui ic.
Icul, fiind introdus-ln spaliul interdentar, mdregte distanla dintre din1i, protejeazd din-
tele vecin gi gingia de traumatizarea cu freza. Pentru lndepdrtarea unui strat fin de
smalj, ce conticteazd cu dintele vecin, pot fi folosite instrumente manuale, - de exem-
plu, - secera de smal;.
Necrectomia se efectueazX cu o frezd sfericd din aliaj dur. Controlul necrectomiei se
efectueazd prin metoda sonddrii sau cu ajutorul revelatoarelor de carie. Necrectomia
trebuie fdcuta calitativ, in special - la peretele gingival, unde foarte des rdmdne o "co-
ronifd" de smalg ctemineralizat. Dacd nu va fi indepdrtatd aceast5 structurd, ln acest loc
se dezvoltd recidiva cariei (caria secundard).
Cavitatea carioasd formatX (preparatd) trebuie sd fie cu unghiurile rotunjite. Etapa
de extensie profilacticd la astfel de cavitdli nu se efectueazd.
Cavitatei se prepar6, fiind formatd f6rd colpri asculite gi cu contururi netezite, line.
Dacd accesul este realizat dinspre suprafala linguald, marginile smallului sunt netezi-
te, iar dacd se prepard dinspre vestibular, se formeazd un bizou nu mai pulin de 2 T*'
Pentru aceastd etapd esle folositd o frezd.fisurald diamantatd. Peretele gingival este
netezit, iar bizou nu se face.

#
>-(
d
,
I
jb
I
*
.:; \ I
 iffi,
La alegerea materialului de obturalie trebuie sd
linem cont de:
. igiena cavitdtii bucale individuale;
r rezistenla la carie;
I profunzimea cavitdtii carioase.
Inainte de obturare, in spatiul interdentar se introduce o lamd de separare, care se
flxeazd, prin icuri de lemn sau de masd plasticd. Pentru comoditate, separarea
cu icuri
este mai convenabil de fdcu-t din partea opusd (dacd prepardm clinspre aistibular,
rareT ut iutri se face dLnspre lingual, gi inaers). Matricea se impinge spre dintele
- sepa-
sdndtos
cu ajutorul fuloarului.
Dupd introducerea a doud straturi de adeziv, poate fi aplicat un skat adaptiv, pen-
t'u aceasta fiind folosit un compozit flowable (de fluiditate sporitd).
Deosebim metodele pasivx gi activd de aplicare a stratului adaptiv:
t Metoda pasiztd:
Pefundul cavitXtii gi suprafala smaltului este aplicat un strat uniform cu grosimea
de L,5 - 1 mm de-corirpbzit flowatte fttopolimerizarea ulterioard a acestuia. Apoi pe
-cu
peretele gingival 9i pe matrice se aplicd unitrat de 1 mm, gi din nou se polimerizeaza.
o Metoda actiud:
Pe peretele gingival se aplicd un compozitfluid, fotopolimerizareanu se efectueazd
.
aplicd imediat un compozit obignuit, ," condenseazd cu ajutorul
11d:u,t|p* 1e
unui fuloar. In acest moment compozitul flowable este "ur"fortat sd umple micile spagii
dintre material gi matrice. Fgndul 9i suprafefele smalliare se prelucrei 26, prin*"iodu
aplicdrii pasive a compozitului fluid.
Apoi cavitatea carioasd este obturatd conform metodei general-acceptate.
Pentru obturarea cavitdlilor carioase mici poate fi fololit un ciment glassionomer
hibrid sau un compozit flowable.
Dupd obturare, suprafata de contact se lustruiegte cu stripsuri diamantate cu dis-
persie find, iar cea netedd
- cu freze sau discuri d.iamantate de dispersie find.
. Pentru iredepdrtarea marginii debordante d.easupra peretelui gingival poate fi folo-
sitd o rnicd frezd conicd diamantatd cu dispersie fini.
3, P rep ar are a as cenilent d
Prepararea ascendentd (prin acces gingival) se practicd la migrarea dentard,
de-
nudarea coletului dentar, afunci cdnd cavitatea carioasd proximald devine accesibild
pentru prelucrarea mecanicd dinspre margrnea
gingivald. Cavitatea carioasd este preparatd cu o
frezd sfericd la turatii
I
mici. Etapa se considerd fi-
nalizatd,atunci, cdnd la sondare se va auzi sunetul
caracteristic crepitant, iar tactil se vor decela pe_
reti cavitari formali doar din dentind durd.
Dupd introducerea a unu-doud straturi de
adeziv, poate fi aplicat un strat adaptiv, pentru
aceasta fiind folosit un compozit flowable. Apoi
cavitatea carioasd este umplutd con_form metodei
general-acceptate, folosind un ciment glassiono-
mer hibrid sau un compozit flowable.
 iiilsi,'&
4HT#

Prepararea cavitililor de clasa lll.

Conform localizdrii acest grup corespunde celui anterior (clasa a
ll-a). Dar evidenlierea acestor afecfiuni o dicteazd particularitdlile
topografiei.
in primul rAnd, forma suprafefel.or aproximale ale incisivilor gi
caninilor corespund formei de triunghi.
in al doilea rdnd, la dinlii froniali pereiii cairLei€i pulpare sunt
constituifi dintr-un strat destul de fin de smal! gi dentind.
In al treilea rdnd, la prepararea gi obturarea unor asemenea de-
fecte, pe lAngd compensarea defectului gi restabilirea formei anato-
mice a dintelui, medicul stomatolog are o sarci-
nd la fel de importantd - restabilirea aspectului
exterior gi a caracteristicilor estetice ale dintelui.
Cavitdfile carioase aproximale sunt formate
corespunzdtor formei suprafelei aproximale a
dinlilor frontali. Se ia in consideralie gi locali-
zarea cariei. Trebuie de menlionat cd formarea
cavitdlilor in dinlii frontali reprezintd o excep-
lie din regulile generale de forrnare a cavitXli-
lor. Sunt indepdrtate doar lesuturile afectate. Pe
mdsura posibilit[filor sunt pS.stra]i pere]ii labial,
lingual, ba gi marginea adamantind subminatd
din regiunea unghiului incizal.

La localizarea cariei pe suprafelele aproxi-

male gi lipsa dintelui vecin, sau la prezenfa pe
suprafala de contact a dintelui vecin a unei ca-
vitifi carioase preparate, sau dacd sunt prezente
spalii interdentare (treme 6i diastemd), este creatd
o cavitate-casetd in formd de triunghi cu col;uri
rotunjite. Baza triunghiului se afld la marginea
gingivalS" perelii laterali (labial gi jugal) sunt
apropiaii in direcfia marginii incizale, iar vArful
triunghiului se afli lAngd marginea incizald.
Peretele gingival se formeazd cu frezd fisu-
rald sau con invers; freza trebuie linutd paralel
bazei dintelui gi sd fie manevratd in sens antero-
posterior. Perelii laterali sunt formafi sub formd
de planuri; aceasta se t ealizeazl. prin instrumen-
tarea frezei dinspre ginse cdtre marginea inci-
zald. FormAnd un fund plat, trebuie evitatd denudarea pulpei. Prepararea se face la
turafii mici.
Dacd in regiunea cewical6 este localizatd o cavitate carioasd aproximald de dimen-
siuni pAnd la mediu, forma ei in urma prepardrii poate fi ovalard (cu condilia unui acces
bun cdtre ea).
La dinli inghesuifi, pentru a accec{e la cavitatea carioasd, este folositd fala lingua-
ld. Deschiderea cavitdfii se furcepe in regiunea proiectiei focarului de leziune carioasd,
dAnd inapoi de la marginea dintelui cu 0,5-1 mm. Este folositd o frezd diamantatd sfe-
ricd sau pard de mdrime micX, aplicAnd-o perpendicular suprafelei dentare. Pe mdsura
posibilitdlii, orificiul de trepanare este deviat spre gingival, pentru a evita rezecarea
pdrtii incizale a punctului de contact. Dupd ,prdbugirea" frezeiin cavitatea carioasd, se
efectueazd excizia peretelui lingual, iar apoi gi a celui de contact.
Smalful neafectat de pe fala labiald este necesar de a-l pdska, chiar 9i fir lipsa denti-
nei subiacente. in asemenea situalie deosebit de atent esteinclepdrtatd dentini pigmen-
tatd, pentru a evita posibilitatea intrez5ririi ei prin small.
Dacd procesul carios a afectat peretele vestibular al coroanei, dar s-a pdstrat bine cel
lingual, prepararea se efectueazd dinspre vestibulul gurii.
La distructia concomitentd a perelilor lingual 9i labiai smallul este rezecat gi este
formatd o cavitate, ce trece de pe fala vestibulard pe cea oralX. Trebuie de fdcut tot po-
sib'lul de a pdstra unghiul coronar, care se afld ln apropierea focarului carios.
In cazurile similare este ralional de a crea adAncituri in formd de gropile de sprijin
in direclia marginii incizale, precum gi crestdfuri ln perelii gingival gi laterali ai cavitd-
lii cu ajutorul frezei-roatX sau a unei freze sferice mici.
Dacd cavitatea pe suprafala de contact este addncd, gi este mai mult rdspAnditd in
suprafald, atunci doar simpla ,,aducere" a cavitdlii carioase la suprafala linguald (pala-
tinald) nu asigurd fixarea sigurd a obturafiei. In aceste cazuri, pe lAng{ cavitatea prin-
cipald, pe suprafala palatinald mai trebuie de creat gi un platou suplimentar. Forma lui
(triungliulard, tn coadd de rkndr.micd, in halterd efc.) trebuie sd asigure o fixare sigurd a
obturatiei gi o repartizare mai uniformd a presiunii. in cazul unei carii profunde pentru
pdstrarea stratului de dentind, ce acoperd pulpa, fundului cavitdlii carioase i se atribuie
o formd de burelet.
Pentru fixarea mai bun.d a masei de obturare in asemenea cavitdli este ralional de a
crea puncte suplimentare de retenjie - gropile gi alte adAncituri de sprijin in direclia
marginii incizale, precum gi crestdturi in peretii gingival gi laterali (vestibular gi lin-
gual) ai cavitdfii cu ajutorul frezelovroatd sau a unor freze sferice mici.
Dacd procesul carios a afectat ambele suprafele de contact ale coroanei dentare,
atunci este creat un platou de sprijin supl.imentar cornur! apdrAnd frecvent sub formd
de unire dintre douX cavitdli principale.
in cazul unei distruclii considerabile a peretelui gingival, cdnd procesul carios s-a
rdspAndit pe cementul radicular, urmeazd de a deschide in totalitate marginea gingiva-
ld a cavitHfii, iar apoi de creat'un perete gingival plat conform principiului general.
Hipertrofia papilei interdentare, crescutd in cavitatea carioasd de clasa a III-a (a
IV-a), poate deveni un obstacol pentru formarea peretelui gingival. in asemenea caz
papila inflamatd este coagulath sau excizatd,
Bizotarea marginilor adamantine. La prepararea dinlilor frontali acestei etape i se
acordd multd atenfie. Abandonarea finisirii sau instrumentarea brutald duce la inrlu-
tdlirea rezultatului estetic al restaurdrii (linia albd) 9i perturbarea adeziunii marginale
a obturagiei (,,curgerea suturii" - coloraren marginald). Este important de a crea un bizou
smalliar pronunlat, ln special pe suprafala vestibulard, fapt ce va permite ,,mascarea"
interfelii ob turalie-dinte.
 ri{SE:h
i++*.#'
Finisarea bizoului smalliar pe portiunile vizibile a dintelui urmeaze a fi fdcute ase-
menea lustruirii. Cu ajutorul unor freze diamantate cu granulafie find nu doar se gle-
fuieqte stratul superior de adamantind, dar gi se realizeizd o uniformitate a adeziunii
obturaliei, gi se optimizeazl, procesele de refractie gi reflexie a luminii la joncliunea
compozit-tesuturi dentare. Aceasta permite pdstrarea transparenfei nafurale a fesutu-
rilor dure dentare, gi crearea unei jonctiuni compozit-smal! invizibile.
Conditiile de preparare a cavitdfilor in incisivi este facilitatd de localizarea lor co-
modd in cavitatea bucald. Dar, luAnd ir consideratie structura lor anatomicd mai pulin
solid6, trebuie de manifestat o precaufie speciald.

: Prepararea cavitetilor de clasa lV.

Cavitdtile de clasa a IV-a se formeazd din cavititile de clasa a III-a ln cazul rbs-
pAndirii largi a procesului carios la suprafala de contact, 9i pierderea fir consecintd a
unghiului coronar.
Altd cauzd de aparifie a cavitdfilor de clasa a IV-a pot fi leziunile necarioase ale !esu-
turilor dentare: traumatism acut sau cronic, forme distructive de hipoplazie.
Metodica de prelucrare a cavitdfilor de clasa a IV-a are o oarecare similitudine cu
prelucrarea cavitdfilor de clasa a II-a - crearea cavitdlilor principald gi suplimentari cu
scopul de a restabili ceva mai rezistent, posibil, unghiul gi marginea incizale.
Cavitatea aproximald principald este preparatd cu formarea peretelui gingival, lin-
gual (sau palatinal), labial 9i a plangeului cavitdfii, IuAnd ln consideratie toate regulile
menlionate la formarea cavitdlilor de cla-
sa a III-a.
Diferenla constd in lipsa coastet sau
unghiului Ia marginea incizald in urma
lez5rii acesteea. Este necesar de a meir-
liona dificultdlile considerabile, intAlnite
la solulionarea acestei sarcini.
Lipsa suportului, ludnd ln considera-
lie puterea exercitatd la angrenarea din-
lilor 9i in timpul actului de masticafie,
nu permite limitarea la o simpld formare
doar a cavitdlii aproximale, ci necesitd
crearea unor cuiburi de suport speciale,
formarea unor cavitd! auxiliare.
La formarea unui platou suplimentar:
. el trebuie
sd ocupe cel pulin 1,/3 dn
fala linguald a dintelui;
. fundul platoului trebuie sd se afle
ceva mai jos de joncliunea smal!-dentind.
La formarea perefilor laterali ai cavi-
tdfii principale este concomitent modela-
td 9i o parte a peretelui platoului supli-
mentar. Exereza lesuturilor dure dentare
este foarte economd.
 Fundul cavitdtii
t este creat reiegind din topografia pulpei dentare coronare/ deaceea
ea are frecvent dupd preparare o formd de burelet.
La prezenfa unei margini incizale abraziate cavitatea suplimentard poate fi creatd
de-a lungul acestei margini cu ajutorul unei freze fisurale fine: este fuezatl, o addncitur5
ln sens medio-distal cu aspect de platou.
Pentru fixarea obturafiilor din compozite cu ajutorul unor elemente speciale in ca-
zul cavitdlilor de clasa IV este ralional de folosit pivoturi parapulpare, tixate ln dentind
cu F/ciment sau cu material compozit din considerente estetice.
Preventiv se prepard adAncituri in dentind de un di-
ametru mai mic decdt cel al pivotului (0,05 mm) gi la o
adAncime de 2 mm. in adAncitura preparatd se fixeazX
pivotul parapulpar. Dacd pivotul are filet, atunci el se in-
gurubeazd, iar dacd este confeclionat de medic, din sAr-
md ortodonticd (0,5 - 0,7 mm), - se fixeazd.
Folosirea pivoturilor parapulpare exclude formarea
cavitdfilor suplimentare la restabilirea dinlilor frontali.

@
Prepararea cavitelilor de clasa V
Cavitdtile de clasa V lnsumeazd leziunile cervicale ale tuturor grupurilor de dinli
pe supr#efele vestibulare (jugale gi labiale) 9i orale (linguale gi palatinale), de reguld - in
imediata apropiere de gingie. in dependenld de localizare sunt cunoscute leziuni la
nivelul coroanei gi pe suprafafa dentinei denudate (caria radicularf).
Deorece cavitdfile carioase de clasa V sunt localizate ln limitele unei suprafeli den-
tare^, ele sunt preparate practic similar cavitdlii de clasa L
In cazul prezenlei a cAtorva cavitdli carioase invecinate, se recornandX de a le forma
prin unirea in una comund, atribuindu-i o formd de oval sau "de rinichi". Cavitatea
este formatd cu o frezd con invers sau fisural, care este dispus perpendicular suprafelei
prelucrate.
Dacd gingia creeaz6. dificultdti formdrii cavitHlii subgingivale, ea este cauterizatd;
gingia poate fi ugor indepdrtatd cu ajutorul firului de retracfie cu remediu hemostatic.
Fundul cavitdlii este fdcut plat, dacd nu depdgegte in adAncime L,5 mm. La prepa-
rarea cavitdlilor de clasa a V-a trebuie de linut minte, cd in regiunea cervicali distanla
de la suprafala dinteltri pAnd la pulpd este neinsemnatd. Prin urmare, intru evitarea
unei perforatii accidentale, cavitatea nu trebuie fdcutd prea adAncd, iar fundul cavitdlii
nu trebuie si fie plat. El trebuie sd repete curbura suprafelei vestibulare, - in special
aceastd reguld se referd la dinlii frontali.
 lil$trib
i#;.l
Puncte de retenlie Pentru crearea unui fund sferic este necesar ca fueza h-
surald sd fie linutl perpendicular fald de suprafa]a prelu-
cratd gi sd fie treptat deplasati pendular (stdnga-dreapta),
formAnd concomitent fundul gi perefii.
+ ,^ -
In cazul inrdmdrii [incadririi] jur-lmprejur a cavitd]ii cu
smal! toate marginile sunt bizotate cu cel pulin 0,5 mm. Un-
ghiurile cavitdfii, formate de fund 9i perelii verticali, trebuie
sd fie bine exprimate.
Porfiunile de retenlie cu ldgimea de1.,5-2mm sunt forma-
te dupd patru unghiuri conventionale.
Dacd marginea gingivald a cavitdfii este localizatd in ce-
mentul radicular sau ln dentind, atunci bizoul este fdcut pe
marginea incizald., iar in regiunea coletului se formeazii o retenlie macromecanicd; de
exernplu cu ajutorul unei freze con invers.
-
DupS preparare cavitatea de clasa a V-a are, de reguld, o formd ,,ln rinichi".

Prepararea cavitililor de clasa Vl.

La clasa a VI-a, conform suplimentului la clasificarea clasicd a
lui Black se referd cavitdlile de la nivelul marginilor incizale ale
dinfilor frontali sau de la nivelul cuspizilor dinlilor laterali, pre-
cum gi cavitdli atipice de genul celei mezio-ocluzo-distale (MOD).
Cauza formSrii defectelor in aceste zone e abraziunea fesuturi-
lor dentare pAnd la dentind.
1") denudarea traumaticd a dentinei pe cuspid (aEchierea smal-
fului);
2) lipsa antagonigtilor (gi, in consecinfd, - tulburarea autocurdfi-
rii cuspizilor tn timpul masticafiei);
3) abraziunea fiziologicd a lesuturilor dure dentare pAnd la
Caaitatea de clasa dentind;
aYl-ape afrrful 4) abraziunea patologicd a lesuturilor dure dentare;
cu spidului mas ticato r.
5)bruxism.
Dupd dezgolirea suprafefei dentinei ea fiind un !.rsut mai pufin
dur decdt smallul, incepe s5 se abrazieze vertiginos. In urma aces-
tui proces pe marginile incizale ale incisivilor se formeazd defecte

--t --->-

Caaitatea de clasa Mecanismul de formare a defectului lesuturilor dure dentare

aYl-ape margiea
pe afrrfiil cuspizilor unui molar
incizald a incisiztuh.ti.
 punctiforme, iar apoi Pe suprafata cuspizilor canini, premo-
lari gi molari defectele sunt caliciforme ["tn cupd"].
Plangeurile acestor defecte sunt pigmentate (brun tnclis, negre) in
urma impregndrii dentinei cu coloranti alimentari.
Marginile smalliere ale defectului sunt ascutite, efilate gi fragile.
I Leziunile carioase ale dentinei se intAlnesc rar.
Abrazierca fiziologicd uniformd a dinlilor cu formarea unor defecte

6 largi la nivelul marginilor incizale ale dintilor frontali sau de la nivelul

cuspizilor dinlilor laterali se manifestd foarte rar, de obicei la o vArstd
inaintatd a pacientului.
Cel mai des aparilia defectelor de clasa VI se remarcd la o abraziune
patologicd local(izat)d datoratX deficienfelor de ocluzie, defectelor de arcacle dentare,
gregeli de confeclionare a protezelor, vicii de dezvoltare a lesuturilor dure dentare,
obignuinfa de a mesteca pe o singurd parte a gurii.
Prepararea gi obturarea defectului de clasa VI arareori reprezinti o tacticd curativd
optimd.
Tratamentul pacienfilor respectivi este unul complicat, fiind in primul rAnd necesar
de a depista gi inlitura cauzele abraziunii dentare sporite.
Frecvent ei necesitd un tratament protetic complex cu restabilirea iniltimii ocluziei,
lichidarea defectelor girurilor dentare gi acoperirea dinfilor cu coroane artificiale.
Dacd lesuturile dintelui ce urmeazl a fi restaurat au pierdut contactul cu dinlii an-
tagonigti, o metodd mai eficientd de compensare a defectului de clasa a VI-a este con-
fecfionarea unui veneer compozit direct cu acoperirea marginii ocluzale gi aducerea
dintelui intr-o ocluzie armonioasd.
intr-un gir de cazuri tot tratamentul se reduce la prepararea gi obturarea acestor de-
fecte cu materiale compozite. Restaurarea presupune firlocuirea defectului de
lesuturi
dure dentare cu material compozit, fXrd a modifica in acest context indl limea ocluziei.
Prepararea cavit5lilor de clasa a VI-a are unele particularitdfi, dictate de solicitdrile
ocluzale gi abrazive sporite in zonele interesate
inainte de toate, se efectueazd analiza rapor- t
I, dinte antagonist
turilor ocluzale gi se fixeazd punctele contactelor
ocluzale (cu ajutoruI hdrtiei indigo). smalt
1. Deschiderea cavititii carioase
Deschiderea cavitdlii carioase frecvent este
inutild, ca urmare a formei sale sulculare sau "in
cavitate
cupd". Marginile smalliere fragile ale defectului claga
sunt menajate gi pdstrate pe cAt este posibil, in a Vl-a

special la incisivi.
2. Extinderea cavitdtii carioase
Extinderea cnaitdlii carioase nu se efectueazd.Lacuspizii dintilor laierali (tn specialla
molari), unde obturafia va suporta solicitdri masticatorii considerabile, extensia preve-
de evitarea trecerii interfelei obturalie - lesuturi dure dentare prin punctele contactelor
ocluzale. La dinlii frontali aceasti etapd nu se face.
3. Necrectomia
Exereza tesuturilor la aceastd etapd se efectueazd foarte econom. lndepdrtarea exce-
sivd a lesuturilor dure dentare neafectate in regiunea preparatd duce la sl5birea a unor
porliuni dentare, asupra cerora este exercitatd cea mai mare solicitare la mugcarea gi
mestecarea alimentelor. Este lndepdrtatd doar dentina pigmentatd. Smallul, fie el subfi-
at sau subminat, este maxim crufat vizdnd intdrirea lui ulterioard la etapa de obturare
din interiorul cavitdtii cu un strat de material compozit (flowable).
 tilgsir&
4##
4. Formarea cavitifii.
Cavitdfii de pe vArful cuspidului i se atribuie o formd cilindricd cu pereli paraleli
sau u$or convergenfi spre planqeu. inclinarea perejilor poate fi realizatf.prin formarea
unui bizou de L0-15". AdAncimea optimd a cavitdfii e de 1,5-2 m:n (in cazul cfrnd nu sunt
indicalii cdtre o prEiarnre mai profundd).
Duph deciderea limitelor restaurdrii sunt glefuite porliunile ascufite ale marginii
smalplui coroanei dentare pe segmentele adamantine, forma cdrora nu este posibil de
a fi corectatd ln procesul obturerii.
Cavitatea in regiunea marginii incizale a incisivului va fi executatd sub forma unui
ginfule! cu un fund ugor ingustat. AdAncimea acestei cavitdfi trebuie sd fie 1,5-2 mm.
Exereza tesuturilor neafectate trebuie minimizatd, iar marginile smaltiere, ce inrdmea-
zi cavitatea localizatd pe incisiv, - crutate.
Uneori, pentru a asigura amplasarea obturaliei la nivelul marginilor perelilor aces-
tei cavitdli se efectueazd glefuirea dintelui antagonist.
5. Finisarea marginilor sma$iere
Finisarea marginilor smalgiere se realizeazd cu freze diamantate cu granulafie find,
freze de finisat din aliaj dur sau cu instrumente manuale (de exemplu cu daltd de smalf).

Prepararea cavitefilor atipice gi profunde.

Metode gi mijloace de preparare.

Cavitifi atipice
Frecvent sunt lntdl:rite leziuni carioase, care nu se fircadreazd ln clasificatia clasicd
a lui Black.
Acele forme care nu pot fi incluse ln aceastX clasificare se numesc ntipice. Ele se ca-
racterizeazd prin localizarea neobignuitd a procesului patologic, implicarea cuspizilor,
a marginii incizale, caria circular5 sau afectarea simultand a suprafefelor de contact gi a
regiunii cervicale, caria avansatX gi afectarea pronunlatd a coroanei dintelui gi totodatd
cavitdlile localizat adAnc sub gingie.
In legdturd cu aceasta se poate afirma cd:
Caaitdfile carioase atipice sunt leziunile carioase, in componenla cdrora intrd ca-
vitdli carioase, ce combind elemente caracteristice pentru leziuni cu caracter carios a
doud qi mai multe clase.
in legdturd cu aceasta la prepararea cavitdlilor atipice respectarea principiilor clasi-
ce de formare a cavit5lilor cariate pe deplin este imposibil5.
tn unele cazuri sunt abateri de la forma tipicd de preparare conform celor 5 clase
dupd Black, - in dependenld de caracterul gi volumul procesului patologic.
Pentru tmbundtdiirea fixdrii plombelor de duratd sint realizate nu numai cavitdfile
suplimentare (accesorii) de diferite forme gi dimensiuni, dar se creeazd gi puncte de
retentie in formd de adlncituri, fisuri.
tn uro*"rr"u cazsrieste necesard o estimare adecvatX a restaurXrii posibile - obtu-
rarea unimomentand cu ajutorul unui compozit, sau restaurarea coroanei prin metoda
de laborator. in mod firesc se ia tr considerafie starea lntregului aparat masticator,
precum gi faptul, cA metoda de laborator e mai sigur6.
 Alegerea metodei este in mare mdsurd condilionatd de pdstrarea smaltului, care
asigurd, o adeziune fiabild a compozitului, solicitare funclionald, aspect estetic bun.
La indicalia restaurdrii directe in procesul prepardrii sunt minufios lndepdrtate toa-
te lesuturile modificate gi devitalizate gi, in mod obligator, sunt create conditii maxime
pentru fixarea mecanici a restauratiei. Este important de prevdzut posibilitatea acope-
ririi cuspizilor rdmagi cu material de obturafie, fapt ce asigurd fiabilitatea restauratiei.
Atipice sunt cavitXlile de clasa I cu localizarea leziunilor carioase pe fala vestibu-
lard (prezentAnd un orificiu mare de deschidere), care se intind atAt ocluzal, cit pi spre
colet.
Clinic aceste cavitXli submineazE creasta marginald, iar spre colet pot uneori sd se
extindd chiar gi subgingival
Acest tip de cavitate nu se v-a referi la o cavitate cariatd de clasa I, incit v-a lmpru-
muta unele particularitdti de preparare a cavitdfilor de clasa V (caria de colet), cAt gi a
cavitdtilor complexe. Marginile din porliunea cervicald a cavitdlii vor fi conturate cu
frezi con-invers. Cavitatea preparatd va fi una compusd, ocluzo-vestibulard extinsd,
cu elemente de retentie, la care vom aplica toate regulile de preparare a cavitdtilor de
clasa I.
Cavitatea medio-ociuzo-distald plus caria cervicaid tot se referd la cele atipice. Ca-
racteristica acestei cavitdti va fi datd de asocierea unei cavitdli vestibulare sau orale
de tipul cavitdtilor de clasa V cu o cavitate aproximo-ocluzale de tipul cavitdlilor de
clasa II. Trecerea de la cavitatea de clasa II se face la nivelul peretelui lateral vestibular
sau oral al cavitdlii debazl (verticalX), de obicei distrus mai mult decAt cel ocluzal.

Prepararea cavitifilor carioase profunde

Spre deosebire de o leziune carioasX neinsemnatd, cavitatea carioasd profundd poa-

te distruge lesuturile dentare gi sd provoace denudarea pulpei. in urma dificultdfilor,
datorate prezenfei smalplui subminat, gi a reacliei pulpare post-operatorii tratamentul
leziunii carioase profunde necesitd o analizd speciald.
Reactia protectivd. a pulpei la desfdgurarea procesului carios este formarea dentinei
secundare in interiorul camerei pulpare, - cu obliterarea tuburilor dentinare. Dacd ra-
piditatea dezvoltdrii procesului carios depdgegte ritmul reactiei protective din partea
pulpei, stratul de dentind secundard durd nu reugegte sd se formeze, iar dentina ramo-
litd se afl2t ir:r imediata apropiere a pulpei sau chiar contacteazd cu ea.
Procesul carios in desfdgurare afecteazX integritatea structurald a dintelui. La mes-
tecarea unor alimente de consistentd durd se poate produce inopinat fracturarea unei
portiuni mari de small. Dacd se intAmpld fracturarea crestei marginale, se formeazd un
defect in regiunea proximald, in urma cdrui fapt mAncarea se poate reline intre dinfi,
provocAnd disconfort gi iritAnd ginga. Pierderea contactului proximal contribuie gi el
la deplasarea mediald a dinlilor.
Dacd s-a produs fracturarea unui cuspid, alimentele pot pdtrunde nemijlocit in ca-
vitate, provocdnd dureri gi disconfort. Iar pierderea contactului ocluzal cu dintii anta-
gonigti contribuie la deplasarea lor spre anterior - cdtre spaliul eliberat, ceea ce pertur-
beazd planul ocluzal. Dinlii fracturali, in special molarii inferiori, au frecvent margini
ascutite, ce pot rdni limba.
Caaitatea profundd este un aga tip de leziune carioasd, cAnd tntre calnera pulpard gi
cavitatea carioasd, sub un strat de dentind necrozatd, se afld un perete hn (cu o grosi-
me de circa 0,5 mm), format din dentind decalcifiatd gi ramolitd, dar incd viabild. Dacd
acest strat de dentind ramolitd este inldturat (gi nu s-a ajuns la denudarea pulpei), sub
 i:;lilf!r:l
r20l:h
'ffi

el poate hvdzut un strat de dentind secundard durd, prezentdnd frecvent o suprafafd

strdlucitoare. Dar nu lntotdeauna este necesar de a indepdrta toatd dentina ramolitd,
din vecinitatea nemijlocitl a pulpei.
Prepararea cavitdfilor carioase profunde depinde de localizarea procesului carios
(clasa caaitdfitor). Prepardnd cavitatea profundd de clasa I, neapdrat trebuie sd linem
cont de topografia camerei pulpare. Perefii cavitdlii se prepar5 in rnod standard, dupd
reguli generale, fdrd a ajunge L-2 mm pAnd la fundul cavitSlii carioase, iar in peretele
pulpar, tn caz de necesitate, se lasd un strat neinsemnat de dentinil ramolitd'
Nu se respectd formarea trecerii fundului in perelii cavitdlii sub un unghi de 90o.
Prepararea cavitdfli de clasa II in situafii clinice, cdnd procesul carios este localizat
aproximal gi cervical; aceste situalii se caracterizeaz6., de obicei, prin carii aproximale
profunde, care in general se unesc cu procesele carioase, ce au debutat la colet, vestibu-
lar sau oral, reiegind din topografia camerei pulpare.
Pentru evitarea deschiderii cornului pulpar in cazul cavitdfilor profunde de clasa
III este binevenitd forrna, avdnd configuralia unui val! in regiunea peretelui pulpar.
Pentru o fixare mai bund a obturafiei este rafional efectuarea punctelor de retenlie in
direclia marginii incizale qi perelilor laterali cu ajutorul frezelor sub formd de roat5
con-invers de ciimensiuni mici.
in cazul prepardrii cavitdfilor de clasa IV peretele grngrval suport5 o greutate mai
mare, deaceea cavitatea se formeazd foarte precaut unghiului de inclinare cdtre axa
dintelui este de dorit sd fie mai mic de 90".
in situalii de urgenlX ln cazul unor cavitdfi profunde dentina carioasd superficiald
poate fi indepdrtatd cu excavatorul gi pusd o obturalie provizorie. Marginile asculite
ile smaltutui pot fi glefuite cu piatrd diarnantatX astfel, incAt sd nu traumeze limba sau
obrazul.
Trebuie de menlionat faptul c5, odatd cu aparifia materialelor, ce posedd proprie-
tdli adezive, importan,ta unora din exigenlele prepardrii enumerate mai sus a decizut.
lnsd, respectarea lor la restaurarea cu compozite permite imbundtdfirea considerabild
rezultatele de duratd ale tratamentului cariei dentare. Deaceea, renunlarea la acestea
nu este justificat nici pe departe.
in unelu cazuri poi fi ubut"ti de la formarea tipicd a cavitdlilor de clasa a V. ln cazul
cariei profunde gi extinse de clasa V, fundul ii va fi atribuiti o convexitate corespunzd-
toare pentru a nu sublia prea mult dentina din centrul cavit5fii.
 VENEERE:
clasificare; indicafii spre aplicare, metode de preparare a
dinf ilor pentru utilizarea veneerelor; confeclionarea.
X"amodiflcar.ea inffirrsec5 redusl g'i nredte a culo.lii coroanei dent arc (d,tn :i de te,trnci.
clind.,fluroza ete.), atotnrci, dimensiuni i fuipoptazie, abrdziune, eraziuneetc.) gi integritdfii
ei (trautnatisme dmtare gi teaixni cari.aqse {sau r,ecarioase}, twaofite, de pierdiri modeTate ite
substanlei dentarel eeu tn- eez xl dinlilor cu texturfl de suprafala neomogen& gi neplHeu-
tS" se recrrrg€ la confeq,ionar,ea venee-re1o.r.
Veneerilt (tffi,fiinatal, fafeta adeziofr) est6 o pldflrfE subfife din ceranrfcs, masH plas-
tici de polimerizare la eald, sau din compozit, iare acoper& toatd suprafala vestibutar6
u
9Tt+,31,9i imitd aspectul nahnal al aiestuia, avAnd drept scop clrectarea culorii gi
mfuirnit lui"

Dupa sectp: coreetarea cul ,rrr, ,:!#:{:ffi[#H:'''"'

materiatal ds eanftc$ionare: acrllicq, eeramice, eo,ffi1).oaite (microfile, macrofile,
. ..D;u1t!
hibride).
Duyd metodn da aan{ecgtanrra:standarde (gar,nttur&}, individuale, directe (co.nsclida-
.
te), indir€cte, ccrnbinate
Dup d prepatnrm dlnte,l,wl,: euplrepararer fdrd preparare"
Dwpfr mdriimer totale, parliale (semifafetel,
Dupd durata utilizdrii: prbvizorii, permanente.

_.
Ultirnul timp in elinicfi tot rnai des este aplicat5 tehnolo$a restaruativ* *, metoila
ilirectd ile eartfecgiofi:ar& n wefleerelar, ac"*&a din urrnd tiind rrnutt nrai accesibile gi
comode
Pentttt stotnatolc$ (in speeial eei prin*fi) din considerenfe econornice g,t tehnice
* este ornisd. veriga labora,torutrui de tehnic{ dentar6.
_h{etodH directH
prevede rnodelarea veneerului din conrpozit fotopolinrerizabil +[
poiirneriearea lui pe suprafaga dintehrl ditect csvitateabulaH.
Ini,tial veneerele erau folosite pentru coreclia dinlilor frontali, mai tArziu aplicabili-
tatea fiind extinsd pdnd la pM2.

Inilicafti yentm confecfiana;rea aeneeratrwl

Corectia formei gi culorii dintelui.
1. Schimbarea la culoare a dintelui:
. a.n. ,,dinfi de tetraciclind".
' Dinfii tratali prin metoda indepdrtdrii totale a pulpei dentare cu incdlcdri ale teh-
nologiei. Ca urmare dintele poate sd se coloreze inroz (dupd obturarea canalelor radicula-
re cu pastd de rezorcin-formalind, paracind, foredent,
forfenan etc.).
 ,iz0fiift
'bH
. Coroana dintelui poate sd se ingdlbeneascd dupd obturarea canalelor radiculare
cu pastd, ce conline iodoform.
^.
Coroana dintelui poate cdpdta o nuanld surd in urma traumei dintelui sau dupf,
obturarea canalelor radiculare cu material argentafin endobtur'
E cazul de menlionat cX dupd tratamentul endodontic coroana dentard nu trebuie
sd capete nici o nuanfd: rozd, galhend snu surdi pentru aceasta este necesar de a urma
ur,rr.r,it" reguli in timpul manipulaliilor endodontice gi dupd acestea - inaintea aplicd-
rii obturaliei permanente.
2. amilogineza imperfectd este urmdtoarea cauzi a schimb5rii culorii dintelui. Cotr-
amelogenezd imperfectd. Prima are
form ctasificiliei Cir.tprfrnina se deosebesc 4 forrne de
indicalii absolute pentru prepararea veneerului. Smallul e pistrat, dar prezintd o- cu-
loare galbend sau cafenie. Delceea aceastd formd de amelogenezd imperfectd este frec-
vent confundatd cu dinti de tetraciclinS.
3. Fluoroza.
4. Hipoplazia.
5. Hiperplazia.
6. Eiozianea smalfitlui medie 9i gravd (nu dupdprofunzime), cAnd eroziunea ocupd
jumdtate din suprafala vestibular5 a dintelui-
7. Defecte cuieate cu lezarea extinsi a lesuturilor dure tn profunzime 9i suprafa!5'
8. Abraziunespatologicd a fesuturilor dure extinsd ca suprafafd'
9. Caaitdlite carioase-ile clasa a III-a, cdnddefectele sunt pe suprafelele mediald gi late-
ra15, gi cuprind o porliune considerabila a suprafelei vestibulare dentare.
I0. Dernineralizarea xnallului i:r urma tratamentului ortodontic dupd inldturarea la-
cd,telor-brackete.
l1,. "inghesuiri" dentare minore qi moderate, in special pozilia aglomerati a incisivi-
lor centrali superiori. Dispozilia. Rotalia dintelui.
12. Corecjia spaliilor interdentare inestetice - diastemelor gi tremelor.
1&" Trnr*rnntisffie dcnta:re - dinti fracffir$i, decalagi
14.,D1nfi prast alinl*fi, (o alternativ*rapidd 6inesftesanth a sclupei oxtCIddntise pen-
tru fndreptarea din;ilor nnu$i pacienli o vfid tn.tealizar,ea- d.e cfifie storha-tolog a ulror
falete
' compozite).
15. soXufilifia ilse din compozii.
lntoiuir e a obtura$r'il.or
Ceea ce niu[$ oameni nu realiaeaed este cH f0rrnd laletelor ft:r cou]binafie ju ajust$ri.
le ocluzale pot ivea un inrpact prafuru* aflipre inffEgii fete" Aceasta Pflate lHFa irnpr€*
s.ia ur,rui lifti.ng facial sau tnldtura ridurile fXr6 chirurgie plastic8.
V,orbtnd Srp* indicagii, nu trebuie s& ultHrrr gi de faptrrl cd",$Pfg' deosebire' e eo-
roana artificial6, veneerul confecfioriatprln me oda d,irectX este pus la dispozilia paci'
entul,gi in ziua adresfuii ]a clirricd, Deaeeea aceaste luftar-e po'ate fr considerati drept
unelement,componental asistenfei de urgenld irr stou.latologia terapeutieH. .
Un aspect iniportant este moderarea zelului specialistului in stomatologie de a re-
comancla^veneer6 pentru dinli frontali inferiori. Ele servesc pacientului un termen mult
mai redus, decAt pe dinlii rnaxilarului superior.

Contraindieafti pe*tru rcnfeoEiannree a:ffi,tee'rtth$

L. Dae& pacientul prezinte irfgie dintinesXn$togi, Fafetele nr.r pot fi aplicatu pe dinfi
eare pr€aini4 procesddistr,uctive dentare sa* parodontale active. Aceste condi$ii trebu-
tratate de chtre stomatolog ir,rainte c,6 fatetele sX fie aplicate"
ie.
2" Dac6 o cantitate importantd din structura dentarfi a fostpierdutE 3n ur-ula {u$ru-
d{rii sau f,racturii, sau dacd a fnsf deJE tnlocuita Brinh-o obtura;i'e dentarX, dintele s'ar
putea $d nu fie potrivit pentrrr veneeie. Dinlii cate au sau au ffIrutr o Pierdere a unei can-
tit&tri serrudficatirre din stnreturd ffntelui. sunt 'de obieei katate mai blne prin aplicarea
pe ei a unei coroane dentare *rtificlalq gi nu-aunuivenesr.

il
:'

4**h{:b b c d

a - fornmrea pragului gi a suprafefii oestibulare;

b - crearea bizoului marginal;
c - scurtarea marginii incizale;
f11f-uie de menlionat faptul, cd grosimea veneerului confectionate prin metocla di-
recti diferd de grosimea-celii confeilionat in laboratorul cle tehinicd dentard (articd prin
metoda indirectf,. Smal;ul trebuie redus astfel, fircAt sd fie evitatd supraconturarea gi sd
fie asigurat un spaliu suficient (cervical - 0,3-0,5 mm, central- 0,g-t0 mm,la-urgirr"u
incizald -1,5-2 mm) penfru materialul compozit. Toate unghiurile vor fi rotunji"te, gi
lntreaga preparatie va fi netezitd.
Nu existd certitudinea referitoare la grosimea smalfului rdmas, pentru cd este po-
sibil ca acesta sd fi fost dej6, abraziat. Degi grosimea meclie u r*ulig.,lui vestibular al
incisivului central superior este de aproximativ '1,75 rnm, grosimea iui pe un dinte cu
modificdri coloristice, ce necesitd faletare, poate fi mult maf micd. Pe de altd parte, gra-
dul de expresie a modificdrilor de culoare a dintelui, influenleazd 9i el asupra grosimii
veneerului, confectionat prin metoda directd.
Aplicarea acestor norme orientative minime in cazul metodei directe este indivi-
dualizatd. Grosimea veneerului in metoda directd este determinatd in mare parte de
gradul manifestdrii modificdrilor de culoare a dintelui - cu cAt dintele e mai in^tunecat,
cu atAt mai groasd trebuie sd fie veneerul.

Prin urmare, profunzimea prepardrii lesuturilor dure dentare este decisd (cletermi-
natd) de cdtre medic individual, - pentru fiecare pacient.
a. ApelAnd la o fuezdcilindricd de dimensiuni mari gi cu vArf rotunjit, se formeazd 3
gulggsuriverticale pe suprafala vestibulard a dintelui, incep6nd cle la marginea inciza-
ld gi la / 2 din indltimea coroanei dentare (aproximatia p6nd Ia ecuator) .
1"

b' $anfurile (sulcusurile) realizate sunt continuate, mentinAnd orientarea lor verti-
-
cald, pAnd in zond perigingivald. Fundul acestor ganturi ghiclante trebuie sd respecte
un paralelism strict cu peretele vestibular al dintelui atAt in jumdtatea incizald, cAt gi
in cea gingivalX, circa-lf 2 din lungimea crestdturii igi urmeazd traiectul sub un unglii
oarecare falX de cealaltd jumdtate a acesteia.
c. $anfurile ghidante sunt preparate aproximativ la 0,5 mm, apoi aceste sulcusuri
sunt unite prin utilizarea unei freze cilindrice lungi.
d, Lapteparare se realizeazl, o convexitate ugoard a suprafetii vestibulare, ceea ce
este in mare parte determinatd de mdrimea qi grosimea dintelui. Jumdtatea gingivald
gi incizald a dintelui este preparatd prin deplasarea frezei tn sens mezio*distal. bupe
finalizarea prepardrii suprafala vestibulard este subpiatd cu0,7s-r,50 mm, - in depen-
denfd de restaurdtiile necesare. La coreclia culorii dintelui rezecarea
lesufurilor poutu fi
mai profundd - corespunzdtor cu grosimea veneerelor planificate. intr-un qir cle cazuri
prepararea include den^tina cu utilizarea
ulterioard a sistemului adeziv-bonding
corespunzdtor.
e. Marginea gingivald a preparafiei vd
trebui sd se termine la nivelul marginii c
gingivale libere. Formdm un prag de-a
lungul marginii gingivale cu o ad6ncime
de cel pufin 2 mm. Pentru a evita pdtrun-
derea instrumentului in ganful gingival
gi traumarea peretelui sdu intern, trebuie
de impins gi de protejat marginea gingi-
vald cu instrument din plastic pe intreg d f
parcursul acestei etape de lucru.
/ MenlinAnd freza cilindricd lungd
paralel axului vertical ala dintelui, este necesar de preparat suprafala vestibulard in sens
proxirnal ln misura ilr care devine posibild ascunderea marginii veneerului. Marginile
iuprafelei preparate se bizoteazd la L30'. Marginile proximale sunt dispuse complet
vestibular fald de punctul de contact interdentar. Contactele interdentare sunt pdstrate
ori de cAte ori este posibil. Poate deveni necesard prepararea dintelui gi in zonX de con-
tact, atunci cAnd cerinlele clinice o impun'
Este creatd o adAnciturtr ln regiunea gingivo-proximald sub formd de ,,labd de cdi-
ne", care se intinde de-a lungul crestei gingivale gi camufleazd trecerea de pe marginea
frontald cdtre suprafala de contact. Veneerul trece de pe suprafala vestibulard in adAn-
citurd (dogJeg), 9i asigurd o funclie esteticd optimd in regiunea gingivo-proximald.
g. O problemd importantd este necesitatea de a lungi (sau nu) dintele la marginea
incizald.
I. Dacd nu este necesar de a lungi dintele, alegem metodica, conform cXreea repa-
ram doar suprafafa vestibulard a coroanei dentare. Marginea incizald a preparafiei se
va opri chiai lnainte de extremitatea incizald a dintelui. Depdgim aceastd limitX doar
cAnd cerinyele clinice impun acest deziderat. ln asemenea situalie in regiunea marginii
incizale sunt lnldturate lesuturile dure dentare, marginea incizald fiind scurtatd cu cel
puiin 1,5-2 mm.
Alegerea materialului, din care dorim sd confecliondm veneerul, este o etapd im-
portantd de lucru, gi depinde direct de scopurile care ni le propunem, 9i de metodi-
ca prepardrii lesuturilor dure dentare. Aceastd metodicd de preparare presupune la
alegerea materialului sd fie preparate compozitele microfile, - datoritd calitd;ilor sale
estetice excelente. Solicitare ele practic nu vor suferi la o asemenea metodX de prepara-
re. Deaceea fragilitatea caracteristicd compozitelor microfile nu se va manifesta nicide-
cum. Mai pot fi folosite compomerele gi compozitele hibride'
II. tn cizul cAnd este necesar de a lungi coroana dintelui, sau defectul implicX mar-
ginea incizal5, metodica prepardrii lesuturilor dure constd in urmdtoarele:
La inceput rugdm pacientul sX angreneze dinlii ln pozilia de ocluzie centrald, apli-
cdnd tn prealabil hdrtie indigo intre dinfii maxilarului superior 9i a celui inferior.
Apoi, imaginar (sau cu carioctt), trasdm o linie orizontalX tntre punctele de contact.
Aceaita se face pentru ca dupd prepararea suprafelei vestibulare, cAnd vom prepara
suplimentar suprafaia palatinald, linia timitei prepardrii la suprafala palatinald sd nu
coincidd cu linia, care uneqte punctele de contact'
Dacd permite grosimea, credm la marginea incizald un mic prag de retenlie /platou
lingvo-inciz al/ . in acest caz respectdm regrrla aplicatd in cazul clasei a IV-a: este nece-
sard evitarea contactului central al antagonigtilor nemijlocit cu aceastd regiune.
 ft. Apoi marginile gi suprafala
_
La aceastd manoperd
sunt nivelate cu o frezd diamantatd cu granulafie find.
este in mod insistent impins ugor gi protejat de traimare peretele
epitelial al ganfului gingival.
- r'. Supra{a}a lingualX preparatd este netezitd cu o frezX pard,, iar cea proximali- cu
frezd aciculard fini.
7' Prelucrarea se finalizeazd cuajutorul unor discuri, pietre abrazive,paste de lus-
truit, stripsuri.
10. Aplicarea repetatd n rflatricei;
1L. Aplicarea sistemului adezia;
12. P olimerizare a sistemului adezio ;
13. Aplicarea stratificatl a compozitului, gi polimerizarea lui. Straturile de compozit
inceP
1fi uYtial aplicate dinspre regiunea cervicald, deplasAndu-se treptat cdtre mar-
ginea incizald.

Cdnd se ajunge la restabilirea gi modelarea marginii incizale este mai bine de ince-
put-veneerul de pe suprafafa palatinald. Iegind cdtre marginea incizald gi supraacope-
rind-o cu compozit, materialul restaurativ este adus pe suprafata vestibularf.
N '8. Marginea incizald este restauratd printr-o singurd poryie de compozit!

La confecfionarea veneerelor se acordd o mare importan]d pdstririi punctelor de

contact pe dinte sau modeldrii lor. Este inacceptabil ca la modelirea punctelor de con-
tact dintele sd, se ,,Iipeascd" de vecinul sdu, perturbdnd astfel mobilitatea fiziologicd.
Aceastd conse_cinfd negativd poate fi evitatd prin folosirea unor matrice policlorvinl[ce
transparente fine. Suprafetele proximale ale dinti vecini pot fi prelucraie
f,,unse"l pre-
alabil cu o a!5 ceratd.
La selectarea nuanlei de bazd a materialului din care va fi confectionatd veneerul
se recomandd metodica traditionalS simpld, conform cdreea pe dintele care urmeazd
a fi restaurat se aplicd o matrice transparentd. Pe ea se pune pulin material ales con-
sultAnd paleta cromaticd VITA 9i se polimerizeazd. Dupd ac"aita se compard culoarea
materialului cu smaltul dintilor invecinafi. Mica cheltuiald diagnosticd cte material se
compenseazd prin faptul cd in cazul modeldrii nereugite gi remodelXrii veneerului am
fi cheltuit mult mai mult.
Este necesar sd linem minte de trei grade de transparenfX a dintilor gi sd le luXm ln
considerafie la alegerea gamei cromatice gi de un gir de alte circumstanfe care influen-
leazdrczultatul final.
Se considerd ideal ca dintele, iar in cazul nostru - veneerul, trebuie sd prezinte 3
nuanle ilr regiunea ,,colet - corp - marginea dintelui".
Modelarea veneerului gi alegerea gamei cromatice e un proces creativ. Este eronatd
selectia mecanicd de trei culori diferite de material: la colet - galbgO la corp - mai des-
chis, iar Iamarginea incizald - nuanle transparente a compozitului. in urma unei aseme-
nea aborddri mecaniciste dintele va ardta ca o ,,cioard albil' comparativ cu clinlii vecini.
 'J.4. matricei gi a alei de retracfie;
cea din
15. $lefuirea, modelarea formei dintelui qi coreclia marginii incizale, dacd
urmd a fost acoperit5 cu comPozi!
La etapa glefuirii suprafelelor proximale e necesar de lucrat cu stripsuri laf lngustg
Particularitd;ile anatomice a dinlilor le reproducem gi in momentul modelirii, 9i in
timpul finisdrii.
bac5 dorim sd pistr6m un punct de contact bun, Slefuim cu stripsuri in special la
colet gi ln treimea inferioard a coroanei, protejand punctul de contact.
Punctul de contact urmeazd a fi restaurat la etapa finald a restaurdrii.
pentru aceasta se recomandd folosirea matricilor plastice de confur pentru premo-
lari gi molari.
ia femei rotunjim pulin unghiurile incizale ale dinfilor grupului frontal, iar la bdr-
bafi pdstrXm unghiurile ceva mai drepte.
'13.
Verificare-a gi corectarea ocluziei centrice, dacd supraacoperirea cu compozit a
fost fdcutd la marginea incizald;
1"7. Prelucrarea suprafelelor de contact cu stripsuri de lustruif
L8. Lustruirea suprafefelor cu paste de lustruit;
20. Luminarea final5 (neobligatorie);
2L. Prelucrarea suprafelei restaurate cu silanli.

Aprecierea finald a lucrdrii se face peste cdteva zile, deoarece_fesuturile dentare igi
revin treptat dupd,,desicare" gi dupd stresul prelucrdrii cu acid. Parametrii estetici pot
sd se lmbundtdfeascd lntr-o sdptdmAnd.
Pacientul trebuie preintampinat despre necesitatea igienei orale minulioas_e zilnice,
care duce la pdstrarea luciului veneerului. Recomanddm vizita stomatologului la-fie-
care jumdtate de an - pentru coreclia restaurdrii gi lustruirea profilactic[ a suprafelei
veneerului.
 pARTtcu LA RlrATT LE pREpAnAnl I LoR DU RE
TEsuru Rt
DENTARE LA OBTURAREA CU MATERIALE COMPOZITE.
Ivdaterialele cornpozite auto* gi fatopolimerizabile, ce prevdd telrnica adexiv6, de
reguld nu necesitd prepararea clasicd dupd Black, care presupune in principal fixarea pur
mecanicH a obtwagieifur cavftate- Frqpararea cavit6tilor pentru reetaururei co*pozit9 se
fiume*te ,$:t$atate adeeiv6", deoarece materlalul forrneazH a leg$turd clrinric* trafnicil
tu ,tesutErile dure dentare- g,i mecanic# * cu srnalful, Deaceea,ln majori:tatea cazurilor
decade necesitatea cretuii punctelorde rete,nfie p,i.atreeerii perepllor preparalf subunghi
drept,
Pentru prepararea lesuturilor dure dentare gi prelucrarea suprafelii restaurdrilor
compozite sunt folosite freze din carburd gi freze diamantate de difbrite dimensiuni.
Independent de tip, frezele unor firme producdtoare sunt marcate astfel:
' marcaiele negre, albastre gi aerzi de pe piciorul instrumentului indicd freze doar pen-
tru preparare;
' marcnjele rogii, galbene gi albe de pe piciorul instrumentului indicd freze pentru fini-
sarea suprafetii restauratiei.
dure dentare se efectueazd cu piesa pentru turbind cu aportul
- -Prepararea lesuturilor
obligatoriu de apd. Instrurnentarea piesei pentru turbind fdrd alimentarea cu apd este in-
acceptabild, deoarece aceasta duce la supraincHlzirea
lesuturilor dentare, ardeiea rapidd
a acoperdmAntului diamantat al frezei qi defectarea piesei.
Deschtd*reacavitilfii carroasqinghrde fndepHrtare" margioilor,srrhrninate *le sma$ului;
porrtiunilor proeminente, smalfului decalcifiat 9i schimbat tr culoare.
Insd se admite gi prezenta unei margini adamantine suspendate deasupra cavitdlii
carioase. De exemplu, la o expansiune largd a cavitdtii carioase poate rezulta ut
"ospid
puternic subminat sau un perete lateral extrem de subfiat. in agaiaz ele sunt ori reze&te
la o indllime de 2 mm, ori sunt pdstrate cu ,,fortificarea" lor ulterioard prin compozite
flowable sau materiale cu nuanle opace (dentinare).
Necrectomia se face foarte minutios cu indepdrtarea in totalitate a portiunilor ramoli-
te, demineralizate,pigmentate ale tlsuturilo, d.rr" dentare, deoarece
lesuturile pigmen-
tate pot refine lumina la polimerizare gi duce la solidificarea partiald a materialqlgi, iar
sistemul adeziv poate adera strAns doar la lesuturile destul de mineralizate ale denti-
nei.
Una din calitdlile forte ale ,,prepardrii ade-
zive" este posibilitatea preparXrii crufdtoare, in
care poate fi omisd formarea unei cavitdti ,,in
casetd", gi nu este necear de creat proeminente
gi ,,lacdte" pentru retenlia materialului. Din con.
tra, unghiurile asculite ale cavitdtii se recoman-
dd a le netezi gi rotunji puliry deoarece in aceste
 tffi,
locuri poate apdrea pericolul ruperii materialului la polimerizarea acestuia, dacd elasti-
citatea sistemului adeziv utilizat nu este suficient de mare.
Contururile cavitdlii formate trebuie netezite, iar intre fund gi pereli sunt realizate
treceri line; in caz de necesitate fundul poate fi fdcut scalat (,,1n scard"). Cavitatea se for-
meazd prin rezecarea minimd a fesuturilor neafectate.
O atenlie speciald la prepararea cavitdfilor de clasa II, UI, IV 9i V trebuie de acordat
formdrii peretelui gingival - perpendicular la axul vertical al dintelui.
Unghiul dintre peretele gingival 9i fundul cavitilii trebuie sd fie pulin rotunjit. Nu
trebuie de supraestimat puterea adeziunii compozitului (asistatd de sistemul adezia) la
lesuturile dure dentare. RdmAne actuald necesitatea de a crea puncte de retenlie
la pre-
pararea cavitdlilor de clasa II gi IV sunt formd de gdnfulefe, 9i de a instala pin-uri (piaoturi
parapulpare).
Prepararea cavitdfii carioase se finalizeazd cu prelucrarea marginii smalliere gi crea-
rea bizoului pe intreaga margine a cavitdlii, care poate varia in dependenfd de localizarea
cavitafii, gi se face pentru sporirea adeziunii gi mascarea liniei de trecere smal!-cornpozit.
La restabilirea dinlilor frontali bizoul este deosebit de important.
La prepararea cavitdfilor carioase de clasa I gi II nu se recomandd glefuirea marginii
smal;iere la suprafala masticatorie (ocluzald) din doud cauze. Prismele smalliere merg in
direcfia suprafelii fisurilor, deaceea sunt intersectate transversal traiectului sdu gi asigu-
rd fur aga fel rugozitatea suprafefii atdt de necesard pentru microretentivitate. Grosimea
smalfului este destul de mare, pentru a asigura suprafala optimd de cuplare cu comPo-
zitul.
in cazul cavitdlilor carioase de clasa III,IV, V gi VI este creat in mod obligatoriu un
bizou al srnallului pe intreaga margine a cavitSlii sub un unghi de 45". La PrePararea
cavitdfilor carioase de clasa III gi IV se formeazd un bizou al smalgului pe suprafafa ves-
tibulard, incepdnd cu marginea cavitdlii, cu ajutorul unei freze cilindrice sau con alungit.
Bizoul in ldfime constituie 2-4 mm (ajungind pknd la 6 mm). Mai tArziu bizoul niveleazd
(estompeazd) interfala dinte-obturalie. Pe suprafa;a palatinald a dintelui bizoul smalp-
lui nu se face, dacd nu este necesard o retenlie addugdtoare'
La prepararea cavitdfilor carioase de clasa V prin acces vestibular se formeazd un
bizou tung de smal! (4-6 mm) de-a lungul peretelui orientat cdtre ecuatorul dintelui cu
scopul de a asigura o retenfie mai buni gi un aspect estetic, iar pe fafa linguald, dacd nu
este necesard o retenfie addugdtoare (cavitatea se afld in limitele sma[!ului), - bizou @ 2
mm) de-a lungul peretelui orientat cdtre ecuatorul dintelui. Dacd cavitatea este limitatd
doar prin smalpl din regiunea gingivald, este suficient un bizou mic (- 0,5-1, mm). Bizo-
ul este format in aga fel, lncdt joncliunea tntre materialul de obturafie 9i fesuturile dure
dentare sd se localizeze in ganlul gingival gi la examen direct sd nu fie vizibilS.
Urmeazd de acordat o atenlie speciali prelucrdrii peretelui gingival in regiunea jonc-
jonc]iu-
liunii smal!-cement. Cavitdlile carioase de clasa II, III, IV 9i V pot depdgi aceastd
ne, gi atunci o margine a cavitdfii este localizatd tn smal!, iar alta - ?n dentinX-cement.

in cazul cAnd smaltul lipsegte pe peretele gingival penku o adeziune mai bund a ob-
turafiei se poate efectua:
A.lungirea bizoului smalfiar, dar gi:
1) realizarea unei crestdtui tn dentind, sau
2) faarea unui pi,n (piaot parapulpar) tn regiunea peretelui gingioal, sau
3) umplerea cu ciment glasionomer a caaitdlii in limitele dentinei'
B. La aflarea peretelui gingiual in regiunea lirnitei cementarebizoul putem gi sd nu-I facem.
Smalpl gi cimentul glasionomer dupi gravaj se unesc strAns cu materialul compo-
zlt.
 MATERIALE DENTARE DE OBTURATIE
Generalitdti.

Obturarea [plombarea] caaitdlii carioase reprezintd etapa finald, esenfiald gi impor-

tantX de tratament al cariei dentare gi al complicajiilor ei, care prevede refacerea obligato-
rie a conturului coroanei dentare cu scopul restabilirii morfologiei anatomice gi a funcliei
fiziologice a dintelui prin substituirea (cu material obturator special a) lesuturilor dure
dentare pierdute.
Prima mentionare tn sursele literare a obturdrii cavit5lilor carioase este legatd de nu-
mele savantului roman Aulus Cornelius Celsus (sec. I i.H.). El recomanda umplerea unor
cavitdli mari cu scamd, bucdlele de plumb gi alte materiale inainte de a extrage un dinte,
ca acesta sd nu se fragmenteze sub presiune in timpul efectudrii acestei manopere.
Eminentul chirurg gi dentist, francezul Pierre Fauchard (1690-1762), recomanda um-
plerea unor cavitdli ln dinli cu plumb, cositor, aur, preferAnd ln special plumbul din
motivul plasticitdtii 9i adaptdrii bune la perefii cavitXlii dentare. Denumirea ,,plomb|" a
apdrut de la franfuzescul ,,plomb" (Iat.,,plumbum") - care lnseamnd plumb. Anume cu
acest metal moale era umplutd cavitatea carioasd pAnd la aparilia materiAlelor de obturare
moderne, iar experienfele lui Fauchard pot fi considerate inceputul epocii de obturare a
dinlilor.
Din start s-a manifestat o atitudine extrem de responsabilS fa!5 de acest gen de trata-
ment deoarece realizarea unei obturalii reugite gi oportune previne aparilia complicalii-
lor cariei dentare, - pulpita gi periodontita, - maladii ce se terminX, pAnd la urmd, prin
exkaclia dentard.
Astfel plombarea era consideratd la inceput exclusiv ca o etapd finald a tratamentului
cariei dentare gi al complicaliilor ei, care igi propunea drept scop compensarea prin plom-
bd a lesuturilor dure dentare pierdute.
PAnd nu demult real lipsea posibilitatea de a restaura dinlii distrugi de carie prin me-
toda obturdrii intr-un volum deplin.
La etapa actuald datoritd aparitiei materialelor de obturalie moderne dintii pot fi resta-
biliti ferd a recurge la protezare.
Nu este neglijabil gi alt aspect al obturdrii - cel estetic.
Procesul de perfeclionare a materialelor de obturatie moderne decurge continuu: se
imbundtdfesc caracteristicile lor mecanice gi estetice, sporegte compatibilitatea biologicS,
se extinde aplicarea in practica clinicd a principiilor de unire micromecanic5 gi chimicd
a obturafei cu lesuturile dure dentare, sunt elaborate metodici de obturare, ce permit
restabilirea nu doar a formei gi aspectului exterior al dintelui, dar gi a caracteristicilor lui
biomecanice gi optice. Deaceea vechiul termen de ,,materiale de plombare" la momentul
actual este treptat lnlocuit de termenul ,,materiale de restaurare" sau ,,materiale restau-
rative".
 rii{tf,b
"hlideri#

Restaurare se nume$te procesul de restabilire a integritdfii (dinfilor distrtr$i), Si corectia

parametrilor estetici gi funcflonali ai dintilor cu materiale de obturare estetice [fizionomi-
ce] moderne nemijlocit ln cavitatea fuclH. in insdgi definilie este specificatd deosebirea
restaurdrii de plombarea dinfilor: dacd la plombare se restabilesc in principal caracteris-
ticile funcfionale ale dintelui, atunci la restaurare lesuturile dure dentare pierdute sunt
substituite cu un material, ce imiti dentina gi smal;ul, transparenla gi gama de culori.
Plombarea reprezintd o procedurd pur curativd, pe cdnd restaurarea imbind in sine
efecte curative qi artistice.
Restaurareaprevede, pe l6ngd exercitarea acliunii curative 9i refacerea parliald sau to-
tald a dintelui, elemente cu aspect specific artistic: restautarea rndrimii, formei anatomice
corespunzdtoare, gamei de culori, transparenlei, luciului suprafefii efc. Natural, cd dintele
artificial poate participa in deplind mdsurd ln actul de masticalie.
in practica stomatologicd modernd este utilizat un sortiment larg de materiale de ob-
turafie, care au atdt proprietdfi pozitive, cAt gi altelg - negative.
Succesul katdrii cariei dentare gi durata obturafiilor depind de multe condilii, inclusiv
de alegerea ralionald gi aplicarea corectd a materialului restaurativ. Alegerea materialului
de obturare trebuie efectuatd reiegind din particularitdfile de vArstd, structura lesuturilor
dentare, apartenenla de grup a dintelui, starea pulpei, precum gi de gradul cie activitate
a procesului carios.
Rezultatele nesatisfdcdtoare a obturdrii dinlilor in practica de masd se explicd trtr-o
oarecare mdsurd prin inferioritatea materialelor dentare, ceea ce l-a stimulat pe W.D. Mil-
ler la sfdrgitul sec. XIX - inceputul sec. XX sX formuleze principalele cerinfe cAtre a.n.
ma terial s tomatolo gic ide aL
Aceste cerinfe nu gi-au pierdut importanla nici in prezent. Ele sunt urmitoarele:
1.. Sd fie neddundtor fafd de organism fir general, 9i indiferent cdtre lesuturile dentare
dure qi fesuturile moi ale cavitdf,i bucale (adicd trebuie sd fre biologic compatibil cu lesuturile
dentare, membrana mucoasd a caaitdlii bucale qi organismul uman tn general).
2. Sd fie chimic stabil la acliunea fluidului dentinar 9i fluidului bucal (salioel), 9i rezis-
tent la acfiunea alimentelor lichide.
3. Sd posede o duritate mecanicd aproximativ egalS cu cea a smalfului, deoarece in
procesul de mestecare apar solicitdri importante (30 - 70 kg), Si sX fie deasemenea rezis-
tent la abraziere gi nici el sd nu prezinte proprietdli abrazive.
4. Sd adere strAns la perelii cavitari, asigurdnd obturaliei proprietdli de etangare; sd
posede o retenlie micromecanicd satisfdcdtoare gi sd prezinte o adeziune bund cdtre !esu-
turile dentare dure sau alte materiale tr condifii de umiditate.
5. SX posede caracteristici de manipulare bune:
a) Sd fie plastice la introducerea in cavitatea carioasd gi la modelarea plombei;
b) sd prezinte o ,,viabilitate" suficientd in stare plasticd;
c) sd fie inserat ugor fir cavitatea carioasd;
d) sd nu se lipeasci de instrumente.
6. Sd pdstreze pe timp indelungat o stabilitate spaliald (a formei gi volumului), iar in
timpul gi dupd prizi sd nu se taseze, pentru a avea o adaptare marginali perfectd.
7. Sd fie minim dependent de umiditate in procesul obturdrii gi prizei; sd facd prizdin
prezenla apei gi salivei ln cavitatea bucald timp de 5-10 min.
8. SX posede conductibilitate termicd joas| (ea nu trebuie sd difere esenlial de conductibili-
tate termicd a smallului Ei dentinei) pentru a evita lezarea termicX:a pulpei.
9. Coeficientul de dilatare termicd sX fie aproximativ egal,cu cel al lesuturilor dure
dentare.
10. Sd aibd pH-ul aproape de Z0 tn timpul 9i dupX priza materialului'
11. Sd prezinte o stabilitate a culorii, gi sd nu coloreze.
 12.Sdprezrnte un coeficient minim de absorbpie a apei.
13. Sd fie radioopac (sfrposede opacitate radiologicd).
1"4. Sd posede proprietdli anti-carie, antiseptice gi anti-inflamatorii.
1"5. Dupd tntdrire sd aibd un efect cosmetic superior, imitand maxim smalpl dintelui
prin culoare, transparenld gi luciu.
16. Sa posede un termen lndelungat de folosire, sd nu necesite condilii speciale de
pXstrare gi de transportare.
Din pdcate, pAnd in prezent nu a fost creat un material de obturafie ideal, care sd com-
bine perfect toate cerinlele lnaintate. Degi, fur principiu, materialele de obturalie de duratd
moderne corespund majoritdlii din exigentele enumerate mai sus;
' Din punct de vedere fizic ele dispun de suficientd soliditate, rezistenld cdtre abraziere,
termoconductibilitate redusX fald de lesuturile corespunzdtoare ale dintelui, coeficientul
de dilatare termicd, caracteristici plastice bune, aderd strAns la perelii cavitdlii, 9i asigurd
etangarea ermeticd a cavitdlilor dentare, pdstreazd timp indelungat forma gi volumul.
' Conform indicilor chimici materialele de obiuralie de duratd rezistd acliunii solubi-
lizante a fluidului bucal, se modificd minim sub acliunea umidit5'ii in procesul obturdrii
gi pfizei, posedd o acliune anticarioasd, gi sunt stabile, avAnd un termen destul de lung
de pdstrare.
' Aspectul estetic al materialelor de obturajie moderne asigurd stomatologului posibi-
litatea unei diversitdli in alegerea transparenfei, culorii gi nuanlei corespunzdtor dinlilor
naturali ai pacientului.
Sunt elaborate indicalii qi contraindicatii pentru utilzarea materialelor respective. Ca-
litatea materialelor de obturafie restaurative este determinatd de particularitdfile lor teh-
nologice, de exploatare 9i biologice.
' Dinproprietdlile tehnologice fac parte fluiditatea materialului, trtXrirea gi finalul pri-
zei, comoditatea malaxdrii gi modificdrile, apdrute ln material ln procesul de obturare;
. dinproprietdlile de exploatare rezistenfa, durabilitatea, valoarea esteticd;
-
' dinproprietdlilebiologice gradul de indiferenlE ta$ de lesuturile dentare gi cele ale
-
cavitHlii bucale, reaclia lesuturilor dentare gi parodontale la materialele de obturalie.
Succesul tratamentului restaurativ depinde, tn mare mdsurd, de abilitatea medicului
de a alege corect materialul necesar, al cdrui parametri principali (chimici, fizici, mecanici)
se potrivesc pentru cazul concret.
Situalia clinicd impune medicul sd cunoascd, pe lAngd un gir de avantaje gi dezavantaje
ale materialului de obturalie ales, calitd'ile respective pentru a putea sd-l aplice adecvat gi
ralional. Aceasta dicteazd necesitatea evaludrii tuturor materialelor de obturare, perma-
nent gi multilateral. Stomatologul trebuie sd cunoascd compozilia, structura gi proprietd-
lile materialului, precum gi caracterul schimbdrilor survenite in dependenld de condiliile
mediului cavitdlii bucale, de regulile 9i tehnicile de preparare, precum gi de tehnologia
aplicdrii materialului.
Frdmdntarea materialului de obturalie trebuie fdcutd, urmAnd cu strictele cerinlele fluturagu-
lui cu instrucliuni, atagat produsului de cdtre producdtor, gi in care sunt oglindite;
a) raportul pulhere-fluid, necesar pentru realizarea densitdfii (grosimii) normale de
amestec,
b) durata malaxdrii.
Diferite metode de obturare permit utilizarea la maxim a caracteristicilor pozitive ale
materialului de obturafie, gi reducerea la minim a celor negative, fur special dacd se res-
pectd metodica gi tehnica de preparare a acestuia, de introducere in cavitatea formatd, de
modelare a obturafiei, glefuirea gi lustruirea ei minulioasd.
In caz contrar devierile minime ln tehnologia aplicdrii materialului obturator pot de-
genera enorm calitdtile obturaliei realizate. La amestecarea incorect5 a masei obturato-
 . t:,lit ati:. ..
iif,lSli,ik
td;#q'
rii, la nerespectarea raportului pulbere-fluid, la rezultarea unei mase neomogene, sau la
condensarea deficitard a plombei sunt perturbate procesele fizice gi chimice, iar aceasta
contribuie la contraclia liniard a obturafiei, perturbarea atagdrii marginale a plombei.
Astfel, ea nu asigurd restabilirea funcliei protectoare a obturafiei, gi nu previne apari-
lia cariei secundare.
Soliditatea gi durabilitatea plombei depind de consistenla materialului gi termenului
de valabilitate a acestuia, de acfiunea fluidului (apd, saliud).

aracteristicile princip ale ale materialelor de obturafie:

C
.
Adezi(un)e a obturafiei la fesutuile dure ilentare - este o legdturd chimicd intre
doud suprafele diferite, ln particular/ - a materialului de obturafie cu lesuturile dure
dentare.
. Retracfia obturaliei - (micAorare in aolum) - in timpul prizei materialului de ob-
turafie. Este o stare remarcatdlapriza obhualiei din cauza proceselor chimice gi fizico-
mecanice, ce se petrec fir momentul structurdrii obturafiei. La o retraclie importantd a
materialului de obturalie lntre perelii cavitdfii 9i plombd se formeazd un spafiu, ceea ce
poate duce la recidiva cariei.
. Dezintegrarea obturafiei - reprezintX un proces de distrucfie ce apare la acliunea
solvenfilor din cavitatea bucald - fluidul bucal (saliva). Rezistenfa obturaliei la dizolva-
rea fur fluidul bucal permite pdstrarea nu doar a volumului, dar a masei plombei.
gi
, Ailaptare marginald etanqd a obturafiei - (apropierea materialului de obturalie cdtre
perefii cnvitdlii carioase). Aceastd situalie depinde de coeficientul de retraclie a materialului
de obturalie, coeficientul de dilatare termicd gi de adeziune la lesuturile dure dentare. Cea
mai bund adaptare marginald a obturaliei o asigurd materialele de obturalie compozite.
. Abraziune (micaorare tn aolum prin pierderea masei plowrbei la uzura prin frecare) -
-
este un indice de durabilitate a obtura;iei; se exprim[ prin pierderea masei specimenului
in raport cu suprafala lui ce contac teaz6. cu abrazivul (determinat in condilii de laborator) , qi
se exprimd prin grame pe L cm2.
. Limita de soliditate (de rupere) a obturafiei este rezistenla (de rupere) la loviturd,
-
la incovoiere, la compresiune, ceea ce permite termenul de funclionare a dintelui restau-
rat ca organ.
. Coeficientul de dilatare tennicd a materialului de obturafie - este un proces/ care
se observd in cadrul testului de obturafie in timpul polimerizdrii 9i in plombd ca rdspuns
la acliunea excitanlilor termici. El trebuie sd fie aproximativ egal cu dilatarea termicd a
lesuturilor dentare, deoarece anume de la aceastd dilatare depinde soliditatea gi durabili-
tatea obturaliei, 9i integritatea smalfului dentar.
, Viabilitatea (durata stdrii plastice, pertoada adeziad plasticd, timpul de lucru)
a masei de formare (a aluatului de obturafie) - reprezintd timpul, suficient penfru ca
medicul stomatolog sd introducd masa de obturafie in cavitatea carioasd a dintelui, sd o
condenseze, adaptdnduJ intim la pereli gi plangeu, gi sd formeze partea absentd a dintelui
pAnd la momentul solidifierii ei. Viabilitatea trebuie sd fie optimX, sh nu accelereze gi sd nu
lungeascd procesul de restaurare artisticd a dintelui. Deoarece starea plasticd nu trebuie
sd dureze mult spre a evita nimerirea salivei pe obturafie. Formarea gi prelucrarea plom-
bei sunt finalizate la starea plasticd a masei de formare - aceasta contribuie la sporirea
rezistenlei mecanicd 9i a stabilitdfii chimice a obturafiei, asupra cdreea influenleazd dease-
menea temperatura aerului din incdpere, gi care trebuie sd nu fie mai mare de + 20oC.
. Consistenfa optimd de amestecare a masei de formare (a aluatului ile obturafie) -
este cea recomandatd de instrucliunea firmei producdtoare. Indicele respectiv influenlea-
zd asupra rezistenfei obturaliei, stabilitatea ei chimicX, duratei de prizd gi, in final, asupra
termenului de servire a obturatiei.
 O importanld aparte ti revine gi kansparenlei materialelor de obturafie, care asigurd
asemdnarea exterioari a obturaliei cu smalpl dentar, iar o asemenea asemdnare este pro-
prie doar cimenturilor silicate gi materialelor compozite.
In procesul de obturare stomatologul adesea este nevoit sd combine diferite materiale
de obturatie, aplicAnd concomitent in cavitatea formatd 2-3, iar uneori gi 4 materiale dife-
rite, luAnd in consideralie caracterul (profunzimea gi sediul) cavitdlii, proprietdtile negative
gi pozitive ale materialelor utilizate, particularitdtile individrrrale ale evoluliei cariei la pa-
cientul respectiv.
Materialele de obturafie stomatologice trebuie sd rdspundd deasemenea urmdtoarelor
condilii igienice:
- nu trebuie sd elibereze dupd intdrire substanle toxice fur mediul ce inconjoard din-
tele;
- extraclia gi spdlarea componentelor materialului de obturatie trebuie sd fie in con-
centratii nenocive pentru organism.
Starea clinicd a obturaliei se obignuiegte de a fi evaluatd conform urmdtorilor criterii:
forma anatomicd, adaptarea marginalX, stabilitatea cromatici, modificarea culorii la peri-
feria obturaliei, frecventa de aparilie a recidivei de carie.
 ti;itiii'.
tlZlE,:h
iq{J;aaF'

-€\&@-
CLASIFICAREA MATERIATELOR DE OBTURATIE MODERNE

Destinnfiat'unclionald amaterialelor de obturalie mlderne dicteazdlrnpdryirealor tn 6 grupuri:

I. Materiale pentru obturafii definitive [de durati] - pentru restabilirea formei anato-
mice gi a funcfiilor.
1. Materiale pentru obturarea directi a dinfilor.
- Cimenturi (rninerale, polimerice);
- Materiale de obturagie metalice (amalgame, coezive);
- Materiale de obturafie polimerice (mase plastice, compozite/ compomere, ormo-
cere).
2. Materiale pentru obturarea indirecti a dintilor.
- metalice;
- ceramicel
- polimerice.

II. Materiale pentru obturafii coronare provizorii - pentru plombarea temporard a ca-
vitdfii dentare.

III. Materiale pentru obturafii [cdptugeli] :

- curativei
- izolatorii.

IV. Materiale pentru umplerea canalelor radiculare.

1. Materiale pentru obturalii provizorii;
2. Paste (sealere);
3. Filler.

V. Adezive.
L. Autopolimerizabile (cu polimerizare chimicd);
2. fotopolimerizabile;
3. dual cure.

VI. Sigilanfi superficiali.

1". Fisurali;
2. radiculari;
3. pentru obturalii.

Din punct de aedere a merceologiei, materiale pentru obturalii definitiue se impart tn:
1. Cimenturi.
2. Materiale de obturafie metalice.
3. Materiale de obturalie din mase plastice gi polimerice.
4. Adezive 9i sigilanfi stomatologici.
5. Materiale compozite.

Clasificafia propusd este in mare mdsurd una convenfionalX, adicd reflectd doar aplica-
bilitatea clinicd a materialelor de obturafie, dar ea faciliteazd utilizarea lor practicd; mate-
rialele de obturalie a unuia gi aceluiaqi grup frecvent au di-ferite indicafii de utilizare.
 MATERTALELE PENTRU OBTURATil pROVtZORil 5t
PANSAMENTE
Pansanrente gi obhra,tii coronflre prooizorii. Matertalele pentru obturafii prouizo-
tii:caractertstica lo4 tehnica ile preparare Ei indicafiile cdtre utilizarea obturaliitor
proaizorii. Instrumentanil stomatologic Ei aparatele folosite Ia obturafie. Etapele de
tratqment ale cariei pind la obturare.
Materiale pentru obturalii provizorii sunt folosite pentru inchiderea etangd provi-
zorie a cavitdfii (cu scop diagnostic sau curatizt) fur cazurile cdnd, conform indicatiilor
clinice, este imposibil de a hnaliza tratamentul cariei gi complicatiilor ei intr-o singurd
vizitl' cu scopul de a izola cavitatea carioasd gi cea dentard (ori canalele radiculare) de
mediul extern, sau pentru fixarea preparatelor medicamentoase.
Indicaliile cdtre aplicarea obturaliilor prorsizorii sunt:
- tratamentul cariei profunde (prima aizitd);
- tratamentul pulpitei prin metodd biologicd;
obturarea provizorie dupd umplerea canalului radicular.
^-
In unele cazuri materialele pentru obturafii provizorii sunt folosite in calitate de ob-
turalii izolatorii sub obturafii de duratd, precum gi pentru fixarea provizorie a punlilor
dentare gi a coroanelor artificiale.
Medicul trebuie sd tind minte la alegerea materialului cd o etangare durabild nu
poate fi oblinutd cu ajutorul unor obturalii provizorii; pentru aceasta trebuie de utilizat
materiale penku obturafii de duratd.
Obfuratiile provizorii sunt calculate pentru un termen restrdns: de la o zi pAnd la cd-
teva luni (frecaent 6 -12luni, - tn dependenld de scopul aplicdrti). Cel mai des sunt folosite
cimenturile de zinc-eugenol, zinc-fosfat, policarboxilic sau glasionomer.
Materialele pentru obturatii provizorii sunt aplicate pentru:
- prmsamente (la tratarea cariei pi a complicaliilor ei),
- obturagii de control (Ia diagnosticarea cariei gi pulpitei),
- obturarea dinlilor deciduali kind au mai rdmas cel mult 6 luni pknd la tnlocuirea lor
cu dinti pennanenfi),
obturatii izolatorii,
-
fixarea provizorie a construcliilor protetice,
-
obturarea curativd provizorie a canalelor radiculare.
-
Obturaliile provizorii sunt aplicate nemijlocit pe fundul 9i perelii cavitdfii, prealabil
cur5lite gi uscate. Restabilirea formei anatomice a dintelui gi, in mod special, a punctu-
lui de contact este obligatorie.
Sunt deosebite pansamente etange qi obturalii provizorii (de control) - fir depen-
dentd de termenul aplicdrii 1or.
Pansamentul este o variantd a obturafiei provizorii, aplicatd pe un termen de 1-L4
zileincazul necesitdlii de aizolaun medicament toxic subiacentip nstd arsenicoasd, pas-
td de paraformaldehidd etc.), aplicat temporar, de contactul cu mediul cavitdtii bucale.
 ,11i::t;i!ri
iifill,r&
q$i,#
Pacientul este prevenit despre necesitatea de a se prezenta la medic la o datd oarecare
pentru inldturarea pansamentului sau de a-l indepXrta cu forle proprii (prin scobire).
Obturafia proaizorie (propriu-zisd) presupune prezenlasubiacentd a unui medica-
ment curativ netoxic (obturafie curatiud),neaglesiv prin nimic fald de lesuturile dentare,
gi avAnd drept scop, de exemplu, activarea dentinogenezei funcliei odontoblagtilor gi
depunerii den tinei sec un dar e) .

Pentru a fi folosite tr clinicd, materialele pentru obturafii coronare provizorii trebu-

ie sd indeplineascd urmdtoarele condilii medicale gi tehnice:
- sd adeie relatia bine Ia perelii dentnri gi sd asigure o etangare bund a caaitdlilor de orice
Iocalizare prin irnpermeabilitate gi adaptare marginald adecoatd;
- sdfie suftcient de trainice pe un tennen util [necesar] (in mediu - phnd la doud sdptdmkni);
- sd fie introduse, aplicate gi modelate ugor gi simplu tn caaitatea catioasd;

- sdfu tndepdrtate cu ugurinld din caaitatea cttrioasd cu aiutorul instrumentelor de mhnd sau
a celor rotatiae;
- sdnu coloreze dintele.
- sd fie ieftine, tntrucil prin folosirea lor curentd se consumd, ln general, cantitdfi mai;

- sd'poaid fi conseruate tndelu.ngat in condiliile obiqruite ale unui cqbinet stomatologic;

- sd aibd un tintp de prizd conaennbil (5 - 20 de mhtute);
- sd aibd tn mediul bucal o rezistenld mecanicd suficientd la acfiunea forlelor de masticafie,
uzurd;
- sdnu inactiaeze substanlele medicamentoase ale obturaliilor curatiae;
- sdfie indiferente [neiritante, neddundtoare] pentru pulpa dentard, lesuturile dure dentare,
gi p aro donfiul mar ginal;
- sd acfioneze stimulator asuprapulpei dentare;
acliunea solubilizantd a
- sd aibd in mediul bucal o rezistenld chimicd (sd rut fu influenlate de
saliaei), pentru a putea fi menfinute cel pufin 15-30 zile;
- sd posedeproprietdli antiseptice;
- sdnu intre tn combinalie chimicd cu medicamentele pe care Ie protejeazd;
- sd nu conlind componente ce perturbeazd procesele de adeziune gi de prizd a materialelor
pentru obturalii de duratd;
- sdfie plastice;
- sd-fie'indiferente [neiritante, neddundtoare] fald de lesuturile moi ale cauitdlii bucale;
- prin compozilia lor sd nu fie nociae fnld de tntregul organism;
- sd posede funclii stimulatorii asupra pulpei;
- sn fie bune izolatoare termice qi electtice;

- sd prezinte un g,ust gi miros agreabil, sau acestea sd lipseascd defel;

inprincipiu, loate materiale pentru obturalii provizorii produse la momentul actual
de cdtre industria farmaceuticS corespund intr-o mS.surd sau alta acestor exigenle, 9i
nici unul dintre materialele provizorii existente nu indeplineqte in totalitate aceste con-
difii. Deaceea ln activitatea practicd stomatologic6, utilizarca lor se efectueazd selectiv,
reiegind din situafia clinicd concretd.
in calitate de materiale obturatorii provizorii sunt folosite dentina artificiald (pe apd
distilatQ, d.entin-pasta (pe ulei aegetal), vinoxolul, cimenturile zinc- oxid-eugenol qi po-
licarboxilic, materiale polimerice (trtaste monocomponente fotopolimerizabile de consistenld
gtnnilasticd - ,,Clip', ,,Voco", ,,Cimpact LC", ,,Septodont", ,,Eerrnit", ,,Vioadent") '
Cu 120 de ani 1n urmd, la Londra, Thomas Fletcher finalizeazd dentina artificialX, un
ciment oxisulfat de zinc care-i poartd numele. Formula acestui ciment provizoriu std 9i
astdzi la baza mai multor materiale provizorii de obturafie.
Cimenturile oxisulfat de zinc se prezinti in sistem bicomponent pulbere/lichid.
Uneori se livreazd doar sub formd de pulbere, lichidul fiind apa. Aceste preparate
 (Aqua Dentin) au incluse in pulbere o serie de componente din lichid, cum ar fi, de
exemplu, guma arabicd.
A. Dentina artificiald (cimentul oxisutfat de zinc) prezintd cea mai frecventd uti-
,lizare ln calitate de material obturator provizoriu. Ea ionstd din oxid de zinc (66%),
sulfat de zinc deshidratat (24%), caolin (1,0%\, iar tn calitate de fluid se folosegie apa
distilatd.
La malaxarea pulberii de dentind artificiald cu apa sulfatul de zinc se combind cu
fluidul, formAnd cristale: ZnSO +7H.,O=ZnSO 7H;O.
n
Pe ldngd aceasta, oxidul de zinc se dizolvd ln apd gi formeazd hidroxidul de zind
zn(oH)r, care, combinandu-se cu sulfatul de zinc, formeazd.sarea bazicd Zn(oH)r. se.
$i unele, 9i celelalte cristale strdbat masa de consistenla aluatului gi contribuie la piiza ei.
Se prepard dentina artificiald pe suprafala matd a lamei de sticld, malaxand cu o
spatuH metalicH. Cantitatea necesarX de pulbere gi citeva picdturi de apd distilatd se
aplici separat. La picdturile de apX se adaugd ftr porliuni pulberea (gi nicidecum inaerst)
in cantitatea necesard de a fi ugor absorbitd, iar apoi - in porfiuni mici pind la obginerea
unei consistente de smintind groasX, mestecfird cu o spatula pe parcurzul a 30-40 secun-
de la temperatura de 18-20". Priza dentinei artificiale debuteazl pestelr/z-2minute, iar
finalul se instaleazd peste 3-4 minute.
Nu se recomandd addugirea apei la masa amestecatd pAnd la o consistentd densd;
urmeazd a fi preparatd iardgi o portie noud de dentind.
In cavitatea carioasd pregdtitd din timp (uscatd gi izolatd de saliad;tn caz contrar, dacd
salizta aiunge tn caaitate, nu se produce priza [tntdrirea] masei oblinute prin amestecare) se
introduce irnediat dupd preparare intr-o singurd porlie cu ajutorul spatulei bucale
(netezitoare), iar apoi - cu o buletd de vatd strdns risucitd, umezitd in ipe, pasta este
condensatd cu stdruintd. Pasta incepe sd se tntXreascd in decurs de 1,5 min., priza fina-
lizdndu-se definitiv peste 2-3-4 min.
Apoi obturafia este modelati cu un instrument de obturare.
Este important ca obturalia sd inchidd ermetic toatX cavitatea.
Cea mai frecventd cauzd, a distrugerii gi cdderii rapide a obturatiei provizorii este
pdtrunderea salivei in cavitatea carioasd sau a inchiderii premature a gurii pacientu-
lui.
Dentina artificiald posedd urm{toarele caracteristici medicale gi tehnice:
- simplele a utilizdrii;
- etangare bund a caoitdfii;
- rezistenfd insuficientd fald de agenli mecanici (cel mult 2-3 zite);
- indiferenld fald de pulpa dentard, substanfe medicamentoase gi organism tn general.
- aplicarea gi modelarea este simpld, iar tndepdrtarea se
face cu uguinfd;
- ieftindtatea.
Comp