Cuvdntinainte

" ODONTOLO7A pqACUCA t lOonnNA" a fost alcdtuitd, reieEind din noul plan de studii Ei este des-
tinatii studenlilor facultdlii de stomatologie la obiectul "stomatologie terapeuticd". Scopul acestei luudi este
prezentarea studenfilor 9i medicilor stomatologi n unor aspecte moderne ale stomatologiei practice pentru uni-
asigurd nigte rezultnte pra:izibile, comparabile Ei rEroductibile. Acest
ftcarea intercenliilor terapeutice, care
manual conline 11 upitote. La elaborarea manualului respectitt au fost examinate minulios multe concepte
tradilionale, aalabile gi astdzi, dar a fost realizat un abord conceptual gi de bazd mateiald, conform etapei
contenporane de deanoltare a stomatologiei, au fost caracfurtzafu cele mai modeme materiale de obturalie etc.
Pentru a fi cht mai exact gi didactic, autorii au recurs la o bogatd bibtiografie.
prtmele capitole, care trateazd despre embiologia, histologia, anatomia funclionald a dinfilot, pot fi folositoa-
rer Eila catedra de anatomie normald gila cea dehistologie'
O atenlie speciald a fost acordatd expunerii prezentelor ceinfe, reguli Ei norme igimico-sanitate fafd de orga-
nizarea instituliilor stom.atologice cu profi) curatia-profilactic. Au fost indicate normatiaele de suprafefe, gama
de culori ale incdperilor, finisare a su?raferei perefitor, podului 9i pardoselei, precum gi cele de iluminare optimd'
ale temperaturii de confort gi umtitafiei, A prezentat instrummtail stomatologic modern, fiind date expli-
fost
calii riferitor ta oaiite modatitdli gi particutaritali de a-l tntrebuinla tn dependenld de situaliile clinice. Au fost
expuse principiile de bazd ale asEticii in stomatologia terapeuticd moilemd'
Au fostprezentate detaliat metodele de anestezie dentard, ftrd de care este imposibil de a efectua astdzi trata-
mentul inilolor eficient al afecfiunilor stomatologice rdspkndite.
Ei
Bnzele uriologiei practice au fost phnd nu demult studiate tn facultdlile de stomatologie conform
principiilor
clasice ale Doctorului Green Vardiman Black, prezentate tn cartea sa " A Work on Operatiae dentistry" pu-
'
blicatdin 7908. Ranlulia tehnico-gtiinfificd extraordinard gi succesele in industria materialelor stomatologice,

precum gi masioele de date gtiinfifue, oariate gi multilaterale au condifionat necesitatea reaizuirii conceptelor
tradilionale Ei trecerea la o stomatologie mai uuldtoare gi mai pulin inttaziad. Analiza detaliatd tn capitolul
,,Carilologie
Practicd Modernd" a tehnologiilor tradilionale (clasice) gi a celor aoansate se bazeazd pe studierea
aprofunditA a literatuii specializate tematice, gi pe sinteza celor mai importante ilate teoretice' Multd
atenlie a

- fost
acordatd metodclor de preparare ale caaitdlilor canoase clasice gi atipice de difeite clase, ftrd de cunoaEterea
des$ise, fi-
cdrora nu poli efectua actioitatea practicd in clinicd. Materialele de obturalie stomatologice au fost
ind fdcut accentul pe: caracteristici faico-chhnice, indicalii spre utilizare, posibile efecte asupra lesuturilor dure
mateiale obturare ile ultima gene-
derrtare gi apulpei. Au fost munfate, descrise amdnunlit Ei exernplificate de

rafie, in special cele compozite gi sistemele adezioe. Au fost examinate metodele de restabilire aformei anatomice

a dinfiloi, particulaitiilile obturdrii caaitdlilor carioase tipice gi atipice cu difertte mateiale. Au fost detaliat
erpuse importanla punctului ile contact dintre dinli gi metodele de a-l testabili. Au fost examinate erorile 9i
connpliufiile suroenite pe parcursul obturdrii dinlilor caiali gi analizate modalitdlile de a Ie anita'
in ,op,itotul "Endodonfie Practicd Modemd" au fost ilustrate amdnunlit particularitdlile topografue ale ca-
aitdlii coronare gi a canalelor radiculare ai dinlilor tenporart Ei permanmfi maxilari gi mandibulari, coraportul

'f;il:;y;ikY,iT|T::1',';ff::;::,x':nf"ffl":":#I:l;'fr!;::';#;#,i',';;:,::;,;";T:::
dele de a-I utiliza. Au fost ilustrate cele mai rafionale moduri de deschidere gi preparare a caaitdlii fiecdrui dinte
gi tehnica de permeabilizare a canalelor radiculare. Au fost prezentate etapele de tratament al pulpitei gi paro-
dontitei apicale, ftcknd. accentul asupra prelucrdrii instrumentale minulioase a canalelor radiculare, folosirea
remediilor medicamentoase moileme gi obturarea optimd a unalelor railiculare. Latncheierea capitolului
au fost

examinate erorile 6i complicaliile suroanite pe parcursul tratdrii pulpitei gi parodontitelor apicale.

Toate cele sus-menfionate permit a spera cd monografn ,,ODONTOLOGIE PRACTICA MODERNA"
oa f
utild afit studenlilor facultdlilor de stomatologie, c6t gi medicilor stomatologi.
Autoii
 Cuprins
cuyivrfivanrm. 5

C apitolul 7. DEZVOLTAREA DINTILOR (A.T erchoa, C, N dstase) ....,,,,1.4

L4
74
,.L6
76
Eaza de ilezaoltare a lesuturilor ilmtare: histoguteza, 77
Dezaoltarea dentinei gi pulpei coroanei ilentare......... .,.,........77
Dezaoltarea smalfului (nmelogeneza) ..,.,...........79
Dezaoltarea rdildcinii gi cementilIui dintelui...,.,.. ,,.............,..20
Dezaoltarca .............,.,20
52ERUPTLA ................21.
53 TEORILE DE ERUPTIE ADn\r,nLOR'., ....,......,....26

Capitolul 2. HISTOLO GIA DII\ryILOR (Gh. Nicolnu, C. N dstase, A.Terehoo) 28

G ener ahitdti........... 28
29
29
29
29
3L
Striile Hunther-Schreger gi liniile lui Retzius... 32
33
34
DEMilNA 35
Substanla funilammtald a ilentinei..... 36
Dentina p arcpulp ard,.,...... 36
Dentina-manta............ 36
Dentina intertubulard... 36
Dentina peitubulard 36
Preilentina.,. 36
D entina interglobulard.,.,.,...... 36
Stratul granular Tomes ....,...... 37
Tubulii dentinari....,. 37
T eaca [membrana] N eumann,..., - - --. - 37
Lichiilul dentinar 37
37
38
Tracturile moarte in ilentind 38
D entina ea olutia d....,. 38
. Dmtinaprimard. 39
. Liniile ile cregtere zilnic d....,......... 39
, Striile l)onEbner , 39
39
. Linia neonatald.., 39
B, D mtina lo gicd........
. a) ilmtinafizio
39
secunilard..... 39
. b) ilentina tertiard.... 39
MODIEICARI MOREOLO GICE ALE PIILPEI DEMTARE...... 40
40
40
D enticuli i2o\ati........... 40
D enticuli multipli..,..,.. 40
D enticulii rcali .............. 47
 Denticulii 47
t17
CEMENruL in
Cementul acelular,....,.. 43
C ementoblastele,.,........... u
tu
45
45
45
46
Hipercementoza localizatd ("Peilele " ile smalf) M
Hipncementoza 46
Hipercementoza generalizatd M
Cementul coronar .....,.. 46

Pulpa cofonara..,....
Pulpa radiculard... .........48
Eibrele de reticulind 49
Fibre e\astice.....,...,...........,......, 49
Fibrele oxitalanice.. 49
Structura mauoscopicd a pu\pei......,..' 50
. stratul oilontoblastic....,...., 50
O ilontob las t e\e............ 50
. stratul sub o ilontoblastic 50
Zona externd.. 50
Zona internd 57
. stt atul centt al .......... 5L
Celulele pulpare 57
Fibroblastele...... 57
CelulaHohl. 57
Celulele ile ap drare.,. 52
Histiocitele.. 52
Mncrofagele 52
Plasmocitele 52
Mastocitele 52
Pericitele.., 52
Vasculaizafia sangtind a pulpei ilentate......... 53
53
54
54
.
funcfiaformatiod il
. cc
funcfia nutitia d...,,.
55
funcfia protectiad.,.. 55
.
funcfia ilefensiztd.....
. 55
funcfia reparatiad
. 55
funcfia inductia d......,.. 55
.
funcfia senzitiad. 5b
Senescenta smaltului.,.....
Senescenta 56
Reducerea ilentare.... 56
56
58
58
SENSIBILITATEA DENTIAIEI QI PIILPEI... 58
Ipoteza receptoare 59
Ipoteza stimuldrii nera o as e directe ...,.,.....,......... 59
Ipoteza hidr o dinamicd ............... 59

65
65
65
65
66
67
68
68
70
72
72
73
74
74
74
. Incisio ii malrilari....... ....,.,..,,....,,,.,. 75
lncisiuul
Incisioul 76
.--+ Incisiaii
. Incisioul central
......77
. Incisiztullateral infertor............ .....,,,,,.......78
Caninii.......,
-. Caninul 79
........,.,.,...,........ 80
Caninul 87
2.4. Grupul lateruIi..
83
a
83
84
86
. Premolaii infeiort........ 87
. Prtmul premolar inferior. 87
. Premolarul alll-lea inferior ............,.. 90
+ Molaii..... 92
. Molarii supertort.....,.,
92
. Primul molar superior [maxilar].,.,.,,,.........
94
. Molarul al ll-lea maxilar.....,,.
98
. Molantl al lll-lea superior (molarul de minte) 700
. Molaii inferiori ...,... ..............701

. Formula matematicd - aeche europ eand (Hailerup)..,.. .170

. F ormula
francezd ..................., ,..,...,....,..171
. F ormula ilentard internationald - FD1,......,....,..,..
c asit olul 6. INSTR LI&IEMIARUL PEMIRU EXAMIN AREA gl TRATAMENTELE
' STOMATOLOGICE (C.Ndstase, GhNicolau, A.Terehoa) """ .................L30
734
Generalitdfi
sT lnstrumente necesare examenului stomatologic..
................734
s2 lnstramentarul neces at penttu prep ararea caaitdtilor """" " " " " "'
s3 Iit*i":nitte pentra
"[t"iiii[
"i"ttigttor
cartohse cu itiferite materiale
735
rcstauratkte
737
738
740

t dieto ate,.. 744

stomatologice
747
7. Frezele cu partea actirtd sfeticd..........
748
2. Freza roatd,.......,..,
748
3. Freza cilinilricd fisurald..........
749
4, Frcza conicd fisurald .........
...........749
5. Frez a con-ina ers ......
6, Freza ocluzald........
5. Freza ocluzald,.....,.
7. Frez a oa oidd.,........,.,....
8. Ereza tnformd de Pard..,.,....
..........750
"""150

77. Freza \enti\d...................

12. Reiluctor.
73. Marcatorul de adhncime.......,.....
,...,.,......,... 751-

7. TZOLAREA CAMPULUI OPERATOR (A.Terehoa, C. NdstaseL-:......'.........'.

752
Capitolul
' ACCESOKIIPE ffRU PR OTEIAREA TESIITIIRILOR DURE 9I MOI DE LA
7s2
LEZTANI QRAUMATTSME) MECANICE....'i.i.....'.........
IAISTRI.TVTEAIIE, UTILIZATE PEMTR U AS IGURAREA /F OKMAREA/
- ARAT O 4RE..... "... " "...... 753
AC CE SIJLUI CATRE C AMPUL DE LU CRU SEP
MrlLOACEppvrnu Frvrn U KETRACTIA MECAI'ilCA €I 1HIMICA
755
AGINGIEI..
 Sistemul de izolare cu ...............,.,,...., 757
APLICAREA PORT-MATKICET ST A
Capitolul S. ANESUEZII N TRATAMENTUL ODONTAL (C. N dstase, A,Terehozt).........,. 76J
 CimenturtIe silicat (CS)
Cimmtui silico-fosfat (csr).........
)?6
Cim mtui p o li c arb o xil at de zinc (PCZ)
CI]vrEMruRILEIONOMERE DE STICIA (C]:S) (C. N dstase, Gh. Nicolau, A.Terehott).......,... 239

ctvtE rTLIRr RA$INI (CR) (A.Tqehoa)...- ....................... 248

248
ACKILIOE/R'4/)
A. CTMENTURI ACRILICE (siz. r<z{$nr .........................248
B. CIMEAITURT DIACRILICE(CD).,..,......... ......249
Clasificarea cim entuilor r est aur atio e ..............252
Dupd ilimensiunile particulelor 253
............253
253
253

...254
255
255
255
256
256
256
..................... 257

CIMENTURI POLIMEKICE DE FIXARE (A'Terehoa) .. ."..259

MATERTALE METALICEDE OBTIIRARE - AMALGAMELE DEATTARE 262

PREGATIREA C AVrJ AT, ILOR OARIOASE CATRE OBruRARE (C. Ndstase, LTerehoo) .........265
1. P r elucrarc a me ilicamento as d a caaitdfii carioase
Aplicarea unei obturafii iz o latoii...
2.
Aplicarea unei obturatii curatia e ...........
3. 267
OBruRAREA cAwrATri cAKtoASE (GIL Nicolau, A.Terchoa, C. N dstase) ...... 268
lntroducere ......
1. Tehnicd de lucru cu mattialele ile obtutate compozite fotopolimeizabile..,......... .....269
2. Tehnicd ile lucru cu cimmturi autopolimerizabile 273
3.Tehnicd ile lucru cu ...........274
4. Tehnica sanilwich ile obturarc.. ......275
5. Obturarea Ei rcstaurarea caztitdlilor carioase de
A.Tehnicd ile lucru cu cimmtui silico-fosfat..........
B. Tehnicd ile lucru cu ama\gamut......................'.... 2n
C. Sigilaren fisui\or............. 280
D. TAhnicd ile lucru cu materiale compozite.... 280
6. Obturarea qi restaurarca caaitdfilot caioase ile clasa a ll-a""""""' 282
7. Obturarca Ei restaurarea caaitdtjlor carioase ile clasa a lll-a gi a IV-a ...................... 287
8. Obturarea gi restaurareq ,t !ry!I"lc.!f94se de clasa a V'a Ei a W-a --'--" 289
srsTEME ADEZTVE ilr Orrunan in cdvnATnoR cARro ASE CU
MATERIILE C O MP O ZITE (C. N d st as e, A.T et ehov) ...... 290
Mecanismul ile cuplare a compozitelot cu suprafala smalfuIui 297
 Mecanismul de cuplare ilentinei............ 292
Retr o sp ectia a w olutiei ............294
C aracteristicile sistemelor aileziu e IV, V gi W generafie.......,
Sisteme ailezioe de generulia a IV-a
Sisteme adezioe ile generafia ......296
Sisteme ailezizt e ile generafia
Eroi gi compticalii in cadrul tratdrii caaitdtilor cario ase (C. N dstase, A.T erehoa)...... 297

CTICE MODERNE............... 307

307
7. ENDODOI\|,[E. DATE GENERALE (C. Ndstase, A,Terchoa) .......,302
7.1. Scopul gi etapele tratamentului enilodontic 303
2. STRUCTIIRA T OP O GRAF O -ANA TOMICAACA WTATII
DI f,IIf OR (A.Terehoo, C. N dstase).... ..........304
2.1. Struchna
2.2, Canalele 305
2.3. Date ale zonei apicale 306
2.4. canalare 306

2.8. Incisiaul central inferior,,,.,,,,. 309

2.9. Incisioul lateral 370
2.10. Caninul 370
2.7L. Caninul 370
2.12, Primulpremolar 3L7
2.73. 372
2.L4. 372
2.75. 372
2.16. 3L3
2.77. 3L4
2.L8. 31_4
2.19. 375
2.20. 375
2.27. 376
316
3. INSIRI'"IIV|EATIE EI\IDODOMIICE (V. Nicolaiciuc, C. Ndstase) ............................. 377
3.7. St anilardiz area instrumentelor enilo ihontice............ 3L7
3.2. Clasificarea instrumentarului eniloilontic
32L
32L
322
323
323
325
327
327
329
329
330
4 337
331
JJ.'
336
4.4. Metodele chirurgicale ile tratare a puIpitei............ 339
.............. n ;.............,. 340
5. T erehoa, C. N dstas e),.,.. 3U
 31U
.....3tU

asupra pulpei ilentare..........

6. MET ODE DE DEVTTALIZARE APULPEI (A.Terehoo, C.Ndstase).. ....'."349

353
6.2. Amputafia depitald a pulpei (pulpotomie deaitald)-...,
355
6.3. Extirpafie deaitald a pufiei (pulpectomie deaitald)..--
356
6.4. M eto ild ileu it al d combinat d
7. ETAPE DE TRATAMENT AL PENIODOA]:ilTEI
357
APICALE (A.Terehoa, C. N dstase) ...........'....1........
iNAII\TTE DE INTERVEM,flA
- -DESCHIDEREA CAVTTATII DINTELIil
8,
360
inroobovn cA @.reienoo, C. N dstase)
9. PRELUCR,4REA INSTR I,IVTENTALA A CAN ALULUI
364
364
36s
367
368
369
370
377
7
10.7. Lungimea calculatd a ilintelui Ei a tdddcinii........"'
70.2. Meto da t actil d........
70.3. Metoda "conttilot dehAftie" ....
L0.4. Meto ila radiolo gicd .
70.5. Metoda clinico-radiologicd
70.6. Metoda electrometricd [sau electronicdl
......375
11. PREPARAR EA CAI\IALELOR RADICULARE (A.T erehoo, C. N dstas e) .........376
Meto ila apico-coronard ........,..'..,.. " .................377
378
Meto da,, crown down".....,.....
Metoda ,,step back-steP ilozon" -

Conceptulforfei echilibrate
T2.PRELUCRAREA MEDIC AMENT O AS A A CAN ALEL O R
RADICUTARE (A.Terehoo, C. N dstase) .. ......................-.. 382
ep t i c d a c an alului railicular 383
12.7. P rclu cr ar e a arttis
..........383
72.2. Irigarca canalului railiculan.............
72.3. P ansamente antiseptice.......
ruiliculatd proaizorie 384
72.4. Obfiirarea ...
ti..i,. Ut"toa" fizice de preluLrore meilicamentoasd a canalului tailiular.
384
ti,.ai, cto"1llior"o rr*"diilor meilicamentoase pentru prelucrarea canalelor
386
railiculare.....
73. MATERIALE PE TIRU OBTURAREA CAI"I ALELOR
388
388
390
391"
397
392
392
393
393
394
394
7
RADICULARE (V. Nicolaiciuc, C. N dstase) ......
396
74.1. Metoila obturdrii cannlelot tailiculare cu paste sau ciment"'
 ...........M7
BIBLIOGRATIA
 DEZVOLTAREA DtNTtLOR

gl Generalitifi

P--ttt omului Parcurg o cale lungd de dezvoltare, a cdrui inceput este raportat la sfAr-
Eitul lunii a-2-a a vielii embrionare, 9i dureazl,cativa ani dupd eruplia ctinlil,or.
Procesul respectiv poate fi impdrtit ln doud etape mari: perioada'dezvottarii intraalve-
-
olare qi perioada dezvolterii extraalveolare.
Eruppa dintelui se prezintd a fi aici un moment crucial. Chiar dacd o bund parte din
procesele evolutive / de dezvoltare/ decurg in perioada afldrii mugurelui d.eniar in os,
dezvoltarea dintelui la eruperea lui nici pe depuit" nu este finalizatx.
Coroana in perioada respectivd, degi se caracterizeazil prin forma sa finald, dar con-
.
finutul sdrurilor minerale in smal! mai este ifrcd sXrac, gi deaceea el, smalful, este numit
imatur. Rdddcina dintelui in acest moment este destul de scurtd" orificiul apical al dintelui
(foramen apicis funtis) - larg deschis, pulpa radiculard se deosebegte prin forma qi caracte-
rul papilei mezodermale.
Dupd erupfia dintelui are loc depunerea de mai departe a sdrurilor minerale din salivd
in-smalf. Procesul respectiv se numegte maturarea smilgrlui. Rxddcina cregte in lungime,
micul canal pulpar se irgusteazd in urma apozifiei dentinei, apexul radicular se tnctide.
La dezvoltarea dintilor participd doud
lesuturi embrionare - ectodermul gintezodermul.
Partea ectodermald a dinlilor reprezintd o derivatd filogeneticd a cuticulei, la fel ca gi
pdrul, unghiile sau solzii cutanali la pegtii din familia t"clirrilor, care reprezintd, propriu
spus, dintii in forma lor cea mai primitivd.
. Cea maimare parte-a lesuturilor dentare are origine mezodermald, gi doar smalful igi
ia o^riginea din epiteliul ectodermal.
In dezvoltarea dintilor pot fi deosebite trei stadii (sau perioade):
> I perioadd
- aparilia gi formarea rnuguilor dentari;
> a II perioadd
- diferenlierea mugurilor dcntari;
>a III perioadd - histogmeza lesuturilor dentare.

$2 Formarea mugurilor dentari

Primele etape de dezvoltare a dintelui coincid ca timp cu separarea cavitdtii orale de
cea nazald, gi formarea vestibulului cavitdtii orale.
Primele semne ale dezvoltdrii debutairte a dintilor umani pot fi remar cate la a 6-7
sdp.tdmAnX a viefii embrionare. Epiteliul plat multistratificat foimeazd de-a lungul mar-
ginii superioare gi inferioare ale fantei orale primare o ingrogare, care mai apoiiregte in
profunzimea mezenchimului subiacent.
- Epiteliul ce le acoperd incepe a cregte tr profunzime sub formd de lamd epiteliald in
formd de potcoavd care se furtinde de-a lungul pdrlii proeminente a bureletelor.
 "ij'S,ji'&
'H,jiikf;F

Placa epiteliald apdrutd in rezultatul aces-

tui fapt se imparte mai apoi in doud: anteri- 2
oard (sau jugo-labial5), 9i placa dentard, po-
zilionatX fafd de prima sub unghi drept'
Placa jugo-labiald proliferd spre anterior
9i formeizi sulcusul jugo-Iabial - vestibulul
cavitdlii orale. Pldcile dentare capdtd treptat
forma unor arcade, nidate ?n mezenchimul
maxilei gi al mandibulei.
La a 8-a sdptdmAnd a viefii embrionare pe Modele de lame dentare (maxila (sus) Si mandi-
suprafala lugo-labiala a pldcii dentare de--a bttla (jos) al unui embrittn uman cu o lungime de
tungul t"atgnii ei inferioare se formeazd L0 1,5-2 crn): 1 - Iamd dentard; 2 - membrana mu-
proiminen;e de celule epiteliale.tn.Jiecare coasd (aspect infenor, dinspre lesutul coniunctiv)
^maxilar,
corespunzdtor numdrului viitorilor
dinli deciduali' Acestea sunt aga numifiimu'
gti smalfiert.
La a10-a sdptdmAnd a vielii embrionare
in fiecare din aceqti muguri inserd mezenchi-
mul subiacent. Aceasta duce la faptul, cd
mugurul smalgiar devine asemdndtor cu un
clopot sau cuPd biParietald.
b"ac"eu faza resprectivd se mai numegte
gi stadiul cupei dentare. Cupa dentard deja
reprezinti organul smalliar primar' . > a 3-a peioadd - histogeneza lesuturilor dentare
Mezenchimul, crescut fur adAncitura or-
ganelor smalfiere, lncepe formarea papilelor
f,entare, coniiguralia cdrora corespunde cu
forma viitoar"i cotoat e a dintelui decidual'
Pe mdsura creqterii organul smalliar se
izoleazdde lama dentard 9i spre sfdrgitul sdp-
tdmAnii a 12-a contacteazd crt papilele de.ntare

, doar prin intermeditrl unui cordon epitelial

gub,Lri - pediculul organului adamantin' ,

mantin gi papila dentard, se consolideazd' Modele de lame dentare (aspect inferior, dinspre
cuprinzand mugurele dentar ln dezvoltare' dmtard cu 10 mu-
lesutul conitunctia): A.lamd
foimAnd o membrand densd din lesut con- 'guri ai dinlilor deciduali; B.lamd denturd cu 10
'sacul dentat saufoliculul ilentar'
'iunctiv
ln acest moment g''tbernaculum dentis este
"muguri
ai dinlilor deciduali, ale cdror organe ada-
*aitint au forma unei cupe satt clopot
singura legdturd a mugurilor dentari cu nY-
xila"rul, caie ii menline ln alveolele osoase in
formare.
Cu aceasta se finalizeazd I stadiu de dez-
voltare a dintelui - formatea gi izolarea rnugu-
rilor dentari.
Fiecare din acegtia constd din:
> organul smalliar, care asigurd for-
marea smaltului;
> popito dentard,care formeazd
denti-
na gi pulPa dintelui;
 1 qilb'
> sacul dentar, care formeazd cementul radicular, aparatul ligamentar,
baza osoasd
a procesului alveolar.

Sursele de dezvoltare a tesuturilor dentare in embriogenezi

Small

Dentini

Pulpl

Cement
Sac
Periodont

]esuiul conjunctiv al sacilor dentari contin_ud gi ia coleiul organelor adamantine, ajun-

gdnd prin intermediul acestor pediculi epitelialipdnd la lama?enhrd.
Se formeazi cor-
doane conjunctive, care contin itr interior b coloani de celule epiteliala
9i unesc mugurii den-
tyi;u e-Rfteliul ce cdptugeste bureletul maxilar. Aceste cordoane sunt numite conductoare
ale dintelui gi reprezintd nigte ghizi in migrarea eruptivd
a dintelui.
Mai apoi primordiul intrd in urmdtoiul stadiu - perioada de tliferenliere a
celulelor mu-
gttrelui dentar,
Dar este necesar de a lua in consideratie-faptul, cd nidatia gi dezvoltarea
mugurilor
diferitor dinti decicluali se produce nu in a.*togi tlrr,p.

$3 Diferenfierea primordiilor dentare

Pe parcursul acestui. stadiu se produc modificdri importante
atAt in insdgi primordii,
cAt 9i tn tesuturile, care le inconjoard.

. In organul adamantin, initial constituit din tesuturi nediferentiate, celulele epiteliale

incep a se separa in straturi aparte.
In urma unor procese metabolice complexe intre celulele pdrtii centrale
. a organului
adamantin incepe a se acumula un fluicl ce contine substante pioteice gi
glicozoariinogli-
cani, care, in urma cregterii presiunii in acesta, separd gi distanleazd
celulele una de alta.
intre ele.se pdstreazi o legaturi prin intermediul prelungirito, proioplasmatice.
. Celulele pdrtii centrale a organului adamantin capdti o formd stelatd sau forma celu-
.lelor
tesutului reticular, si se numesc purpa organuluiidsmrmtin.
. Celulele organului adamantin, care se afll in vecindtatea suprafetii papilei clentare,
formeazd un strat de celule adamantine interne.
Aceste celule sunt de forrnd cilindricd inaltd, care se vor diferent
ia in adannntoblnste
sau^ameloblasfe, gi sunt celule care formeazd adamantina.
In zona de reflexie a organului adamantin celule aclamantine interne
trec in cele ex-
ter-ne, care sunt amplasate pe suprafata organului adamantin gi
au o formd cuboi ctd (sau
aplatizatd).
O parte din celulele- pulpei organului adamantin, invecinate nemijlocit
(2-3 rdnduri)
cu stratul de adamantoblaste, formeazd stratul
Eitelial internrccliar din celulele aplatizate.
. . Celulele strahrl epitelial intermediar sunt bogate cu fosfatazd alcalintr gi, probabil, par-
ticipd la procesul de calcifiere a smalfului. Acestia joacd gi tm rol nutritia
pentiu amelobiliste.
 ,ll
k
&,

Primordiu dentar total diferenliat Gn fazd

"de cupd"). EB - epiteliul bucal; NDP - nida{ia
dintelui permanent; GD gubernauilum dentis;
-
celulele adamantine externe; CAI
CAE
-
adamantine interne; SI
- celulele
stratul intermediar (aI
-
organului sdantantin); POA
ndamantin; AC
- pulpa organului.
ansa cervicald; PD
-
dentard (ntezenchimald); Sp
- papila
sacul dentar.
-
Diferenjierea celulelor papilei dentare are
so loc aproape concomitent cu dezvoltarea orga-
st nului adamantin.
cAt po in fiecare primordiu dentar treptat organul
adamantin se mdregte considerabil in voltrm gi
AC
se invagineazd qi mai adAnc in organul ada-
mantin.
in papila dentard concresc vase sangvine gi
primele fibre nervoase (hrna a 3-a de aiald enfurionard).
Din celulele mezenchirnale ale papilei dentare la limita trecerii cdtre celulele stratului
intern al organului adamantin se dezvoltd cAteva straturi de celule inghesuite cu o proto-
plasmd bazofilX - odontoblaste.
Acest strat este separat de stratul de qdnmantoblaste, aflate in proces de formare, prin-
tr-o membrana bazalX find.
Se considerd cd diferenlierea acestor celule stimuleazd contactul lor cu mernbrana ba-
zald a organului adamantin.

$4 Faza de dezvoltare a fesuturilor dentare: histogeneza

Se incepe cdtre finele lunii a 4-a de viald intrauterind. Inilial incepe sd se dezvoite den-
tina, apoi - adamantina gi pulpa dentard.
Cementul gi dentina radicularX se formeazd cdtre a 4-5-a lund de viafd postnatald,
atunci cAnd are loc dezvoltarea rdddcinilor dinfilor temporari.
La stadiul de histogenezd coletele organelor adamantine sunt germinate cu mezenchim
gi resorbate treptat, pierzAnd legdtura cu lama dentard. In lama dentard apar multiple
orificii, lama respectivd cdpdtAncl un aspect fenestrat sau perforat. Rdmdn neschimbate gi
cresc doar portiuniie posterioare gi marginea inferioard ale lamei dentare, din care se vor
dezvolta dintii permanenti.
in perioada prenatald din componentele primordiului dentar se dezvoltd lesuturile din-
telui matur, la inceput - inilierea gi dezvoltarea doar a coroanei dentare, iar mai tArziu
(in perioada de erupfie) - qi a ridlcinii/ r;ldicinilor.

L. Formarea dentinei qi pulpei coroanei dentare (dentinogeneza)

Dezaoltaren dentinei. Dentina coroanei apare la sfArgitul lunii a 4-a a vielii embrionare.
La formarea dentinei activ participd odontoblastele.
in primul rAnd ele igi finalizeazd n-raturalia. in stare maturd ele:
1) sunt inalte gi prismatice,
2) sunt orientate perpendicuiar fald de suprafaja papilei,
3) prezinti prelungiri pe suprafafa, orientatd cdtre organul adamantin,
4) conlin in citoplasmd o relea endoplasmaticd granulard gi aparatul Golgi (nigte orga-
nele de sintezd a proteinelor extracelulare) bine dezvoltate.
Corespunzdtor, primul lesut dentar format devine dentina.
 . iri:,;tt.
riiilS;iig
''r;:il;aF
Dentina se formeazd intre odontoblaste gi epiteliul adamantin intern.
in aceste celule se formeazd fibre fine de precolagen, care se rdsfird in direclie radiald.
Capetele periferice ale acestor fibre, orientate cdtre celulele adamantine interne, for-
meazd. o perie din fibre radial orientate, care servesc drept inceput pentru joncliunea ena-
melo-dentinarS.
Capetele centrale ale acestor fibre radiale se pierd ln lesutul rnezenchimal al papilei
dentare.
impreund cu ectoplasm a, care le inconjoard, aceste fibre se indepdrteazd de celule gi se
transformX in substanla fundamentald a dentinei tinere, nemineralizate.
CAnd stratul de predentind cu fibrele radiale atinge o grosime oarecare, el este impins
spre periferie de cdtre straturile noi de predentind, tn care fibrele merg deja in direclie
tangenfiald, adica paralel suprafelei papilei dentare.
Spre deosebire de fibrele radiale, cele tangenliale nu trec prin stadiul fibrelor de pre-
colagen, ci dintr-o datd apar ca fibre de colagen.
In continuare stratul intern de dentind, bogat de fibre tangentiale (sau fibre Ebner),
fotmeazd. dentina parapulpari, iar cele radiale (saufiltrele Koffi, se afld amplasate fur por-
fiunile cele mai externe ale dintelui, in componenla dentinei manta.
Pe mdsura ciezvoltdrii substanlei funclamentale a dentinei odontoblastele lasd ln ulti-
ma prelungirile sale protoplasmatice fine - fibrele Tomes, amplasate in cavit5lile ducLurilor
dentinare.
insdgi odontoblastele rdmdn ln porliunea externd a papilei, iar mai apoi - in stratul
pulpar extern.
Particularitatea caracteristicd a dezvoltdrii gi structurii dentinei este aceea, cd ln decur-
sul intregii perioade a existenlei sale ea este un tesut acelular.
C)dontoblastele joacd un rol important gi in procesul de mineralizare a dentinei. Cu
ajutorul prelungirilor sale protoplasmatice ele contribuie la plasarea sdrurilor minerale
din sAnge ln substanla fundamentald a dentinei in dezvoltare.
Mineralizarea dentinei debuteazd la sfArgitul lunii a 5-a a vielii embrionare.
Calcifierea dentinei putin rdmAne in urrnd de formarea substanlei fundamentale a
dentinei, aga cd pe suprafata internd a dintelui intotdeauna este prezent un strat de pre-
dentind nemineralizatd, care rdmAne gi in dintele matur.
Mai intAi de toate, depunerile sdrurilor de calciu se observd in dentina, ce acoperd vArful
papilei dentare, adica ln regiunea viitoarei margini incizale sau a tuberculilor masticatori,
In urma acestui fapt apare o lamd de dentind calcifiatd, care se numegte calotd dentard.
Depunerile shrurilor minerale ale dentinei tr substanta fundamentald se produc sub
formA de globule 9i granulalii care, fuzionAnd, formeazd. porliuni sferoide - calcosferifi.
Intre aceste calcosferiti pot rdmdnea porfiuni de dentind hipomineralizatd [slab mine-
ralizatdl sau nemineralizatd,, care a primit denumirea de dentind interglobulard. Din punct
de vedere chimic, procesul de mineralizare constd ln depunerea sdrurilor minerale in
matricea organicd a dentinei.
Sdrurile se depun. doar in substanfa de cementare amorfd. Mineralizarea lnsdgi a fibre-
lor de colagen nu se produce.
RdmAn nemineralizate gi prelungirile odontoblastelor in tubulii dentinari.
Pulpa dentard se dezvoltd din mezenchimul papilei dentare. Acest proces debuteazii de
la vArful papilei clentare. Concomitent cu formarea odontoblastelor Ia periferia papilei den-
tare se produce diferenlierea mezenchimul elernentelor ale porfiunilor centrale ile acesteia.
Celulele mezenchimale se transformd treptat 1n celuleconjunctiue ale pulpei coroanei
dentare. Fibroblastele sintetizeazd,co*ponenle obignuite ale iubstanfei interielulare.
De aceastd sintezd este legat unul din momentele-cheie de dezvoltare a dintelui, La
un motnent oarecare fibroblastele lnc,ep a produce cu vitezd sporitH substanla amorfd a
 ,iiilS '.&
"+6ei*#'

Stadiu timpuriu de dezvoltare a mugurelui dentar (dupd Orban): 1-

epiteliul adamantin extern, 2 formarea smalyului Si a dentinei,
- 3-{
pulpa adamantind, 5 papila dentard.)
l
strat de ameloblaste,4
- - 2
se mdregte presi-
pulpei coroanei dentare. Deaceea in pulpd
unea, care stimuleazd eruplia dentard.
' 3

2. Dezuoltarea smaliului (amelogeneza). in scurt timp 4

dupd debutul mineralizdrii dentinei la vArful papilei dentare .
r" itt formarea smallului, care apare datoritd activitSlii u
"p"
adamantoblastelor.
Depunerea pe vArful papilei dentare a unui strat fin de
dentind este o condilie necesard pentru lnceperea formdrii '

smal;ului.
La inceputul amelogenezei se modificd polaritalea fizi-
ologicd a ameloblastelor: nucleele lor incep a se deplasa din
porliunile interne ale celulelor spre cele externe (spre pulpa
brganului smalliar), iar organitele celulare se migcd ln direc-
(spre dentind), ocolind lin nucleul.
' opusd
lia
Sinimbarea polaritdfii celulelor adamantoblastelor se da-
toreazd depuneiii la vArful papilei dentare a unui strat de
dentin5, care ,,deconecteazd" celulele de sursa de alimenta-
re de cAndva, - vasele sangvine ale papilei dentare. Din acest
moment afluxul de substanle minerale sau de altd naturd cdtre
adamantoblaste se produce dinspre vasele sacului dentar.
Prin aceasta se finalizeazd maturarea celulelor.
Enanreloblastele mature seamdnd cu dentinoblastele: 1' orgarutl pulpo-adamantin;
1) sunt gi ele inalte gi prismatice , 2' stratul intern al celulei ena-
2) sunt deasemenea orientate perpendicular fa,td de su- meloblastului;3' stratinterme-
prafaladintelui, diar al celulelor pavimentoase
3) prezinti pe suprafafa apicali, orientatd cdtre dentind., tn i rhnduri; 4. stratul extern
o prelungire digitiformd, prin care se incepe secrelia compo- aI celulelor pavimentoase
nentelor adamantinei.
ln dezvoltarea smalfului se obignuiegte de a deosebi doud faze:
. gi
forrnarea matricei organice a prismelor smalliere
. mineralizttren lor primara.
MaLuralia smalfului constd in mineralizarea definitivd a prismelor sma$iere.
Pe parcursul primei faze de dezvoltare a smalplui fiecare adamantoblast se transfor-
mX in urma unor modificdri complexe firtr-o prismd adamantind. Acest proces debuteazd
prin alungirea porliunilor apicale ale adamantoblastelor, orientate spre dentind, gi forma-
rea la capetele sale a unor expansiuni protoplasma-
Faza a ll-a
tice scurte - prelungirile Tonrcs'
Papila dnntari
Anume aceste prelungiri gi fornreazd prismele
adamantine.in protoplasma adamantoblastelor apar
granule de secrelie specialH, care se deplaseazd in celuli
fibra Tomes, - ele impregneazl. cu substanla sapris- formatoare
mele adamantineincurs de formare. deniind
Concomitent cu aceasta din contul transformd-
rii ectoplasmei adamantoblastelor apare substania
interprismaticd aglutinantX a smalfului. Ea acoperX
prelungirile Tomes, gi se contopegte cu membrana
preformatiad (saa joncliunea nmelo-dentinard), care se'
va$
pard celulele organului adamantin de dentind.
 CAnd lungimea prismelor proaspdt formate atinge o valoare de cca 20
;rM, ele incep,
la fel ca gi substanla interprismaticd ce le lnconjoard, sd se impregneze cu sdruri minerale,
acest proces fiind orientat de la suprafald spre centru. tn procesul de formare a prelungi-
rilor Tomes gi a transformdrii lor ln prisme smalfiere se observd un ritmnictemeral
/de24
oref tn activitatea adamantoblastelor Aceasta se manifestd pe secliuni transversale prin
sfrii (alternarea unor benzi tntunecate gi deschise Ia culoare).
Procesul de maturatie ,, a smaltului dureaz6, in jur de trei luni gi se termind prin redu-
cerea in fesuturile lui a continutului de apd, substanfe organice, iir acumularea gi cristali
zarea sdrurilor minerale.
3. Dezooltarea rdildcinii gi cementului dintetui deruleazd cu pufin lnainte de eruptia
dintelui, adica tr perioada postembrionard. La acest moment coroanele dinyilor aeciallU
sunt ln mare parte formali,
Deasupra stratului de smal!, ce imbracd coroana dentard, sunt amplasate resturile de
organ adamantiry care constd din cdteva rAnduri de celule epiteliale pavimentoase.
Acestea sunt aSa numitul epiteliu adamantin redus, care este strAns atagat de small gi
este- remanent pe suprafala coroanei dentare pdnd la erupfia acestuia (membrana Naxnyihl.
Modificdnle regresive ale organului adamantin nu #ecteazd marginile lui, adica iceie
porliuni, unde celulele adamantine interne trec in epiteliu adamantin extern.
Marginile organului adamantin nu numai cd nu sunt supugi atrofiei, ci, din contra,
manifestd semne de proliferare gi se transformd ln aga numiti teaca epiteliald Hertuig.
Aceastd teaca epiteliald este constituitd din doud rAnduri de celuie ale organulu"i ada-
mantin - interne gi externe, care strdns contacteazd intre ele.
Pulpa organului adamantin gi stratul lui intermediar aici sunt absente. Celulele ada-
mantine interne rdmAn joase ln teaca epiteliald Hertwig, 9i nu se kansformd in aclaman-
toblaste. Teaca epiteliald concreqte addnc in mezenchimirl subiacent, separAnd acea porti-
une/ care va merge pentru formarea rdddcinii dentare. Celulele mezenchimale ale pipiiei
dentare, care tapeteazd din interior teaca epiteliald Hertwig, se transformd tn odontoblas-
te, care participd la formarea dentinei radiculare.
Dupd formarea dentinei rdddcinii dentare teaca epiteliald Hertwig germineazd cu ce-
lule mezenchimale ale sacului dentar,lgi pierde continuitatea se friimenteazd intr-un
9i
gir de resturi epiteliale.
In rezultatul acesfui fapt celulele mezenchimale ale sacului dentar intrd in contact di-
rect cu dentina rdddcinii.
Ele se diferenliazd in cementoblaste, care incep sd depund cement pe suprafala radi-
.
culard.
Cealaltd parte a sacului dentar, ce inconjurd rdddcina clentard in formare, servegte la
-
f ormarea periodonfiului.

Orificiul apical larg al canalului radicular se lngusteazd treptat gralie depunerilor no-
..
ilor mase de dentind gi cement, dar acest proces d-e formare a^apeiului nu ie termind ln
momentul erupliei dintelui, 9i continud incd mult timp dupd aceasta. in dinlii multiradi-
culari decurge o evolulie a riddcinilor mult mai compiexa.
Canalul radicular initial unic al acestor dinfi se desparte in procesul dezvoltdrii ln 2-3
canale, - in dependenld de tipul dintelui.

La a 5-a runx de
","9n
r"l?1il""ttfi?ii:iiilil:Tiffi:*ilor incisivlor, caninlor
si
premolarilor permanenfi. Acegtia se formeazd de-a lungul marginii i,nferioare ai lamei
{entare inapoia fiecdrui primordiu de dinte decidual. Oinlii perrianen}i inlocuiesc dintii
deciduali corespunzXtori (molarii sunt substituili tle premoiarr;. Nidu,tir'*olarilor p"r-u-
nenti se produce pe mdsura cregterii gi lungirii lamei dentare.
Dintii permanenli trec prin aceleagi stadii, ca gi la cei deciduali.
 .,!l+li',.,!,..
:l:rll,lb
t#;;e{4F
Perioada debutului aparifiei primordiilor dinlilor permanenfi
( Eidmann):
6... ...17 sdptdmAni 4... ... nou-ndscut
'1.
23 siptdmdni 5... ... 10luni.
-1......
3... ...24 s5ptdmAni 7... ... 9-10luni.
8... ...5 ani.

ss ERUPTIA DINTILOR.

Corespunzdtor tipului de alimentare ce urmeazd, copilul se nagte fdrd dinfi" Elemen-

tele speciale ale cavitdlii bucale a nou-ndscutului permit realizarea unor migcdri de supt
eficiente: blrlze ,,in trompd", membrana gingivalX, plicile palatinale transversale gi sub-
stratul adipos al obrajilor.
Pozifia distald a mandibulei gi exprimarea netnsemnatd a tuberculului articular al arti-
culaliei iempotomat'tdibulare fir calitate de formaliune filogeneticd noud, creeazd posibili-
tdli de a avansa nestingherit mandibula, moment necesar ln actul de supt al sAnului.
Migcdrile de supt contribuie la dezvoltarea sistemului stomatognat: rnaxilare, mugchi
mimici gi masticatori, precum gi mugchi linguali gi cei ai plangeului cavitdlii bucale'
ln procesul migcdrilor de-supt este stirnulatd, in special,cregterea gi deplasarea spre
anterior a mandibulei, aspect ce impune treptat formarea coraportului ortognat al maxi-
larelor.
Ordinea de nidalie a dinlilor determind 9i ordinea de eruplie a acestora. Acei dinfi,
care au fost nidali in prima perioadd de pdnd la 5 luni de viafd intrauterind, erup primii 9i
sunt dinfi deciduali, iar cei nidafi in perioadd de dupl5 luni de viafd intrauterind 9i pAnX
la 5 ani de vialh a copilului - erup in al doilea rAnd, 9i sunt permanenli.
La momentul nagterii sunt prezente primordiile incisivilor gi caninilor permanenfi,
nidali in saculii dentari, gi primordiile primului molar. Lipsesc primordiile molarilor II 9i
III 9i ale premolarilor.
Dinlii de lapte incep a erupe ln a doua jumdtaie a anului de dupd nagtere. Primii apar
incisivii mediaii inferiori, apoi cei mediali superiori, iar dupd aceasta - 9i incisivii laterali.
De obicei, la primul an de viald copilul are (erupfi) deja toli incisivii. La al Il-lea an de
viald erup primii molari deciduali, iar apoi - gi caninii. Molarii II deciduali erup la finele
anului doi sau la inceputul anului trei de viald.
CXhe debutul erupfiei se finalizeazd dezvoltarea coroanei dintelui de lapte, 9i incepe
formarea rdddcinii acestuia.
in procesul erupliei coroana dintelui incepe a se deplasa cdtre eminenla alveolard,-par.
curgand in maxilar o cale considerabild, iar migrafia dintelui este insolitd de modificdri
oarecare, cele fundamentale fiind:
1.) dezuoltarea r dddcinii dintelui;
2) de za olt ar e a p er io don liului ;
3) restructurarea osului alaeolar ;
4) modificdri ale fesuh.Lrilor, care acoperd dintele tn proces de erupfie'
La apropierea dintelui cdtre membrana mucoas6 a cavitdlii bucale se produc modificdri
regresive fur yesutul conjunctiv, care desparte dintele de epiteliul membranei mucoase.
Procesul se accelereazd in urma ischemiei, datorate presiunii asuPra lesutului din par-
tea dintelui in proces de erupfie. Fibroblastele lnceteazd sintetizarea substantei intercelu-
lare, capteazd materialul extracelular gi il digerd activ.
 Epiteliul adamantin redus, care acoperX coroana dintelui in formd de cdteva straturi
de celule aplatizate (format de enameloblaste, care au terminat producerea de adamantind, pre-
ntm gi de celulele stratului intermediar, pulpei gi stratului extern ai organului smalfiar), secretd
enzime care contribuie la distrugerea
lesutului conjunctiv, care desparte dintele de epite-
liul membranei mucoase (acfiune desmoliticd) Apropiindu-se de epiteliul, ce tapeteazd ca-
vitatea bucald, epiteliul adamantin redus prolifereazd gi ulterior se contopegte cu acesta.
Membrana mucoasd a gingiei treptat se subtiazd gi devine mai moale. Mai tArziu, prin
membrana mucoasd a gingiei, incepe a se profila conturul coroanei dintelui in fazd, de
eruptie. Gingia proemind in acest loc, formdnd coliculul dentar, uneori la inceput se inro-
gegte ugor, iar apoi capdtd paloare.
Epiteliul, care acoperd coroana dintelui, este supus in zonele centrale tensiunii gi de-
geneteazd'; prin orificiul format coroana dintelui erupe tr cavitatea bucald. Putem remar-
ca cd in aceastd situatie sAngerarea lipsegte, deoarece coroana avanseazd printr-un canal
tapetat cu epiteliu. ii. ronu erupfiei lama proprie gi epiteliul membranei mucoase sunt
infiltrate cu leucocite.
PdtrunzAnd in cavitatea bucald, coroana dentard continud sd erupd cu aceeagi vitezd.,
pAnd nu atinge pozitia finald in plan masticator.
Pe misura derul5rii erupiiei deniare, pe perimetrui dintelui se contureazd marginea
gingiei, unde epiteliul cavit5lii bucale se unegte cu (9i trece in) epiteliul adamantin redus,
care continud sd acopere partea furcd neeruptd a coroanei dentare.
Acest epiteliu strdns concregte cu membrana Nasmyth al smaltului, gi treptat se separd
de ea doar fir procesul de eruptie a coroanei dentare.
Dar chiar gi dupd finalizarea eruptiei dintelui acest epiteliu rXmAne prezent in regiu-
nea pdtrimii inferioare a coroanei dentare.
Amplas6ndu-se sub.formd de lizereu fin in jurul coletului dentar, el formeazd aga-
numita ioncliune epiteliald sau lizereu gingiaal. Acolo, unde epiteliul se indepdrteazd de
suprafata smaltului, apare fundul 1anlului gingia aI.
La momentul eruperii dintelui este edificatd doar 1/3 din rdddcind. Finalizarea clez-
voltdrii dintilor deciduali dupd eruplia lor continud 1,5-2 ari (edifuarea rdddcinitor).
Dupd eruptia incisivilor deciduali se mai pdstreazd contactul pro ceselor alveolare eden-
iate
in segmentul lateral. El dispare dup5 eruptia primilor molari deciduali (prima cre€tere
fiziologicd a ocluziei). Dupd implinirea a 2,5 ani copilul are sistemul dentar complet de dinli
deciduali. Dupd perioadn de dezuoltarc incepe perioada de funclionare a sistemului dentar
decidual. Aceasta duce la abraziatreptatd a dinlilor deciduali. incep sd dispard punctele
de contact proximale dintre dinli. La vArsta de 4 ani, in urma cregterii onrulot riraxilare,
apar spalii fiziologice, in special intre dintii frontali, ceea ce se prezintX a fi necesar pen-
tru forn"Larea unui spaliu mai mare pentru viitorii dinyi perrnanenti, care sunt mulimai
volunrinogi.
Eruptia corectd a dintilor permanenti poate avea loc doar tn cazul, cdnd dinlii decidu-
ali sunt pdstrafi pe parcursul perioadei de funcfionare.
Dacd molarul II decidual va fi prematur pierdut, atunci molarul I perrnanent se va
deplasa spre anterior gi va erupe in locul acestuia.
Aceasta firseamn5, cd caninul gi premolarii, ln lipsa spafiului necesar, vor cregte, pro-
babil, in afara arcadei.
ninlii deciduali joacd un important rol de protectori ai spaliului pentru dinlii perma-
nenli.
Igiena corectd a cavitdtii bucale gi, tr caz de necesitate, procedurile stomatologice igi vor
aduce aportul la pdstrarea dinlilor deciduali pAnd la momentul inlocuirii lor fizi6logice.
 ::.j,,5'.&
#;ri;Hf!"

Tabela 1.. Dezvolatarea, gi funcfionarea deciduali,luni.

Faza inifiald Faza iniliald Eruplia Rdddcina inceputul Resorblia
AJ
de dezvoltare de minerali- formatd resorb;iei completd a
o r5dflcinii
tr intrauterind zare intraute- rXddcinii
rind

sdptdmAni luni luni aru

I 6-7 4t/z 6-8 2 5 6-7
II 6-7 4t/z 8-12 2 5 6-7
m 8-9 71/z 1,6-20 4 7 10-11
ry 8-9 7 1/z 12-1"6 4 7 9-12
V 10 7lz 20-30 5 8 9-12

Tabela 2. Perioada de dezvoltare a dinfilor anr.

Dintele Aparilia primor- Debutul minera- Definitivarea Formarea rdd6-

diului Iizdrii adamantinei cinii
6 luna a 5-a intrau- luna a 9-a intrau- Ia2-3 aru la 10 ani
terind terind
1, luna a 8-a intrau- luna a 5-a post- la 4-5 ani la L0 ani
terind natalS
2 luna a 8-a intrau- luna a 9-a post- la 4-5 ani la 10 ani
terind natalS
J luna a 8-a intrau- luna a 6-a post- la6-7 ari la 13 ani
terind natald
4 la 2 ani la21/z ati la 5-6 ani lal2ant
5 la 3 ani la31/z ani la6-7 aru la 12 ani
7 la 3 ani laSVzani la 7-8 ani la 15 ani

8 la 5 ani la 8 ani vatLaza nelimitate

Tabela 3. Termenii de eruPfie a anl.

Dintele Mandibula Maxila
Incisivul medial 6-8 7-8
Incisivul lateral 7-8 8-9
Caninul 9-10 11-12
Premolarul l- 9-12 10-11

Premolarul 2 11.-12 10-12

Molarul l 5-7 6-8
Molarul2 11,-13 12-13
Molarul3 12-26 17-21

incd pAnd la schimbarea dinlilor, la a 6-1ea an de viai5, erup molarii permanenli I in-
feriori,iir apoi cei superiori. Coroanele molarilor permanenli I inferiori 9i cei superiori se
instaleazd intr-un raport oarecare una fald de alta.
Conform acestor dinli are loc ,,ataniatea" 9i ,,instalarea" celorlalli dinli permanenfi'
Deaceea coraporturile primilor molari ai arcadelor dentare superioard 9i inferioard se nu-
 mesc ,,cheia de a sistemului dentar. Un timp oarecare
acegti dinfi permanenti funcfioneazd impreund cu dinlii de-
ciduali.
Dar fir curdnd incepe schimbul dinfilor: dinlii deciduali
cad, fiind inlocuili de cei permanenfi. primii sunt de obicei
inlocuili incisivii mediali (aI 7 - 8-lea an de viafd), iar apoi in-
cisivii laterali (aI 8 - 9-lea an de aiafd). in curAnd dupd iceasta
incep sd erupd premolarii 9i caninii, iarlal2-I3 ar:d schimbul
dinfilor este finalizat.
ln urmdtorii 2 ani arcadele dentare sunt fortificate pnn
eruperea molarilor II permanenfi, iar dupd 20-25 ani irncep sd
Schema poziliei dinlilor in
p er io ada s chimbului ace stora
erupd gi dinfii de minte (molarii ilr)
Este natural, cd la eruperea molarilor acest proces de di-
strucfie a riddcinilor dinfilor deciduali este absent, deoarece ei nu au predecesori gi erup-
lia lor decurge sirnilar cu cea a dintilor deciduali obignuiti.
Drept excepfie servesc dinlii de minte ai cdror eruplie frecvent e dificild datoritX po-
zitiei lor anatomice.
Mecanismele cie eruptie a dinfilor substituenii au un gir de particularithti, deoarece
sunt realizate concomitent cu resorblia gi cdderea aitrgitor de lapte. Mai mult ca atdt, dinlii
substituenli au o structurd anatomicd speciald, care contribuie la eruperea lor canalul
-
conductor, care conline gubernaculard.Nidafia unuiistfel de dinte per-
lsf-,nymita_coardd
manent este arnplasatd inifial in alveola osoas5 comund impreund cu predecesorr1i lrri
temporar. Mai apoi ea este inconjuratd in totalitate de osul llveolar, exceptAnd un rnic
canal, care conline resturi de lamd dentard gi
lesut conjunctiv. impreund aieste structuri
poartd denumirea de coardd gubernaculard;se presupune cd ulterioiea contribuie la migca-
rea orientatd a dintelui permanent pe parcursul eruperii acestuia.
Pe mdsurd ce dintele permanent incepe deplasirea sa verticalx rapidd, el exercitd
o
presiune-asupra osului alveolar, care lnconjoard dintele decidual. ln urma acestei presiuli
fir lesutul conjunctiv, ce separd coroana dintelui permanent de alveola dintelui decidual,
se
diferenliazd osteoclastele, care se implicd activ in procesele de resorblie a tesutului osos.
Coltinudnd deplasarea verticald, dintele perm-anent incepe sd exerciteo presiune asu-
pra rdddcinii dintelui decidual. in tesutul cbnjunctiv in jurul ultimului deasemenea se
diferenfiazi osteoclastele (mai exact - odontocl'astele), cari pornesc sd resoarbd rdddcina
dintelui decidual. Aceste celule polinucleate apar, probabii in urma fuziondrii celulelor
mononucleate ale liniei macrofag(al)e. Ele se afle pe suprafapa rdddcinii dintelui lnlacune
gi se caractetizeazd prin dimensiuni mari, gi prezenga unui'lizereu mic gofrat,
format de
ale citoplasmei. Ultima contine o nrulfime cle mitoconclrii gilizozomi. Etapa
9x51e-1ce11e
initiald de distruclii a tesuturilor radalinii dintelui (cement 9i dentind) de cdtre oclon-
toclaste include demineralizarea lor; ulterior are loc distructia extracelulard gi digestia
intracelular5 a produselor de descompunere a matricei lor organice. La resorbpia deitinei
procesul de diskucfie_a acesteia se accelereazd in urma faptirtui cd prelungirile odonto-
clastelor se inserd profund in tubulii dentinari.
Localizarea poriiunilor inifiale de resorbfie a rdddcinilor dinlilor de lapte depinde
amplasarea nidafiilor predecesorilor sdi permanenti: la incisivii ji caninii temporari ea
debuteazd in regiunea apicald dinspre ora1, h molaiii temporari pe suprafaga interradi-
-
culard.
Procesul de resorblie a rddicinilor dinlilor de lapte incepe cu mult mai inainte de
eruplia dinlilor permanenli corespunzdtori gi decurge foarte lent.
Perioadele de resorbfie sunt succedate de perioade de repaus in activitatea osteoclas-
telor, care se caracterizeazd prin aparifia cementoblastelor gi depunerea de cement sau
 i;.1[::rh
i$#-i*{tr

de lesut osteoid pe suprafala dentinei distruse. Dat fiind faptul, cd cantitatea lesutului
resorbat de obicei este mai mare decdt cea a lesutului nou-format, procesul de distruclie
a dintelui de lapte avanseazi'necontenit.
pulpa dinteiui de lapte nu numai cd pdstreazd mult timp viablitatea pe parcursul
resorb,tiei sale, dar 9i particlpa h procesell de distruclie a dintelui' in ea se diferenliazd
celule osteoclastoide iodontoctaste), .ut" realizeazl resorblia predentinei 9i dentinei din
partea pulpei dentare. Procesul debuteazd in riddcini, gi cuprinde pulpa coronari'
' Oisiruclia periodontului al dintelui decidual se desfdgoard intr-un rdstimp foarte scurt
gi clecurge'in absenga semnelor inflamatorii. O parte importantd de fibroblaste mor prin
apoptozl 9i sunt absorbite de fibroblastele 9i macrofagele vecine' -
'
pana h urmd, din dintele de lapte nu rdmAne decAt coroana golitd, care este ugor im-
pinsS spre afard de dintele permanent in cregtere, sau cade deja la o acfiune mecanicd
ugoard
" asupra ei.
i1 u.uurtd fazd se poate produce o hemora gie (frecaent slabQ, sursa fiind vasele sang-
vine mici. Jesutul de granufafe, format in locul de amplasare a coroanei, rapid se epiteli-
zeazd,.Adesea, incd pdnd la cdderea coroanei, sub ea cregte epiteliul, care tapeteazl'
suPrl-
fala lesutului conjunctiv subiacent. in acest caz indepdrtarea coroanei nu este insolit6 de
afectarea integritdfii membranei mucoase.
Cdderea ai""!n.it temporari decurge, de reguld, si*9q. h hemiarcada dreaptd stdn-
qi

gd a fiecdrui maxilar, - la fete mai repede decAt la bdiefi. ExceptAnd molarii 2, dinlii man-
iibolui cad mai timpuriu decat dinlii corespunzdtori ai maxilei.
Uneori pdrfile ricticulare ale dingilor de lapte se afld ln.lfara cdilor de deplasare a
primordiitor dingilor permanenli, qi pot evita, in urma acestui fapt, resorblia' Astfel de re-
,t rri, ul"et rite din dentina $i cement, sunt capabile de a se pdstra in interiorul maxilarului
pe parcursul unui timp indelungat. Cel mai des ele sunt legate de premolarii permanenfi'
Resturile radiculare sunt de obiiei inconjurate din toate pirlile de lesut osos, de careele
sunt adesea atagate. Adesea ele sunt ,,momtate" ln straturile groase ale cementului celular'
Treptat deruleazH distruclia resturilor radiculare gi lnlocuirea lor cu lesut osos. Dacd aces-
tea ie afld in apropierea suprafelei maxilare, ele pot fi, ir final,-indepdrtate.
Dinlii temporari pot persista pe parcursul timpului, care depdgegte durata existenfei
lor normale. Deoarece factorul principal, care condilioneazd cdderea ditelui temporar,
cd ln cazul
este presiunea dintelui p"r*urr"ttt substituent aflat mai adAnc, este evident
absenlei sau anchilozarii lui, dintele temporar se va pdstra ire decursul unui timp
inde-
lungat.
iipru.ong"nitala a dinfilor permanenli 9i persistarea celor temporari cel mai des se
descoper6 in segmentele lateralL ale maxilei. Dintele temporar se poate pdstra in
urma
anchiiozei, care apare in urma unei leziuni locale'
osos,
Aceastd leziune provoacd resorbgia rdddcinii gi formarea ulterioard a fesutului
care fixeazd dintele de fundul alveolei.
Aga dinfi impieclicd eruplia normald a dinlilor permanenli substituenli 9i urmeazd
a
fi extragi.
Viitlrul dinlilor temporari pdstrafi este variat: unii din aceqtia exercitd un timp inde-
lungat funcfia sa, pe cand alfii^- se distrug. Rdddcinile lor scurte sunt inapte de a rezista
soliiitArilor'masticatorii considerabile gi sunt suPuse resorbgiei.
DupX cdderea coroanei dintelui de lapte in alveola dentard este posibil, de regul6,
de-
celarei cuspizilor sau marginii incizale a dintelui permanent corespunzdtor'
Ultima Lruplie a dinteliri, care s-a inceput din momentul avansdrii dintelui spre cavi-
tatea bucald giiormarea ganlului gingiaal, continud, fir esenfd, toati viala.
Cregterearddicinilor 9i edificarei apexurilor lor se finalizeazd treptat pe parcursul a
3-4 ani.
 Pe mdsura abraziei marginii incizale sau suprafelei masticatorii fiecare dinte conti-
nud tot mai mult sd avanseze, aliniindu-se dupd nivelul marginii masticatorii a arcadei
dentare. in caz de absenld a antagonigtilor el poate depdgi acest nivel.
De aici insdgi nofiunea de ,,colet dentar" (adicaporfiunea dintelui, aflatd in afara alaeolei,
dar anume tn gingie) este modificatd pe parcursul vietii.
Reiegind din aceastd erupfie treptatd se schimbd gi noliunea de
,,coroand a dintelui,,
Coroand anatomicd noi numim porliunea dintelui, acoperitd de smal1, iar cea
fun clional d
- este partea dintelui, care proemind in cavitatea bucal5 pi, in consecintd, poate contacta
direct cu alimentele tri turate.
Inilial coroana funcjionald este mai micd decAt cea anatomicd, dar apoi ele coincid. pe
mdsura abraziunii dintelui coroana funcfionald devine mai mult anatomicd.
Concomitent cu aceste schimbdri ur" io. abraziuneapunctelor de contact de pe supra-
fetele proximale ale cotoanelot, iar in consecinld - apropierea coroanelor gi deplasar"u lo,
treptatd spre ?nainte, cu scurtarea arcadelor dentare.

$5 TEORIILE ERUPTIEI DINTILOR.

Mecanismul de eruplie a dintelui, adica condiliile, care duc la aparilia coroanei dintelui
-
deasupra suprafetei procesului alveolar, este complex. in legatuid cu aceasta, au fost ex-
puse multe gi variate teorii. Majoritatea lor atrag atenlia doaiasupra unui factor oarecare,
in consecinfd nefiind capabilS sd_ofere o opinie integrd a mersului deplin al acestui proces
complex, care este eruptia dintelui.
Teoriile existente de eruplie a dinfilor urrneazd de a fi divizate in doud grupuri:
1. unii considerd, cd eruplia se efectueazd, din cantul dintelui ittsuEi:
Teoria radiculard. Conform acestei teorii cauza eruptiei dinlilor este cregterea, edificarea
gi dezaoltareardddcinilor acestora. Se considera, cd rdddcinile fir cregtere
ai dinfilor de lapte
se sprijind in fundul imobil al alveolei osoase gi ca gi cum ar expulza dintele din ea.
Aceastd teorie nu este in stare sd explice mecanismul migcdiilor complexe ale primor-
diilor girurilor de dinti interiorul maxilarului.
fi:r
Se cunoagte, de exemplu, cX primordiile molarilor superiori permanenfi inilial sunt
orientate cu fala masticatorie nu spre jos, ci postero-jugal.
, -In procesul eruptiei acegti dinfi, cobordnd cu fata masticatorie spre jos, ocupd pozilia
definitivd, corespunzdtoare.
Cauzele acestui fenomen nu pot fi explicate doar prin cregterea rdddcinilor.
Mai mult ca atAI, presiunea rdddcini asupra fundului alveolei va provoca resorbtia
lesutului osos, il:l urrna cdreea ea va fi inaptd de a asigura funclia de suport, postulatd de
teoria prezentatS.
La fel de enigmaticd se prezintd a fi gi eruplia caninilor superiori permanenti, ai cdror
primordii sunt nidafi sub orbitd.
Distanfa, parcursd de coroana caninului in timpul erupfiei, depdgegte considerabil
-lungimea propriei rdddcini.
Cgntra teoriei prezentate se pronuntd cazurile de relinere
[frAnare] a eruptiei unor dinli
cu rdddcini suficient de formate, precum gi cazurile de eruplie a unor amp." tada.itti r.rrr-
te subdezvoltate, cAnd dintele erupe din alveold absolut nu din cauza cregterii rdcldcinii.
Aceste date clar demonstreazd, cd erupfia dentard nu se incad.reazd.In.limitele teoriei
radiculare.

Teoria pulpatd. Sebazeazd, pe faptul, cH

lesutul de la vdrful papilei dentare capdtd tn
urma diferentierii celulelor, un volum mult mai mare comparativ iu cel inilial.
 liti:ii!j
rir:
':t'.aajir'.&
E*"#"

Cregtereavolumului pulpei de la vdrful papilei dentare cauzeaze acea tensiune ir:I

libere
interiorul primordiului dentar, care il forteazd sd se deplaseze ln direcfia marginii
de la bun inceput el
a gingiei. Dintele ?n dezvoltare este comparat cu o racheta, deoarece
este dotat cu acea forfd, care il impune sd erupi.
a papilei
Momentul erupliei complete a coroanei coincide cu acel stadiu de dezvoltare
acesteea sa adeveregte a
dentare, ln care rezerva mezenchimului nedif erenfiat de la baza
fi epuizati.
Papila se transformd in pulp6, 9i erupfia dintelui se opreqte'
a dintelui
Telria puipard este combaiuta prin irgumentul, ce eiistd cazvride erup;ie
cu pulpa afectatd.
circutni'
Altii considera, cx eruplia dintelui se produce gralie schimbdrilor fu lesuturile
2.
acente [tnconjurdtoare],9i, in primul rAnd, in alveoli:
considerabild'
Teoria tracfiunii periodonfiului a cdpdlat tu:I ultimii ani o r5spandire
teorii, formarea periodonliului servegte drept
Conforrn postulatului principal al acestei
mecanismul principal ce asigurd erupfia dintelui'
este condiliona-
Corespunzdtor unei variinte a acestei teorii, tracliunea periodonliului
td c{e sintlza colagenului, inso}itd de contracfia fasciculelor de fibre,
rlui drept
Altd varianta Laica acdviiatea contractiid a (mio)fibroblastelor periodonli
erupfie dintelui (similar cu rnecanisrnul de contracfie, sub acliunea
nrecanismul principal de a
de tensionare, ale
,rioyitroUtartior, o pldgii p, piirrrrrrrl tfundduirii el). Forlele contractile,
legSturilor in-
unor miofibroblasie ieriodontale oarecare se itrsumeazd gralie prezenfei
tracliunea, care
tercelulare qi, fiind trinsmise asupra fibrelor de colagen, se transformi
fur

asigurS erupfia.
Existx o opinie, preculn cd aceastS tracliune poate apdrea nu in
urma contracliei fibro-
blastelor, ci ca rezultat al migratiei acestora'
variantd a ipotezei
O conclilie necesard p"rltit aplicarea corecti a tracfiunii in aceastd
e amplasarea oblica a fibrelor
privincl tracliunea perioionfhilui, ca gi in cealaltd variantd,
periodonliului.
Perturbarea clezvoltdrii sau afectarea periodonliului stopeazS eruplia gint+i:
Teoria alaeolard. Conform acestei teorii, diniele este expulzat din
alveold de cdtre
mdduva osoasd.
qi migcd din loc
Inilial mdduva osoasa proliferea"S sub formd de granulalii in alveold
dintel6, umplAnd cu acestua spaliul eliberat. Granulaliile respective se osificd 9i producin-
iar aceastd ingustare fmpinge dintele spre ocluzal'
gustarea alveolei cu osul nou-format, .
dentare, plecum creqterea tensiunii intrapapi-
Proliferarea osuluipe fundul alveolei 9i
verticald a dintelui spre
lare, reprezintd factoriimportanfi, care contribuie la deplasarea
' ::, partea ocluzald.
' suficientd a mecanis-
Du, acegti doi factori nu pot servi de sine stdtdtor drept explicalie
mului de avansare a coroanei tr:r dezvoltare'
Fdrd a nega in mecanismul erupliei dinlilor importanla aspectului
proliferdrii 9?ou:"
a cregterii tensiunii intrapapilare, A.91. Karq dX o explicalie
pe fundul alieolei dentare 9i
simpH pentru deplasarea dintelui in timpul erupliei' . .
Primordiul dentar in cregtere apasd asupra zuprafelei interne a marginilor
apohzei
alveolare gi provoacd aici o resorblie a lesutului osos'
alveolare ql la vAr-
Concomitent cu aceasta pe suprafafa extern6 a marginilor apofizei
ful ei se depune un strat nou de os'
gi stau la baza creg-
Aceste d.oud procese - resorbfia 9i apozilia lesutului osos insolesc
-

terii rapide a apifizetor alar.olore,'rar. ti a"tfagoutd activ in timpul erupliei gi schimbului

dinlilor temporari.
 Resorbfia lesutului osos pe suprafata internd a marginilor crestei alveolare
elibereazd
spaliu pentru dezvoltarea gi cregterea ulterioard a dintelui, gi totodatd produce
diminua-
rea rezistentei lesuturilor t:r calea coroanei primordiului dentar
Cu toate acestea, cregterea tensiunii intrapapilare gi apozifia
fesutului osos pe fundul
alveolei impun mugurele dentar de a inainta spre sectoare cu rezi.stentd minord, gi
anume
- spre marginea apofizeialveolare
Procesul de remodelare-gi resorbfie a osului, dupd A.fI. Karq, explicd gi mecanismul
de rotire a primordiilol molarilor superiori permanengi, care se rdsucesc
cu coroanele fur
jos, spre planul ocluzal.

t."u.t,? "e explicd prin faptul, cd resorblia osului, care provoacd diminuarea rezisten-
. . dintelui
lei in proces de eruptie, poate fi remarcatd numai li vArful apofizeialveolare, dar
nu gi la peretii ei laterali.
Deaceea mugurii dentari ruleazdcu suprafata sa masticatorie ln direcfia
sectoarelor cu
rezistenld minord, adica spre marginea apofizei alveolare.
Procesul de remodelal" gl g" resorblie a osului, dup6 A.fl. Karq, este accelerat
prin
acfiunea unor factori excitanfi funclionali asupra osului acoperit de gingie,cu
ajutorul unor
mici obiecte dure, cu care adesea copilul iritd involuntar iocul reienlei dinielui, proclu-
cAnd in final eruplia lui.
de eruplie a dintilor, reprezentAnd o etapd importantd a dezvoltdrii siste-
fr.ocSsul
mului dentomaxilar, nu poate fi redusd doar la acgiunea faciorilor locali, despre care
s-a
vorbit pdnd acum.
_ La fgl cadentare
$i toate procesele /fenomenele / biologice, procesele de formare gi cregtere a
gi paradentare deruleazd sub acpunea unor factori neuro-umorali
lesuturilor din
partel intregului organism gi a conditiilor mediului ambiant.
Afecliunile glandelor endocrine, in special a hipofizei, glandei tiroicle etc. produc tul-
-burdri importante ale eruptiei.
. -Afecliunile Senerale ale organismului, ln special rahitismul, deasemenea exercitd o
influenld manifestd asupra eruptiei dinfilor.

@
HtsToLoGtA DtNTtLOR

Generalitigi

Dinlii sunt nigte organe dure, care asigurd rugumarea alimentelor. Ei sunt necesari dea-
semenea pentru o vorbire clard gi asigurd o funclie estetici oarecare.
Dintele constd din pdrti dure gi moi. in pariea durd a dintelui sunt deosebi te smalful,
dentina gi-cementul; partea moale a dintelui esie reprerentatd de aga-numitapulpd.
Dintele este fixat in alveold cu ajutorul periodonliului, pe care il gdsim sub formd
de
fantd ingustd,localizatd in spaliul dintre cementul radicularii lama coirpactd
a alveolei.
FirX cunoagterea structurii histologice a
lesuturilor dinteiui este imposibil de a intelege
mecanismul de aparilie/formare gi evolufie a schimbdrilor morfopatoiogice in
din1i, de"a
determina seleqia instrumentelol genlru preparare, forma cavitdlii mo?urile
9i de J o pre-
Para/ Precum gi alegerea materialului de obturare, de a fundame*a metodele de tratament
9i de profilaxie a dinlilor.
 ii;igti&
.s*$ffi

SMATTUL

Smalful dentar (substanla adamantind, adamantina, email, lat. substantia adamantinae'

anamelum)este cel mai dur lesut al organismului uman, un tesut mineralizat, rezistent la
- gi-i
uzurd,de culoare albd sau gdlbuie, care acoperX din aJard coroana anatomicd a dintelui
atribuie duritate.
Camponentele miner ale ale analfuluL
Smaiyutconstd din substanfe anorganice (96 97"/"). Printre sdrurile minerale ln smal!
-
cea mai mare cantitate o deline fosfatul de calciu (pdnd la 907o), mai pufin -
carbonatulde
calciu (circa 4%), fluorura de calciu 9i fosfatul de magneziu. in 9anltafi.Y TYll.Tui -i.ll
frecvent sub formd de microaditiv e (confinutul aariind de la 0,006 phnd la 0,025%), in small
-
sunt prezente pAnd la 20 de microelemente, principalele fiind fluorul, staniul, fierul, zincul,
siliciul etc.
Sdrurile minerale clin grosimea smalplui sunt repartizate neuniform: la suprafala smal-
joncliuniiamelo-dentinare ea treptat sca-
lului concentralia lor estece mai inaltd, ln sensul
he, gi corespanzdlor in straturile mai profunde ale smallului sporeqte confinutul de sub-
stanle organice.
Subst"anpele mineraie din smatf au aspectul unor cristale de apatitS, care se formeazd de
cAteva tipuri. Principala componentd a smalfului o reprezintd hidroxiapatita, care constitu-
ie75,4o/o-dinapatite. Deasem-enea se mai lntdlnesc ai carbonatapatita 12,06%, clorapatita
-
de calciu 1,33%,-carbonatul de magneziu *
- 4,4%, fluorapatita -
0,66o/o, carbonatul
L,62%.
Hidroxiapatita este repartizatX mai uniform in grosimea smalplui, decAt alte apatite. In
straturile lui exterioare se intdlnegte in cantitdfi relativ mari fluorapatita, iar in cele profun-
de - carbonatapatita.
Compozilii apatitelor adamantine - atAt ln stare normald, cAt 9i, in special, in schimbdri
patologice, - poate varia in limite destul de mari.
' Crilie prezengei unei cantitdli importante de sdruri minerale smalful reprezintd cel mai
dur lesut din organismul uman
Ca duritate el adesea este comparat cu cuarpl. Dar cercetdrile lui [.H.I]w:rpvtr au de-
monstrat cd duritatea smalyului alcdtuiegte 250 - 300 unitdli Wickers, ce reprezintd o valoare
de 3 ori mai micd decAt duritatea cuarfului, qi de 2 ori mai micd decAt cea a apatitei.
Densitatea smallulu{lscade de la suprafa}a coroanei spre limita dentino-adamantind, 9i
de la marginea incizald $pre coletul dentar. buritatea smalplui este maximd pe supr#elele
ocluzale gi marginile incizale.

Componentele or ganice ale smalfului.

in aiara de substange minerale, smallul prezintd substanle organice (proteine etc') gi aph
- doar 34%. Conform datelor luiR. Frank (L979),insmalpl maturat substanlele organice
(G'
constituie 0,3% din masa smalfului, iar con-form datelor unor altor autori, -pdn5la1,2%
N.lenkins,1.978), Ceamai maie parte din substanlele organice (587o) o constitu\eproteinele,
42i" lipidele, cu o cantitate neinsemnatd de ioni de lactaf glucide 9i citrafi.
-
in proteinele smalfului maturat se depisteazd o cantitate micd de azot gi un conlinut
inalt de hidrati de carton legafi proteic, ceea ce permite a considera aceste proteine drept
glicoproteide,Particularitatea pioteinelor adamantine este proprietatea lor de a forma com-
ilu*u lipide; deasemeneisunt decelate proteine adamantine care leagd calciul 9i care
.,
iormeazd un complex insolubil cu ionii de calciu'
intr-o cantitate relativ mare substanla organicd a smalfului se confne in spafiile-inter-
prismatice, lamelele adamantine, fascicolele qi fusurile adamantine. Concentraiia substan-
lelor organice cregte dinspre suprafala smalplui cdtre joncliunea smal!-dentind.
 Smaltul este un lesut acelular 9i fiind lezat, nu este capa-
bil de regenerare, dar in el permanent deruleazd schimburi
de substante (in special - ioni), care pdtrund ir smalt atAt
din partea lesuturilor dentare subiacente (den tini, pulpd),
precum gi din salivd. Concomitent cu pdtrunderea ionilor
(remineralizare ) are loc Ai indepdrtarea lor din smalt (demi-
neralizare).
Aceste procese se afld permanent intr-o stare de echili_
bru dinamic. Devierea lui intr-o direclie sau alta depinde
de mulli factori, inclusiv de la conlinu'tul micro- gi macro-
elemenielor in salivd, indicele pH in cavitatea bucald pe
9i
suprafata dintelui.
Ahnstrac&*a s*raltulai; Adamantina se prezintd a fi o membrand biologici se-
.
Pd prismele adamantine; C - mipermeabild, amplasatd intre doui medii: extern - lichidul
capurile prisrnelo* ad amafi . bucal, 9i intern - lichidul tisular din pulpd. Smallul este per-
tine; Co - cozile prismetror meabil in ambele sensuri: de la pulpd - ipre suprafata exter_
adamantine, care formea- nd, 9i de la suprafata ei - spre pulpX. permeabiliiatea minimd
zA spaliul interpris.rnatic este caracteristicd pentru porliunile externe, orientate cdtre
cavitatea orald.
-lui. Gradul de permeabilitate a smalplui variazd,ln cliferite perioade ale dezvoltdrii
Ea scade conform urmdtorului gir:
dinte-

smaltul dintelui neerupt

V
smaltul dintelui temporar
V
smaltul dintelui unui individ tAndr
Y
smaltul dintelui permanent al unui vArstnic.

Acfiunea locald a flu9rul1i asu-pra suprafetei smalfului o face mai rezistentd fald
de
solubilizarea ei ir acizi datoritd substituirii ionului de radical hidroxil din cristalul
de hi-
droxiapatit cu ionul de fluor.
Grosirnea smaltului, conform datelor lui [.H.I-{nrpvn-r, variazd: grosimea maximd
la ni-
velul cuspizilor molarilor pAnd [a1,62 - 1,2 minimd la
-
coletul dentar - pdn5 la 0,01 mm, iar in regiunea ganturilor
ocluzale ale molarilor - 0,5 0,62 mm.
-
Culoarea smalpului variazd in dependentd cle grosimea
.
qi kansparenfa stratului adamantin. Acolo, unde stratul
P
D
lui este mai subtire (de ex., la coletul dentar), dintele va avea
D P o nuanti gdlbuie, deoarece prin el stribate culoarea den_
tinei.
Variafiile gradului de mineralizare a smaltului se n1a-
a b nifestd prin modificarea coloratiei acestuia.
De exemplq la gradul redus de mineralizare a smal-
Tralectul prirrnelor snra$are :itr tului (de ex., a tlinlilor temporari), smaltul aratX mai alb gi
coroana unui dinte temporar (a) mai putin hansparent decAt in cazul unui grad sporit de
gi permanent (b). S $malp pS mineralizare (de ex., a dinlilor maturi), cAnd smaltului este
* p?isme sma$iare; -E - denti' mai transparent.
nd;C - cementiP - pulpa (dupd In partea coronard a dintelui smaltul acoperh dentina,
H.I,. Orban 1976, cu modificdri) fiind legat cu ultima structural gi funclional - atAt in pro-
 iist,,,&
"4;;,iffi

cesul dezvoltdrii dintelui, cAt gi dupd terminarea formd-

rii acestuia. Acesta se unegte cu dentina prin ioncliunea 2
smal!-dentind. Adamantina protejeazd dentina 9i pulpa
dintelui de acliunea factorilor externi.
in partea radiculard dentina este acoperitd de cement'
caracte-
Ciractefizatprintr-o rezistenld inaltd, smalgul nu prezintd elasticitate' Deaceea
risticile de amortizare a cotoanei dentare sunt datorate dentinei mai elastice'
i" ti*p"l exercitdrii de cdtre dinte a funcliei sale, smallul rezistX unei solicitdri mecanice
mari. Cu toate acestea, el este destul de fragil 9i se poate iisura, dar aceasta
nu se lntdmpld
grafie dcntinei suslindtoare elastice. La clistiuc,tia dentinei smallul inevitabil se deterioreazd

gi se
fractureazd.
adicd, in locu-
Aceastd circumstantd trebuie luatd in consideralie la formarea cavit5filor;
rile cu solicitdri *u.u#u mari este necesar de a inidtura marginile subminate 9i subliri ale
subminat smallul din regiunea cuspizilor'
smalplui. Din aceleaqi considerente nu trebuie
marginilor incizale ale coroanelor dentare'
coletelor ade-
irepararea lnsdgi a smal;ului este indolori, dar prelucrarea lui in regiunea
sea este foarte sensibild diri cauza pdtrunderii rapide a frezeiin dentind (trecerea ioncliunii
smallul este foarte mineralizat, smalful nu se-taie-cu
smal!.dentind). Reiegind din faptul ca
glefuit (diamantate sarr din aliaj
frezele,ci se recomandd de a-f prelucra cu instrumente de
dur, pietre de carborund) .7,,
cuticuld,gi este forma t5' dinprisme smalliare qi xtbstanld interpris'
'de
smallul este acoperit
maticd,
primard, membrffim
Cuticula smalfiiluiconstd dintr-un strat glucoproteic intern cuticula
(

interrL format din epiteliu

Nasmitlt),* ultimul prodrrs secretor al amelo6hstelor, 9i un strat
parte a dintelui cuticula
redus al organului r""r"i!"r @uticula seatndaril); Pe cea mai mare
dispare ln urma eroddrii.
prisrnele smat;lar:i-i:,eprezintd nigte formaliuni alungite cu diametrut de 3-6 mkm'
qi
care pleacd in fascicole ori-
,rrr.ri,rr,iia1i structurai-fu-rilfionale fundamentale ale smalplui,
amelo.-dentinard) prin intreaga gro-
;;; de
radial (prEonderent ierpenrticular fald ioncliunea
sdu un traseu
sime smallului spre suprafala exterioard a acestuia, avAnd Pe Palcursul
a
ondulant [sinuos, te S]
de colet gi partea centrald a
Corespunzdtor configurafiei coroanei dentare mai aProaPe
aProape orizontal. in apropierea margi-
coroanei dintilor temporari prismele sunt dispuse
ele sunt orientate oblic, iar cdnd se aPro-
nii incizale gi a marginilor cuspizilor masticatori
pie de muchia marginii incizale sau de vArful cuspidului
masticator, sunt disPuse Practic vertical.
La dintii permanenli amplasarea prismelor smalfia-
este
re in porliunile ocluzale (masticatorii) ale coroanei
Insd in regiunea co-
similard cu cea a dintilor temporari.
letului traseul Prismelor devlazd de la Planul orizontal
spre apical,
' Aspectul sinuos [ondulat],9i nu rectiliniu, al prisme-
lor smalliare, este frecvent tratat drept o adaptare funcfi-
onalX, datoritd chreea nu se formeazX fisuri adamantine
Frisme ile smatf in secliune langitudinatft'
S,e nhsentd dispozilia ondulatd a prisrnetr'nr' 7
 oa .&

Ele sunt amplasate de-a lungul axului ei in portiunea centrald, iar, pe misura
indepdrtd-
rii de la centru sunt dispuse sub unghi - ,,in biadut,,
[,,in coadd de pepte,,].
Cristalele dintr-un smalt matur sunt de zeci cie'ori mai mari ciecdt cristaiele de deniind,
::Tent gi os: grosimea lor constituie 25-40 nm, ldtimea lor 40-90 nm, qi lungimea
- -
100-1000 nm.
Fiecare cristal este acoperit de o membrand hidratd cu o grosime de aproximativ
1 nm.
intre cristale sunt microspatii intercristaline prin care circuld apa liberi apa de cristnli-
I
znre, lin{a smalluhri sau licaorul vnalliarl. Conform lui Bergrnan, lichidul srnaltiar
serve$te
drept un mijloc de transport pentru nroleculele unui gir de
substante gi ioni. Acestea participd activ la procesele histo-
fiziologice din smal|
Cea mai perifericd parte a fiecdrei prisme reprezintd in
sine un strat ingust de invelig
- tesca pristnei, care constd
dintr-o substantd mai putin mineralizatd.
Concentratia de proteine in aceastd structurd este mai
mare, decAt in ceaialtd parte a prismei, deoarece cristale-
le, orientate sub diferite unghiuri, nu sunt clispuse atAt cle
des ca in interiorul prismei, iar spatiile, formate in urma
celor spuse mai sus, sunt umplute de substantd organicd.
Este evident, cb teactt prismei nu reprezintd o formatiune
Pri.sme de smalX, substan- de sine stdtdtoare, ci doar o parte
a prismei ca atare. partea
F interprismaticX 9i striuri centrald a fiecdrei prisme se numegte mienrl prisnrci. h-rtre
Retzius (dupd Gustafson) prisme este situatd suhstanla interprismaticd intr-o
cantitate
foarte redusd.

STR/IIE HLTNTHER-SCHREGER $r LII{IILE LUt RET_

AUS
_ in urma sinuositdtii prismelor de smalt pe sectiunile
histologice longitudinale ale dintelui apar fAgii intunecate
gi deschise - striile [benzile] Hunther-Schreger. FAgiile intu-
necate corespund unor portiuni ale prismelor tdiate in sens
transversal - diazonii, fAgii de o ldyime aproximativd de
100 mkm QA-fi prisme smalfiare), iar altele, deschise, cores-
Zonie. Diazonie (D) giparazonie pund a]tor portiuni ale prismelor, tdiate in lungime
(P) (preparatprin glefuire * razonii.
- pa-
91if).
 , .l.t "&
Pe langd striile Hunther-Schreger, pe sectiunile histologice longitudinale ale smalfului
sunt clar vizibile striile paralele sau henzile de cregtere ttle lui Retzius, care incep in regiunea
jonctiunii amelo-dentinare, iar apoi trec oblic prin toatd grosimea stratului smaltiar Ei se
termind pe suprafafa smallului sub formd de ridicdturi mici, amplasate in giruri.
Dacd vom urmdri striile lui Retzius pAnd la iegirea lor pe suprafafa dintelui, ele vor co-
respunde unor ganturi circulare concentrice, denumite perikimata, adicd a unor porliuni din
smalt, unde el are o grosime rninimd. Pe la marginile ganturilor [depresiunilor] 9i la fundul
lor se deceleazd pe suprafala smalfului depresiuni fine multiple cu un diametru 4-6 mkm gi
adAncime de 0,5-3 mkm - fosete.
intre aceste ganfuri existd nigte porfiuni mai ridicate, mai proeminente (avAnd in5llimea
de2-4,5 mkm 9i ld;imea de 30-1"60 mkm), denumite liniile (de imbricatie) ale lui Pickerill.
Ridic5turile qi perikimata sunt dispuse continuu in jurul coroanei dentare, paralele atAt
intre ele, cAt gi cu joncliunea amelo-dentinard. Aceste formafiuni sunt dispuse uniform in
70% din cazuri gi variazi ca exprimare la dinlii diferitor oameni.
Perikimata sunt deosebit de ciar vizibile in zona cervicali a dinfilor, in special pe supra-
fala vestibulard; pe mdsura apropierii de marginea incizald ele se niveleazi.
Perikimata dispar odatd cu vArsta ca urmare a eroddrii suprafetii de smal!; in dinfii tem-
porari eie sur-ri ciin start mai pulin exprimate, decAt in dinlii permanenfi.
Abrazia marginilor incizale a incisivilor, a cuspizilor la molari, premolari qi canini, pre-
cum qi nivelarea supra-felelor de contact al dinlilor laterali sunt gi ele consecinta unor schim-
bdri de vArsti.
Pe sectiunile histologice transversale ale coroanei dentare liniile lui Retzius sunt dispuse
sub formS de cercuri concentrice, dispuse la intervale neregulate, gi care sunt comparabile
cu inelele de cregtere ale tulpinei unui copac. Conform opiniei multor autori, aparilia lor se
datoreazd particularititilor procesului de miner alizare a sn-raltului in perioadele de funcfi-
onare normald gi de repaos ale ameloblagtilor.
Liniile lui Retzius sunt nigte benzi de cregtere ale smaljului. in srnalt exist|T-g linii ale lui
Retzius, dispuse la un interval de 16 mkm, iar formarea lor se datoreazi unui proces ritmic
cu o perioadd aproxirnativd de 1 sdptdm6ni.
Conform unor date de ultima ord, aparilia liniilor lui Retzius este cauzatd de compresia
periodicd a fibreior'fomes in asociere cu mdrirea suprafelei secretorii, care formeazd smal-
tul interprismatic. in acest caz apare o incurbare in traseul prismei cle small.
Liniile lui Retzius sunt cel mai vizibile in smal;ul dinlilor permanenti, mai pulin vizibile
in smaltul format postnatal al dinlilor temporari, gi foarte rar se intdlnesc in smaltul prena-
tal al acestora. Numdrul excesiv de linii ale lui Retzius poate fi consecinla perturbaliilor in
formarea smallului, in special la subdezvoltarea matricei lui organice - a.n.hipoplazie.
Dacd aceste tulburdri sunt cauzate de boli generale, atunci liniile lui Retzius sunt modi-
ficate in mod similar la toli dinlii persoanei respective.
Lirritt nt'onstnld reprezintd o linie de cregtere a smallului, deosebit de bine pronunfat5,
care delimiteazd smallul format pdni la gi clupi nagtere.
Aceastd linie persistd in adamantina tuturor dinlilor temporari gi in molarul 1 perma-
nent, gi are aspectul unei benzi intunecate.
Ea corespunde perioadei perinatale cu o duratd aproximativd de 1 sdptdmAn5 sau mai
mult, in cazul cAnd este tulburatd formarea adamantinei.
Smallul prenatal este structurat adecvat, pe cAnd cel format postnatal prezintd multiple
9i variate defecte.

SUBSTANTA INTERPRISMAT/CA inconjoar5 prismele de o formd rotundX sau poligo-

nalA, gi le delimiteazd.in cazul shucturii arcate ale prismelor pirfile lor se afld in contact
direct una cu cealaltd, iar substanla interprisrnaticd ca atare practic lipsegte - rolul ei in
regiunea ,,capetelor" unor prisme joacd ,,cozile" altora.
dar este superior fald de cel al tecii acestora.
.
Sub acliunea procesului carios solubilizarea smallului deruleazd ln urm{toarea succesi-
une: inilial - in regiunea tecilor prismelor smalliare, apoi - fur substanla interprismaticd, 9i
doar dupd aceasta - in prisme ca atare.
Substanla interprismaticd se caracterizeazd. prin rezistenfH mai micd decAt prismele
smalfiare, deaceea, la aparilia fisurilor fir smal1, ultimile trec prin substanla interprismaticd,
fdrd a afecta prismele.
Prismele smaltiare nu sunt prezente tr mod obligatoriu ln toate porliunile smallului.
in stratul mijl6ciu (smal;ul mijlociu),cel mai al smalplui esie caracterisii.e p.u-
zenla prismelor.
"*iirlr,
in stratul cel mai intern (smalfuI intert{ inifial), deasupra jonc}iunii amelo-dentinare
prismele lipsesc, deoarece ir procesul dezvoltdrii smalfului inifial ameloblagtii lncd nu au
prelungirile Tomes.
Stratul cel mai extern (smalfuI exterty' superficiaV ile suprafafd/ final) deasemenea nu
conline prisme, deoarece in momentul formdrii smalfului hnal (adicdla sfhrgitul amelogene-
zei) ameloblagtii deja pierd prelungirile Tomes
Pentru a infelege particularitatea respectivd este necesar de a ne adresa la datele privi-
toare la dezvoltarea dinlilor. Aceste porliuni ale smalgului sunt caracterizate drept small
lipsit de prisme - small aprismatic.
in stratul de small inifial, care acoperd porfunile terminale ale prismele smalliare gi
substanla interprismaticd, sunt prezente cristale fine de hidroxiapatit cu o grosime de 5 nm,
dispuse in majoritate aproape perpendicular fatd de suprafala smalfului; lntre ele, fdrd o
orientare distinctd, sun-t amplasate cristale lamelare mari.
Stratul de cristale fine trece lent intr-un strat mai profund, care confine cristale de 50 nm,
dispuse strAns gi orientate preponderent sub un unghi drept fald de suprafala smallului.
Stratul de small final este mai manifest in dingii permanenfi, ai cdror suprafafd, grafie
acestuia, in mare parte este netedd.
La dinjii temporari acest strat este slab exprimat, deace-
ea la studierea suprafelei lor se deceleazX preponderent o
structurl prismaticd.
loncfiunea amelo-dentinard fsmalf-ilentind], Limita
dintre adamantind gi dentinX are un aspect festonat nere-
gulat ce contribuie la o conexiune mai durabild a acestor
tesuturi.
In cazul recurgerii la microscopia electronicd scanantd
[de baleiaj] pe suprafafa dentinei in regiunea joncfiunii ame-
Jon4iunea amelo-denfinard cu lo-dentinare este depistat un sistem de creste anastomozan-
fraseufistornf {gli$. te, care inseri in adAnciturile corespunzdtoare din smal!.

LAMELE, SMOCURI$I FUSURI ALE SMALTULUI

Degi este pgrezentd "impachetarea" strAnsd a structurilor smalliare, smalful nu este
omogen. In grosimea lui se formeazd, ,,locuri slabe" cu mineralizare joasd, in care se dece-
leaz{ o concenhafie sporitd de proteine, de genul enamelinei, cu o masd moleculard con-
siderabild. Aceste formafuni organice slab mineralizate apar in perioada de dezvoltare a
dintelui.
 .'.l;liin+i,
;li1fliii,,i&.
#:llrri:i&
t*#fr#
Din acestea fac parte:
. lamele ale smalfului sunt defecte lamelare, transfixiante transversale, care apar fir
procesul de dezvoltare a dintelui ln locurile de solicitare (sporitd) 9i umplute cu substanle
organice (spre deosebire de fisuri); se presupune, cd lamelele smalfului pot servi drept cdi de
rdspdndire a microorganismelor;
. smocuri [fufe] ale smalplui sunt nigte forma]iuni conice, care pornesc de la jonc]iu-
nea amelo-dentinard (sau chiar de la dentind),zona de implantare reprezentdnd o rdddcind
bazal6, gi, extinzAndu-se ln grosimea smalplui sub forma unui mdnunchi de lamele rami-
ficate gi sinuoase, p5trund ln small pe o distanldrelativ micd (L/5 - 1./3 din grosimea lui),
fiind intahite la intervale aproximativ 100 mkm. ln exterior sunt asemdndtoare cu smocuri
[tufe] de iarbd, ceea ce le-a atribuit denumirea. La fel ca gi lamelele smallului, con]in prisme
insuficient mineralizate gi substanla interprismaticd;
. fusuri ale smalfului sunt nigte structuri fusiforme sau rotunde, dispuse nemijlocit la
joncfiunea amelo-dentinard, mai frecvent - in zona cuspizilor gi a coletului dentar.
Se considerd cd originea lor este legatd de porfiunile terminale ale prelungirilor odon-
toblastelor, care pdtrund in grosimea strafurilor interne ale smalgului, ceea ce poate servi
drept explicalie pentru sensibilitatea la sondare gi preparare a smalplui din apropierea
joncfiunii amelo-dentinare.
ExistH incd o ipotezd, precum ci aceste fusuri ar fi resturile unor oarecare enameloblaste,
care, spre deosebire de celelalte, nu au participat la producerea smalfului, gi au fost incas-
trate in grosimea lui.

DENTINA

Dentina (iaorul,lat. Substantia eburnea, Dentinunt) este un fesut conjunctiv dur, minera-
lizat, carc formeazd masa principal5 a dintelui (85%), gi determind forma lui. Dentina este
frecvent tratatd drept un lesut osos specializat. in partea coronard ea este acoperitd de smal!
iar fir cea radicularH - de cement. Este lesutul primar, care se dezvoltd mai devreme decAt
smalgul gi cementul. impreuni cu predlntina, dentina formeazi perelii camereipulpnre.
Grosimea stratului de dentind variazd, fiind mai mare la nivelul marginilor incizale gi
a suprafelelor ocluzale ale dinfilor, micAorAndu-se treptat spre radicular, iar in regiunea
apexului atingdnd grosimea minimd.
Dentina dinlilor permanenli are o culoare alb-gdlbuie (la cei temporari ea este cu mult
mai deschisd Ia a.tloare) gi parfial (cu 30-50%) mai transparent. Dispune de o duritate con-
siderabild, degi mai redusd fatd de small (de 4-5 ori mai moale decdt smalful)/ precurn gi de o
elasticitate oarecare; este mai rezistentd, mai durd decdt osul gi cementul. Dentina maturd
-
conline 70 % de substanle anorganice (principala contponentd hidroxiapatita),20% de sub-
stanle organice 9i 10 % apd..
Principalii compugi anorganici ai dentinei sunt, la fel ca qi la smal,t, hidroxiapatita qi,
in cantitdli neinsennate, - fluorura de calciu (fluorapatita), carbonat de calciu, carbonat de
magneziu gi carbonat de sodiu. Cristalele de hidroxiapatiti constau din rnii de unit5li (mo-
lecule) cu formula Caro(PQ)u(OH)". Aceste cristale au forma unor ace, gi sunt considerabil
mai mici decdt cristalele similare ale smallului. De obicei, grosimea lor este egald cu 3-5 nm,
iar lungimea lor ajunge la 20 nm gi mai mult.
in afard de apatite, sunt prezente in diferite cantitdli aga sdruri ca carbonafii, sulfafii gi
fosfaf,i de calciu, fluor, fier qi zinc. Marea majoritate a cristalelor minerale ale dentinei, ca
gi in cazul osului, sunt legate cu elemente colagene. Partea organici a dentinei constd din
82% din colagen de tip I gi 187o necolagene, inclusiv glucoproteine gi glucozaminoglicani.
Printre glucozaminoglicani predomind condroitinsulfatul, iar proteina necolagend funda-
mentald a dentinei este fosfoproteina.
 Componentele morfologice ale dentinei sunt substanfa fundamentald gi tubuli denti-
nari,care strdbat grosimea dentinei, gi numdrul cdroravariazd de la 30.000Ia 75.000 pe mmz
de dentind. Substanla fundamentald a dentinei se deosebegte prin gradul de mineralizare,
gi conline nigte fibrile colagene mineralizate gi o substanfd liantd amorf5, constituitd din
mucoproteine.
in dentind sunt deosebite cloud straturi: dentina circumpulpard gi dentina-ma:nta.
1) dentina parapulpa:rd [circumpulpard] este un strat interry care alcHtuiegte partea pre-
ponderentd a dentinei, caracterizatd prin predominarea de fibre orientate tangenlial Jpre
joncfiunea amelo-dentinard gi perpendicular fa![ de tubulii dentinari (fibre tangenliale, sau
fibre Ehner);
2) dentina-manta este o zon5 externd a dentinei, care o acoperd pe cea parapulpard cu un
strat de o grosime aproximativ 150 mkm. Ea se formeazd. pima, gi se caracterizeazla prtn
predominarea de fibre colagene, orientate radial, gi paralele cu tubulii dentinari (fibrele ra-
diale, sau fihrele Korfl. Dentina-manta ftece lin, pe neobservate, ln cea parapulpard, la fibrele
radiale adiugAndu-se tot mai multe tangenfiale. Matricea dentinei-manta este mai pufin
mineralizatd, decdt matricea dentinei parapulpare, gi contine un numdr relativ mai mic de
fibre colagene.
Dentina intertubulard se afld lntre tubulii dentinari, care pe parcursul dezvoltdrii dinte-
lui se formeazd atAt in dentina-manta, cdt gi in dentina parapulpard. Ea este reprezentatd, ln
principal, de nigte fibrile colagene mineralizate cu un diametru de 50-200 nm. Cristalele de
hidroxiapatitd sunt dispuse de-a lungul axului fibrilei.
Perelii tubulilor dentinari sunt formali de o dentind mult mai mineralizatd/ care se nu-
megte peritubulard. Ea se formeazd in interiorul tubulului, micaorAnd cu timpul diametrul
inilial al lumenului tubular,
Grosimea stratului de dentind peritubular{ in portiunile externe ale tubulilor denbinari
e de 1.0 ori mai mare decdt cea de lAngd pulpd.
Dentina peritubulard se catacterizeazd printr-un conlinut sporit (cu a0 %) de substanfe
minerale comparativ cu dentina intertubularX. Concentralia de substante organice in den-
tina peritubulard este minimd - la decalcin are aceasta dispare aproape ln totalitate. Aceastd
circumstanld are o importanfd clinicd important5 - la demineralizarea dentinei in cadrul
procesului carios dentina peritubulard suferd o distruclie mai rapidd fafX de cea intertubu-
lar6, fapl ce duce la ldrgirea tubulilor dentinari gi sporirea permeabilitdlii dentinei.
Pe l6ngd aceste douH zone de dentind mineralizatd existd portiuni cu mineralizare redu-
sd sau absentd. Din acestea fac parte:
' prcilentina este un strat de dentind nematuratd, dispusd pe perelii cavitdlii dintelui
lntre pulpd gi stratul intern de dentind (frontul de mineralizare), in jurul pdrlilor proximale
ale prelungirilor odontoblastice. Predentina este formatd preponderent de colagenul tip I.
Precursorii de colagen sub formd de tropocolagen sunt secretali de odontoblaste ln preden-
tind, in porfiunile externe ale cdrora ei se transformd in fibrile colagene.
Ultimile se intrepdtrund gi se pozitioneazl, de reguld, perpendicular traseului prelungi-
rilor odontoblastice sau paralel limitei pulpd-predentind.
Pe l6ngd colagenul tip I, in predentind se confin proteoglicani, glicozaminoglicani sul-
fali, glicoproteine acide gi fosfoproteine. Trecerea predentinei in dentinX maturd se reali-
zeazdbrusc la linia de demarcare, saufrontul de mineralizare.Dinpartea dentinei mature in
predentind intrd globule bazofile mineralizate. Predentina este o zond de creqtere continui
a dentinei;
' dentina interglobulard rcprezintd.nigte porliuni de dentind nemineralizatX dintre glo-
bule mineralizate (depunerea de sdruri sub formd de calcoglobule este una din deosebirile dentinei
de lesutul osos); este localizat tn coroand, paralel cu jonctiunea smal!-dentind; tubulii in den-
tina interglobulard nu conline dentind peritubulard. in cazul tulburdrilor de mineralizare a
 .*ll4rr,
;:;sl'ii&
's{*iiiiitE

dentinei tn cadrul dezvoltdrii dintelui (in legdturfr cu aaitaminozaD, insuficienfa de calcitonind

sau fluorozd graad - afecfiune, datoratd accesului excesio de flnor in organism) volumul dentinei
interglobulare apare mai mare comparativ cu acesta in stare normald.
. stratul granular Tomes este localizat la periferia dentinei radiculare, gi constd din mici
zone granulare imperfect mineralizate, amplasate in formd de bandd ingustl de-a lungul
joncliunii smal!-dentind, Conform unei opinii, granulele corespund secfiunilor porliunilor
terminale ale tubulilor dentinari, care formeazd bucle.
Deoarece formarea dentinei interglobulare este legatd de tulburarea mineralizdrii, gi ni-
cidecum de elaborarea matricei organice, arhitectonica normald a tubulilor dentinari nu se
modific{ gi acegti4 fdrb a-gi pierde continuitatea, trec -prin zonele interglobulare. Dentina
interglobulard se dezvoltX prima ln cadrul dezvoltdrii. In legdturX cu cregterea apozilionald
a dentinei dinspre prelungirile odontoblastice odatd cu vArsta se produce ingustarea tubu-
lilor dentinari.
Tubulii dentinari reprezintd nigte tuburi cu diametrul de la 1 la 4 mkm, care traverseazd
radial dentina dinspre pulpd spre small (in regiunea coroanei) sau spre cement (in regiunea
rdddcinii). in direclia spre afard tubulii dentinari se ingusteazX conic.
Mai aproape de small ei prezintd ramificafii ,lnV", iar in regiunea apexului radicular
astfel de ramificafii sunt absente. Pe lAngd aceasta, tubulii dentinari din regiunea coroanei
sunt dublu curbali ,lns", iar in regiunea rdddcinii sunt aproape drepp.
Din cauza orientdrii radiale a tubulilor dentinari densitatea de amplasare a acestora este
mai mare dinspre pulpd, decAt ln straturile exteme ale dentinei.
Densitatea de amplasare a lor e mai mare ln coroand, decdt in rddicind.
Suprafala internd a tubulilor dentinari este acoperitd de un film organic, hipominerali-
zat hn din glicozaminoglicane (teaca N eumann).
Teaca [membrana] Neumann este o zontr delimitatoare dintre dentina intratubulard gi
cea intertubulard. Prezenla tecii Neumann este contestatd de unii cercetdtori, care argumen-
teazf cd aceastH imagine morfologicd e cauzatd de diferenla in matrice organicd (orientarea
fibrelor de colagen) gi anorganicd @radul de mineralizare) dintre dentina intratubulard 9i den-
tina intertubulard.
in tubulii dentinari se afld prelungirile citoplasmatice ale odontoblastelor,lntr-o parte a
acestora - fibre nervoase, inconjurate de lichidul dentinar, care provine din pulpd. Aceste
prelungiri sunt numitefbrele Tomes.
Lichidul dentinar reprezintd in sine un transsudat de capilare periferice ale pulpei, iar ca
compozilie proteicd este similar5 cu plasma; el confine microelemente, glicoproteine, fibro-
nectintr, substanle nutritive. Acest lichid umple spafiulperiodontoblastic (dintreprelungirea
odontoblasticd gi peretele tubulului dentinar), care este foarte lngust la marginea pulpard a
tubulului, iar spre periferia dentinei devine tot mai larg.
Spaliul periodontoblasflc servegte drept o cale importantd pentru transportul diferitor
substanle din pulpd spre joncliunea small-dentind. Pe l6ngd lichidul dentinar, acest spaliu
poate conline fibrile colagene nemineralizate aparte (ffurile intratubulare). Cantitateafibrile'
lor intertubulnreinporliunile interne ale dentinei este mai mare, decAt tn cele externe, gi nu
depinde de tip 9i vdrstd.
Prelungirile citoplasmatice ale odontoblastelor sunt ca atare continuarea directd a porfi-
unilor apicale ale corpurilor lor celulare.
Ele, de reguld, se lntind pe intreg parcursul tubulilor dentinari, termindndu-ss la jonc-
fiunea smal!-dentind, in apropierea cXreea ele se efileazd pAnd la 0,7 -1.,0 mkm. In acelagi
timp lungimea lor poate atinge 5000 mkm.
Prelungirea se termind cu o ldrgire sfericd cu un diametru de 2-3 mkm.
Ramifiiagiile laterale ale prelungirilor odontoblastice adesea se intAlnesc ln predentinf,
gi in porfiunile interne ale dentinei (in limitele a 200 mkm de Ia limita cu pulpa); ele se decelea-
 iirlft.i&,
'ris:iiEillF
porfiunile mijlocii ale dentinei, iar la periferie din nou ating un numdr mare.
zd rar in
Ramificaliile derivd de obicei de la trunchiul principal al prelungirii odontoblastice sub
un unghi drept, iar in portiunile ei terminale
- sub un unghi ascugit.
Ramurile secundare se impart gi ele, la rAndul sdu, gi formeazd contacte cu ramificaliile
prelungirilor odontoblastelor vecine.
Dentina scleroticd (transparcntd, transluciild) se formeazd in urma depunerii progresi-
ve, continue gi necontrolabile, a dentinei peritubulare in tubulii dentinari, ceea ce provoacd
ingustarea lor treptatd gi, in final, obliterarea lor.
Aceste schimbdri pot fi legate de procesul fiziologic de imbdtrenire, in special in dentina
radiculard (scleroza ,,fiziologicd") sau sd se dezvolte sub acfiunea diferitor procese patologi-
ce, de ex., cariei, abraziei (scleroza ,,paIologjcd"). Semnele initiale de sclerozare a unor tubuli
dentinari oarecare au fost decelate in premolari intacfi ai unor indivizi la v6rsta de 18 ani.
Cdpdtarea de cdtre dentind a transparenfei se datoreazX umplerii tubulilor dentinari dintr-o
porliune oarecare cu material mineralizat, care posedd acelagi coeficient de refracfie, ca gi
cealaltd dentind. Acest material se aseamdni prin ulkastructura sa cu dentina peritubulard.
Sunt descrise doud cdi de mineralizare a conlinutului tubulilor dentinari: in primul caz
mineralizarea debuteazd ir spatiul periodontoblastic Ai doar dupd aceasta acgioneazd asu-
pra prelungirii odontobiastice, iar in al doilea caz - drept inceput pentru ea servegte calcifi-
erea prelungirii cu mineralizarca ulterioard a spatiului periodontoblastic.
Formarea dentinei transparente debuteazd tr regiunea apicald a riddcinii gi progreseazd
lent spre coroand.
Ca urmare a faptului, cd sclerozarea dentinei reduce permeabilitatea ei, acest proces
poate prelungi perioada de viabilitate a pulpei, deaceea unii cercetdtori considerd scleroza-
rea dentinei drept o reaclie protectivd specificd. Sclerozarea tubulilor dentinari duce dease-
menea la reducerea sensibilitdtii dintelui.
Tracturile moarte in dentind. La moartea prelungirilor odontoblastice pe o porfiune oa-
recare de dentind fir urma cariei, abraziei dentare sau a prepardrii dintelui in secfiunile glif
pot apdrea" tubuli morfi" sau ,,tractui lnoarte", care, expugi la lumini, au un aspect de benzi
intunecate, in negru. Ele reprezintd un gir de tubuli dentinari, care merg de la jonctiunea
smalt-dentind pdnd la pulpd, sunt nesclerozafi, gi confin produgi de descompunere'a pre-
lungirilor rnoarte gi substanje gazoase, iar la terminatia pulpard sunt obliterate - ca urmare
a depunerii dentinei neregulate reparative. Aceast5 zonH cu tubuli devitaliza,ii formeazd
dentina opacd. Semnrficatia clinicd a zonelor de dentina opacd este legatd de reducerea sen-
sibilitilii dentinei in regiunea amplasdrii tracturilor moarte, in urma disparitiei suportului
anatomic al transmiterii excitafiilor dureroase.
Dentina este cea mai dinamicd din lesuturile dure dentare - ea se reinnoegte qi se schim-
bd pe parcursul intregii vieli gratie."l rlulo, care existd permanent - odontoblaste.
Dupd perioada cAnd s-a format dentina deosebim:
A. Dentina eaolutiad, formatd in urma interactiunilor embrionare, in
cursul proceselor de dezvoltare:
. dentinaprhnard;
B. Dentinafziologicd, formati ca rdspuns la stimuli: a) funclionali sau
b) p atolo gici, iritatiai:
. a) dentina secundard,
. b) dentina terfiard.
P In procesul de dezvoltare gi de erupfie a dintilor se formeazd, ilen-
tina pimard.

1 -
Tracturile moarte tn dentind. D d.entind; S smnl!; C - - cement;
P - pulpd. Sdgefile indicd tracturile moarte tn dentind,
 iiii[$iiie
$$iiiil*f
Dentina este depusd de odontoblaste cu un ritm de 4-8 mkm/ zi, iar perioadele de acti-
vitatea a acestora alterneazd cu perioade de repaos. Aceastd periodicitate se reflectd asupra
dentinei prin prezenla a.n.linii de cregtere.
in dentind pot fi observate:
. Iiniile de cregtere zilnicd, care se succed cu o periodicitate de aproximativ 4 mkm/ zi 9i
corespund ritmului de 24 ore de depunere a matricei organice a dentinei;
. striile (tiniite de ueptere) uonEbner, care reflectd depunerea de dentind la un interval mai
lent decAt a liniilor de cregtere zilnicd, gi anume - de 5 zile, cu o periodicitate fur coroand
de 20 mkm. Ele sunt localizate in stratul parapulpar, paralel cu joncliunea smal!-dentind,
gi reflectd fazele ritmice funclionale ale odontoblagtilor in dentinogenezil sunt dispuse mai
aproape una de alta decdt liniile de contur Owen;
. striile (Iiniile de contur) Owen, care sunt nigte zone de hipomineralizare apdrutd ln urma
deregldrii ritmului de mineralizare a dentinei condifionatd de o afecliune generald in orga-
nismul copilului; sunt orientate perpendicular traseului tubulilor dentinari, dar nu intot-
deauna paraleli suprafelei externe a dentineii
. Iinia neonatald, care poate fi decelatd in dinlii temporari gi frecvent - ln molarii unu
permanenfi; reprezintd limita dintre dentina formatd ln perioada de dezvoltare intrauterinb
gi cea postnatald, gi refiecid incetinirea dentinogenezei in perioacia perinatald pe o duratd
de aproximativ L5 zile.
Dupd eruplia dingilor spre interior de dentina primard se formeazd dentina secunilard
(fiziologicd de tip regulat), care apare drept continuarea dentinei primare.
Dentina secundard se depune dupd erupfia dinfilor, din momentul cAnd rdddcina este
edificatd, precum gi lncepAnd cu clipa, cAnd dinlii vin in ocluzie, acest Proces derulAnd pe
parcursul vielii ca reacfie (rdspuns) al pulpei sdndtoase la acliunea diferitor excitanli funcli-
onali (dietd, forle ocluzale), degi a fost identificatd gi la molarii 3 neerupfi.
Dentina secundard se formeazd mai lent decAt cea primard.
Comparativ cu dentina primard, cea secundard se caracterizeazbprintt-o amplasare mai
pulin ordonatd a tubulilor dentinari 9i fibrilelor colagene, printr-un grad mai redus de mi-
neralizare. Tubutii dentinei secundare sunt mai pulin numerogi gi mai ingugti; traversdnd
linia de demarcare dintre dentina primard gi cea secundarH, in unele zone nu-gi schimbd
traiectoria, iar ln altele - se curbeazd dublu ,,fir S".
Depunerea dentinei secundare deruleazi neuniform: cel mai activ ea se formeazd pe
pereliilaterali 9i pe tavanul (botta) camerei pulpare, iar in dinli multiradiculari - pe plange-
ul acesteia. Ca urmare a procesului respectiv forma camerei pulpare se modificd asimetric
(de ex., se niveleazd coamele pulpare), ducdnd la ingustarea semnificativd a acesteia, iar
ln final - chiar la obliterarea totald a cavitdlii dintelui. Consecutiv sunt afectate frecvent
mortal odontoblastele, iar in tubulii dentinari incepe a se depune excesiv dentina intratu-
bulard, tubulii fiind astfel obliterali 9i cdpdtdnd un ispect sticios, transparent. in consecinld
se formeazd zone de dentind scleroticH, fircadrate in dentina secundard.
Obliterarea camerei pulpare se tntAlnegte preponderent la oameni bdtrAni, arareori, - la
copii, bolnavi de osteopetrozd sau la pacienli, cdrora le sunt administrate cantitdli impol-
tante de corticosteroizi.
Viteza de depunere a dentinei secundare cu vArsta scade; la femei ea este mai redusd
decAt la bdrbafi.
Grosimea stratului de dentina secundard poate fi folosit in calitate de indice pentru eva-
luarea vArstei individului;
Dentina terfiard (reactiad, reacfionald, de reacfie, cle iritare, reparatorie, teparatiad,
fiziologicd de tip neregulat) se formeazd local, subiacent unui proces patologic
(carie denta-
-

rd, atriyie, eroziune patologicd, defecte cuneiforme, proceduri restauratiue g.a.), In focare de lezare
(sau de iritare) a odontoblastelor.
 ri.itffli,b
-Urr:irF
Ea se poate depune pe orice porfiune a peietelui camerei pulpare, cel mai des - in regiu-
nea coarnelor pulpei. Cantitatea gi structura acestei dentine depinde de natura, intensitatea
gi durata acfiunii.

P""dlu terliard apare drept continuarea dentinei primare sau a celei fiziologice de tip
regulat; de obicei este neuniform gi slab mineralizatd.,se caracterizeazd prin tubuli dentinaii
redugi nunteric, absolut dezorganizali gi dezordonat aranjaji, cu traiectoriul schimbat, iar,
uneori, acegtia pot lipsi in totalitate. Pot fi prezente variate incluziuni.
Adesea, limita dentind secundard
- dentind terliard este bruscS, tubulii dentinari pre-
zentAnd Ia acest nivel discontinuitate, care se datoreazd faptului cd in dentina tertiard existd
o nouX matrice tubulard, depusd de celule odontoblast-like (celule nou diferenliaie din pulpa
dentard), care liniazd suprafelele formate dupd afectarea gi moartea celuielor odontoblaste
iniliale.
Dentina terliard fircepe a se depune la 30 zile dupd prepararea dintelui; formarea ei de-
ruleazd cu o vitezd medie de 1,5 mkm/ zi (este mai tnaltd la primele 7 sdptdmdni, gi scade brusc
dupd aceasta).
In pulpd pot fi anormal observate depuneri dentinare - ilenticuli.

MODIFICARI MORFOLOGICE ALE PULPEI DENTARE

Calcificirile pulpare
CalcificiriJe pulpare sunt rezultatul unor procese de mineralizare atipicd, care
-
duc_in parenchimul pulpar sau la marginea dentinei. Ele sunt extrem de polimorfe. in aiard
se pro-

cie fenomenele patologice sau degenerative, mai inainte aceste calcificeii erau corelate cu
senescenfa. Dar numerogi denticuli au fost observali de cercetdtori in dinlii tineri gi sdnd-
togi, sau chiar la molari neerupfi.
Pot fi clasificate ftr doud categorii: denticuli (formafiuni indfuidtmlizate) 9i calcificiri di-
fuze (petrificate).

Denticulii
_..Denticulii
(pulpolifii, - gralie localizdrii frecaente in putpd se mai numesc "pietre pulpa-
re") au aspectul unor noduli calcificati variati ca formd (rotunzi, oaali g,a.) gi tilie (ticepilnd
cu dimensfuni de 2-3 mm tn diametru),Lare.o*tuu din dentind sau
lesut dentinoid, fir care
raportul Ca/P este similar cu cel existent in dentind. Formarea lor este rezultatul activitdtii
odontoblastelor, fie prin mineralizare pseudo hziologicd.,fie prin procese clegenerative, prt-
vocate de deregldri vasculare gi histochimice. Un rol important in generarei denticulilor le
revine mucopolizaharidelor gi proteinelor, care alcdtuiesc o matrice organicd find, in ansele
cdreea se depun cristale de sdruri minerale.
Denticulii pot fi:
, izolali (unici) ln plin tesut conjunctiv pulpar, sau
aderengi la perefii dentinei, sau chiar inclugi in dentina
radiculard; cAnd sunt inclugi in dentind, denticulii par sd
se fi format in pulpX, 9i doar dupd aceea
mod secundar, in cursul apozitiei dentare.
- inglobali in
. multipli, prezenfi la un dinte, in mai mulli dinli sau
in toli dintii unui individ (ceea u indicd o predispozilie ge-
neticil); la fuziunea mal multor noduli se pot forma con-
glomerate (complexe) calcificate,care sunt destul de variate
rftv,Exse, sfadii de org4fiiaffre fu ca formd. Localizarea este mai frecventd in zona plan-
geului camerei pulpare, in interiorul canalului radicular
FUlpa dnuri rnCIlsf de natrfe urnan,
 ii;{l'l&
'4*a#.tr
devin atAt
sau la aPex. in unele cazuri, in urma cregterii sau fuzionXrii lor rapide, denticulii
de masivi, incAt provoace obtterarea cavitdlii dintelui, lumenului unui canal radicular ac-

cesoriu sau chiar al unui principal.

Conform localizdrii denticulii pot fi imphrlifi ln:
. liberi- clispuqi liber in ;esutul conjunctiv al pulpei, acoperifi de acesta de jur-impreiur
("piatrd libera"');
' ' . ata\sfi de perete (murali) - fixali de peretele interior al camerei pulpare prin unirea cu
dentina/predentina (" piatrd atngatd" ))
. intirstitiati - piactic rrt i d"r,ii.nli atagali de perete sau liberi, inglobafi de cdtre de-
punerile cle dentind secundarX (" pi ntrd tnglob atd" )'
Conform structurii histologice'denticuiii pot fi impdrlili in doud tipuri principale:
. cu organizare superioatd' denticuli reali, gi
. cu organizare inferioard, - denticulifalgi'
Denticilii reali (sau denticuli aileadrafi, denticuti ueitabili, calcificdri pseu'd'odentate)
au o structuri internd bazatd pe matrice clentinard mineralizatd, ce conline
tubulidentinari,
qi sunt mdrginili la periferie de cdtre od.ontoblaste, care provin de la preodontoblaste' acfi-
oculfi. observd, in general, la extremitatea apicald a canalelor
onate de factori inductivi Se
radiculare. Mineralizarea pulpolililor cu cristale de apatit se produce pe unsubstrat
fibrilar'
a cdrui dispozifie, concenirici sau radiard, va plograma structura final5 a denticulilor'
Oenticilll (sau denticuli omogeni) sur,t ir,rtatt ili in pulpd cu mult mai des decAt cei
falEi
reali, gi reprezintd nigte calcificdri, compuse din straturi:
\)'conientrice sauiamelare,cur" ruruite printr-un Proces de mineralizare a fibrodentinei'
formatX de obicei prin depunerea in jurul unor fibre de colagen densificate, a
unor trombuqi
de sAnge sau in jurul unfr debriuricelulare sau vasculare; nu conlin tubuli dentinari; pe
,rrprufilu lor, ocizional, pot fi ataqate celule aplatizate sau fuziforme;
'
2. ra'dinre, inconjurate de fascicule de fibre argirofile'
Aparijia unor denticuli falgi, in model concentric sau liniar, se Poate datora unor zone
,,ur"g1rtui" d.e calcificare distroficd, localizate in special in pulpa.centrald.
P"rezenla denticulilor inlluenleazd negativ utnptu volumului pulpei, 9i
reduce numdrul
de celule itr zona resPectivd.
Disnusi in proiectia ori-ficiului de intrare in canal, denticulul frecvent il ingusteazd 9i-1
.u*.tniura. ir, ,rnoi tratament endodontic localizarea radiculard sau ostiald a unui
"urrrf
denticul impiedicd permeabilizarea 9i ldrgirea canalului respectiv.
Dacd denticulul, prin crepterea ln volum, vine in contact cu un nelv sau cu
un vas San-
deranjanti, care nu poate fi corelatd direct cu prezenla den-
guin, apare o durere^a pulpard
Iiculului, iar diagnosticul pozitiv este pus frecvent prin constatare.

Calcificirile difuze
calcilicirile difize, la fel ca gi denticulii, apar atat tr zona de pulpd coronari, cat qi
radiculard, cu o dispozilie liniari, tn s6nul lesutului coniunctiv sau aderente
la peretele
dentinei. Ele se obseivd in cursul senescenlei pulpare, sau dupx inflamaiii crgnicl
Ele se ob-
Calcificdrile difuze se datoresc precipiterii ctGtal"lot de octofosfat de calciu'
perelii in acest
servd in general, de jur-imprejrrrol lrur"io, sanguine, sau chiar in
acestora.
degenerativ, analog cu
ultim caz formarea acestor calcificdri este considLrat drept un proces
ateroscleroza, gi, aparent, este declangat de microtraumatismele pulpei
dentare.
Depozitele d".rirtul" de hidroxiapatit se pot forma 9i de-a lungul fibrelor de colagen'
irr,lnut" pot fi observali micronoduli rotunzi sau grupuri de cristale aciculare sau
"u"1.tri
bacilare aplatizate.
calcificarile difuze pot apdrea uneori in teaca mielinicd a fibrelor nervoase'
 CEMENTUL
Cemenhil ilentat (lat. Cementum, Substantiaossea) este un
-
dentina rdddcinii dentare.
tesut dur dentar, care invelegte
Originea sa este, in cea mai mare parte, mezenchimald. Studiile recente certificd gi o origine
epiteliald penhu anumite teritorii ale cementului.
Depunerea continud de cement pe parcursul vielii este un proces biologic compensator,
care contribuie la mentinerea stdrii de integritate a paroclonliului de sustiriere.
Are o culoare gdlbuie, mai inchisd decAt la smal1, dar ceva mai deschiia decdt la dentind;
suprafata are un aspect mat, gi nu prezintd luciu ca smaltul.
Grosimea cementului este neuniformd: ea este mai suLtire in regiunea coletului (20 50
mkm) 9i mai groasd in regiunea apexului radicurar (100 * 150 mkJn). -
Limita dintre dentina Si c91ent in dentitia permanentd este netedd, liniard, iar in dintii
temporari poate fi uneori ondulatd.
Aceastd limitd se numegte joncliune cementodentinara'gi conferx un atagament ferm al
cementului de dentind.
Prin intermediul ei este posibilS ancorEuea fibrelor ligamentului parodontal, care atagea-
zd dintele de structurile adiacente.
Cementul gi srnalgul se intAlnesc la nivel cervical, formdnd o limitd de demarcatie dis-
tinctd - joncfiunea amelocementard (smal!-cement), comparatd cu o ,,lamd de cufit,, neiedd.
- Alnlugutea ei poate fi destul de diferitX de la dinte - la d.inte, - la acelagiindivid, gi
chiar.la diferite fele ale aceluiagi dinte. in cazul tn care limita dinhe smal!-gi cement -este
lezat6,, exPunerea dentinei radiculare la nivelul zonei cervicale conduce IJ apariyia
sensi-
biliteFi locale. Dacd se suprapune gi retragerea gingivald, sensibilitatea dentinard cregte
considerabil.
Raportul dintre smal! gi cement la nivelul coletului dentar poate fi de patru tipuri:

. ' Stnalpl gi cementul contacteazd nemijlocit (cap Ia cap),-suprafata dentard iiind netedd.
Acest lucru se lntdlnegte in 30,"/" din cazuri;
' Smalpl cervical este acoperit la colet de cement cu 2 * 3 mm, - situatie ce se lntdl-
neqte cel mai frecven! 1n 60-65% din cazuri, gi determind un aspect neomogen
al zonei
cervicale, ce predispune la organizarea pldcii bacteriene. Aceastd apofizd ceientard
sub
form5-de pinten poate sd fie constituitd din cement afibrilar (rar inthinit Ia orn),sau din ce-
ment fibrilar, celular sau acelular;
. Smalpl se suprapune peste cementul cervical;
- ' h99 smalt gi cement este remarcatd prezenta unei brege nefirsemnate, dentina r{-
mAnAnd descoperitS, ftrrd stratul protector al smaitului sau al cementului, in 5-10%
din
cazuri. Brega respectivd se datoreazd persistenlei in acest teritoriu a unui segment din teaca
Hertwig gi, ca urmare a intercaldrii reziduale de epiteliocite inh.e sacul foiicular gi denti-
nd, - a absentei diferentierii cementoblagtilor. Denudarea dentinei la nivelul coletului gi
contactarea ei cu fanta periodontald este un factor local, care determind hipereste zia zonei
interesate gi vulnerabilitatea ei la acf,unea factorilor cariogeni.
Cementul are o structurd gi o compozitie chimicd ururidtldtoure cu cea a osului macro-
fibrilar, dar, spre deosebire de acest4 nu confine canale Havers gi este complet avascular
qi neinervat. Este cel mai pu;in mineralizat
lesut dur al dintelui. Contine OS% aesubstanle
anorganice, 73% de substanfe organice, gil2%
- apd.
Din componentele anorganice predomind fosfatul fricalcic (50-66%), organizat ftr crista-
_
le de apatit,-sau fosfafi de calciu amorfi, iar din cele organice peste gow {ecolagene.
-
Cementul constX din substanla fundamentalX (impregnatd cu sdruri), care con:tine fibre
colagene gi conjunctive. Aceste fibre au o directie variita: unele merg paralel suprafelei
cementului, iar altele (cele groase) traverseazd grosimea cementului in Jens raclial, ut,ird.r-
se din partea dentinei se cupleazd cu prelungirile periferice ale odontoblagtilor prin
inter-
 ji.l[iDli',e
M;JdF
Sharpey (de
mediul fibrelor radiale Tornes, iar din partea opusd se intercaleazd cu fibrele
fibrelor Sharpey este perpendicu-
colagen extrinseci) din ligamentul periodontal. Dispunerea
prin dePunerea
lard pe fibrele de colagen intrinseci. Procesul lor de mineralizare deruleazd
substantelor anorganice de jur-imprejurul qi printre aceste fibre.
Fibrele Sharpey au primit denumirea de fibre p ene t r ante ale ceme n tulut.
dentare in alveolele
Aga structurd a cementului contribuie la fixarea sigurd a rdddcinilor
proceselor alveolare ale maxilarelor.
Existx diferite variante de clasificare, fapt datorat originii, structurii 9i
funciiilor speciale
ale tipurilor de cement.
Dinpunctdevederemorfologicdeosebim2tipuridelesutcementar:
o ceientul acelular, fibrilar sauprimar, gi
o cementul celular sau secundar.
de atagament al
Caracteristica principali a cementului acelulm este conferirea suportului
adaptiv in caz de migcare sau uzurd a dintelui'
dintelui, pe c6nd i"m"niul celular irtervine
Dupd localizare se descriu:
o cementul radiculsr (care poate fi acelular sau celular, dar oricum cu structurd
lamelard

9i linii de cregtere, conlinAnd 9i fibrile

in matricea sa);
' . cementil coronar (care poate fi acelular sau celular, fibrilar sau afibrilar)'
de cement acelilar esteutilizat convenfional, deoarece irn formarea
oricdrui tip
Termenul
inilial 9i in mod special participa cementiablastele, iar denumirea de "acelular"
se
de cement
nu rdmAn sechestrate
datoreazd faptutul cd celulele menlionate, dupd depunerea matricei.
la acest nivel.
O clasificare modernd identificd cementul, reieqind din:
. momentul formdrii (primar/secundar),
. prezenja sau absenga celulelor in matricea depusd (celular/acelular) gi
-
. irigine'a fibrelor de colagen ale matrica (intrinseci proprii, rezultate prin sinteza ceme!-
toblastelor, extrinseci prooriit, de la nioelul ligamentului parodontal qi consecutitt incorporate)'
-
Conform acestor criterii, pot fi descrise mai multe tipuri de cement:
' cement primar acelular fibrilar intrinsec;
. ceffient primar acelular fibrilar extrinsec;
' cement secundar ulular fibrilar intrinsec;
. ument secundar celular fibrilar mixt;
. cernent acelular afibrilar;
t cernent stratificat intermediar;
. centent stratifrcat mixt.
deaceea se numegte gi
Cementul acelular se formeazd primul in procesul de dezvoltare,
primar.El acoperd cea mai *ar" purle din rdddcind gi coletul dintelui.
Cementul acelular este amplasat pe suprafafa rdddcinilor dentare sub
formi de strat
jonctiunii smal!-cement'
relativ fin (30-230 mkm), avand grori-uu mini;e in regiunea 9i
maximd - la apexul radicular.
raciiculare (tn.urma
Are o structuri lamelard, lamelele fiind orientate paralel suprafefei
trecerii fibrelor de colagen
depunerii semenliale a straturilor),gi striafii transversale, datorate
extrinseci ale ligamentului periodontal'
uniform mine-
Cementul acelular nu co.rgine celule, ci doar multiple fibrile de colagen
ralizate.
mdsurd mai mare' decat
suprafala cementului acelular fibrilar este mineralizatd intr-o
straturile mijlocii ale cementului.
qi
Cementul secundar acoperd treimea apicald a rddacinii regiunea
bifurcaliei rdddcini-
deasupra cementului acelular' dar uneori intrd in
lor Jir,gilo, multiradiculari. Se localizeazd
contact direct cu dentina.
 ffi'
Grosimea stratului de cement celular are o marjd larg{ de
variafie (100-1500 mkm),9i
este maximd la molari. Cementul celular constd din celule
(canentocite gi cementoblaste), gi
substan!tr intercelulard.
Cementocitele (celulele mature ale cementului se afld ,,prinse', in cavitdti speciale
- Iaculle, in mabricea organicd (colagen, substanld .(nty)
funrlamentald) rii-rt"ti"uta de jur-lmpiejurul
lor, care apoi se mineralizeazd.
Acestea sunt nigte celule aplatizate cu organite moderat
dezvoltate gi nucleu relativ
mare. Prelungirile lor multiple (ajung ta 3o) gi ramificate, cu
un diametiu aprox.l ;k;
ating ln lungime 12-15 mkm, gi sunt unite intie ele prin intermediul
unor conexiuni-fante
(nexuntri). Prellngirile sunt incluse ln canalicule sunt
9i orientate pr"pond"r"r,t spre supra-
fafa. ligamentului peri.Ljt'tntal (sursa de alimentari), radiind
au tu plriruria
r celuleil r"pi i" ii
atribuie aspectul de "paianjen,, in microscopia opticd.
- Pe parcursul a 60 d: ]ni cementul se poate mdri ca grosime - de trei ori. pe mdsura
depunerii straturilor noi de cement pe suprafa;a rdddcinii cementocitele,
aflate in straturile
interne, profunde, ale acestu.ia gi deqarte de sursa alimentard,
r"potta schimbdri degene-
rative gradate gi, in consecintd, mor. in urma acestui fapt rdmdn
lacune goale sau .r*!lrt"
cu detritus celular.
$i, dimpotrivd, cu cAt mai aproape se afld cementocitele de suprafala cementului, cu at6t
mai bine igi pdstreazd ele caracteristicile de activitate funclionali gi
asemXnarea cu cemen-
toblastele.
Cementoblastele sunt celule cemento-formative active, care asigurd
depunerea ritmicd
a straturilor noi de cement. La formarea cementului acelular
ele se d"eplas"uld ,pr"
iar Ia formarea cementului celular sunt incorporate in el. "xterioi,
Cementoplastele (sau lacunele peicemeniocitare) sunt nigte loje
ovalar-stelate mici, do-
tate cu canale radiare. Au perelii mult mai mineralizati, decai
cementul circumiacent.
Substanla intercelulard a cementului celular include fibre gi substanld
fundamentall.
Fibrele se impart in:
. ' intrinseci ptoptii, re-zultate prin sinteza cementoblastelor, gi care indicd depunerea
-
incrementald inijiald; sunt dispuse paralel cu direcfia rdddcinii;
' extrinseci provenite de la nivelul Iigamentului parodontal gi consecutiv incorpora-
-
te; sunt orientate perpendicular pe suprafafa rdddcinii.
Coraportul dintre fibrele de ambeie tipuri variazd in marjd largd la
diferite porliuni de
cement.
in suprafata cementului celular se observd un aspect multiform, zonal, care
,
de procesele metabolice:
este cauzat

' zone ut cementogenezd prezentd,la nivelul cdrora se afld cementoblagti activi;

. zone de rEaus;
. zone pe cale de resorbfie.
' Intre celulele zonei cu cementogenezd prezentdqi frontul de mineralizare se afld straful
cel mai extern, mai periferic, al cementului nou format, destul
de sublire (aprox. to mkm1,
care prezintd un lesut nemineralizat, gi care acoperi suprafala
cementului'radicular, de-
limitat de. periodonliu printr-un singur rand de cementoblugii p" .ut"
cle transformare fir
cementocite. Aceastd zond matriceal5 se numegte cementoiil (prin
analogie cu osteoidul yesi-
tulu.i osos) sau precement (prLn analogie cu preclentina). intre cementoblaiti
se afld fascicule
de fibre colagene, aparlinand ligamentului periodontal in curs
de inserlie. Ele trec printre
aceste celule, gi se fixeazd de suprafala rddfcinii, addncindu-se
pulin in cement, capatana
denumirea de fibre Sharpey.
Depunerea ritmicd a noilor straturi de cement radicular la dintii funcfionali
se explicd
prin faptul cd existd aceastd zond matriceald gr, pe mdsurd ce se depune
un nou strat la su-
praf.afd,, se produce mineralizarea celui dedesubt.
 j
4'1U. r,if
,;
qi;I$#s
. zone de repaust mdrginite de celule de tip fibroblastic. Aici peretele cementar il gdsim
aranjat in linie dreaptd gi cementul -omogen ca structurd;
. zone pe cale de-resorbfie,lacunare cementare, prezente in zonele apicale ale suptafgls-
lor radicuiare unor dinli intacji, sunt, aparent, datorate migcdrilor fiziologice, ocluzale, ale
acestor dinji. De r"rot61iu cementard zunt responsabile nigte celule multinucleate de tip
osteoclastic, iar defectele resorbtive fine sunt, de reguld, lichidate prin depunerea succesivX
de straturi noi de cement.
Ca urmare a depunerii permanente, clegi, ca caractet, ciclicd, a cementului limitele din-
tre straturile ,u..usiy formite, se determind ugor pe secliunile histologice' Cementul are o
structurd stratificat lamelard,lamelele fiind destul de late, suprapuse una peste alta, $i deli-
mitate prin linii de cregtere paralele, continui gi ondulate. Numdrul unor asemenea lamele
variazdde la 5-6 spre 20-30 9i mai mult,

MODIFTCARI MORFOLOGICE ALE CEMENTULUI

Remanierile cementare, care reprezintd in sine nigte procese de apozilie (forma,re, depu-
neretn exces a cementului) gi/sau deiesorbfie, se manifestd ca rdspuns la solicitdrile locale de
origine dentarx/ parodoniald sau procese inflamatorii (de ex., parodontitele apicale sau cele
,roiiu marginale),-ce duc la pierderea stabilitd;ii dinteluiln arcada dentard.
Apozi;ia cementarf, poaie tepru"enta un ptoces fiziologic sau poate fi o apozifie reacfio-
nald.
Apozilia fiziologicd (senitd) are loc atata timp, cat dintele este prezent pe arcadd, 9i este
independenta de"vitalitatea pulparX, astfel incdt grosimea cementului cregte Proglesiv ln
urma imbdhinirii omului. Acesl proces nu se manifestd in acelagi ritrn pe toatd suprafa]a
radiculard: este maxim redus la nivelul cervical, 9i creqte spre aPex'
La nivel apical apozilia se realizeazdprin cement celular (ale cdrui linii de cregtere sunt
gi egresia
concentrice cuionturit apical),spre a compensa uzura progresivd a fefelor ocluzale
dintelui, ce insolegte aceastx izurd; ea poate sd difere de la dinte la dinte, chiar la acelagi
individ. La suprafila rdddcinii se remurie o depunere repetatd de cement, peste cel existent,
gi funclia lui normald.
ceea ce asigur-d pdsirarea intactd a aparatului ligamentar periodontal
Uneori se ioate produce o hipercementozd fiziologicH, care poate fi foarte importantd, 9i sd
determine ingustarea spaliului periodontal.
Odatd cu vArsta, r,rprufupu clmentului devine mult mai neregulatd. Numdrul fascicule-
lor de fibre colagene inglobaie scade, iar cementocitele sunt active doar fir shaturile externe'
in zona apicald se remarcd stabil o ingrogare a cementului'
Apozilia cementari reaclionald (sau cementogeneza patologicd) rcprezintd o ingroqare
anormald a cementului 9i apare in urma:
- obturaliilor endodontice, cAnd se produce o mineralizare a orificiului apical 9i o barierd
cicatriceald calcificatd, care obtureazd apexul;
- hipofuncliilor gi egresiunilor dentare care tezultdi
- afecliunifor periaiicale sau parodontale cronice, ca rdspunsla o resorbfie osoasd subi-
acentd, fiina o *odulii"t" de adiptare parodontald la modificdrile patologice ale
zonei pe-
riapicale;
- modificxrilor adaptative ln suprasolicitarea parodonliului de susfinere.
Incliferent de etiologie, hipercementoza poate sd participe la patogenia maladiei paro-
dontale.
Cementul apdrut in cursul apoziliei reaclionale este, de reguld, unul celular, iar hiperce-
mentozd poate ii localizatd (circumscrisd), difuzd sau generalizatd.
Hipercementoza locali se manifestX prin formarea unor noduli globulari 1u g<t-ensii
mai
cementare tn formd de pinteni pe suprafala laterald sau interradiculard a dintelui. Cel
des aceasta are loc in urma fiiarii unor cementiculi, corpuri calcificate sferoide (cu dia-
mentrul 0,1.-0,4 mm), care prezintd fur strucfura lor lamele concentrice, fibrilarg in general
acelulare, gi fibre de ligament periodontal, primar amplasate lntre fibre; apar localizati pe
suprafala cementului sau in structura sA dar gi in interiorul ligamentului parodontaf sau
sunt fuzionati cu lesutul osos alveolar. Ei apar in legdfurd cu o traumd locald, sau cu un
proces de hiperactivitate ectopicd (in afara cementului) a cementoblagtilor, care poate fi ini-
liatd de resturile epiteliale Mallassez din masivul ligamentului parodontal. Cementiculii se
formeazd, prin mineralizarea acestor resturi epiteliale degenerate sau a vaselor trombozate
din ligamentuI parodontal.
Deoarece prezintd similitudini morfologice cu denticulii, cementiculii se clasificd in ll-
beri, atagali (parietali) sau tnglobafi (interstifiali).
Cementiculii pot cregte, fuzionAnd lntre ei gi fixdndu-se de cement. Pe suprafala lor
sunt decelafi cementoblagti, care formeazd straturi noi de cement.
Frecventa cementiculilor cregte cu vArsta.
In arii restdnse de cement hiperplazic, pot apdrea skucturi sferoide inglobate, calcifica-
te, - excementoze, care sunt, in esenld, nigte cementiculi atagati de suprafata cementului gi
ulterior inglobali ir matricea cementard. in cazul agravdrii acestei stiri morbide printr-un
Proces inflamator periapical cronic, se instaleazd o hiperplazie extensivd ,,ln mangetd", cir-
cumscrisi la nivelul apical al riddcinii afectate.
Hipercementoza localizatd se remarcd uneori ln arii, unde pe suprafata dentinei s-au
format "perle" ale smalgului.
" Perlele " de smal! sunt anomalii embriologice, ceue pot fi congenitale sau
ereditare, gi
reprezintd mici depozite de smalt, sau de smal! Oi dentinhl dotate, eventual, fir centru cu
o -i!1 cavitate, umplutd cu pulpd dentard. Ele sunt observate pe suprafata radiculard, in
special la limita amelocementard sau la nivelul zonei de bifurcalie a molariior.
"Perlele " adamantine sunt induse de o disfunctie la nivelui celulelor tecii lui Hertwig,
care igi recapdti potenlialul de a se diferentia ln ameloblaste secretoare de proteine makicei-
le ale smalplui. Pot fi acoperite de cement gi definite tr acest caz drept spiculi cementari.

. Aceste formafiuni perlate de smalg heterotopice sunt acoperite di un cement hiperpla-

zic, care este uneori neregulat, gi poate contine strucfuri sferoide sau ovalare
-resturi
epiteliale calcificate.
-
"Perlele" smaltului sunt, de reguld, aderente la suprafafa radiculard, ln continuitate cu
smalgul corontr (pinteni ai smalfului), sau sunt izolate.
" Perlele " de smal!, localizate pe suprafala radiculard, sunt un factor favorizant pentru
dezvoltarea afecliunile parodontale.
difuzd se caracterizeazd prin depozitarea sporitd pe ?ntreaga suprafafd
-Hipercemmtoza
radicularX, adeseori datoratd unui proces infecpos periapical cronic. in unele iurrrri poui"
favoriza anchiloza dento-osoasd (a rdddcinii cu peretele procesuli alueolar), a cdrei frecventd
cregte odatd cu vdrsta.
Hipercementoza difuzd se intAlnegte de 2,5 ori mai des la dinlii mandibulari, in special
- la premolari gi molari.
Hipercementoza generalizatd reprezfutd o depunere excesivd a cementului, remarcatd
la toatd dantura unui individ. Poate fi ereditard sau indusd de afectiuni sistemice, cum ar
fi, de ex., boala Paget.
Cementul coroflat acoperd smallul coroanelor dentare tn apropierea jonctiunii smal1-
cement. Este intAlnit la om, cAnd dinfii sunt recent erupf, pe arcadd, sau cAnd acegtia rdmdn
inclugi mult timp dupd data normald a erupfiei, sau cAnd dintii individului prezintd amelo-
geneze imperfecte. Aparilia cementului coronar se poate datora qi unei degenerescente pre-
coce a epiteliului redus al organului smaltului, care permite diferenlierea celulelor din sicul
dentar in cementoblaste gi, deci, o cementogenezd coronard direct pe suprafata smaltului.
Cemmticulii impreund cu cementul coronar formeazd cunentul aberunt.
 jJi#.e
s#in$
RESORBTIA CEMENTULUI

Resorbfia cementului Poate fi:

. fiziologicd, produsd in condigii fiziologicein cursul rzalizei (resorbliei radiculare) a
dinliior teiporari, determinate de presiunile create prin cregterea subiacentd a dintelui
permanent, gi .ur" se manifestd prin formarea unor laiune, consecutiv activitdfii celulelor
osteoclazice.
, reaclionald, produsd fir cursul proceselor patologice parodontale sau fin cazul hiper-
prin re-
funcliei ocluzale a dinflor, supugi unor microtraumatisme repetate' se manifesti
sorbfii, care determind o clezoiganizare a inserliei fibrelor ligamentare 9i,
in conseclnld, o
mobilitate dentard.
comPensatorie este
Dacd factorii patogeni dureazd 9i/sau se intensificd, cementogeneza
-suprimatx ln urma ctextii
unor condilii inflamatorii sau infecfioase.
-i" ."r"r zonelor de resorblie pe suprafala radiculard, ele sunt reconstituite
prin
"parifiei care duce'la depunerea unui cement nou. Apar nigte linii de
inducerea cementogenezei,
ale ligamentului
revetsie, gi are loc reinserlia (reataqarea) fasciculelor de fibre conjunctive
parodontal de cementul nou format.
Funcliile principale ale cementului:
. tnchiderea gi protecgia din afard a canaliculelor dentinare;
. face parte air, up-utot de fixare (atagament) al dintelui in alveold - parodonliul de
suslinere;
'. asiSurd adaptarea funclionali la modificbrile determinate de miqcdrile ocluzale ale
dintelui;
. dentare prin
asigurd regenerarea (repararea) in fracturile orizontale ale rdddcinilor
depunerea lui inregiunea apexului radicular;
. asigurd compensarea, prin depunere apozifionali, a pierderii lungimii totale a din-
fenomenului eruptiv
telui, rezultatX ca urmare u pro."rnl ti de uiare'ocluzald (in cadrul
pasiv);
. asiguri permiterea, prin depunere apozifionalS, a erupliei verticale 9i migrdrii meziale;
. asigurd iroiuruu, piir, d"prrn"r" la niveiul foramenului apical, a pulpei dentare afec-
tatei
ligamentului paro-
Iasigurd reglarea, ln asociere cu procesele alveolare, a lungimii
dontal.

PULPA DENTARA
dintr-un lesut con-
Pulpa ilentard (Iat. putpa ttentis) este un organ comPle& constituit
vase sangvine' vase
junctiv moal", lu*, n"*ir1"ializat,prezentAnd viriate structuri celulare,
pulpare, cuprinse toate intr-o sub-
limfatice, fibre nervoar", upurut i"ceptor gi, calcificdri
stanld fundarnentald.
Structurile pulpei indeplinesc irnansamblu funcliite acesteea.(nuf rifia, sensibilitatea' capa-
citatea de rrgrruoi gi apdrire a dinteluietc,), asigurd
activitatea vitali a dintelui'
pulpa cftntard vie, intacte este necesard p"ittn realizarea funclion5rii ei normale'
masticatorie, el' prin in-
b"qi air,t.t" aup"fput poate suporta ,ro ti*p ou."care sarcina
tii.a-ii"iufi"ui, devine fragil 9i cu o duratd de funcfionare mult mai
aupar-t*"u prrtpei
redusd.
formate de cdtre ecto-
Puloa dentard derivd din zona centrald a papilei dentare,
deoarece embriologic ai
i;;p"h" dentarx 9i dentind existi corelalii strAnse,
^";.;5hil. elementele de funclionalitate gi'
structural ele au la bazx acelaqi lesut, fapt care se reflectf,in
ulterior, in interpretarea evenimentelor clinice'
 ffi'
Pulpa este situatd irr centrul dintelui, intr-o cavitate delimitati la exterior
de cdtre denti-
na mineralizatd, de care este separatd printr-o zond dentinogeneticd.
Caz,itatea pulpnrd este divizatd, din punct de vedere anatomic,
in:
. c&rnera pulpard (la nivelul coroanei anatomice, unde se
gXsegte pulpa coronard);
, csnalele radiculare (corespunzdtoare rdddcinii, care gizduiesc
pulpa radiculard)
Pulpa dentard este gi ea, respectiv, divizatd, in doud zone.
Astfel, deosebim pulpa coronard, situatd. in camera pulpard a coroanei dintilor, gi
pulpn
radiqilard, situatd in canalul radicular, ce comunicd cu structurile spatiului periodontal
la nivelul apexului prin orificiul apical. Canalul radicular principal
se termin5 in regiunea
apicald a rddicinii, sub forma unor ramificatii fine
- delta apicald.
Pulpa dentard reproduce intocmai contururile anatornice exterioare ale
dintelui in cazul
dintilor tineri. Cu timpul, datoritd depunerii de dentind secundard, ce predomind
spre baza
camerei pulpare, configuratia acesteia se modificd
O parte din fibre qi vase ale periodonliului pot pdtrunde in pulpa dentard prin
canale
radiculare secundare
De fapt, camera pulpard este integral localizatd in coroana anatomicd
cloar la dintii an-
teriori, in timp ce la dinlii laterali ea este extinsd atAt in coroana anatomici,
cAt gi in trlin-rea
cervicald a rdddcinii. Plafonul camerei pulpare se afld, in dependent5
de vArsta pacientului,
la diferite niveluri fafd de coletul dinteiui.

- .Peretele ocluzal (sau._plaf.onur) prezintd prelungiri angulare (coarne purpare), care se

intind spre cuspizii dintilor laterali gi marginile inci"zale alJ frontalilor.
La dinlii monoradiculari pulpa coronaia trece lin in cea radiculard, iar
- in cei multiracli-
culari intre pulpa coronard gi cea radiculard este o delimitare manifestd.
Denumirea de ,,pulpd coronarx" qi ,,pulpd radiculard" reflectd nu numai
aspectul ana-
tomic delimitator. Aceste doud formatiuni inatomice au deosebiri esenfiale
in iependenld
de pozitie, formd, structurd gi functii.
Pulpa coronardptezintd un
lesut conjunctiv moale, foarte lax, bine vascularizat gi inervat.
- contine celule variate; odontoblastele,
Ea aflate in pulpa coronard, au o form5 prismaticd
sau piriforrnS, gi sunt dispuse ir-r cAteva rAnduri.
Pulpn radiculttrd contine un tesut conjunctiv cu un numdr important
cle fibre colagene, gi
posedd o deusitate mai mare, decdt in coroani. Spre apical fibrele colagene
formeizd la o
treime din dinti fascicule dense. Pulpa racliculard este mai sdrac vascuLrizatd gi
inervatd,
decdt cea coronar5; componenta ei celulard e mai putin variatd, iar
oclontoblasteie, aflate in
ea, sunt cuboidale sau aplatizate, gi sunt dispuse in 1-2 rAnduri.
Stratul interrnediar nu este
exprimat.
. Volumul pulpei depinde de vArstd: la copii pulpa este mai masivl, iar cu vArsta volumul
ei devine mai mic in urma depunerii dentinei secundare gi reducerii volurnului
cavitdti-
ii dentare. Anume vdrsta determind structura histologicd a pulpei. pe mdsura r"*airi"iiii
organismului numdrul de elemente celulare diminueizS, iai numArul rle structuri
fibrilare
sporegte.
Ca structurd morfologicd pulpa este reprezentati cle un tesut conjunctiv
lax, care con-
tine masiv celule, substanfd inteicelulard, uur. ,ung,rine, va'se limfatice, gi
fibre nervoase.
Particularitatea ei constX in faptul, cd, pe lAngd eleminte celulare, pulpa prezintd
o cantitate
importantd de substantd fundamentalh gelatinoasd.
Substanla funclamentald a pulpei, bolat vascul arizath,contine o cantitate
mare de glico-
zaminoglicani, iar in legdturd cu aceasta in ea poate ugor sd apard edemul, care
poateiuce
la compresiunea structurilor pulpare intre peretii duri, rigizi
ii camerei pulpare.
mucopolizaharide cel mai importint rol il joacicele acide
- nesulfatate (acidul
hialutoni.c) 9i sulfatate (keratLtnsulfat, heparansulfnt, con'tlroitin-4-sulfnt,
chonclroitin-6-suf)t, der-
matartsulfat). De la gradul de polimerizare a aiestora depinde caracterul
gelatinos turges-
9i
 ,,##
cenla pulpei, gi, prin urmare, gradul de pdtrundere in ea a substanlelor nutritive gi difuzi-
bilitatea.
O importanjd aparte prezintd substratul - sistemul enzimatic acidttl hialuronic -- hialu-
ronidaza. La sporirea cantitdlii de hialuronidazd. arc loc depolimerizarea substantei funda-
nrentale, fapt ce condilioneazh permeabilitatea inaltd a lesutului conjunctiv pentru micro-
organisme qi toxinele acestora.
Substanfa fundamental5 a pulpei reunegte in ansamblu structuri celulare gi fibroase,
vase sangvine gi limfatice, fibre nervoase, asigurAnd prin aceasta functiile h'oficd gi protec-
tiv5, adicd:
. rdspunde pentru procesele nrctabolice din celule gi fibre;
" acfionertzd asupra fimcliei hormonilor, aitaminelor gi substanlelor bioactiue;
. preoine qi inhihd rdsphndireaprocesuhti infeclios in fesut;
. nsigurd transmiterea substanlelor nutritiae gi a oxigenulti din aasul sanguin spre celuld qi
inuers.
Structurile fibroase ale pulpei dentare sunt asemenea fibrelor conjunctive ale altor orga-
ne gi conlin fibre colagene qi reticulare, imersionate in substanfa fundamentald.
Colagenul constituie 25-30 % din masa uscatd a pulpei dentare umane (ceea ce este net
wperior, dec1t h animale).
Colagenul pulpei dentare se referd la tipurile I 9i III, predominant fiind cel de tip I
p5%/a5%); fibrele de colagen sunt elaborate de fibroblagti, spre deosebire de colagenul
dentinar, care este de origine odontoblasticd. Fibrele de colagen au un invelig mucopoliza-
haridic, care contribuie la realizarea legdturilor interfibrilare.
Pulpa coronard este reprezentatd prin tesut conjunctiv lax dotat cu o retea find de fibre
colagene gi precolagene, cu un numdr mare de elemente celulare variate.
in zonele periferice ale pulpei coronare ele formeaz|o carcasi deasd (mdnuncliuri de fibre
dense), iar in cele centrale - fibrele colagene sunt dispersate mai rar (fihre colagene drfuze).
in pulpa radiculard structurile colagene sunt mai dense, mai groase, orientate longitudi-
nal, preponderent sub formd de fascicule asociate axelor vasculare. In zonele periferice ale
pulpei radiculare predomini fibre argirofile (procolagene), orientate preponderent radiar.
In pulpa dentard tAndrd colagenul pulpar se prezintd sub formd de fibrile singulare,
izolate, repartizate printre celule pulpare. Conlinutul lui in pulpd cu vArsta cre$te, - se ma-
nifestd aceasta prin inmulfirea, organizarea in mSnunchiuri fibrilare gi densificarea fibrelor
de colagen, atribuind pulpei o nuanti albicioasd - a.n. proces defibrotiznre apulpei. Aceeagi
fibrotizare fibrilard colagenicd se poate intahi gi in cursul proceselor patologice.
Fibrele de reticulind, argirofile, fine, sunt formate de colagenul de tip III, qi apar sub formd
de relea prin tot parenchimul pulpar, dar fiind asociate in special perelilor vasculari.
in spagiul Weil (zona subodontoblasticd) se afld fibrele Korff, - nigte fibre asociate de
reticulind, care sunt dispuse la periferia pulpei. Ele au un aspect mai gros qi mai numeros,
un traiect ondulat, iar cAnd trec printre odontoblagti gi ajung in dentind, se transformd in
fibre de colagen.
Fibre elnstice sunt intAlnite doar in perefii vasculari.
Fibrele oxitalanice (preelastice) suni formate din fibrile elementare (1504), asamblate in
fascicule, nu au o orientare strictd, se afl5 rdspdndite in tot lesutul pulpar, fiind mai nume-
roase in zona perifericd a pulpei. Sunt legate de vasele sangvine; unele din ele trec printre
odontoblaste.
Conform datelor existente, nu suferd modificdri in cursul imbitrAnirii.
Fibrele de reticulind gi cele oxitalanice reprezintd, conJorm unor ipoteze, forme de cola-
gen in diferite stadii de maturare.
Principalele elemente celulare ale pulpei sunt odontoblastele, fibroblastele, celulele ne-
diferenliate (stelate, pericite), macrofagele hxe etc.
 Aceste celule sunt localizate neuniform in lesutul pulpar, formAnd ln acelagi timp o
legitate oarecare.
Aspectul dat permite de a evidenlia ln pulpd convenfional trei straturi:
. stratul o dontoblastic,
. stratul subodontoblastic qi
, stratul central.
Fiecare din ele indeplinegte o funcfie fiziologicd specificd, sau reacfioneazd, furtr-un fel
sau altul, la dezvoltarea diferitor procese.
. Stratul odotttoblastic (sauperiferic) este format de un strat compact gi continuu de odon-
toblaste, amplasate in cAteva rAnduri (2-4); numdrul de rfurduri descregte pe mdsura apro-
pierii de orificiul apical al rdddcinii (1-2).
Odontoblastele sunt celule lnalt diferenliate gi specializate, dispuse tn palisadd sau radi-
al, care tapeteazd. periferia pulpei dentare gi aderd intre ele prin structuri desmozomoide.
Fiecare celuld odontoblastictr are doud expansiuni (saz prelungiri)citoplasmatice princi-
pale, unaperifericd (a.n. fibraTomes), care intrd tr tubulul dentinar 9i ajunge pAnd la jonc-
-
liunea amelo-dentinard, unde se divizeazd, in doud ramuri (aspect, cnre ar putea serai drept
explicalie pentru sensibilitatea ei tnaltd), iar cealaltd, centrald (tn numdr de 1,-2), nu iese in afara
pulpei dentare, ci pleacd spre stratul central, formAnd anastomoze cu alte celule pulpare.
Forma gi dimensiunile corpului odontoblasticvariazdin funclie de localizarea coronari
sau radiculard, 9i de gradul de diferentiere, - de la prismatice sau piriforme (de obicei, pulpa
coronar|) - pand h celule cuboidale.
La nivelul "coarnelor" pulpare, odontoblastele sunt dispuse cel mai compac! gi repre-
zintd nigte celule prismatice inalte, cu nuclei oval|bazall Laieral gi cervical fald de "coar-
nele" pulpare, odontoblastele sunt celule cuboidale, cu nuclei rofunzi, centrali. Pe mdsurd
ce tapeteazd pulpa radiculard, spre foramen apical, odontoblastele devin celule aplatizate,
pavimentoase.
Existd o corespondenfd nu doar intre forma celularH gi pozilia odontoblastului, ci gi intre
ea gi gradul de diferenfiere, sau ea gi activitatea funcfionald, metabolicd. Deaceea, cu cAt e
mai mare diferenlierea sau activitatea, cu atdt celula apare mai inaltd. Odontoblastele pris-
matice sunt cele mai diferenliate qi mai active, iar cele turtite sunt cel mai pulin diferenliate
gi inactive, fapt care se reflectd, de ex., in cantitatea de dentinX corespunzdtoare depusd.
La perifsrie odontoblastul este delimitat printr-o membrand plasmaticd cu structurd bi-
conturatd. in citoplasmd se conline un nucleu oblongat, o refea endoplasmaticd bine dez-
voltatd cu un numdr mare de ribozomi gi mitocondrii, ce denotd procese energetice active,
produse ln odontoblaste, gi participarea acestora in sinteza proteinelor. in citoplasmd se
mai gdsesc Ai ribozomi liberi, granulatii lipoide, bule pinocitoase, care probeazd participa-
rea activd a celulei ln procesele de schimb cu mediul intercanalicular. Aceste celule, datoritd
gradului mare de diferenfiere, elaboreazd componentele matricei dentinare.
Odontoblastele pe parcursul intregii vieli produc predentind, ingustAnd camera pulpa-
re.
' Strattil subodontoblastic (sau cambial, intermediar) este dezvoltat doar ln pulpa coronard.
in acest strat existd doud zone: una - externd (zona acelulard Weit), sdiaci,in celule, gi
alta - internd (zona bogatd celulard), cu o celularitate abundentd.
Zona externd conline numeroase prelungiri protoplasmatice ale celulelor, corpurile c5-
rora sunt situate in zona internd.
in dinlii, caracterizaf, printr-o vitezd inaltd de formare a dentinei (la cregterea lor sau la
producerea actiad a dentinei terfiare), aceastd zond devine mai ingusti sau dispare ln intregime
ca unnare a umplerii cu celule, care migreazd tr ea din zona internd (celularx).
Inzona externd, subiacentd stratului de odontoblaste, se afltr un plex de fibre nervoase
amielinice (plexul Raschkffi,"un numdr redus de capilare vasculare, care sunt lnconjurate
 ,lr;Ellli&
$itlidli*$

de fibre conjunctive de naturd colagenicd gi de reticulind, gi sunt imersionate in substanla

fundamentald.
Fibrele de colagen ir:r'nrajoritatea cazurilor sunt orientate de la stratul odontoblastic -
spre miezul pulpei. Fibrele nervoase gi vasele sanguine se ramificd gi pdtrund in stratul
odontoblastic:
Aceastd.zond este mai pulin evidenti in pulpa radiculard, 9i mai pronunlatd -ln pulpa
coronarX.
Zona internd (bogatd celulard, intermediard, sau subodontohlasticd), co$tne celule preodon-
toblastesaupulpocite,slabdiferenliate- stelatesaufusiforme,delacorpulcdroraderivdmulti-
ple prelungiri protoplasmatice, care se intercaleazX strAns intre ele. Celulele sunt subiacente
ionei acelulare Weil, sau nemijlocit sub odontoblaste, contactAnd cu acestea prin corpul sdu
alungit gi prelungirile protoplasmatice, gi pdtrunz6nd in spaliile interodontoblastice.
nupa i.n.lcBor4Ha 119451, celulele ectomezenchimale stelate sunt nigte preodontoblaste
care, trecdnd prin stadiul fibroblastului, se transformd in odontoblaste ,,secundare". Deace-
ea ele se numesc elemente cantbiqle nle pulpei.
Stratul intermediar confine, pe lAngd celule stelate, un numdt mare de fibroblaste nature,
histiocite (macrofage fke), o relea de capilare sanguine gi fibre nervoase mielinice 9i amieline.
. Stratal central (sau niezul pulpei) reprezintd masa cea mai internd a pulpei, fiind de-
numit gi regiunea pulpei centrale. Este constituit din lesut fibros lax, care conline variate ele-
mente celulare: fibroblaste, fibrocite, macrofage, limfocite, mastocite, plasmocite, histiocite,
monocite, polimorfonucleare etc.
La acest nivel, se gXsesc vasele sangvine 9i limfatice mari, precum gi trunchiurile de fibre
nervoase ale pulpei dentare. Nervii urmeazd un traiect asociat vaselor sanguine.
Celulele pulpare deriv6 din celulele papilei mezenchimatoase.
Reiegind din structura lor morfologicd gi activitatea metabolicd a celulelor pulpare, pu-
tem distinge ln pulpd patru grupe celularc:
. celulele " de b,azd" ale lesutului pulpar, analoage celulelor din alte fesuturi conjunctive,
- fibroblastele gi
ffuroci tele;
.
celulele dentinogenetice, inalt specializate, implicate ln procesele de elaborare ale denti-
-
nei, odontoblnstele;
. celulele " de releu" , situate tr regiunea subodontoblastic6, celulele rotunde ale lui Weil
-
sau cehilele lui Hohl;
. celulele de apdrare, implicate in procesele de apdrare antiinfeclioasS, sau antiinflamato-
-
rie, macrofage, nnstocite, plasmocite, Iimfocite, Ieucocite.
Fibrobtasteti sunt cele mai numeroase celule pulpare. Ele sunt fuziforme sau stelate,
avAnd dimensiuni de la 9 pdnX la L5 pm cu nigte prelungiri citoplasmatice lungi (20 pm).
Nucleul este central, de formd ovalard, cu un contur regulat, conpnAnd granule de cromati-
nd, iar protoplasma bazoftld.Fibroblastele conlinnumeroase organite celulare, implicate
-
in sinteza pioteicd: RER, complex Golgi, mitocondrii, dar gi ribozomi liberi, microtubuli,
microfilamente efc. Fibroblastele sunt dotate cu multe prelungiri citoplasmatice, prin care
se interconecteazd cu fibroblastele adiacente (formdnd sinciliul furos), sau, uneori, chiar cu
odontoblastele, prin joncliuni gap.
Aceste celule produc substanlX fundamentald gi colagen, contribuind permanent la sin-
teza matricei pulpare. Prin formarea de capsuld fibroasX, care limiteazd focarul de inflama-
!ie, fibroblastul are rol in procesele de vindecare a
leziunilor pulpare inflamatorii (pulpita).
Celula Hohl, sau celula rotundi Weil, este urta " de releu" , intermediard intre fibroblast
gi oclontoblast, fiind localizatd in zona bogat celulard. Participd atdt la producerea colagenu-
iui gi a substanlei fundamentale pulpare,-cat gi la activitatea enzimaticd. in stdri morbide,ln
cazul lezdrii stratului de odontobla gli, ulula de releu participd la elaborarea matricei minera-
lizabile. Aceastd dentina reaclionald este o fibrodentind atubulard, in care g6sim inglobate
gi unele vase capilare. Ulterior se observd formarea unei dentine tubulare neregulate, ceea
ce denot5, cd mineraliza.rea s-a produs ln jurul prelungirilor celulare, fiind asociatd unei
diferentieri celulare secundare a celulelor de releu in celule de tip odontoblastic. Constatdm
acest lucru, deoarece celulele de releu nu posedd funclia de formare a ducturilor dentinare,
care addpostesc prelungirile Tomes.
C-elulele ile apdrare sunt celule de tip histiocitar, care se impart in doua grupe prin-
cipale - histiocite gi macrofage, gi se gdsesc in pulpd in cursul reactiilor antiinlTamatorll gi
antiinfeclioase. Sunt celule mobile, care reprezintd aspecte functionale diferite ale aceleiaii
celule gi,-tndependenfd de condifiile metabolismului pulpar, poate sd preclomine printr-un
tip sau altul.
Histiocitele sunt celule pufin diferenfiate, de talie mic5, alungite, cu expansiuni citoplas-
matice. Cgnjin un nucleu mare gi organite intracitoplasmatice. Acestea sunt "resting-iran-
dering cells" din clasificalia lui Maximov gi Bloom (O+21, care pot deveni active, cxiatana
proprietdfile de a se deplasa gi de a fagocita, cdpdtAnd astfel denumirea de macrofagi.
Pe lAngd aceasta, la producerea inflamaliei,
fibrcblastele, celulele endotetiile-sau ail-
uentifiale, care fac parte din sistemul reticuloend otelial (sisternul macrofagilor) cu rol protec-
tor, pot sd se transforme in histiocite gi fibroblaste.
Macrofagele sunt celule voluminoase, polimorfq foarte mobile. Acestea sunt "amiboid
wandering cells" din clasificalia lui Maximov. Au un rol de a fagocita microorganismele gi
substanlele patogene (resturile tisulare sau particulele strdine), pdirunse in pulpl Ele au un
nucleu hipercromatic Ai o membrand celulard subtire, ondulatd, care prerintd numeroase
repliuri gi igi modificd forma in mod continuu. Citoplasma conline numeroase vacuole pli-
ne cu diverse structurii uneori sunt prezente spalii mai clare sau granule mici, - rezultai al
procesului de fagocitozd.
Plasmocitele sunt celule ovalare sau rotunde, cu dimensiuni de la 10 pdnd la 25 pm, care
au un nucleu rotund, mare, situat excentric. Cromatina nucleului este sub formd de grdmezi
mari, atagate la membrana intemA nucleard gi apare la microscopia opticd dispusd Jn spipe
de roatd" sau,,in cadran de ceasornic". Plasmocitele derivd (se diferen;iazd) din linrfocite in
caz de fenomene inflamatorii sau infectioase pulpare. Ele participd la procesele de apdrare
prin sinteza de anticorpi qi globuline.
Mastocitele sunt celule ovalare sau rotunde, ugor mobile, cu numeroase granule neutro-
file 9i bazofile mari in citoplasmd. in aceste granole sb'confine heparind gi histamind. Ele se
diferenliazd din celulele mezenchimale fir conditii patologice
lstdri in\tnmatorii, alergice sau
hemoragice). Celulele sunt implicate ir procesele de hbrinolizd gi au funcfia de protectie,
Printre celulele cu funclie de apdrare, intahite in fesutul pulpar, se gdseic Ai pericite-
Ie (sau celulele Rouget), - celule ovalare, cu origine in celuleG mezenchimale nediferen-
fiate, care sunt situate ln dedublXri ale membranei bazale, ce tnconjurd parfial capilarele,
formdnd o teacd incompletd. Organitele intra-celulare sunt bine delvoltut".'in citoplasmd
lor se observd numeroase incluziuni fibrilare, care au o orientare preferenliald gi zone de
emergenld, considerate a fi locuri de ancorare pentru fibrele contractile asociate vaselor
sanguine. Aparent, funclia principald a pe-
ricitelor este de a interveni, prin proprietdli
contractile, pentru a reduce diametrul lume-
nului capilar.
Inercafia perefilor arteriolari pulpari tn
porfiunea coronard (tn apropierea stratului
odontoblas tic). A - strat o dontoblastic; B - ne ra ;
C - oezicule cu mediatori; D - Iumen aascular;
E - eritrocite. Coloralie nitrat de argint. Foto x
900. /dupd Gh.Nicolau/
 i,i5t,i*
,r++*#
Pulpa se caracterizeazd printr-o rejea vasculard foarte
dezvoltath gi inervafie bogatd,

Vascularizafia sangvinl a pulpei dentare. Particula-

ritatea vaselor sangvine ale pulpei este grosimea relativ
micd a perejilor acestora comparativ cu lumenul. La ori-
ficiul apical gi in sistemul numeroaselor canale accesorii
ale rddiicinii dentare intrd 2-3 arteriole cu un diametru de
aproximativ 50-150 mkm.
Astfel, in cavitatea dintelui intrd vase accesorii din pe-
riodonfiu, in ocolirea vaselor mari, care pdtrund prin orifi-
ciul apical al rdddcinii dentare.
in canalul radicular arteriolele dau nagtere la ramuri
laterale spre stratul de odontoblaste, iar diametrul lor se
reduce spre coronar, gi, ajungAnd la ostiumul pulpei co-
ronare/ se despart in arteriole gi formeazd o relea capilard
deasd. lnercafia pulpei coronare gi
SAngele ajunge din plexul capilar pulpar, prin interme - tadiculare (in regiunea ceraica-
diul poitcapilarelor, in venule. De reguld, venulele sunt ld), cu fascicule nervoase, a unui
dispuse ln pulpd central, pe cdnd arteriolele ocupd o pozilie incisio central superior perma-
mai perifericd. Adeseori in pulpe poate fi remariatd triada, nent' Coloralie Schiff. Foto x 36.
formatX din arteriold, venuld gi neiv, in regiunea orificiului /dupd Gh.Nicolau/
apical diametrul venelor e mai mic decAt in coroand.

Inervafia pulpei dentare. in orificiul apical al rdddci-

nii dentare pdtrund lmpreund cu vasele sanguine fascicu-
le groase de fibre nervoase/ care conlin de la cdteva sute
(200-700) pAnd la cdteva mii (1000-2000) de fibre mieli-
nice gi amielinicX, gi au o dubld origine: senzitivd gi vege-
tativd.
in componenla fasciculului nervos gdsim fibre senziti- Rep arti z ar e a f as ci culelo r n er-
ve mielinice gi amielinicd, aparfinAnd ramurilor maxilard gi aoase in cornuri pulpare a d.36
mandibulard ale nervului trigemen, care intrd prin orificiul permanent. Coloralie S chiff .

apical al r[ddcinii dentare. Eoto x 24. /dupd Gh.Nicolau/

La tnceputul canalului radicular fasciculul nervos
aproape ch nici nu este ramificat, iar ln continuare el slo-
boade ramuri (fileie) mai fine gi fibre nervoase aparte, care
pornesc in diferite direcfii spre periferia pulpei, ramifica-
liile terminale form6nd aici plexul subodontoblastic Rashkou.
Acest plex are un numSr mare de terminalii nervoase
libere, gi este maxim exprimat in regiunea "coarnelor" pul-
pare. O parte considerabild a fibrelor nervoase din stratul
central al pulpei se lndreaptd prin stratul de odontoblaste
spre predentind gi dentind, Rep arti z ar e a t erminafiunilor
Deasupra stratului de odontoblaste, la limita pulpei gi nelToase tn stratul odontoblas-
dentinei o parte din fibre nervoase formeaz[ plexul neruos tic Ia premolarul II inferior.
supraodontoblastic, al cdrui fibre se ramificd ln sustanfa fun- A - strat odontoblastic; B - termi-
damentald a predentinei. n aliuni nert) o ase senzitia e.
Sunt descrigi diferili receptori localizali lnpulpd: tufe, Colorafie nitrat de argint.
smocuri efc. Prin prelungirile dentinare ale odontoblastelor Foto x 900. /dupd Gh.Nicolau/
 Terminalhnri neruoase tn stratului odontoblas-
tic a unui incisia central superior permanent.
A - terminaliuni neruoase; B - odontoblaste. Colora-
lie nitrat de argint. Foto x 900. /dupd Gh.Nicolau/
fibrele nervoase pot pdkunde aproximativ la
adAncimea deL/3 din grosimea dentinei.
Astfel, pulpa are o inervatie senzitivd
foarte abundentd, ceea ce permite receptarea
senzaliilor nu doar din pulp5, ci gi de la !esu-
turile dure dentare.

Vascularizatia limfatici a pulpei dentare. Vaselelimfatice alepulpei dentare,,datoritd pre-

zenlei limfocitelor din ganglionii limfatici, au un rol important in reacjiile antiinflamatorii
9i antiinfeclioase.
Vasele limfatice capilare ale pulpei debuteazd in regiunea coronard a F,ulpe[ in zona
subodontoblasticd, sub formd de structuri sacciforme mici, cu diametrul 15-50 mkm, am-
plasate in straturile pulpare periferic Ai intermediar. Se caracterizeazd,prin pereli subliri gi
lumen ondulat, tapetare endoteliald find, fante intercelulare largS (mai mari de l mkm) gi ab-
senta membranei bazale pe un parcurs important. Au o orientare ulterioard spre regiunea
radicularX, unde converg (conflueazd) ln unu-doud vase limfatice mari (de calibrul uenelor,
dotate cu oalaule, ce au rolul de a tmpiedica refluxul limfei), care pdrdsesc pulpa dentard prin
aceeagi cale, a foramenului apical
in zona periapicaiS" existi anastomoze lntre limfaticele pulpare gi cele parodontale.
Drenajul limfei de la pulpd se face cdtre ganglionii limfatici submaxilari gi submentoni-
eri, apoi cdtre ganglionii cervicali.

FUNCTIILE DE BAZA ALE PULPEI DENTARE

Pulpa dentard este organul central al dintelui, care indeplinegte un gir de f'r.rnctii im-
portante, fiind integratd (conform opiniei a mai rnultar cercetd.toi), aldturi de dentind, intr-un
ansarnblu numit complex pulpo-dentinat:
.
funclia formatittd
.
funcfia nutritiad
.
funclia protectiad
.
funcfra defensiad
.
funclia reparatiad
.
funclia inductiad
.
funclia senzitiad
1. funclia t'ormatiad (plasticd)
-
participd la formarea dentinei, in cursul procesului de
dentinogenezd.
Aceastd funcfie este asiguratd nemijlocit de elementele celulare inalt diferenliate ale
pulpei odontoblastele. Rezervele de odontoblaste se completeazd permanent din contul
-
diferenlierii celulelor stratului subodontoblastic.
Funclia formatiad a pulpei se manifestd cel mai activ gi evident in perioada de formare
a dintelui gi continud dupd eruptia lui. Pe parcursul vielii odontoblastele igi pdstreazd ca-
pacitatea de a forma dentina gi dupd maturizarea dintelui, prin sinteza gi mineralizarea
dentinei.
in cazurile de: a) forle ocluzale sau b) modifudri patologice in lesutuile dure dentare, cum
ar h, de ex., caria dentard, pulpa rdspunde la acestea prin formarea dentinei secundare: a)
fiziologice (regulate\, saub) patologice (neregulate, de rEarafie; terfiare).
 riiE6,llk
ir&ji,3ff'

Dentinogeneza continud atAt timp, cAt celulele pufin diferengiate ale pulpei sunt capabi-
le de diferenliere in odontoblaste.
2. funcfia'nutritiad (troficd): troficitatea dentinei este asiguratd prin refele bogate, bine
dezvoltate, de vase sangvine gi limfatice, precum gi prin substanla fundamentald. Prin in-
termediul acestora se realizeazd aportul de substanle nuhitive gi apd cdtre elementele celu-
lare ale lesutul pulpar, dar gi evacuarea produselor metabolice.
Se pare cA piin intermediul fibrei Tomes transudatul pulpar intervine cu transportul de
molecule spre dentind.
gi, fiind private de_vase sang-
lesuturlle dure dentare (dentina,cementul) sunlavasculare
vine, nutrifia lor se realizeazdprtnplexul capilar subodontoblastic ai capilarele, care pd-
trund pAnd in imediata apropiere a odontoblastelor'
naiyiat dentina gi cementul sunt alimentate cu sdnge prin sistemul vascular periodontal.
Troficiiatea smalfului, degi in micd parte, deasemenea se produce prin prelungirile odonto-
blastice, predominant fiind realizatd prin contactul direct al smalplui cu lichidul bucal'
3. fuiclia protectiad (de protecfie) este asiguratd prin: funclia senzitiad; funclia de barierd;
funclia rEaratiad.
' Func;ia senzitiud se face posibild ln urma prezenfei ln pulpd a unui numdr important de
terminalii nervoase, care realizeazd inervalia pulpei dentare gi care, parlial,-pot penetra
dentina. Fibrele nervoase, stimulate in anumite condilii, participd direct la reglarea circula-
rcgleazd secrefa divergilor
liei sangvine la nivel pulpar, asigurd o sensibilitate nociceptivd,
tt"ntoni"diutori 9i influenleazd asupra dezvoltdrii inflamaliei. Receptarea stimulilor dolo-
igeni (cdtdurd, rece, presiune, substanle chimice), produce durere. Deaceea unii autori includ
aceastd funclie ln una mai generald - funclia protectiad.
Ftmclia iebarierdeste constatatd ln caz de acliune a factorilor patogeni in pulpd, cdnd se
activizeazt. celulele sistemului reticuloendotelial. Histiocitele se transformd, fur caz de pro-
cese patologice pulpare, ln macrofagocite mobile gi executd funclia de fagocitozd' la fel
gi ptismocitile ale pulpei dentare se manifestd protectiv, elabor6nd anticorpi. Granulocitele
neutrollleasigurd fun4ia de fagocitozd gi digestie intracelulard. Fibroblastele participd la for-
marea capsulei fibroase din jurul unui focar patologic, produs ln pulpd.
Funclia protectiztd se mani-festb deasemenea gi prin funclia rrparatiud, care constd in pro-
ducerea gi depunerea de cdtre pulpd a dentinei secunclare gi terpare, ca rdspuns la o agresi-
une fizicd sau chimicd, - de cAte ori este necesar.
Sub acliunea factorilor inductori de proces carios, pe lAngd formarea dentinei terliare, se
observd pro."r" de restructurare tr dentina adiacentd fundului cavitdlii carioase. Ele sunt
lnsofite de aportul activ de sdruri minerale prin fibrele Tomes in canaliculele dentinare. Ca
urmare se pioduce obliterarea, adicd lnchiderea totald a lumenului unor gruPuri de tubuli
dentinari. Este aga-numita dentind scleroticd (transparentd, translucidd), caracterizat printr-un
grad inalt de duritate.
Depunerea sporitd de sdruri de calciu ln cazul procesului carios sau abrazierii sporite a
dinpilor poate fiionsideratd drept reaclia dintelui la acfiunea unor divergi agenli nocivi ln
lncercarea de a proteja pulpa de irita,tie sau pdtrunderea in ea a infecliei.
4. funclia defmsiad (de apdrare) se manifestd la acliunea unor oarecare stimuli iritativi prin
intervenlia celulelor defensive ale pulpei dentare gi prin desfdgurarea reacfiile imune. Re-
acfia pulpei dentare prezintd senrne clasice de inflamalie dilatareaaaselor sanguine, uegterea
permiaailitdgii aasculire, edemul, migrarea transaasculard a leucocitelor. Exsudatul apdrut duce
ia sporirea presiunii efectuate asupra terminaliilor nervoase, fapt care se manifestd, fi:r final,
' senzalia de durere.
prin
S.funcliainductiadseexercitdinperioada de dezvoltare a dintelui, cAnd lesutul mezenchi-
mal, care va forma papila dentard, aclioneaztr inductiv asuPra diferenfierii epiteliului oral
in lamina dentari gi, mai apoi, in formarea organului adamantin.
 Senescenfa smalfului.
Modificirile de vdrstd aie sma$ulri s9 impun cel mai evident prin abrazia lui la suprafe,tele
ocluzale gi in punctele de contact ale dinflor vecini ln timpul masticafei. Aceastd abrazie * *""i-
festi prin reducerea mdrimii verticale a Joroanei gi aplutirarea suprafelelor de contact.
PAnd Ia 9i imediat dupd emppa dentarb, suprafaga smal;ului .oryti* t"r-i*1iile de prisme
ada-
qnntine gi de perikimata, care ulterior incep sd se erodeze, gi la v6rsta de 2040 ani se pdstreazd
doar partial. La persoanele in etate ele dispar practic in totalitate.
Cu vArsta scade permeabilitatea smalluiui iEeaua ei cristalini devine mai deasd, iar micro-
spaliile intercristaline devin mai mici.
Conginutul de apl, aflabpreponderent intre cristalq scade.
La imbdtrAnirea smalfului cregte concenhafla de calcin, fosfor, zinc fluor.
ai
Senescenta pulpari
Este un proces biologic in cursul cdruia pulpar suferd remaileri(modificdri) oa-
lesutul
tecare - atAt in raport cu vdrsta, cAt gi fiind conditionate de acfiunea factorilor endo- gi
exogeni.
Pe de o parte, aceastd imbekenire se manifestd prin diminuarea progresivd a volumului pul-
par (ca urntare a apoziliei de dentind secundard, cc reduce lmt, dar contiiutt, dimmsiunile amerei
pulpare gi a cnnalelor radiculare).
Pe de altdparte, ln urma firgustdrii pe parcursul anilor a canalului raclicular gi compactdrii
pachetului neuro-vascular, peretele vascular devine hiperplazic distrofic, .u"u d"t"r-
Ai
mind o ingustare a lumenului vascular. in consecinfd, apurno*eroureproceseinvolutive "u
sau
degenerescente in diferite elemente sbuchrale ale parenchimului putpar. Existii o variabilitate
deshrl de mare a proceselor de senescenti de la persoani la persoanX.
Aceste modificdri determind o rezistentd mai crescutd la factorii agresivi din mediu. To-
I
tugi, inaintarea in vdrstd scade capacitateJ de reparare a pulpei.
Reducerea dimensiunilor pulpei dentare este cea mii widentd transformare a pulpei
dentare observatd dupd finalizarea formdrii dintelui gi odatd cu inaintarea ln vArstd. Eite
datoratd procesului de depunere continud a dentinei secundare gi periodicd - a celei terfia-
te, chiar dacd rata de depunere este mult incetinitd, gi constd in scdderea volumului camerei
pulpare gi a canalului radicular. Deaceea, la o vArstd inaintatd pulpa dentard ocupd un vo-
lum cu mult mai mic, decAt in tinerete.
- Uneori, o depozitare inegalA de dentind secundard gi terfiarX la nivelul camerei pulpare
determind o reducere asimetricd in mdrirne gi consecutiv o modificare a formei camerei
pulpare comparativ cu cea initiald, fiind remarcatd, ln particular, diminuarea coamelor pul-
pare.
Frecvent modificArile menfionate,au o importan!5 clinicd: prepararea profundd a den-
tinei in regiunea coarnelor pulpare este mai pufin periculoase li persoane in etate decAt
la cele tinere. Medicul stomatolog poate avea de fuicd .,,t ,"p".u."u anevoiasd a canalelor
radiculare, i:r urma depunerii excesive de dentind pe plafonul gi plangeul camerei pulpare
la un pacient ajuns la o vArstd inaintatd.
La unele persoane ilr etate, stomatologul poate intdmpfura, in cadrul tratamentului en-
dodontic, dificultdfi mari in legdturd cu obliterarea totald a camerei pulpare gi a canalelor
radiculare.
Schimbdrile din spatiul pulpar, denumite clinic retragere pulpard, sunt identificabile
radiologic Ai au un rol important in stabilirea formei de preparaie a cavitXfii, tr anumite
proceduri de restaurare.

Modificarea populafiei celulare a pulpei dentare.

Se considerd in generaf cd metabolismul celular scade, gi cd num5rul de celule descregte in mod
progresiv odatii cu vArsta tr toate staturile pulpei (pAnd la 50 % de la nivelul inilial); in stratul
 "rgr.'i#

periferic oclontoblastele se bansformd din prismatice in cuboide iar in[lfimea lor se micgoreazd de
douXori.
inpulpa bdtrAnd, odontoblastele scad numeric ai prezintd semne de involulie 9i degeneres-
.ut4e, iuri au ca rezulta t apoziliaunei clentine neregulate gi atubulare, - fib'rodentina,
datori-
td activitdlii celulelor de reieu.
pulpa dentard intr-un dinte intact adesea suporta, pe misura imbdtranirii, nigte modifi-
cdri fiziologice, legate de distrofia reticulard'
ln odonioblastele, supuse senescenlei, scad ca dimensiune gi numdr organitele intacitoplasma-
tice, care participd la procesele de sintezx, precum 9i granulele seqetorii
Frecvent lipseqte aparah-rl
Cist"mele ergostoplasmice sunt pu;in dilatate, iar mitocondriile sunt tn numdr redus'
Coigi.
btoplasrrru odolntobfistelor devine-vacuolar5" -apr vacuole rotunde sau ovale' Conco-
mitent cu aceasta cregte numdrul de vacuole autofagice. se observi citoliza odontoblastelor.
Bordura plisatd devine neregulatd. Spaliile intercelulare devin mai mari. Colorarea histochimicd
redusX indicd un declin al activitdlii celulare.
$i numirul fibroblastelor descregte, avdnd
tendinfa de a se regrupa in zonele marginale ale-pul-
iar cea fago-
pei, acestea fiind inlocuite prin fibrocite. Activitatea de sintezd a fibroblastelor scade,
citard - sporegte.
fasci-
Fibrele dL colagen cresc ir mod progresiv ca numdr, densitate gi grosime, formAnd
cule, regpupate de-i lungul gi in jurui aielor vasculare, ceea ce duce la ftbtozarea lesutului
prrtpur."in p,rlpa clentaid li petsoatr" in etate conlinutul de fibrg -col-agene e de trei ori mai
mare, decai la cei tineri. Colagenuf produs de fibroblaste la imbdtrdnirea pulpei,
se carac-

terizeazd,prin compozilia chimicd modificatd 9i solubilitatea redusd.

Densitatea vasculard are tendinta sd scadil de reguli este vizatii cea microcirculatorie,
in special
leziwf de aterosclerozd' Uneori depozite
elementele plexului subodontobhslc. Vasele pot prezenta
- -1r, invadeazd pere,tii vasculari
calcare
p,rtpo b5hand structurile aparatului nervos al dintelui sunt supuse unor schimbdri
,"gr"riu", degenerative; fibrele u*i"lit i.u devin neregulate 9i mai pulin a!lnd.1nte, are loc
cte-mielinizarea qi moartea celor mielinice; sau fibrele pot fi supuse mineralizdrii.
scade expresia unui gir de neuropeptide, in special a PIGC (peptidei' Iegate de gena yalci-.
-Pesirbstanlei
toninicd) 9i R. Prin aceasti se explicd parlial reducerea senescentd a sensibilitdlii
pulpare. de alti parte, schimbdrile inervaliei a pulpei in leglturd cu vArsta se rdsfrAng
asupra regldrii debitului sangvin pulpar.
sau
i-f.tuo.i, in pulpa dentard-se poate observa metaplazia celulard, apdrAnd,osteoblagti
cementoblagti, ce-vor determini depunerile de sdruri minerale, care vor duce
la aparifia
calcificdrilor gi peki-ficatelor pulpare, denticulilor in pulpa dentar6' Un alt factor, care
in-
duce formarea ialcific;rilor, este dezorganizarea substanjei fundamentale 9i a structurilor
fibrilare.
pulpa ctinflor bdtreni are o activitate metabolicd. lentX, un poterfial de apbrare si o putere de
reparare redusd. Aceastd pierdere par,tiald a activitali pulparg ya te|.f s5 fie
luatd in considerafe
in cursul tratamenhrlui dentar gi romU o mai mare p*Amp itt ttabilirea prognosticului vital al
dinplor.
den-
boate exista o pulpd clentare "imbAhenitii prematul', grafie leziunilor $i/sau restaurSrilor
tarcirtinse.
I)rez,enfa unor leziuni carioase cu sau a unor parodontale, a proceselor deabra-
evolulii lente,
poate provoca o exacerbare a procesului
ziune sau bruxism, obturaliilor importante -de {e1ti
nogenezd, fiind formata dentina secundaix nerigulatd (de reparalie). Apareo"irnbdtrAnile"
tisulare
refuionald,areesterczultatulunui stes indus cle cXte reacrda inflamatorie, iarregresiunile
sau atofice la nivelul pulpei dinflor respectir.i sunt analoage celor observate ln cursul senescenlei

fiziologice: microscopic fiind ointp oarttoUt*telor, ffurma cvronard, ulcifbdrile nuegulate Ia ni-
"o*tutute
wh il dnlelor r adiculnre, iar mauoxopic -diminunrea wlumului pulp nr.
 Tabelul l. Modificlrile de structurii ale pulpei dentare in cursul imbitrinirii
Volumulpulpar J + Datoritd apozipei de dentinX secun-
dari
Activitatea celulari I + Sinteza odontoblagtilor scade; predomini fibro
citele cu activitate metabolicd scdzutd
Numirul de celule SI +
Odontoblagti Numdr !l + Potenflal reparator al pulpei
Activitate t
FibroblaEti:+ fi- Numdr $ + Metabolismul pulpar scade
brocite Activitate J
Fibrele Grosime 7 Fascicule de colagenmai numeroase gi mai groa-
Densitate 2l se, in special injurul axelor vasculare. Degene,
rescenp fibroasd
Vascularizafa t + Vitalitatea 9i potenlialul de apdrare scade
h*afi" Densitate J + Degenerescenfd, mineralzarea sau moartea fi-
Activitate J brelor nervoase
Calcificiri pulpare t + Nudrul gi volumul denticulilor cregte calcifi-
cdrile difuze sunt mai abundente

HISTOFIZIOLOGIA TESUTURILOR DURE DENTARE

Fiziologia studiazd activitatea vitald a unui organism tntreg sau a unor pXrti ale
.
(sisteme,
acestuia
!fg]ne,-!esuturi, celule), lin6nd cont detecanismei'e gi legitdfile la interacyiunea
lor cu mediul ambiant.
Activitatea vitald a lesuturilor dure dentare lncepe cu dezvoltarea lor, in procesul
de
formare a-smalplui se modificd structura lui comptnenta chimicd.
9i
Primele etape de mineralizare se produc concomitent cu formarea matricei
proteice.
In smallul matur substantele organice se afld sub formd de retea fibrilard ,rrb*i.ros.o-
picd, care se folosegte penku construirea cristalelor.
Dupd finalizarea formdrii tesutului gi calcifierea acestuia, care se produce tncd inainte
de
eruplia dintelui, smallul pierde capacitatea de a cregte.
..-.Diferite
hipoplazii adamantine, apdrute fur perioada de formare a smallului, nu se mo-
dificd pe parcursul intregii viefi
Poate fi restabilit(in codifii oarecare) confinutul de substanle anorganice (a.n.
,.
lizarea smalfului).In dentind este posibild lichidarea defectelor ei
reminera-
prin .itr,pl"t"u acestora cu
dentind secundard, formatd de pulpa.

SENSIBITITATEA DENTINEI $I PUTPEI

Smallul nu are un aparat receptor propriu.
In cazul dentinei gi pulpei se contureaid o altd situa,tie.
. Excitanfii, variafi ca naturd (termici, mecanici, chimici, electrici), care acfioneazd asupra
dentinei, provoacd senzafii de durere.
Este important de a lua in considerafie:
' interdependenta morfofunclionald, existentd intre pulpa dentard gi dentind, gl
. ' inervafia complexului dentino-pulpar, inclusiv prer"ttiu terminaiiilor nervoase tn aso-
ciere cu prelungirile odontoblastice, in interiorul tubulilor dentinari.
principal al inervaliei pulpare gi dentinare este mentinerea homeostaziei comple-
-Rolul
xului pulpo-dentinar.
 Ia alte struc-
urma convergenlei fibrelor aferente ale pulpei gi a fibrelor, care pleacd de
sunt greu de localizat.
turi ale perefllor cavitXlii bucale, aceste senzalii dureroase pulpare
in regiu-
Dentina posedd sensibilitatea maximd, tradusi frecvent prin senzalia de durere,

nea joncfiunii amelodentinare gi in apropierea pulpei.

Alfi factori disPutali sunt:
. lipsa sinapselor intre nervi 9i odontoblaste;
. numdrul mare de neuro-transmifXtori localizati in pulpd, in raport cu terminaliile ner-
voase;
. dificultafile tehnice la realizarea investigafiilor electrofiziologice asupra unei pulpe
dentare neafectate.
Sensibilitatea dentinei la divergi excitanli nu este incX complet explicatX. Cercetdtorii.in
domeniu hateazd, in mare parte, senzaliile dolore, apdrute in urma prelucrdrii
meganicg
fiind datorate unor variafi factori
sau acliunii diferitor excitanli (chimici, termici, electrici) ca
sau prin efectul presiunii hidraulice
.rrrr-, u', fi, spre exemplu, supraincdlzirea lesuturilor,
asupra receptorilor pllpei in urma deplasdrii fluidului tisular'
ipoteza-receptoireisau teoria trinsducfieil ksz. des, B) presupune, cd insd$i odonto-
sale (confintttul
Utasiele sunt nigie celule, care receplioneazd stimulul iritativ cu prelungirile
terminaliilor nervoase asociate, aflaie in
cdrora esie bogai n acetiicolinesteroidl, gi-l transmit
fir porliunile periferice ale pulpei, cu care sunt cuplate'
- dentinari sauindireciaceasti
tubulii -
ipotezd se fai trimiteri la originea odontoblastelor (care,
sfr" a confirma
este )osibit, sd-gi pdstreze capacitatea fu recep;ionare
gi de transmitere a impulsului) din creasta
neuiaH, asocierea lor la distan}d foarte micl cu terminafiile nervoase 9i existenla joncfiuni-
lor gap interodontoblastice'
acfiune,
Dar, se presupune c5 oclontoblastele nu sunt'In stare sd genereze potenliale de
gi sunt inapte de a produce un rdspuns electric, iar contactele lor sinaptice
cu terminaliile
nu
."r.rour" aie pulpei n-au fost depisiate; se mai adaugd faptul cd, aparent, odontoblastele
sunt celule excitabile.
pe lAngd aceast4 la adulli terminaliile nervoase parcurg in interiorul dentinei doar apro-
ximativ 250 r*m,fdrd a trece m6car o jumdtate din lungimea tubulilor dentinari'
(az. des' A) explicd
lpoteza stimuldrii nervoase dfuecie [sat teoris ineroafiei directe]
excitanli' prin pre-
sensibilitatea dentinei (gi ii general, a lesuturilor dure dentare) la divergi
zenla in dentini ,rr,or'i".mi"*!ii nervoase, localizate in regiunea joncfiunii amelo-dentina-
" cercetdtorilor contestd prezenfa terminaliilor in aceast5 zoni'
,", du, majoritatea
Conform datelor noi, in dentina parapulpard exista un numdr redus de
terminafii ner-
voase, in lumenul tubulilor dentinari aldturi de fibrele Tomes ale odontoblastelor'
eferente, 9i
Mai mult ca atat, fibrele nervoase, aflate in tubulii dentinari, sunt, aparent,
nicidecum nu aferente.
Cu toate cd la momentul traumXrii
dentinei terminalia nervoasd poate fi
lezat[ direct, mecanic, 9i atunci ea inifi- &
q
, {
az6, unpotenlial de acliune, sensibilita-
€
tea dentinei nu depinde defel de aceas-
td stimulare, fiind demonstrat cert, cd
acliunea anestezicelor locale asupra su-
pra{e}ei denudate a dentinei nu reduce
sensibilitatea acesteia (aceste atgumente
i
tntrd, de altfel, tn contradiclie gi cu ipoteza
receptoare).
Ipoteza hidtodinamicd [sau tuorta
A B c
J
hidrodinamicdl (dupd M. Brannstroem,
 ' iru
1982) in ceea ce privegte explicarea sensibilitdtii dentinei (gi tn
general, a lesutunilor dure den-
tare) sepresupuneafila momentul actual cea mai argumentatd,
gralie multiplelor date,
oblinute in cadrul studiilor experimentale gi clinice, gi, prin urmare/
acceptatd. Conform acestei ipoteze, actiunea diferitor excitanli - este cea mai larg
externi (termici, mecanici, de-
sicare, aplicare a soluliilor hipertonice) asupra tubulilor dentinari
provoacd deplasdri saltatorii
rapide ale fluidului dentinar in momentul stimuldrii gi modificarea nivelului
acestui licvor
dentar
Aceastd migcare gi variafia tensiunii capilare duce la modificarea poziliei
- organitelor
odontoblaste, inclusiv pale h kaclionarea nucleelor acestora (de ex.,la'o
in ostiumurile tubulilor dentinari.
dnlicare irir*iin
Aceste schimbiri sunt receplionate de terminaliile nervoase ale plexului
Rashkow, gi
apoi se transformd in senzalii dolore (az. ites. C).
Ipoteza respectivd permitg de a explica, deasemenea, gi acelagi rdspuns clolor la acfiunea
-. -
diferitor-excita$i ftnecanici, chimici, tirmici, electrici etc.) asupra dentinei, cleoarece
ln acest
caz in odontoblaste se produc practic shimbdri de acelagi tip
voase libere din tubulii dentinari gi din stratul de odontoblaste, gi
- excitarea terminafiilor ner-
initiere" i;;;"li"l"
de actiune de cdhe termi'afiile respective, cdnd sunt cleformate. ";
L' Fosdick (1963), analizdnd unele aspecte teoretice ale permeabilitxtii
tesuturilor denta-
re, remarcd, cd pentru circulalia fluidului, moleculelor gi ibnilor
nu este necesard existenta
unor cdi anume de genul vaselor sangvine sau limfatice, deoarece pentru absorbfia
ru;rt;-
lelor nuhitive prin peretele intestinal gi rnetabolismul gazos O-Lo, in gesuturi asemenea
canale nu sunt necesare.
CitAndu-l pe A. Atkinson (1947), el invocd prezenla unor probe convingdtoare,
cale de-
monstreazd faptul cd dintele este o membran{semipermeabiie.
Dupd pirerea lui, de pe aceste pozilii se explicd principalele meca.nisme
- de proclucere a
leziunii carioase, 9i cel mai important - posibilitatea efectuarii unor mdsuri de
profilaxie.
Reieqind din struchtra
lesuturilor dure dentare gi din datele privitor la permeabilitate,
precum gi localizarea dintelui la limita a doud medii * pe de o paite,
sdngele gi lirnfa, pe d;
altd parte - saliva,
- autorul indicd asupra faptului, .a upu trece iinsp-ru mediul
centralie rnoleculard joasd cdtre mediul cu concentragie moleculare spoiitd, "., "or.-
iar moleculele
gi ionii - invers.
Labaza acestor procese stau legile fizico-chimice rle difuziune.
Mineralizarea lnaltd a smaliului dentar, care atinge 95%, condilioneazd, incapacitatea
acestui lesut de a regenera gi inerlia biologicX conv"rllionald fale de procesele
*"tuboli.",
ceea ce unii autori considerd drept o calitate biologicd destul
cle valoroasd a acestui tesut,
- Componentele minerale gi organice ale smalluili dentar gi a dentinei se ana intr-o inter-
dependenld structurald 9i chimicl strdns?t fraxo*toT t. H., rc1s;
ilecrmHL4eHKo K. c, 1977].
Aceastd circumstantx are mare insemndtate,. deoarece permite examinarea
smalguiui
drept un |esut conex cu intreg organismul, gi nicidecum nu o formaliune
mineraloidd izo-
latd.
. Modific6nd proprietdtile gi specializAnd structura lesuturilor dentare in direclia stabilitd
t1 nlocgsut de filogenezd, calcifierea nu perturbea 26, starca fundamentale
a smallului 9i a
dentinei tn calitate de materie organizati - starea de echilibru mobil, flexibil
H.
[Acmaxoi
4,19281.
Una din cele mai importante propriethli fiziologice ale
lesuturilor dure dentare este pro-
cesul de mineralizare prin afluxul de substante neiesare prin sAnge gi salivd, gi permeatili-
substante. '
r ---- -----o- Y'
tatea smaltului pentru aceste
Licvorul dentar, inclusiv gi fluidui adamantin, nu exclucle aceastd cale, ci, din contra, tl
sporegte, deoarece, pe ldngd fenomenul obignuit de difuziune, apare in scend gi
fenomenul
osmozei.
 'iii$t.i;&
'-*#
Imediat dupd erupfia dintelui smal;ul are o structurd prismaticd manifestd, iar la supra-
fa!d, (tn cazul eiantenilui microscopic) se fac clar vizibile contururile prismelor. Comparativ
.,r aitryii unui adult la copii smallul este mei pulin nlineralizat. Pe mdsura funcliondrii din-
telui din pulp[, iar intr-o mdsurd preponderentd - din salivd, fu:r el pdtrund substanie mine-
rale, gi pestel-a ani smalpl confine o cantitate optimd de substanle minerale.
Procesul de mineralizare posteruptivd treptatd se nume$te maturarea smalfului. Asupra
acestui proces in{luen}eazd fur mare mdsurd caracterul alimentafiei, conlinutul de fluor ln
apa potabiffi, schimbarea compozifiei salivei (capacitatea ei minernlizatonre), statea generald a
organismului gi un gir intreg de al! factori'
Pe mdsura maturdrii smallului volumul cle pori scade cu 0,1-0,2%. Concomitent se
formeazd un strat adamantin putemic mineralizat cu o grosime de 3 mkm. Se mdre9te dia-
metrul cristalelor, se ingusteazd limitele prismelor, se niveleazd relieful suprafelei, ceea ce
duce la sporirea densitdfii smallului'
in urma maburdrii smalyului cregte rezistenla lui, gi scade solubilitatea tn acizi. Aceasta
conferd srnallului maturat o oarecare rezistenld anticarioash.
Mineralizarea lesuturilor dure dentare depinde in mare parte de capacitatea substan-
dentina-dinlilor. Acest Proces este
lelor anorganice gi organice de a pdtrunde ln smallul 9i
determinat de aga proprietate a |esutrurilor dentare, capermeabilitatea.
tL A. Ileyc a remaicat, cd asupra gradului de permeabilitate a smalplui influenleazd
nu doar meiimea moleculelor unor sau altor substanfe, cdt activitatea componentelor an-
organice gi organice, gi capacitatea lor de a intra lntr-o reactie chimicd cu apatitele sau cu
matricea proteicd a smalfului.
Prin aceasta ut uuri a fi explicatd pXtrunderea mai profundd in dentind (gi chiar tn pul-
pd) a amiroacizilor marcali, - comparativ cu absorblia superficiald anCa de cdtre lesuturile
dure. A fost stabilitd o peimeabililate mai inaltd a smallului molarilor (aproximatitt de 2 ori)
in comparafie cu incisivii gi caninii.
Faciori importanfi, care influenleazd asupra permeabilitSlii lesuturilor dure dentare,
sunt unele paiticularitdli ale macroorganismului uman gi animal (afrrsta, apartenenla de grup
a dintelui gi particularitdiile unor fele gi porfiuni ale acestuia), precum 9i proprietSlile substan]ei
pdtrunse (campozifia chinticd, acitiaitatea gi mdrinrca moleculelor, concentralia soluliei etc.).
Permeabiliiatea smallului dentar la om gi 9i animale descregte odatd cu vArsta [Eopuco0a
M. H,, 1"968; Ileyc Il. A., 1,9701.
Trebuie de iemarcat cd joncliunea amelo-dentinard este o "barierd cle netrecut" pentru
calciu - atAt in calea rlinspre puipd cdtre dentind, cAt 9i la pdtrunderea lui din salivd in smali
- in caz de pulpd indepArtatd.
n. B. Soltodciuti (l,gf\ a distribuit toate substanlele in doud grupuri, - con-form gradu-
lui de pdtrundere a izotopilor prin smalpl intact (neafectat)'
in primul grup intrd elementele, care pdtrund doar in grosimea smallului, cum ar fi, de
exemplu, asCagi32P.
Din al doilea grup fac parte substanlele, care pdtrund prin smalf 9i dentind p6nX la pul-
pa dintelui (glucozd, glicind,lizind, aitamia B' iod gi aI.).
n, A. neyc (1977) a repartizat aceste substanle conform intensitdfii pitrunderii in lesuJu;
rile dure dentare in urmfrtoarea succesiune descrescdtoarc: iod, fosfor, Iizind, calciu, tiamind,
glucozd, metionind, glicind.
" PanA la70% din izotopii de origine organicX sunt determinate in dentina 9i pulpa din-
telui.
O altd caracteristicd fiziologicd importantd a smalplui 9i a dentinei dinlilor este posibi-
litatea remineij"i"Tlill;ald
a lesuturitor tture dentare este menlinutd continuu. La gene-
ral, pe suprafaja smil;ul.ri se constatd un echilibru dinamic oarecare dintre procesele de
 demineralizare gi de remineralizare. Demineralizarea poate apdrea in urma actiunii micro-
organismelor acido-producdtoare ale pldcii bacteriene, resturilor alimentare etc., dar sub
actiunea potentialului mineralizant al salivei gi difuziunii substanlelor minerale din pulpd
se produce remineralizarea smalgului.
In ceea ce privegte procesul de remineralizare a dentinei, apoi in mecanisrnul lui un rol
incontestabil ll joacd fosfaiaza, prezentd in tubulii dentinari. Se poate presupune cd in mare
parte ea accede in dentina din pulpa dintelui. in smal! aceastd enzimd, ca gi alte multe sub-
stante de naturd organicd gi anorganicS" ajunge din lichidul bucal (saliva mixtd).
Echilibrul compozifiei smaltului gi a fluidului biologic care il inconjoard (salivei) este
menlinut la un nivel necesar gratie interacliunii a doud procese: a) dizolvarea cristalelor de
hidroxiapatite a smallului $i b) formarea lor. in general, aceasta se determind de cdtre legea
fizico-chimicd a variafiilor fazice.
Caracteristicile mineralizante ale salivei sunt realizate grafie mecanismului de suprasa-
turare a acesteia cu hidroxiapatitd.
Pe lAngd aceasta, saliva exercitd fati de dinli o funcfie protectoare clin contul proteinelor
continute-cle ea - mucina gi glucoproieina.
Glucoproteinele impiedicX adeziunea microorganismelor cavitdtii bucale cxtre pelicula
smaltului gi inhibd cregterea lor.
Pe ldngd aceasta, sistemul-tampon bicarbonat-carbonat al salivei neuLralizeazi rapid
acizii in cavitatea gurii.
Acfiunea antimicrobiand este exercitatd deasemenea gi de imunoglobulinele salivare.
Dar ir prima linie defensivd se afld mai putin numeroasele proteine - iglutinina, lactoferi-
na, cistatinele gi histatinele.
Sursa principald de alimentare a dentinei cu substante nutritive este pulpa, iar intr-o
rhdsurd mai micl - periodonfiul.
Ambele formafiuni conjunctive au nigte sisteme vasculard gi limfaticd bine dezvoltatd,
Precum gi o relea bogatd de fibre nervoase, care se termind cu varii terminatii nervoase -
recEtori.
Incd un factor importan! cu care interactioneazd
lesuturile dure dentare, este solicitarea
masticatorie mecanicd. Rezistenla gi microduritatea extraordinare ale smaltului, ce acoperd
coroana dentard, sunt determinate nu doar prin rolul lui protectiv fajd cle tesuturile zubi-
acente, mai pufin mineralizate gi nu atat de dure (dentina, pulpa), dar, in'principal, prin
funclia de triturare a alimentelor in cavitatea bucald.
ln legdturd cu aceasta in aspect mecanic smalgul nu poate fi mai putin rezistent decAt
acele Fesuturi vegetale gi animale, cu care se alimenta omul primitiv.
A fost stabiliti mineralizarea sporitd a fetei masticatorii i molarilor, cdreea ii revine pu-
terea maximd de solicitare masticatorie.
Aceastd presiune masticatorie, dupd opinia E.IO. Cuuauo\craa et aI., este stimulatorul
cregterii, dezvoltdrii gi atribuirii formei la nivelele celular gi tisular ale sistemului dentoma-
xilar.
Factorii mediului ambiant, cu care sunt nevoite sd interaclioneze
fesuturile dure denta-
re, sunt varialiile temperaturii in timpul alimentatiei - de la u+', la ,,_i, .
La schimbarea temperaturii pAnd la +60oC in cavitatea bucalX a fost descoperit cd in
probele de dentind se produc deformafii perpendicular axului dintelui.
Studierea termorezistenfei smallului, care indeplinegte o functie protectoare fald de
{e{!na 9i pulpd, a ardtat cd distrucfia substantelor iui organice ru prodn." la temperatura
de250-770oC, iar a celor anorganice la 800- 1000'C. Asem"nJu t"r*or"zistenle inalta
-
este legati, indubitabil, de funcfia ei protectoare.
Este binecunoscut faptul, cd electrofiziologia studiazd proprietdtile pasive gi active ale
lesuturilor biologice.
 ':r,8*ltb
'uelds
Din caracteristicile pasive fac parte electroconductibilitatea fesuturilor, permeabilitatea
lor dielectricd gi capacitatea de a acumula energie electricd la expunerea unei acliuni de
cAmpuri electrice puternice.
Pentru lesutuiile mineralizate, - osos 9i dentare (smalf, dentind, cement) principalele
caracteristici pasive sunt conductibilitatea electricd qi permeabilitatea dielectricd.
in stomatologie aceste proprietdli sunt folosite la elaborarea aparaturii fizioterapice pen-
tru electroforezd] electroanalgezie, gi in scop diagnostic (electroodontodiagostic, reoparodonto-
electronietie),
grafie, reodentografie gi - pentru determinarea lungimii rHdXcinii dentare.
" "|n
aceste iazwi se folosegte capacitatea lesuturilor dure dentare, ca 9i a altor lesuturi
biologice, de a conduce curentul electric continuu gi alternativ, opunAndu-i rezistenld.
Eilctroforeza, la anumite valori de intensitate gi tensiune a curentului spore$te de 3-6 ori
permeabilitatea lesuturilor dentare intacte fald de calciu gi fosfor, 9i asigurd o profunzime
mai mare de pdtrundere a acestora'
prelucrarea ultrasonicd a lesuturilor dure nu numai cd sporegte per:rneabilitatea, {g Si
asigurd o repartizare mai uniformd a calciului radioactiv 9i a lizinei ln small 9i dentftrt [Ileyc
n. A.,19701.
Metoda electrometric 6. sebazeazd pe capacitatea fesuturilor dure dentare de a conduce
curentui electric in dependenld de gradul de lezare carioasd 9i a cdpdtat o rdspAndire larg6,
in special pentru diagnosticarea ciriei, qi evaluarea eficienlei tratamenbului 9i profilaxiei
anti-carie.
asemenea situalie electroconductibilitatea lesuturilor dure dentare este identificatd
ln
drept permeabilitatea smalfului gi rezistenfa lui la carie.
ln ieg6ture cu faptul ci procesul de demineralizare activd a smallului intr-o leziune
carioasd este insolit ie cregterea in el a microspaliilor, aceasta se reflectd asupra aparifiei
capacitdfii lesuturilor dure dentare de a conduce curentul electric.
Este evident c6 modificarea rezistenlei electrice a lesuturilor dure dentare la trecerea
prin ele a curentului electric continuu necesitd utilizarea unor valori mici de intensitate 9i
tensiune a curentului.
Este binecunoscut faptul cd la intensitatea curentului mai mare de 6 - 8
mkA 9i la tensiu-
nea curentului de 3 V apar senzalii dureroase, ceea ce este luat in consideralie in toate apa-
ratele pentru electrooclontodiagnosticare (EOD) a stdrii pulpei dentare, reiegind din pragul
de excitare la stimularea prin curent electric a terminaliilor ei nervoase senzitive'
Din caracteristicile ac'tive ale lesuturilor mineralizate fac parte capacitatea lor de.a ge-
nera potenliale electrice la acliunea unor factori mecanici 9i termici, precum 9i
activitatea
electricd quasi-continud la aflarea acestor lesuturi furtr-o stare nesolicitatd'
Acest aspect este explicat prin formarea potenlialelor electrice statice, care sunt
potenfi-
ale de repaos, de stres, de cregtere 9i de regenerare activd'
nroprietalile optice ale dintelui - refleciarea, dispersia, transparenla, 1bs91bli1 9i refrac-
1ia razelor dJ
lumina - depind de structura 9i particularitSlile de vdrstd ale dintelui'
de joncli
Dispersia luminii depinde de reflectareu ef de h diferite straturi de dentini 9i
unea amelo-dentinard.
mai mare a
Studiile pe glifuri de smal! 9i dentind au demonstrat cd smallul are o valoare
gi nu depinde de vdrstd'
coeficientuliri de reflectare a iuminii, decAt dentina, aceasta
repre-
Aceasta este legatd d.e structura smalfului, care reprezintd o structurd cristalina,
constd din substanfe rninerale'
zentat|prin hidroiiapatite skAns impachetate, AigS:97'/'
Dentina deuse*uieu conline criiale, dar are o structurd mai putin omogend, 1ut,t"!-
stanlele cu o densitate mare he localizare a particulelor reflectd lumina
mai putemic decAt
cele poroase..
ioeficientul de transparenld pentru razele de lumind tn cazul lesuturilor dure dentare
cregte pe mdsura sporirii tut gio',ii de undd a luminii incidente $i, de altfel,
la smalful din-
 ,

telui ,,tdndr" gi ,,matur" el este mai inali, decAt la dentina aceloragi dinti gratie cantitdtii
mai mari a substantelor organice din dentind. -
Valoarea fluxurilor de radialie difuzd [parazitd] de la suprafata clintilor intac]i
ai oame-
nilor tineri este mult mai inaltd decAt omoloaga din gtrrprrid" vArstd inaintatd. Reliefurile
bine exprimate gi pelicula clinlilor imaturi contribu[ li sporirea dispersiei luminii
de Ia
suprafala dintilor tineri.
Despre densitatea opticd a_dintelui se poate judeca, reiegind din rezultatele roentgeno-
grafiei (digitale) asistate de calculator. Aceastd metodd se utilizeazd pe larg in endoclonfie
(altd denumire fiind radiouiziografia), precum gi clensitometria dinamicd
a osului alveolar -
in parodontologie 9i implantologie.
Din p5cate, in endodontie misurdrile cantitative ale densitdtii optice se efectueazd nu
in tesuturile dure dentare, ci in cele periapicale - la evaluarea JattSlii obturdrii canalelor
radiculare.
Studierea microstructurii gi schimbului de substante minerale din tesuturile clure
clen-
tare reprezintd un interes major, deoarece proprietdlile unicale ale sinaltului qi dentinei
trebuie sd fie luate in considerafie la profilaxia 9i tratamentul schimbArilor patologice
din
aceste tesuturi.
In ultimii ani perfectionarea metodicilor gi tehnicilor permit studierea mai aprofunclaid
a mecanismelor de dezvoltare a acestor procese morbide.
Astfel, folosirea metodei de nicrotomografie roentgenograficd asistati de calculator
a
permis decelarea in dinti intacti a unor focare de densitlate rJdusa cu un ciiarnetru
de pAnd
la 2 mm.
Studierea cu microsonde a acestor porfiuni a ardtat ci in ele este crescut conlinuiul
cle
calciu gi rnagneziu, iar raporful calciuf fosfor este redus.
Toate acestea se produc in vecindtatea unui strat de dentind relativ neschimbat.

- Cu ajutorul unui microscop electronic baleiant s-a depistat cX in interiorul focarului cu

densitate redusi numirul de ducturi clentinare este crescut, iar insdgi tubulii dentinari
sunt
dilatati.
In smal1, pe fetele proximale ale dintilor, hecufi vizual la categoria
,,intact1", roentge-
nografia asistatd de calculator a scos la ivealS focare de densitate re".lusd gi cavitati carioJse
oculte.
Aceste focare aveau un diametru de pAnd la 1 mm. Analiza lor cu ajutorul microson-
delor a ardtat reducerea considerabild a continutului cle calciu gi a valorii coeficientului
de
calciu/ fosfor.
- Astfel, complexul de metode moderne cle investigare a permis vizualizareain direct la
dintii intacti a focarelor de demineralizare.
 65s
l*#

ANATOMIA DINTILOR UMANI

dinfilor permanenfi
$1 Anatomia
Morfologia funcfionali clinicX generali a din,tilor

Dinlii
(generalitifi)

ln aspect anatomic comparativ dintii sunt asemdndtori cu solzii pTacoizi ai pegtilor re-
chiniformi [squaloizi], apdrufi sub formd de formatiuni protectoare ectodermale cu mult
inainte de aparitia scheletului osos, adici deja la vertebratele inferioare.
Dotarea vertebratelor cu dinfi a fost un factor important in lupta pentru existenjd.
Acegti dinfi apar drept derivate ale scheletului extern gi se formeazd din papile ectoder-
male cornificate gi mineralizate, - a.n. solzi placorzi.
Acegti dinfi-prototipi erau dispugi nu numai pe maxilare,
dar gi pe alte oase ale cavitdtii bucale, pe oasele bazei cra-
niului, invecinate cu aparatul branhial. In {ilogenezd dinfii
localizati in regiunea maxilarelor, au crescut in mdrime, in
acegti dinli cregtea concentratia de substanfe minerale, ei
erau tot mai sigur fixati in maxilarele primare gi treptat s-au
transformat in organe menite pentru a retine prada. Dinfii
localizali in alte locuri, au fost supugi cu timpul reducliei.
La vertebratele inferioare clinlii serveau doar pentru prin-
derea gi refinerea prdzii pAnd la inghitire, iar prelucrarea ul-
terioard se desfdgoard in stomac Ai intestine. Deaceea dinfii
lor au aceeaqi formd conicd simpld, gi aceleagi dimensiuni, Helicoprion - rechin Ttreistoric
(a
trdit ctr 225 mln ani in urmd)
gi se numesc dittli homodottfi, iar sistemui respectiv de dinli
se numegte'honndonfie.
Acegti dinli nu au rXddcini, fiind fixali de maxilare cu ajutorul unui ligament dens, im-
pregnat cu sXruri de calciu.
Cel mai permanent tip de sistem dento-maxilar il au rozdtoarele.
Dintii lor sunt fixali in adAncituri speciale ale maxilarelor - formarea primard a nlueolelor,
care atinge dezvoltarea completd la mamifere, la care remarcdm, drept reguld generald,
diferenlierea rdddcinilor dentare - sistemul tecodont. Grafie ultimului aspect dintele atinge
apogeul dezvoltdrii, iar termenul de existenjd a lui ajunge a fi mai indelungat. La mami-
fere noi remarcdm doar doud generalii de dinli - difudonlie.
Pentru om este caracteristicd prezenta intr-o arcadd dentard a unor dinfi care diferd ca
formd anatomicd gi dimensiuni - dinli lrcterodontici. Conforrn caracterului heterodonliei
sunt deosebite cAteva grupuri (forme, clase) de dinli.
 {ffii#
ffi
W.'F--w"
*uffi
aligator omitoinx piton

gitald cel mai primejdios animal maimuld

tup cal leu de munte

Incisioii servesc pentru tdiere, caninii - pentru sfAgiere, premolarii - pentru mdrunfire,
molarii - perrtru triturare. Aceastd specializare funclionald denotd orientarea organismului
uman cdtre tipul mixt de alimentare. ln cadrul grupurilor indicate existd deosebiri certe
intre diferifi dinf. Toate acestea permit de a considera dinlii umani drept un sistem hete-
rodont destul de diferentiat.

Tipul difiodont
Dinlii umani apar,pe parcursul dezvoltdrii unui individ, sub formd de doud generafii
de dinf,, ca urmare a doud perioade eruptive succesive (prima serie de dinli sunt tempo-
rari (dentes decidui), iar seria a doua - permanmli (dentespermanmtes)), gi poartd denumi-
rea de ilifiodonfie.
Totalitatea dinlilor erupti, prezenfi in cavitatea orald la un moment oarecare/ formeazd,
ilent ali a individului respectiv.
Ca rezultat al proceselor de evolulie pe scard filogeneticd, la om lntllnim trei tipuri de
dentafii succesive:
. temporard (primard, caducd, de lapte, sau - d.infi ternporari) este numitd prima gene-
rafie de din1i, formate din 20 de dinti temporari (subdiaizafi tn 3 grupuri - incisiai, canini
gi molari; sunt absenli premolaii gi molarul trei), ce exerciti actul de masticalie din a II-a
jumdtate a primului an de viajA 9i pAnd la tnlocuirea lor definitivd cu dinfii permanenli la
vArsta de 11.-13 ani. Deoarece acegti dinli incep sd erupd incd ln perioada aldptdrii prun-
cului (primii incisioi - la 6 luni), ei mai sunt numifi gi dinfi de lapte (dentes lactei) sau dinli
infantili (dentes infantiles). Dinfii temporari lndeplinesc aceeagi funcfie ca gi dinlii per-
manenfi. Vfusta de erupfie este cuprinsd intre 6-30 de luni, iar arcadele dentare conlin in
aceastd perioadd numai dinli temporari. Perioada dentafiei temporare se lncheie in jurul
virstei de 6 ani, odatd cu erupfia primului dinte permanent (de reguld, primul molar perma-
nmt mandibular);
. mixtd este totalitatea dinfilor erup!, prezenfi in cavitatea oral5 in perioada cuprinsd
lntre 6-1.2 ani, caracterizatd prin coexistenfa a dinlilor temporari aldturi de cei perma-
 iitfi.:i-.
iiiio.tii;:B
ffifiiltr
nenfi. La aceastd etapd se inregistreazd o dezvol-
tare acceleratd a suportului osos maxilar, pentru
a permite alinierea dinfilor permanenfi, ftr numdr
mai mare gi avind dimensiuni superioare celor
temporari;
. pennanentd este formatd din 28-32 de dinli
permanenti debuteazd la virsta de 1'J. -\2 ati,
cAnd tofi dinlii temporari sunt inlocuili cu dinti
permanenfi.
Dentalia temporard Dentafiapermanentd

Deosebirea dinfilor temporari de cei permanenfi.

Dinlii temporari prezintd un gir de particularitdli, ce ii diferenfiazd de cei permanenfi:
. dinfii temporari au formd anatomicd mai constantd;
. dintii temporari sunt considerabil mai mici ca mdrime [dimensiuni] comparativ cu
dinfii permanenii;
. dinFii permanenfi sunt mai alungili in axul sdu lung, iar cei de lapte sunt mai scurfi gi
mai lali (adicd diferd coraporturile ldlimii gi tndlfimii);
. raportul dintre indllimea coroanei gi lungimea rdddcinii este mai mic (L:1,66);
. ldfimea coroanei comparativ cu rdddcina este in proporfreL:2;
. la coletul dinpilor temporari se observd un burelet furgust proeminent din adamantind
- cingulurn;
. suprafelele vestibulare gi orale prezintd convexitdli accentuate spre treimea cervicald,
ceea ce conferd coroanei un aspect globulos;
. la dinlii temporari se observd mai bine, decdt la cei permanenli, trecerea coroanei fir
rdddcind;
. la dinlii temporari rdddcinile sunt mai lungi, mai aplatisate gi mai subfiri, decAt la cei
permanenfi, gi au un apex ascufi!
. foramenul apical este mai larg decAt la cei permanenfi;
. rdddcinile dinlilor frontali in1,/3 apicald sunt inclinate spre vestibular;
. perelii dinlilor temporari au o grosime mult mai redusd, decAt la dinfii permanenfi;
. adamantina gi dentina sunt mai slab mineralizate;
. tubulii dentinali sunt mai largi;
. in cazul dinfilor pluriradiculari rdddcinile prezintd o divergen!5 accentuatX pe mdsura
indepdrtdrii de la colet spre apex, au o formd "ln clegte de rac" gi contururi neregulate;
. coamele pulpare sunt mai apropiate de suprafaja ocluzald a dintelui
. camera pulpard gi canalele radiculare prezintd dimensiuni proporlional mai mari fald
de dinfii permanenf;
. culoarea dinlilor temporari este
alb-ldptoasd cu o nuanld sinilie, fiind

$ $$ffiW ?Tryffiffi
vizibil mai deschisd comparativ cu
cea a dinlilor permanenfi;
.anomaliile de formd sunt mai rar
lntdlnite decAt tn cazul arcadelor per-
manente;
Dinfii ileciiluali superiori
stdngr [Schumacher G.H.,1984].
gi inferiori
>
& e&ffi fff?ffiffi
*$ww
Rhndul superior - suprafnla aestibulard;
rdndul mijlociu - suprafala linguald;
r6,ndul infeior - suprafa\a meziald. $ $$$ffiffi
 ' dinlii temporari sunt localizafi in alveold mult mai vertical decAt dinfii permanenfi,

Dentafie sau Dentifie

Termenul "dentatie" nu trebuie confundat cu "dentifia" (afrrsta dentard), care semni-

ficd procesul evolutiv de formare gi eruplie a dinlilor, in contextul dezvoltdrii generale a
organismului gi cuprinde (dupd A. Bechir, 2002) totalitatea fenomenelor care guverneazd
inifierea, diferenfierea, dezuoltarea $ disparilia dinfilor, care se dezvoltd din aceeagi lamd den-
tard gi aparlin aceleiagi generafii.
Omul prezintd doui dentifii succesive, deci este difiodont,
Prima dentifie, rispunzdtoare de maturarea elementelor dentare, formate din prima
lamd dentard. (lama dentard primard), genereazd formarea a32 dnli, dintre care 8 sunt ln-
cisiai temporari, 4 sunt canini temporari gi 20 molari:8 - temporari gi 1"2 - permanenti, Dinfii
care se dezvoltd din prima lamd dentard se numesc dinli accesionali sau monofizari. Perioa-
da de la lnceputul anului III 9i pAnd Ia anul YI (adicd perioada, tncephnd cu eruplia ultimului
dinte de lapte qi finalizknd cu momentul apariliei primului dinte permanent) poate fi numitd
,,perioada de repaos", deoarece in acegti ani nu erupe nici un dinte, gi funcfioneazd o
dentalie deciduald totald purd.
A doua dentifie genereazd formarea din a doua lama dentard (secundard) a 20 de dinyi
permanenli (dintre care - 8 ittcisiai, 4 canini gi 8 premolari). Dinlii care se dezvoltd din a doua
lamd dentard se numesc dintri succesionali sau difizari.
in perioada dentaliei de liLpte sunt prezente grupuri de incisivi, canini gi molari, care
sunt substituili tn dentalia mixtd prin incisivi, canini gi premolari permanenli. Posterior
de premolari se afld molarii permanenti, care se numesc dinli addugdtori.
Uneori existd situalii ln care se constatd prezenfa unui numdr mai mare de dinti pe ar-
cade decdt cel normal, acegti dinli numindu-se dinfi supranumerari (formd de ataaism), iar
dentifia corespunzdt oarc, pleio ilontie.
Nedezvoltarea dintilor ln cazul lipsei mugurilor dentari se numegte anodonfie. Anodon-
lia poate fiparliald (hipodonfie - cAnd lipsesc mai pulin de 5 dinfi, sau oligodonfie - cdnd
lipsesc mai mult de 5 dinfi), gi totald (absenfa tuturor dinfilor).

Caracterele morf ofuncfionale clinice generale ale dinfilor

Dinfii, dentes, sunt dispugi ln alveolele maxilare (dinfi tecodonfi),participdla prelucrarea

mecanicd a alimentelor, artuculalie [fonafie] gi exercitd o func]ie fizionomicd [esteticd]. Se
disting maxilari (superiori) gi mandibulari (inferiori). Ei au o cregtere limitatd, pre-
zentdnd o rdddcind mai lungd, implantatd in oasele maxilare gi o
, coroand mai scurtd, vizibild in cavitatea bucald.
Forma dinlilor umani este de tip plexodont (formafi prin coales-
cenla mai multor conuri), varianta hetercdontd (de formd gi mdrime
diferitd, adaptafi pentru o anumitd funclie pe care o indeplinesc).
O dontonul (organum dentale) constituie unitatea morfo-funcfio-
nald a aparatului masticator, apparatus masticatoris.
El reprezintd un complex de fesuturi, diferit structurate, armo-
nizate morfologic Ai functional penhru a primi, amortiza gi hans-
mite presiunile masticatorii, care sunt transferate oaselor maxilare
prin intermediul unor componente atagate lor.
Struchra odontonului (sclrcmd).'1, - coroana; 2 - rdddcina; 3 - co-
- - -
letul; 4 adama:ntina (smalful); 5 dentina; 6 pulpa; 7 - mucoasa
gingiaald; 8 -periodonfial;9 -
lesutul osos aI apofizei alaeolare
 .rlliill:il!.
iISStiih
q*;I##r
Odontonul omului actual este format din urmdtoarele perfi:
1. dinte - componenta dtntardpropriu-zisd (odonfiul), formatd din lesuturi dure (smalf gi den-
tind) gi lesuturi moi (pulpa dentnrd);
2. amfodonliu - alueola gi porliunea rnaxilard inaecinatd, acoperitd cu muco&sa gingi.aald;
3. aparatul ligamentar de fixare a dintelui tn akteold, aaknd un rol important fu protecfia
structurilor dentare gi transmiterea presimilor masticatorii spre baza oaselor maxilare;
4. vase gi nervi.
DINTETE - (dens (Iat.), odus (gr.)), - reprezintd o formaliune alungitd cavitard foarte
durd, implantatd in una din alveolele maxilarului superior sau inferior.
in fiecare dinte sunt deosebite urmdtoarele pdrli anatomice constituente: coroand, rddd-
cind, colet Ei apex radicular.
Coroana dentarl, corona dentis, este partea componentH lngroqatd a dintelui, care proe-
mind din alveola maxilarului superior sau inferior, fdcAndu-se vizibild in cavitatea bucald;
atunci cAnd menliondm cd aceastd parte a dintelui este acoperitd de smal!, coroana denta-
rd esle specificatd drept anatomicd.
Coletul, collum dentis, este partea ingustatd a unui dinte, localizat intre coroand gi rddd-
cind, pe care le delimiteazd printr-o linie sinuoasd - linia coletului (sau linia cervicall), gi
care in mod normal coincide cu festonul gingival parodonial, Coletul anatomic reprezin-
td linia (zona) de joncfiune dtntre small (care acoperd coroana anatomicd a dintelui) gi cement
(care acoperd rdddcina anatomicd a dintelui).
Liniacoletulaipefeleleoestibularegioralealedinfiloresteconcavd (cuconcaaitateaori-
entatd spre incizal sau ocluzal), spre deosebire de linia coletului fefelor meziale gi distale,
care prezintd concatsitatea orientatd spre apical. Traiectul sinuos, festonat, al liniei de colet
este mai accentuat la incisivi gi tinde spre aplatizare la molari. Curbura liniei coletului este
mai accentuatd pe fefele meziale decAt pe felele distale.
Rtrdicina dentari, radix dentis, este partea componentd a unui dinte, care este fixatd
intraalveolar (in alveola dentard) 9i in mod normal nu este vizibild ln cavitatea bucal6.
Cdnd menfiondm cX aceastd parte a dintelui este cuprinsd lntre linia de colet (joncftunea
xnalf-cement) gi apexul dentar (airful rdddcinii dintelui) 9i este acoperitd de cement, rdddci-
na dentard este specificatd drept una anatomicd.
Dinlii diferifi ln aspect funcfional au un numdr variabil de rdddcini - de la 1 p6nd la
3. Astfel, dup6. numdrul de rdddcinl, deosebim dinli monoradiculari (incisiai, canini, pre-
rnolarul aI ll-Iea superior gi premolarii inferiori), biradiculari (premolarul I stryerior gi molarii
inferiori) 9i triradiculafi (tnolarii superiori);
Forma rdddcinilor dinlilor umani se aseamdnd, de regul5, cu un trunchi de con. Dia-
metrul maxim al rddlcinilor se determind la nivelul coletului dintelui, scdzAnd progresiv
spre apical.
in stomatologie sunt folosili termenii de coroand clinicd gi rdddcind clinicd,
Coroana clinici este porfunea dintelui, care proemind deasupra gingiei.
Ridtrcina clinici este porliunea invizibild a dintelui, implantatd in alveol6.
in morfologia primard a dintelui, raportul dintre dimensiunea longitudinald aporfiunii
coronare gi a celei radieulare este de 1./1,5 -1./2.
La persoanele tinere porliunea coronard este parlial acoperitd de gingie, deaceea coroa-
na clinicd este mai micd decAt cea anatomicd.
ln morfologia secundard, pe parcursul vielii, raportul dimensional longitudinal se mo-
dificd, fie prin scdderea dimensionald a coroanei dentare in urma abraziunii, fie prin md-
rirea coroanei clinice in urma retracliei gingivale sau a extruziei (migrdriiaerticale a dinlilor
Itpsili de antagonigti). Retracfia gingiaald saa extruzia, caracteristicd inaintdrii in vdrst5,
determinA mdrirea coroanei clinice ln defavoarea rdddcinii clinice, care se scurteazd, peri-
clitend implantarea dintelui in alveolele dentare.
 Dintele este format din:
. lesuturi dwe (smalf, dentind gi cement) gi
o
lesut moale (pulpa dentard).
Baza dintelui este constituite din dentind, care reprezintd substanla durd principalX a
dintelui, qi care determind forma acestuia.
Dentina este acoperitd din exterior in porfiunea coronard cu. smalf, enamelum s. sub-
stantia adamantina, - o substanfd foarte durd, alcdtuitd din componentd anorganicd (96o/u,
' hidroxilapatitil), din ape Q4%) 9i componenta organicd (1-2%). Grosimea acestuia este
neuniformd, - mai groasd la nivelul cuspizilor (2-2,5 mm), gi mai subtire - la nivelul cole-
tului anatomic.
Cemenful radicular, cementum s. substantia ossea, acopetd dentina rXddcinii dinlilor, gi
reprezintd un lesut calcifiat asemdndtor cu cel osos. El asigurd fixarea ligamentelor paro-
dontale, cu extremitatea opusi inseratd pe osul alveolar, gi participX la erupfia continud a
dintelui, compensAnd reducerea in indlfime a dintelui in urma abraziunii.
Corespunzdtor axului longitudinal, in interiorul fiecdrui dinte se afld, o caaitate pulpard
(sau a dintelui) (cauitas dcntis). Ea reproduce in partea coronard (care se mai numegte in
dinfii pluriradiculari camerdpulpard), cu o fidelitate oarecare, forma exterioard a coroanei
dintelui (ciegi este mai redusd de 4-5 ori din punct de vedere volumetric). Plafonul pre-
zintd prelungiri angulare ale camerei pulpare, - coarne pulpare, - numdrul acestora fiind
corespunzdtor numdrului lobilor dinf,lor frontali gi cuspizilor celor laterali.
In interiorul rdddcinii dentare cavitatea dintelui continud printr-un spaliu alungit, de
aceeagi formX ca gi rdddcina, firsd mult mai redus dimensional, numit canal railicular
(canalis r adicis dentis).
Canalul radicular se termind pe apexul [ahful] rdddcinii dentare, apex dentis, gi unegte
camera pulpard cu spaful periapical, printr-un orificiu abia vizibil - foramenul apical,
foramen apicis dentis.
Dacd dintele are nu una, ci doud sau trei rdddcini, sau dacd rdddcinile sunt mult aplati-
zate, atunci pot fi prezente gi douS-hei canale radiculare (de ex., rdddcinaprimului premolar
superior gi rdddcinn meziald a molarilor inferiori). Corespunzdtor numdrului de canale radicula-
re deosebim dinti monocanalari (incisiaii, caninii, premolarul II superior gi premolarii inferi-
ori), bicanalari Qtremolarul I superior), ticanalari (molarii superiori gi inferiori). Ca urmare a
sporirii numSrului de rdddcini cregte gi numdrul de foramene apicale.
Delta apicald rcprezintd, totalitatea ramificaliilor fine din zona apicald a canalului ra-
dicular.
Caaitatea dintelui este umplutd cu un tesut conjunctiv lax, bogat in vase gi nervi - pulpa
dentard,pulpadentis,careestealcdtuitd dindoudpdrfi:coronardgiradiculnrd.Vasele (sangu-
ine, limfatice) 9i nervii pdtrund in pulpa dentard prin foramenul apical.

inhu comoditatea descri"r,, o"riil,fffilllit"tul'1"t a localizdrii proceselor patolo-

gice, este acceptatd denumirea conventionald a suprafelelor coroanei dentare:
L. Suprufala masticatorie (facies masticatoria) a premolarilor gi rnolarilor, sau marginea
masticatorie [incizald] (mnrgo rnasticatorius) a incisivilor gi caninilor, - este partea ac-
-
tivd a coroanei cu care se rupe, zdrobeqte gi terciuiegte hrana. Se mai numegte suprafald
sau matgine ocluzald (margo occlusalis sau facies occlusalis), deoarece aceastd suprafald
contacteazd cu dinlii celeilalte arcade la angrenarea maxilarelor.
2. Suprafala aestibulard (facies uestibularis), este orientatd spre vestibulul cavitdtii orale.
^ practica stomatologicd fald vestibulard la
In dinfii frontali (incisiai qi canini) se mai nu-
megte gi labiald (f. labialis), deoarece privegte spre tesuturile buzelor, iar in cazul dingilor
laterali (premolai gi molari) - fald jugald (f. buccalis), deoarece este orientatd spre tesuturile
 .iilitl'ii.b.
'w;#
obrajilor. Continuarea acestei suprafele pe rdddcinile dentare se enunfd drept fafd aesti-
bulard ardddcinii, iar peretele alveolei, care acoperd rdddcina dinspre vestibulul cavitdfii
orale, se numegte perete aestibular aI alaeolei.
3. Suprafafa orald este opus5 celei vestibulare, fiind orientatd nemijlocit spre cavitatea
orald propriu-zisd. Aceeagi denumire o are suprafala rdddcinii gi a peretelui alveolar, -
orientatd gi ea direct spre cavitatea bucal6. Fala orali la dinlii arcadei superioare se mai
numegte palatinald, iar pentru dinfii arcadei inferioare - faldlinguald (facies lingualis).
Unii autori considerd util de a numi fafa palatinald a dinlilor superiori 9i ,,fa!6,linguald" ,
pe motiv cd gi aceasta fald intrd, deasemenea, tr contact cu limba tn timpul actului de mas-
ticafie, vorbire efc. Autorii manualului respectiv considerd plauzibil acest argument.
4. Suprafafa proximald., sa:u de contact (facies contactus s. aproximalis), este orientatd
cetre dinlii vecini ai aceleiagi arcade.
Fafa dentard proximald este orientatd cdtre centrul arcadei dentare, spre linia mediand,
gi se numegte meziald (mesio - mediu), iar la dinfii frontali - mediald. Fala care este
opusd cele meziale privegte spre
gi posterior, se numegte ilistald. Respectiv, fefele dentare
proximale in varianta complexd corespund terminologiei comune gi pot fi enunfate drept
facies aproximalis mesialis gi facies aproximalis distalis. Fala distald a dintelui este mai redusd
dimensional gi mai convexd comparativ cu cea mezialL,iat falameziald a dintelui este mai
turaltd decAt cea distald.
Pentru dinlii laterali uneori sunt folosili termenii: fala anterioard,facies anterior, gi poste-
rioard, facies posterior, Termeni similari se referd gi la r6dXcinile dentare, iar pdrfile cores-
punzdtoare ale alveolelor se definesc drept septuri interulaeolare meiliale gi distale, septa
interalaeolaria medialis e t distalis.
Examinarea gi descrierea fiecdrui dinte aparte se efectueazd, finAnd cont de fefele sus-
menlionate. in acest scop sunt utilizali termenii: norma ztestibulard, norma linguald, norma
masticatorie qi norma mediald.
Termenul ,,normd" nu trebuie confundat cu no,tiunea de ,,sdndtate".in cazul concret
norma reprezrntd pozilia examinatd a dintelui, care prevede caracteristica formafiunilor
de pe o fald oarecare a dintelui, corespunzdtor cupozi,tia lui tipicd ln arcada dentard. De
ex., norrnA aestibulard reprezintd caracteristica coroanei, coletului gi rdddcinii dentare la
examinarea ei dinspre vestibular.
Pentru o lnlelegere mai facild a formafiunilor gi reliefurilor unui dinte, se obignuegte de
a diviza coroana gi rdddcina fur treimi. La impdrlirea dintelui itr ax perpendicular repe-
rele utilizate sunt cei doi poli ai dintelui (apexul dintelui gi muchia incizald/fafa ocluzald) 9i
linia coletului, astfel apdrAnd la coroan6 treimile ocluzald, medie gi cervicald, iar rdddcina
prezent6nd keimile cervicald, medie gi apical6. tn norma uestibulard tn sens mezio-distal
dintele va prezenta treimile mediald, medie gi distal5, ce sunt divizate convenlional prin
planuri sagitale. Treimea meziald a coroanei este mai mare gi mai voluminoasd, iar porfiu-
nea distald - mai redusd, - atdlin sens vestibular, cAt gi ln sens vertical.
lnnorma mediald coroana poate fi divizat1. prin planuri orientate frontal in treimi vesti-
bulartr, medie 9i linguald.
Coroanele dentare formeazd arcadele [girurile] dentare: superioard, arcus dentalis supe-
rior, gi inferioard, arcus dentalis inferior.
Ambele arcade dentare prezintl la adulgi cAte L6 dingi.
in centrul arcadei se afld dinfi adaptali pentru tiiere, zdrobire gi sfAgiere, iar in porliu-
nea posterioard - pentru mdrunfire gi triturare.
Deaceea, conform funcliei toyi dintii se impart in incisiai (dentes incisiui), canini (dentes
canini), care, din punct de vedere alpozijiei ocupate, formeazd lmpreund grupul de dinli
frontali, iar premolarii (dentes premolares) gi molaii (dentes molares) sunt numifi dinfi la-
terali (sau posteriori).
 Conform numdrului cuspizilor, dintii se ln:
. dinfiunicuspidali I mon o cuspi iI alil - cannii;
dinti bicuspidati - premolarii maxilan, premolarul L mandibular gi uneori premolarul
2 mandibular Acegti dinti prezintd un cuspid localizat vestibular gi unul situat oral;
. dinfi pluricuspidafi lmulticuspidalil - (3-5 cuspizi) - uneori premolarul2 mandibular (3
cuspizi - unul vestibular gi doi linguali), molarii maxilari, molarii mandibulari .
Elementele morfologice ale coroanelor dentare
Coroana dentard are pe suprafala ei un relief, format din doud categorii de formatiuni ana-
tomice, localizate la nivelul suprafelelor coronare ale dinlilor frontali gi laterali, gi anume:
' proeminenfe - reliefuri pozitive (reprezentate de lobi, cuspizi, creste de smalL tuber-
culi gi cingulumuri) gi
' depresiuni - reliefuri negative (reprezentate de ganpri de dezvoltare interlobare gi
intercuspidiene, fisuri, fose gi fosete).
Acesjg proeminenfe,gi depresiuni realizeazd., impreund cu convexitdtile fetelor vertica-
-le, o arhitectonicd perfect adaptatX
la solicitdrile functionale ale dinliloi gi sunt folosite ln
scopul descrierii sistematice a rnorfologiei dinlilor umani.
Sistemul dento-maxilar in integritatea sa
Dinlii, amplasati in maxilare, f.ormeazd, arcade dentare. Pfin arcadd ilentard fir stoma-
tologie se inlelege linia, trasatd prin marginea vestibulard a suprafetelor incizale ale co-
roanelor. $irul superior de dinli permanenti formeazd arcaila dentard supertoard, arcus
dentalis superior, de formd elipticd, iar cel inferior
- arcaila dentard inferioard, arcus den-
talis inferior, de formd parabolici. Arcada dentard superioard este cevi mai latd decAt cea
inferioard, ca urmare fetele masticatorii ale dinlilor iuperiori se afld ceva mai anterior gi
mai exterior fatd de omologii sdi inferiori.
$irul de dinti deciduali conline cate 10 dinti:4 incisivi,2 canini, gi 4 molari.
Forma arcadelor dentare ln perioada mugcdturii de lapte este aproape de7/2de cerc, al
cirui diametru, con-form opiniei A.M. Schwarz, este ldtimea arcadei dentare dintre fefele
vestibulare ale molarilor II deciduali.
Arcadele dentare formeazd in totalitate un sistem funclional unic, al cdrui integritate
gi stabilitate este asiguratd de procesele alveolare, parodJntiu, precum gi de ordinea de
amplasare a dintilor gi de structurd anatomicd
Coroana dintelui prezintd o convexitate, in special exprimatd la premolari gi molari la
_
felele laterale. Aceastd circumferinli transversald maximX a primit denumiread e ecuator
anatomic al dintelui, aflat in pozilie verticald. Apare sub formd de circumferintd neregula-
td, situatd la unirea treimii superioare cu treimea medie - pe fetele vestibulare,'iar pe filele
orale - tr treimea medie. Traiectul ecuatorului este speciflc fiecdrei coroane dentare.
Grafie convexitdlii dintilor alimentele ln timpul masticatiei nu traumeazd mucoasa
margini gingivale in locul inserliei acesteea in peretele dentar. Este important 9i faptul cd
convexitdlile proximale ale coroanei asigurX crearea unor puncte cle iontact intre dinlii
yu._*i, care la dinfii frontali sunt amplasate ceva mai aproape de marginea incizald, decAt
la dinlii laterali. Absenta punctului de contact intre dinti reduce eficienli masticatiei, gi irit5
cronic papila interdentard .F uncliile lui principale sunt:
. dispersarea forlelor orizontale, rezultate in urma descom-
punerii fortelor ocluzale pe un grup de dinfi, respectiv oaselor
craniului, menajdnd astfel parodontiul dintilor respectivi;
ab . prevenirea traumdrii papilelor interdentare ale gingiei de
r€&"..*d\ Mi cdtre bolul alimentar.

effia ffi
l;.jj::.l]d,:"'rry
Importanla punctulului de contact: a, b - prezenlapunctulului de
contact gi a urui ecuator bine exprimat al coroanei dentare;
c, d- traumatizarea parodonliului ttt absenla punctulului de contact.
 :,:i.|fi ::#
'i*;''*#
indatd dupd eruplie punctul de contact este punctiform, apoi, in procesul de funcfiona-
re, ca urmare a mobilitdfii fiziologice a dinlilor, el se erodeazd la maturi qi se transformd
in linie, gi, mai ttrziu, - intr-o suprafald micd. sau arie (zond) de contact, cauzdnd in conse-
cinld o scurtare a arcadei dentare.
Are importanld majord gi inclinarea dinlilor. La dinlii mandibulari se remarcd inclinarea
.coroanei spre interior gi anterior.
Dinlii mlxilari sunt inclinafi cu coroanele spre exterior gi cu rdd6cinile - spre interior. In
timpul masticaliei asupra dinlilor maxilari aclioneazd forte, care contribuie la deplasarea
lor spre exterior, iar asupra celor mandibulari - spre interior.
Deplasarea mandibulei fald de maxild se numegte articulare. Dinlii arcadelor dentare supe-
rioarl gi inJerioard la angrenarea maxilarelor se afld intre ele in coraporturi oarecare' Angre-
narea arcadelor dentare la general sau a unor grupuri aparte de dinli se numeqte ocluzie.
Pozifia de intercuspidare maximd se caracterizeaz1, prin angrenarea strAnsd, in contacte
multiple a cuspizilor dintilor arcadei superioare gi inferioare'
Contactele ie unui maxi-
realizeazd. intre vArfurile cuspizilor molarilor gi premolarilor
lar cu versantele cuspidiene, fosetele ocluzale gi crestele marginale ale dintilor omologi
celuilalt maxilar.
Conform unei ordini oarecare contacteazd unul cu altul incisivii gi caninii antagonigti.
Linia mediand in acest caz coincide cu linia proiectatd lntre incisivii centrali la contracfia
concomitentd gi gniformd a mugchilor masticatori gi mugchilor ridicdtori de mandibuli.
Acest coraport de dingi angrenali ai ambelor arcade dentare fi:r prezenla unui numdr
maxim de puncte de contact se numegte ocluzie centricd,
Dinlii arcadelor superioare gi inferioare, care contacteazX unii cu al;ii, se numesc dinfi
antagonigti.lr, tupott de ocluzie centricd, aspectul vestibular al arcadelor angrenate de-
notdlaptul cd fiecire dinte contacteazdcudoi dinfi din arcada antagonistd. DTlt" cei doi
antagonigti, unul este considerat antagonist principal (dintele omolag), iar celdlalt este_an-
tago:nist secundar.Exceplie de la aceast6 situalie este incisivul medial inferior 9i al IIIJea
molar superior, care au cdte un singur antagonist'
Dinlii omonimi ai hemiarcadei drepte gi celei stdngi se numesc antimei.
Angrenarea arcadelor dentare tr pozitie de ocluzie centricd se numegte telafie [taport]
de oiluzie.Toate relafiile [raporturile] de ocluzie se impart in doud grupuri - normale 9i
patologice.
-
Se colnsiderd.raporturi normale de ocluzie situaliile care asigurd adecvat 9i in deplin volum
funclia de masticafie, vorbirea qi estetica.
Se considerd raporturi patologice de ocluzie situaliile ln care angrenarea arcadelor dentare
prezintd disfuncfii ale masticafiei 9i vorbirii, 9i defecte fizionomice'

Semnele de lateralizare
,,MUEHLREITER' gi ,,DE JOUNGE - COHEN"
Ocupdnd o pozilie oarecare in arcad6, dinlii comportd un gir de caracteristici, con-
form cdrora poltu fi stabilitd apartenenfa lor Ia maxilarul corespunzdtor 9i la hemiarcadd
(dreaptd sau stAngd).
Ultimite au, la o adicd, doar o ,,simetrie in oglindd".
Fiecare dinte comportd anumite caractere anatomice, care permit a determina aparte-
nenla dintelui la maxilarul superior sau inferior. Printre aceste caractere anatomice deno-
tdmforma coroanei, muchieilncizale sau felei masticatoare, forma qi numXrul rdddcini-
lor. Dintele, care ocupd o pozilie omonimd relativ la dintele de pe partea opusd a arcadei
dentare (antimer) are ur,eie particularitdli de structurd, care permit de a determina aPar-
tenenla la una din hemiarcade (lateralizarea dintelui).
 iii{fr'liib,
t#.l+.IlF
semnul incur-
c, -
d semnul

M -
Pe lAngd acestea,ln vederea diferenflerii clinfilor omologi
din hemiarcacle diferite se utilizeazd semnele de lateraliza-
re ,,MUEHLREITER" gi ,,DE JOUNGE - COHEN,', care se
referd la:
a b
7) semnul unghiului coroanei;
2\ sernnul circumferinlei [de atrburd a coroanei];
ffi*rt 3) semnul rdddcinii;
s ti+.t{
4) semnul felei distale.

M
BqHH
F*stlt
Pentru a determina apartenenta la una din hemiarcade ale
LJc d
unui maxilar oarecare, este necesar de a rdspunde la care
din cele doud maxilare dintele se referd.
La determinarea semnelor de lateralizare acestea trebuie

semnut ungftiutui
"oroon"l"#l|rtt;ryrT.,
caninilor.(sau fala masticatorie)
dffi'lT*""nr incizald a incisivilor si
la trecerea cle pe faga ocluzald spre cea mezial5 (unghiil
mezio-incizal [mezio-ocluzal]) Lormeazd, un unghi mai ascufit decAt cel format a"
mrrlrua
incizald 9i fafa distald (laterald) (unghiul distolncizal [disto-ocluzal]) (fig. b).
.femnul circumfeinlei [de curburd a coroanei] se apreciazX in normi ocluzal1 gi se ma-
nifestd prin faptul cd fala vestibulard (labiald, jugali) a coroanei trece in cea meziald
mai
abrupt decAt in fala distald. Prin urmare, conveiitatea maximd a fefei vestibulare in di-
reclie transversalX este.dispusdcentral in segmentul labial, mezial - in segmentul jugal
9i
(fig. a). Semnul respectiv se evidenliazd maiilar la examinarea dintelui dins"pre r"pi"fi;u
masticatorie sau marginea incizald.
Acest semn este greu de determinat la inspeclia dintelui; mai ugor fiind sd-l determini,
trecdnd degetul pe suprafala vestibulari. El este caracteristic prin curbura abruptd
-cu
a.suprafefii vestibulare la marginea meziald gi panta lind a acestei curburi la marginea
distalH.
Semnul rdddcinii este examinat in norma vestibulard gi doar in cazul unui dinte extras,
gi constd in faptul cd axul longitudinal al rdddcinii este ugor tnclinat
spre distal, formAnd
un unghi cu linia care trece prin mijlocul coroanei. Respectiv, rddXcinile incisivilor gi ca-
ninilor se inclind ir sens postero-lateral, iar rdcldcinile piemolarilor gi molarilor
posterior de la axul longitudinal al rdddcinii (fig. c, d). - insens
Semnul felei distale denoti cd suprafala felei clistale a coroanei dinpilor este intotdeau-
na mai redusd dimensional gi mai convexH decAt fala meziald.

Morfologia funcfionali clinicr

4" g.op gi individuali a dinlilor.
Grupul dinfilor frontali.

rncisivi, dentes incisiue,r.,#:":T;i ffiltru:;lsilll.,i1ro.ur arcaclelor dentare. Ei fac

parte (tmpreund cu 4 canini) din grupul dinlilor
frontali [antiriori]. Ei participd la realizarea
primului act de masticafie prin incizia [sec]ionarea] alimentelor, la articulalia foneticd, gi
asigurd funcfia fizionomicd.
Pe arcadd sunt deosebifi 4 incisivi gi, corespunzdtor, cAte 2 incisivi pe fiecare hemiar-
-
cadd. Din cei 4 incisivi 2 sunt centrali [mediali] 9i 2 - laterali.
 1"t[i];*r
lqr&ffi
Incisivii maxilari sunt mai mari decdt cei mandibulari. Cel mai mare incisiv este cel
medial superior, iar cel mai mic - incisivul medial inferior.
Pentru anatomia tuturor incisivilor este comund o rdddcind conoidd untc6. (adicd sunt
dinli monoradiculari). Forma coroanei incisivilor superiori este de lopdlicd, iar a celor infe-
riori, - de daltd.
Coroana incisivilor are 4 suprafefe, 2 unghiuri gi se ingusteazd cuneiform in sens vesti-
bulo-oral, formdnd marginea incizald. Rdddcina este unicd, cu aspect conic, aplatizatd in
sens mezio-distal, gi av6nd un apex efilat, orientat spre distal'
Ca urmare felele labiald 9i linguald ale coroanei se ldrgesc spre incizal.
Marginea adamantind a coroanei in regiunea coletului este convexX ln direcfia spre rd-
ddcina dentard pe felele labiald gi linguald, iar pe cele proximale - concavd.
in norma medial5 proeminenla joncfiunii smal!-cement inspre marginea incizald este,
de reguld, mai mare decAt tn norma distald. Acest aspect poate fi folosit in calitate de semn
suplimentar de lateralizare.

lncisiuul centr al sup erior

lncisiaul central [meitiat] superior este cel mai mare din grupul incisivilor. in norma
vestibulari coroana este lat5, convexd, 9i se lngusteazd spre colet.
Unghiul medial al coroanei este ascufit, iar cel distal - obtuz gi rotunjit. Marginea inci-
zald are un bizou mic in sens distal.
Pe marginea incizald pot fi decelate 3 proeminenle mici, care trec pe fata vestibulard sub
formX de burelete.
Bureletele meclial gi distal sunt mai bine exprimate, decAt cel central. tntre proeminenle
i;i burelete se contureazd nigte ganluri fine, care dispar spre colet. Aceste particularitdli
morfologice ale felei vestibulare sunt vizibile doar la dinlii proaspdt eruplu pAnd nu sunt
supuse abraziunii.
Fafa linguald a coroanei este concavd, in special ln sens longitudinal. Marginal se obser-
vd.2 creste longitudinale (una meziald, gi alta - distald), care se incep aproape de marginea
incizald 9i treplat se ingroagd spre colef ir.1/3 cervicald in proieclia liniei mediane a din-
telui crestele ius-men;ionate se unesc cu cingulum (sau tuberculum dentale) - un tubercul
format de firgrogarea adamantinei.
Gradul de dezvoltare atAt a cingulum-ului, cAt gi a crestelor variazd considerabil.
Dacd crestele marginale sunt pufin pronuntate, atunci fala lingual5 este flexatd uniform.
Tuberculul poate fi dezvoltat manifest gi sd se dividd in direcf,a spre marginea incizald in
cdliva cuspizi mici (de la 2Ia 5)
Existenla pe incisivul central a cingulumului presupune prezenla pe fala linguald a
unel impresiuni - foramen caecurn (gaura oarbd). Aici adesea debu.teazd caria dentard.
in normele proximale forma coroanei este apropi-
atX de triunghi, vArful cdruia este dispus in regiunea a b c ih e&
marginii incizale, iar baza triunghiului - corespunde
amplasdrii limitei bazei coroanei gi a r6dicinii.
ffiffil
Rdddcina dintelui are o formd conoidd, este ugor
aplatisatd in sens medio-distal, gi ln secliune trans-
versald are o formd aproaPe ovalard, degi fala vesti-
ffi,ryw
bulard a ei este mai largd decAt cea palatinali, deoare- u\j
ce posterior felele proximale aproape cd conflueazd.
Rdddcina este ugor furclinatd in sens postero-lateral. -
vdrful rdddcinii este rotunjit, si pe el se vede
orificiul apicar al canalului radicular. Flexiunea ^O::':":";;:r:;#::r\#:f;l';tyf#;::f;
:lt ; _ 1;i;;;;;;; _ secliune transuirsald;
coroarld gi rdddcind la marginea mediald a dintelui i ,iriiriitangitudinald
-
 ,x#ffi
este mai mare decat la cea distald. Acest semtr da posibilitatea, pe lAngd alte semne, de
a determina lateralitatea dintelui (apartenen la dintelui Ia hemiarcada dreaptd sau stdngd). Pe
fetele medialS 9i laterald ale rdddcinii sunt prezente g anluri lon gitu dinale.
Pe conturul vestibular al rdddcinii este, de regulX, prezentd o proeminen!5 in sens ves-
tibular, iar conturul lingual poate fi drept, convex sau concav
pulpard corespunde formei exterioare a dintelui. Cavitatea coronard este apla-
,Camera
tizatd in sens vestibulo-lingual, in regiunea coletului dentar este mai voluminoasd, iar tn
apropierea marginii incizale cavitatea are forma unei fante.
Inspre marginea incizald cavitatea coronard formeazX nigte adAncituri, corespunzdtor
unghiurilor coroanei qi cuspizilor marginii incizale. La persoanele tinere in regiunea mar-
ginii incizale se pot observaS coante puLpare.
Canalul radicular este continuarea camerei pulpare, avdnd pe intreg parcursul sdu un
traiect drept, Oi se deschide printr-un orificiu apical pronunlat. Dar poifi cAteva orificii
9i
apicale. Canalul poate devia spre vestibular gi/ sau distal. bstiumul canalului radicular
este ingustat
Indllimea coroanei incisivilor mediali superiori la fata vestibulard este cle 9-I2 mm, ldti-
mea marginii incizale- 8-9 mm. Diametrul medio-distal al coletului este de 6,9-6,9 mm/ iar
celaestibulo-linguai - 7,1-7!5 mm. Lungintea rdddcinii
- 12-15 mm. Sunt prezente semnele
curburii coroanei 6i a unghiului; sextnul rdddcinii este pulin pronuntat.

Inci sia ul I at er al sup eri o r

lncisi-aul lateral superior se aseamdnd ca formd cu incisivul medial superior, dar are
particularitdli esenfiale, dimensiuni mai mici gi adesea variazd.ca formd.
El este cel mai variabil dinte din grupul incisivilor din punct de vedere a formei, gi ocu-
pd locul 2 dupd molarii de minte ca grad de manifestare? reductiei.
Fata aestibulard este mai ingustd, mai alungita gi mai convexd decdt a incisivului central
superior, 9i poate fi ovoidd sau furcadratd intr-un trapez cubazamare orientatd spre inc!
zal' Lobii (distal, mezial gi central) de pe fafa vestibulard sunt mai pulin exprimapi clecat
cei ai incisivului central.
Conturul ocluzal al coroanei nu este drept, ca fir cazul incisivului central, ci are un tra-
seu mai oblic, fiind orientat ascendent in sens mezio-distal. Uneori marginea incizald nu
este exprimatd defel, iar in partea superioard a coroanei se afld un tubercul asculit.
Unghiul disto-incizal al coroanei este rnai rotunjit decdt ce1 al incisivului central.
Fala palatinald este mai micd gi mai oblicd decdt fata vestibulard,
9i are un aspect mai
de un triunghi. Elementele anatomice ale felei palatinale sunt cele prezente gi la
lploPial
incisivul central, dar au un relief mai exprimat. Conturul lingual al coroanei este deter-
minat de gradul de exprimare a cingulum-ului, pozifia acestuia este centratd i1 sens me-
zio-distal. Inferior cingulum-ului gdsim foramen caecLtm, care este mai profuncl gi mai clar
evidentiat in contrast cu cingulumul gi crestele mar-
fs.
sr'rl*
tixi.it ginale. Uneori trecerea de la suprafala cingulumu-
S$81'.+.
lui la fosa orald este delimitatX de un qan! orizontal,
EffiiL localizat la baza cingulum-ului; acesta cuprinde in
t$i$&it
tiffi{if, traseul sdu gi gau ra oarhd.
ttwif Crestele marginale sunt accentuate, ajungAnd
'\i 1$Hl;t adesea pAnd la marginea incizald., iar traseul lor ur-
li;$*it '"$Sr
mirind conturul marginilor proximale, astfel fiind
rncisi,tiltateratatarcadeisupeioareA?,].:XlH,?:T:trIff itT|".il:i'"Tii,1il:'
a - fafauestibulard;b - Iinsuald; -;^_;-
proximale ale coroanei au formd tri-
c - Iaterald; d - secyiun'.e'fioriorrrom; ..-t^?1].Yt"ttle
unghiulard gi sunt convexe' Fefele proximale sunt
e - secliunelongintdinald
 :iiltrIr;r*l
'q*#
orientate divergent spre margineaincizald, divergen|b fiind mai accentuatd ln treimea
cervicald a lndl!1mii corotrute. Relieful este convex in treimea incizald, prezentind conve-
xitatea maximd:
- ln treimea incizald pentru suprafafa mezial5.,
- la unirea treimii incizale cu treimea mijlocie pentru suprafala distald.
. Ca urmare coroana are un aspect ovoid.
Spre colet suprafelele proximale sunt plane, suprafala distald poate sd apard ugor con-
cavd. Suprafala distald este mai micd decAt suprafafa mezial5'
Camera pulpard este reclusd, avAnd o formd ce repeti pe cea exterioard a dintelui. Cavi-
tatea pulpird este aplatizatd in sens vestibulo-palatinal, iar coarnele pulpare sunt maipu-
pin pronunyate decAt in cazul incisivului central. in unele situalii incisivul lateral prezintd
(h purcounu tinere) numai doud coarne pulpare gterse, localizate mezial si distal.
'
naddrino dintelui este mai lungd gi mai sublire comparativ cu cea a incisivului central,
gi este aplatizatd in sens mezio-distal. Prezintd un aspect conic cu patru suprafefe, care
continui suprafelele cofonare, astfel cd secliunea transversald apare ovalard.
Suprafeleie vestibulard gi orald ale rdddcinii sunt convexe, suprafala vestibulard este
mai mare decdt cea palatinald. Suprafefele proximale sunt plane gi paralele pin5 aproape
cle treimea apicald, de unde devin convergente spre apex. Apexul este efilat 9i orientat
spre distal. Suprafelele proximale pot preienta ginluri longitudinale. tn majoritatea ca-
zirilor rdddcina dintelui este dreapte qi doar arareori este ugor curbatd la apex spre distal
sau lingual.
Canalul radicular este unic,
Semnele cle apartenenld a dintelui la partea dreaptd sau stdngd a maxilarului sunt bine
exprimate, in special semnele curburii coroanei gi a ungliului.
indltitnea corianei - 8-10 mm,Idlimea - 6-7 mm, diametrul medio-distal albazei coroanei
* 4,8:-5,4mm, cel aestibulo-lingroi - 5,86,2 mm. Lungintea rdddcinii - 10,5-14 mm'
Incisivii mandibulei
Incisivul central inferior
lncisiaul central manilibular [inferior] este cel mai mic dinte din arcadele permanente,
gi prezintd aspectul morfologic cel mai simetric. in cazul lui apar rar variafii de formi sau
anomalii. Spie deosebire deleilalli dinfi din arcada mandibulard, incisivul central reali-
zeaz6. contict ocluzal cu un singur antagonist - incisivul central maxilar.
in normele vestibulard gi linguald forma coroanei este lngustd, care se extinde ugor spre
marginea incizalX. Marginea incizald este aproape dreaptd. Unghiurile mezio-incizal 9i
disto-incizal sunt drepte gi aproape egale.
Particularitatea chaiacterislica a acestui dinte este exprimarea slabd sau lipsa semnelor
de lateralitate. Suprafala vestibulard prezintd un relief ugor convex fur treimea cervicald 9i
plan in treimea mijlocie gi incizald, iar cea linguald -
un relief convex i-r treimea cervicald gi ugor concav
tn celelalte doud treimi. Detaliile morfologice (bure- r"i
Ietele adamantine verticale, tuberculul dentar Ei crestele
*I:1l4Ii;l flat4
margin.ale) sunt caracteristice grupului incisiv, dar l,:;lli.i! &KA
iii+.iil$l 8tr6.i1
Fiiiiil.:l
sunt mult mai pulin evidente, decAt ir cazul omo- sii;iifx sirsi".l
\+rJ

logilor maxilari. iii+$ d

Pe fafa vestibulard bureletele adamantine vertica-
b c {i;1 e
le, care trec in tuberculii marginii incizaly se intdl-
lncisivul central al arcadei infeioate.
nesc la dinti neabraziati.
a - suprafafa aestibulard; b - linguald;
i";;.i;J; medie a c6roanulor bureletele se aplatir c - luterald; d - secliune transrtersald;
zeazd gi treptat dispar. Jumdtatea cervicald a coroa- e - secfiune longitudinald
nei este ugor proeminentd sau platX. Frecvent tuberculii marginii incizale gi bureletele de
pe fala vestibulard sunt absenfi.
Forma fetei linguale a coroanei este mai pufin reliefatd, decdt la alfi incisivi, iar
con-
cavitatea este mai putin accentu atd. Cingulim-ul din treimea cervicaid este abia schitat
sj ggntrat fafd de un ax, care imparte corbana in doud jum5tdli. Crestele marginale, care
delimiteazd proximal suprafafa linguald, sunt egale Ei ibia viziUite. La nivelul fosei orale
din treimea incizald 9i mijlocie nu existd discontinuitdti in stratul cle smalt. in regiunea
cervicald fafa linguald devine convexd.
Semnele de apartenenld a dintelui sunt slab pronunfate, in special semnul curburii
coroa-
nei.
Linia joncliunii smal!-cement de pe fefele vestibulard linguald ale dintelui este flexatd
9i
in sens radicular.
!4arginea incizald cu fefele proximale formeazd unghiuri drepte.
In normele proximale semnul de intergrup al inciJivului medial inferior este forma co-
roanei, aproape de un triunghi echilateral.
Crestele marginale gi tuberculul lipsesc. in locul tuberculului este prezentd o proemi-
nentd, care trece lin in fefele laterale ale coroanei dentare.
In portiunea cervicald a coroanei este localizat tuberculul dentar median.
Conturul felei vestibulare este format de un arc convex, iar al celei linguale de unul
concav.
-
Limita adamantind este arcatd, cu convexitatea orientatd spre marginea incizali.
Rdddcina dintelui este unicd, dreaptd, puternic turtitd ln sens meziJ-distal, iar
apexul ei
este orientat frecvent spre vestibular. Suprafelele proximale sunt paralele, au un
relief
plut gi devin convergente numai spre treimea apicald. Pe fefele literale se depisteazd
nigte depresiuni liniare sub forma unor ganturi longitudinale, mai exprimate in-treimea
m^ijlociea rddicinii. Suprafelele vestibulard gi tingua-la sunt convexe in plan orizontal.
In calitate de semn de lateralitate a dintelui poite fi remarcatd addncirnea ganplui ver-
tical al rdddcinii, care, de-reguld, este mai bine exprimatd pe fafa distald.
Camera-pulpard este dispusd ln plan frontal 91 are aspectui unei fante kiunghiulare,
care este foarte ingustd, fiind aplattzatd in sens vestibulo-oral. Prezintd trei coine pul-
Pare/ corespunzdtoare celor trei lobi. Se ldrgegte treptat in sens radicular sub formi de
pAlnie, trecAnd ln canalul radicular, care are un uspect turtit in sens mezio-distal.
Canalul
radicular este mai ingust gi mai greu accesibil, decAt in cazul incisivilor maxilari.
Dedublarea canalului unui incisiv central mandibular se intAlnegte foarte des.
indtfimea coroaneieste fir limita a7 -9,5mm, ldtimea
linguald a coletului- 5,5-6 mm, iar cea medio-distald
- 5-5,5 **, di*ur,, iuneaoestibulo-
- 3,5-5 nun mm. Lungimea rdddcinii
- 1O5-14 mm.
Incisivul lateral inferior
lt'
Incisioul lateral mandibular linferior] prezintd
1'.
J\ un aspect asemdnXtor cu cel al incisivului central,
dar este mai mare decAt acesta/ are o coroand mai
HfiilE* latd gi o rdddcind mai masivd.
Detaliile morfologice (bureletele adamantine aerti-
uf#iisl
sti*il cale, tuberculul dentar gi crestele marginale) sunt mai
&HI*
s@ .w putin evidente, decAt in cazul incisivilor maxilari.
Exprimarea tuberculilor conturului ocluzal ai co-
Incisiztul lateral al arcailei inferioare.
roanei se lntAlnegte la dinli neabraziatr, gi se deter-
a - fala aestibulard; b - linguald;
c - laterald;d - secliunetransaersald; mine
{e gradul de abraziere a tuberculilor marginii
incizale. Mai des conturul ocluzal este drept.
e - secliune longitudinald
 #ilkiift
'.si*iiii#F
Bureletele, ce derivd de la tuberculi, apar de dimensiuni neinsemnate in treimea inciza-
16 a suprafefeiaestibulare, care este reprezentatd printr-o formd de trapez cubazamare - !
marginea incizald. Aceastd fald are un traseu ugor descendent dinspre mezial spre distal.
Marginea meziald este mai lungd decAt cea distald. Curburile maxime ale marginilor pro-
ximale sunt localizate tn treimea incizald. Convexitatea maximd distald este situatd mai
cervical, decdt cea meziald.
Suprafafa vestibulard prezintd un relief convex in ambele planuri, zona convexitdlii
cervicald. Cele doud ganluri impart suprafala ln trei
-u*i-" fiind localizatd tn freimealobul distal.
lobi, dintre care cel mai mare este
Marginea incizald este mai lat5 decAt la incisivii mediali inferiori.
Semnul unghiului coroanei este, de reguld, bine exprimal unghiul mezio-incizal este
ascufit, aproape drept, in timp ce unghiul disto-incizal este mai obtuz gi ugor rotunjit'
Reiiefut suprafefei-Iinguale seamdnd cu cel al incisivului central inferior, dar este mai
accentuat. Adesea aceaite fafd apare concavd. Crestele marginale sunt bine pronunfate, 9i
inegale, creasta distald fiind mai scurtd.
Cingulurnul este mai pufin pronunfat decdt cel al incisivului central inferior, 9i este ugor
orientit spre distal, ce determind un aspect asimetric ai la nivelul liniei coletului'
"eei
Limita adamantind de pe felele vestibulard 9i linguald este arciformd, lndreptatd cu
proeminenla spre rdddcind.
^
Conturuf lingual al coroanei are, de reguld, o curburd mai mare, decAt cel vestibular.
Contururile lroximale ale coroanei sunt convexe spre marginea incizald, gi amplitudi-
nea ln norma medialX este mai mare, decdt tr cea distald, ceea ce serveste drept un semn
suplimentar de lateralitate. Suprafala mezialX este mai mare decdt cea distalS" mai ales in
sens cervico-incizal.
Arnbele suprafele proximale prezintd cAte un contur triungiular. Felele proximal: pl"-
maxime in treimea incizald. Pozifiaspre lingual a suprafefii distale,
zint1afiaconvexiiaiii'meziald,
comparativ cu cea iese in evidenld, dacd dintele este privit dinspre marginea
inciial6.,creAndu-se ln acel moment impresia unei "angulalii" coronare spre distal'
Rdddcinaprezintd aceeagi formd ca giiea a incisivului central, dar este ceva mai lungd.
Este turtitd ln sens mezio-distal gi deviazd spre distal. Diametrele vestibulo-oral 9i mezio-
distal sunt mai mari, decat ln cazul rxddcinii incisivului central.
Curbura dintre marginea distald a coroanei gi rdddcind este exprimatd mai puternic,
gi,

prin urmare, la incisiv*ul lateral mandibular este puternic exprimat semnul rdddcinii.
' Pe suprafelele proximale ale rdddcinii sunt preiente nigte ganfuri longitudinale, cel dis-
tal fiind, de reg,ria, mai accentuat, ceea ce servegte drept un semn suplimentar de latera-
litate a dintelui.
Capitatea pulpard este asemendtoare cu cea a incisivilor centrali mandibulari' 9i
repetd
contururile exterioare ale dintelui. Camera pulpard este ingustatd in partea ei superioard
ln sensvestibulo-lingual - sub formi de fantd.
poate
Camera pulpari cJntinud printr-un singur canal radicular (cel mai frecvent), care
millocie in doua canale radiculare (tsestibular gilingual).
-sd se dedubleze ln treimea
Inngmro coroanei - 8-10,5 mm, l5limea - 5-6 mm. Diametrul medio-distal al coletului -
4-4,snttrt,iarceluestibulo-lingual-6-6,smm.Lungimenrdddcinii-12,5-15mm.

Caninii
Canini (dentes caninil se numesc patru dinfi monoradiculari dotali cu "cuspid lace-
rant" ascuiit al conturuiui ocluzal, qf .utu fac parte (tmpreund cu.opt incisiai) din grupul
(pozifia
aloyto, Trirtali [anteriord. Ei se afld tn arcadele dentare intre incisivi 9i premolari.
posterior' Deaceea caninii se mai
a IILa),in porliunite de flexare a arcadelor dentare spre
numesc gi dinfi unghiulari, dmtes angulares'
 80a
'*.-*;d
La om sunt 4 canini: c6te 2 - pe arcadi, cAte 1 - pe fiecare hemiarcadi.
9i
Caninii sunt dintii cei mai stabili morfogenetic, gi rnai putin decAt allii sunt predispugi
reductiei gi diferentierii.
Comund tn anatomia caninilor este prezenta unei coroane cilinclro-conoide, dotati
in
treimea incizald cu un cuspid, gi cea mai lungd rdddcind din arcadd. Au cea
mai mare lun-
gime din toli dinlii, 9i sunt mai voluminogi decdt incisivii gi premolarii. in urmd
cu 2350
de ani, Aristotel scria despre canini: "sunt ascutiti asemeni incisivilor, dar
spre bazd devin
voluminogi ca pi molarii".
Ei
- participd la realizarea primului act de masticatie prin prinderea, incizia, sfAgierea
[lacerarea] 9i zdrobirea alirnentelor. Deaceea dintele este mai mare, cu coroand monocus-
pidatd mai masivd decAt la incisivi, cu o rdddcind lungd gi puternicd. Asigurd deasemelea
fonatia gi funclia fizionomicd.
Coroana caninilor are forma generalX cilinclro-conici, terminatd printr-un
cuspid. pre-
zintd patru suprafele: aestibulard, ornld, nteziald, laternld. Suprafetele corollare
au un relief
mai pronuntat decAt la incisivi; convexithtiie sunt mai accentuaie, conferind caninilor
un
aspect globulos. Skatu-l mai gros dentinar imprimd o nuantd mai gdlbuie
decAt a incisi-
vilor. Suprafala uestibulard este asemdndtoare cu cea a premoiarilor. Marginea incizald,
constituitd din creasta.sagitald a cuspidului, are forma cle "V" cu brateleisimetrice.
La
nivelul suprafefei vestibulare se evidentiazd h'ei lobi separati prin doul ganturi, care
por-
nesc de la marginea incizald. Lobul ceritral este foarte Line dezvolt at. Suprafala
orqld este
mai micd decAt cea vestibulard. Cingulumul gi crestele marginale sunt mult mai exprima-
te decAt la incisivi. Fosa orald concavd este strdbdtuti de o c"reastd mediand, ce reprezintd
creasta axiali a cuspidului. Suprafelele proximale au o formd triunghiulard, cu virful
spre
incizal, gi au marginile proximale accentuat convergente spre coleI.

Caninul superior
Caninul supetior este cel mai mare dinte din grupul caninilor. Are o coroand ascutitd clin-
spre toate suprafetele, cea mai lungd rdddcind, gi semnele cie lateralizare bine prontlltate.
Conturul ociuzal al coroanei este format din creasta sagitald a cuspidului gi prezintd
doud pante, dintre care cea distald este mai lungd mai obIcd. Deaceei, virful
9i cuspidului
poate fi centrat sau orientat ugor spre mezial.
Virful cuspidului se apropie de un unghi, care este obtuz (circn 105 gratle), clar poate
-
forma gi un unghi drept sau unul ascutit.
Intre tuberculul principal gi unghiul medial al. coroanei se localizeazd o incizurd micd.
Locul de trecere a conturuiui ocluzal al coroanei in cel distal se afli mai aproape de baza
coroanei, decat locul de trecere a conturului ocluzal in cel mezial.
Curbura conturului distal al coroanei este mai pronunlati decdt la cel mezial. Punctul
de proen'dnare maxirnd a contururilor proximaie aie coroanei este dispus, de reguld, in
.:i i. treimea ei medie. Muchiile laterale ale coroanei for-
l.,t 'q'
i'\:, meaz{.cu marginea incizalX doud unghiuri: unghiul
li',.i',
ii1ili\ !'&;\ distal
este un
este frecvent o btuz gi rotunjit, iar cel medial
unghi drept, gi are un vdrf accentuat.
iliri:1 i.&fi
l:l;ei-r
li
il,'ii
'"'j' , .rl::.r. illffi;li
Suprafata vestibulard a coroanei prezintd un con-
i,ffil' tur pentagonal gi un relief convex in ambele sensuri,
\"1rrs.i: cu convexitatea maximd

' I iiyl
i.sl
r.'"i.,
in treimea cervicald.
De la cuspidul caninului pe suprafata vestibulard
se intind pAnd la colet trei lobuli vestibulari, dintre
Caniruil arcatlei superioarc. a - fala
care lobuiul central este cel mai lat gi mai pronuntat.
aestibulnrd; b - Iinguald; c - Interald;
d - sectiurte trnnspcrsald; e - seclitme Lobulul mezial este mai mic, iar cel distal aproape
longitudinald cd nu se observd
 .81 *,
Fala palatinalT a caninului superior este mai redusd dimensional dec6t fafa vestibula-
rd. Pe fala palatinald sunt prezente doud creste n'rarginale de smalg (meziald gi distald) gi
una mediand. Crestele marginale, puternic dezvoltate, se intind de la unghiurile coroanei
cdtre tuberculul lingual, iar creasta centralX imparte fala palatinald in 2 pdrli: meziald 9i
laterald (mai mnre).
in1/3 cervicald a coroanei se afld un cingulttm proeminent sferic, care mai mult se asea-
mdn5 cu un tubercurl rudimentar, insd este intotdeauna mai proeminent decdt cingulum-
ul incisiviior superiori. Labaza cingulumului persistd gau rs oarbd (foramen caecum), - o de-
presiune punctiform5 situatd sub cingulum, care este sediul preferat al leziuniior carioase
ale felei palatinale.
Conturul joncliunii smal!-cement este arciform, pe felele proxirnale are forma literei "V"
cu deschiderea spre apical, vArful "V"-ului fiind rotunjit, 9i convexitatea fiind orientatd
spre incizal, iar pe felele vestibulard gi linguald - cu deschiderea spre marginea incizald.
Rdddcinn caninului superior este cea mai lungd qi mai puternic dezvoltatd din toate rddd-
cinile qirului dentar. Are o formi conoidd, este unicd, masivd, dreaptX, cu o deviere ugoard
a apexului in sens lateral. Este ugor aplatizal| in sens mezio-distal gi cu apexul distalizat.
Pe secjiune transversald la nivelul coletului, rdddcina caninului superior are formd rotun-
dd sau ugor ovalard.
Conturul felei vestibulare a rddicinii este proeminent, iar conturul palatinal este pro-
eminent in treimile cervical5 gi medie, gi concavd - in treimea apicald. Pe ambele fele
proximale (rneziali gi laterald) ale rdddcinii pot fi remarcate nigte ganluri longitudinale, mai
pronunlate in porfiunea lor mijlocie.
Canrcra pulpard imitd forma de lance a coroanei, fiind mai voluminoasd decAt cea a in-
cisivilor centrali superiori. La nivelul muchiei incizale prezintd trei prelungiri corespun-
zdloare lobulilor de dezvoltare vestibulari, numite coarne pulpare: 2 laterale (mai nilci) gi1'
central Qnai mare). Canalul radicular este unic, drept, larg gi aplatizat in sens mezio-dis-
tal.
indllimea coroanei - 10-12 mm, ldlimea - 7-8 mm. Diametrul aestibulo-Iingual al coletu-
lui este de7-8,5 nm, iar celmedio-distnl - 5-6 mrl:r. Lunghrtert rdddcinii - L6-18 mm.
Sunt bine pronunlate semnele de apartenenlri a dintelui la hemiarcada dreaptd sau st6ngd.

Caninul inferior
Caninii in{eriori perrnanenfi, doi la numdr, cAte unul pe fiecare hemiarcadd mandibula-
rd, au pozllia de implantare 3 pe hemiarcada mandibulard stAngd gi dreapt5. Prezintd doi
lobi de dezvoltare, unwl aestibulnr (format prin coalescenla ceior trei lobuii de dezvoltare
vestibuiari) gi unul lingual. Are aceeagi structurd anatomicd ca qi cel superior, cu exceplia
cd este pulin mai mic, iar coroana - mai inaltd (cu 0,5-1 mm decAt aceeaqi dimensiune a
coroanei caninului superior) insd diametrele me-
zio-distal 9i vestibulo-lingual ale coroanei sunt mai i"
mici decdt cele ale caninului superior
Cuspidul caninului inferior, care formeazd extre- 's' j i*;
mitatea incizalX a coroanei, este mai pulin dezvol- \;;:::: i
tat decAt cel al caninului superior
!;:.'1&it ll
Suprafafa vestibulard este convexd, relieful ei este t:,. siri
i :ritr,l
bine exprimat, degi mai pugin accentuat compara- i, 1!i{
'i#
tiv cu on'rologr-rl superior. Convexitatea maximd IJ
este localizatd tot in treimea cervicaid. Doud ganfuri
Caninul arcailei inferioare. a - fala
vestibulare separd fala vestibulard in 3 pdrli inega-
aestibulard;b - linguald;c - laterald;
le - trei lobi. Lobul central este cel mai mare, iar cel d sectiunetransaersald;e
mezial - cel mai mic
- - secfiune
Iongitudinald
 Conturul fetei
, vestibulare are intotdeaurla o convexitate mai aplatizatl comparativ cu
omologul superior.
Virful cuspidului de pe marginea incizald este mai rotunjit, gi situat mai aproape de
marginea meziald, decAt cel al caninului maxilar.
Marginea incizald este formatd din creasta sagitald a cuspidului, cu doi versanfi mai
accenfuat inegali decdt in cazul caninului maxilar. Versantul distal este mai lung gi mai
lnclinat spre colet decAt versantul mezial. Cei doi versanfi se intilnesc intr-un unghi larg
deschis (L20 grade).
De la cuspidul principal spre premolar se lntinde o incizurd micX, care separd cuspidul
medial.
Unghiurile coroanei sunt diferite: medial este obtuz sau drept, iar cel distal - obtuz gi
rotunjit.
Felele proximale au aceleagi caracteristici ca gi la caninul superior, dar sunt mai plate gi
mai verticalizate.
Fala meziald a coroanei este indreptatd aproape vertical gi continud in conturul medial al
rdd5cinii. Marginea distald tormeaz1,cu conturul rdddcinii o curburd.
Pe fala linguald sunt prezente aceleagi elemente morfologice ca gi la caninul maxilar,
dar relieful este mai pufin pronuntat. Relieful feiei linguale este convex-concav, convex
tr zona cingulum-ului gi concav - in doud-treimi incizale. Cingulumul, situat in treimea
cervicald, este mai pufin voluminos qi mai putin dezvoltat decAt cel al caninului superior.
El este pozifionat excentric, fiind orientat spre distal. ins[ el este irtotdeauna mai proemi-
nent decdt cingulum-ul incisivilor superiori.
Crestele marginale gi creasta axiald, localizatd mediary sunt subliri gi gterse. Fosalingua-
Id este impdrjitd de creasta mediand de smalg in doud depresiuni, - mezio-linguald. Qnai
redusd dimensional decdt fosa disto-Iinguald) gi distoJinguald, iar acestea fiind mai profunde
spre treimea incizald.
Pe suprafala linguald a caninului mandibular apar rar ganfuri sau fosete.
Caninii inferiori nu prezintd niciodatd.foramen caecum, ca de altfel nici un dinte frontal
inferior.
Suprafefele proximale sunt mai iralte decAt cele ale caninului maxilar, mai inguste tr sens
vestibulo-oral gi au o orientare mai pulin divergentd spre incizal. Au forma de triunghi,
cubaza - spre cervicaf gi vdrful - spre incizal. Marginea vestibulard are convexitatea ma-
ximd in treimea cervicald, iar cea linguald este convex-concavd, cu Lrn contur mai pufin
accentuat decdt in cazul caninului maxilar. Convexitdlile maxime ale suprafefelor proxi-
male sunt localizate la unirea treimii incizale cu cea mijlocie, tr sens vertical. Suprafala
meziald este mai mare decAt cea distald.
Rdddcina caninilor inferiori este fir general unicd, tns5 poate fi bifidd,Este mai scurtd
decAt cea a caninilor superiori, dar poate avea gi lungimea egald. Este cea mai lungd rd-
ddcind din arcada mandibulard. Forma rdddcinii, in totalitate este conicd. PrezintX patru
suprafele gi este aplatizatd, tn sens mezio-distal. Suprafelele vestibulard gi lingual{sunt
convexe/ cele proximale sunt plane. Apexul este efilat gi deviat spre lateral. Pe secliune
transversald la nivelul coletului are forma oaalard (dreptunghi cu ahrfurile unghiurilor mult
rotuniite-). Existd situaflr, tr care apexul rdddcinii este bifurcat, prezentind o componentd
vestibulard 9i una - linguald.
Pe suprafelele proximale apar ganturi longitudinale, care uneori sunt atit de profunde
.-
(tn special pe fala distalil),lncit dau impresia unei rdddcini duble.
Camerapulpard este mai micd decAt a caninului superior, gi totugi -largd,gi prezintd spre
marginea incizald L-3 coarne pulpare. Are o formd fusiformd, ceva mai voiuminoas[ la
colet. Se continud la nivelul rddXcinii cu canalul radicular, Canalul radicular este aplatizat
ln sens mezio-distal, gi are un singur foramen apicaltngfo/o.Poatefi gi bifid, pozifonarea
 r r::: !rt: i: ii. !.

canalelor fiind: unul - spre vestibular, gi altul - spre lingual, caz in care apar doud forame-
ne apicale (6%).Poate fi prezentd delta apicald.
g-i2mm,Idlimeamarginiiincizale 6-7 mm.Diametrulmedio-distal
irdlti*ro'roroanei - -
al bazei coroanei este de 5-6 mm, iar cel uritibulo-tingual 7-8 llrrm. Lungimea rdddcinii-
-
12,5-16,5mm.
Sunt slab pronunlate semnele curburii coroanei gi a unghiului; semnul rdddcinii persistd.

Grupul dinfilor laterali

Premolarii (dentes Premolares)

Premolarii fac parte (impreund cu molarii) din grupul dinlilor laterali.

Din punct de aidere funci:fional, premolarii participd la mestecarea gi triturarea alimente-
lor, deaceea acegtt dinfi se numesc masticatori.
Primii premolari, pe lAngd triturarea alimentelor, participd in comun cu caninul la zdto-
birea lor-ln a doua iazd, de masticafie. Deaceea, din punct de aedere morfologic, premolarii
fac trecerea de la dinlii grupului frontal (incisiai qi canini),la dintii molari, care prezintd o
fafd ocluzald multicuspiduia. Cu urmare, forma coroanelor premolarilor amintegte forma
coroanelor caninilor, iir suprafala masticatorie a premolarilor maxilari 9i a primului_pre-
molar mandibular prezinti doi cuspizi: :unul uestibular gi unul palatinal [ora[. Premolarul
secund mandibulaipoate exista in doud variante anatomice: hicuspidat sau tticuspidat.
Cuspizii sunt separali printr-un gan!, care ajunge pdnd la crestele ce unesc ambii cuspizi
la marginile meziald 9i distald.
Partiiularitatea caracteristicd a premolarilor de a prezenta pe fala masticatorie doi cus-
pizi a generat numele alternativ de ilittfibicuspidafi, dentesbicuspidati.
Premolarii sunt ln numSr de opt, cAte patru - in fiecare arcad6,9i cAte doi - in fiecare
hemiarcadd. Sunt situali distal de canin gi mezial de primul molar permanenf ocupind
poziliile patru gi cinci gi, respectiv, segmentul mijlociu al fiecdrei hemiarcade. Deaceea ei
mai sun^t numifi gi dinfi meilii [miilocii].
premolarii, pe ldngi triturarea alimentelor, participd la stabilizarea ocluziei 9i menfine-
rea dimensiunii verticale de ocluzie prin cuspizii activi (palatinali pentru premolarii supe-
riori, 9i oestibulari- pentru premolaril inferiori), uneori Ia ghidajul de grup ln migcXrile de
lateralitate ale mandibulei, fizionomie, suPort Pentm pdriile moi 9i fonafie.
Erup premolarii intre 9-11 ani pe spaliul ocupat anterior de molarii temporari, deci fac
parte iin categoria dinlilor succt{ionoli [de inlocutre], care se formeazX din lama secundard
dentar6. Nu existd premolari tn dentalia temporard.
Premolarul care se afld cel mai aproape de canin se numegte prtmul prcmolar, iar cel
localizat distal - premolarul doi.
Afilierea funclionald a premolarilor cu caninii se datoreazd unui suport morfologic ase-
mdndtor. El se remarcd nu doar prin mdrimea relativ micd a felei masticatorii 9i in pro-
eminarea considerabild a cuspidului jugal comparativ cu cel lingual, in special la primii
premolari, dar gi prin faptul cX premolarii sunt dinlilor monoradiculari.
Exceplie face piimul premo6r maxilar, care poate prezenta doud rdddcini (ugald 9i
tinguald). Aceastd divizare este mai frecventH decAt rdddcina unici, 9i se poate Prezenta
vaiat; de la un apex radicular bifid - pAnX la separarea totald de la nivelul cervical.
Rlddcinile premolarilor superiori sunt egale ca lungime cu cele ale molarilor, fiind insd
mai reduse dimensional decdt rdddcinile caninilor'
Premolarii manclibulari prezintd o singurd rdddcind, aplat:rzati,in sens mezio-distal'
Premolarii maxilari sunimai mari decAt cei mandibulari. Au dimensiunile in serie des-
cendentf,, pe cAnd premolarii inferiori sunt in serie ascendentd. Cel mai mare dintre pre-
molari este primul premolar maxilar, iar cel mai mic - primul premolar mandibular.
 Trebuie de remarcat cd:
' premolarii au atit coroana, cit gi rdddcina, mai reduse tn lungime, decdt cele ale inci-
sivilor qi caninilor;
' comparativ cu molarii, trdllimea coronard este pufin mai mare, in timp ce lungimea
rdddcinilor este aproximativ aceeagi;
- ' premolarii superiori au o coroand in formd cuboidd cu cinci fele (aestibulard, orald, mezia-
Id, distald, ocluzald), aplalizatdir sens mezio-distal, avdnd, tn consecintd, cliametrul maxim
coronar orientat vestibulo-oral; coroana are ln secliune transversald forma unui oval;
' premolarii inferiori au o coroand, care prezintd ln secliune transversald forma unui
cerc;
' la premolarii superiori ganlul transversal, ce intretaie fala masticatorie, este mai adAn-
cX 9i delimiteazdmaibrutal ambii cuspizi;
' primul premolar mandibular are o formd care amintegte de caninul mandibular, tn
timp ce al doilea premolar are un aspect mai apropiat de cel al molarilor;
' coroana este inclinat5 spre lingual; astfel, firtre coroand gi rdddcinl se formeazd un
unghi diedru;
' spre deosebire de felele proximale ale dintilor frontali, care au formd triunghiulard,
gi care sunt mai inguste decAt felele lor vestibulare, la premolari situalia este iiversd, -
fefele proximale sunt mai late decAt cele vestibulare, gi iu forrna de trapezcu baza mare
orientatd spre colet.

Primul premolar superior

Fafa vestibulard a primului premolar are contur pentagonal, asemdndtor felei vestibu-
" a-caninului superior, dar cu dimensiuni
lare mai reduse. biametrul vertical al felei jugale
este de 8 mm, ea fiind cea mai mare dintre toate fefele. Marginea ceraicald este cur'bd] cu
convexitatea mai redusd decdt in cazul dinlilor frontali, dar orientatd tot inspre rdddcind.

. Fala vestibulard a primului premolar are contur pentagonal, asemdndtor fetei vestibu-
lare a_caninului superior, dar cu dimensiuni mai reduse. Diametrul vertical al felei jugale
este de 8 mm, ea fiind cea mai mare dintre toate fefele. Marginea ceraicald este curbd] cu
convexitatea mai redusd decdt fir cazul dintilor frontali, dar orientatd tot inspre rdcldci
nd. Marginile proximale sunt inegale gi clivergente spre marginea liberd, avAnd un traseu
convex/ care prezintd convexitatea maximd la unirea treimii ocluzale cu cea mijlocie. in
treimea cervicald marginile proximale, mai ales marginea meziald, devin concave. La uni-
rea marginilor proximale cu marginea liberd se formeazd doud unghiuri obtuze rotunjite:
mezio-ocluzal gi disto-ocluzal.
Marginea liberd, constiluitd din creasta sagitald a cuspidului vestibular, are forma literei
"Y" cu pante inegale, versantul distal fiind mai scurt gi mai curb decdt cel mezial. Virful
cuspidului are un aspect proeminent gi ascufit, asemdndtor caninului maxilar.
Relieful suprafefei vestibulare este convex, cu convexitatea maximd localizattr in trei-
fiih mea cervicalX, spre mezial. Doud ganfuri longitudi
#tlf& nal eprimare (una me zi ai d gi una di s t al d), abia v izibi-
le,lmpart fala vestibulard in 3 pdrfi: lobul miijlociu

ffiH
HEg,l'
ffi
&F&t'wi
.,r€F#,qy j
este cel mai mare, gi lobul mezial - cel mai mic. La
interseclia ganprilor cu marginea liberX pot apdrea
doud denivelSri.
in treimea ocluzald 9i mijlocie apare proeminentd
Premolarul I al arcadei superioare,
creastaaestibulard de smal!, care rezultd din dezvolta-
a - fafaaestibulard;b - linguald;c -la-
rea lobului central, gi pornegte din vdrful cuspidu-
terald; d masticatorie; e - secliwrc
lui vestibular spre linia colebului.
f-
transaersald; secliune longitudinald
 r'
[g'iib
\tu*
Semnul unghiului coroanei este bine exprimat, iar semnul curburii coroanei este ,,in-
vers", reflectdnd legitatea retinerii temporare a alimentelor la caninul superior - pentru
zdrobirea acestora infaza a II-a de masticafie.
Fafa palatinald este mai micd decdt fala jugald, ceva mai convexd, - fur dublu sens (cerai-
co-ocluzal gi mezio-distnl). Este, de obicei, netedd, gi are forma de semicilindru. Cdteodatd
poate prezenta proeminenla crestei palatinale, datoratd cuspidului palatinal.
Suprafefele proximale ale premolarilor sunt ugor convexe, prezintd formX de trapez cu
baza mare reprezentatd de linia coletului, gi baza micd - spre ocluzal. Fala distald a pri-
mului premolar superior este mai micd gi mai convexd decAt cea mezial6. Convexitatea
maximd este localizatd la unirea treimii ocluzale cu cea mijlocie, gi servegte la contactul cu
dinlii vecini. in treimea cervicald, suprafala meziald a primului premolar prezintd o arie
accentuat concavd, care se continud cu ganful de demarcalie dintre cele 2 rXd6cini.
Fala ocluzald a primului premolar superior are forma de hexagon asimetric, alungitd in
sens vestibulo-oral.
Este delirnitatd de 4 margini, care sunt:
. marginea aestibulard, - este reprezentatd de creasta sagitalS a cuspidului vestibular - o
linie ondulatX cu 2 mici deniveldri (datorate Eanfurilor de pe suprafala aestibulard) 9i 3 proe-
minenle (corespunzdtoare celor 3 lobi de pe fafa aestibulard);
. margineapalatinald este constituitd din creasta sagitald a cuspidului palatinal. Este mai
scurtd decAt cea vestibulard, gi are un traseu mai rotunjit (in semicerc), decAt rnarginea
vestibulard;
, marginile proximale sunt reprezentate de crestele marginale (meziald gi distald) de smal!,
lndllimea cdrora ln porliunea mijlocie se rnicgoreazS. Acestea au un traseu convergent
dinspre vestibular spre oral, gi unesc cei 2 cuspizi (aestibular gi palatinal). Marginea mezi-
ald este mai lungd decAt cea distald.
Primul prenolar maxilar prezintd pefalaochnald,doi cuspizi: aestibular (cuspid de ghi-
daj) gipalatinal (cuspid activ, de sprijin), dintre care cel vestibular este cu mult mai mare gi
mai voluminos decAt cel palatinal, care apare mai redus dimensional gi mai rotunjit.
lJn ganl intercuspidian drept, addnc, cu orientare mezio-distal5, care separd cei doi cus-
pizi gi se termind la extremitdfi prin 2 fosete triunghiulare, cubaza spre creasta marginalX
de srnal! gi vdrful spre ganlul intercuspidian. Una din fosete, cea meziald, - este mai mare,
gi cealalt{, distald, este mai micd. $anful este situat mai aproape de marginea palatinalS a
fefei ocluzale, fiind la distan!5 de marginea vestibular5.
Pe fala masticatorie a cuspidului vestibular se remarcd doud pante, cea anterioard fiind
exprimatd mai bine, iar cea distald - mai scurtd, - deci, vtrful cuspidului va fi orientat ugor
spre distal.
Cuspidul palatinal prezintd panta distald a crestei sagitale mai lungd decAt panta me-
zialb. Virful cuspidului palatinal este orieatat spre mezial, ceea ce poate servi drept semn
distinctiv pentru primul premolar superior.
Primul premolar maxilar prezintd urmdtoarele morfotipuri:
. doud rdddcini (una mai lungd gi mai volumin oas6, aestibulard gi una mai scurtd gi mai
subgire, palatinnld) - cel mai frecvent (in65-70% a cazurilor). Acestea se separd dintr-un
trunchi radicular comun (care apare ovalar, aplatizat mezio-distal), fietre linia coletului
gi zona de furcalie radiculard. Trunchiul radicular prezintd pe suprafelele proximale un
gan! longitudinal, care indicd demarcafia celor doud rdddcini. Pe fala mezialX aceasta de-
presiune este accentuatd gi se continuX cu concavitatea din treimea cervicalX a coroanei.
Dintre cele doud rdddcini care rezultd prin furcalie, ceaaestibulard esle mai lungX (cca 1"3
mm), iar ceapalntinald- ceva mai scurrtd (12,5 mm). Ambele sunt subliri gi au apexul efilat
orientat distal.
. o singurd rdddcind., - apare in 25-30% din cazuri. Este accentuat aplatizatd in sens me-
 zio-distal. Felele vestibulard gi orald apar convexe, iar cele proximale sunt plane sau ugor
concave. Pe suprafefele proximale se evidenliazd ganturi longitudinale profunde.
. trei rdddcizi: doud aestibulare (aplatizate) gi una palatinald (rotundd), - asemdndtor mo-
larilor maxilari, - poate apdrea Ir.3-5% a cazurilor
- Felele rdddcinii primului premolar superior sunt patru: meziald, distald, aestibulard gi pa-
Iati.nald..Zona de joncfiune longitudinald a rdddcinilor se numeg te depresiune de dezooliare a
rdddcinii, continuAnd spre coronar cudepresiunea de dezaoltare afelelorproxinmle.Depresiu-
ne1d9 pe fala meziald a rdddcinii este mai profundd decdt depresiunea felei distafi.
Caaitatea pulpard este relativ mare, aplatizatd.insens mezioidistal, gi are un tavan relie-
-
fat, care prezintd doud coarne pulpare evidente, situate vestibular gi palatinal, corespun-
zdtor cuspizilor' Cornul pulpar vestibular este mai lung 9i mai mare decAt cel oral. Uneori
in zona coletului aPare o firgustare putemicd fur sens hezio-distal a camerei pulpare, gi
atunci plangeul cavitdtii nu poate fi reperat.
In cazul primului premolar biradicular camera pulpard apare distinct demarcatd de
canalele radiculare, prezentdnd un plangeu cu 2 orificiide intiare ln 2 canale: uestibular gi
palatinal, care sunt frecvent sinuoase gi au canale secundare. Orificiul canalului vestibular
este localizatimediat palatinal fald de virful cuspidului vestibular. Orificiul canalului pa-
lalinal se proiecteazd palatinal fafd de ganlul centrui intercuspidian.
In cazul, cAnd sunt prezente 3 canale radiculare, acestea iunt localizate ca gi cele ale
molarilor maxilari. Existd gi variante de premolar unu monoradicular, cu tipuiile Ii sau
III de canale radiculare.
Semnele de apartenenld a dintelui sunt moderat pronunfate.
lndllimea coroanei la fata jugald
- z,s - 9 mm, lifala linguald - 6 - g mm, ldlimea g,s
coroanei
- 6,5-7 lnm, dimensiunea medio-distald
- 4,9 -s,s mm, iai cea zr estibulo-linguald
- -9,5
mm. Lungimeardddcinii
- 12-16mm.
premotarur doi maxitarr"
rar, iarcoroana este ceva mai
"r"1TffiT;tf,?ffiS1tr""
micd decAt la primul, iar unghiurile mai pulin accentuate, ceea ce conJerd coroanei un
aspect general mai globulos. Are o formd paralelipipedicd, gi e ovalard in sectiune trans-
versald. Coroana are cinci fefe: paku - laterale, 9i o fafd - ocluzald.Fetele aestibulard, ora-
ld, nrcziald gi distald sunt asemdndtoare ca aspect gi structurd cu cele corespunzxtoare ale
primului premolar superior. Respecti v rdddcina premolarului secund superior este mai
lungd dec6t cea a primului premolar superior
Suprafata ocluzald prezintd doi cuspizi aproximativ egali intre ei (cel jugal este pufin mai
mic deckt cel Ihryual) 9i au virfurile proiectate spre mezial.
$anful intercuspidian apare rnai scurt, mai gters, gi mai neregulat, decAt in cazul primului
premolar, iar fosetele proximale sunt situate mai aproape de centrul suprafetei ocluzale
Datoritd egalitd;ii celor doi cuspizi, gantul intercuspidian este situat in mijlocul suprafe-
lei ocluzale. indllimea suprafetei palatinale a :,' l
a premolarul ui doi maxilar este aproximativ
\!
egali cu cea a suprafetei vestibulare. Suprafe-
tele proximale au un contur trapezoidal. Su-
prafetele proximale prezintd aria convexittrtii
maxime la unirea treimii ocluzale.,r."u *ii- ffi*t
locie. Suprafala rneziald nu prezintd treimea
cervicald concav5, ci pland. Cel de-al doilea Premolarul lI al arcadei superioare.
premolar prezintd pe fala ocluzald un numdr
a - fala aestibulard; b - Iinguald; c - Iaterald;
d - rnasticatorie; e - secliune transaersald; f -
mai mare de ganfuri secundare, in schimb
lipsegte gantul crestei marginale meziale.
secliune longitudinald; g- secliune longitudinald
apremolarului arcadei supeioare aatnd 2 ca,nale
 ,j;$ilr:*
1s;rddiF

Majoritatea premolarilor secunzi dispun de o singurd rdddcind (75-82% din cazuri), iar ln
1.-2% dncazuripot fi 3 rXdXcini (tn aust caz dispozilia r dddcinilor fiind p alatinald, mezio-a esti'
b ular d gi dis t o -a e s tib uI ar d) in rest (18-23% din cazuri) dintele
poate prezenta 2 rdddcini.
Rdddcina este mai lungd decAt cea a primului premolar superior, gi apare aplatizatd
ln sens mezio-distal. Pe secliune transversald in zona coletulu.i, rdddcina premolarului
secund superior arc asP ecl oa alar Ea prezintd patru suprafefe, dintre care cele vestibulard
gi palatinald sunt convexe, iar cele proximale sunt plane
Fetele rddiicinii sunt: meziald, distald, a e stibuiar d gi p al at i n aI d. Felele proximale ale r[ddci-
nii sunt mult mai mari decAt fefele vestibuiard gi palatinald. Pe felele proximale ale rdddci-
nii unui premolar secund superior pot fi prezente ganpri longitudinale pufin exprimate.
Semnele de apartenenld a dintelui sunt bine pronunfate. Apexul este orientat distal.
Cavitatea pulpard este prezentatd fur partea coronard de o fdgie in-fundibuliform5, ftr-
gustatb mezio-distal, gi orientatd, respectiv, in sens vestibulo-palatinal. Este de 3-4 ori
mai micd decAt coroana. Canalul este ln 73% dincazuti unic, accentuat aplatizat ln sens
mezio-clistal, gi cu un singur foramen api cal.in25-26% din cazuri poate avea doud canale
radiculare 9i 1-2 foramenirri radiculare, giin1.-2o/o din cazuri - trei canale radiculare 9i trei
foramenuri radiculare.
Tavanul cavitdlii corespunde felei masticatorii 9i prezintd doud coarne pulpare (oesfi-
bular gi palatinat), pozilionate la nivelul cuspizilor fefei ocluzale. Alveola are in secfiune
transversald o formd ovald.
Indlltmeacoroaneilafala jugald -7,5-8,5mm,lafalalinguald - 6,5-7,5m]irl,ldlimeaco-
roanei - 6-7 mm, dimeniiuneimedio-distatd - 4,5-5,5 mm, iar ceaaestibulo'Iinguald - 8-9,5
mm. Lungimea rdddcinii - 12,5-16,5 mm.

Premolarii inferiori
premolarii permanenli inferiori sunt in numdr de patru, cAte doi pentru fiecare hemiar-
cadd, 9i sunt iituagi lntre caninii inferiori 9i primii molari inferiori.
lntre premotarii mandibulari apar numeiouse trdsdturi diferenfiale. Primul premolar
mandibular are o formd care amintegte de caninul mandibular, tn timp ce al doilea pre-
molar are un aspect mai apropiat de cel al molarilor. Ca dimensium, premolarii mandi-
bulari sunt in seiie ascendentd" adicd primul premolar inferior este mai mic decdt Premo-
larul secund inferior.
Forma coroanei premolarilor inferiori este cilindricd, iar suprafala ocluzald a acestora
prezintd un numdivariabil de cuspizi. $anlul intercuspidian este slab promrnfat'
primul premolar are doi cuspiziidintre care cel vestibular este mult mai dezvoltat decAt
cel lingual.
el d"oilea premolar are u.n cuspid vestibular 9i unul sau doi cuspizi linguali, mai mici'
porliunea radicularx prezintd o singurd rdddcinX (dinfi monoradiculari) cu un singur-ca-
nal rJdicular, aplatizatitr sens mezio-distal. O altd caracteristicd este inclinalia spre lin-
gual a coroaneil Coroana poate prezenta 9i o tnclinaiie spre.distal fald de rddXcind'
Apexurile rdddcinilor premolarilor inferiori prezintdrelafii de vecindtate cu gaura men-
tonierf,.

Primul premolar inferior

poziliade implantare pe hemiarcadele mandibulare este 4. Este situat tntre caninul gi
prernoiarut secund in-ferior, prezentAnd caracteristici comune fiecdrui dinte menfionat.
boro"nu primului premolar mandibular este cilindricd, prezintd'patru fele laletale (mezi-
ald, distulld, aestibulird gi tinguald) 9i o fald ocluzald, ultima fiind prevdzutd cu doi cuspizi:
vestibular gi lingual. Atp""tnl general al coroanei este mai apropiat de cel al unui canin,
avAnd lingual u-n cuspid-cing.tlu* d,ezvoltat, sau al unui premolar - avAnd cuspidul lin-
 ,::lt;r;i.i:i .,

t:

gual redus. Coroana primului premolar mandibu-

lar prezintd diametrul maxim orientat in sens ves-
tibulo-oral.
Caracteristicile morfologice, proprii premolarului
"i;tii prim inferior, dar care il aseamdnd cu caninului in-
ferior, sunt:
. cuspidul vestibular este masiv, lung gi asculit,
Premolarul I al arcailei inferioare. . dimensiunea mezio-distal5 a coroanei este egald
a - fafaaestibulard;b - linguald;c -Ia- cu cea a caninului,
terald; d - masticatorie; e - secliune .
fata ocluzalS inclinatd spre lingual (tn unghi de
transaersald; f - secliune longitudinald aproximatia 45o),
' versantul mezial al cuspidului vestibular este
mai scurt decat cel clistal,
' marginea vestibulard a felei ocluzale a primului premolar inferior asemdndtoare cres-
tei incizale a caninului,
' cuspidul lingual este nanic, iar ftala ocluzald - inclinatd spre vestibular nesemnificativ.
Caracteristicile morfologice, proprii premolarului prim inferior, dar care il aseamdnd cu
premolarul secund inferior, sunt:
. cei doi dinfi au acelagi contur al fefei vestibulare,
. suprafetele de contact sunt situate tr aceeagi zond,
' curburile liniilor de colet de pe fetele meziald gi distald sunt similare.
Suprafa,ta vestibulari a premolarului I inferior seamdnX cu un pentagon. Este convexd
in dublu sens: in sens cervico-ocluzal convexitatea maximd este situate in treimea cervi-
cald, iar in sens mezio-distal convexitatea maximd se afld in treirnea meziald. Linia coletu-
lui prezintd o convexitate accentuatd, orientatd spre rdddcind. Marginile proximale sunt
divergente spre marginea liberd. Marginea liberd este constituitd iin creasta sagitald a
cuspidului vestibular gi are forma literei V, cu panta distald mai lungd. Virful cus[idului
apare pronunlat gi orientat spre mezial.
Cele doud qanfuri longitudinale, pulin exprimate, ale suprafelei vestibulare delimiteaz5
trei lobi, dinh'e care centralul este cel mai bine dezvoltai iar mezialul este cel mai mic.
Creasta vestibulard a cuspiduiui vestibular apare evidentd la acest nivel, vArful ei fiind lo-
calizatin apropierea liniei verticale conventionale. Unghiul, format cle panteie cuspidului
vestibular, este frecvent obtuz sau clrept. Semnul unghiului coroanei este, cle reguld, bine
exprimat. Curbura felei vestibulare a coroanei este convexd.
Fafa linguali [orali] a primului premolar inferior este mai redusd dimensional dec6t
fala vestibulard, in sens cervico-ocluzal fiind aproximativ de doud ori mai micd clecAt fafa
vestibulard, iar in sens mezio-distal - mai ingustd comparativ cu fala vestibulard. Es[e
convexd gi ugor inclinatd in sens lingual.
Marginile proximale sunt divergente spre marginea liberd, asemdndtor celor de pe su-
prafata vestibulard, dar au un haseu mult mai scurt.
Marginea liberd este formatd din creasta sagitald a cuspidului lingual, cu panta distald
mai lung5. Virful cuspidului poate avea un aspect ascu-tit, chiar d'acd indliimea sa este
redusd.
Relieful este convex in ambele sensuri, cu convexitatea maximd localizatd in treimea
mijlocie.
La nivelul muchiei mezioJinguale, primul premolar mandibular prezintd un gan! me-
zio-lingual, care pornegte de pe fala ocluzald, se localizeazd lntre lo^bul mezial distal,
9i
separandu-i, 9i se termind pierdut spre jumdtatea indltimii felei linguale.
Unghiul distal al coroanei este rotunjit. De la unghiurile.otour,6i pornesc nigte creste
mici gi scurte' Marginile laterale ugor converg spre bara coroanei. Angulalia intie coroa-
 ,:liS$i:i&.

nd gi rdddcinh este mai evident exprimatd din partea distald, - deci, semnul rdddcinii este
bine pronunlat.
Fefele proximale sunt convexe, au o form5 de trapez asimetric, cu baza micd - spre
ocltiJzal, sau o formd de romb.
Fala meziald este mai mare decAt cea distald. Relieful suprafelei meziale este convex
in treimea ocluzald gi mijlocie, cu aria convexitdfii maxime la unirea lor, aceasta, spre
deosebire de toli ceilalgi dinli permanenli, fiind localizatd cervical gi jugal fatd de conve-
xitatea maximd a suprafefei distale. La nivelul muchiei, care separX suprafafa meziald de
cea linguald, apare un qan! mezio-lingual scurt, cu origine pe suprafafa ocluzald., denumit
ganl mezio-lingual.
Lafafa distald remarcdm faptul, cd linia coletului este mai putin curb5, iar creasta mar-
ginald distald este mai pulin inclinatd. Poate apdrea un gant cu origine pe suprafala oclu-
zali, care traverseazd creasta marginald distal5 - qanlul crestei marginale distale.
Fafa ocluzali (trituranti) a primului premolar inferior are forma unui trapez asimetric,
cu baza mare - spre aestibular, gi cu partea distald mult mai bine reprezentat5 decAt cea
meziald. Marginile proximale, formate de crestele marginale, au un kaseu convex, gi sunt
convergente spre lingual.
Suprafala ocluzald prezintb urmdtoarele eiemente morfologice:
1. doi cuspizi:
. aestibular (mai mare);
. Iingual (mai redus, chiar rudimentar);
2. doud fosete proximale (cea distald - mai largd decAt cea mezialS), marginale, localiza-
te la baza crestelor;
3. doud creste marginale, doud - sagitale, gi doud - esenliale;
3. un gan! intercuspidiary care unegte cele doud fosete proximale, gi este concav, gters,
deplasat spre lingual; imparte fala ocluzald. in doud porliuni: Iinguald (mai micd) giaesti-
bulard (mai mare);
4. un gan! mezio-lingual, care are origine ln foseta mezialS gi separX creasta meziald de
cuspidul lingual;
5. un gan! al crestei distale, care pornegte (inconstant) din foseta distald, gi traverseazd
creasta marginald distalX.
Coletul dentar este aplatizat in sens mezio-distal.
Semnul de curburd a coroanei este exprimat, degi se intAlnesc variante de dinli cu sem-
nul de curburd invers.
RXddcina primului premolar in-ferior este frecvent unicd (uneori - dubl5), conicd, efila-
td, de obicei dreaptd, mai scurtd decAt cea a caninului. Prezintd patru suprafefe: meziald,
distald, vestibulard gi linguald. Este aplabizatd in sens mezio-distal. Secliunea transversald
are forma rotunjitd spre oaalard: suprafelele vestibulard gi linguald apar convexe, iar cele
proximale sunt plane gi convergente spre lingual. intre axul coronar gi cel radicular existd
o angulalie cu deschidel'ea spre lingual. Pe fala meziald a rdddcinii este prezent un gan!
bine reprezentat, pe fala distald ganful fiind rnai putin vizibil.
Dacd sunt prezente doud rdddcini, cea medialX este deplasatd spre vestibular, iar cea
distal5 - spre lingual. Ambele rdddcini apar turtite, gi prezintd ganluri longitudinale.
Apexul radicular este distalizat. Uneori acesta poate prezenta o furcalie, rezultind un
apex bifid.
Camera pulpari corespunde cu forma exterioard a dintelui, prezentAnd doui coarne
pulpare, corespunzdtoare celor doi cuspizi. Cornul pulpar aestibular este mai mare, mai
proeminent, spre deosebire de cel lingual, cate este mai mic.
Partea coronard a camerei, fdrd delimitare, se continud cu un canal radicular unic (in
70% din cazuri),larg gi aplatizat in sens mezio-distal.
 iilgt$il&
LLiia:ia$'

Existd gi situafii, fir care canalul principal se divide, sau apar doud canale radiculare
distincte. Sistemul canalar radicular poate prezenta:
' un singur canal radicular, aplatizalin sens mezio-distal, avAnd un singur foramen api-
cal (73,5o/o din cazuri)
' doud canale radiculare, avdnd unul (6,5 % din cazuri) sau doud foramenuri apicale
(19,5% din cazuri)
. trei canale radiailare (6% dincazuri), avdnd trei foramenuri apicale.
indllimea coroanei la faja jugalX constituie 7,5-\1, mm,la fafa linguald
coroanei - 6-8mm. Diametrul aestibulo-lingual al coletului
- 5-6 mm, Idlimea
- 8,2-8,6 mm, iar cel medio-distal
- 5,4-5,8 mm. Lungimea rdddcinii - 13-L6 mm.

Premolarul al Il-lea inferior

Premolarul secund inferior [mandibular] prezintd volumul gi dimensiuni mai mari
dec6t primul premolar, ca urmare a faptului cd premolarii mandibulari sunt ln serie as-
cendentd, spre deosebire de cei superiori, care sunt fir serie descendentd.
Este cel mai voluminos dinte dintre premolarii superiori gi inferiori. Ca morfologie, co-
roana premolarului doi are forma coroanei cuboidd, gi diferd considerabil de cea a primu-
lui premoiar, fiind mai apropiatd cie caracteristicile grupului molar (sunt eaidente caractere
protrunlate de molnrizare). Prezintd cinci fele: patru laterale (rneziald, tlistald, aestibulard gi
Iinguald) 9i o fafd ocluzald. Fetele vestibulard gi linguald sunt convergente spre ocluzal,ca
urmare diametrul maxim al coroanei ln sens vestibuloJingual este situat ln treimea cervi-
cala, iar cel minim - in treimea ocluzald.
Fata ocluzald a premolarului secund inferior poate prezenta frecvent doud variante
morfologice, gi anume: morfotipul bicuspidat (are doi cuspizi: uestibular gi lingual) Ei cel
tricuspidat (are trei cuspizi: uruil aestibular gi doi - Iinguali), insd, ca gi la primul premolar
inferior, cuspidul activ este cel vestibular.
Premolarul secund inferior este inclinat mezial cdtre primul premolar inferior, se afld
in contact mezial cu fala distald a vecinului sdu, iar distal contacteazd cu fala meziald a
primului molar inJerior.
Fata vestibulari a premolarului secund inferior este de formd pentagonald, asemdnd-
toare celei descrise la primul premolar inferior, dar cu dimensiuniieva mai mari. Relieful
este convex, cu convexitatea maximd - la treimea cervicald sau mijlocie. Amplifudinea
convexitdlii este mai redusd decAt in cazul primului premolar. DouX ganluri [depresiuni]
longitudinale (meziald 9i distald) pornesc de la marginea ocluzald, separd fala aestibulard
in trei lobuli vestibulari (central, distal gi mezial) inegali, 9i se termind pierdut la jumdtatea
felei vestibulare. Lobul central este cel mai pronunlat, gi formeazd vArful cuspidului ves-
tibular. Fala vestibulard este inclinatd (ca gi lapremolarul I) spre lingual.
Deosebirile fald de primul premolar sunl:
. convexitatea liniei coletului este mai redusd;
. marginile proximale sunt mai pulin di-
vergente spre marginea liberd;
. marginea liberd are forma literei ,,Y" , cu
panta distald ceva mai lungd;
IET{iFItrlI
.
virful cuspidului vestibular este mai
bont, mai rotunjit, mai mic, gi aproape cen-
trat in sens mezio-distal;
Premolarul Il al arcadei inferioarc. a - fala . la interseclia cu ganlurile de pe suprafa-
aestibulard;b - linguald; c - laterald; d - mas-
!a vestibulard, marginea liberd prezintd on-
ticatorie; e- secliune transaersald; f-
secliune
dulafii (mai accentuate pe panta distald).
longitudinald; g - secliune longitudinald apremo- . creasta vestibulard este mai gtearsd.
Iarului arcadei supeioare atfind 2 canale
 i:,gf iih
nE*.3(ffi

Fafa linguali este convexi qi netedd, gi este mai bine dezvoltatd decAt cea a primului
premolar, atit in sens mezio-distal, cit qi cervico-incizal. Relieful este convex, cu convexi-
tatea maximd in treimea mijlocie.
Comparativ cu suprafafa vestibulard, diametrul mezio-distal al suprafelei linguale este
mai redus, dar indltimile lor pot fi aproape egale.
Marginea liberd are aspect diferit, in funclie de numdrul cuspizilor linguali:
. de V cu bralul distal mai lung,ln cazul premolarului doi bicuspidat,
. de W, corespunzdtor crestelor sagitale ale cuspizilor mezioJingual (mai mare) gi disto-
lingual (mai mic\, gi cu deschiderea - spre colet.
Premolantl doi tricuspidaf prezintd pe supr#ala linguald un gan! lingual scurt (orientat
spre distal), care separd cei doi lobi corespunzdtori cuspizilor.
Premolarul doibicuspidatprezintd frecvent un gan!, care separd cuspidul lingual de creas-
ta marginald distal6.
Ambele fefe proximale au o formd aproape pitratd. Fafa meziald este mai mare gi mai
pulin convexd decAt cea distald. Relieful felei meziale este convex, prezentind aria de con-
vexitate maximd la unirea treimii ocluzale cu treimea mijlocie. in treimea cervicald fala
meziald este ugor concavd. Pe fafa meziald a premolarului secund bicuspidat adesea poate
fi prezent ganful crestei marginale meziale.
Fafa distald prezintd acelagi aspect ca gi cea meziald, degi este mai pulin inaltd ln sens
cervico-ocluzal,iar marginea liberd are o pozifie mai cervicald.
Fafa ocluzali a premolarului secund inferior are aspect de patrulater cu unghiurile
foarte rotunjite, deci prezintd patru margini, insd, ln functie de morfotip, diferd marginea
linguald.
Fala ocluzall, a premolarul secund bicuspidat are un contur trapezoidal cu unghiuri
rotunjite (uneori un contur ovalar).
Cuspidul vestibular este ceva mai mare decAt cel lingual. Crestele sagitale ale cuspizilor
contribuie la delimitatea vestibulard gi orald a suprafelei ocluzale. Panta distald este mai
lungd decAt cea meziald, iar virfurile cuspidiene sunt ugor orientate spre mezial. Crestele
axiale ale celor doi cuspizi sunt una ln prelungirea celeilalte, formind o creastd transver-
sald bine reperezentatd. Crestele marginale au traseu convergent spre lingual.
$anful principal intercuspidian este curb (cu concavitatea orientatd vestibular), gi uneq-
te doud fosete proximale semicirculare, localizalelabaza crestelor marginale.
De la ganlul, care separd cuspidul jugal de cel lingual, de reguld derivi in sens vestibu-
lar doud ramuri addnci. Dacd aceste qanturi ajung pAnd la marginea masticatorie, ele pot
contribui la formarea unor cuspizi auxiliari, adiacenfi cuspidului vestibular.
De la ganlul principal intercuspidian de pe fafa masticatorie pot deasemenea deriva
doud ramuri in sens lingual, cea distald fiind mai dezvoltatd.
Fafa kiturantl, a premolarului secund tricuspidat se incadreazd intr-un trapez cubaza
mare orientatd vestibular. Sunt prezenli trei cuspizi, cel mai mare fiind cuspidul vestibu-
lar, apoi ca mdrime urmeazd cuspidul mezio-lingual, iar disto-lingualul prezentAndu-se
a fi cel mai mic. Crestele lor sagitale delimiteazd vestibular, respectiv lingual, suprafala
ocluzald. Fiecare cuspid prezintd cite o creast5 axiald.
Cuspizii sunt separali de doud ganfuri, care imprimd pe suprafala ocluzald aspectul
literei Y:
- un gant cu direclie mezio-distald, convex, care separd cuspidul vestibular de cei lin-
guali;
- un gan! lingual, pozifionat spre distal, care separd ambii cuspizi linguali, gi se prelun-
gegte pe supr#afa linguald.
Fosetele proximale, triangulare ca formd, sunt situate mai aproape de marginea vesti-
bular5; foseta distald este foarte micd comparativ cu cea meziald. Mai este prezentX incd
 ! ffi
o fosetd,,mai largd gi mai profundX decAt cele proximale, situatd la intersecfia ganlului
principal mezio-distal cu cel lingual, gi denumitd,foseta centrald.
Fala ocluzall a premolarul secund poate fi gi tetracuspidatd, in urma separdrii cuspi-
dului lingual in doi cuspizi filiali, 9i separarea marginii unghiulare distale a cuspiduiui
vestibular.
Rdddcina premolarului secund inferior este, de reguld, unic5, conicd , aplalizatd, fir sens
mezio-distal, fiind mai lungd gi mai voluminoasd decdt rdddcina primului premolar in-
ferior. Apexul este mai rotunjit gi inclinat spre distal, fiind ugor aplatizatin r"trr mezio-
distal. Nu prezintd depresiuni longitudinale pe fetele proximale. Apexul, orientat distal,
poate avea mai frecvent aspect bifid. Axul radicular formeaz5 cu cel coronar un unghi cu
de^schiderea spre lingual.
In sectiune transversalX la nivelul coletului rdddcina are aspect aproximativ circular,
prezentAnd patru fefe (mezial, distal, uestihular gilingual).
Semnele de apartenenld a dintelui sunt cert exprimate.
Camera pulpari are aceeagi formd ca gi coroana dintelui, cu cite un corn pulpar cores-
punzdtor fiecdrui cuspid, 9i este de 3-4 ori mai micX decdt coroana.
Camera pulpard se continud cu:
' un singur canal railicular (86-96%), conic, ugor aplatizat mezio-distal; orificiul cana-
lului radicular este localizat vestibular fatd de ganful centrali
' doud canale radiculare (2,5%), avAnd un foramen apical (1,5% din cazuri) sau doud fora-
mene apicale (11.,5% din cazuri);
. trei canale railiailare, avAnd trei fornmeru.tri apicale (0,5% din cazuri).
indllimea coroqnei la fafa jugald.ot'rrtitui" 7-9,5 mm,lafala lilrguald
- 6,s-g mm,ldlimea
coroanei - 7-8mm, dimensiuneaaestibulo-lingualdabazeicoronare- 89,5mm, dimensiunea
medio-distald - 4,5-6,5 mm. Lungimea rdddcinii
-
14-17 mm.

Molarii, dentes molares

in cadrul actului masticator, funcfia esentiali a molarilor este cea de triturare [terciuire]
a alimentelor. Datoritd reliefului ocluzal pronunutat, bogat in numerogi cuspizi, creste,
qanfuri gi fosete, molarii finalizeazd, zdrobirea alimentelor prin fragmentarea fini pAnd la
starea de masd terciuitd, din care se formeazd bclul alimentar.
Functiile la care participd molarii superiori gi inferiori sunt:
. masticafia, prin relieful ocluzal multicuspidat;
. stabilitatea ocluziei, prin angrenajul intercuspidian;
. mentinerea dimensiunii verticale de ocluzie;
. suport pentru pdrtile moi peribucale (obraji).
Molarii permanenti sunt postati pe spatiul situat intre premolarul secund gi trigonul
retromolar, gi ocupd pozitiile 6,7 gi8 de implantare ln cadrul arcadelor dentare. Deaceea
ei sunt numiti gi dinli posteriori.
Molarii permanenti superiori sunt cei mai mari gi mai puternici dinli ai maxilei, datoritd
volumului mare gi ancorajului lor puternic in maxilare. Molarii permanenli mandibulari
sunt cei mai mari, mai voluminogi dinfi de pe ambele arcade dentare, cu exceplia indllimii
coronare/ care este mai redusd decAt cea a dintilor localizali anterior. Au mai multi cus-
pizi, 5 fete, 2 rdddcini 9i 3 canale radiculare.
Coroana molarilor superiori este masivX, cubicd asimetricd, aplatizatd in sens mezio-
distal. Dintre diametrele orizontale, diametrul vestibulo-oral este mai mare decdt cel me-
zio-distal.
Supralefele vestibulare gi palatinale, mai largi decAt ale premolarilor, au forma trapezo-
idald, cu baza mare orientatd spre marginea liberd. Suprafetele proximale sunt mai extin-
se gi se ircadreazd tntr-un ftapez cubaza mare spre colet.
 r:;9S'lh
'fr;*aaq
Spre deosebire de molarii maxilari, coroana molarilor mandibulari este alungitd in sens
mezio-distal. Pe secliune transversald, coroana molarilor inferiori este de torrrr6. drept-
unghiulard cu aplatizare in sens vestibulo-lingual, sau pdtratd, spre deosebire de coroa-
na molarilor superiori, care au pe aceeagi secfiune formd romboidald. Coroana molarilor
mandibulari prezintd un grad de inclinatie linguald fafd de riddcinX.
AtAt molarii superiori, cdt gi cei inferiori, sunt in serie descendentd, deci volumul lor,
indllimea coronarX gi lungimea lor radiculard descregte de la primul la al treilea molar.
Ca numdr sunt L2 molari permanenfi: cAte 6 - pe fiecare arcadd, gi cAte 3 - pe fiecare
hemiarcadS.
Cel mai mezial molar se numegte prim, apoi urmeazd cel secund, gi incheie arcada den-
tard al treilea molar.
Spre deosebire de ceilalli dinli permanenli, molarii erup intr-un spaliu care nu a fost
ocupat anterior de dinfi temporari.
Astfel constatXm, cd molarii permanenli fac parte din categoria dinfilor ile completare.
Spaliul de eruplie (sau cbnpul retromolar) se dezvoltd distal de ultimul molar temporar,
astfel incAt la virsta de 6 ani este posibild eruplia primilor molari permanenfi. Pentru cd
erupe la vlrsta de 6 ani, primul molar permanent se mai numegte qi "molar de gase ani".
Molarii secunzi pot erupe la12-13-1,4 ani, in timp ce molarii trei erup, de regulX, intrelT-
22 de ari,9i, gralie acestei eruplii tardive, se numesc ,,dinli de minte".
Morfologia molarilor este complexd, prezentAnd cAteva rdddcini (2 - la molaii inferiori,
3 - Ia molarii superiori), gi o coroand masivd cu trei-cinci cuspizi (tubercula masticatoria, seu
tubercula occlusalia) pe fafa ocluzald (la molarii inferiori: cinci cuspizi in cazul primului gi
patru cuspizi in cazul celui de-al doilea molar; la rnolarii superiori - de obicei 4 [uneori mola-
rul secund poate prezenta doi cuspizi orientafi vestibular gi un singur cuspid palatinal]).
De aici gi denumirea grupului dentar cu mulfi cuspizi - dentes multicuspidati.
Molarii, prin rdddcinile lor multiple, sunt dinlii cu cea mai bund implantare in oasele
maxilare. Cel mai frecvent, molarii superiori prezintX trei rdddcini; doud rdddcinl se nu-
mesc jugale, dintre care L din acestea - meziald [mezio-vestibulard], qi alta - distald fdisto-
aestibulardl. A treia rdddcind se numegte linguald [palatinald]. Cele trei rdddcini se separd
dintr-un trunchi radicular comun gi au traseu divergent spre apex, oferind obazd.largd de
implantare in osul alveolar. Apexurile rdddcinilor sunt in raport de vecindtate cu sinusul
maxilar.
Lamolaii inferiori sunt prezente cel mai frecvent doud rdddcini: o rdddcind se numegte
meziald, gi cealaltd - distald. Degi rdddcina molarilor inferiori nu este intr-atdt de lungd ca gi
a premolarilor gi caninilor in-feriori, existenla celor doud rdddcini gi furcatia lor determind
o ancorare eficientd, superioard celorlal;i dinli ai arcadei inferioare. Rdddcina meziald a
molarilor inferiori este mai voluminoasd gi prezintd doud canale radiculare efilate, iar
rdddcina distald este mai redusd dimensional 9i prezintd un singur canal radicular larg.
Apexurile radiculare sunt situate in apropierea canalului mandibular, curbura acestora
spre distal fiind mai accentuatd la molarii de minte.
Al treilea molar (superior gi inferior) prezintd un grad mare de variabilitate morfologicd.
Cuspizii felelor masticatorii sunt bine dezvoltali, se numesc 7a gali [aestibulari] gi lingttali
[palatinali], - in dependen]d de faptul, cd servesc drept prelungire a uneia din fele - aesti-
bulare sau orale.
Conform sensului arcadei dentare ei primesc denumirea de meziali sau distali. Astfel,
fiecare cuspid masticator are un nume dublu:" jugalmezial",,,distal lingaal" etc.
Dupd cum am menlionat mai sus, mdrimea molarilor descreqte de la primul spre al
treilea molar, felele masticatorii ale coroanelor se micgoreazd, se micgoreazd gi mdrimea
rdddcinilor. Rtrdicinile se apropie din ce in ce mai mult, iar in cazul ,,dintelui de minte"
pot uneori fuziona ln totalitate.
 ;.;iiliiiil.:.
irig{;*
'l,il-;ii:tr
Joncliunea smal!-cement este rectilinie, prezentAnd o uqoard convexitate deasupra fur-
catiei radiculare, gi formdnd uneori ,,sctJrgeri" de smalt, orientate spre bifurcajia radicu-
lard.
Aga proeminenle sunt trei - la molarii superiori, gi doui - la cei inferiori. Desenul mar-
ginii de smalt in regiunea coletului sau, dacd sd spunem convenlional, ,,semnul coletului"
este atAt de constant pentru intregul grup de dinli, incet el nu se modificd nici chiar la
fuzionarea rdddcinilor sau la separarea lor suplimentard.
Semnele de lateralitate ale dintelui:1.) curbura fefei vestibulare a coroanei fur formd de pan-
td mezio-distald;2) micgorarea unghiului mezial al coroanei, considerabil proeminent in
direcfia felei masticatorii; 3) devierea rdddcinii spre distal in raport cu axul longitudinal al
dintelui la molari este intotdeauna suficient de convingdtoare (excepfie - motarli trei).

Primul molar superior [maxilar]

Primul molar permanent superior ocupd pozifia gase de implantare pe fiecare din cele
doud hemiarcade maxilare, intre premolarul al doilea gi molarul al doilea. Participd la:
masticnfie, stnbilitatea ocluziei gi menlinerea ditnensiunii aerticale de ocluzie etc. impreund cu
primul molar permanent inferior participd la stabilirea " cheii de ocluzie" .
Este cel mai mare, cel mai voluminos dinte de pe arcada superioard.
Coroana primului molar superior are aspectul unui cub cu margini rotunjite, gi este
aplatizatd, in sens mezio-distal. Prezinti patru fele laterale (meziald, distald, aestibulard gi
palatinald) 9i o fald ocluzald [aiturantd].
Fata vestibulard are forma unui trapez cubaza mare orientatd spre marginea liberd" qi
baza micd - spre colet.
Linia cervicald este ugor concavi spre ocluzal, aproape rectiliniq gi prezintd uneori o
micd depresiune spre ganpl interradicular vestibular. Marginea ocluzald este alcdtuitd din
crestele sagitale a doi cuspizi vestibulari (mezio-aestibular gi disto-aestibular), deci prezintd
aspectul literei "W" cu deschiderea spre cervical. Marginile proximale sunt divergente
spre ocluzal. Marginea meziald este mai lungd gi mai dreaptd decdt marginea distald.
Pe fala vestibulard proemind doi lobi (unulmezial, mai mare, - 9i un lob distal, mai mic),
corespunzdtori cuspizilor mezio-vestibular gi disto-vestibular. Versantul mezial al celor
doi lobi vestibulari este mai scurt decAt versantul distal.
Corespunzdtor lobilor vestibulari, se reliefeazd crestele vestibulare de smalg, foarte pu-
lin proeminente, ce pornesc din virful cuspizilor gi au traseu ascendent pe fala vestibulard
pAnd la jumdtatea indltimii acesteea, unde se termind pierdut.
Acestea sunt separate de un gant longitudinal- ganlul interlobar oesubular (numit centro-
aestibular), - care provine dinfoseta secundard centrald de pe treimea medie a fetei ocluzale.
$anfuil centro<testibular are un traseu rectiliniu plnd la jumdtatea fetei vestibulare gi se ter-
mind intr-o/osetd secundard aestibulard, situatd la jumdtatea indltimii felei vestibulare.
Labaza coroanei, in treimea cervicald se afld o convexitate - cingulum, care unegte lobii
vestibulari.
rt
Fala vestibulard prezintd un relief convex,
cu convexitatea maximi localizatd fir treimea
cervicalS, mezial de la verticala medie con-
+ffi ventionald.
i]
gt;ffi{df Astfel, semnul curburii coroanei este bine
i.i
exprimat.
Molarul I aI arcadei supeioare, a - fala Pe fata vestibulard se afld doud rdddcini:
tibulard;b -Iinguald;c - decontact;d - f;'ol-- *eziatd ei distald.
ticatofie; e - secliune transztersald; f - secliune Fafa palatinali are o form6 de trapez, cu
Iongitudinald baza mare orientatd spre ocluzal gi baza micd
 iji,Sn:l,h
r*ui#
spre cervical, asemdndtor fefei vestibulare, degi mai micd ca dimensiuni. Diametrul la
colet este mai redus. Ca urmare, gradul de tnclinalie al marginilor proximale este mai
accentuat decdt pe suprafala vestibulard.
Marginile suprafelei palatinale sunt reprezentate de:
. linia coletului - convexd spre rdddcina palatinalX;
. marginile proximale, divergente spre marginea liberd, ultima fiind constituitd din
crestele sagitale ale cuspizilor mezio-palatinal gi disto-palatinal. Cuspidul mezio-palati-
nal este asculit, iar cel disto-palatinal apare mai neted 9i mai rotunjit'
Fafa palatinald este mai convexd decAt suprafala vestibulard, cu convexitatea maximd
locaiizata la unirea dintre treimea cervicald gi cea mijlocie, sau in treimea mijlocie, dupd
care devine lnclinatd spre vestibular. Un gan| interlobar, numit disto-palatinal pornegte de
pe f.alaocluzald gi o imparte pe cea palatinald fur 2pdr ,ti, - doi lobi, lobul distal (corespunzdtor
iuspidutui disto-pnlatinal) fiind mult mai mic decAt lobulmezial, aparlindnd cuspidului me-
zio-palatinal. Dupd un traiect ugor curbat spre distal, ganful se termind pierdut in centrul
fefei palatinale, degi se prelungegte uneori pind la linia coletului.
Pe porpiunea meziald a cuspidului mezio-palatinal al molarilor primi superiori se ob-
servd utr tubercul slab pronunlat, - a.n. " tubercuhtl lui Carabelli". El este separat de fala
palatinald printr-un gan!.
Fefele pioximale au o formd trapezoidald, cu obaz1 mare orientatd spre colet, 9i baza
micd - spre ocluzal.
Ambeie fele proximale sunt convexe gi au o orientare convergentd, atit dinspre ocluzal
lnspre colet, cdt gi ln sens vestibulo-palatinal.
iafa meziald este mai marc (mai tnaltd gi mai latfi decAt cea distald, diametrul sdu ma-
xim fiind cel vestibulo-palatinal. Linia cervicald este ugor convexd spre ocluzal. Marginea
ocluzald, constituitd de creasta marginald meziald de smalL are forma literei "V" cu des-
chiderea spre ocluzal. Fala mezialf a primului molar superior este netedd, prezentAnd
doar o mici concavitate cervical cte arii de contact interdentar mezial. Relieful suprafelei
meziale apare convex, cu zona convexitalii maxime localizatd la unirea treimii ocluzale
cu cea mijlocie. pe muchia mezio-palatinald se poate evidenlia tuberculul lui Carabelli,
precum gi ganlul adiacent acestuia.
' Pe fala mezial|apare ganful crestei marginale, care provine de pe supraf ala ocluzald',
ttavetseazdcreasta marginald meziald 9i aie un traseu scutt, care nu dep5geqte
treimea
ocluzalX a suprafelei meziale.
Eaga distaid a primului molar superior este aproaPe netedd, mai micx 9i
mai conve-
xa alcat faga meziald. Creasta marginald distalS lpare accentuat concavd inspre ocluzal.
mai accentuat con't ui decAt cel al suprafelei meziale (convexitatea maximd
Relieful esie
prezenta o con-
localizatdht treimeamiilocie),iar ln treimea cervicalS suprafala distald poate
cavitate, care se poate continua gi pe fala distald a trunchiului comun radicular'
Arareori,
poate fi gdsit 9i un gan! al crestei marginale distale'
^ exprimatd
Trecer"ea contururilor coroanei in cele ale rdddcinii este, de reguld, mai bine
dinspre distal.
Faia ocluzali a primului molar superior este mare, cu aspect romboid, trapezoid cu
baza orientatd spre mezial, sau sub iormd de paralelogram, avind diametrul vestibulo-
oral mai mare decAt cel mezio-distal, iar diagonala maximd se intinde de la marginea
P*rrn11 doui unghiuri ascu}ite:
coronarf, lugall proximall pane !-19a disto-lingvall
dou[ unghiuri obtuze: mezio-palati-
mezio-vestibular 9i airt"-pJf"u""f [disto-Iingvaliqi

""niff;"r7r[l,ii; (maib,xts|)constituite din crestele sagitale ale cuspizi-

u, oratd ;unt distaii)
meziald - mai lungi decat cea
lor corespunz dtori, iar marginile proximale ,1*utgii*
smal!'
t"""i *pi"r""rate de crest6le marginale de
 Fata ocluzal6. are patru uspizi, care sunt considerati functionali, avind rol in realiza-
rea contactelor ocluzale cu dintii antagoniqti: mezio-palntirtal (protoconu s), mezio-oestibular
(paraconus), disto-uestibular (metaconus) gi disto-palatinnl Stipoconus) + unul supranume-
rar - tuberculul [uLspiduL] Carabelli, care este cel mai redus dimensional gi nu atinge planul
de ocluzie.
Ca exterior, cel mai asculit apare cuspidul disto-vestibular, urmat de cel mezio-vestibu-
lar, iar cei palatinali au o formd mai rotunjitd. Cuspizii vestibulari sunt egali ca dimensi-
uni, degi mezialul este ceva mai mare decAt cel distal.
Pe fala lingvald a coroanei apare ca cel mai masiv qi mai roturrjit cuspidul mezio-lingval,
iar cel mai mic este, de obicei, cuspidul disto-lingval.
Cei patru cuspizi prezintd doud ueste marginale, cea meziald fiind mai lungd, mai subtire
qi mai pulin curbd comparativ cu cea distald.
Mai sunt prezente gi (cdte unt:L pentru fiecare cuspid):
' 4 creste sagitale de smal!, cu directie mezio-distald, gi versantul mezial rnai scurt decdt
cel distal, - care participd la delimitarea fetei ociuzale.
' 4 creste esentiale [axiale] de srnal] (cite o creastd aestibulnrd - in cqzul uspizilor aestibulari,
sau palathuld - pentru cei palatinali), cate sunt perpendiculare pe crestele sagitale de smalt
gi impart fata lor ocluzald in 2 versante tnezial (n'rai mic) gi distal (mai mare).
Exceptie de la aceastd situatie o constituie cuspidul mezio-palatinal, care prezintd doud
creste axiale, ce pornesc din virful cuspidului gi coboard spre centrul fetei ocluzale, parti-
cipind la formarea unor elemente de relief caracteristice molarilor maxilari:
' creastn [puntea] oblicd de smttlt, formatd prin unirea crestei esenfiale a cuspidului me-
zio-palatinal cu creasta esenfialS a cuspidului disto-vestibular, prezintd o angulatie de
135-160' cu deschiderea spre mezio-rrestibular gi virful orientat disto-oral.
' a doud creastd axiald a cuspidului mezio-palatinal, situatd mezial faj5 de precedentd,
se unegte cu creasta axiald a cuspiclului mezio-vestibular, alcdtuind impreund o creastd
transversald.
Cuspizii enumerafi mai sus sunt separali prin ganturi. Sunt prezente trei ganluri inter-
cuspidiene, la care se mai pot adduga, cateodatd, incd doud ganjuri suplimentare:
' \anfuil principal ruezio-cerfirnl, care pornegte din foseta marginald meziald a fetei ocluza-
le, clesparte cuspidul mezio-vestibular de cel nezio-palatinal, traverseazd creasta trans-
versald gi se terrnind in foseta secundard centralS.
' ganfiil principal centro-aestibular, care pornegte din foseta secundard centrald a fefei
ocluzale, separd cuspidul mezio-vestibular de cel disto-vestibular, trece pe suprafata ves-
tibulard gi se termind in foseta secundard vestibulard; impreund cu qanlul mezio-central,
acest $ant formeazd un unghi cu deschiderea de 95o;
' ganlul principal disto-palatinal, care pornegte din fosetd principald distali a fetei oclu-
zale, separd cuspidul disto-vestibular de cuspidui disto-palatinal, respectiv cuspidul dis-
to-palatinal de cuspidul mezio-palatinal, gi trece pe fala palatinald, unde se continud cu
ganjul palatinal gi se termina pierdut spre centrul acesteea;
' ganlul secwtdar oblic distal, care (relativ rar) pornegte din foseta secundard centralS,
apare perpendicular pe gantul disto-palatinal, gi desparte cuspidul rnezio-palatinal de
cel disto-vestibular; trece peste creasta oblicd de srnal! gi se termind la nivelul ganluhli
distopalatinal;
. ganlul secundar aI uspidului supranumerar.
Fata ocluzaid prezinti gi trei fosete: doud - principale (meziali 9i distald), cu aspect trian-
gular gi dimensiuni reduse, situate labaza crestelor marginale, gi unrt - secundard (centrald),
largd gi profundd, situatd aproape de centrul suprafetei, intre creasta oblici gi cea transver-
sald. Trebuie de mentionat ci pe coroand, pe portiunea meziald a cuspidului mezio-palati-
naf adesea (la aproximntia 67%') al molarilor primi superiori, se remarcit ,sanful secundar aI
 ,ri0f,,i&
b;iir#
cuspidului supranumerar - un element de relief negativ arciform, care se extinde intre mu-
chia mezio-palatinald qi qanful palatinal, gi are convexitatea orientatd spre fala ocluzald.
El desparte de cuspidul mezio-palatinal un cuspid [tubercul] supranumerar adiacent, -
o proeminenfi destul de vizibild, degi micd gi nefuncfionald., - tuberculul Carabelli, tuber-
culum anomale Carnbelli. Gralie lui poate fi identificat cu siguranfi prirnul molar superior
cu indicarea apartenenfei la o herniarcadd oarecare.
Acest tubercul niciodatd nu ajunge pAnd la nivelul suprafelei ocluzale (aproximatia 2
mm). At6ft mdrimea tubercului, cAt gi gradul de exprimare a qanfului suportd variajii im-
portante. Uneori tuberculul lui Carabelli este absent, iar qanlul cuspidului supranumerar
se transformi intr-o fosetX de dimensiuni reduse, localizatd pe jumdtatea meziald a felei
palatinale.
Ridicinile primului molar superior sunt de obicei de doud ori mai lungi decAt coroana
gi prezintd un trunchi railicular comun ( mai ingust ceilalli doi molari superiori), situ-
decfrt la
at intre colet gi separalia rdddcinilor. Coletul dentar este aplatizat in sens mezio-distal. Pe
secliune transaersald la nivelul coletului, primul molar superior este rornboidal, cu vArful
unghiurilor rotunjite. Unghiul mezio-vestibular este ascufit, cel disto-vestibular este ob-
tuz, cele palatinale fiind drepte.
Primul molar superior prezintd trei riddcini, doud aestibulare (mezinld gi distald), gi una
- palatinald. Zona de furcalie a rdddcinilor este localizatd la unirea Lreimii cervicale cu
treimea mijlocie a indlfin'rii radiculare (la 4-5 nvn de linia coletului). Bifurcalia dintre rdd5-
cina mezio-vestibulard gi cea palatinald este situatd mai aproape de colet, decAt separafia
rdddcinilor vestibulare. Bifurcalia dintre rddtrcinile disto-vestibulard gi cea palatinald este
situatd mai apical, decdt celelalte dou5 bifurcafii. Dupd separare, traseul rdddcinilor este
accentuat divergent spre apex, gi divergenta lor este mai accentuatd decdt la ceilalgi molari
superiori. Cratie divergenlei accentuate a rdddcinilor fuzionarea lor practic nu se intAl-
negte, iar, pe de altd parte, se constituie astfel un suport triped, ce conJerd primului molar
superior obazd,largd de implantare. Apexul rdddcinilor este rotunjit gi ugor distalizat.
In ordinea mdrimii, cele trei rdddcini sunt:
. Rdddcina palatinald (sau lingaald) este cea mai lungd, masivd gi puternicd dintre rddS-
cini, conicH gi ugor aplatizatd in sens vestibulo-palatinal. Prezintd un $anf in treimea cer-
vicald a fetei palatinale. Este accentuat inclinatd spre palatinal (ttt comparalie cu rdddcfuile
ztestibulare). Pe secliune transversalS rdddcina palatinald este rotundd sall ugor ovalard,
fiind alungitd in sens vestibulo-palatinal.
. Rdddcinile aestibulnre sunt rnai scurte decAt rdddcina palatinald gi au o lungime aproxi-
mativ egald. Sunt efilate, aplatizate mezio-distal, ugor curbe gi converg spre apex. Fiecare
dintre rdddcinile vestibulare prezintd fele mezinld gi distalit late, gi margini vestibulard gi
palatinald inguste; fala distald a rdddcinii meziale 9i fala meziald a rdddcinii distale sunt
concave, iar ceielalte - convexe. Cele doud rdddcini vestibulare sunt separate de un ganf,
care se continud la nivelul trunchiului comun, uneori chiar gi la nivelul joncliunii smalt-
cement a liniei coletului fetei vestibulare.
. . rddicina mezio-vestibulard aplatizat5 mezio-distal, este inciinatd in sens mezio-ves-
tibular, cu apexul convergent spre distal. Poate prezenta ganfuri longitudinale pe ambele
suprafele
.. rf,ddcina disto-vestibularX, cea mai micd gi mai scurtd, are un traseu inclinat disto-
vestibular, iar spre apex devine convergentd spre mezial. Porfiunea apicald are un aspect
mai asculit decAt in cazul rdddcinii mezio-vestibulare. Prezintd un $an' longitudinal pe
suprafala meziald.
Cavitatea pulpard constd dintr-o porliune coronard voluminoasd, avAnd pe secfiunea
transversald o formd romboidd cu diametrul vestibulo-oral mai mare decAt cel mezio-
distal. Camera pulpard prezintd patru coanrc pulpare corespunzdtor celor patru cuspizi
dentind secundard.
Canalele radiculare pot fi trei (tn 76,8% din cazuri), pafru (tn 21,L% din cazuri), cinci (in
1,4% din cazuri) gi gase (excepfional derar, -ht0,7% din cazuri):
. rdddcina palatinatd un canal rnai larg gi mai drept (comparatitt cu cele doud aes'
"o.;ir,u
tibulare, care'sunt mai greu'accesibile, - in special cel mezio-palatinal); onficiu de deschidere a
canalului palatinal esle situat pe plangeul camerei pulpare, la jumdtatea diametrului me-
zio-distal ioronur; acest canal este cel mai accesibil la nivelul orificiului de deschidere din
camera pulpard, dar traseul sdu poate deveni curb spre vestibular in treimea apicald;
. rddicina mezio-uestibulardcotrgit e 1-2 canale inguste gi curbe, aplatizate fir sens mezio-
distal, cu orificiul de deschidere orientat spre unghiul mezio-vestibular;
. rdddcina disto-aestibulard conline, de ieguld, un singur canal, aplatizat 9i el fir sens
mezio-distal, avfurd orificiui de acces in unghiul disto-vestibular al plangeului camerei
pulpare, qi urmdrind direcfia gi forma rdddcinii.
' 6i1;- ,r^nrle de apartentngd u dntului cel mai bine este exprimat semnul de curburd a
coroanei, mai pufin - semnul rdddcinii. Semnul unghiului coroanei este cert prezent su-b
formd de panti mezio-distald a felei masticatorii, adicd diminuarea firXllimii coroanei ltr
sens distal.
indllimea coroanei la fa,tajugali constituie 6-8,5 mm, dimensiunea mezio-distald abazei
coronare - g-Tl,mm,dimensiineaaestibulo-Iinguald - 11-13 mm.Lungimeardddcinii -
13-
1"6 mm.

Molarul al ll-lea suPerior

Molarul secund maxilar este implantat pe pozi,tia a 7-a din hemiarcadd, fiind situat inhe
primul gi al treilea molar. Molarul se.,rnd superior permanent este numit 9i "molarul de
12ari" pentru cd erupe la aceastd vArst5'
Cel de-al doilea molar maxilar prezintd o morfologie foarte asemXndtoare primului mo-
lar, degi coroana molarului s".ond este ln medie cu 0,5 mm mai scurtd decAt coroana pri-
mului molar superior, iar dimensiunea lor vestibulo-palatinaltr este aproximativ egald, gi
niciodatd nu prezintd tuberculul supranumerar Carabelli. Coroana are patru fele laterale
(meziald, distald, aestibulard, palatinald) 9i o fald ocluzald.
Spre deosebire de primul molar, care are o morfologie relativ constant5, molarul secund
superior poate apdrea in trei variante (sau morfotipuri) principale - conform aspectului
exterior gi a caracterului felei ocluzale.
Prima varianti
Aproape in jumitate din cazuri forma coroanei molarului II maxilar este asemdndtoare
cu cea a primului molar (cuboidd cu marginile rotunjite), firsd este mai mic. Coroana este
mai aplatizatd fur sens mezio-distal, cu diametrele mai reduse decAt la coroana primului
molar superior (deoarece molarii sunt tn serie descendent|)
Pe fala ocluzald in mod normal sunt prezenli patru cuspizi (mai redugi dimensional)'
Adeseori, la acest morfotip cu patru cuspizi remarcdm cd cuspidul disto-palatinal este
mai redus ln dimensiuni decAt la primul molar superior.
Conturul vestibular al molarului secund superior premanent este, de reguld, ugor con-
vex sau rectiliniu, iar cel lingval - uniform convex, cu convexitatea mai mare decat cea
vestibulard, fiind maximd ln treimea medie a coroanei.
 :iliS$iie
#ii*H
Molarulll al arcailei supeioare.
,S -e a
ffi# I{ffift Jffid "#;n
ilrriu :'.. " I 13 Hil*idt
'- ':rt
+-f,.$f#F{*
|i#W
a - falauestibulard;b - linguald; c -
ffiffi Fiffi*$i} **% de contact; d -
masticatotie: treioariante
ale suprafelei masticatorii la molanil lI nI
trHffi# HffiF+ft{
Pry'''s. lirqiffifi* fii*trtt
ru.6{EaJ,.4
llr'"14 1 i If+iiff#+*;",
""_ 41 sffi+ arcadei superioare; e - secliune transaer-
?
I .t,
Ii
iJ; .t*''.- t
Efrf,fP
sald f- secliune longitudinald.

Semnul curburii coroanei este bine exprimat. Aria de convexitatea maximd a conturului
vestibular este localizat mezial de verticala mediand conveniionald.
A doua variantX
Ceva mai des se intAlnegte varianta, cdnd cuspizii lingvali conflueazd in unul, iar fala
ocluzald capdtd o formd triunghiulard rotunjitd.
Molarul secund superior tricuspidat se manifestd prin lipsa (reducerea totald a) cuspi-
dului disto-palatinal; in aceastd situafie, cuspidul cel mai mare (gi deviat spre lingual) este
cel palatinaf urmat de cuspizii mezio- gi disto-vestibular.
in punctul de intersectare a liniilor ,,orto-crucii", care sunt prelungirea verticalei me-
diane convenlionale pe fafa ocluzald, este localizatd o fosetd centrald, din care Pomesc
ganfuri de prim ordiru gi care separi cuspizii masticatori. $anful mezio-vestibular separd
paraconusul (cuspidul mezio-aestibular). Ramul vestibular al acestui gan! separd cuspizii
vestibulari (paraconusul gi metaconusul), trece pe fala vestibulard in apropierea verticalei
mediane convenlionale. Ramul mezial al ganplui separdparaconusul (cuspidul mezio-ves'
tibular) de protoconus (cuspidul mezio-lingual), gi ajunge pAnd la Santul, care separd creasta
transversald meziald de smal;, formAnd uneori la interseclia lor o fosetd mezial6'
La molarul secund superior tetracuspidat ganlul disto-Iingval separd hipoconusul (cus-
pidul disto-Iingaal) de trigon,
Ramul lingval ajunge pdnd la creasta transversald distald, adesea intersectdnd-o.
A treia varianti
Forma tricuspidatd a coroanei poate fi intahite gi in a treia variantd" cea mai rard, pen-
tru ea fiind caracteristicd unirea cuspidului vestibular distal cu cel lingval mezial prin in-
termediul unei creste continui sau firtrerupte. Anterior de creastd se localizeazd de reguld
un cuspid vestibular voluminos, iar posterior - un cuspid lingval distal de dimensiuni
reduse. Toli cei 3 cuspizi sunt localizafi pe linia diagonald lungd, care se intinde de la
unghiul mezio-vestibular spre cel distoJingval al coroanei.
Celelalte pd$i ale coroanei sunt reduse sau se deplaseazd spre aceastd diagonald.
Forma fefei ocluzale este ovalard sau elipticd, extremitatea anterioard a cXreea fiind ori-
entatd spre vestibular, iar cea posterioard - spre lingval.
Molarul secund superior, dupd un trunchi comun mai larg decdt al primului molar
superior, are trei rdddcini (54% a cszurilor), - doud vestibulare (mezio-aestibulard gi disto-
oestibularil) 9i una - palatinald. Riddcinile sunt mai scurte gi sunt pozilionate mai pufin
divergen! decAt la primul molarul, fiind dispuse aproape una de alta, aproape paralele
intre ele pfurX in keimea apicald, unde devin ugor inclinate spre distal. Destul de frecvent
(ir.46% din cazuri) se constatd fuzionarea rdddcinii disto-vestibulare cu cea palatinald.
Rdddcina palatinald este cea mai mare, dreaptd, aplatizald vestibulo-palatinal, prezintd
lnclinare spre distal, ugor permeabilizabild. Ambele rddXcinii vestibulare (mezio-oestibula-
rd, disto-aestibulard) sunt aplatizate mezio-distal, cu baze largi gi sunt distalizate.
Apexurile rdddcinilor sunt rotunjite gi ugor distalizate.
Camera pulpard corespunde cu forma exterioard a dintelui, este asemdndtoare cu cea
a primului molar, dar are dimensiuni mai redusei prezintd paku coarne pulpare la mor-
fotipul cu patru cuspizi gi trei - la cel cu trei cuspizi. La molarii superiori camera pulpard
este situatd 1n2/3 meziale ale coroanei.
 Canalele radiculare, situate tr continuarea camerei pulpare, sunt in numXr de trei. Rddd-
cina palatinald are un canal radicular mai larg gi mai drept. Celeaestibulare suntaplatizate
mezio-distal, urmdrind forma gi direclia rdd5cinilor vestibulare. Rdddcina disto-vestibu-
lard prezintd un canal radicular. Rdddcina mezio-vestibular5 prezintd in majoritatea ca-
zurilor un canal radicular (doud canale - tn circa 17% din cazuri). Localizarea orificiilor de
deschidere ale canalelor radiculare este similard cu cea de la primul molar, dar distanta
dintre ele este mai redusd. Canalele vestibulare sunt mai putin accesibile decAt canalul
palatinal.
indllimea coroanei constituie 6-8 mm, ldlimea coroanei g-12 mm, dimensiunea mezio-tlis-
taldabazeicoronare
-
-8-1.1 mm,dimensiuneaaestibulo-linguald
-
1"0,5-1"3 mm.Lungirnea
rdddcinii -12-15 mm.

Molarul al III-lea superior (molarul de minte)

Molarul al lll-lea superior ocupd pozilia de implantare 8 pe fiecare hemiarcadd ma-
xilard, avind contact mezial cu cu fala distald a molarului secund. Este cunoscut gi sub
denumirea de ,,molar de minte", datoritd corelatiei dintre vdrsta la care erupe (intre L8-
25 ani) gi maturizarea adolescentului. Prezintd un grad mare de variabilitate ca forme gi
dimensiuni, ultimile fiind cele mai reduse din seria moiarilor maxilari.
Coroana prezintd o formd generald de paralelipiped alungit tn sens mezio-distal, este
joasd, cu fata ocluzali, - plicatd. Morfotipurile acestui molar sunt numeroase (cu patru
cuspizi, trei cuspizi, doi cuspizi), prezentAnd adesea anomalii de dezvoltare.
' Cel mai frecvent se intllnegte morfologia tricuspidatd, la care suprafafa ocluzald se in-
cadreazd intr-un trapez cubaza mare orientatX ocluzal gi prezintd trei cuspizi: palatinal,
mezio-vestibular gi disto-vestibular; este asemdndtoare molarului secund superior cu trei
cttspizi; acegti cuspizi sunt separali de un gant mezio-distal, care unegte fosetele proxima-
le, gi un gant vestibular, care pornegte dintr-o fosetd centrald, localizatd la intersectia cu
ganpl principal mezio-distal, gi are kaseu spre suprafala vestibulartr.
' Coroana poate avea forma asemdndtoare molarului secund superior, cu patru cuspizi;
forma generald a suprafelei se incadreazd intr-un paralelogram; cuspidul disto-palaiinal
este redus dimensional gi nu are rol funclional; creasta oblic?t de smal! lipsegte gi se in-
tAlnegte la arcadele dotate cu din;i voluminogi, la care primul molar superior prezintd
tuberculul supranumerar Carabelli.
r Coroand cu dimensiuni reduse, de formd cilindricd, care poate prezenta doi cuspizi,
dispugi asemdndtor premolarilor, unul - vestibular, gi unul - palatinal.
. Coroana nanicd, de forma conicd, asemdndtoare unui meziodens.
Dar cuspizi masticatori pot fi 9i mai mulli, ajung6nd uneori la 6. Uneori ganfurile se-
cundare sunt atit de numeroase, incit este dificil de plecizat numdrul gi localizarea cus-
pizilor.
Faleta de contact este prezentd doar pe fa,tameziald.
RXdicina molarului al treilea superior
&
ffi prezint5, ca gi componenta coronarX, o mare

W varietate a caracterelor dimensionale gi mor-

fologice, extremele fiind reprezentate de na-

ffi W nism gi homodontie. Dimensiunile sunt, de

reguld, cele mai reduse din seria molarilor
superiori (aprox.2 mm mai srurte decht rddd-
cinile celorlalli molari maxilart). Cel mai frec-
Molsrul III al arcadei superioare, a - fala aes-
vent apare tipul triradicular sau biradicular,
tibulard;b - linguald;c - decontact;d - mas-
rdddcinile fiind mai curbate. Uneori se con-
ticatorie; e - secfiune transaersald; f - secliune
Iongitudinald. statd cregterea numdrului de rdddcini gi se-
 "'##
:iilSlriib.

pararea acestora la vArf. Rdddcinile manifestd o tendintd marcantd spre fuzionare parfiald
sau totald - sub forma unui trunchi radicular unic, ceea ce determind aspectul de dinte
monoradicular, avdnd pe fetele proximale radiculare ganfuri longitudinale.
DacX rhmAne doar un cuspid, iar dintele are un aspect debutuc [buturugd], atunci dinte-
le se numegte,,dinte in (formd de) pivot".
Semnele de lateralitate sunt instabile.
Cavitatea pulpari poate sH nu corespundd formei exterioare a dintelui.Datoritd dezvol-
thrii tirzii a acestor dinti, cavitatea lor pulpard apare mai mare comparativ cu a celorlalli
molari din arcadd.
Camera pulpard prezintd numdrul de coame pulpare corespunzdtor numdrului cuspizi-
lor felei ocluzale.
In majoritatea cazurilor, molarii de minte maxilari prezintd trei canale radiculare, si-
tuate in continuarea camerei pulpare. Forma gi numdrul canalelor radiculare sunt cores-
punzdtoare rdddcinilor. Sunt, in general, greu abordabile, atAt datoritX poziliei distale pe
hemiarcade a dintelui, a curburii rdddcinilor, cdt gi a numdrului de canale radiculare.
Dintele are tendinld spre reducere. Poate rdmAne inclus sau poate lipsi de pe hemiarcade-
le maxilare, adesea lipsegte tnsdgi primordiul. Este adesea afectat de procesele carioase, ge-
nerAnci frecvent complicafii pulpare, greu tratabile ciatoritd poziliei posterioare pe arcadd gi
a morfologiei radicuiare, care rezervl multiple surprize m.edicilor practicieni. C6nd erupe,
poate genera frecvent complicafii prin inflamarea, chiar infectarea zonei de eruplie.
lndltimea coroanei constituie 6-8 mm, ldlimea coroanei -8,5-9,3 mm, dimensiunea mezio-
distati abazei corona rc 6,5-7,5 mm, dimensiunea aestibulo-Iinguald L0,0-11,0 mm. Lun-
- -
gimea rdddcinii - 11-12 mm.

Molarii inferiori
Primul molar inferior [mandibular]
Primul molar inferior permanent este cel mai mare dinte de pe ambele arcade. Are pozi-
lia gase de implantare pe hemiarcadele mandibulare. Primul molar inferior permanent are
contact mezial cu fafa distald a premolarului secund inferior, iar distal - cu fala mezial5 a
nrolarului secunC inJerior. Este denumi t gi ,,molarul de 6 ani" , dupX vdrsta la care erupe.
Coroaria primului molar in-ferior are fcrma de paralelipiped alungit in sens mezio'dis-
tal, cu bazd dreptunghiulard gi marginile rotunjite. Este aplatizati in sens vestibulo-lin-
gual. Prezintd patru fefe laterale (aestibulard,linguald, meziald, distald) 9i o fald ocluzald cu
cinci cuspizi. Fetele vestibulard gi linguald sunt ugor convergente dinspre mezial lnspre
distal, iar suprafefele proximale converg in sens lingual. lntre coroand gi rdddcind se de-
serie o dubld angulatie:
. in sens vestibulo-oral, coroana este inclinatd spre lingual falX de rdddcind;
. in sens mezio-distal, coroana este inclinatd spre distal.
O particularitate importantd a primului molar mandibular este prezenla a 5 cuspizi pe
fata ocluzald:, mezio-Iingual, disto-Iingual, mezio-aestibular, centro-ztestibular, disto-oestibular.
Literatura de specialitate anglo-saxond prezintd urmdtoarea configuralie a cuspizilor su-
prafetei ocluzale - mezio-vestibular, disto-vestibular, distal, mezioJingual, disto-lingual.
Pe jumdtatea jugalA a felei ocluzale se afld 3 cuspizi:
. cuspidul mezio-aestibular (proto conid),
. ctrspidul disto-aestibular (hipo coniil),
. cuspidul distal (mezoconiil).
Pe jumdtatea jugald a felei ocluzale sunt localizali 2 cuspizi:
. cuspidul mezio-Iingual (metaconid, - cel mai mare),
. cuspidul disto-Iingual (ento conid).
Cuspizii jugali sunt mai masivi gi mai mici ca indllime decdt cei linguali.
J,'*qr/"..".
i
{'"
..lg .,ii "...,1
r-^f'".\- .r-,-./"'i
M} Cuspidul mezio-vestibular este mai

ffim# ffi'*ffiffi
Wffiffi
ffiffit ffiffi ffi
t: #- -:#

ffimare decAt cel centro-vestibular

Cel mai mic este cuspidul distal (hl-
poconulid-tl), care uneori poate lipsi.
ffi%
ffiHffi ffiffiffi
sB
EH
ws
"dB
sw
Vf
wjl
S{f
ffi W
S*#f
-e&-
ffir
qffiw
td
Fiecare cuspid prezinti gi clte o creas-
axiald, orientatd spre centrul suprafe-
s{
lei ocluzale. Crestele axiale ale cuspizi-
Molarul I al arcadei inferioare. a - fala ttestibula- lor linguali sunt mai lungi dec6t cele ale
rd;b -linguald;c - decontact;d - masticatorie; e - cuspizilor vestibulari.
secliune transversald; f - secliune longitudinald
in afard de 5 cuspizi mai sunt prezente
patru g anfurt int er cuspi iliene (me zio- dis-
tal, ocluzo-lingual, ocluzo-aestibulo-mezial, ocluzo-aestibulo-distal), care separd cei cinci cus-
pizi, gil fosete (2 principale gi 3 secundare). Dispozitia qanfurilor intercuspidiene determind
tipul morfologic al felei ocluzale.
Varianta driopitecd apare, c6nd ganlul ocluzo-lingual impreund cu ganlurile ocluzo-ves-
tibulo-mezial gi ocluzo-vestibulo-distal creeaz5 aspectul literei "Y".
Varianta cruciformd [de,,orto-cruce"] se constatd cAnd gan]ul ocluzo-lingual este fur pre-
iungirea ganfului ociuzo-vestibulo-mezial, gi se contureazd aspectul literei kiriiice "X".
$anful transversal trece printre doi cuspizi jugali 9i doi cuspizi linguali, cobordnd apoi
cu segmentele sale terminale pe fetele jugald qi linguald.
$anlul longitudinal separd cuspizii jugali de cei linguali, 9i se localizeazb mai aproape
de marginea linguald. Conform regulii generale pentru tofi molarii ea nu se extinde pe
felele meziald 9i distal5.
Capdtul ei posterior se bifurcd, ramurile cuprind cuspidul distal, una din ramuri in-
dreptdndu-se spre inapoi, izolAndu-se de fala proximald printr-o creastd de small, iar
cealaltd ramurd coboar5 pe fala jugaltr in locul de trecere a acesteea in cea distald.
Astfel, al 5lea cuspid al felei ocluzale ocupd porfiunea posterioard a coroanei in jumd-
tatea ei jugald. A primit denumirea de cuspid distal, deoarece se afld, in raport cu ceilalti
cuspizi, cel mai distal
Fala jugaid a primului molar inJerior are formd de trapez cubaza mare orientatd spre
ocluzal, gi baza micd - spre cervical. Este convexd in ambele sensuri, convexitatea maximd
fiind localizat5 fur treimea cervicald, uneori atit de accentuatd incit capdtd aspectul unei
creste orientate mezio-distal, maxim conturatd in jumdtatea meziald, - ueasta ceruicaldaes-
tibulard. Aproape de fala ocluzald relieful fetei vestibulare deviazd ugor spre oral, gi trece
in cuspizii jugali masivi, rotunjili 9i bonli.
Fala vestibulard este destul de reliefatd, prezentdnd frecvent 2 ganfuri verticale, care
delimiteazd trei lobi: mezial, csntral, distal. Ambele ganfuri sunt adAnci in vecindtatea felei
ocluzale. $aniul mezia| care coboard intre bazele cuspizilor mezio-aestibular gi disto-oesti-
bular, este mai profund, continuAnd acelagi ganf al felei ocluzale, iar extremitatea sa este
marcatd de o fosetd secundard vestibulard. $anlul distal continud ganlul intercuspidian
disto-ocluzal al fefei ocluzale, separdnd lobul cenho-vestibular de cel disto-vestibular, gi
este (comparatia cu ganlul mezial) mai pufin conturat gi mai scurt, uneori - greu decelabil.
Se termind pierdut la aproximativ jumdtatea indlfimii felei vestibulare.
Lungimea ganfului mezial variazd. Foarte rar ganful ajunge ln treimea ocluzal5 a coroa-
nei, ajungdncl mai des doar la jumdtatea lndljimii felei vestibulare.
Pe fafa vestibulard este adesea reperatd o fosetd secundard vestibulard, localizati la
extremitatea ganfului mezial, aproximativ la mijlocul fefei vestibulare. Este locul de unde
frecvent debuteazd caria dentard.
Din vArful cuspizilor coboard trei creste vestibulare, eie fiind mai pronunfate ln treimea
ocluzal5 gi devenind mai atenuate spre jumdtatea tndlfimii coronare
 iiil lilllL
l;;llt*r'#

Locul de convexitate maximd a conturului vestibular frecvent este localizat mezial de

verticala mediand convenfionalX.
Semnul curburii coroanei este, de regul6, bine exprimat.
Fafa lingualX este convex5, netedd, mai ingustd gi mai joasd decdt cea vestibulard, cu
o margine masticatorie mai ascufitd, gi are tot o formd de Vapez, cubaza mare orientatd
spre ocluzal.
tJn gan! interlobar longitudinal pornegte de pe fafa ocluzald, continud pe fala linguald
(aproape de aerticala mediand conaenfionald), separAnd doi lobi linguali: mezial (mai mare) gi
distald (mai mic), gi se termind pierdut intre treimea ocluzald gi cea medie a felei linguale.
Suprafefele proximale au o formd de trapez, cubaza mare orientatd spre cervical. Din
aspect proximal, este vizibild tnclinalia spre lingual a coroanei fala de rdddcina. Contu-
ruiile proximale ale coroanei sunt convergente dinspre vestibular spre lingual, 9i dinspre
ocluzal - spre colet.
Reliefuliuprafelelor proximale este convex gi prezintd aria convexitdlii maxirne locali-
zatd in treimea mijlocie. Fafa distald a primului molar inferior este mai micd 9i mai conve-
xd decAt falamezial6. Pe suprafalamezial6., in treimea ocluzal6,, poate fi prezent un gan!,
care provine de pe suprafa,taocluzald gi traverseazd creasta marginald meziald 'ganlul
crestei marginale.
Primul molar mandibular prezintd douH rdddcini (meziald, distald), care se despart dupd
un trunchi radicular comun scurt, iar aria de furcafie fiind localizatd aproape de linia
coletului (aproximatia 3-5mm). Coletul dentar este aplatizat ir sens mezio-distal' Pe supra-
felele vestibulard gi orald ale trunchiului radicular apar ganfuri profunde longitudinale,
care indicd zona de separere a celor douX rdddcini.
Cele doud rdddcini sunt de doui ori mai lungi decAt indllimea coronard; rdddcina me-
ziald este cu circa un milimetru mai lungd decAt rdddcina distald. Rdddcinile sunt mult
aplatizate in sens mezio-distal, dimensiunea lor fiind de aproape trei ori mai mare in
sens vestibuloJingual, decAt in sens mezio-distal. Au traseu divergent in sens apical, pot
fi ugor curbe, mai ales cea meziald, Rdddcina meziald este mai lungd, mai voluminoas5,
accentuat aplatizatd gi mai curbatd (inilial, dupd separare, sPre mezial, apoi spre distal,
- radix curuilhtea). Rdddcina distntd este mai subfire gi mai dreaptd decdt rdddcina meziald
(radix rectitinea). Cele doud rXddcini au apexul rotunjit, orientat spre distal 9i situat in
apropierea canalului mandibular. Apexul rdddcinii distale este mai rotunjit decdt al rdd5-
cinii meziale.
Fiecare dintre rdddcini prezintd o fajd concavd gi una convexd. Fala convexd este repre-
zentatd de fafa mezialX a rdddcinii meziale gi fafa distald a riddcinii distale. Fala concavd
este cea distald a rdddcinii meziale 9i cea meziald a rdddcinii distale.
Suprafelele proximale pot fi strdbdtute de ganluri longitudinale, mai frecvente Pe su-
prafelele mezial1.qi distald ale rdddcinii meziale,6i pe suprafala distald a rdddcinii distale,
fiind mai accentuate in treimea mijlocie.
Fuziunea rdddcinilor este o raritate.
Uneori existd a Lreia rdddcinX, localizatd in porliunea distald pe partea lingaall' (radix
entomolaris).
Camera pulpari este voluminoash, are o formd cuboidd gi este pufininclinatd sPre ves-
tibular. prezintd cinci coarne pulpare (corespunzdtor numdrului de cuspizi). Tavanul came-
rei pulpire se proiecteazd aproximativ la nivelul coletului. Plangeul camerei pulpare trece
de obicei fur 3 canale radiculare, aplatizate ln sens mezio-distal.
Rdddcina meziald prezintd de obicei doud canale: mezio-aestibular gi mezio-lingual (cu
doud foramenuri apicale - 1n59,5% din cazuri, sau cu un foramen apical - in 40,5% din
cazuri). Canalele rddXcinii meziale sunt mai efilate, mai curbe gi mai convergente sPre
apex.
 Rdddcina ilistald prezintd mai frecvent un singur canal cu un foramen apical (7\,1%
din cazuri), sau - doud canale (29-35% din cazuri), cu un foramen (17,7% din cazuri) sau
doud foramene apicale (11,2% din cazuri).
Canalul distal este mai larg gi mai drept fatd de cele meziale. Canalele radiculare sunt
mult aplatizate in sens mezio-distal.
Semnele de apartenenld a dintelui - este prezent semnul rdddcinii.
Indllimea corortnei dintelui constituie 6-8 mm, dimensiunea mezio-distalda coroanei * 10-
mm, dimensiuneaoestibulo-Iinguald
1"3
- 9-12 mm. Lungimeardddcinii
- L3-16 mm.
Molarul al ll-lea inferior [mandibular]
Cunoscut gi sub denumirea de "molar de 12 ani" (pentru cd erupi Ia aceastd afrrstd) molarul
,
:.9.11d
inferior permanent are pozilia 7 de implantare pe fiecare hemiarcadd inferioard,
fiind localizat intre primul gi al treilea molar dinircada mindibulari. Dimensiunile lui sunt
mai reduse comparativ cu cele ale primului molar.
Coroana molarului secund inferior permanent are un aspect mai simetric decAt cea a pri-
mului molar, fiind mai pufin alungitd in sens mezio-distal, gi are forma de paralelipip"d.t
bazdpdtratd, foarte aproape de o fbrmd cuboidd.
Prezintd cinci fe!e, patru.fiind fele laterale $sestibular,Iingual, meziai, distat) qio fatd oclu-
zald. Coroana este ugor lnclinatd in sens lingual fald de rddlcind.
Fala ocluzald a molarului secund inferior permanent diferd considerabil prin aspectul
sdu.simetric de a primului molar inferior, av6nd formd de pdtrat, co patto cuspiri, gi
9eg
lipsindu-i cuspidul disto-vestibular.
. Cei patru cuspizi sunt:. doi aestibulari (mezio-vestibular, clisto-vestibular), gi doi linguali
(mezioJinguaf distoJinguul)..Lu dintele implantatpe arcad6., cuspizii linguaii sunt pJzili-
onafimai aproaPe de cervical decAt cei vestibulari, datoritd inclinaiii spre li"ngual a aiirtetui.
Cuspizii meziali sunt mai mari decdt cei distali, iar cuspizii linguali sunt maiasculiti gi mai
i decAt cei vestibulari. Uneori se face prezent un cirspid '-'piotos-
P:g:*Pen suplimentar
tihil-ul.
Cuspizii pre zintd. cres.te sagitale, careparticipd la delimitatea vestibulard gi oral5 a suprafe-
lei ocluzale, gi creste axiale carc se indreaptx spre gantul principal mezio-distal
Pesuprafap ocluzalA a celui de-al doilea molar mandibulaiapar trei fosete:
' doud-fosete principale proximale (meziald gi distalil), trianguLre, localizate la extremita-
tea ganfului mezio-distal , cubaza orientatd spre crestele
-ar[inale de smalg
' o foseta secundar5 centraJd, pdtratd, mai profundd, situatf la intersectia ianlului mezio-
distal cu cel vestibuloJingual.
. Cele 2 ganpri intercuspidiene, care skdbat suprafala ocluzalX, sunt: mezio-distal giaestibu-
Io-oral, gi pot avea dispozilii variate.
$anful inte-rcuspidian mezio-distal separd cuspizii vestibulari de cei linguali, gi prezintd la
extremitdli fosetele principale (meziald 9i disial5). Are un traseu aproafe rectitiniu gi trece
pnn foseta centralS, fiind situat la jumdtatea distantei dintre maiginill vestibulari lin-
9i
guald ale fefei ocluzale..$anful intercuspidian aestibulo-lingual sepaldcuspizii meziali (me-
zio-vestibular gi mezio-lingual)de cuspizii distali (disto-vestibular 9i disto-lingual;, fiind
perpendicular pe ganful mezio-distal.
"":i'-
ikd## ,rffi##h'., Existd trei variante ale intersecti-

M
ii"=-*l,
b{sd#*# ffi
Effi#
ei celor doud ganfuri intercuspidi-
ene pe suprafala ocluzald:
ffiruffi ffiffi$$ ffiffi ffitr-ffi . Varianta "cruciformd",la care
E#Sf H#f ffiia ffi$s EHffii{
&xlj tFst tHIs
Wffi W# #sf liffi
W ffi ffi$ffi
Wffi
intersectarea celor doud ganfuri
formeazd o cruce ugor asimetricd,
datoratd deplasdrii spre distal a
Molanil II al arcadei inferioare, a - fala aestibulard; gantului vestibuloJingual.
b - linguald; c - decontact;d - masticatorie; . Varianta "driopitecd", la care
e - secliune transztersald; f- secliune longitudinald.
portiunea ocluzo-vestibulard a
 ,'ffi'
gantului vestibulolingual este situatd mai spre mezial fa!5 de porfiunea ocluzo-linguald a
aceluiagi ganf.
. Vaiianta "in scard",la care porfiunea ocluzo-vestibulard a ganfului vestibuloJingual
este situatd spre distal fald de porfiunea ocluzo-linguald'
Fafa vestibulard a molarului secund inlerior este mai micd decdt aceeagi_fafda primului
molar inferior gi are formd de trapezcubazamare orientatd spre ocluzal" Relieful suprafefei
vestibulare este cu convexitatea mai pufin accentuatd decAt in cazul primului molar inferi-
or, iar creasta cervicald vestibulard este mai gtearsX.
Faia vestibulard este traversatd de un gan! vestibular vertical, ' ganlul interlobar, - mai
pulin profund decAt cel al primului molar inf9ri9r, care provine d9 n9 sqflafala ocluzaldgi
pind la jumdtatea indlfimii felei vestibulare, impdriind-o in doi lobi, aproape e-gali,
"otiouia
- mezial (corespunzdtor cuspidului mezio-vestibular), gi distal (corespunzdtor cuspidului
disto-vestibular).
ganlul interlobar se termind la jumdtatea indltimii felei vestibulare, intr-o fosetd secun-
dari vestibulard, sau se poate atenua keptat. La nivelul celor doi lobi apar mai exprimate
crestele vestibulare ale cuspizilor vestibulari, cu traseu ocluzo-cervical.
Faia vestibulard poate piezenta un tubercul supranumerar, care poate apare uneori pe
lobul mezial al felei vestibulare - tuberculul Bolk.
Fafa linguali eite aproape identicd cu cea a primului molar-, are aceeagi formd de trapez,
orientat cibara mare spre ocluzal, iar dimensiunea acestei fele este mai redusd decAt cea
vestibulara. Relieful apare convex, cu convexitatea maximd localizat6 in treimea mijlgci.e.
$anful lingual separd zuprafafa, corespunzdtori cuspizilor mezio-lingual 9i distoJingual,
in
doi iobi Qiezialuihinrl rnai mare decAt cel dista!),gi se poate prelungi pind la linia coletului'
Fefele proximale au acelagi contur trapezoidal cubaza mare orientatd spre cervical, iar
planul eJte orientat mai puiin convergent inspre lingual decdt suprafefele proximale ale
primului molar. Fala disfah a molarului secund inferior permanent este mai micd 9i mai
convexa decAt fafa meziald. Aria convexitdlii maxime a fefelor proximale este localizatd in
treimea mijlocie.
Rdddcinit'emolarului secund inferior sunt doud (meziali si distald), asemdndtoare cu cele
ale primului molar: Se separ6 clintr-un trunchi radicular comun, iar aria de furcalie es-te fo;
caliLatdspre treimea mijl,ocie a lungimii radiculare. Trunchiul comun al celor douS rdddcini
este mai iarg iar s"puraliu rdddcinilor se face ta distanld mai mare de colet decdt la primul
molar inferior.
in general au dimensiuni mai reduse decAt rddicinile^primului molar in-ferio, iar, intre
ele, rXddcina meziald este rnai lungd decAt cea distald. in majoritatea cazurilor sunt mai
apropiate, mai pulin divergente gi mai ascugite, decdt cele ale primului molar inferior, 9i se
pi""ittta mai adcentuat incl-inate spre distal- Axele lor sunt aProape paralele, insd pot fi ex-
irem de diaergente, sau, mai des, fuiionate (parlial, total). Ambele rdddcini sunt mult aplattzate
mezio-distai, dimensiunea lor vestibulo-linguald fiind aproximativ de trei ori mai mare de-
cdt cea mezio-distald. Rdddcina meziald este mai voluminoasd, cu apexul mai rotunjit decAt
cea distald. Rddicina distatd este mai sublire gi mai scurti decAt rdddcina mezial5.
Fiecare dintre rddXcini prezintd o fa!5 convexd gi una - concavd. Rdddcina meziald are fala
meziald convexd 9i fapa distald concavX, rdddcina distald aval{ fa}ameziaL6. concavS qi faia
distal[ convexd (rdddcinile meziald gi distald se priaescprin felele lor concaae). -
ganful longitudinal al fefelor proximale ale rdddcinilor molarului secund inferior Perma-
nent este mai pulin pronunlat decdt la primul molar inferior.
Camera putpari esie mai pulin voluminoasd decAt la primul molar inferior,-prezentAnd
doar patri coarne pulpare, cbrespunzXtoare cuspizilor fefei ocluzale. Are un plangeu, care
trece de obicei in 3 canale radiculare, situate astfel:
. doud canale racliculare in rdddcins meziald (in 64 % din cazuri), cu un singur foramen
apical (49% din cazuri) sau cu doud foramenuri apicale (38% din cazuri). Canalele meziale
(mezio-vestibular gi mezio-lingual) sunt mai inguste gi efilate, putdnd avea un traiect rec-
tiliniu, ori curbat moderat sau tare. Foarte rar rdddcinameziald a molarului secund inferior
poate prezenta gi varianta cu un singur canal radimlar, canalul fiind in
acest caz larg gi apla-
tizat mezio-distal.
'un canal radicular larg, situat in rdddcina distald (92% din cazuri), cu un foramen apical
(92%). Este posibild aparilia a doud canale (separate parlial sau total)'inrdddcina
distald.
Foramenul apical este fir general situat la vArful rhddcinii.
Semnul curburii gi cel al unghiului coroanei, precum gi semnul rdddcinii sunt bine expri-
mate.
indllimea coroaneidintelui constituie 6-8,5 mm, dimensiuneamezio-distald acoroanei g-I2
mm, dimensiuneaztestibulo-linguald -
-8-11 mm. Lungimea rdddcinii
-
L3-15,5 mm.

Molarul al III-lea inferior

Al.treilea molar inferior, numit gi "molar il-e mint(' (dens serotinus s. sapientiae inferior),
prezintd diverse morfotipuri, care diferd prin formd, dimensiuni, pozilie. prezintd dimensi-
unile coronare gi radiculare cele mai reduse din grupul molariloi mairdibutari. i"
se asemdnd cu primul sau al doilea molar inferiti. Pbate fi inclus (parfial
;;";;i,
sau in totaiitate) In
mandibulX,in cazul lipsei spatiului de erupfie. ln ultimul timp lipsa molarului trei inferior
este relativ frecventd. Dacd un molar trei lip'seqte pe o hemiarcadi, putem fi aproape
siguri
cd lipsegte gi pe cealalti hemiarcadd.
Coroana are forma de paralelipiped cu bazd dreptunghiulard sau pdtratd, prezintd patru
fefe laterale 9i o fafd ocluzald, 9i ire o morfologie variab"ild:
cinci cuspizi pe suprafafa ocluzald, diitribuili asemdndtor primului molar mandi-
.bular;
: ",t
'.cu Pahu cuspizi, conturul gi morfologia suprafefei ocluzale in acest caz fiind similare
molarului secund mandibular.
 ffi

ADNOTAREA DI NTILOR. FORMU LA DENTARA.

Generalitifi
Este necesar de cunoscut cd in practica clinicd in procesul de tratament al afecfiunilor
dentare
dentare qi cu scoPul de a reduce descrierea fiecdrui dinte sunt utilizate formulele
succesivd de localizare, de la
- o ilustrare graficd a dinlilor in arcadele dentare tn ordinea
mediana felii 9i linia sagitald, care delimiteazd maxilarul superior 9i inferior
Literele pi cifrele scrise deasupra liniei orizontale se referd la dingii superiori,
iar cele
scrise sub linie - la dinlii inferiori.
in legdturd cu faptul cd formula dentard oglin-
degte implasamentul dinfilor la persoana aflatd
vizavi de examinator, partea st6ngd a formulei
va corespunde hemiarcadei (jumdtifii de arca-
dX) dentire drepte, iar cea dreaptd - hemiarcadei
Seriil.e dentare ale ocluziei permanente
stAngi.
Formula anatomici
in anatomia comparatd se obignuiegte folosirea formulei dentare de grup, care indicd
maxilei
numdrul de dinli aifiecdrui gr"p i" oidit"t"u localizdrii in ambele hemiarcade ale
gi ale mandibulei.
Formulele dentare utilizate in clinicd folosesc:
a) pentru dinli permanenfi - adnotatea cu cifre arabe;
b) pentru dinli temporarl - adnotarea cu cifre romane'

a) P entru dinli P ermanenli

3 2 1 2 2 1 2 3

3 2 1 2 2 1 2 3

b) Pentru dinli tetnPorart:

2 0 1 2 2 1 0 2

2 0 1 2 2 1 0 2
 Astfel de formuld dentard de grup indicd, cd in fiecare jumdtate a maxilarului superior
gi inferior (sau hemiarcadd) sunt cAte 2 incisivi, 1 canin,
2 premolari gi 3 molari. Deoarece
ambele hemiarcade sunt simetrice, poate fi scrisd o jumdtate sau o pdtrime
a formulei.
1. Uneori stomatologii folosesc in activitatea sa practicd
formule alfanumerice de grup, in
care se obignuiegte cifrarea grupului dentar prin prima literd a numelui
latin. Cifra aldtu-
ratl literei indicd numdrul de dinti al grupului respectiv in hemiarcada clentard dreaptd
sau stAngd. Dinfii permanenti sunt notati prin primul caracter majuscul
al numelui latin.
Dintii de lapte pot fi notafi prin primul caracter minuscul al numelui latin,
Fonnula anatomicd
a) Pentru dinli permanenti

M. P, C' l" t, G' P, M.

Mr P, C' It l" G' P, Me

b) Pentru dinli temporari:

lTlz c lz lz c lTlz

lTlz c lz 2 c lTlz

2' Din considerente practice este mai comodd folosirea inlocul

formulei alfanumerice de
grup a unei alte formule dentare alfanumerice, _ celei desfdgurate.
a) Pentru

M. M" M' Pz Pt c l, It t, l" c P' P" Mt M, Mg

Mg Mz Mt P, Pt c lz L I lz c Pt P" Mt M. Mt

b) Pentru dinli temporari:

IIf2 nfr c t2 h t t2 c ltL Iff2

In2 lrl1 c 12 11 11 12 c na ffr2

 iIilWffi
ffi

ln ea fiecare dinte este de asemenea indicat prin literd provenitd din termenul latiru
fiind specificatd pozilia dintelui in grupul sdu printr-o cifrd micd, pusf, in dreapta literei'
Fiecire dinte poate fi indicat separat, in corespundere cu formula dentard desfiguratd:
Drept superior - -l
StAng superior - l_
Drept inferior - I
StAng inferior - [-
De ex., incisivul lateral superior drept permanent este indicat-
I,L
caninul inferior
stdng decidual -lt-, iar ultimul molar inJerior stAng permanent - l-Mr.
Utilizarea a.n. formule dentare alfanumerice desfdgurate este foarte comodd, in special ln
perioada de dentalie mixtd, cAnd dinlii absenli sunt marcafi prin 0, dinfii de lapte - prin
iaractere minuscuie, iar cei permanenli - prin caractere majuscule, gi aceste majuscule
alterneazd cu cele minuscule.
Au fost propuse diverse formule dentare, in primul rAnd - cele anatomicd qi clinicd. Din con-
siderente praitice adesea se recurge la formula dentard simplificatd, la baza cdreia std simbo-
lul numdrului de ordine, atribuit dintelui conform localizdrii fir arcadd, numdrdtoarea fiind
inceputd de la incisivul medial - formula (clinicd) anglo-saxond Szigmondy [KahleW., L978]'
Dingii absenli la persoana examinatd sunt indicali in figd sau bonui de trimitere prin
luarea in cercule! siu prin tdiere. Dacd ln arcadd nu lipsegte nici unul din dinfi, girurile
dentare sunt declarate complete, iar respectiva formuld dentari de asemenea este consi-
deratd completd.

a) Pentru

I 7 6 5 4 3 2 1 1 2 3 4 5 6 7 I
8 7 6 5 4 3 2 1 1 2 3 4 5 6 7 8

b) Pentru dinli temporai:

V iv ru il II ilt Iv V

v tv il I I il Ill lv v

La reducerea acestei formule simbolul unuia sau cAtorva dinli poate fi prezentat prin
numdrul lor de ordine, plasat ln cuadrantul corespunzdtor al formulei dentare prezentate
mai sus, - in formX de cruce.
Marcajul fiecdrui dinte poate fi extras din formuld gi scris aparte.
Ca urmare, folosind ungtriul corespunzdtor, premolarul II superior din stAnga va fi spe-
cificat ll , iar molarul II inferior din dreapta - Jl.
 .'$l .ffi
Dintii de lapte se obignuegte a-i indica ln formula dentard cu cifre romane, care indicd
numdrul de ordine, apozittei ocupate de dinte (szigmondy, 1861). Formula completd a
dintilor dentafiei de lapte in aga caz aratd in felul urmdtor: -
De ex., molarul II superior stdng este indicat l]y,
iar incisivul medial inferior drept
3. Formula clinicd americandaeche
-Jl
Conform nomenclaturii adoptate de Asociafia Stomatologilor din SUA (1975), dinlii
permanenfi sunt scrigi cu cifre arabe ln corespundere cu regulile de examinare a acestora,
gi anume: de la dreapta spre stanga, trcepand cu dintele de minte - la maxild, gi apoi, de
la stdnga spre dreapta, - la mandibuld.
Astfel, fiecare dinte din aceastd formuld se indicd printr-o cifrd corespunzdtoareordinii
de examinare a acestuia de cdtre medic.
Prin urmare, caninul superior drept va avea numdrul 6, iat incisivul medial inferior
stAng-24.
a) Pentru dinti

1 2 3 4 5 6 7 I 9 10 11 12 13 14 15 16

32 31 30 29 28 27 26 25 24 23 22 21 20 19 18 17

_
pi11il de lapte se scriu cu majuscule conform numdrului de ordine din alfabetul englez
$.B.Woelfel,1997). Ordinea inregistrdrii din!ilor se efectueazd ln corespundere cu rJgu-
lile de examinare a acestora, gi anume: de la dreapta spre stanga - la maiile, gi apoi, dJh
stAnga spre dreapta, - la mandibuld.
Formula dentard completd arati ln felul urmdtor:
b) Pentru dinli temporari:

A B c D E F G H I I
T s R a P o N M L K

Astfel, de ex., incisivul medial inferior stang de lapte va fi indicat prin caracterul ,,o,,
4. Formula rnatematicd - aeche europeand (Haderup)
a) P entru dinli pennanenli

8+ 7+ 6+ 5+ 4+ 3+ 2+ 1+ +1 +2 +3 +4 +5 +6 +7 +8

8- 7- 6- 5- 4- 3- 2- 1- -1 -2 -3 4 -l -6 -7 -8

+6 5+
-6 2-
 b) Pentru
ffi dinli temPorari:

04+ 03+ 0l+ +01 +O2 +04

05- 04. 03. 02. 01- .01 -02 -03 .04 -05

-01

+02

5. Formula francezd
a) Pentru dinli Permanenfi

Dz Du Ds Dn Ds Dz Dr Sr Sz S" D4 Ss Su Sz S"
Ds

Ss 9e Sz Sa
da dt d. dt dr d. d" dr Sr 52 Ss S+

Sr De
dr sz

b) Pentru dinli temPorari:

Dv D^, Dr D" DI SI So Sm $" Sv

d., d- d- d" dt Sv Sff Sm Str Sr

DmSu
smdry

6. Formula dmtard internalionald - FDI

a Sdndtdlii, abr'-o-MS)
Conform nomenclaturii int"rnugiot ule (a organizaliei Mondiale
cifre), prima cifrd (arabd) in-
dintii sunt prezentati prir, .t r*a.binar (tidigltal, cu doud
iar a doua - pozilia dintelui in arcada
;t"6J;#;;;i;;i;*hi formulei dentire,
dentard.
- corespunzdtor regulilor
a) pentru din|i petmanerrfi sunt definite cuadrantele 1.,2,3 9i4
drept are, in consecinld, numdrul "1", cel suPedor
de examinare. cuadrantul superior
- "2", cuadrantul inferioi stang - "3" gi cel inferior drept - " 4"'
rta"j
--erir"t, inferior drept
premolarul r rnpu.iot stAn[ se alege cu numerul "24" , iar caninul
- cu" 43" .
 a) Pentru pennanenli

18 17 16 15 14 13 12 11 21 22 23 24 25 26 27 28

48 47 46 45 44 43 42 41 31 32 33 34 35 36 37 38

b) pentru dinli temporan formula d.entard definegte cuadrantele 5, 6,7 gi3 - corespunzd-
tor regulilor de examinare. Formula dentard completd a dentajiei de lapie in aga
caz aratd
in cazul nomenclaturii internalionale in felul urmdtor:
Incisivul medial stAng decidual este marcat, conJorm nomenclaturii internationale, prin
crtra"71".
b) Pentru dinli temporai:

55 54 53 52 51 61 62 63 64 65

85 84 83 82 81 71 72 73 74 75

@
cerinfe igienico-sanitare fali de organizarea instituliilor sto-
matologice cu profil curativ-profi lactic
Institulii policlinice stomatologice. Nomenclaturx. categorii. cerinfe

Refeaua instituliilor policlinice stomatologice este variatd gi are urmdtoarea nomencla-

turd:
' Policlinici stomatologice independente (republicane, ordgenegti, raionale);
^ '
Seclii stomatologice in cadrul policlinicilor du diverse profiluri, uniteli sanitare de
intreprinderi 9l institufii;
' Cabinete stomatologice in cadrul spitalelor, gcolilor (cu un contingent de peste 800
elevi);
. Policlinici stomatologice cu autogestiune (cu platd).
 i:ll3
iii, i.&

. Cabinete particulare cu primire mixtd, clinici particulare cu toate serviciile stomatolo-

gic, centre medicale (stomatologice)
in funclie de capacitate policlinicile stomatologice se impart ln 5 categorii determinate
de numdrul tilor din schemd:
I cntegorie 30-40 medici.
II categorie 25-29 de specialigti.
III categorie 20-24 specialigti.
lV categorie L5-L9 specialigti.
V categarie L0-14 specialigti.
sunt, in clddiri aparte gi doar in
cazuride exceplie (dacd nu au ln organigrama sa serviciu (cabinet) radiologic sau fiziotera-
pic) - in spalii nelocuibile. Ele trebuie sd corespundi normelor igienico-sanitare gi rigorilor
protecliei muncii, tehnicii de securitate gi rigorilor protecfiei antiincendiu.
in clinica stomatologicd ( serviciu, cabinet) trebuie sd fie obligatoriu asisu-ratd
u alimen-
M
tarea centralizattr cu apd rece qi caldd, canalizarea, containere cu caPac pentru colectarea
$UnT,iului gi materiaielor contaminate, dupl dezinJectarea lor
Trebuie sd fie obligatoriu asiguratd alimentarea cenkalizatd cu energie electricd, fiind ne-
cesard gi o sursi autonomd de energie electricd - pentru cazuri eventuale de pene de curent.
Holul trebuie sd aibd o suprafald suficientd pentru amplasarea pacienlilor (aprox. 0, 3 rn2
pefit?ilT persoand, dar nu mai mic de L8 m2); tot aici trebuie sd fie amenajat spaiiul pentru
serviciile "Informalii".
cel pufin 0,1m1 iar
J_SglqgfLp"ntru vizitatori este organizat reiegind din calculul de
pentru colaboratori - peste 0, 8 m2 penku L loc.
-R9g_igtlggg{ij
ii revine nu mai p,rlin ae 5 m2 pentru un func}ionar, in total necesitAnd nu
mai pulin de 1,0 m2. Un cornpartiment indispensabil al registraturii este incdperea de per-
fectare a foilor de boal5, care necesitd un spafiu de L0-1.2 m2.
*$-C;grile pentru personalul medical qi pacienji se recomandd a fi separate'
Trebuie sd fie disponibile unitdli de transport gi de comunicalii telefonice, iar pentru
pacienfi - un post de telefon cu carteld/ fise.
Funclionarea normald a unei institufii medicale necesitX asigurarea sa in volum deplin
cu rrtobild gi inventar auxiliar.
Serviciile gi cabinetele cu profil pediatric nu trebuie sd comunice cu cele pentru adulfi;
ele necesitX o intrare separatd, hol, vestiar gi WC.
Exercifiul obligaliilor de profesiogramd ale medicului de orice specialitate depinde ln
mare mdsurd de organizarea locului de lucru. Actualmente se acord5 o importanlX deosebitd
utildrii tehnice a acestuia, or, fdrd metode de laborator gi de examen funcfional in unele cazuri
e imposibil sd stabilim un diagnostic adecvat. Nu ne putem imagina locul de muncd al chirur-
gului, anesteziologului, reanimatologului fXrd asigurarea lui cu mijloace tehnice necesare.
Locul de muncd al stomatologului e dotat cu utilaje gi aparataj complicate, ceea ce ii
permite sd rezolve la nivel inalt problemele de diagnostic ai tratament ale afecliunilor !esu-
turilor dentare, periodonfiului gi mucoasei bucale. Ba mai mult, dezvoltarea odontologiei
depinde in mare mdsurd de posibilitatea de a lucra in lesuturile dure ale dintelui gi de in-
venlia bormaginei manuale cu pedald (acum 100 de ani).

Normative gi cerinfe fafi de organizarea cabinetului stomatologic

Pentru oblinerea unui rezultat efectiv in tratamentul bolnavilor stomatologi, pentru
respectarea normelor igienice se cere o anumitd organizare a cabinetului stomatologic in
general, gi a locului de muncd - in particular. Actualmente se acordd o mare irnportanld
 il,ill'g
'*il:iiidFl

lnzestrdrii sale tehnice, deoarece fdri metodele de investigalie functionale gi de laborator

frecvent nu se poate pune un diagnostic exact, ceea ce lmpiedictr acordarea unui tratament
adecvat.
Existd anumite normative gi cerinle fald de organizarea cabinetului stomatologic, con-
ditionate pe de o parte de utilajul disponibil, pe de altd parte, de volumul de muncd 9i
de utilizarea unor materii virtual periculoase pentru sdndtate, care, aplicate neglijent, pot
avea efecte nefaste pentru sindtatea personalului medical. E vorba de amalgamul ce confi-
ne merclrr $.4.
Con-form normelor in vigoare cabinetul stomatologic pentru un singur medic va avea o
suprafald nu mai micd de 16 m2. E de dorit ca fiecare unitate de lucru sd fie amenajatX intr-o
incdpere aparte sau, dacd aceasta nu este posibil, se pun fotolii addugdtoare.
Dacd in cabinet se instaleazd clteva fotolii, suprafala acestuia se calculeazd addugind la
normativ cite 1.0 m2 pentru fiecare fotoliu cu dispozitive universale. intre fotolii trebuie sd
existe spaliul suficient pentru trecerea liberd.
Deoarece la plorrrbarea dinlilor se aplicd arnalgam, se acordd o atenlie deosebitd finisdrii
dugumelelor, perefilor gi tavanului din cabinet.
Dugumeaua cabinetelor va fi:
' tapetatd cu linoleum, marginile cdruia vor trece pe pereli la o lndllime de cel pufin 10
cm. Liniile de unire a foilor de linoleum se vor chitui gi vopsi cu vopsele nitro;
. pardositd cu gresie.
Locul de iegire a tevilor vor fi gi ele chituite gi vopsite cu vopsele nitro.
Perefii gi tavanul cabinetului se vopsesc cu pastd de silicat lavabild (se admite 9i de ulei).
Mdsurile mentionate sint necesare pentru a facilita dereticarea gi prelucrarea sanitarX efici-
entd a cabinetului, ceea ce ar exclude orice posibilitate de acumulare a mercurului.
O condilie obligatorie de lucru cu amalgamul constd ln dotarea cabinetului cu o nigd de
ventilalie gi chiuveta pentru prepararea acestuia. Cabinetul va fi prevdzut cu ventilalie prin
refulare gi aspirafie, cu ferestruici gi oberlihturi.
Iluminarea o asigurdm prin folosire combinatd a hrminii naturale gi a celei artificiale. Lu-
rnina naturald o primim prin orientarea ferestrelor cabinetului spre Nord. Fotoliul stoma-
tologic trebuie sd fie agezat in fafa geamului astfel, incAt sd beneficieze la maxim de luminA
naturald. Lunina artificiald se lmparte in doud surse:
I una pentru cabinetul stomaiologic, care sd permitH o activitate comodd a personalului;
Sursa de lumind a cabinetului nu trebuie sd fie prea puternicd, intrucit trecerea continud
a privirii de la clmpul operator la restul camerei obosegte ochii. in mod obignuit, existd o
lampd suspendatd in centrul camerei. Ea trebuie plasatd pufin lnaintea fotoliului dentar.
In cadrul ilumindrii generale a cabinetului, trebuie linut seama de faptul cd perefii vopsili
in alb gi mai ales cei in ulei sau cu f.aianfd,, dau o reverberafie a luminii foarte nepldcutd gi
obositoare pentru medic. Pentru ameliorarea acestui defect se recomandA vopsirea perefilor
in culori foarte palide (bleu).
. a doua, pentru iluminarea clmpului operator, care trebuie sd fie mai puternicd decAt
restul cabinetului. Sursa de lumind a cimpului operator trebuie sd fie puternicd, necesitind
o lampd care s[ trimitd un fascicul luminos destul de intens. in acest scop in dotare existX
reflectoare speciale (care relin undele infrarogli); acestea, fiind fixate pe un brat articulat, pot
fi dirijate in direclia necesard.
Cabinetul medicului va fi inzestrat cu ldmpi de cuart (murale sau portatiae), cu ajutorul
cdrora se face dezinfectarea aerului. Operalia se executd ca reguld fir pauza dintre schim-
buri sau la finele zilei de muncd.
in cabinetul stomatologic trebuie sd existe locuri de muncd pentru medic, asistenta me-
dicald gi pentru infirmierX. Locul de rnuncd al medicului este alcdtuit dintr-o instalalie sto-
matologicd, fotoliu, mdsuld pentru medicamente gi materiale, scaun pivotant.
 qix!fi*
' d'ii*F"
Locul de muncd al asistentei medicale include masa pentru resortarea inskumentelor,
un autoclav sau pupinel (pentru sterilizaren instrutnentelor), stefilizator, mdsufX sterild.
Locul de lucru al inJirmierei este compus din masa pentru sortarea instrumentelor folo-
site, lavoar pentru spdlarea instrumentelor.
Instalalia de apd
in cabinet trebuie sd fie doud chiuvete, una - pentru spdlarea miinilor 9i alta - pentru
curdlirea gi spdlarea instrumentelor. Ambele chiuvete trebuie sd fie dotate cu baterii, care sd
amestece apa caldd cu cea rece.
Mobilierul
a) Dulapurile de medicamente, instrumente gi materiale. Un cabinet bine utilat are ne-
voie de doud dulapuri pentru instrumente gi materiale, gi de un dulap suspendat cu doud
despdrfituri:
. (A) - pentru pdstrarea materiilor toxice,
r (B) - pentru pdstrarea medicamentelor cu efect drastic.
Agezarea acestor dulapuri are o mare importanli pentru mdrirea randamentului si ugu-
rarea efortului. Plasarea lor in cabinetvariazd., dupd cum medicul are o asistentd care il
ajutd sistematic sau lucreazd fdrd ajutor. in prima eventualitate, vor fi agezate in stinga
fotoliului, pentru a fi ugor accesibile asistentei, in a doua eventualitate ele vor fi agezate in
dreapta fotoliului.
Nu se vor pdsha instrumentele in acelagi dulap cu medicamentele, deoarece acestea,
altereazi aliajul de olel din care sint confeclionate.
- vaporii pe care ii degaj5,
prin
Ageiarea diverselor obiecte se va face intodeauna in acelagi loc (economie de timp),
locul fiind ales dupd anumite criterii, ca de exemplu: cele mai des folosite in rafturile din
mijloc, cele mai rar intrebuinfate - in cele de jos gi de sus.
Un alt sistem foarte practic este cel de a aranja instrumentarul grupat in funclie de anu-
mite operafii, ca de exemplu: spatule, fuloare, placd de sticld, matrice, port-matrice, mojar,
rulouri de vatd, instrumente gi materiale ce se folosesc pentru operafii sau tot instrumenta-
rul de detartraj la un loc etc.
b) Misula pentr.u instrumentarul steril, de tip M.S. avtnd dimensiunea de 0,60 x 0,40 x
0, 80 m, prevdiutd cu doud cristale, se va plasa dupd preferinjd in spatele fotoliului, pulin
cdtre dreapta sau in partea dreaptd a fotoliului.
Pe cr.isialul superlor, acoperit irn timpul lucrului cu un cimp steril, vor fi agezate in ordi-
ne medicamentele gi instrumentele necesare. Instrumentarul endodontic va fi pus in mici
cristalizoare acoperite sau in cutii metalice. Va exista o trusd de ace de canal penhu pulpite
gi alta penku gangrend, etichetate distinct gi folosite lntotdeauna numai in scopul respectiv.
Pe cristalul inferior se string instrumentele utilizate lntr-o tdvi!5 renali.
c) Port-degeu cu pedald.
d) Taburete metalice reglabile pentru medic si asistentd.
e) Birou pentru medic Ai doud scaune'
f) Dulap mic pentru hainele personalului medical.
g) oglinda de perete'
Instalutiire de sterilizare
in dotarea fiecdrui cabinet dentar trebuie sd existe un autoclav/ pupinel 9i un fierbdtor
sau un sterilizator rapid.
La cabinetele izolate, dacd nu existd o camerd anexd, instrumentarul de sterilizare se va
plasa intr-o nigd sau boxd.
in unitdlile cu mai multe cabinete, sau tn cele cu mai multe fotolii tntr'o singurd sald,
se poate organiza un loc central de sterilizare in aceeagi camerX sau intr-o lncdpere micd
aldturatd. Aiest sistem are avantajul cd asigurd o bund deservire cu unnumdr mai redus de
instrumente.
 $3 Utilaj stomatologic
Pentru acordarea unei asistenfe stomatologice calificate medicul trebuie sd dispund de
echipament special. Echipament stomatologic de bazd: . bormagin5 electrictr 9i cu turbind, .
unituri stomatologice, . fotoliu stomatologic (pentru pacient), . scaun pentru medic.
Unihil dentw este un aparat cu echipament tehnic complex, conlindnd ansambluri gi
module pneumatice, electrice, hidraulice gi electronice, asamblate intr-un corpus (sau cA-
teva), instalat pe podea sau fixat pe fotoliul stomatologic, pereli gi pod, 9i este destinat
tratamentelor stomatologice. Poate fi stalionar, mobil sau portabil. In zilele noastre unitu-
rile stomatologice devin din ce in ce mai complexe, ajungAnd uniaersale, deoarece ele sunt
prevdzute cu echipament gi aparataj sofisticat pentru acordarea asistenfei stomatologice ln
cazul diagnosticdrii gi tratamentului unor afecliuni dentare, ale parodonliului sau ale mu-
coasei bucale in condilii stalionare ale cabinetului, serviciului, policlinicii. Ele oferd locuri
amenajate de muncd f"t'ttt.t meclic Ai asistent, sau cloar pentru medic. in setul locului de
muncd sunt obligatopriu prezente scaune pentru medic Ai asistent.
Un unit stomatologic modern este compus dinh-un fotoliu cu dirijare automatd, din
lampX scealiticd "Reflector", compresor gi dispozitive pentru efectuarea manoperelor nece-
sare fur cavitatea bucaltr: prepararea tesuturilor dure, detartrare4 evacuarea salivei gi prafu-
lui. Prepararea lesuturilor dintelui este efectuatd cu instrurnente rotative cu turafii variate.
Uniturile au2-3 brale (furtunuri/ tuburi):
' pentru micromotor, care permite rotirea frezei de la 2.000 la 12.000-40.000 ture/min.
Printr-un lap special de angrenare numdrul turelor poate fi mdrit pind la 30.000;
' existd un brat special penhu piesa cu turbind, care imprimd frezei o vitezd de 70,000-
L00.000 ture/min.;
. sehrl poate confine un dispozitiv ultrasonic pentru detartraj, un injector de apd, gi altul
- de aer, un aspirator de salivd.
. unele seturi au in dotare ldmpi de fotopolimerizare.
Fotoliul stomatologic este destinat pentru aranjarea pacientului in pozitie gezAndH sau
culcatd. Construcfia fotoliului prevede fixarea corectd a capului, spindrii, porfiunii lombare
gi picioarelor pacientului. Fotoliul stomatologic este alcdtuit din fund (banchetd), speteazX,
brafe, tetierd, scard pentru picioare. Toate fotoliile sunt montate pe o bazd metalicd masivd.
Existd fotolii pneumatice gi electrice. Fotoliul stomatologic este amovibil ln diferite planuri,
ceea ce permite a asigura pacientului pozilia necesard la indltimea optimd. Atribuirea capu-
lui pacientului unei pozilii optime faciliteazd accesul rnedicului la cAmpul operator. Dacd
pacientului i se conJerd o pozilie corectd, hziologicd., corespunzdtoare rigorilor ergonomiei
moderne, se inldturd disconfortul gi nervozitatea, iar medicului i se oferd condifii optime
pentru manipularea instrumentelor in cavitatea bucald.
Uniturile moderne asigurd facilitatea de a lucra atAt "tr 2 mAini", cdt gi "ln 4 mAini", adicd
cu asistenful. Medicul poate lucra nestingherit in pozilie gezdndd "la ora 9" gi"la ota12" .
Existd gi unituri mai simple, care pot fi folosite in lipsa conductelor de apd gi a canali-
zatiei. tnsd gi aceste unituri sint prevlzute cu o bormagind de turalii inalte; caie permite
prepararea rapidX a lesuturilor dure ale dintilor.

oBLtGATilLE DE SERV|C|U ALE PERSONALULUT MEDTCAL iN

CABI N ETUL STOMATOLOGIC.

Buna funcfionare a cabinetului stomatologic depinde in mare mdsurd de trdeplinirea

precisd, riguroasd gi perseverentd a obligaliilor de cdtre asistenta medicald gi de infirmierd.
Asistenta medicald se subordoneazd medicului-qef, mediculuigef adjunct, gefului de
seclie (de cabinet) 9i asistentei gefe.
 i:lll,,rh,
'il
Asistenta medicald este responsabild de:
. supravegherea rezultatelor lucrului efectuat de infirmierd;
. pdstrarea in starea funcfionald a utilajului din cabinet, grija fald de starea tehnicd a
aparatajului, instalaliilor gi fotoliilor stomatologice;
. dezinfectarea gi sterilizarea instrumentarului medical gi a materialelor necesarel are
grije de toate instrumentele folosite gi de prelucrarea lor conform cerinlelor. Spre sfdrgitul
zilei de lucru ea aranjazdtoate instrumentele in pupinel, ca a doua zi, inainte de a deschide
cabinetul pentru vizite, ele sd fie sterilizate.
. pregdtirea locului de lucru al medicului; conectarea ln releaua electricd a unitelor sto-
matologice gi a aparatelor electrice din cabine|
. acoperirea mesei sterile;
. dirijarea accesului pacienlilor (conform ordinii stabilite) in cabinet ln timpul vizitelor;
invitarea gi agezarea in fotoliu a bolnavului, adaptarea tetierei gi spetezei, fixarea gorfului,
schimbarea paharului cu cldtituri gi a trusei cu instrumente de pe mdsula de lucru a me-
dicului; invitarea pacienlilor cu dureri acute sd intre fdrd rand (!); efectuarea programdrii
vizitei urmdtoare pentru client gi eliberarea bonurilor;
. scrierea indreptdrilor in cabinetul roentgenologic;
. prestarea altor munci administrative, perfectarea gi linerea figelor medicale ale paci-
enfilor;
. negocierea cu fondurile de asigurare de sdndtate;
. obligalia de a rispunde la telefon;
.pdstrarea (cu responsabilitate plenard) a medicamentelor, incltrsiv a celor din grupele
A gi B; ducerea evidenjei permanente gi completarea (pe mXsura necesitXfii) a rezervelor
de: medicamente, mase de obturalie, instrumentar stomatologic in cabinetul de lucru gi pe
mdsula medicului.
. supravegherea stdrii sanitale a cabinetului.
in timpul primirii pacientului obligafiunite de serviciu ale asistentei medicale includ:
. evacuarea fluidelor;
. tinerea oglinzii curate, fdrd picSturi de apd;
. curitarea zonei operatorii de resturi;
. vizualizarea progresului oricdrei manevre pentru a anticipa nevoile doctorului sto-
matolog;
. pregdtirea instrumentelor stomatologice pentru a le servi [pune la dispozi]ia] docto-
rului in momentul util;
. pregdtirea materialelor dentare gi executarea malaxirii materialelor de obturalie con-
form indicaliilor medicului stomatolog;
. prepararea remediilor medicamentoase pentru tratament, efectuarea detartrajului gi
aplicarea medicamentelor pe mucoasa bucald, glefuirea gi lustruirea obturaliilor;
. pregdtirea injecfiilor pentru anestezie locald lnainte de extraclii gi efectuarea altor pro-
ceduri in acest sens;
. pregdtirea materialelor pentru luarea de amprente [mulaje] (pentru din!i);
. transmiterea amprentelor dinfilor, radiografiile etc. tehnicianului dentar,
o programarea pentru intervenlii chirurgicale pentru pacienfi in caz de nevoie in acest
sens.
lnfir mier a es te obligatd :
. sd inceapd lucrul cu o ord furainte de asistenta medicald;
. sd facd zilnic, folosind cloramind ori a$i antiseptici, o curdlenie minulioasd a lncdperii
de lucru, dupd terminarea primirii;
. sX includX in circuit autoclavul sau pupinelul pentru a steriliza instrumentele;
. sX fiarbd ap6 pentru gargard;
 ,iiittl:k
*:i}#
. sd supravegheze in timpul zilei de lucru curdtenia in cabinet;
. sd aibd grijd de curdfirea, spdlarea gi dezinfectarea la timp a instrumentelor;
. sd efectueze zilnic dereticarea umedd a localului dupd terminarea vizitelor;
. in timpul functiondrii cabinetului tdvitele gi instrumentele care au fost in uz s?nt aduse
pe masa de lucru a infirmierei, unde ea le supune unui tratament mecanic minufios gi le
spald. Spilatul se va face de preferinld intr-un amestec de cantitdfi egale de solulie 1-6%
de peroxid de hidrogen gi solulie 0, 5% detergent sintetic.

ERGONOMI E iN STOMATOTOGIA TERAPEUNCA

Ergonomia este o disciplind gtiinfificd complexi care se bazeazi, pe datele psihologiei,

anatomiei 9i fiziologiei umane, toxicologiei, igienii gi realizdrilor gtiinfelor tehnice cu scopul
de a crea condilii optime de muncX, ceea ce permite atribuirea unui caracter eficient activi-
tdfii lucrdtorului medical gi pXstrarea forlelor 9i sdndtXtii lui. Rolul ergonomiei in stomato-
logie este legat in primul rAnd cu organizarea locului de munca a medicului gi personalului
asistent, baz6ndu-se pe realizirile gtiintei gi cerinlelor igienii muncii.
in linrba greacd "ergon" - munci, "notnos" - lege. In sens mai larg ergononria a fost de-
finiti de H. Murrell ca studiul relatiei dintre om Si mediul shu de munce. Aceasta relalie
cuprinde gi echipamentul, materialele, complexul de metode de lucru aplicate, sistemul
organizafional gi ralional creat fir strinsd legiturd cu fiinfa umand.
In consens cu tradifia, Orgatizatia Internafionald a Muncii, for competent in domeniu,
definegte ergonomia ca fiind aplicarea gtiintelor biologice, umane in corelalie cu gtiinlele
tehnice, penhu a ajunge la o adaptare reciprocd optimd intre om gi munca sa.
Ergonomia reprezintd gtiinla care implementeazd legi ce stabilesc comportamentul
omului in munca sa, in scopul optimizdrii acesteia gi a protejdrii omului.
Rezultatele sunt misurate in indici de eficienfd gi stare de bund sdndtate a omului. Se tin-
de sub aspect fizic Ai emotional la o perfectX armonie, deoarece numai in asa mod este reali-
zat confortul omului, fiind protejatd sdndtatea lui gi garantatd maxima eficienld a muncii.
-a-
in dependentd de caracterul intervenfiei curative medicul stomatolog poate lucra in po-
zilie gezAndd sau in picioare, sau sd altemeze aceste pozifii de lucru pe parcursul zilei de
munc5. Cea mai mare parte din timpul lucrat medicul este nevoit sd activeze gezAnd pe
scauo efectuAnd manopere care necesitd migcdri indelungate gi precise. [r picioare sunt
efectuate operafii de scurtd duratd, care necesitd eforturi fizice considerabile. Cea mai co-
rectd este consideratd postura de lucru "dinamicX", cAnd medicul activeaz[ 60% din timpul
de lucru in pozilie gezAndd, iar timpul remas - stdnd in picioare sau deplasAndu-se prin
cabinet.
Asistentul stomatologului lucreazd gezAnd tot timpul, fixAndu-gi picoarele pe suportul
podal al scaunului.
Incdlfdmintea de lucru a medicului trebuie sd fie una de schimb, potrivitd ca mdrime,
suficient de largd gi liberd, cu cilcAie late gi stabile, avAnd tndllimea sub 3 cm. Incdlfhmintea
fdrd cdlcAie este neadecvatd activitdfii de stomatolog terapeut, deoarece duce la platifus.
Cdlcdiele inalte asociate cu o aflare indelungatd in picioare provoacX rapid o oboseald de-
ranjantd gi programeazd pentru viitor modifictrri patologice.

DEONTOLOG I E iN STOMATOLOGIA TERAPEUTICA

Deontologia meilicald reprezintd o totalitate de norme 9i principii etice de conduitd a lu-
crdtorilor medicali la exercitarea obligaliunilor sale profesionale, independent de gradul lui de
calificare limba greacd " ileon" - datorie, obligafiune, iar "logos" - gtiinfd. De pe pozilii
filozofice ea trateazd chestiuni generale ce lin de conduita medicului; reguli morale, ce regle-
menteazd relafiile intr-o colectivitate medicali; raportul medic-pacient in conditiile concrete ale
specialitdlii. La stomatologi, ca gi la oricare alt medic, pregdtirea medical5, posedarea metodelor
modeme de profilaxie, diagnostic, tratament gi reabilitare, arta psihoterapicX, respectarea sfrictd
a normelor interne (atitudinea fafd de muncd, disciplina, atitudineabineaoitoare gi colegiald) gi externe
(decenfa, bonton-ul, aspectul exterior coresputtzdtor /acuratefea/) ale culturii comportamentale au o
ahibufie directd cdtre exercitarea datoriei profesionale. Aceste componente alcdtuiesc eticheta
medicald, gi se referd la toli membrii colectivitdfii medicale. Ceea ce fine de normele culturii
interioare, ele sunt formate in familie 9i tradifional se nurnesc "ui 7 ani de acasd".
De normele culturii exterioare liry deasemenea modul de a saluta gi de a se ptrrta cu colegii
gi pacienlii, de a conversa corespunzdtor situafiei gi condifiilor, respectul reciproc. Studentul
la medicin[, salutdnd un colaborator (aI unioersitdfii, clinicii etc.) mai in vArsttr, sau profesorul,
sau - discutAnd cu acesta, trebuie sd se ridice in picioare, sd fie relinut 9i tacticos, sd se comporte
adecvat, sil asculte cu atenlie ceea ce i se spune. intre profesor, student gi asistenta medicali
trebuie sd fie relalii, bazate pe stimd reciprocd, respectarea subordondrii gi indeplinirea strictd a
obligaliunilor sale profesionale.
Aspectul exterior al medicului trebuie sd reflecte concentrafia interioard, autodisciplina.
Acuratefea doctorului intotdeauna se asociazd (conform opiniei pacientului) cu pregdtirea lui
profesionald bund. Pacientul este sigur, cd un medic cu linutd tngrijitd lecuiegte bine. Pentru finalul
reugit al tratamentului este extrem de important caracterul relafiilor, stabilite intre pacient 9i
medic, dacd ultimul ia in considerafie particularitdfile fiziologice gi psihologice individuale ale
pacientului. Stomatologul este nevoit sd lucreze cu pacienli ce au o problemd destul de deran-
jantd - dinlii (gi tot ce fine de cavitatea bucald). Proverbul popular "Mai aproape dinfii, decAt - pd-
rinlii!" indica gi accentueazd sensibilitatea celor, ce soiicitd asistenla medicald. Defectele dentare
gi durerile frecvent mari tensioneazX psihologic persoana bolnavd, care, la prima manifestare de
neatenlie, lipsd de tact gi comportament profesional incorect, pur 9i simplu explodeazd emofio-
nal. Deaceea medicul stomatolog trebuie sd ia din start o atitudine serioasd fald de problemele 9i
temerile pacientului. Reiegind din diagnostic Ai tabloul clinic, starea generald a sdndtdfii, posibi-
litdfilor tehnice ale clinicii, particularitdfile de personalitate gi posibilitililor financiare ale aces-
tuia, medicul va recomanda variantele optime de tratament. Un factor deontologic important
este inldturarea tensiunii psihice gi a durerii Qaprepararea dinfilor) prin administrarea premedi-
cafiei 9i a anesteziei. in prizent pentru aceasta existd toate posibilitdlile necesare. Conforrn legii,
medicul poartd rtrspundere pentru acordarea unor servicii necalitative.
in condiliile moderne pacientul are dreptul gi posibilitatea de a-gi alege medicul 9i institujia
medi.cald. A'ceasta contribuie la stabilirea unor relalii de incredere inhe facient 9i medic. Pe de
alte pafte, medicul curant (prin concordare cu administrafia) poate refuza sI trateze un pacient
oareiare, dacd acesta nu respectd ordinea in institulia medicald sau prescripfiile doctorului,

ASEPSIE. REGULI GENERALE DE COMPORTARE, ORGANIZARE

tt AsEPstE iN CABINETUL STOMATOLOGIC. METODE DE STERILI-
ZARE A INSTRUMENTELOR
Generalitili
Asepsia constituie un sistem de acliuni profilactice care au drept scop prevenirea apor-
tului de microorganisme ln plagd, organe gi }esuilri ale bolnavului in procesul oricdror
manopere medicale gi include :
a) sterilizarea instrumentelor, materialelor, aparatelor etc. cu care contacteazd pacientuf
b) toaleta mlinilor gi protejarea cu mf,nugi;
c) executarea unor procedee specifice in timpul intervenfiilor medicale;
d) efectuarea unor acfiuni igienice gi organizatorice speciale in institufia curativd.
 Pdstrarea unei asepsii in cabinetul stomatologic, aidoma celei dintr-o sald de operatii, nu
este posibildin practica obignuitd de cabinet. Totugi, medicul stomatolog va aplica regulile
generale de comportare gi asepsie, care privesc urmdtoarele 3 aspecte:
. tinuta medicului gi a colaboratorilor sdi;
. organizarea locului de muncd;
. firtrelinerea 9i igiena cabinetului stomatologic.

Jinuta medicului gi a colaboratorilor sii

Medicul stomatolog medicaltr care il ajutd, practicfird manopere chirurgicale,
gi asistenta
vor fi foarte scrupulogi in tinuta lor medicald:
. vor purta un halat cu mineci scurte, pentru a se putea spdla corect;
' nu vor purta pe miini inele gi ceasornice, care nu permit spdlarea corectd gi fav orizeazd.
kansmiterea germenilor inke pacienti gi de la aceptia la personalul medical;
. portul bonetei [calotei] este obligatoriu pentru bdrbafi gi femei;
' unghiile vor fi tdiate scurt gi ingrijite in permanentd; nu este permisd utilizarea lacului
de unghii;
' fumatul este cu desdvlrgire interzis tn timpul lucrului; prin fumat se vehiculeazd ger-
meni de la pacient la medic Ai invers, se viciazd atmosfera cabinetului gi se dd un aspeci de
neseriozitate muncii noastre.
ln stomatologia terapeuticd principiile de asepsie mentionate mai sus trebuie sd fie res-
pectate cu strictefe. Pe lingd acestea urmeazd sd fie respectate gi principiile de antisepsie,
deoarece, manipultnd in cavitatea bucald a pacientului, stomatologul se afld intotdeauna
infata unei pldgi infectate. In aceasti situatie existX pericolul de transferul prin contact al
unei infeclii, bundoard, in-fectarea pulpei la deschiderea ei accidentald. Ba mai mult, negli-
jarea mdsurilor de asepticd poate duce la transmiterea infectiei de la un pacient la altul. De
exemplu, existi un pericol real de transmitere a virusului hepatitei B gi a infecliei HIV prin
instrumentele stomatologice insufi cient sterilizate.
_ Tofi lucrdtorii medicali kebuie sd fie vaccinali contra hepatitei B, iar cei nevaccinati tre-
buie sd treacX un control anual in vederea testdrii la Hbs-Ag gi anticorpi fald de virusul
hepatitei C.
Agenfii patogeni ai infectiei nozocomiale [inhaspitalicegti] pot fi vehiculati ir aer, pe in-
strurnente, mAinile personalului medical, aparate. In afard de aceasta, mediul aerian poate
fi contaminat cu substante chimice (mercur, arsefliu, cadmitt, ph ntb, metilmetacrilate etc.j.
Activitatea stomatologului este afectatd gi de in{luen}a factorilor fizici nocivi: vibra}ia
local5' zgomote, pozifie fiot,tat6., hcordarea ochilor, migcdri musculare monotone.
Toate leziunile pielii mAinilor trebuie protejate cu leucoplast. Pentru protectia pielii
mAinilor trebuie de imbrdcat mdnugi de latex, scotdnd in prealabil bijuteriile gi ceasul (de
mAnd). Pe intreg parcursul examenului gi tratamentului stomatologic personalul medical
trebuie sd evite contactele care contribuie la rdspdndirea infecfiei microbiene gi contamina-
rea obiectelo r (de ex. tnscrierea tn registre, rdspunderea Ia apelul telefonic etc.) .
Profilaxia infectdrii prin contact constd in lmbrdcarea hainelor speciale de lucru, incdlfd-
mintei de schimb, mXgtilor gi ochelarilor protectori, precum gi sterilizarea tuturor dispoziti-
velor gi instrumentelor de care se atinge pacientul.
O importantd deosebitd revine respectdrii stricte a regulilor universale de securitate a
personalului medical:
. toaleta special5 a miinilor pAnd la gi dupd orice contact cu pacientul;
' sdngele gi orice secrefie lichidd a oricdrui pacient reprezintd o potenlald sursd de infec-
tare, ceea ce presupune lucrul cu acestea doar in mdnugi;
' seringele gi sondele folosite sunt plasate imediat intr-un container special pentru uti-
lizarca obiectelor tdioase;
 lll i&l'
,*;o

.. niciodatd sd nu se incerce scoaterea de pe seringi a portacului sau a acului;

. . niciodatd sd nu se efectuieze nici un fel de manipulafii cu acele folosite;
. trebuie de folosit mijloace de proteclie individuald (mascd 9i ochelari) pentru preveni-
rea stropirii posibile a fefei medicului cu sAnge sau fluid bucal;
. trebuie imbrdcate haine speciale din material impermeabil pentru protejarea corpului
de stropirea posibild cu sdnge sau fluid bucal;
. toate eiantioanele lproUetel prelevate pentru analize de laborator sunt considerate
potenfal infectate;
^ . iu contaminarea pietii cu sAnge, fluid bucal sau alte fluide biologice ea urmeazd a h
prelucrattr imediat cu iolupie dezinfectantd sau alcool de70%. Dacd a fost afectatd integri
iatea pielii nu se incearcd sioparea hemoragiei, ci se expreseazd [stoarce] sAngele di-n Pl1ry,
pentru ca mai apoi ea sd fie ipdlatd cu ap{ gi prelucratd cu solu}ie alcoolicd de iod de 5%.
Atunci cfurd sAngele pacientului a nimeiit pe membrana mucoasd a cavitSlii bucale gura
trebnie cldtite foaite bine cu alcool etilic deTi% sau cu solufie de 0,059/" de permanganat de
potasiu. Ochii sunt abunclent spdlali cu solulie de 0, 05% de permanganat de potasiu'-
inainte de inceperea lucrului 9i la sfdrqitul turei toate suprafelele din cabinetul de lucru
(masa de manipulalii, masa pentru pdstrarea instrumentelor sterile, fotoliul, chiuvetele, ro-
binetele lavoareior etc.) sunfdezinfectate prin giergerea cie doud ori cu un gervefel muiaj in
solulie dezinfectantX, iar apoi este efectuatd iradierea cu lampd de cuar!. Lampa ultravioletl
bactericidd este aprinsd pe 30 de min.

intrefinerea Ei igiena cabinetului stomatologic

Principiul cle bazd in asigurarea intrefinerii gi igienei cabinetului stomatologic constd in
respectarea
-P" cu rigurozitate a separdrii instrumentelor murdare de cele curate'
*uru rotunda a unitului dentar se vor ageza numai instrumentele necesare pacienfu-
lui respectiv. odatd cu plecarea lui, se va lua totul de pe aceast5 mdsulx 9i se.vor ageza.cele
,r".*rui" pacientului uimitor. Pe masa unitului se va agterne un cimp steril sau, in lipsa
acestuia, o foaie de hirtie albd sterilizatd la autoclav, care se schimbX la fiecare pacient.
Frezele, pietrele 9i restul instrurnentarului mdrunt se vor pdstra numai cutii de sticli sau
metal, acoperite gi sortate pe categorii.
Flacoanele de medicailente, fJlosite pentru uzttl zilnic, vor fi de capacitate mic5, cu dop
cle sticld gi vizibil etichetate. Prin utilizarea unor flacoane care conlin o cantitate mai
mare
de medicament, acesta se dilueazd gi se infecteazd cu germenii vehiculali printr-o serie de
impuritdli (vatd, praf, resturi organice).
'pasta'de
obtuialie provizorie (Plastobtur) se va pune in cantitate micd (necesard numai
lucrului clin ziua respectivd) intr-un vas de sticld care se va steriliza zilnic. Pasta se va lua
numai cu o spatuld steril5.
Manipulata in alte condilii devine un focar de infecfie. Restul de pastd rimasd de la un
pacient nu se va mai Pune inaPoi'
Instrumentele mici ca: ace, freze, pietre, matrice metalice, vor fi puse dupd folosire intr-
un mic cristalizator cu perhiclrol sau o solulie saturati de sodd causticd. De aici, ele vor fi
luate cu o pensd, spdlate cu peria in apd gi sdpun, uscate 9i sterilizate.
periile ir, se spald initrurnentele, insemnate vizibil, se vor jine intr-o tdvild metalicd
"ur"
care conline o solulie de cloramind.
Instrumentele mai mari, vor fi puse dupi folosire, intr-o tdvi!5 cu cloramind. Curdlirea
lor se poate face foarte bine cu substanle detergente, - degresante putemice si cu o putere
bactericidi suficient de mare.
Recipientele pentru instrumente murdate, totdeauna aceleagi, se vor ;ine la oarecare
distanpd de cele sterile. De obicei, ele se agazd pe cristalul de jos al mesei de instrumente.
 '1.ffiffi
Nu se vor ageza instrumentele murdare pe mese/ ?n cutii de carton sau de bachelitd.
Rulourile de vatd, buletele de vatl, meqele pe acele Miller vor fi luate numai cu o pensd
sterilX gi nu direct cu mina. Cele folosite vor fi apucate cu o pensd gi aruncate in port-deqeu,
niciodatd pe jos sau in scuipXtoare
Aspectul cabinetului gi igiena suferd foarte mult atunci cAncl nu se respect5 regulile
amintite mai sus.
Tdvifele de sticlX opalescentd se vor steriliza numai la autoclav sau pupinel. Simpla
gtergere cu alcool nu este admisd.
Spdlatul pe miini inaintea fiecdrui pacient este obligatoriu. Spdlatul frecvent poate duce
-
la uscarea pielii miinilorgi chiar crdparea lor. Micile fisuri produse sint periculoise,
pentru
cd se pot infecta. La sfirgitul activitdlii, se vor unge miiniletu o crem5 giasi sau glicerind.
In orice situajie vor exista suficiente gtergare,iimpuri penku instrumente gi p:erii, sepa-
rate pentru toaleta miinilor gi curdlirea instrumentelor.
l\u 9e v9r alinge cu miinile murdare fotoliul, diferitele aparate, registrele, stiloul etc.
Medicul va urmdri continuu activitatea sorei sau asisteniei, .ot".titrd,r-i gregelile. Ea va
resPecta aceleagi reguli de asepsie, spdlindu-se pe miini duptr ce a curdtat"instrumentele.
Degeurile le va lua cu o pensd gi niciodatd direct cu mina.
Personalul care face
llelenia chiuvetelor, scuipdtorilor gi port-degeurilor va purta md-
nugi de cauciuc in timpul lucrului.
Degeurile scoase din cabinet se vor goli in cutii.
Scuipdtoarele din instalaliile stomatologice dupd curdlarea lor se trateazd cu solufie 6e
3% de cloramind. La sfArgitul turei ele trebuie iniersionate lntr-un vas special cu aceeagi
solufie pe L ord.
sistemele stomatologice
{e ryRi1qe sunt prelucrate cu o solulie de 3% de,,Matik,, (Ger-
mania) sau cu cea de "Orotol Ultra" de 2 oripe zi: dupd primuf schimb la sfArgitul zilei
9i
de muncd.
Sterilizarea instrumentelor stomatologice fdrd ambalaj este efectuatl nemijlocit inainte
de a aranja masa.
Pentru pdstrarea instrumentelor stomatologice sterile in decursul turei de lucru in ca-
_
binet este agezatd masa sterild pentru 6 ore. EJte preferabil de a folosi mese cu iluminare
ultraviolet5 "Ultraviol" sau "Panmed".
Vasele de sticld pentru pdstrarea vatei pe masa de lucru
.- [de manipulafii] sunt sterilizate
zilnic.
Pentru prelungirea termenului de folosire a tampoanelor de vatd sterile ele sunt puse in
-kraft-pachete (a cdte 20-25 buc.) gi pdstrate in casoletd. Pe parcursul zilei de muncd din ea
este scos numdrul necesar de pachete, iar cele rdmase ln caioletd pot fi folosite urmdtoarele
'1"-2zile.
La tratarea fiecdrui pacient nou medicul trebuie sd imbrace noi gi sterile mdnugi de unicd
_-
folosinfd, 9i sd foloseascd un set stomatologic individual (care toilirt sondd, peisd, oglindd
stomatologicd, excauator, netezitoare gi
fuloar).
Pregdtirea pentru utilizare a instrumentarului stomatologic inclucle trei etape:
. dezinfectie;
. presterilizare (curdfire inninte de sterilizare);
. sterilizare.

Sterilizarea instrumentelor
Dezinfeelia instrumentarului stomatologic Ei obiectelor vizeazd, distrugerea tuturor
microorganismelor patogene gi condilionat patogene.
cu agenli chimici se realizeazd prin imersionarea totald lntr-o solutie spe-
-Delnfecfi_a
ciald. Obiectele sau unele pdrfi ale acestora (in iazul cknd nu contacteazd cu mucoasa'brrroid o
 ,liA;r -
iita6,&.
lij':ll-#

pacientului, - de ex. piesele de tnhnd, conductorul optlc) Pot fi sterilizate

prin metoda gtergerii
din cu alcool etilic de 70o/o sau
repetate (phni Ia gi dtryd finalizarea Iucrului cu fiecare Pacienfi)
cu construclie comPlicatd sunt dezinfectate in stare
cu solutie de 3% de cloraminh. Obiecte
cavit[file instrumentelor sunt umplute cu solulie
dernontatd [dezasamblatd]. Canalele 9i
dezinfectant6.
Presterilizarea [curdfirea Snainte de sterilizate a] instrumentarului
stomatologic este
(mecanicd snu mecanizatd, prin ultrasunet, a) impuritdfilor pro-
efectuatd pentru indepdrtarea
teice, lipoicle gi mecarice, precum gi a resfurilor de preparate medicamentoase.
a tuturor mircro-
Sterilizarea instrumenianiui itomatologrc este procesul de distrugere
organismelo r vii (ltatogte:ne gi nepatogene), iniuzind virusurile 9i
sporii bacteriilor' Steriliza-
rei adevdratd se rialiieazf,prin aplicare de agen]i fizici 9i substan]e chimice'
Dupd utilizare toate instrumentele sunt decontaminate:
. paharele pentru clatirea gurii cle uz multiplu sunt spalate sub.apd curgdtoare qi i1e1-
aE O, s 7o de cloramin6, sau in solufie de0,1% de hipoclorit
de
sionate pe 30 min. ir-r ,ot,rglu
sodiu, sau in solulie de2,5% de bigluconat de clorhexidind;
. oglinzile stomatologice sunt,tlute 1 ori lntr-un vas inchis ce conline o solufie de 3%
d.e cloraminx ,uu o solul"ie cle 6% de apd oxigenatd.
Apoi oglinzile sunt cHtite ln apa cur-
cu un gelveiei sieril
gitoare, gterse cu un gervelel steril 9i pistrate"in taviid iterili acoperite
sau fittr-un vas inchis;
. conductorul optic alldmpii de fotopolimerizare sunt gterse minutios pdnd 9i dupd utili-
zare cu un gervetel steril muiat in alcool etilic de70%;
, iniectoarele carpulare metalice sunt dezinfecate pand gi dupd utilizare, gtergdndu-le cu
dezinfecate,
bulete vatd sterilx, muiate in alcool etilic de 7}%.Lasfargitul turei ele sunt
cle
par;ial folositd se interzice de a o folosi re-
pr"r,"tifi""r" 9i sterilizate. Carpula de anestetic
petat, chiar daci se preleveazd din carpula respectivd cu alt ac;.
. ochelarii sau ecranul protector eJte gters dup5 fiecare pacient cu alcool etilic de 70%'
pentru dezinfectarea fre"elor, reamerelor, files, acelor radiculare, acelor Lentulo (dupd
ce acesten au fost curAgiti in prealabit de impuritdli organice)-e
necesar de a folosi o solulie de 2'
' Decontaminarea
in-
if J" Ufgfrlonat de clorhexidind, alcooi etilic de i\o/o, glutat,"saidex" de 15 min', iar cu solulia
strumenielor cu solulii de glutar gi "Said.ex" sercalizeizl,in decurs
deilorhexidind sau alcoolul etilic de 70% - 30 min.
de2,S% de bigluconat
Microorgaiisnele vii (patogene 9i nepatogene) 9i sporii bacteriilor pot
fi distruse prin fo-
losirea factorilor fizici 9i chimici.
inalte (t'ierberea, tra-
Din metodel e hzici cle sterilizare se aplicd tratarea cu temperaturi
tarea cu aapori sub presiune, tratareq ,u ot, ii"rbirte uscat),
cu raze ultraviolete, cu ultrasunet'
sterilizarea prin filtrare.
gazoas| (foltnal(e\af)
Metodele chimicsinclud aplicarea substanfelor chimice in fazd'
(iod, apd oxigenatd, cloramind etc')' Con-
sau sterilizarea ir:r solulii de preparate chimice alcool,
o constituie capacitatea lor bactericidd qi
Jilia principald in apl'icarea materiilor chimice
ie agresivitate lacliune distructivdl fatd de materiale sau instiumente'
""-i";;;i;;t*
lipsa
luui".t"tor stomatologice se aplicd urmitoarele tipui de stertIizare:
. fierberea;
'. tratarea cu vapori sub Presiune;
tratarea cu aer fierbinte;
. sterilizarea rece.
proprietdlile
ei"g"r"u metodei de sterilizare este dictatd de particularitdfile metodei 9i
-materialului de sterilizat.
peria, apd 9i sdpun'
inainte de sterilizare toate instrumentele trebuie bine curdlite cu
mai pufin indicate' se mai
sorrr;iir"ri"r.ticle sterilizante la etapele ce preceda sterilizarea sunt
poate folosi gi etilenoxidul, care este un gaz'
 .,::ii:t,iirji,

'hffi'
Dupi curdfire toate instrumentele se introduc tntr-o solufie de apd oxigenatd de 0,5% gi
detergent, apoi se spald sub apd curgdtoare gi urmeazd sterilizarea propriu-zisd.
Sterilizarea prin fierbere - timp de 30-40 min., pentru a evita oxidarea
instrumentelor, ln
apd se adaugd 10-20 gr. de bicarbonat de sodiu la un litru de apX.
Fierberea se aplicd pentru sterilizarea instrumentelor integral confectionate
din metal.
Pentru a evita oxidarea instrumentelor, a reduce depozitele de sdruri pe instrumente
in
sterilizator se toarnd apd distilatd gi se adaugd 10-20 gr. de bicarbonat de
sodiu la un litru
de apd, aducAnd-o astfel pind la concentratia del-2%. Durata sterilizdrii
, va fi nu mai putin
de 30-40 min. de la inceputul fierberii.
Seringile de uz multiplu se sterilizeazS, de asemenea prin fierbere in apd distilatd
spre
a.evitaf reduce depunerea de sdruri pe ele. Seringile in siare demontatd se introduc
ln ste-
rilizatorul cu apa la temperatura camerei gi se fieib nu mai pulin de 30 min.
Acele pentru
injeciii pot fi sterilizate gi in solulie de bicarbonat de sodiu, inse in fiecare se introduce
cite o
mandrind de sirmd.
Persoanelor care au suportat hepatiti epidernicd li se fac injeclii cu seringi
special marca-
te, care apoi sunt supuse unei sterilizdri mult mai intense decdt celelalte.
Cu ajutorul uleiului/_ parafinei prin fierbere la temperatura de 150oC timp de 15-20
min. se sterilizeazd piesele stomatologice cu centrifugarea lor ulierioard.
Sterilizarea cu aapori sub presiune de 2 barlnautocla-vd la temperatura cle 120oC
. timp de 20
min. omoarX toate bacteriile, chiar gi sporii. Avantajul metodei - siguranfd absolutd-tn
ceea
ce privegte sterilizarea.

. . Tratarea cu vapori sub presiune se face la sterilizarea materialului de pansament, len-

jeriei, mdnugilor, rulourilor gi megelor de vatd in autoclave cu vapori.
De oLicei, materialul
este ambalat pind la sterilizare in casolete sau in pungi. Termenul
de pdstrare a materialului
sterilizat nu depdgegte 3 zile.
O metodd de sterilizare este sterilizarea cu aapori chimici,care reprezintd o combinalie
de
cdldurd cu vapori chimici. ' - ---
Sterilizatorul in cazul dat funcfione azd.cuo solulie speciald care contine alcool,
acetol5,
ketone, formaldehidd, apd distila td, (9, 25%). AvAnd in vedere cd apa este in
cantitate micd,
sub 15 9/o, nu se produc coroziunea gi tocirea instrumentelor.
Inainte de a fi puse in sterilizator, instrumentele trebue frecate bine sau curdtate irtr-
un curdldtor cu ultrasunete, cldtite cu apd rece gi uscate prin gtergere ., ,rr, prorop.
Dacd
instrumentele nu se prelucreazd corect, rezultatele gututrtut" suni sterilizarea incomplete
sau distrugerea lor. Odatd curitate, instrumentele s,r-trt irtrpu"hetate
[sigilate] ln numdr mic
intr-o pungd pentru autoclav sau intr-un prosop, gi sunt plasate in sterilizator.
Ciclul de
sterilizare este condus in funclie de indicitiile proclucatorului (de obicei 20-40
minute la
131'C cu o presiune de 2 bar.
Este indicat un ambient bine ventilat pentru a reduce mirosul produs
de solufia sterili-
zantd. Avantajul acestei metode este nu numai eliminarea coroziunii gi tocirii
instrumen-
telor, dar 9i faptul ci dispozitivele ramin uscate la sflrgitul ciclului, datoritd continutului
scdzut de apd din lichidul de sterilizare
Orice instrument care poate fi sterilizat fir autoclav poate fi de obicei sterilizat fdrX ris-
curi in vapori chimici.
Sterilizarea uscatd cu aer fitrbinte [etuvarea in pupinel sau intr-un dispozitiv
special] se
aplicd pentru dezinfectarea instrumentelor integral hetalice in decurs ae +O min.,
din care
25 min. se cer pentru incdlzirea instrumentelot pit',a la temperatura necesard
(120"C) gi 15
min. - pentru sterilizarea propriu-zisd.
Ori se sterilizeazH instrumentele pentru examinarea cavitdtii bucale, pentru cletartraj,
cele stomatologice mici (frezele etc.) timp de 20 min. la temperatura de L80t (la
aga temperi-
turd instrumentele menlionate nu se uzeazd).
 rffi
Monitorizarea chimici a sterilizirii
Hirtia indicatoare sau anumite substanfe chimice, plasate pe hirtia folositi pentru impa-
chetarea instrumentelor, igi schimbd culoareain anumite condilii de sterilizare. Degi schim-
barea culorii hirtiei identific6 pachetele cu instrumente care au fost expuse la cdldurd, ea nu
garanteazdcd acestea au fost iterilizate. Un monitor chimic ar trebui aplicat pe fiecare hirtie
Xe inpachetat. Acestea sunt foarte utile mai ales fir cabinetele in care se ocupd de curSlarea
gi steiilizarea instrumentelor mai mult decAt o asistentS. De obicei, in cuva sterilizatorului
sunt plasate pachetele de instrumente septice, pind cAnd uga este inchisd 9i declanqat pro-
cesul de sterilizare.
O asistentd poate verifica ugor dacd instrumentele din sterilizator sunt contaminate sau
tocmai au foat iterilizate gi, prin urmare/ trebuie indepdrtate din cuptor.
Aplicarea pe scarx larg6 fur practica medicald a articolelor din materii termolabile a im-
pus folosirea metodelor ie steiilizare rece (la temperaturi sub 100"C). Oglinzile stomatolo-
gice, instumente asculite gi tXietoare precum gi spatulele din masa plastica se deterioreazi
ie la fierbere gi temperaturi inalte usiate. Deaceea ele sunt supuse sterilizdrii chimice reci.
Sterilizarea prin mijioace chimice se efectueazd in conformitate cu cerinlele Departamentu-
lui de sanitdiie 9i igiend gi instrucfiunile producdtorului, pentru a obfine eficienfa laximd'
Sterilizanpii ii.n"iri sunt substanle chimice care distrug toate microorganismele, daci ex-
punerea este suficient de lungd. Se vor folosi sterilizanlii lichizi numai cAnd dispozitivele
au riscul de a fi distruse de cdi=durd. Folosirea acestei metode ia timp lndelungat, iar
eficien-
ta ei este creu de monitorizat.
' inaintl de sterilizare instrumentele sunt prelucrate cu amestec de 0,5o/o de solufie de
peroxid de hidrogen [apd oxigenatX] 9i detergent de tip "Lotos" . La inceput acestea se
introduc in etanoide 167" putrtt,-, 2 ore. Frecvent pentru sterilizarea instrumentelor se intre-
buinteazd o solulie tripld iternard], care constd din 15 gr. de bicarbonat de sodiu, 20 gr'
de
formalind, 3 gr. de acid carbonic ai 1 litru de apd distilatd'
Rp.: Formalini 20,0
Ac. carbolici 5, 0
Natrii hydrocarbonatis 15, 0
Aq. epur.1000 ml
DS. Pentru cabinetul stomatologic.
Sau punem instrumentele intr-o solulie antisepticd penku 40-45 min', folosind pentru
aceasta I etuvi [cuvd] emailatd sau una de masd plasticd cu capac care se inchide
ermetic'
Penhu metoda chimiix cle sterilizare pot fi folosite 9i urmitoarele solulii:
'. solulia de L% de cloramind,
solulia de 6% de apX oxigenatd,
' solulia de 3% de formalind,
' solulia de 1,% de clorhexidind,
'. solulia de 10% de dimexid, gi
alcoolul cu concentra]ie de 60-70" (deoarece cel de 96o are donr acliune coagulantd nu
atinge efectul cuaenit).
Durata steriliz1rii reci la folosirea solufiei de cloramind 9i formaldehidei - 30 min., iar la
folosirea celorlalte solulii - 45 min.
Dupd sterilizare insfrumentele sunt selectate, triate gi pdshate pe o masd speciald acope-
ritd cullbituri [pelinci] sterile care sunt schimbate zilnic'
Neajunsul *"toai"iti uzuale de sterilizare a oglinzilor stomatologice este considerati im-
posibiliiatea consecutivitajii incdrcdrii instrumentului, 9i eliberarea oglinzilot *lo-t mai dez-
infectate. Ca urmare u u.urttri fapt unele oglinzi se pot afla in cuva un timp indelungat,
iar
altele se vor adeveri insuficient dezinfectate, ceea ce poate contribui la transferul infecliei de
la un pacient la altul. Pentru evitarea acestui defect de sterilizare poate fi folosit un vas drept-
 , i i il i: il i I ! :, ,.

i#fi#
unghiular cu capac. in po.fiunea superioard a vasului este arnplasatd o incluziune sub formd
de suprafati sub unghi in care sunt realizate fante in direcfia inclindrii. Diametrul fantei
este
(egal) corespunzdtor cu partea cea mai lngustd a coletului oglinzii stomatologice.
Oglinda este cufundatd tn vasul cu solufie/ fluid antiseptic cu orificiul avAnd diametrul
corespunzdtor diametrului mdnerului oglinzii gi sunt scoase din orificiul in partea inferioa-
rd a incluziunii inclinate.
Astfel, fiecare utilizare a oglinzii o amplaseazd apoi strict dupd cea anterioard. Ca urma-
re sporegte eficienla sterilizXrii, iar personalul mediial este scutit de necesitatea memorizd-
rii consecutivitdtii incdrcdrii oglinzilor in sterilizator in special tn cabinetele in care lucreazd
cativa medici, se imbundtdteqte calitatea gi cultura asistenlei rnedicale.
Instrumentele stomatologice pot fi sterilizate prin fierberea ln apd pe parcursul a 30-40
1tn. Pgntru protejarea construcliilor metalice de oxidare se adaugi in prealabil in apd hi-
drocarbonat de sodiu.

Sterilizatorul glasperlenic [cu bile de sticla] (de ex. ,,7 ermoest")

Este menit pentru sterilizarea rapidd [operativd] a pdrtii active a instrumentelor
stoma-
tologice, instrumentelor endodontice (nce radiculare, burghiuri, drilluri), frezelor prin prelu-
crarea termicd la cufundarea in camera de sterilizare, care conline un mediu cie
biie mici
din sticld inferbifintate [incdlzite] p6nd la o temperaturd inaltd - de 240 - 220
"C. Timpul de
sterilizare (de 5-10 sec.) se conkoleazd prin termostat. Muchiile asculite ale instrumentelor
metalice nu se fac bonte [neascutite] ca urmare a incdlzirii de scurtd duratd. Actiunea con-
tinua a dispozitivului este asigurata pe lntreg parcursul zilei de muncd. Tensiunea energiei
electrice consumate e de 220 V t. Dispozitivul face parte din programul anti-SiDA.
Cele mai mari dificultdfl apar la Steriliza-
rea lor iir pupinel, solulie antisepticd, fierberea in apd sunt imposibile deoarece
aceasta duce
la deteriorarea detaliilor rotative in urma evapordrii lubrifiantului uleios
Cea mai potrivitX metodd de a le steriliza e fierberea in ulei de vaselind cu centrifuga-
rea posterioard penbru a elibera piesa de surplusul de ulei. pentru aceastX prelucrare
este
necesar de un aparataj special. Metoda descrisd se folosegte prepondrerent la
efectuarea
interventiilor chirurgicale gi nu se folosegte in terapie.
Dezinfeclia pieselor de mAna stomatologice in cabinetele de stomatologie terapeuticd
se
realizeazd prin gtergerea minutioasd de doua ori a pdrlilor exterioare gi a canalului
pentru
frezd cu un tampon steril din vatd-tifon, muiat in
[imbibat cu] solufie de 1% de cloramind
gi solutie de 3% de formaldehidd, sau solutie tripld pentru sterilizare
rece. Este preferabild
respectarea intre gtergeri a intervalului de 10- 15 min. Durata sterilizdrii cu
solutie de clora-
mind 9i formaldehidd este de 30 min., iar cu solulia tripld - 45 min.
Actualmente pentru sterilizarea chimici a pieselor de mAnd este propus un dispozitiv
special, atagat la bormagind gi numit "Terminator"
Curdtirea gi dezinfectarea pieselor moderne, care rcprezintd agregate complexe, nece-
sitd un intreg pi veritabil ciclu.tehnologic. Corpul piesei foste triutilizare esie
curdfit 9i
d'zinfectat cu gervetele sau perii moi, ?mbibate cu o iolutie de alcool. Nu se inkebl.riniuuri
substanfe cu acliune alcalind drasticd, substanle ce conjin clor gi cele cu caracteristici
abra-
zive. Aceste piese nu se spald sub curgdtoare (din iobinet), exceptdnd cele chirurgicale
specializate. Nu se recomandX sd fie-apd
puse in cuve cu fluide, inclusivin cele ulhasonici.
La prelucrarea piesei trebuie de curdfit duza sisternului de rdcire a piesei de mAnX. pen-
tru aceasta e necesari folosirea mandrinei de marcd fuferite de produidtor). Dupd curdfire
treb_uie de-verificat permeabilitatea jiclorului in stare de-funclionare.
La prylu_crarea piesei cu fibre optice fatetele fotoconductoare de pe cap gi de la baza
__
"cartugului" piesei sunt gterse cu o megd de vatd sau gervelel muiat in alcooi je
96%. Apoi
se curdld in acelagi fel faleta sursei de luminb de pe motor.
 nffi
Pen^tru lubrifierea Pieselor se folosegte uleiuri sPeciale
tiP "service", ambalat clasic sau
gar anleazd ajungerea lubrif i-
in balonag aerosol. A doua variantd e de preferinli, deoarece
antului in toate care necesitd de a fi unse. Pentru a nu stropi pe aldturi de Piesd
Porliunile
cu aerosolul, este folosit un sistem de adaPtoare.
doud ori pe zi - la
Lubri{ierea pieselor se efectueazd lnainte de fiecare autoclavare de
amiaz6,9i la sfdrgitul turei. La utilizare cleosebit de intensS (prepararea dintilor pentru co-
roand artificiald la acelagi pacient) piesa poate fi unsd cu o dozd injumdt5jitd.
Adaptorul este strdns ajustat la piesd, apoi Prin ea este trecut uleiul
ln decurs de'L sec'
Flaconul cu ulei este linut strict vertical. CaPul
(corespunzdtor cu introducerea a'l' ml de ulei).
curat gi de culoare deschisd. Dupd lubrifiere
piesei este sPrijinit intr-un gervelel higroscoPic
uleiul scurs este murdar procedura
este analizatd culoarea uleiului expresat din Pies5. Dacd
e de dorit ca bordul piesei si
este repetatd PAnd la aParilia aerosolului curat. DuPd ungere
in final piesa unsd este pusi intr-un suport
fie fixat, iar tnsdgi Piesa sd fie rotitd cu mAna.
special cu capul in jos.
a pieselor de mdnd'
Autoclavarea este cel mai rdspdndit 9i mai eficient mod de sterilizare
Ea este efectuatd respectdnd un gir de condilii:
. ir autoclavd sunt puse doar instrumente uscate;
. firainte de autocla'vare piesa este impachetatH lntr-un ambalaj ermetic sterilizabil;
. autoclavarea se face doa, cu ape clisiilata @ufuclaua chimicd este exclusd) la temperatura
de l-2L"C 9i presiunea de
de 134oC gi presiunea de sterilizare-de2,2bari, sau la temperatura
L, 1 bai,sau respecte recomanddrile producdtorului de autoclavd'
Piesele sunt scoase din aparat imediat dupd autoclavare. Ele
trebuie sd fie uscate' Se
pdstreazd piesele in ambalaje sterile'
t*il!f,J;; deficienle. La curdlire 9i
ft"r""tuu de ingrijire a pieselor de mAnd existd pieselor pentru autoclavare de
dezinfeclie efectuate intre primiiill pacienlilor 9i pregdtirea
loc nu se prelucreaza in ele sistemui de aduclie i-":i:t:t
qi a apei de rdcire. Actualmente
jiclor qi de ungere a piesei in stare de
au aparut'aparate de curdlire automatd a sistemului
irrrr.''ionuru. Principiul lor'de funclionare e foarte simplu. Piesa curdfitd 9i dezinfectatd pe
la o anexd amplasath in camera ermeticd a apa-
am tuta p" parcursul a 30 min. este ajustatd
pornire, declanqdnd automat un proglam de 35 sec' Cana-
ratului. epoi ," apasd butonul de
u u"r.rlrri a apei sunt irigate cu o solu]ie detergenta' iar uleiul
lele de atomizare [dispersie] 9i
aerului comprimat
'service" unge deialiiie interioare rotative.bupd aceasta prin insuflarea
solulia clezinfectantd surplusul de ulei' Aparatele
toate canalel" ,rr,t de 9i
"ornpi"iutib"rutu de 4-1"0 bari' Ele
sunt mecanice gi necesitd doar 60 I de aer de la compresor cu o presiune
p""tt" solulia dezinfectanjtX 9i celdlalt pentru - ulei' Atunci cAnd
au douX rezervoare -
"""f
sunt lubrifiate detaliile piesei de mAnd ln momentul rotirii sunt
cu succes indepdrtate de pe
Uleiul se rcpafiizeazi'
ro!1" air,yut" gi din rulment murddria 9i particulele de metal rodat'
sunt lmpachetate in
uniform pe toate suprafefele. Pentru pdstiarea de duratd instrumentele
pungi plistice cu ajutorul unui aparat special'
'fp$lur"u haineltr de serviciuirehuie efectuatd centralizat, iar schimbul
ei trebuie sd fie
ftrcuinu mai rar de 2 ori pe sdptdmAnd, in chirurgia OMF - zilnic'

Efectuarea curifeniei curente 9i generale

dezinfectante
in toate instituliile funclionale cur[fenia umedd cu utilizarea substanlelor
zi ln de o turd pe zi de 3 ori pe zi c-a1 d9 se
se efectuiazx nu mai rar de Zori pe caz 9i
- f1
zilei; e posibild folosirea
lucreaz|.in doud ture. Curilenia se face inaintea turei, la sfdrgitul
fdcut curat, iar clupd prelrlcrlg este decontaminath,
detergenfilor, ustensilelor de }caperea
iradierea bactericidd se
c6titd, uscatd. Dupa curdlenia umedd de tipui dezinfecfiei finale
a II-a oard - dup6 gter-
efectuiaz6 de doub ori: I datd - dup[ prelucrarea cu dezinfectant,
gerea cu o cArpd curatd, muiatd in ipd curgdtoare [din
robinet], a cAte 30 minute fiecare cu
 {#'p#
aerisfuea ulterioard a tncdperii. pentru neutralizarea clorului la
sfdrgitul schimbului este
necesar de a prelucra cu o solufie de 1% de hiposulfit de sodiu.

Supliment
stDA tt REGTMUL SANITARO-EP|DEM|oLOG|C iN tNsTtruflt DE
PROFIL STOMATOLOGIC
51DA este un sindrom caracterizat prin manifestdri infecfioase gi/sau
tumorale, secundare
unei imunodepresii celulare severe_produse de infeclia cu virrisul i*.,t
oa"n.i""t"i ;*u"u iFiit
- engl: Human Immunodeficiency Virus).
Etiologie' Virusul imunodeficienlei umane (HIV) este un retrovirus
limfohop cu doud tipuri:
a) HIV-I: qt-o9".9 aproape toate iniectiile din Europa
9i emerica ae Nord; b) 11tV-2, intadit in
special in Africa de Vest.
ExistX un risc sporit de infectare a stomatologilor cu SIDA, deoarece
toate maniputajiile in
cavitatea bucald sunt suPuse riscului unor microt=raumatisme atdt a pacienfilor,
c6t si a meclici
lor,^ceea ce condilioneazd infectarea directd prin sdnge.
Se pot infecta de SIDA gi tehnicienii deniari,. - pr[r amprente.
La prepararea din]ilor (tn spe-
cial.pentru proteze metalice),la retractia gingiei adesea este iraumatd
gingiei, gi, in cJn-
secinfd, sAngele nimeregte pe amprentd. "i*gi""u
Deaceea este necesard conoagterea manifestdrilor stomatologice
tipice pentru SIDA: t limfa-
,:giunea c3nuly,! o! gfrtului Qa 50% din pacienli); o leziini miitice a mucoasei
l:fy:!.r:i:
caLe (candtdozd ,,nemotiaatd,") Ia 75 90% pacienti; c leziuni
caaitdlii tu-
- 'infeclii bacteriene (gingiaitd, parodontitd, utrjr*yii
tn diaerse zone n ntembranelor mucoase); . airale, care se rernarcd'fiiii ,*t iU t r"o"td, iliitilii
pielii feiii, mucoasei caaitdtiibucale, nasului,"zonei Klein; t.IeucoptaAri
limbii a unor induralii aerticale albicioase); t lgrirrl tumoriformi (sarco,tiut fitoard (cu'formarea;;;;i;";;;
Xapwhi _ tn SOf, iii priiritl
cu SDA, in special aahnd localizare palatinald); . tumori
,ii ott, ifrrtiuni ale glandelor sotirrri, firioiiiii
muEclilor faciali, sindromul Steaens-Johnson; . esofagiti; , ,kdilo* acuirinat
aI mucoasei cnuitdtii
bucale; c
-peteEii
pe,mucoasn caaLtdfi.i bu.ca.le; . limbd geograficd; ; iniiiii,rirtiitir'A,-""'*'"
-glo,siie;"o
Alte leziuni ale mucoaseicavitdfii bucalJ de etiologie n"ecu"noscuta (diaerse stontntite,
uscdciu-
nea mucoasei [xercstomie] efc.)tnlipsa maladiei, care ar -putea explica tabloul clinic respectiv.
Tratamentul stomatologic a'l HlV-infectatilor compbrtd un gir de particularitdfi:
- cldtirea obligatorie a cavitdlii bucale cu un antiieptic;
-
nu sunt folosite instalafiile cu turbind;
nu se face detartraj ultrasonic (la cel manual instrumentele sunt impdrfite
- in invazive gi
neinvazive);
- trebuie prevdzutd,prefugralel 9i indepdrtarea materialelor contaminate gi degeurilor;
parodontitei 9i afecfiunilor mucoasei cavitdfii bucale se efectuiazd in conclitii
-,
:.yutut't'tuntul
oe stattonar specralizat, cu preparate adecvate.
Tratamentul cariei, Pulpiter, periodontitei, gingivitei la toate etapele procesului
^ condilii standarde de ambulator 9i de policl'iniid, cu medicu-"ni" gilateriale
in
se efectuiazi
asemenea caz colaboratorii au drepful la o majorare orard de
rt""d;;;. i;
60o/o la saiariu.
mai bun mod Pentru stomitolog de a ie proteja de inJectare rd folor"ur.d
..Cel intotdeauna
mijloace de proteclie (mhrugi de gi icrnn'din plastic pentr:u" proteclin ochilor gi
.unicd filosinld felei), sd
nu lucreze niciodatd, daci prezinti leziuni cutanate h mhini, gi'sd reducd la
minim p;"'J;.;;;;
unor pldgi penetrante la manipularea acelor gi instrumetelor ieietoare, sd evite
contactul direct
cu mucoasa cavitdfii bucale a pacientului
Pentru reducerea riscului de transmitere a infecliei la locul de muncd se recomandd
respec-
tarea stricti a mdsurilor de proteclie:
o spdlarea cu multd grijd a mhinilor;
c
folosirea mdnugilor de unicd folosinfd, schimbdndu-Ie inaintea prinirii urmdtorului pacient;
+ imbrdcarea mdgtii gi a ecranului protector
pentru ochi Ei fafd;
t halatele gi alte haine de lucru sd spdlate tn apd detergenfi,
fie furbinie'cu schimb1ndu-le zilnic sau ime-
diat, dacd pe ele au ajuns stropi di sdnge;
' atenlie deosebitd necesitd sterilizarea pieselor de mknd gi a altor instrumente cu
sterilizare ctificitd;
 #!$ti&
r,l

. reducerea la nirtim atomizarea [dispersia] fluidttlui bucal, folosirea digii gi a aspiratorului;

t prelucrarea instrumentelor tdietoare trebuie efectuatd cu ntultd precaulie, prntru a nu leza pielea;
t folosirea acelor gi seringilor de unicd folosinfd;
t'cnitarea nranipuldrii dupd trtilizare a instrumentarului de unicd folasinld sau a celui de folosire multipld
tnainte de a-l dezirfectrt;
+ instrumentele tdietoare chirurgicale nmt steilizate dupdpacient,ln prealabil curdfindu-Ie mecanic;
t petele de shn.ge 9i strliad cle pe hormaqind gi alt echipament trebuie hdEdrtate cu dezinfectanli clinici
speciati (sotufii de hipocloit de sotliu tn concentralie de 1:1-0 sau 1.:'100, care se prepard zilnic);
o rnsteriale gi dispozitipele rle laborator (Iinguri pentru tnnprente, materiale de amprentare) urmeazd n Ie
curdli minulios de sknge gi saliad, ale dezinfecta, tnainte de aIe transmite in laborntor.
Instituliile de profil stomatologic trebuie dotate cu tmse farmaceutice de prim ajutor 9i situ-
alii de urgenfd.

roate rocwile u"

r.. J:Ti:il?T?t';,l#H:'r#f""l:f,"Jl1,"'ti ei trusd farmace-
uticd, in care intrd alcool de 70%, iod, material pentru pansamente, suspensie de permanganat
de potasiu in proporlie de 1:10000, degelele de cauciuc, foarfece, leucoplast, solufie de 30% de
suliacetamide [al6ucid], solu]ie de 1% de protargol [proteinat de argint].
2. Trebuie si fie anunfat obligatoriu geful despre fiecare accident, gi sd fie fdcutd o inregistra-
re in registrul accidentelor [situaliilor de urgenld]'
3. Este necesar de a prevede un stoc de rezervd de dezinfectante.
Regulile de lucru in mdnugi
mAinile spdlate scrupulos;
- mdnugile se imbracd peimbrdcate
- nu atingem cu mdinilb in mSnugi membranele mucoase ale propriilor ochi, nas,
gur5, porfiunilor neacoperite de piele;
imbrdcate;
- nu pdrlsim locul de muncd cu mdnugile
- spdldm minulios mlinile dupd ce-am scos mdnugile;
- dace una din mdnugi s-a rupt - o scoatem imediat, spdldm minulios mdinile gi irnbrdcdm
alta noud;
- dacX mdinile stomatologului prezintd plXgi, ele trebuie sd fie acoperite cu leucoplast. Me-
dicul, care are leziuni considerabile ale pielii de la mdnd, meritd sd intrerupd orice contact cu
la tdmdduirea porfiunilor afectate'
- ViiusitpAni
pacienlii
HIV nu moare in urma gtergerii frezelor 9i drillurilor cu o oatd muiatd in alcool!!!
Drillurile cu mAnere de plastic uimeazd a fi prelucrate conform schemei recomandate. Ex-
tractoarele de pulpd sunt de unicd folosinld, urmdnd a fi aruncate dupd prima utilizare.
in timpul efectuhrii manipulaliilor:
L. la nimerirea materialului coirtagios pe halat [haind] locul murdar urmeazd a fi imediat pre-
lucrat cu una din soluliile dezinfectante, apoi sunt dezinfectate mdnugile, scos halatul, muiat in
una din solulii sau pus in cutiile de steriliiare pentru autoclavare. lncallAmintea se prelucreazd
prin gtergerea tep"tutd cu o cArpd curatd muiatd ln una din soluliile dezinfectante. Pielea mdini-
ior qi a al-tor porliuni ale corpului de sub haina contaminatd este,spdlatd cu alcool de 70%;
2. la nimerirea materialului contagios pe fa!5 ea este scrupulos spdlati cu sipun, ochii sunt
spdlali apd sau solulie de permanganat de potasiu in proporfie de L:L0000;
- 3.'lacunimerirea materialului contagios in gurd cavitatea bucald este cHtite cu alcool de70%;
4. la rdnirea pielii in tirnpul efectudrii manipulaliilor - intervenlia este suspendatd, mgnu;
gile scoase, mdinile repede spdlate cu sdpun, stors sdngele din plagd, plaga prelucratd cu alcool
etilic de 70%, badijonata cu lod. Apoi plaga este acoperiti cu leucoplast. Manipulalia este relua-
td, dupd ce sunt imbrdcate mdnugi noi;
5. La afectarea integritilii mdnugilor fdrd lezarea pielii - mdnugile sunt scoase, mdinile pre-
lucrate cu solutie de 3% cloramin5, 9i sunt imbrdcate mdnugi noi.
in caz de aicidente ru.".o**de luarea profilacticd de thymosidd [azidothymidind, zido-
vudind] a cdte 800 mg/ zi pe parcurs a 30 de zile, luarea preparatului urmAnd a incepe nu mai
tArziu de 24 ore de dupd accident.
lnvestigarea de laborator a persoanelor, care au trecut printr-o sifuafie de urgenld, este efec-
tuatd peste 3,6,1^Zluni dupd accident.
 INSTRUMENTARUL PENTRU EXAMINAREA PACIENTULUI
st TRATAM ENTELE STOMATOLOG ICE

$L Generalitdfi

Stomatologia este o specialitate medicald cu nete caractere chirurgicale, care se adreseazd

in principal dintelui qi parodonfiului, Tratamentele stomatologice necesitd un instrumen-
tar specific ce trebuie cunoscut, in egald mdsurd, de toli membrii echipei medicale stoma-
tologice.
Dacd medicul este cel care utilizeazd direct aceste inskumente tr diagnosticul gi trata-
merrtul stomatologic, asistenta medicalX este persoana care se ocupd de pregdtirea acestui
instrumentar.
Instrumentarul necesar medicului stomatolog in practica sa cotidiand ln vederea efectu-
drii diferitor lucrdri, reprezintd ln sine totalitatea instrumentelor necesare ln tratamentul
stomatologic Ai tehnica dentard, care poate fi impdrlitd in seturi specializate mici.
Toate instrumentele, utilizate in tratamentul gi obturarea dinlilor, pot fi repartizate in
urmdtoarele seturi:
. Instrumente necesare examenului stomatologic [consultaliei];
. Instrumente necesare pentru prepararea cavit{tilor: a) rotative; b) de mlnd;
. furstrumentul pentru tratamentul cariei simple (pentru obturarea cavitdlilor) cu dife-
rite materiale;
. pentru detartraj;
. pentru tratament radicular [endodontic].
Concomitent, pentru prepararea cavitdlilor, lustruirea obtura;iilor etc. este folosit uni-
tul stomatologic, a cdrui parte componentd este o bormagind cu cAteva piese pentru fixa-
rea instrumentelor destinate sfredelirii gi secliondrii jesuturilor dure dentare.

$2 Instrumente necesare examenului stomatologic

Pentru examinarea cavitdlii bucale sunt folosite oglinda stomatologicd, sonda dentard
gi pensa dentard.
Aceste instrumente sunt folosite nu doar pentru examen stomatologic, ci sunt folosite
- larg pe intreaga perioadd de lucru ln cavitatea bucald la tratarea dintilor etc.
pe
Oglinda stomatiloitcd- este compusd dintr-un miner arnovibil gi oglinia propriu-zisd de
diferite mdrimi, cu suprafald reflectoare platd sau concavd (cu mdrire a imaginii); oglinda
propriu-zisd este fixatd de mAner prin trgurubare. Uneori oglinda gi mAnerul formeazd
un ansamblu sudat. MAnerul oglinzii poate fi ficute din ojel inoxidabil, din ofel cromat
sau nichelat, gi din material plastic. Lungimea mAnerului este variabild (de la 95 9i L35
mm), iar diametru de 5 - 1.0 mm. Cele mai des folosite oglinzi au mAnerul de 125 mm. in
 ,;:;:l:li:
iiililf ir&
wt*F
secliune transversal5 forma mlnerului poate fi prismX hexagonald sau digitiformd (ultima
asigurd o mai bund prizd a instrumentului).
Existd mAnere care oferd posibilitatea fixdrii oglinzii la oricare din cele doud capete.
O glinzile p r op riu- zise :
. plane, care dau imaginea reald a obiectului reflecta|
. concaT)e, ln care imaginea reflectatd este mdritd in raport cu dimensiunile reale ale
obiectului examinat.
Oglinda este executatd, de reguld, din sticld gi deaceea nu rezistd sterilizdrii prin fier-
bere, devenind opacd gi oferind imagini neclare, voalate. Dupd mdrimea oglinzii, existd
oglinzi de 15,18, 20,22,24 mm. Cele mai indicate sunt oglinzile cu diametrul de 22mm.
Oglinda este fixatd intr-un corp metalic/ care se prelungegte printr-o tijd filetatd.
Tija de legdturd intre m6ner gi oglindd poate fi dreapt6, cotitd sau ?n furcd.

intrebuinl drile o glinzilor

in orice activitate este necesar un control vizual adecvat. in stomatologie controlul vi-
zual direct trebuie folosit peste tot, unde e posibil, in special fir caz dacd prezenta oglinzii
stomatologice va face dificil accesul la locul intervenliei.
in calitate de instrumeni stomatologic oglincia este unicatd.
in primul rAnd ea asigurd inspecfia zonelor greu accesibile ale cavitdlii bucale qi posibi-
litatea medicului de a-gi controla acfiunile in timpul efectudrii procedurilor. A doua func-
!ie, la fel de importantd/ e cea de reflectare a luminii. La iluminalia obignuitd suprafefele
linguale gi distale ale dinlilor se afld in umbr5.
Oglinda corect plasatX reflectd lumina ln aga fel, ca aceste zone umbrite sh fie ilumina-
te, concomitent asigurAnd vizibilitatea pentru medic. A treia funcfie e sirnilard cu cea a
"limbii de pantof". Cu ajutorul oglinzii poate fi deplasatd limba sau obrazul la aplicarea
rulourilor de vatX sau pentru asigurarea unui acces mai bun cdtre aria de lucru.
Este destul de anevoios s5 firvefi la inceput manipularea eficientd a oglinzii stomatologice.
Trebuie sd ajungi la aceeagi coordonare lejerd a migcdrilor ln manoperele asistate de oglindd
ca gi in cazul cu controlul vizual direct. Cel mai bun mod de a deprinde mdnuirea oglinzii e
antrenamentul permanent, pAnd cAnd utilizarea ei nu va deveni o dexteritate fireascX.
Medicul trebuie sd pdstreze oglinda curatd, sd evite zgArierea suprafelei sale reflectoare
gi sd inlocuiascd la timp oglinda uzatd cu una nouX. Oglinzile pot fi obignuite sau antero-
superficiale; ultimile au suprafala exterioard a sticlei argintatd, cele obignuite au argintatd
suprafala interioard a sticlei. Oglinzile anterosuperficiale, degi sunt mai fragile qi se zgirie
ugor, sunt de preferat, deoarece imaginea fir ele nu se dedubleazd.
. reflectarea sursei de lumind gi proiectarea fasciculului luminos pe suprafala supusd
examindrii.
. cercetarea suprafelelor dentare gi a mucoasei bucale inaccesibile privirii directe.
. indepdrtarea pdrlilor moi, cAnd acestea impiedicd vizibilitatea gi protejarea lor ir:r tim-
pul acliondrii [manipula]iilor] cu instrumente in cavitatea bucali, realizAnd cu ajutorul ei
fixarea comisurii bucale, buzei, obrazului gi limbii.
. exercitarea de presiuni pe pdrlile moi tn vederea exprimXrii unei coleclii supurate,
cAnd acest lucru nu se poate realiza digital.

Sondele dentnre sunt de doud feluri: rigide giflexibile.

Sonda dentard rigidd este un instrument stomatologic folosit pentru examinarea cavitdfii
bucale gi are o parte activd, cu forme dintre cele mai diferite, pentru a se putea explora cu
ea cele mai inaccesibile zone dentare, studiind rugozitdtile smalfului, apreciind profunzi-
mea cavitdlilor in smal! sau a defectele integritdfii smalyului, in special in regiunea inter-
sectdrii liniilor fisurale de pe suprafelele masticatorii ale molarilor. Sonda stomatologicd
rigide servegte la studierea duritdlii dentinei, depistarea intrdrilor in cavitatea dintelui 9i
in canalele radiculare.
Sondele dentare rigide sunt de mai multe feluri: dreaptd, curbd [in formd de baionetd] gi
sub unghi.
. Sonda dreaptd se utilizeazd la dinli frontali superiori.
. Sonda in formd ile baionetd se folosesc pentru dinlii premolari gi molari superiori.
. Sonda curbd esle indicatd la cercetarea
zonelor de colet ale ultimilor molari, cAnd cur-
bura arcadei este accentuatd, sau a suprafelelor distale ale molarilor cu bombeu exagerat.
. Sonda cu un unghi in acelagi plan pentru cercetarea suprafelelor netede (orald gi aes-
tibular d) ale dinfilor;
.
Sonda cu o curburd gi un unghi in acelaEi plan, cate corespund in cea mai mare mdsu-
rd cerinlelor unei sonde gi cu care se efectueazd cele mai multe din operafii;
. Sonilacudoudcurburitnacelagiplan(tna, sondanr. 17),cucarese examineazdperelii
interdentari;
.
Sonde dentare cu iloud curburi tn plarutrt d.iferite (inu. sonda nr. 9 9i nr. L0), indicate
pentru cercetarea peretelui mezial (tna. sonda nr. 9) 9i a peretelui distal (inu. sonda nr. L0)
ai dinlilor;
. Existd qi sonde duble, care au fixat cAte o parte activd la fiecare extemitate a minerului,
care au o orientare contrard.
. in afecliuni parodontale este utilizatd sonila butonatd cu gradafii liniare pentru de-
pistarea gi mdsurarea adAncimii pungilor gingivale, gradului de dezgolire a rdddcinii.
intrebuinldrile sondelor rigide:
. explorarea suprafefelor dentare pentru decelarea asperitdlilor smallului gipierderilor
de substan!5 smalfiar5, in special la evidenfierea afectdrii integritdlii ei cAt de mici la in-
terseclia liniilor fisurale pe suprafelele masticatorii ale molarilor;
. evaluarea volumului gi intinderii depozitelor de tartru, gi decelarea existenlei tartru-
lui subgingival;
. determinarea gradului de ramolire a dentinei;
. sensibilitatea lesuturilor lezate;
. palparea cavitdfii carioase pentru aprecierea intinderii, adincimii, formei, atitudinii ei
fald de cavitatea pulpard, a conlinutului cavitar 9i a duritdlii peretelui dentinar;
. determinarea proiectiei orificiilor de intrare ln cavitatea dintelui gi canalele radicrrla-
re;
. palparea zonelor de displazie pentru aprecierea intinderii, adincimii, formei gi a du-
ritdfii peretelui dentinar;
. palparea suprafefelor de abraziune gi de fracturd ln scopul evaludrii gradului de sen-
sibilitate dureroasd a neregularit5lilor suprafefei gi a gradului de mineralizare a stratului
in care s-a produs leziunea;
. palparea marginilor obturatiilor vechi de amalgam pe suprafelele interdentare, pen-
tru aprecierea gradului de adaptare a obturaliei la peretele dentar (depistarea "streEinilor"
/ " cozoroacelor" la obturaliile de amalgam in zona pragului gingiaal);
. depistarea cariilor secundare atit la obturafiile de amalgam, cit gi la cele fizionomicei
. palparea suprafelelor dentare hiperestezice gi a fundului cavitdlilor carioase, pentru
aprecierea gradului de sensibllitate dureroasd;
. controlul conturului cavitdfilor rezultate din tratarea cariilor gi al exprim[rii unghiu-
rilor dintre perelii acestor cavitdfi;
. lndepdrtarea unor corpi strdini din spatiile interdentare (resturi de ciment, resturi ali-
mentare etc.);
. aprecierea gradului de insensibilizare obfinut prin anestezie (prin lnfeparea mucoa-
sei);
 jirltfiii&
edti;i4F
r cercetarea gradului de adaptare transversald a lucrdrilor protetice conjuncte vechi pe
dinlii de susfinere;
. depistarea eventualelor perforalii ale elementelor de agregare a unor lucrdri protetice
conjuncte vechi;
. controlul tndepdrtdrii in totalitate a tavanului camerei pulpare in cursul amputafiilor
gi al extirpdrilor pulpei dentare;
. aprecierea aspectului topografic al plangeului camerei pulpare gi depistarea orificiilor
canalelor radicularei
. dislocarea concreliunilor minerale care impiedicd accesul instrumentelor de canal tn
canalul radicular;
. plasarea unor picdturi de lichid anestezic, cu efect terapeutic sau demineralizant, in
dreptul orificiilor canalelor radiculare;
'. depistarea pungilor gingivale, aprecierea adincimii si tntinderii lor;
perforarea materialelor de obturalie provizorie in vederea asigurdrii unui drenaj par-
lial inchiderile semioclusive ale dinfilor.
in
Sondele dentare flexibile sunt alcdtuite dintr-un mAner (portacul Miller), care are in medie o
lungime de 80 mm gi o grosime de 50 mm gi la care se monteazd un ac din olel inoxidabil,
cunoscut sub numele de ,,ac MiIIey'' (dupd numeie celui care le-a elnborat), sau ,,sondd netedd" ,
datoritd aspectului 1or, sau ,,sonda bleu", dupd culoarea olelului din care e confeclionat.
Lungimea mdnerului impreund cu partea activd are intre 160-1,80 mm. Forma mdnerului
este de prismd hexagonald, cu o grosime de 5 - 10 mm, cu sau fdrd impresiuni digitale.
Acele MiIIer se pot prezenta fie sub o formd conicd efilat6, fie sub o formd piramidald [cu
muchii] efilatd, cu megele de vatd pentru tratamentul canalelor radiculare.
La primul tip de ac Miller, megele de vatd montate pe el pot fi mobilizate cu ugurinld, la
cel de al doilea tip, megele se indepdrteazdcu greutate.
Deqi acele Miller pot fi manipulate cu degetele, este preferabil de a le folosi prin fixarea
lor ln port-acul Miller.
Acele Miller se gdsesc:
a) in doud lungimi:
- lungi:50 mm;
- scurte: 40 mm,
b) tn gase grosimi, dupd diametrul acului la exlremitatea sa ascufitd:
- superextrafine, cu un diametru de L5/1"00 mm;
- extraextrafine, cu un diametru de 17 /700 mm;
- extrafine, cu un diametru de L9/100 mm;
- fine, cu un diametru cle 20/100 mm;
- mijlocii, cu un diametru de 25/100 mm;
- groase, cu un diametru de 30/L00 mm.
in tr eb uin I dr il e s on d eI or fle xibil e :
- ."r."tur"u eventuaielor perforalii ale tavanului camerei pulpare, tn cursul tratXrii
cariei simple;
cercetarea adaptdrii transversale a inelelor gi matricelor Ivory, fir vederea reconsti-
-
tuirilor coronare;
cercetarea permeabilitdlii canalului radiculari
-
manipularea megelor de vatd fur vederea sp[l5rii gi uscdrii canalului radicular;
-
plasarea megelor cu medicamente in canalul radicular;
-
pistonarea unor substanle lichide anestezice, demineralizante sau medicamentoase
-
in canalul radicular;
- folosirea acului ca electrod ln cursul aplicaliilor diatermice, a electrofulguraliilor, a
ionoforezei;
 - comPletarea obturatiilor de canal prin pistonarea materialului de obturatie cu acul
Miller;
- mdsurarea lungimii canalului radicular.
Pensa dentarfresteun instrument captato-r, executat din olel elastic inoxidabil, gi constituit
din douX brafe curbate gi efilate terminal. ln apropierea bralelor active ale pensei se gdsegte
un aga-numit dispozitiu de centrare, alc5tuit dintr-un pivot metalic fixat pe partea internd a
unui bra! 9i un orificiu de calibru corespunzdtor, situat pe braful opus. -and se inchid.e
Pensa/ pivotul metalic pdtrunde in orificiu qi tmpiedicX incdlecarea [forfecarea] capetelor
pensei. Lungimea pensei dentare este de 120 mm (scurtd) sau de 150 mm (lungd).
Tipuri de pense:

- pensd dentard cotitd cu vArful neted;

- pensd dentard cotitd cu vArfuri zirrrfate;
- pensi dentari dublu cotitd cu vArfuri: a) netede; b) zimfate;
- pensi dentard ln formd de baionetd;
pensd dentard in unghi obtuz gi drept.
^-
lnt r eb uinl ar ea p enselor dent are
- manevrarea unor instrumente sterilizate de dimensiuni mici: ace de canal, ace Miller
cu mege/ matrice;
- manevrarea unor materiale sterile: rulouri de vatd, bulete de vatd, conuri de gutaper-
cX sau de hirtie, fire g.a.

- aplicarea in cavitdli, dupd principiul capilaritdfli, a unor substanle lichide anestezice

sau cu efect terapeutic;
- aplicarea rulourilor de vatd la izolarea dintilor de salivd;
- fixarea buletelor de vatd la introducerea gi inldturarea lor din cavitdtile carioase;
- aplicarea lejerd gi fixarea sigurd a buletei sau a ruloului de vatd folosite (la examinarea
dinfilor) pentru a $terge dinlii, gingiile, cavit5lile carioase sau oglincla, - atunci cAnd ea
asudd in cavitatea bucalS;
_ - determinarea gradului de mobilitate a dintelui gi efectuarea altor manipulafii auxi-
liare;
- aplicarea gi indepdrtarea din cavitdli a pansamentelor medicamentoase;
- manevrarea firului de sirmX fir cursul imobilizdrilor dentare.

$3 Instrumentarul necesar pentru prepararea cavitifilor

Tratamentul cariei dentare care este principala mdsurd curativd in dinica stomatologiei tera-
peutice PresuPune, ca un prim timp, pregdtirea unei cavitdf, in
lesuturile dure dentare. Pre-
pararea unei cavitdli este o operalie dificild, deoarece se lucreazd in tesuturi dure, pe
suprafefe restrfirse, respectindu-se reguli riguroase de arhitectonicd gi in condilii de;i-
zibilitate uneori vitrege. Deaceea este necesar un inskumentar numeros, elaborat conform
specificului fiecdrei faze de lucru, ca sH fie asiguratd eficienta, securitatea, economia de
substanld dentard 9i de tirnp.
Multitudinea de instrumente destinate spre a rdspunde acestor exigente impune o siste-
matizare a lor dupi sursele de energie care le asigurtr actiunea. Din acest punct de vedere,
instrumentele tdietoare folosite pentru prepararea cavitdlilor se clasificd in funcfle de modul
tr care sunt actionate, astfel:
- iltstrumente rotatiae - acttonateprin rotirea instrumentului in jurul axei sale (energia este de
sursd mecanicd);
- instn'tmente de mhnd - actionate prin energia musculard (energia este de sursdumand).
lnstrumentele rotatiue sunt descrise amdnuntit in "Bazele cariologiei practice".
 ,r I r:.irll i.! i I :..
i;t!ltiih
r.i.!.U.-.i!:l.itr

Marea varietate de piese de mdnd gi freze au redus considerabil folosirea instrumente-

lor cu energie umand, dar fdrd acestea din urmd este dificild o preParare calitativd.
Instrumentele de mAnd sunt toporigca de smal!, excflaatoarele, linguril.e, ddllile de smal!.
Aceste instrumente posed{ un mdner de aceeagi formd, care se prelungegte cu o tijd efila-
t5, care poartd partea tdietoare, activ6'
Dalta de smit,t, toporigca de smal! 9i de dentini, precum gi slplliga sunt utilizate la
prelucrarea marginilor cavitdfii, ln cazul ln care este posibild traumarea dinlilor lnvecinali
iu instrumente iotative. Instrumentele de mAnd sunt de obicei bilaterale. E de dorit ca
instrumentul sd fie ascufit periodic, cdci un instrument bont nu corespunde exigenfelor.
Este necesar de a fixa bine mAna, care line instrumentul acfionat.
Dintre cele numite mai sus mai des se folosegte excavatorul.
Excaaatorul dentar este un instrument ajutdtor de mdrime variabild, alcdtuit dintr-un
mAner gi unul sau doud capete active curbate sub'diferite unghiuri; mdrimile [numerele]
lui sint de la 0 pAnd La 3. CAnd excavatorul are un singur capdt activ, existd necesitatea
de a manipula o pereche de instrumente cu formd activd identicd orientate ln sens opus;
in celdlalt ca z, ceid excavatorul are doud capete, acestea au, de obicei, aceeagi formd, dar
orientare opusd.
Excavatoiul este dotat cu o lamd rotuncid, u$or concavS, asemdn5toare cu o linguriid,
existAnd, de altfel, gi lame dreptunghiulate, obhtze, in (formX de) lopatd/ platou/ cdrlig
etc.
Toate excavatoarele dentare slnt confeclionate din olel rezistent la torsiune gi intindere,
gi cu suprafala rezistentd la coroziune. Mlnerul are forma unei prisme hexagonale, cu o
grosime de 5 mm sau cu o grosime de 1"0 mm, avAnd impresiuni digitiforme pe suprafafd'
Pentru asculirea excavatoarelor 9i a ddllilor de smal! este folositd o piatrd speciali de
Arkansas cu caneluri de diferite mdrimi.
intr ebuinlar ea ex c aa atorului dentar :
din cavitdfile carioase;
- indepdrtarea resturilor alimentare ramolite;
[raclarea] dentinei
- indepdrtarea depunerilor
- lndepdrtarea dentare, tartrului supra- gi subgingival;
obturafiilor provizorii;
- indepdrtarea a vita[td]ii din]ilor;
- testarea la cald
- indepdrtarea resturilor de ciment rdmase pe suprafefele dinlilor dupd cimentarea
unor lucrdri protetice;
- secgionarea capetelor conurilor de gutapercd dupd fixarea acestora fu:r canal (prin in-
cdlzir ea ex caa atorului).

$4 Instrumentele pentru obturarea cavitifilor carioase cu diferite materiale

restaurative

1. Pltrcufele de amestecat sunt confectionate din sticlX cu o grosime cel pulin de 1 cm. Pe
ele se malax eazd. atdt cimenturile, cit 9i diverse preparate medicamentoase'
2. Spatula stomatologici (bucali), tradilional metalicd, servegte la malaxarea cimentu-
rilor pi preparatelor medicamentoase. Spatula este un instrument care are un mdner, dotat
la ambele capete cu doud extremitdli plate - lopdlele drepte alungite.
Pentrl -ula*ur"u *aterialului obturator, care igi poate schimba culoarea la contactul cu
un instrument metalic, se recurge la o spatuld din masd plasticS.
3. SpatulX dentari (netezitoare).
Reprezintd un instrument, al cdrui parte activd are nigte lame drepte sau curbe metalice,
dispuse tn diferite planuri tn raport cu mdnerul. Asemenea instrumente sunt variate ca
mdrime gi formd, gi sunt folosite pentru introducerea in cavitatea carioasi preparatd a
unor paste curative gi obturalii izolatorii, materiale obturatorii pentru obturalii tempora-
re gi de duratd; cu ajutorul lor sunt modelate obturafiile.
Pentru obturarea cavitdfilor spatula bucald (netezitoare) are douX extremitdfi active,
care pot fi combinate - impreund cu fuloarul, gi dubld.
4. Fuloarul este un instrurnent folosit pentru presarea [compactarea, condensarea] rna-
terialului obturator in cavitdtile preparate. Existd fuloare pentru ciment, ale cd.ror extre-
mitdli active au capete rotunde, ovale, piriforme sau cilindrice de diferite mdrimi, gi pen-
tru amalgam, care se mai numegte port-amalgam.
Fulonrul port-amalgam de obicei are una sau doud extremitXti active, cu capete cilindrice,
vArful cdrora prezintd crestdturi pentru a permite menlinerea amalgamului. Partea activi
a fuloarului port-amalgam este actionatd prin pistonare. Fuloarul port-amalgam poate fi
gi din masd plasticd, in formd de seringd.
Fuloarul de condensat amalgam [condensator de amalgam] reprezintd un fuloar folosit pen-
tru condensarea amalgarnului introdus in cavitatea carioasd preparatd. Difera ca mdiime
gi formd.
5. Instrumente auxiliare pentru refacerea conturului coronar:
- matricele dentare cu portmatricele;
- benzile de metal sau celuloide.
Portmatrice. Existd cAteva varietdfi ale acestui instrument.
Ea poate fi o construclie metalicd forcipatd [,,in forceps"] (dupd yvory) cu varfuri con-
vergente. Fixarea strAnsd a matricei in jurul dintelui se realizeazd prin aproximarea cape-
telor ei la rotirea qurubului.
Mai existd gi partmatrice in bandd (dupd Tofflemire): banda metalicd sau de celuloid cu-
prinde in formd de la! [ansd] dintele gi se strAnge bine ir jurul lui. Portmatricele rotatiae
inf5guri matricea pe tijd strAngAnd-o bine tn jurul dintelui.
Matricea. Poate fi o placd metalicd cu proeminenld ovaloidd unilaterald in partea med.ie
_
[mijlocie] gi cu orificii la capete, sau fdrd ele. Matricele din inox cu o grosime de 0, 03 - 0,
05 mm sunt utilizate la obturarea cavitXtilor carioase de clasa a II-a, arnplasate pe supra-
fefele de contact a premolarilor 9i molarilor. in timpul lucrului e plasaie in spa-
liul interdentar cu marginea proeminenti orientatd spre gingie,^utri""u
apoi e fixatd pe dinte cu
portmatricea, aplicdnd-o strAns cu suprafata interioard peste coletul dintelui cu ajutorul
unor pene de lemn. Asfel fixatd, matricea substituie peretele lipsd al cavitdfii carioase gi
la umplerea acesteia din urmd cu material obturator previne impingerea lui in spatiul in-
terdentar 9i sub gingie. Este important de a aplica penele fdrd a deforma matricei. Pentru
materiale fotopolimerizabile au fost special con{ectionate pene conductoare de lumind.
In afard de matricele speciale, la obturarea cavitdtilor carioase de clasa a II-ilI-a sunt
folosite deasemenea benzi metalice gi celuloide.

6. Bisfuriu. Instrument menit pentru seclionarea tesufurilor moi.

7. Pensi chirurgicali. Medicul stomatolog recurge la pensX in intervenlii chirurgicale

stomatologice pentru fixarea gi transferul de rulouri gi materiale de pansament.

Instrumentele pentru prelucrarea canalelor radiculare sunt descrise ir compartimentul

" Bazele endodontiei pactice moderne".
 ,iilill.'ti
'i*$*itr

$5 Instrumentele pentru finisarea obturafiilor

$lefuirea qi lustruirea contribuie la asigurarea obturaliei a unei integritdli 9i stabilitdji

de durat}. Pentru aceste manopere sunt folosite pietre abrazive de diferite forme, discuri,
freze, freze de finisat gi lustruit.
Pietre abrazive. Ca material abraziv pentru acoperirea instrumentelor stomatologice
poate servi corindonul de calitate superioard, silicocarbura, rubinul gi praful de diamant'
Piafta abrazivd are o tiji metalicd 9i o parte activ6 din material abraziv.Instrumentul
poate fi fuzionat cu tija metalicd sau reprezentat prin pietre izolate/ care sunt fixate pe
perioada de lucru in portante speciale. Pietrele de corund sunt folosite pentru prelucra-
rea smalplui, deschiderea cavithlilor carioase, prelucrarea obturaliilor gi a construcliilor
protetice metalice.
Discuri. Sunt produse pe bazd rigid5 (metalicX) 9i flexibild, pot avea un acoperdmAnt
abraziv sau si fie integral constituite din material abraziv. Ca material abraziv poate servi
corindonul, silicocarbura sau praful de diamant. Toate discurile au o legdturd [conexiune]
rigidd. Granulalia abrazivului poate fi ultrafine, find gi medie. Grosimea discurilor - de la
0, 1 pAni la 0 ,7 fttm, diametrul- \9 gi22mm. Discurile sunt fixate pe pori-ciiscuri, cu design-
ul atAt pentru piese drepte cdt gi pentru piese unghi. Discurile sunt utilizate la prepararea
gesuturilor dure dentare pentru coroand artificiald, separarea dinlilor, precum qi pentru gle-
fuirea obturafiilor.
Freza. Instrument cu un cap cilindric rotunjit spre vdrf cu muchii [fa!ete] longitudinale.
Este intrebuinfat pentru prelucrarea prealabild [in ciornd] a obturaiiilor.
Freza de finisat. Constd din tijd gi suprafald activh sfericd cu crestdturi foarte fine. Este
folosit la prelucrarea obturafiilor (de reguld din amalgam), perelilor interiori ai cavitdlii
formate [modelate].
Frezele de finisat din aliaje dure sunt folosite pentru prelucrarea ceramicii la etapa fina-
ld. Suprafala activd conicd netedd are o lungime de 2,5 mm gi se asearndnd cu un triunghi
cu vArf ascufit.
Freze de lustruit. Sunt instrumente cu legdturd elasticd sau de silicon de rigiditate me-
die, umplutd cupraf abtaziv fin. Partea activX poate avea fortnd cilindric5, con h'uncat sau
lentil| biconvexd. Frezele de lustruit sunt utilizate pentru glefuirea gi lustruirea calitativX.
Sunt deosebite cAteva grupuri de freze de lustruit, reiegind din menirea funclionali 9i
particularitdlile constructive:
A A universale - sunt utilizate la prelucrarea aliajelor metalice gi suprafelelor acrilice;
A A pentru ceramicd - au granulafie medie gi find, 9i o legdturd siliconici ultrarigidd;
A A pentru piese turnate - constau din corindon de granulafie mare cu legdturd sili-
conicd ultrarigidd. Sunt folosite la prelucrarea construcliilor turnate din aliaje metalice
obignuite;
A A pentru detartraj - sunt utilizate la prelucrarea smallului doar cu ajutorul abrazivu-
lui, care intrd in compozilia acestui instrument, fdrd a recurge la vreo pastd de lustruif
A A pentru lustruirea oriciror compozite micrournplute. Partea lor activd e coloratd in
galbeni
A A pentru lustruirea oricdror compozite macroumplute. Partea lor activd e coloratd
ln cenugiu;
A A pentru lustruirea suprafelelor obturaliilor din amalgam (freze de lushuit metali-
ce). Partea activd are o formd sfericd netedd.
Periufe. Aceste instrumente pot fi conleclionate din diferite materiale (pdr de porc, sdr-
md fin6 din o!el, fibre sintetice). Partea activd are o formd de cerc, pensuld sau con invers
truncat.
 'riil$ffi
Pirul de porc atribuie periufei o culoare intunecatd. La utilizarea periulelor e necesar de
a utiliza paste de lustruire cu particule abrazive de diferite dimensiuni.
Periutele sunt menite pentru lustruirea suprafetelor dentare la efectuarea manipulatii-
_
lor igienice profilactice.
Aparitia materialelor compozite de obturare a condilionat elaborarea unor instrumente
speciale penhu introducerea acestor materiale in cavitatea dintelui, condensarea obtura-
fiei sau a restaurdrii, inldturarea excesului lor de pe suprafala dinterui.

$6 Priza instrumentelor gi pozifiile de lucru

Prepararea cavitdtii carioase reprezintd fir mare mdsurd un proces mecanic. insd medi-
cul stomatolog trebuie sd fie pe lAngd toate gi un inginer orientat biologic, gi un megte-
gugar iscusit. Restaurarea dintelui este tn esenld o manoperX de giuvaergiu gi necesitd o
exactitate inaltd. Trebuie sd finem cont de faptul cd
lesuturile dure dentare, spre deosebire
de lesuturile moi gi cel osos, nu vor regenera dupd o intervenlie chirurgicald brutald.
Dcaccea stomatologul trebuie sd manifeste precaulie la marupularea instrumentelor tE-
ietoare gi freze stomatologice.
Actiunile neglijente ale stomatologului pot duce la traumarea
_ lesuturilor parodontale gi
alte consecinte nedorite. Din aceastd cauzd medicul stomatolog poate pierde multi paci-
enti.
Stomatologul trebuie sd asigure cu propriile mAini fixarea sigurd a instrumentului, pentru
a nu adrrite migcdri inutile. In cavitatea gurii degetele medicului trebuie se se spriiine in
dinli. Dinfii maxilei asigurd un sprijin mai bun, decAt dinlii mandibulari, deoarece maxila-
rul superior este, spre deosebire de cel inferior, imobil.
Unele manopere stomatologice solicitd aplicarea unei presiuni [efort] reglabil aproxi-
rnativ de 2,7 -3,6 kg. Pe ldngd aceasta, la aplicarea multipld a acestei presiuni mana nu
trebuie sd oboseasc[. Medicul poate sd-gi antreneze rnugchii mAinii 9i digetelor cu ajuto-
rul unor exercilii simple, cum ar fi, de exemplu, strAngerea unei mingi mici de cauciuc
etc., pdnd la obtinerea rezultatului dorit.
Este mai ugcir sd controlezi miqcXriie, dacd punctul de fixare e ales cAt mai aproape de
Iocul intervenflei. Pe ldngd aceasta, dinlii trebuie sd fie uscali, pentru ca degetele de sprijin
si nu alunece [derapeze]. Penku arealiza o fixare mai bunX adesea e necesar de a folosi
ambele mAini. La prepararea dintilor aflati in jum5tatea stAngd a maxilarului medicul-
dreptaci hxeazd cu mAna st6ngd din partea stAngd capul pieseide mdnX.
La o antrenare consecventd obignuinla apucdrii corecte a instrumentelor in curdnd de-
vine fireascd. Deaceea este important de a invdla prizele instrumentale inainte de a se
forma deprinderile gregite.

Priza palmari
Medicul trebuie sd posede doud prize instrumentale fundamentale:
'1)
Piza "stiloului" - sau apucatea "stiloului" , care asigurd o amplitudine mare de mig-
care, dar o putere mai micd, gi
2) Priza palmard - sau apucatea cu palma, care asigurd o amplitudine redusd de mig-
cdri, dar gi o putere controlabild.
Priza palmard trebuie folositd oricdnd este posibil. Instrumentul este fixat cu degetul
mare, care servegte drept sprijin. Presiunea directd cu mdna sau incheietura mdinii este
controlatd prin contraactiunea policelui [degetului mare], sprijinit ln din]i. Instrumentul
poate fi deasemenea deplasat spre lateral cu o putere considerabild in timp ce este sprijinit
 'i'l3$rl&
hk;;i(ilH

in police. Puterea realizatd prin aceste doud acliuni (presiune 9i strAngere), nu poate fi
efectuatd la rotirea, tracliunea gi alte acliuni, necesare in prelucrarea instrumentald. Priza
palmard modificatd ajutd in aceastd privinfd, deqi trebuie deprinsd [invd]atX] doar dupd
ce prizapalmard standardd a fost adusd la perfecliune.
Priza palmard modificatd nu asigurd aceeagi putere, ca cea clasic6, dar ea prevede o
mare varietate de migcdri. Priza modificath, degi e grea la tnvdlare, este cea mai accepta-
bild la manipularea instrumentelor in cavitatea bucald 9i in afara ei.

Priza "stiloului"
Nu este o denumire tocmai corectd, deoarece instrumentul nu trebuie linut ca stiloul.
Remarcdm cd degetul mijlociu trebuie sd fixeze instrumentul cu buricul degetului, decdt
cu partea lateral5. Aceasta este necesar pentru a obline un levier maxim al instrumentului,
t n este deloc important la apucarea pixului. Priza tipicd a "stiloului" instrumentul
"ur"
este strAns lntre degetul mare gi cel indicator. Al treilea deget apasd instrumentul.
Existd doud variante diferite de apucare a "stiloului" in dependenld de migcdrile efec-
tuate de stomatolog cu mAna sau cu lncheietura mAinii. Dacd medicul folosegte migcdri
cioplitoare orientate in sus gi in jos cu acliune din lncheietura mdinii, se folosegte o aPuca-
re tlpicd de "stilou". Dacd meclicul efectueazh o rotire cu o acfiune , realizatl, din antebra!,
este utilizatd o apucare de "stilou" modificatd. Dacd medicul are puternici mugchi aduc-
tori ai degetului mare, gi dacd migcdrile pronatoare sunt comode, e preferabil ultimui tip
de apucaie. Priza originald se invalH ugor, dar cea modificatd e mai eficientd, deoarece se
controleazd cu mAna puterea de acfionare a instrumentului.
Deoarece axul instrumentului e mic, degetele pot aluneca, cAnd sunt fdcute migcdri pro-
pulsive [de impingere]. MAnerele cu acoperire siliconicd reduc considerabil alunecarea 9i
fac instrumentele mai comode in manipulare'
Priza modificatd a "stiloului" are doud particularitdli - incheietura dreaptd a mdinii 9i
degetul indicator ?ndoiat. in mare parte instrumentul este linut asemdndtor cu lingurila
deteai. in aceastd situalie degetul mare este pus intre degetul mijlociu 9i indicator la o
distanld egald de la ambele. Instrumentul gi axul longitudinal al mAinii 9i incheieturii ei
formeazd un unghi de 90'. Datoritd fixdrii sigure instrumentul nu se apleacd 9i nu alunecd
din degete.
Priza "stiloului" asigurd medicului o varietate bogatd de migcdri, dar fixarea instrumen-
tului este dificild, deoarece pot fi folosite doar degetul inelar qi cel mic. Aceste degete pot
derapa de pe dinli, ln special dacd suprafala lor e umezitd de salivd. Deaceea este necesar,
ca cAmpul-de lucru sd fie uscat (pentru izolarea de salivd e mai potriait sd fie folosit diga) gi
inainte de a incepe prepararea frebuie asigurath fixarea sigurd a instrumenfului.
in fiecare situafie concretd medicul decide, ce prizd alege'
Dar stomatologii novici trebuie sd respecte cu skictele regulile fundamentale: a) la pre-
parare sau glefuile in cavitatea bucald sau fir laborator intotdeauna instrumentul, piesa
trebuie fixatd cu degetul mare sau cu cAteva degete;
b) fixarea trebuie realizatd cAt mai aproape de punctul de contact dintre instrument 9i
dinte. Dexteritdlile cdpdtate pot fi aplicate cu succes gi in alte domenii, cum ar fi, de ex., in
chirurgia OMF, in parodontologie, sau in laboratorul dentar.
 PIEsE (DE MANA} oenrnnr
Generalititi

Transmiterea energiei mecanice rotative de la motorul electric al bormaginii cdtre gpinde-

lul piesei de mAn5, ftr care este fixat instrumentul tdietor, se realizeazd printr-un bra,t rigid
sau flexibil. Bratul rigid poate fi folosit la instalalii stomatologice universale, precum gi la
bormagini cu viteza maximd de 30.000 rot./min. Bratul poate fi articulat, prezentAnd cAteva
segmente cu role [scripefi] pe care este firtins un fir elastic. in cazul cAnd viteza maximd e
de 10.000 - 30.000 rot./min. la bra! se anexeazd tuburi, pdn care circuld ap5 de rXcire spre
instrumentul tdietor. Brapl flexibil este actualmente folosit mai rar, de reguld in bormagini
cu viteza maximd de 10.000 rot./min. Principala parte activd a brafului flexibil este o spirald
elasticd lungd, care formeazd un arbore flexibil rotativ cu o lungime de cca. 75 cm. intre
scripetele axului motorului electric Ai scripetele arborelui flexibil se trtinde firul [cordonul]
de transmisie. Scripetele bratului flexibil este fixat pe axul arborelui flexibil, care se roteste
iniuntrul conductului flexibil dental. La alt capdt al arborelui flexibil este instalat un cordon
care, angrenat de cordonul piesei, transmite energia mecanicd celei din urmd.
Elaborarea [designul] noilor tipuri de bormagini se orienteazd cdtre mdrirea numdrului de
rotatii ale ftezelor, reducerea dimensiunilor gi sporirea fiabilitdfii instrumentelor in timpul
funcfiondrii. Piesele dentare sunt dispozitive speciale alcdtuite din ansambluri mecanice
care servesc pentru fixarea sigurd a instrumentelor rotative (freze, discuri efc,) gi transrniterea
lor a energiei mecanice produsd de o sursd oarecare (hormaEind electricd sau pneumaticd) spre
instrumentul rotativ atribuindu-i migcdri de rotafie.
Aceste piese dentare pot fi divizate conform construcliei in 4 categorii:
. piesd dreapti sau piesd de rnind;
. piesd in contraunghi
. piesd in unghi;
' piesd speciald: turbina dentard, pentru canale endodontice - Giromatic sau endodonti-
ce (CANAL LEADER-2000); pentru mikromotor.
Piesele drepte
a) Piesa dreaptd este liniard, de mdrime gi formd variabile, dupi fabricatie, producdtoare,
actionate fie printr-un bra! Doriot de la un motor electric, fie de un micromotor atagat
acesteia. Piesa dreaptd se folosegte mai rar decdt cea sub unghi. Pentru piesa dreaptd se
utihzeazi.freze dentare de peste 40 mm lungime, cu sisteme variate de angrenare. Piesele
moderne sunt prevdzute gi cu un dispozitiv de rdcire cu apd din unitul dentar.
Piesa dreaptd kansmite migcdrile de rotafe de la bratul bormaginii spre frezd, prin interme-
diul urmdtoarelor pdrti: dirlogul, onltul mic de transmitere cranalierd, fkatorul (gpindetul).
Fixatorul (gpindelul) este un tub cu o formd conicd, in corpul lui sunt doud tdieturi, -
una transversal5 9i una longifudinald, care trece dintr-o parte ln alta. in partea ingustd se
afld clema dubld, apoi bucga gi butonul de stringere. in tdietura transversalf, intrd coarnele
pirghiei de stringere gi cremalierd.
Fixarea frezelor in piesele drepte mai vechi se obtine prin ingurubarea unui inel situat
la mijlocul piesei. La piesele drepte moderne, fixarea se obline printr-un sistem de gheare,
care se aplicd pe minerele frezei prin telescoparea piesei.
 ii;fifiib
r,i#i.Jl#$o

Sistemul de angrenare in rotalie a frezei sebazeazd,la unele piese pe existenla unui

lagdr de bronz situat in interiorul piesei. Acest lucru conferd piesei o viald mai lungd, dar
este dezagreabil pentru cel ce o folosegte datoritd lncdlzirii rapide a cdmdgii de proceclie
La alte piese, sistemul de angrenare se bazeazd pe existenla unui rulment interior, ceea
ce asigurd confort in folosirea piesei, dar reduce din viala instrumentului.
Existd doud forme de piese drepte' Una dintre ele are o linie astfel conceputd incit ofer6
o pizd, palmard maximd, contribuind la aceasta gi impresiunile digitiforme, sculptate pe
suprafala exterioard a piesei. Are dezavantajul unei maniabilitdli mai reduse datoritd vo-
lumului sdu mai mare, gi se numegte piesd de mtnd cle formd anfltomicd.
Cealaltd piesd, piesa dreaptd obignuitd, are o formd regulatd, cilindricd, avind 9i ea pe
suprafala iumatalii anterioire un desen zimlat, destinat sd impiedice alunecarea piesei
dinmin6.
Amincloud tipuri pot (sau nu) sd prezinte, fixat la cdmaga exterioard, un dispozitiv tu-
bular care, ra.ordutlu spray-ul unitului, permite trecerea apei 9i r5cirea frezei in timp ce
aclioneazd.
La piesele drepte care nu strt prevdzute cu acest dispozitiv tubular, se poate adelSli
atunci cdnd este ne cesar (acfiunia mai tndelungatd a instrumentului rotatia, absenla izoldtii
dintelui etc.), undispozitivamovibil constituit dintr-un inel 9i un tubule! care se racordea-
zdlaspray.
Sunf deitinate,ln special, prepardrii dinlilor frontali superiori, dar, in unele cazuri, pot fi
utile la preparalea cartiteptor cirioase de pe fala labiald gi jugald inferiorigi pen-
14hFtq
tru uneie operalii pe fefele ocluzale ale molarilor gi premolarilor. Cel mai des piesa dreaptii
se folosegte pentru gleiuirea 9i lustruirea obturajiilor cu ajutorul diferitor pietre. In toate
cazurile, cdnh este iucomod de a lucra cu piesa respectivd, se trece la cea in unghi'
Ancorarea pieselor drepte la sistemul de transmisie a forfei motorului se realizeazd
printr-o cuplX cu arc, care aparline sistemului de transmisie'
piesele ti unghipot avea diverse construclii:-a) ln unghi; b) in contraunghi.
Ele sint alcatuite-din: a) corpul piesei; b) capirl piesei.
La unele piese, capul searticuleizb cu corpul sub ununghi de 20o. Cele mai multe piese
sunt cu u-or.ibil, care poate fi rotit in jurul prclpriului sdu ax, fiind stabilizat in po-
"up.tl
zilia doritl cu ajutorul unui dispozitiv, situat chiar la linia de joncfiunea cap-corP'
'Pe
partea dorsalS a capului piesei este situatd clapeta de fi,xarg a frezei, Pe !?re/ deplas-
fnd-o lateral intr-o direciie, se decupleazd.freza, iar in cealalti direclie - se elibereazd. Pe
corpul piesei este o txieturd triunghiulard unde se imbracd clanla bralului.
pieseie unghi. Capul lor este amovibil sau fix. Freza in piesa unghi se fixeazd printr-un
arc turnant sau clichet, deplasat de-a lungul piesei'
Sint doud tipuri de piese unghi. Una de dimensiuni normale, a dola cu un cap miniatu-
rizat, capabit ia patrunad 9i si aclioneze in spalii mai inguste, cum este cel dintre suPra-
fala vesiibulard a molarilor in-feriori 9i peretele jugal.
Arnindoud tipuri sint asemdnitoare piesei contraunghi,insd, spre deosebire de aceasta,
capul se gdsegte situat ln prelungirea piesei, singurul unghi rezultlnd intre direclia frezei
qi axul pi-esei. trrtai des se iucreare cu pi"su unghi, cu ajutorul cdreea putem prepara cavi-
tdli cu diferite localizdri.
Piesele contraunghi
lrezntdun unghi dublu lntre partea activi a piesei cu corpul
piesa cgntraunghi acesteia Ei
lnclinalia frezei]Esie alcStuitd din doud pXrli: corpul 9i capul piesei articulate intr-ununghi
de 20o.
La cele mai multe tipuri de piesd, capul este amovibil gi poate fi rotit in jurul propriului
sdu ax, fiind stabilizui tr, poriliu doritl cu ajutorul unui dispozitiv cu arc, situat chiar la
linia de joncliune Forma corpului este variabild - dupi producitor.
"up-corp.
 ,fffi#ft,
Pe partea dorsald a capului piesei se gdsegte clapeta de fixare a frezei, care,
deplasatd
lateraf intr-o direclie decupleazd freza, iar in cealaltd direcfie elibereazd dispozitivul de
angrenare afrezeispre a putea fi curdtat.
Corpul piesei contraunghi poate fi simplu, cu impresiuni zimfate pe suprafatd, pentru
a impiedica alunecarea din mind, sau de formd anatomicd, cu impresii digitiforme pe
suprafafd, pentru a asigura o prizd, manual5 optimS.
Ancorarea pieselor contraunghi la sistemul de transmisie a fortei de la unit se obline,
ca
gi la piesele drepte, printr-o cupld apartinind sistemului de transmisie.
De asemenea, ca gi piesele drepte, piesele contraunghi sint (sau nu) prevdzute cu
un
dispozitiv tubular tip spray de transmitere a apei gi a aerului comprimat.
Piesele modeme (dreaptii de mdnd gi/sau in contraunghi) sunt atagabile la
un micromotor
actiornt pneumatic de la compresorul unitului dentar.
Piesele speciale (turbina dentnrd, piesele pentru micromotor, Giromatic sau endodontice -
CA-
NAL LEADER-2000 sunt de fapt tot piese drepte sau contraunghi, dar care au incorporat
chiar in piesd un micromotor electric capabil i5 producd necesard rotirii frezelor.
"r,"rglu mai grele ca piesele
Datoritd acestei construclii speciale, piesele sint voluminoaie, cla-
1c9 si
mai scumpe. in generai, la aceite piese, capul face corp ,eit rl piesei.
Existd insd un tip de piesd dreaptd, la care capul p-oate fi detagat "omrr, "r,
cie pe corpul suspindtor
al motoragului.
La etapa contemPorand sunt folosite pe larg piesele de turbind dentard, in care este
-losit momentul de rotatie al unei turbine minuscule montate ln piesd.
fo-
Se deosebe;te de piesele contraunghi obignuite prin faptul cd:'
' nu posedd clapeta de fixare a frezei, freza introducirdu-se prin fricfiune gi fiind reti-
nutd prin mularea pe suprafafa piciorului ei a unei cdmdgi din material plastic;
' ancorarea piesei la conductul turbinei se realizeazd prin ingurubar6, avindu-se grijd
ca cele 4 tubugoare din interiorul piesei sd corespundX ceior 4 orificii existente la
extremi-
tatea conductului;
' sistemul de rdcire a inskumentului rotativ nu mai este anexat piesei, ci se gdsegte in
interiorul corpului piesei, iar dupd ce parcurge toatd lungimea acestui4 se exteriorizeazd
printr-un orificiu situat in apropierea locului de introducerc afrezei;
-' capul piesei este fixat la corp prin ingurubarea intr-o singurdpozilie, neputtrdu-se
obtine orientdri diferite ale capului, ca la piesa contraunghi.
Freza se hxeazd' nemUlocit fuI tubind, care este pusd in migcare cu ajutorul aerului com-
gJimlt pompat de compresor. Viteza de rotire a frezei in ase-en"u mugind atinge 100.000-
600.000 rot./min' Piesa de turbind dentard este conectatd la instalafie printr-r.ir
furtun de
gauciuc, care are la capdt un cioc cu doud orificii:pentru aer gi p"r,t u upe. i" u""rt" orin"ii
intrd tub-urile corespunzdtoare ale piesei. in captrl piesei este incorporata o turbind de aer,
rulmenfli cdreea reprezintd un grup rotor. Curentul de aer admis invdrte sub presiune ro-
torul de aer. Spre paletele elicei rotorului sunt indreptate sub un unghi ourecur" doud duze
cu fantd. Aerul iese sub presiune din duzd, fo4Antl elicea sd se inJertd cu o vitezd foarte
T9.:,SPuF"l fur care se afld rotorul se numegte camera rotorului. Dispozitivul de prindere
(elicoidal, fricfional, butonat) dinduntrul rotorului asigurd fixarea frezei. i)ispozitivul
elicoidal
necesitd un instrument suplimentar - cheie pentru skdngerea frezei. Pentru a schimba freza
in dispozitivul fricfional este nevoie de impingdtor. Cel mai comod. in exploatare dispozitiv
de fixare este cel butonat. in timpul rotirii se Jprijind pe lagdre. Aerul pompat spre.u*"ru
rotorului nu trebuie sd continX ap6 9i ulei.
comprimat este pompat spre turbind de cdtre compresorul aflat induntrul sau in
-Aerul -de
afarainstalaFei. Instalafia trebuie sd fie dotatd cu un sistem evacuare a aerului pompat.
Aerul iegit din camera rotorului se numegte inversat. Astfel de aer poate iegi ctin.u*"ru
rotorului gi prin piesd in exterior prin locul unirii piesei cu conductirl dentaj. in acel mo-
 rffi#
"r:*iaai,.

ment se produce deranjarea mAinii medicului cu jetul de aer. Aceasta se datoreazd unuia
din sistemele de evacuare a aerului inversat. Sistemul respectiv are 2-3 orificii in partea
lngrogatd a conductului dental. La celdlalt sistem au atribufie piese cu derivarea aerului
spie instalagia stomatologicd prin canalele conductului dental, capdtul sdu ingrogat fiind
dotat cu 4 orificii.
O parte din aerul admis, amestecdndu-se cu apd, creeazd un sPray rdcitor. Spray-ul re-
pr""itrta.tttlet de ap5-aer care iese din orificiile localizate pe capul piesei in stare atomiza-
i5 gi .ut" servegte pentru rdcirea teritoriului prelucrat cu instrumentul aclionat. Aducfia
spray-ului de apd-ier spre piesd depinde de tipul conectorului de piesd 9i a conductului
dental.
Aclmisia de spray spre zona prepardrii poate fi realizatd prin 1, 2,3 sau 4 orificii in par-
tea inJerioard a capului piesei.
Unele instalayii iunt pievdzute cu piese dotate cu iluminare auxiliar5. Lumina firduntrul
piesei este condusd prin fibrd opticd de la beculelul de iluminare auxiliard.
Piesele pentru micromotor - sunt de fapt piese drepte sau contraunghi, dar care all
lncorporai chiar ln piesd un micromotor electric (a) sau de aer (b) capabil sd producd
energia necesard rotirii frezelor.
Micromotorul electric poate fi cu gi fdrd perii de carbon. Acest tip de acfionare au Putere
mare (40-50 Vt) gi teglu.e exactd, find, a vitezei (de la 1000 pdnd la 40.000 rot./min.).
Micromotorul de aer are o marjd de viteze de la 2.500 pAnd la 25.000 rot./min. Are o pute-
re mai micd, reglarea vitezei e mai pulin precisd decAt la cele electrice. Se ancoreazd piesa
la conduct similar cu cea a turbinei.
Piesele pentru nticromotor pot transmite rotalia fdrd modificarea vitezei - marcaj albas-
tru; cu decelerare [diminuarea vitezei] - marcaj verde; cu accelerare [sporirea vitezei]
- marcaj rogu.
Sunt diferite tipuri de conectoare pentru piese cu micromotoare. Cel mai frecvent intAl-
nit conector se numegte ,,INTRA".
Folosirea pieselor cu mare decelerare permite rcalizarea unor turalii mici 9i sporirea
puterii de tdiere afuezei.
Piesele Giromatic (endodontice) - sunt piese destinate exclusiv permeabilizdrii canalelor
radiculare. Spre deosebire de piesele pentru instrumente rotative, piesele giromatice trans-
formd migcaiea cle rotape inh-o migcare liniard de propulsie ceea ce Permite instrumentului
activ sd avanseze de-a lungul canalului.
Din grupul pieselor endodontice moderne face parte gi piesa CANAL LEADER-2000,
car" o pieia multifunclionalS - permeabilizarea,ldrgirea, sondarea, spdlarea gi obtu-
"rie
rarea canalelor radiculare.
Pe piesd este fixatd un sistem de spdlare, dezinfectare gi aspirare a canalului radicular
cu hipoclorit de sodiu (NaOCl).
Pieiele dentare (piesa de m6nd dreaptii, piesa tr contaunghi cu micromotoarele la care sunt
ata$ate, turbinele dentare) impreund cu spray-ul de apX-aer, uneori 9i cu instrumentul pen-
11u detartraj ultrasonic, sunt racordate prin cordoane speciale la unitul dentar de la care pri-
mesc alimentarea cu energie electricd, aerul comprirnat gi apa pentru rdcirea instrumentarului
rotativ. Ele sunt dispuse intr-un set complet al unitului dentar fur care la aparatele modeme se
afld gi tabloul de comandd al unitului dentar - mdsula dentarX pe care sunt agezate in timpul
lucrului instrumentele stomatologice curente.
 !ii{l!1ih

FREZE DENTARE.
Elemente de impresiuni, formate cu ajutorul
instrumentelor stomatologice tiietoare.
Pietrele gi frezele dentare reprezintd un grup de instrumente stomatologice rotative
tdietoare, care sunt fixate in piesa de mAnd gi sunt folosite pentru pteparatel smalfului,
der'.tinei qi cementului dentar. Cu ajutorul frezelor este preparitd iavitatea carioasd,
deschisd cavitatea pulpard, sunt ldrgite ostiumurile canaleloi radiculare, sunt aplicate
pe perelii cavitdfii deja preparate nigte crestdturi, ce au funclia unor puncte de retengie
pentru obturalii, este lndepdrtat cimentul 9i rdmdgitele oLturagiilor vechi etc. Sunt
confecfionate freze Pentru bormagini standarde gi cu viteza de rotatie sporitd, precum
gi pentru instalatii cu turbind.
F obignuite pentru piesele dreaptd 9i in unghi constau din cap (partea actiai)
._. 9r9,l:
(1), gAt (2) 9i tije (picior, miner) (3).
Piciorul frezei este executatd din otel inox de cali tate superioard. Diferd picioarele
frezelor prin diametru, lungime 9i f6rmd a pdrtii
frontale. Partea actiad a frezei existd intr-o varietate
bogatd de forme, in dependentd de destinafia
123
funcfionalX a instrumentului. Suprafata pdrlii active
poate fi executatd din diferite materiale: ofei, pulbere de diamant, corindon etc,).

Mdrimea frezelor se indic5 prin numere. Diametrul frezei Nr.1 este egal cu 0,85 mm,
_ _
Nr.3 - cu 1,1 mm; Nr.5 -cu 1,6 mm; Nr.7 cu 3,imm.
cu 2 mm; Nr.L3
- -
Dupd picior frezele se tmpart in cele:
) pentrupiesa (demhnd) dreaptd - 44mm. in piesele drepte la fixarea instrumentului
contribuie forla de frecare, produsd la compresiunea piciorului de cdtre mecanismul
rotativ deinchidere. Diametrul picioruluiconstituie, cieregul5,2,35 mm. instomatologia
terapeuticd gi protetica dentard sunt folosite instrumente cu lungimea delaM,spana h
53 mm, precum gi instrumente ultrascurte cu o lungime de 32 mm.
) pentru piesa contraunghi (pentru turalie conaentionald). Fixarea instrumentelor in
piesa contraunghi este realizatX din contul filetdrii circulare la terminalia piciorului
pentru fixarea lor ln piesa de mAnd. Pentru lucrdrile cu piesele in unghi'sunt folosite
instrumente,cu design universal al piciorului cu diametrul de 235 -mm. Lungimea
instrumentului este determinat5 de tipul manoperelor efectuate gi poate constit-ui 1.5,
22,26,29, 34 mm.
) pentru capul de turbind (pentru turalie tnaltd). Piciorul instrumentelor pentru turbind
nu ere puncte de retenfie; fixarea instrumentului este realizatd prin ajustarea fideld a
piciorului insfrumentului la mangonui /dispozitivul/ de inchidere al piesei de mdnd.
 ,6*Ji;&6tr
';11S,'*
Piciorul instrumentelor, menite pentru lucrdri efectuate la turafie inaltd, are un diametru
standard- 1,60 mm; lungimea piciorului poate fi diferitd in dependenfd de destinalia
instrumentului. Cele mai populare sunt instrumentele cu lungimea de 19 gi 21 mm.
Lungimea frezei (pentru capul de turbind) de 16 mm gi diametrul pbrlii active de O7;
0,8;0,9 gi L,2 mm face posibil lucrul ln locuri greu accesibile pentru preparare gi lucrdri
punctiforme fur cavitatea oral6 a unui copil. Suprafa,ta frontald a instrumentelor pentru
turbind poate fi rotunjitd gi platd, iar in aplicafia clinicd este mai comod sd fie rotunjit
capdtul piciorului instrumentului, ceea ce faciliteazd fixarea inskumentului in mangonul
de tnchidere al piesei de mAnd. Frezele au, de reguld, aplicat pe picior un marcaj inelar
color, care indicd rndrimea cristalelor pulberii de diamant aflate pe partea activd.

htdustria rnodernd confeclioneazd freze:

) de olel
D extradure (din aliaj dur - de tungstm etc),
) diamantate (cu acoperire diamantatd).

Diversitatea bogatd a instrumentelor rotative a condifionat necesitatea credrii

standardului intemaponal unificat ISO. Stanciarciul ISO ajuti specialigtii sd facd alegerea
optim6 a instrumentelor gi sd le foloseascd cu randament maxim. Pentru aceasta este
necesar de a cunoagte numdrul de identificare a instrumentului conform sistemului ISO.
Numdrul de identificare a instrumentului conform sistemului ISO este alcdtuit din
4 crtre, reprezentate prin 15 serlne, ce caracterizeaz{. ptoprietdfile instrumentului:
materialul pdrlii active, diametrul piciorului, lungimea totalX, forma gi tipul pdrlii
active, mdrimea maxim.d a pdrfii active.

Caracteristicile abrazive ale frezelor din olel gi din aliaj dur sunt asigurate de mdrimea
gi numdrul fafetelor /Iamelorl tdietoare ale suprafelei active. Pentru instrumentele
menite prelucrdrii inifiale /prealabile/ sunt caracteristice numdrul redus gi mdrimea
sporitd a lamelor, iar pentru instrumentele menite prelucrdrii finale - mirirnea
redusd gi amplasarea mai deash a lamelor. Codificarea colord a frezelor de olel gi a
celor exkadure ia in considerafie atAt tipul de fafetare, cAt gi caracteristicile abrazive ale
instrumentului. Proprietdfile abrazive ale instrumentelor pudrate cu carburd de siliciu,
corindon gi gresie sunt determinate de combinarea caracteristicilor materialului liant gi
dimensiunilor granulafiilor / cristalelor / de material abr aziv.

Gradarea instrumentelor din ofel gi din aliaj dur in dependenfi de tipul gi

caracteristicile abrazive ale fatetdrii

Cod de culoare Caracteristici abrazive / tip de filet

Fdrd marcai Ultrafin, trimer
aiolet Spiralatd suprafind
albastru suprafind ut pudrnre diumantatd
galben suprafind
r0€u find
roz medie
aerde cu grarutlalie mure
negnt cu grantilalie suprtmare
 in calitate de granulafie abraziv6, pentru confeclionarea pdrlii active a frezei sunt
folosite diamante naturale gi sintetice. Granulalia de diamant sintetic este inferioard
celei naturale prin propriet5li gi caracteristici tdietoare.
Existd doud variante de fixare a cristalelor de diamant."
' O variantd este aplicarea pulberii diamantate la diferite nivele. De reguld, aga
instrumente sunt de calitate inferioard. ln urma aplicdrii acestei tehnologii crii'talele ie
diamant proemineazd neuniform din stratul liant, ceea ce duce la uzuia acceleratd gi
reducerea rezistenlei instrumentului.
' Cele mai calitative sunt frezele cu acoperire diamantatl uniformd. Astfel de freze
dispun de o capacitate tdietoare accelerat5, gi o termogenezd /generare de cdldurd/
redusd ln timpul lucrului. Aceasta asigurd un termen mai indelungat de utilizare a
frezelor.
Prepararea cavitdtilor carioase cu ajutorul frezelor diamantate reprezintd in sine,
de regulS, fracturarea microstructurilor lesuturilor dure dentare de cdtre faletele
tdietoare. In urma acestui fapt perelii interiori ai cavitdfii formate au o suprafatd
zgrunluroasd neregulatd. Pentru a atribui perelilor o suprafald netedd este disponibil
un set special de freze cu crestdturi mai fine gi mai pufin agresive. Concomiient, cu
ajutorul unor asemenea freze sunt nivelate marginiie cavitXiii carioase prelucrate, gi
ldrgite oshiumurile canalelor radiculare. Suprafafa netedd a perelilor cavitelii asigurd
adeziunea mai bund a materialului obturator.

Caracteristicile abrazive ale frezelor diamantate ln dependenlX cle materialul

pdrtii active sunt determinate de mdrimea granulatiei sau de mdrimea gi de numdrul
lamelelor.
Pentru confectionarea instrumentelor diamantate sunt folosite granule / cristale/ de
diamant avAnd mdrimea de la 8la 180 rnicroni. Con-form sistemului ISO, sunt deosebite
gase grade de granulalie a ilbrazivului diamantat. Fiecdrui grup li corespunde un
cod color, care este aplicat strb formd de crestdturd pe piciorul instrumentului. Unii
producdtori marcheazd instrumentele corespunzdtor standardelor
ldrii producdtoare,
care pot diferi de standardele ISO.

Gradarea inshumentelor diamantate in de

Cod de culoare Mirimea granulei, Granulozitatea/ gradul de
microni granulafie/ a abrazivului
roz 8-1s Ultrafin
galben 16-40 suprafind
roQu - 90
41, frnd
fdrd marcai 91 - L25 medie
aerde L26 - 150 cu granulalie mare
negru 15L - 180 cu gr anulatie supr amare

Instrumentele stomatologice rotative de refug,.finisat gi lustruit, menite pentru

prelucrarea unui tip oarecare de material (titan, metale nobile, ceramicd etc.), pot avea
partea activd coloratd corespunzdtor clasificatiei firmei producdtoare.
Dupd aspectul pXrlii active frezele se impart in:
. frezesferice;
. freze cilindrice;
. freze cilindro-conice/ sau cele coninvers;
 .Firll:i;i,r,
ii,f{l:ih
"{;a;

. freze roatd;
. freze in formd de pard;
. fteze de canal.

Frezele cu partea actiad sfericd.

1,.
Capul activ are forma unei bile, pe suprafafa cdreea sunt aplicate o ctuzini de lame
diametrale inclinate /obLice/. Dimensiunea fuezei este indicatX prin cifre impare (1,
3,5,7,9). Pe hnge aceasta, frezele sferice pot fi: a) cu supra{ete netede (fird striuri
longitudinale); b) cu acoperire [pudrare] diamantatd.
Ele pot fi:
a) instrument sferic Al
b) instrument sferic cu gulerag.

Frezele sferice (globulare) sunt folosite pentru extensia gi prepararea unor cavitdli
carioase de clasa I - V, necrectomie (tndepdrtarea maselor necrotice), prelucrarea
plangeului cavitdfii ln carie profundd, deschiderea unor cavitdli pulpare, ldrgirea
ostiumurilor canalelor radiculare, crearea in lesuturile dure dentare a unor puncte
cie retentie gi a orificiilor rotunde de trepanare in tavanul deasupra cavitdfii dintelui,
inldturarea obtura;iilor vechi, prepardrii prin tunelizare a osului, prelucrarea unui tip
oarecare de material (rnetale, ghips, ceramicd) etc. Capul sferic mic al acestor freze se
potrivegte ideal pentru prepararea unor cavitdfi carioase de clasa I - IL Capul sferic
de dimensiuni medii poate fi utilizat la prepararea unor cavitdli carioase localizate pe
felele de contact ale din;ilor frontali (clasa III dupd Black).

c) instrument sferic cu cap deviat, avdnd aplicalia in protetica dentard la conturarea

anatomic5 a protezelor mobilizabile din mase plastice.
in dependenld de direcfia aplicdrii efortului mecanic pot fi create diferite elemente
de impresiuni /adAncituri/.
Prin migcdri circulare ale frezei acfionate se realizeazd extinderea treptatd a unei
cavitdfi de o formd rotundd sau ovald.
La deplasarea liniari unilateralX se realizeazd un sulcus / gln,tulef/ semirotund cu
adAncimea pulin mai micd de raza suprafelei active a frezei.
Lucrdnd cu freza in direclia axului ei, poate fi format un orificiu, corespunzdtor
diametrului capului frezei cu un fund concav.

fi g

Prhtcipalele forme de caaitdfi, create cu ajutorul frezelor sfericd (a) gi roatd (h)
 2. Ereza roatd.
Freza respectivd are partea activd rotatd [in formd de roatd sau disc plat] ingustd,
prezentdnd circumferinlial o margine activd fenestratd, cu fafete tdietoare longitudinale.
Aceastd frezd este folositd in special pentru prepararea fur plan [ln suprafa]d], crearea
unghiurilor drepte in regiunea plangeului cavitdtii modelate gi punctelor de retenlie /
sprijin liniare (in formd de crestdturi) in perelii cavitdtii carioase, pentru penetrarea
stratului de smal! dur la trepanarea dintelui, pentru deschiderea fisurilor de pe felele
ocluzale gi pentru indepdrtarea marginilor debordante la incisivi. Pe lAngd aceasta, cu
frezele respective sunt tdiate coroanele metalice sau sunt prelucrate construclii protetice.
Adesea este necesar de a folosi freze ale cdror striuri sunt mai mari.
La deplasarea unilateralh cu efort lateral freza-roatd. realizeazd o canelurd cu
unghiuri drepte gi ldtimea egal5 cu lndlfimea suprafetei tdietoare afuezei. La efort axial
se realizeazd un orificiu rotund, egal cu diametrul frezei.

3, Ereza cilinilricd fisurald.

Forma pdrlii active a capului frezei corespunde unui cilindru, prezentdnd lame
longitudinale cu muchii tdietoare asculite, secfionate (sau nu) de ganluri transversale
rotunde. e
Partea frontald a frezei poate fi con-fecfionatd sub formd de con sau platoq sau sd
aibd un vArf rotunjit.
a) instrumentul cilindric cu partea frontald platX este destinat formdrii unor praguri
drepte netede in regiunea marginii unei coroane artificiale. Pe ldngd toate, suprafata
netedd a pdrlii neactive afuezeinu traumeaz5 gingia;
b) instrumentul cilindric cu vArf rotunjit scutegte stomatologul de necesitatea de a
schimba frezele pentru doud tipuri diferite de manopere: configuralia frezei permite
concomitent pdtrunderea instrumentului in cavitatea carioasd gi retezarea perefilor
dentari. Anume deaceea acest tip de freze se potrivegte ideal penbu prepararea unor
cavitdfi mici localizate pe fala masticatorie a premolarilor gi molarilor;
Erezele fisurale (a) 9i (b) sunt folosite pentru deschiderea gi extensia unei cavitdfi
carioase de cl. I, crearea ln cavitatea preparatd a unor perefi paraleli verticalizafi gi
unghiuri drepte, a unui plangeu plat gi suprafele rotunjite, pentru fu:rldturarea unei
obtura!ii;
c) instrumentul cilindric cu partea frontald agresivd, tdietoare este folosit pentru
prepararea tunelard gi prepararea ostiumurilor canalului radicular;
Principalele forme de caaitdfi,
create cu ajutorul frezei fisurale
 .ii1[$iih
,.#iF
d) instrumentul cilindric cu vArf asculit este utilizat pentru prepararea cu formarea
unui prag.
Erezele fisurale sunt folosite pentru deschiderea gi extensia unei cavitdli carioase,
crearea in cavitatea preparatd a unor pereti verticalizati.
ExercitAnd un efort mecanic asupra suprafelelor laterale, este formatd o cavitate
extinsd treptat, de o adAncime egald cu lungirnea pdrtii active a capului frezei. Efortul
lateral intr-o singurd direcfie duce la crearea unei fisuri liniare cu unghiuri drepte gi
ldlimea, egald cu diametrul capului frezei. La presiune axiald se formeazd un orificiu
rotund cu fund plat sau conoid.
PozifionAnd freza sub un unghi fald de axa dintelui, devine posibild crearea unei
caneluri de sprijin cu pereli care converg sub un unghi drept.

4. Freza conicd fisurald.

Partea activd a capului frezei corespunde denumirii sale - este conoidd. Existd:
a) inshument conic cu vdrf rotunjif
b) instrument conic cu partea frontalX plat6;
Frezele conice (a) gi (b) sunt folosite ln laboratoare de tehnicd dentard, pentru
preiucrarea finald a dintelui sub lucrdri protetice, pentru formarea fisurilor, pentru
prepararea lesutului osos.
c) instrumentul conic cu vArf rotunjit neted este folosit pentru prepararea in
regiunea planpeului cavitdlii carioase, pentru deschiderea gi extensia unei cavitdti
carioase prin prepararea perelilor cavitdfii, pentru lnldturarea unor obturatii, pentru
prelucrarea perefilor cavitdlii; este utilizat la formarea perefilor cavitdtilor sub un
unghi ce dep5gegte 90o;
d) instrument conic acicular;
e) instrument conic "ln brddu!".
Frezele conice (d) gi (e) sunt folosite pentru finisare, 9i pentru formarea fisurilor;
/) instrumentul conic acicular cu vArf neted este utilizat labizotare, la prepararea
neagresivd in suprafa!5.
Pe suprafata laterald prezintd lame longitudinale cu muchii tXietoare asculite,
secfionante. Fatetele active laterale gi suprafafa frontald formeazd un unghi obtuz.
Datoritd acestui design deplasarea frezei intr-o direclie creeazX un gf,nlule! conic, iar
prin migcdri circulare - o cavitate cu orificiu larg de intrare. Deplasarea axiald afrezei
formeazd un orificiu cu fund plat.

5, Freza con-inaers,
Pe suprafala activd laterald scurtX a capului frezei sunt amplasate lamele tdietoare
paralele, dispuse longitudinal gi care converg cdtre tijd. Lamele frezei au un design
rotunjit, ceea ce protejeazd dintele de formarea fisurilor. Suprafala frontald este gi ea o
parte activd.
Suprafafa activd laterald a fuezei con-invers formeazd cu partea frontald un unghi
asculit.
Exercitarea unui efort mecanic de-a lungul axei frezei duce la realizarea unui orificiu
cu fund plat. La deplasarea liniard laterald se reallzeazX o canelurd cubazd. extinsd gi
unghiuri asculite.
Instrumentele din acest grup sunt:
a) ,,con invers";
b) ,,con invers" cu gulerag;
c) ,,con dublu confluent";
 ,! ia:;i::t1t ! .

'iil49#'

& &

Principalele forme de caaitdfi, create cu ajutorulfrezelor conicd (a) gi con-inaers (b).

ir' practica clinicd frezele (a), (b) ei (c) surrt folosite pentru preluclarea pereiilor
laterali ai cavitdfilor, planarea (indreptarea) plangeului cavitdtii carioase, formarea
unei cavitdli cu fund (bazd) extins(d), crearea punctelor de retentie gi canelurii laterale
de sprijin in peretele cavitdtii, unghiurilor ascufite, tndepdrtarea obturafiilor; sunt
utilizate pentru prepararea molarilor in cazul cavitdfilor de cl. I dupd Black, a cavitdtilor
localizate in regiunea cervicald (.1. V), pentru prepararea gi formarea cavitdlilor de cl.
II dupd Black.
d) ,,con dublu" este folosit pentru prepararea suprafefelor ocluzale.

6. Ereza acluzald,
Este utilizatd la conturarea fisurilor, prepararea in regiunea spaliilor interdentare.

7. Freza oaoidd.
Este folositd lafinisat - prelucrarea finald a suprafetelor

8. Freza fuformd de pard

Este utilizatd nu doar penh'u prelucrarea unor cavitdfi relativ mari localizate pe fafa
masticatorie, dar gi a cavitSlilor localizate pe felele de contact ale incisivilor (cl.III dupd
Black), deschiderea cavitdtii pulpare, tegirea unghiurilor ascutite. FormAnd cavitatea
cu aceste instrumente, se pot rcaliza pereli lin rotunjili. Cu frezele mentionate sunt
preparali premolarii.
Frezele pard mai sunt folosite gi penh'u finisat sau lustruit amalgamul, realizarea de
ldcaguri la nivelul orificiului canalelor radiculare in vederea unei amputafii vitale sau
devitale etc.

9. Freza flacdrd
Este utilizatS la conturarea fisurilor, prepararea planatd [in suprafafd] in regiunea
spalijlor interdentare.

10. Ereza boboc (mugure)

Este folositd pentru prepararea cavitXtilor carioase, indepdrtarea sau finisarea
obturaliilor.
 ,i'irii r?lie
'ii.tgli;lF

1L, Freza lentild

Freza lentild standardd gi cea cu gulerag sunt folosite pentru indepdrtareaobturafiilor
gi a inlay-urilor, prelucrarea fegelol ocluzale gi a construcfiilor protetice din metal 9i
ceramicd.

Pe ldngd frezele gi pietrele stomatologice sus-menfionate,-trebuie remarcate frezele

linte, fun fa"rfurie, acicutre. Pentru pregdtirea cavitdlii cdtre aplicarea sistemelor adezive
cle generafia 4 gi 5 sunt necesare initrumente, ce permit atribuirea unor contururi
rolunjite.

72. Refutctor
Se folosegte la tXierea coroanelor metalice, marcarea adAncimii de preparare a

lesuturilor dure dentare.

L3. Marcatorul de adfrncima
Marcatoarele de addncime pot fi: a) inelar; b) terminal'
Ele pot fiintrebuinlate la mircarea adAncimii de preparare a lesuturilor dure dentare
gi a materialelor de teirnicX dentar5..

Pietrele diamantate se murddresc rapid in procesul de lucru, ceea ce reduce

considerabil calitilile lor tiietoare, Suprafala activd a,instrumentului se curdld cu o
perie sub jet de apd. Frezele folosite esie necesar de a fi curdfite_ de sAnge, mucozitXfi,
ialivd, rumegug dentinar cu ajutorul unei perii metalice 9i spdlate in apd curgdtoare
20-30 minute.
Dupd aceasta frezele sunt puse pe 15-60 minute fur unul din urmdtorii agenfi
chimici: lysetol, grotanat, aircon,ieptoior-forte, AF, deconex etc. Apoi ftezele, ca 9i intregul
instrumentar stomatologic, sunt supuse sterilizXrii prin una din urmdtoarele moduri:
cu abur, cu aer, chimic (cu gaze, Ia rece).

ffi ab
r-q*
t .,.'\
Aclionarea asuprn lesuturilor dure dentare cu aiutorul frezelor
ar design aariat (schemd)' a, b cflre ngchiazd grosier (sfericd,
roatd, fisurald etc.); c
-
care agchiazd fin (freze diamantate, at
-
M}, Fi'ffi
w,c J*ir:\
corund etc.); d - pentru finisat (brunisor,lustruitor).
 .:{E0.;;
1,: luiErr:&
'iir:;: ii.*

IZOLAREA CAMPULUI OPERATOR.

Efectuarea multor manipulSri stomatologice presupune izolarea zonei de operare ful

cavjtatea bucald, pentru a fi asiguratd, starea uscatd a chmpului operator, perrnitAnd astfel
realizarea exact5 gi cu acuratete a restauratiilor dentare.
lzolarea inseirnnd reahzlrea u"."rrrl.ri cdtre dinti cu menlinerea concornitentd a
curdteniei cAmpului operator, protejdndu-l contra fluidului bucal.
Spdlarea clinielui cu salivd, reducerea vizibilitdlii din cauza lirnbii qi sAngerarea
gingiilor - sunt doar unele din dificultdtile ce trebuie depdgite, pentru a acorda o aJistenyd
stomatologici calificatd. '
Fdrd proteclia adecvatd a cAmpului operator de salivd gi lichict gingival medicul nu
poate da garantie eficientei de obturare a dintelui independent de cilititea materialului
utilizat. Materialele compozite folosite pe larg presupun un proces destul de trdelungat
de restaurare a dintelui, iar tehnologia utilizdrii lor este aga, c{la pdtrunderea umiditdflin
cavitate este necesar de a repeta toate etapele, incepAnd cu gravajul.
Lafel de exceptional importantd este izolarea cAmpului operator de salivd intratamentul
endodontic: pe de o parte, este necesar de a minimiza pdtrunderea microorganismelor
din cavitatea bucald ?n canalele radiculare prelucrate, iai pe de altd par.te - de a proteja
membrana mucoasd de acliunea unor solufii dezinfectante puternice.
La izolarea cdmpului operator medicul urmdregte urrndtoarele obiectio e:
- protejarea lesuturilor moi ale cavitdtii bucale (buze, obraji, Iimbd, gingie) de actiunea
unor materiale stomatologice agresive, nocive;
- protejarea "5i161 leqpiratorii ale pacientului de praf la prepararea dinlilor;
- imbundtdtirea vizibilitXfii sau a accesului cdtre cArnpui operator;
- protejarea pacientului de la aspirarea sau inghitirea accidentald a unui instrument
sau material stomatologic, precum gi de inghitirea particulelor de depuneri clentare sau a
lesuturilor infectate ale dintelui;
- reducerea la minim a infectdrii posibile a cavitdtii formate (in speciat apulpei dcrudate)
cu fluidul bucal;
- prevenirea contamindrii cu umiditate a materialelor stomatologice.

ACCESORII PENTRU PROTEJAREATESUTURILOR DURE DE LA LEZIUNI

(TRAUMAT|'SME) mecnrurcr
'IMOI
Cel mai rdspdndit instrument pentru rehacfia 9i protectia buzelor, obrajilor limbii la
9i
prepararea dinfilor este o glinda stomatol o gicd.
In prezent pentru retraclia buzelor gi obrajilor au fost elaborate retractoarespeciale din
_
plastic, utilizarca cdrora simplificd enorm lucrul stomatologului la restauraria dintilor
frontali gi la albire. Pentru retracfia lesuturilor moi sunt folosite qi retractoarele manuali.
 'ii6!.i,b
"6;;;teqEsl

Pentru protejarea gingiei de traumatisme mecanice in procesul de preparare a defectelor

cervicale poate fi folosit un instrument manual special - eleaator de gingie.
incd la inceputul sec. XX au fost fdcute incercdri de a reuni tntr-un singur instrument
reh'actorul, oglinda stomatologicd gi aspiratorul de salivd - dispozitivul ,,Orascop".
Sistemul de izolare a cdrnpuhti operator ,,Isolite" este o modificare modernd a acestui
dispozitiv, gi reprezint5 un accesoriu ajustabil la aspiratorul de praf stomatologic. El
permite presarea obrazului gi limbii, evacuarea fluidului bucal gi a suspensiei, formate la
prepararea dingilor, precum gi executd funcfia de bloc-mugtiuc. Pe ldngd aceasta, gralie
ledului incorporat sistemul ,,Isolite" este o sursX suplimentard de iluminare a cAmpului
operator.
Una din cornplicaliile rispAndite in practica stomatologicd cotidiand este trauma
dintelui vecin la prepararea cavitdfilor de clasa a II-a, a III-a gi a IV-a. Mulfi stomatologi
utilizeazd pentru proteclia dintelui vecin intact la prepararea cavitdfilor de clasa a II-a
matricele metalice.

INSTRUMENTE, UTILIZATE PENTRU ASIGURAREA IFORMAREA/ ACCESULUI CA.

TRE CAMPUL DE LUCRU -SEPARATOARE

Sunt unele cazuri in care, din cauza contactului prea strAns dintre dinfi, nu se
poate face prepararea corectd a unei cavitdli localizatd pe fafa aproximald - de clasa a
II-a, a III-a gi a [V-a, sau refacerea anatornicd a coroanei dintelui prin obturafie.
Pentru a crea un spaliu suficient, este uneori necesard separarea dinfilor, reiegind, in
primul rAnd, de tipul dinlilor in cauzd (de exemplu, incisiaii centrali gilaterali suntuEor
de separat, pe cilnd caninul de premolar, tn arcada dentard completd, este dificil), precum 9i
de lungimea coroanei gi a rdd5cinii, de vArsta gi de tipul de reactivitate nervoasd al
pacientului.
N{enfinerea indelungatd a gutapercei, lemnului etc., introduse in spa}iul interdentar,
poate cauza traumarea papilei gi chiar a ligamentului desmodontal. Dacd separarea
ctinlilor a fost realizatd prea rapid (brutal, sau chiar violent), in urma lezdrii pachetului
vasculo-nervos 'in regiunea apicald poate debuta o reaclie irrflamatoare a lestrtultri
pulpar.
Separatoarele (sin. depirtitoarele) sunt folosite pentru deschiderea temporard a
spafiilor interdentare in cazurile, cdnd sunt prezente contacte proximale skAnse, ce
impiedicd aplicarea matricei sau a foliei elastice a digii. in practica clinicd cele mai frecvent
utilizate separatoare sunt cele ale lui Ivory, Perry, Elliot (aparatul ,,Micul uriag").
Depdrtdtoarele Elliot qi Ivory sunt formate dintr-un cadran metalic rigid, avdnd la
capetele indepirtate cAte o panh, apropiate prin activarea unui gurub.
Penele se aplicd intre dinlii respectivi in sens vestibulo-oral, la nivelul papilei
interdentare, gi se activeazf, cu ajutorul gurubului. Pe m5sura apropierii penelor,
acestea exercitd o presiune asupra dinlilor contactafi, ceea ce duce la separarea
dinlilor gi, prin urmare, la ldrgirea spafiului interproximal.
Pentru separarea dinfilor prin metoda temporard rapidX se folosegte gi spatula
Hydemann cu lamS curbatd, care permite realizarea adaptdrii forlate a digii in zonele
aproximale, linind seama de cerinlele ergonomiei.
Pentru a proteja dintele, ce urmeazd a fi tratat, de fluidul bucal, este aplicatd o izolare
relatiad. In acest scop sunt folosite rulouri de vatd.
Rulourile de vatd sunt produse industrial din fibrd de bumbac de 100% ecologic curatd
de calitate inaltd cu higroscopicitate sporitd pentru mentinerea porliunii de lucru a cavitdfii
bucale intr-o stare uscatd ln asociere cu un aspirator de salivH gi un aspirator de praf.
 Rulourile pot fi sterile, gata de utilizare gi nesterile, adicd necesitAnd o sterilizare lnainte
de utilizare. Aceste rulouri sunt produse de diferite diametre
mai populard este mdrimea nr. 2 (lungimea
- 8, L0 gi 13 mm, dar cea
4 cm, diametru - 1 cm). Pentru a fi pdstrate la
locul de muncd, este recomandat sd fie folosit un dozator din plastic. Rulourile de vatd, ce
absorb saliva, sunt foarte eficiente in asigurarea izoldrii pe un termen scurt.
Bineinteles, ele trebuie frecvent inlocuite ir:r timpul lucrului, deoarece se imbib5 rapid
cu salivd.
Cu ajutorul rulourilor de vatd sunt izolate canalele excretoare ale glandelor salivare
mari, prevenind pitrunderea pe membrana mucoasd a gelului pentrtigravarea acidd a
lesuturilor dure dentare gi a altor preparate, ce pot provoia lezarea membranei nucoase.
Principalele neajunsuri ale rulourilor de uatd sunt:
. imposibilitatea izoldrii cAmpului operator la preparare,
' necesitatea lnlocuirii regulate a rulourilor in procesul de obturare a dintelui qi
' posibilitatea includerii fibrelor de vatH in restauralia compozitd.
Un mod foarte eficient de izolare a canalului excretor a[ glandei salivare paroticle
este folosirea tips-urilor. Tips-urile reprezintd in sine nigte gerv6lele tristratificate
lyitm Ae
polietilend, absorbant gi tricot de nailon).
Absorbantul absoarbe saliva gi se kansform in gel, asigurAnci o izolare bund a cdmpului
operator pentru 15 min. Tips-urile sunt produse de doud mdrimi standarde: pentruiopii
(ambalajaerde) gi pentru adul,ti (ambalaj albastru).
Ele sunt introduse ir vestibulul cavitdtii bucale, din stAnga sau din dreapta. Sunt
-
destul de eficiente penlru absorblia secretiLi din ductul glandei #li.rur" parotide.
- La izolarea cAmpului operator de saliv5 este impoitant de a cunoagte, unde se afld
ducturile excretoare ale glandelor salivare.
Amplasarea ruloului de vati.
Rulourile de vatd sunt plasate dinspre vestibular la maxild pe plica de tranzilie la
izolarea ductului excretor al glandelor salivare mari.
A. Cu oglinda sunt date la o parte buza gi obrazul, pentru a introduce ruloul de vatd in
vestibulul cavitdlii bucale.
B' Amplasareaincorectd. Rulourile de vatd nu trebuie aplicate in regiunea liniei mediane.
^ aceastd
In pozitie ele sunt ugor deplasate.
C. Izolarea corectd pentru dinlii .frontali anteriori. Ruloul de vatd este pozilionat posterior
-
de caniry fiind menlinut mai bine in aceastd pozifie. Deoarece ducturile glandelor salivare
nu sedeschid in porfiunea labiald a vestibulului cavitdfii bucale, nu este"necesar de plasat
ruloul de vatd sub buza superioard.
La izolarea ducturilor excretoare ale glandelor salivare submandibulare gi sublinguale
rulourile de vatd sunt plasate in ganful maxilo-lingual.
D. Lilba este presitd spre laterai cu oglind.a, p"entru a a1ezaruloul de vatd pe plangeul
cavitdtii bucale.
E. Plasarea corectd a ruloului de aatd. DacX permite spaliul, sunt folosite doud rulouri de
vatd in loc de unul.
Rulourile de vatd trebuie aplicate gi la mandibuld, dinspre vestibular, deoarece aceasta
lmbundtdleqte vizualizarea cAmpulpui operator.
Atnplasarea incorectd, Inserlia frenului 9i intinderea
,F ' [trac]ionarealbuzeifacaga izolare
relativ inutild.
G. Izolarea preferenliald pentru incisiai,i inferiori. Rulourile cle vatd, aplicate din ambele
pdrti, absorb o cantitate mai mare de salivd gi sunt mai stabile la deplaJare.
Pentru o fixare mai bund sunt folosite port-rulouri speciale sauilamp-uri.
Rulourile de vatd trebuie sd fie imbibate doldora cu salivd inainte de a fi indepdrtate,
pentru ca fibrele de vatd sd nu se lipeascd de membrana mucoasd a cavitafii bucale.
 un factor important, care impiedicd aplicarea unei obturalii calitative, este fluidul
gingival. Acesta este un mediu fiziologic, ce umple in stare normald ganlul gingival.

MTJLOACE PENTRU PENTRU RETRACTIA MECANICA 5l CHIMICA A GlNGlEl

ln prezent pentru retraclia gingiei sunt utilizate diferite metoilici:

.mecanicd (sunt folosite fire de retraclie gl inele de retraclielrd impregnare, cdphcele
siliconice pentru retrncfia gingiei gi instrutnente speciale -elevatoare gingivale),
. chimicd (sunt folositi solulii gi geluri, ce conlinhidroclorurd de Einefrind cu fenolsulfonat de
zinc /Racordtwo, Pascal f , cloruri de aluminiu lTlemodent, Racestyptine; ViscoStat Clear,
Ultradent; Expasyl/ , sulfat de aluminiu /Raslringent, Pascal/ sau de fier /Asbringedent Stasis;
ViscoStat/, cire isigurd o hentostazd catitatiad gi o reducere a oolumuhti lesuturilor din cotttul
aasoconstricfiei; ele pot fi aplicate pe flre neintpregnate, sau introduse nemiilocit tn gnnlul gingioal.
in asemenea cazuri sunt preferabile gelurile, deoarece ele nu se scurg din gan!, qi garanteazd o
hemostazd mai sigurd. GeIuI poate fi introdus tn ganlul gingiaal cu ajutorul unei seringi dotate cu
o canuld obignuitd sau cLL una speciald - de tipul Dentoln-fusor cu periuld la capdt),
. combinatd (sunt folosite fire de retraclie itnpregnate /Racord 9i Sil-Trax Epi (Pascal);
Gingi-Pak Braid; beptocord, Pascord, Sil-Trax AS, Gingi-Aid; Racestyptine Cotdf -gi.inele
tle itraclie impregnale, precum gi paste de retraclie /Retrac, Expasyl, MagicFoam Cord/).
Introducerei firului de rehaclie in ganful gingival, Punga parodontali sau in cea
gingivald faciliteazd izolarea lesutului dentar de lichidul gingival, - la tratarea cavitdlilor
I"riicul" (r\fu imediata apropiere a coletului unui dinte), precum 9i la luarea amprentelor. Firul
de retraclie, introdus sub marginea gingivald, asigurd deschiderea necesard a ganfului
gingival.
Retracfia gingiei vizeazd urmdtoarele obiectiue:
. protejarea gingiei marginale de traumatism mecanic;
. stoparea hemoragiei;
. protelarea cAmpulpui operator de fluidul gingival;
. mic$orarea no.rl*.rt.ri glrl$ei marginale, crearea accesului cdtre partea subgingivald
a dintelui.
Firele de retraclie pot fi de in sau de bumb ac (mai des), gi se produc in rezervoare inchise,
in capacul cdrora este incorporirtd o lam5 pentru tdierea lungimii necesare de fir'
Firele sunt produse de diferite diametre.
Mirimile sunt incticate de cdtre fumele producdtoare. Cele mai rdspAndite variante
sunt: ,,00", ,0" , u|" , ,,2" (Knittrax Pascal, Gingi-Pak, lJltrapak) sau ,,7" , ,,8" , ,9" , ,,10" (Siltrax
u Rscord Pascnl).
Conform metodei de fabricare firele de retraclie pot fi clasificate in felul urmitor:
.
Rdsucite twistecl. Principalul neajuns al acestor fire este dezlAnarea lor rapidd la
-
impachetarea (infdgurarea) in ganful gingival gi includerea fibrelor de fir in amprentd sau
1urluu.uru. Exemple: Gingi-Pak Cord (Cingi-Pak), GingiYaru (Dux Dental), Pascord (Pascal),
PeKopd (BnagMnsa).
. funptetite
- biraided.Aceastd categorie de fire de retracfie se deosebegte prin rezistenld
inaltd, practic se exclude dezlAnarea la impachetare. Exemple: Siltrax (Pascal), Gingi-Pak
Braid (GingiPak), GingiBraid (Dux Dental).
.iesuie(tuburtnidulare,ticotate) -woam,knitted.Pentraacestefireestecaracteristicd
o capacitate absorbantd superioard. La impachetare ochiurile firului impletit se strAng, 9i
in fesdturd se elimind o solulie hemostaticd. Firele lesute pot fi folosite pentru retraclia
gingiei inainte de preparare penfiu protecfia lesutu1ilo1loi.. Exemple: Knittrax (Pasc/)'
ilttiopat< (LIltradentj, GittgiKnit (DuxDentnl), Gingi-AidZ-Twist (Gingi-Pak). Mai existd 9i fire
 tricotate, armate cu fir de cupru (Stay-put), care sunt cu succes gi eficacitate introduse in
ganlul gingival, gi iqi pdstreazl, forma dupd impachetare.
Firele de retractie pot fi imbibate cu hemostatic sau vazoconstrictor, sau sd nu fie
imbibate cu Iumlc.
Firele neimbibate realizeazd o retractie mecanicd a gingiei. Ele sunt indicate in caz de
prezenld la pacient a afectiunilor parodontale sau a mucoasei bucale. Dacd este necesar
firele mentionate pot fi prelucrate de sine stdtdtor, ex tempore cu un oarecare remediu
chimic.
Firele impregnate realizeazd o retractie combinatd a gingiei.
Pentru aplicirea firului in ganpl gingival este folosit rin iristrument fin
ul- (engl. gingiaal cord packer). Prin exterior packer-ul amintegte de o spatuid - (coril)packer-
neiezitoare
angulard obignuitd, sau poate fi rotund. Partea activd a cord-packer-rahi dformd de pald, are
un trunchi flexat sub un unghi de 45o gi vArf rotunjit, ce contribuie la plasarea ahalmaticd
a firului prin rnigcdri verticalizate, orientate in axul longitudinal al dintelui.

_ Partea activd a packer-uluipoate fi netedd (non-serraled, plain), sausd prezinte crestdturi

(serrated) pentru prevenirea lunecdrii instrumentului. Pentru fire rdsucite producdtorii
recomandd de obicei folosirea unui packer neted, iar pentru cele impletite gi tricotate
p acke r -ul cu crestdturi.
-
Nu se recornandd inlocuircapacker-ului cu o spatulS netezitoare, deoarece ea are o parte
activd mai groasd, ceea ce poate duce la traumatismul gantului gingival gi la hemoragie fur
momentul aplicdrii firului de retracfie.
La utilizirea firului de retracliJ perrtru izolarea defectelor cervicale trebuie de
linut
cont de faptul, cd firul este fixat in ganful gingival pdnd la gravaj,9i aplicare a sistemului
a'Jeziv' La agezarea firului de retraclie in ganlul gingival urtu i*poitutrt de a nu exercita o
presiune excesivd, deoarece aceasta duce la ruperea joncliunii dentogingivale.
Este important ca vArful (capdtul) firului sd fie indepdrtat din in caz contrar
este posibild includerea accidentald a firului ir restauraie. Excesul"*itit",
de fir dupd infdgurare
este tdiat cu foarfece obignuite sau cu altele speciale (penhu firul de retraciie), clesignul
cdrora reduce la minim riscul kaumdrii gingiei la seclionarea firului.
Neajunsutile utilizdrii firelor de retraclie pentru izolarea defectelor cervicale sunt:
o traumatizarea posibild a ganplui
dentogingival la impachetarea firului;
. proteclia insuficientd a gingiei marginale in cadrul prepardrii;
. includerea posibil5 a fibrelor de fir in restaurare.
Inelele de retractie (de exemplu, Epipttck) sunt clasificate la fel, ca gi firele, gi sunt utilizate
_
cel mai des la realizarea amprentelor in dublu strat.
Pentru prevenirea pdtrunderii salivei in cavitatea formatd sunt folosite aspiratoare de
salivd gi aspiratoare de praf stomatologice
Poate fi folositd deasemenea vidarea rapidd (HVE), sau utilizat aspiratorul de salivd.
Utiiizarea aspiratoarelor de salivd gi aspiratoarelor de praf s-tomatologice previn
pitrunderea pe membrane mucoasd a cavitdtii bucale a unor substange iritante (la graaajul
caaitdfii, la prilucraren medicamentoasd a carmlilor radiculare).
_ Aspirator de salivX gi aspiratorul de praf stomatologic se deosebesc in primul rAnd
dupd mdrimea vArfului, introdus in gurd. Primul, cu diametrul de 4 mm, este utilizat
Pentru evacuarea salivei, ce se acumuleazd pe plangeul bucal, iar celdlalt, cu diametrul
de 10 mm, ihdepdrteazd umiditatea 9i fragmentJe in cadrul cAmpului de lucru. De obicei
vidarea rapidd (HVE) este efectuatd de cXtre un asistent, in timp ce aspiratorul de salivd
este plasat pe plangeul cavitdlii bucale HVF. Se remarcd o eficientd inaitd in cazul in care
stomatologul gi asistentuI lucieazd lmpreund.
Pentru evacuarea fluidului bucal din cavitatea orald in procesul tratamentului endodontic
sunt foarte comode nigte canule flexibile autoclavabile din silicon pentru aspiratorul cie
 iil$liiie
-nd

salivd Multiseptor (,,LM Instruments Planmecn", Finlanda). Acest accesoriu reprezintd un

tub lung cu multe orificii, care poate fi ugor adaptat ca form5 gi amplasat comod in cavitatea
bucal[. Setul oferd gi un fixator cu bloc de mugcare. Astfel, dispozitivul sus-numit nu doar
evacueazd fluidului bucal qi soluliile antiseptice, dar gi indepdrteazd obrazul 9i limba.
Fixarea sigurd a aspiratorului de salivd permite stomatologului sd se descurce fdrd asis.tent.
Existi gi alte variante de izolare a arcadelor dentare de fluidul bucal'

Sistemul de izolare cu diga

Cea mai sigurd gi eficient5 metod5 este izolarea absolutd a ilinfilor, care se tealizeazd
prin aplicarea unui sistem de folii de latex -
cofferdam, rubber-darn, quickdam, optidam.
Aa antoj ele fo! osirii izoldrii absolute
Pentru pacient:
- prevenirea ingestiei gi aspiraliei unor instrumente mici, precum gi a unor elemente
strdine (particule de lentturinecrotice ale unui dinte gi de obturafii), precum gi a unor substanle
ce produc reacfii alergice;
la nimerirea unui gel pentru gravaj sau a unor
- protejarea mucoasei cavitdlii oralede de
solujii dezinJectaree (EDTA,hipoclorit sodiu, etc);
- prevenirea reflexului vomitiv, care se manifestd la iritarea palatului moale cu jet de
aer sau de apd.
Pentru stomatolog:
- dezinfectarea indelungatd a cAmpului de lucru, deoatece nu exist5 nici o contarninare
cu fluide biologice a cAmpului de lucru;
- cdmpul de lucru rlm6ne uscat, nu este necesar de a schimba permanent rulourile
de vatd;
: se asigurd o retraclie a lesuturilor moi ale vestibului cavit5lii bucale qi a gingiilor in
tirnpul prepardrii $i obturdrii;
- acces bun la cAmpul de lucru;
- reducerea riscului de a molipsi un stomatolog (in cazul tratamentului pacienlilor
HlV-infectafi, bolnavi cu hepatitd), proteclia personalului medical de la infeclii respiratorii,
tuberculozd, etc;
- pacientul nu poate incelini tratamentul prin
conversalii (uneori acest aspect este foarte actual).
CuvAntul englezesc "kofferdam" inseamnd un
dig temporar ridicat pe fundul raului, de unde
este pompatd apa pentru a meniine uscatd partea
respectivd a albiei rAului pAnd la sfArgitul ridicdrii
pilonilor susjindtori ai podurilor construite. Termenul
a fost propus de cXtre medicul dentist englez Senford
C. Barnum mai mult de o sutd de ani in urmd (a.1862).
Aceastd metodd de izolare a dinfilor de lichidul bucal
este, de asemenea/ numitd rubber dam.

a Exetnplu de utilizare a foliei de latex a sistenruIui Quick-

dam pentru izolarea leruturilor dentare de licltidul bucnl
 Sistemul co-ffer dam-ului include:
1. Diga (folie de unicd folosinfd, autoclavabild,
conJectionatd din latex sau silicon hipoalergenic), este
produsd ln rulouri sau sub formd de folii pdtrate cu
dimensiuni standarde de L3x13 cm gi de 15,0x15,0 cm,
ceea ce este mai comod pentru fixarea acesteia in cavitatea
bucald.
Folii de latex Cauciucul, din care este confectionatd diga trebuie sd fie
destul de nou. Diga, ce a fost pdstiatd 2 sauS ani, igi pierde
rezi-stenta gi ugor se rupe in timpul aplicdrii (prin intindere) pe dinfi.
Digile transparente, care pdstreazd vizibilitatea reperelor principale in cavitatea bucali,
sunt utilizate in principal la efectuarea unui tratament endodontic; la modelarea unor
restaurdr:i compozite sunt folosite digi colorate, care creeazd un foncl contrastat gi oferd o
imagine clard a contururilor cavitdlii.
Pentru a reduce frecarea cauciucului de pielea fegii, sub digd se aplicd gervelele speciale
de hArtie cu orificii in centru.
in prezenf firmele_pro_ducdtoare, in funcfie de grosimea peliculei de latex au adoptat
urmdtoarea gradare (clasificare) a foliilor (ciigiior) de cofferdim:
!) sublire / engl. thid (0,12; 0,18 mm) (se adapteaza ugor in caaitateabucald, iar la aplicare
se caracteizeazd prtntu-o putere de aderare relatia redusd);
2) medie / engl. medium/ (0,18 - 0,23 mm) (este comodd tn manipulare, cel mai solicitatd tn
practica clinic, tn special -
in endodontie gi tn tratamente conseruatiae);
3) grea f sau groasd; engl.heaay/ (0,23 - 0,29 mm) (asigurd o retracliebund a gingiilor, gi este
rezist en td I a fuftin der e) ;

_ 4) extra-grea/sau extragroasd; engl. x-heaay/ (0,29 - 0,34 mm) (asigurd o izolare maximd n
dintelui, iar la frxare necesitd suficienttl itdemdnare gi experiettyd tn apiicalea cofferdam-ttlui);
f
5) special de grea sau speciald; engl. Speciat heaay/ (0,34- 0,39 mm) (este aplicatd ht cazui
excepfionale, cfrnd este necesard o izolare maximd speciald a
lesuturilor moi ale coaitdyii bttcale de Ia
acliunea unor produse chimice agresiae).

2..$ablonul (Etatnpilapentru digd) este utild pentru pozitiorrarea perforatiilor pe diga de

cauciuc. In tehnica coff:erdam-ului gtampila pentru maxilarul superior gi pentru cel inierior
e-ste utilizatd pentru aplicarea pe folia elasticd a unui marcaj orientativ ce indicd pozilia
dintelui (sau dinfilor) cauzal(i).
Perforarea foliei de latex in regiunea zonei trasate faciliteazd aplicarea ei ulterioard gi
amplasarea in cavitatea bucald.
Marcajele cu creionul trebuie fdcute pe partea pudratd a latex-ului, cu necesitatea de a
controla puterea apdsdrii creionului pentru a preveni ruperea foliei elastice.

3. Clegte perforator (Perforator, Poanson). Pentru

Clegte perforator
crearea gdurilor punctiforme in folia de latex de
un diametru programat, este folosit un clegte
special, dotat la un bra! cu un disc mobil tumant
(a.n. ,,masa de tdiat a perforatorului"), prevd,zut cu
ctnci (perforatorul Ainsworth) sau gase Qterforatorul
loory) ofihcii (a.n. ,,cuiburi", unul mai mare
decht celdlatt). in orificiul de mirimea aleasd va
pdtrunde in momentul acliondrii celor doud brate
un ic perforator (confecfionat dintr-un olel de calitate
tnaltd).
 ii

Deoarece coroanele dir4ilor variazd, ca dimensiune, mdrimea orificiului este ales

corespunzdtor diametrului pdrfii cervicale a dintelui in conformitate cu nurndrul atribuit,
dupd schema ce urmeazd:
Cuibul nr. 1 - pentru incisivii inferiori.
Cuibul m.2 - pentru incisivii superiori.
Cuibul nr. 3 - pentru caninii gi premolarii maxilarului superior 9i inferior.
Cuibul ru.4 - pentru molarii maxilarului superior 9i inferior.
Cuibul nr.5 - pentru molarii voluminogi ai maxilarului superior gi ai celui inferior.
Utilizarea perforatorului garanteazd formarea unor gduri cu margini netede, fdrd
tdieturi, rezistente la deformdri elastice gi care igi pdstreazd integritatea sa chiar gi Ia
extensia considerabild a foliei.

4. Clemele de retenlie ale digii sunt confeclionate din olel inoxidabil 9i au rol de ancorare
a foliei de cauciuc de coletul dintelui, care urmeazd a fi tratat, gi de lmpingere a lesuturilor
moi.
Ele prezintd doud fdlci gi o parte centrald. Partea terminald a fdlcilor trebuie sd aibd
contact cu dintele cel pulin ira patru puncte'

Cleme de retenlie ale digii

Sunt comercializate cleme pentru :u:olarea diferitor grupuri de dinfi, ln funcfie de

configuralia anatomicd a acestora:
. molari temporari;
. dinli (sau rdddcini) singuri;
'. dinli frontali;
cleme pentru situalii clinice speciale: cleme cervicale pentru obturarea cavitililor,
localizate in regiunea cervicald, gi cleme cu port-rulouri de vatd;
. cleme pentru molari gi premolari'

Exist| cleme cu gifird aripi.

Aripile, care sunt nigte extensii ale fdlcilor clemelor, determind retractarea suplimentard
a lesuturilor moi, mdrind spaliul cdmpului operator, dar gi faciliteazd plasarea intrg$.1lui
siitem de digd. De ele este fixat latexul, iar sistemul, in caz de necesitate, poate fi asamblatin
afara cavitlpfi bucale qi doar apoi instalat pe dinte. in cazuri particulare, cum ar fi distrucfiile
dentare manifeste, pot fi utiiizate cleme speciale, care prezintd nigte fdlci inclinate spre
apical, astfel fiind faiilitatX ancorarea la nivelul unor zone minime de substanld dentard.
Pe de altd parte, clemele cu aripi sunt mai greu de instalat, iar probabilitatea de a rupe
folia este mai mare.
La alegerea corectd a tipului gi mdrimii clemei, gi respectarea regulilor de fixare fdlcile
clemei trebuie sd contacteie cu suprafafa dintelui in patru puncte, 9i sd nu se atingd de
papilele gingivale spre a evita hemoragii capilare gi contaminarea suprafefelor prelucrate.

5. pensa port-clemd este un clegte folosit la aplicarea, fixarea gi tnldturarea clemelor.

Pentru fixarea gi inldturarea clemelor in tehnica cofferdam este utilizat clegtele pentru cleme
 cu mecanism de blocare telescopic (la aproximarea /
aducerea trnpreund/ a brangelor se produce deschiderea
pirfi.i actioe) gi cu un element cu arc expansiv, prevdzut
cu limitor de curs5.
Partea activd a clegtelor pentru cleme se termind
prin pinteni (butoane) de retenfie, menite pentru
distensia arcului clemei gi pentru retinerea bralelor
Pensa port-clemd clemei.
CAnd se lucreazd in regiunea dinlilor frontali, este
folositd o pensd port-clemd cu o ugoard indoire a pdrlii active (forceps Stoke), iar pentru
fixarea clemelor in portiunile distale ale maxilarelor sunt utilizate pense port-clemd cu o
flexiune "in baionetd" a pdrtii activ e (fo r c ep s B r an er)
6. Cadrul din olel inoxidabil serveqte pentru intinderea gi mentinerea in tensiune a foliei
elastice a unui cofferdam gi fixarea lungimii excesive a peliculei din latex; reprezintd
un cadru in formd de "lJ", cu pinteni de retentie situati pe perimetru. O modificatie a
variantei de montare a foliei irtr-un cadru confeclionat dintr-un material polimer foarte
rezistent, reprezintd un cadru pliant radioneutral, gi se numegte
Quickdarn.Acest sistem este
convenabil pentru efectuarea lucririlor in regiune frontald, dar ea nu izoieazi membrana
mucoasd jugald. in plus, cadrul din materiallohmer este
mai comod in lucru, deoarece poate fi pliat, idrd a scoate
folia de cauciuc Ai clemele, gi este posibild realizarea unei
investigatii radiologice, ceea ce este deosebit de important
la efechrarea tratamentului endodontic;
7. Firele (cordoanele) elastice servesc pentru fixarea
unei folii de cauciuc, fiind plasate intre dinti, atunci cAnd
sunt in contact intim. Acestea sunt produse avAnd trei
dimensiurri ca grosime, gi sunt o variantd (opliune) mult Cadrtt din material polimer
mai crufdtoare pentru fixarea foliei, cu conditia prezenlei pentru Quickdam
obligatorii a contactelor interdentare
_ _Dacd la plombarea unui dinte se mai poate de limitat la utilizarea rolelor de vatd gi
la functionarea continud a aspiratorului de salivd, apoi restaurarea a doi sau rnai multi
dinti este imposibild fdrd utilizarea cofferdam-ului
- singurului mijloc sigur cle protejale
a cArnpului operator de contactul cu saliva gi cu fluidul bucal, precum gi ae prevenire
a complicaliilor, apdrute in urma umectdrii peretilor dentari ia respiralia pe gurd a
pacientului.
Folia de latex este important de a fi folositd in restaurarea premolarilor gi molarilor
distrugi, cand este foarte dificil de a asigura uscdciunea campulul operator.
_ De obicei, cu ajutorul digii este izolat un grup de 4-5 dinfi. Pentru aplicarea foliei de
latex, trebuie de pregdtit:
. pensa port-clemd (pentru a instala clemele),
. set de clerne,
. floss dentar (sau fir de ligaturd),
. atd ceratd,
. folie de latex,
. gablon pentru marcarea arcadei dentare,
. cadru de fixare a digii,
. gervetele absorbante,
. cremd penhu lubrefierea foliei de latex.
Clemele fdrd aripi sunt fixate pe dinte pAnX la instalarea cofferdam,ului, iar clemele cu
aripi sunt aplicate concomitent cu folia elasticd a cofferdam-slui.
 . rlrfll i rlir
;ilff|",&
t*.dHF
Clem+ aleasi spre a fi utilizatd, se potrivegte pe dinte, gi este verificatd, dacd nu se
deplaseazd la intinderea digii pe arc. Dacd clema este cu ugurinld migcatd din loc cu
mAnerul oglinzii, ea trebuie sd fie inlocuitd cu una mai sigurd. Toate clemele, in special
pentru molarii II, ar trebui sd fie verificate la stabilitate inainte de aplicarea digii.
Folosind gablonul de arcadd dentard, pe folia de latex a cofferdam-ului se noteazd prin
puncte cu ajutorul unui creiorL creion marker sau pix orificiile pentru dintii stdlpi gi pentru
dinlii ce urmeazd a fi tratali.
La restaurarea unui grup de dinli, de obicei, se face marcarea unui cuadrant sau sextant.
in caz de restaurare a unui singur dinte, cAmpul este limitat la trei dinfi (doi dinli stfrlpi, pe
care sunt fixate clemele, Ei un dinte ce urmeazd a
fi restaurat).
Folia de latex este mai bine de a o aplica dupd prepararea dinlilor, deoarece diga pusd
pdntr la prepararea dinlilor va crea dificultdfi in timpul lucrului, mai ales daci este vorba
de pregdtirea cavitdfilor, situate pe suprafelele aproximale ale dinlilor sau in regiunea
cervicalS.
Pentru a asigura confortul pacientului buzele gi, mai ales colprile gurii acestuia sunt
unse cu un remediu emolient de Ep Borofax.
Apoi, medicul face o anestezie locald (deoarece aplicarea gi scoaterea clemelor reprezintd o
procedurd dureroasd), gi cu ajutorul perforatorului face in digd orificii de diametru diferit -
in funclie de apartenenfa de grup a dinlilor vizali (incisiai, premolari gi molari).
Inainte de aplicarea unei dige nemijlocit in cavitatea bucald, cu un fir de mdtase (floss
dentar) se verificd trecerea (permeabilitatea) gi, in acelagi timp, se curdld spafiile interden-
tare, care urmeazd a fi izolate.
in prezenla unor obstacole (tartru dentar, obturnliinecalitatiae, etc.), acesteatrebuie elimi-
nate gi de verificat din nou permeabilitatea spaliilor interdentare.
Diga este unsd cu lubrefiant, apoi este indoitd in jumdtate gi introdusd ln gura pacientu-
lui. Dupd indreptarea marginilor folia de latex trebuie sd se afle fur vestibulul gurii.
De arcul clemei este atagatd o bandd dentard/ fir cerat, ca o mdsurd suplimentard de asi-
gurare impotriva deplasdrii accidentale a clemei gi a inghifirii/aspirdrii ei de cdtre pacient.
Apoi, cu ajutorul unor forcepsuri speciale se aplicd o clemd fdrd aripi pe dintele de
sprijin, care de obicei este situat distal de dintele ce urmeazd a fi restabilit.
Fdlcile clemei trebuie sd fie amplasate sub ecuatorul coroanei dintelui, iar arcul - sd fie
orientat spre distal. Fixarea clemei este verificatd prin prezenla sau absenla mobilittrfii. in
cazul prezenfei unei mobiliteli clema este mai bine de tnlocuit cu alta.
Pe deasupra clemei fdrd aripi, fixate pe dinte, este imbrdcatd foliA - prin intinderea ei cu
degetele indice ale mAinii drepte gi stAngi, - gi apoi, prin orificiile din folie, sunt "trecufi"
ceilalfi dinli.
Folia este indreptatd, sub ea este plasat un gervefel absorbant gi cadrul, iar folia
este fixatd de proeminenlele de pe cadru. Dupd aceasta este efectuatd inversarea foliei,
indreptAnd-o in regiunea cervicald, cu ajutorul netezitoarei, sau prin trecerea afei dentare
prin spatiile interdentare.
Astfel, in cazul digii aplicate, in direcfia cavitdpi orale este orientat dintele stdlp, pe care
este fixatd clema, 9i dinfii, ce urmeazd a fi restabilifi. Ceilalfi dinfi, parodonliul gi mucoasa
bucald se izoleazd de cAmpul operator, gi se plaseazd sub folia de latex.
Atunci cdnd diga este fixatd tur cavitatea orald, pacientul poate sd inghitd liber saliva, iar
in caz de necesitate, se poate aspira cu aspiratorul de saliv5. Atunci cAnd diga este aplicatd,
dinlii, ce urmeazd a fi restabilifi, sunt complet izolafi de lichidul gingival gi de aerul umed
al pacientului.
La restaurarea dinjilor frontali superiori, clemele sunt de obicei fixate pe premolari. in
loc de cleme folia de latex poate fi fixatd cu ajutorul coardelor rotunde de latex, firelor-
Wedjets.
 Ele sunt disponibile fir doua forme: subfiri (de culoare galbm{) gi groase (de culoare oranj\,
care sunt utilizate la persoane tinere - la pdstrarea contactelor punctiforme ale dinlilor gi
la vArstnici - cu coronae abraziate gi contacte plane ale dinfilor.
Diga este, de obicei, fixatd tr cavitatea bucald cu ajutorul unor corduri de latex cu o
lungime neinsemnatd (mdrimea'1,5-2,0 crn). Cordul in stare intinsd este introdus ln spaliul
interdentar, gi apoi - eliberat. La contraclie cordul hxeazd bine folia de latex ln spafiul
interdentar.
ln contrast cu clemele fdrd aripi, la folosirea clemelor cu aripi pe folia de latex, la
lnceput este aplicatd clema, dupd care, lmpreunl cu folia ea este introdus[ in gurd gi fixatd
pe dinte cu ajutorul clegtelui pentru clame. Folia de latex este scoasd de pe aripile clemei.
ContractAndu-se/ ea cuprinde strAns (etang) coletul dintelui.
Trecerea celorlalfi dinti prin orificiile fdcute prealabil ln folie, aplicarea cadrului gi
fixarea foliei sunt similare cu modul descris mai sus, la folosirea clemelor fdrd aripi.
La efectuarea restaurdrii unui mic grup de dinli in porliunea frontal6 a maxilarului ln
loc de cofferdam poate fi folosit Quickdam-ul.
Quickdam-ulreprezintd in sine o folie de dimensiuni mici (L0 x 5 cm) dinlatex, care este
fixatd rigid de cadrul elastic oval. De obicei, este fixatd in cavitatea bucald cu ajutorul unor
cordoane sau cu floss-uri.
Folia de latex este indepdrtatd inainte de lustruit, iar in unele cazuri, gi inainte de
inceperea lucrdrilor de finisare cu frezele corespunzdtoare, deoarece impiedicd prelucrarea
calitativd a regiunii cervicale.
Dupd aplicarea gablonului, perforatorul, pensa port-clemd gi trns5gi clemele sunt supuse
dezinfecfiei ln mod obligatoriu.

APLTCAREA MATR|CET, PORT-MATR|CE| 5t A PENELOR

Matricea este aplicatd lnainte de obturarea cavitdlii. Ea este fixatX in spaliul interdentar.
Matricea trebuie sd adere strdns la suprafala dintelui. Crr o minuliozitate speciald ea trebuie
sd fie aplicatd ln cazul, cAnd cavitatea se afld la nivelul gingiei sau subgingival. Matricea
sau sistemul matriceal este folosit pentru crearea formei anatomice a dintelui, faciliteazd
restabilirea peretelui de contact gi asigurd crearea corecti a punctului de contact.
Dupd aranjarea matricei, in spaliul interdentar este introdus un ic. Menirea penei constd
in separarea dinlilor, menlinerea matricei gi prevenirea refuldrii materialului obturator in
spaliul interdentar.
 ..iiilarii,.
ritos'l&
nxiaillF

ANESTEZII iN TRATAMENTUL ODONTAL

La efectuarea anesteziei este necesar de a respecta

urmetoarele principii:
1. Anestezia locald trebuie fdcutd doar cu ajuto-
rul unei seringi carpulare speciale, cu un fixator bun
pe piston.
2. Carpula cu anestezic trebuie fixatl sigrrr ln
seringd cu ajutorul fixatorului de piston.
3. Dupa injectarea acului se executX obligator
proba de aspirare, pentru a se convinge ca acul nu a
pdtruns intr-un vas sangvin.
4. Viteza de injectare a anestezicului local nu trebuie sd depdgeascd 1 ml pe minut.
5. lnainte de administrarea anestezicului lntotdeauna se apreciazd starea generalS
a pacientului gi, reiegind din ea, se alege anestezicul.
6. Este necesar de a nu uita fapful ca anestezicele locale ce contin adrenalind sunt
contraindicate ln cazul unor forme decompensate de patologie cardio-vasculard, infarct
miocardic, tulburdri de ritm cardiac, tireotoxicozd mani-festd, forme grave de diabet za-
harat, nefropatii.
7. La injectarea anestezicelor care confin vasoconstrictoare sunt posibile urmdtoa-
rele complicafii:
a) cregterea tensiunii arteriale;
b) aritmii;
c) tahicardii;
d) anxietate;
e) sudorafie sporitd.
8. Alegerea anestezicelor pentru persoane in etate cu afecfiuni somatice generale in
forma compensatd necesitd o abordare speciald. Cel mai bine este de folosit anestezicul
,,Mepivacaina" - acesta nu contine vasoconstrictoare sau,,Articaina", care confine o can-
titate minima de vasoconstrictoare. Trebuie de linut minte ca anestezicul ,,Mepivacaina"
este mai toxic Ai are o perioadd de eliminare mai indelungatd, deaceea se recomandd, pe
mdsura posibilitdfii, de a folosi ,,Articaina".
9. Pacienlii cu tiriotoxicozd, diabet, precum 9i cei care primesc antidepresante tri-
ciclice (amizin, amitriptilin, reserpin, raunatind, aminazin, hormoni tiroidieni) au o re-
activitate inaltd cdtre substanle adrenergice. Acestor pacienli trebuie de administrat un
vasocompresor nou ,,Femipresina" , care produce vasoconstriclia venelor gi nu a artere-
lor, gi este inofensiv pentru pacienfii cardiac.
10. Cantitatea de anestezic admisibild pentru injectare la o anestezie - de la 0,8 pdnd
la 4 ml.
 'mft*
PAna la inceperea tratamentului pulpitei este necesar de a scoate pacientului tensiu-
nea psiho-emofionald (frica, nelinigtea).
Este necesar de a acorda pacientului atenfie gi rdbdare maximd. ln cabinet poate suna
o muzici ugoard, relaxantd. In caz de necesitate bolnavului este indicatd premedicalia.
Premedicalia constd ln administrarea cu 30-50 minute inaite de tratament a unor tran-
chilizante (seduxen sau relanium a c6te 0,005 - 0,01 gr, elenium - 0,01gr), Cu acelagi scop
pot fi folosite analgezicele (aspirind, algocalmind /analgind/, paracetamol, ketanoa).
Practica clinicd aratd cd fur tratamentul endodontic este necesard o anestezie adecvat5,
nu mai pulin sigurX, decdt in cazul intervenliei chirurgicale de extractie dentard.
O anestezie adecvatd creeazdun confort psiho-fiziologic, reduce considerabil stressul
emofional, gi contribuie la realizarea unui contact mai bun lntre stomatolog gi pacient,
precum gi sporirea calitilii gi reducerea termenului de tratament endodontic.
Alegerea modalitdlilor optime de anestezie in cazul unei intervenfii endodontice este
o chestiune destul de dificild.

Anestezia generald se administreazd fur practica endodontictr conform unor indicatii

relativ restrdnse. Deaceea metoda de anestezie locald ocupd o pozifie de frunte, fiind cea
mai eficientd, cu risc relativ mic Ai tehnicd accesibild.
Ea este indicatd fur toate cazurile, cdnd interventiile endodontice sunt insofte de o
reaclie dolord.
Substanfele medicamentoase, folosite pentru anestezia locald, se impart in amide (li
docaind, timecaind, rnepiaacaind, articaind) gi eterice (noaocaind, dicaind, anestezind).
Comparativ cu novocaina, lidocaina este de 4 ori mai puternicd gi de doud ori mai
toxicd decAt prima.
Ultracaina (articaina) este de 5 ori mai drasticd, gi de 1,5 mai toxicd decdt novocaina.
Marcaina (bupivacaina) este de 8 ori mai puternic ai de 3 ori mai toxic decAt novoca-
ina.
Pentru a micgora reaclia generali din partea organismului, la injectarea anestezicului
local, este necesar de a introduce acesta lent (nu mai pulin de 20 secunde).
Pentru o eficien!5 mai mare a anesteziei prin injectare se folosegte un vasoconstrictor
in calitate de aditiv pentru anestezic (adrenalina sau noradrenalina).
in stomatologie se foloseste pentru anestezii dentare urmdtoarele concentralii de va-
soconstrictori: adrenalina - 1:50000 * 1 :250000, noradrenalina - L :50000-1:100000.
Preparatele pentru anestezie locald cu continut lnalt de vasoconstrictor sunt marcate
cu semnul "fotte" sau "SP".

Aoantaj ele p rezenlei a asoconstrictorului:

1) Sporirea eficienlei anesteziei;
2) Prelungirea timpului de acliune;
3) Micaorarea dozei (se reline un timp mai tndelungat);
4) Asigurarea hemostazei;
5) Reducerea toxicitdfii (pdtrunderea lentd in circuitul sangain)

Dacd se prevede o manoperd de duratd mare, legatd de depulparea unui dinte mul-
tiradicular sau al unui grup de dinti, durata anesteziei poate fi prelungitd prin cregterea
dozei sau prin injectdri repetate.
Volumul aproximativ al soluliilor anestezice pentru efectuarea unui tip sau altul de
anestezie este prezentat in tabelul 8.
 drf,ifie
t*l4iii{F
Tabelul 8. Caracteristica anestezicelor locale, folosite tn tratamentul odontal
Baza acttaa Lxrma Vasoconstrxct]r lnceputul
anestezicului anesteziei, anesteziei,
min. mtn
'L:2
SI'AL)
bloclrca L:2

A;I..O.Zizine 7:2

rrere l(ollanct Adrenalma 7-2

'I:2
Septoclont
ESPH l:1
Hoechst
'L:2
Piere Kolland .harA vasoconstrlctor
Meplvaca- SePtoclont l)oar sol. de 3% tdr6. r-2
ind vasoconstrictor
Noradrenalind
vlonor Noradrenalrna 2-J
l'rere Kolland z-5

Dentorra (Asffa) 2-3

5I'AtJ 1-3

- Noradrenalind
broctlca Noractrenalrna F,t
A, T O Tizinc NTnrrr{ranalinX 1-1
I'rilocama Dentoria (Astra) z-4

Pentru tratamen.t endodontic pot fi folosite in principiu toate metodele de anestezie

prin injectare (9i) locald (topicd):
1". Anestezie aplicativd
2. Anestezie inJiltrativd:
. Directd;
I
. Indirecti;
3. Anestezie tronculard:
. Tuberald;
. Incisiv5; a
. Palatinald; b
. Infraorbitard;
. Mandibulard;
II
. Torusald;
. Mentonierd;
4. Anestezie spongioasd:
. Intraosoasdi Pozifia degetelor Ia efectuarea anesteziei infiltrative,
. Intraseptald; I - pe seringd; Il - pe portanta carpulei.
. IntraligamentarX; a- in timpul introducerii acului tn fesuturi;
5. Anestezie intrapulpard. b - la injectarea anestezicului
 lnj ect ar e a aneste zicului:
a - subnrucozal;
e b - stbperiostal;
c- intraosos;
d - intrapulpar;
e - intraligamentar
Anestezia aplicatiod [topicd] este folositd in general pentru desensibilizarea locului
de injectare a acului tn caz de anestezie prin injectare, care la2/3 din pacienfi provoacd
anxietate gi jend [incomoditate]. Anestezic de elec]ie pentru acest tip de anestezie ser-
vegte lidocaina, care este unicul reprezentant al grupei amide, ce exercitd efect local pu-
ternic. lnainte de aplicarea anesteiicului se usucd membrana mucoasd, pentru a-i spori
acliunea acestuia. Anestezicul este aplicat din spray, sau cu ajutorul unei bulete de vatd.
Anestezia se instaleazd peste 2,5-3 min. dupd aplicarea anestezicului.
|ea mai simpld metodd este anestezia infiltratiad.
in anestezia infiItratiad solulia de anestezic se injecteazd sub membrana mucoasd pen-
tru realizarea unui contact ditrect cu osul. Trebuie evitatd introducerea anestezicului
sub periost, deoarece aceastd procedurd este extrem de dureroasd. Anestezicul difuzeazd,
prin osul spongios.
In urma anesteziei infiltrative sunt blocate terminatiile ner-
voase periferice gi filetele nervoase fine prin infiltrarea fesutu-
rilor circumjacente cu solufia anestezicd.
In cazul anesteziei infiltrative directe solufia anestezicd se
introduce nem|locit in acele fesuturi, in care va fi efectuatd in-
terventia chirureicald.
In cazul anesteziei infiltrative indirecte solulia anestezicd Pozilia acului fald de pro-
se injecteazd la o distanjd oarecare de la teritoriul care urmea- cesul alaeolar gi plica de
zd a fi anesteziat, cum ar fi, de exemplu, introducerea solufi- tranzilie Ia aaansarea lui
ei anestezice pind la periost tr membrana mucoase a plicii de in sens orizontal
tranzitle el pdtrunde treptat (prin difuzie) in grosimea lesutului
osos al procesului alveolar.
Anestezia infiltrativi acjioneazd diferit la procesul alveolar al maxilei gi mandibulei,
fapt care se explicd prin particularitdtile structurii lor anatomice.
in primul rind, pe fefele externd gi internd a procesului alveolar al maxilei este pre-
zent un numdr important de orificii fine, prin care trec vase sangvine gi limfatice, nervi.
Aceste orificii sunt localizate pe parcursul intregului proces alveolar, ceea ce conferd con-
ditii bune penku difuziunea solufiei anestezice in substanla osoasd spongioasd. Deaceea
eficienta anesteziei infiltrative la maxili este destul de inaltd. La mandibuld (spre deose-
bire de maxild) numdrul de orificii osoase este considerabil mai mic. Ele sunt localizate,
in principal, in regiunea incisivilor, caninilor, mai rar - a premolarilor. in al doilea rAnd,
peretele extern al alveolelor maxilei are o lamd compactd destul de find.
La mandibul6 alveolele dintilor frontali sunt mai inguste, gi ele au peretele extern cu
o lamd compactd destul de groasd gi densd, in special in zona premolarilor gi molarilor.
Reiegind din cele spuse mai sus, este explicabild eficienta redusd a anesteziei infiltrati-
ve a premolarilor gi molarilor la mandibuld. Ea este practic folositd doar in cazul tratdrii
dinlilor frontali inJeriori, in special la vehicularea anestezicelor carpulare.
Deaceea, la tratamentul pulpitelor ea este aplicatd independent sau adilional la anes-
tezia tronculard.
Anestezia tronculard are lntr-un gir de cazuri avantaje incontestabile fafd de aneste-
zia infiltrativd, chiar in absenfa conkaindicafiilor, gi aplicarea ultimei, de ex., la tratarea
concomitentd a unui gir de diiegi.
 dit6'r;le
rqrrii#'
Anestezia tronculard permite anestezi-
erea unui segment mare cu ajutorul unor
doze mici de anestezic" Pentru aceasta este
necesar de a crea un depou de anestezic in
imediata vecinXtate a nervului, a cdrui arie
de inervare trebuie de anesteziat. Ca urmare
se deconecteazd sensibilitatea nociceptivd a
unei regiuni anatomice lntregi, care se poate
afla la o distanfd mare de locul injectdrii so-
luliei anestezice. $i doar o ugoard deviere a Anesteziapalatind,Gurapacientuluieste
acului de la direclia necesard duce la egecul larg-descltiid. A9u!.se.injecteazdinregiunea
instituiri anesteziei a$teptate. r/(yt\ti
Dosternare a!':: .l:-!!'-:i:..i:.y,:::,t:..ry!:F::!!:..,
coronnelor molarilor ll sunenorx'
Anestezia tronculard este frecvent folo- ' anterior de procextl alaeolar'
'

sitd pentru anestezie la tratamentul cariei

complicate (pulpitd 9i periodontitd).
in anestezia tuberald sunt anesteziati molarii superiori.
in anestezia infraorbitaldsunt anestLziali dinfii he la incisivul central pind la premola-
rul2la maxild.
in anestezia rnandibulard sunt anesteziafi dinfii hemiarcadei mandibulare corespunzd-
toare.
anestezia mentonierd sunt anesteziafi dinlii hemiarcadei
in mandibulare corespunzd-
toare de la premolarul 2 pind la la incisivul central.
Anestezis intraligamentard [intradesmoclontaldl este o variantd a anesteziei infiltra-
tive. Ea este realizatd prin introducerea a 0,1,-02 ml de anestezic ln ligamentul desmo-
dontal intact cu o seringd de 1 ml cu acul de injectare flexat sub un unghi de 90o, sau cu
o seringd speciald a firmei ,,Bayer" .
Avantajul acestei metodici constd in doza micd de preparat anestezic in caz de anes-
tezie adecvatd ca profunzime.
Absenla unor astfel de complicalii ca hematomul, t:eactia alergicd, pdkunderea an-
estezicului in patul vascular, hemoragia, trismusul, remarcate tr cazul anesteziilor in-
filtrativd gi tronculard, justificd introducerea pe larg in activitatea practicd a anesteziei
intraligamentare.
Analgezia se instaleazd dupd 10-20 sec., ce permite efectuarea manoperelor curative
imediat dupd injectarea anestezicului. Efectul analgezic dureazd20-30 min.
lndicafii: tratamentul cariei necomplicate, a pulpitei. Anestezia intraligamentard este con-
traindicatd, dacd este prezent un proces acut i:r periodonfiu, sau sunt pungi parodontale.
Anestezia intraosoasd este reali-
zatd prin injectarea intraosoasi prin
lama corticald a procesului alveolar
a preparatului anestezic cu ajutorul
unei seringi, Drept urmare se remarcd
o anestezie profundd a pulpei 9i a !e-
suturilor peridentare inconjurXtoare.
Efectul se datoreazl rcpafiizd-
rii exkavasculare a anestezicului in
osul spongios al osului, gi acfiunea
asupra plexurilor nervoase din teri-
e$
toriu, precum gi pdtrunderea lui prin Anestezia infraorbitald. a - directia acului la atlmi-
sistemut arteriovenos ln periodonliu iistrnren aneiteziei respectiae; b - zoha anesteziei maxi-
9i pulpa dintelui. me este haguratd, iar a'celei parliale - punctatd

a b
c e
ile anestezie inttaligamentatd. a - an-
estezia incisiaului central. Acul este introdus in li-
gamentul periodontal din partea aestibulard gi pala-
tinald cu bizoul orientat cdtre fala radiculard.; b - a
incisiaului central dinspre oestibular (Ia anestezia
administratd tn tratamentul cariei); c, d anestezia
molarului II la rnaxild; Acul este introdus in lign-
mentul periodantal din partea aestibulard ldngd fu-
care rdddcind (c - aspect din fafd, d - aspect lateral;
inj ectarea - dinsp re p alatinal) ; e - anestezia primu-
hri molar inferior. AcuI este introdus in ligamentul
periodontal sub papila dentardlkngd felele medinld gi
distald a rdddcinilor dentare.

Anestezia intraseptald este o variantd a anesteziei intraosoase, gi constd in introdu-

cerea solutiei local-anestezice fur septul osos dintre alveolele dintilor vecini. Mecanismul
acliunii ei se bazeazd pe rdspAndirea solutiei pe doud cdi principale, ca gi ln alte mo-
duri intraosoase de anestezie. Aceste spafii osteomedulare din jurul alveolelor dentare
cu includerea regiunilor periapicale, unde sunt dispuse fibre nervoase, care inerveazd
periodontiul 9i pulpa dintelui, dintii adiacenti locului de injectare, precum gi pdtrunde-
rea intravasculard a soluliei gi rdspdndirea lui prin vasele sangvine a periodontiului gi
spatiului osteomedular.
Gralie acestui fapt, la anestezia intraseptald are loc blocajul fibrelor nervoase ale fe-
suturilor osoase gi moi din contul acliunii anestezicului local gi anemizarea tesuturilor
parodontale. Anemia fesuturilor, care clinic se determinf, prin albirea gingiei in jurul
locului de injectare, fortificX efectul analgezic, ca urmare a blocadei hipoxice suplimen-
tare a fibrelor nervoase mielinice. Astfel, la anestezia intraseptal5 se dezvoltX a anestezie
mai profundd, decdt in cazul modurilor obignuite de anestezie. Pe lAngd aceasta, aparilia
hemostazei creeazd, comoditdyi addugxtoare pentru pulpotomie gi pulpectomie.
tn anestezia intraseptald, ca gi in-alte moduri de anestezie intraos-oasd, se introduce
un volum redus de solufie anestezicd - 0,2-0,4m1. Efectul anal-
gezic se instaleazd rapid (pe parcursul 1 minut), qi se caracteri-
zeazd,prinaparifia rarisimd (extrem de rari) a unor complicalii
post-injective locale gi sistemice. Spre deosebire de anestezia
intraligamentard, acest mod poate fi folosit cu risc minim de
infectare a tesuturilor.
La tratamentul pulpitei uneori se folosegte anestezia intra-
pulpard. Acest tip de anestezie se aplicd auxiliar in cazul meto-
delor chirurgicale de tratament al pulpitei. ) a
Prin orificiul de perforalie se introduce cu ajutorul unui ac
fin solutia anestezicd - 0,'1,-0,2m1. Efectul anestezic se instalea- Anest e zi a intr apulp ar d.
zd pe parcursul a 5-10 sec. gi dureazd5-10 min. in cazul unui A-corect.B-incorect.
efect parfial poate fi efectuatd o anestezie
intracanalard - anestezicul este introdus in
ostiumul canalului radicular.
1 Anestezia neraului nazo-palatin. Depo-
zitul de anestezic este creat la iegirea canalului
nazo-palatinal nemijlocit sub papila incisiad.
Zona anesteziatd - membrana mucoasd a pala-
a b tului ht regiunea incisiailor. Din dreapta: zona
anesteziatd gi locul injecliei
 tifbli';b
ti.{i,4g

(
a b
L Anestezie la spina Spix (anestezia neruului alaeolar inferior).Injectarea acului se
face in sulcus colli manclibulae deasupra orificiului mandibular, aproximativ la L cm
mai
sus de planul ocluzal (a - metoda taclitd; b - metoda apodactild). Zona anesteziald - dinfii qi
membiana mucoasd corespunzXtoare hemiarcadei mandibulare, exceptAnd membrana
mucoasd de pe partea vestibulard a molarilor.
Depozitui de anestezic se creeazd deasupra lingulei gi orificiului mandibular .ln caz
de pozigionarea corectd a acului pentru o Jnestezie adecvatd este suficient 1-L,5 ml de
ur,"rt"ri.. probleme legate de poiigia acului. Dacd vArful acului se opregte anterior sau
inlerior de lingula mandibulard, anestezia poate 9i sd nu se instaleze. La avansarea Prea
addnc6 a aculii se poate dezvolta anestezii nervului facial (se instaleazd o parezd temporard
amugchilor mimici)

c
1
2
1

a b
'1.
Anestezia tuberald. a - direclia acului Ia administrarea anesteziei la tuberozitatea maxilei: gaura
infraorbitard;2. oriffuiite prin care tn os intrd ramurile alaeolare inferioare superioare;.3. creasta zigo-
(posibild lezare
iaticoaloeolard; b"- poziiia corectd (1) gi incorectd Q) a acului in anestezia tuberald .1
iar a celei parliale - punctatd
plexului pterigoidian aenos); c - zotxa anesteziei maxime este haguratd,

Anestezin nerutilui alaeolar sttpero-posterior (la tuberozitatea maxilei). Injectarea acului-se

face in sus gi induntru, spre tuberozitatea maxilei sub un unghi de 30" fale de toate
pla-
nurile convenlionale. Acul este avansat la addncimea de 0,5-1 cm,9i cAnd se ia contactul
cu osul, acul este reorientat in sus, spre interior 9i posterior, pdtrunzAnd cu acul la3'5-4
cm. tnainte de injectarea anestezicului se verific[ contactul cu osul 9i se aspird, pentru
a

nu injecta accidental in plexul pterigoidian venos. Zona anesteziatd - molarii 9i gingia

vestibulari din partea.ot"tpnrdtoaie a maxilei. Complicalia ce se poate produce la pier-
derea contactului cu osul gi lnu.rur"u prea addncd a acului - penetrarea peretelui arterei
maxilare cu formarea hematomului retromaxilar.
 CARIA DENTARA.
(lntroducere)
Caria ilentard Qat. Caries dentis) reprezintd un proces patolo-
gic localizat, care se desfdgoard in tesuturile dure dentare clupd
erupjia dinlilor, fiind influentat multifactorial (de un tntreg com_
plex de factori nociai nefauorabili locaii gi generali, externi gi iiterni);
se manifestd prin tulburdri metabolice (minerale, proteice etc.) gi
este caracterizatd. prin demineralizarea superficiald, in focar a
unei pdrfi anorganice de smalt, distruclia matricei lui organice gi
ramolismentul, in final, al tesuturilor dure dentare cu formarea
ulterioard a defectului cavitar in smalp gi dentinX, iar, in urma netratdrii la timp, este inso-
liti de complicatii inflamatorii din partea pulpei gi periodontiului.
In prezent, este doveditcd procesul carios debuteazd,prlrn demineralizarea (pierclere a
componentelor minerale-ale) smalgului. Ca urmare, reducerea cea mai pronuntitd a com-
ponentelor minerale se observd in stratul subsuperficiaf gi mai pulin in straiul superfi-
cial extern al smalplui. Dacd procesul patologiC progreseazS, atunci in- proces sunt impli-
cate straturile profunde ale dentinei.
Mai devreme W.D. Miller (1883) a ?naintat o teorie chimico-para zitard,, care servegte ca
bazd pentru analiza gi intelegerea noastrd actuald a procesului carios. Autorul a evidentiat
doud faze de dezvoltare a procesului carios
- chimic| gibacteriand. in prima fazd compo-
nentele anorganice se dizolvd de citre acidul lactic, format ir cavitatea -bucali in urma ier-
mentdrii carbohidrafilor. in a doua fazd, se procluce distrugerea bazei organice a dentinei
de cdtre enzimele proteolitice ale bacteriilor.
Cu toate, acestea, pH-ul salivei (6,8
- 7,0) niciodatd nu scade pAnd la nivelul, la care se
po^ate produce demineralizarea. Acest aspect este punctul cel mai slab al teoriei
lui Miller.
In conformitate cu opiniile contemporane, caria rezulti ln urma actiunii patoger-re a pldcii
.
dentare microbiene asupra smallulul dentar. in placa dentard pfi-ut poate a;ringe local la
nivelul critic (4,5 - 5,0), favorabil desfdgurdrii piocesului de demineralizare asiralyului.
Modificdrile mai pufin pronuntate din stratul superficial al smalfului, .,
cele mai profunde, se datoreazd caracteristicilor sale structurale "o*porotir, de
- un conlinuiridicat
fluorapatitd mult mai rezistentd, precum gi a proceselor de reminer alizare,ce se desfdgoard
in mod constant din contul aportului de componente minerale din fluidul bucal.
. in general, pentru aparifia gi dezvoltarea cariei este ,r"."rurf, o .ombinatie din trei fac-
tori:
_' digta cariogend, care confine o multime de hidrati d.e carbon gi, mai ales, diferitele tipuri
de zahdr;
. prezenta unei microflore cariogene (str. mutans, etc);
' reducerea cariorezistenlei unui dinte (rezistenfa Ia acliunea tmor cariogeni).
factori
 iittl-j.tb
'\;'j#tr'
Pentru evaluarea grad ului de afectare a dinlilor prin carie, Organizafia mondial5 a Sdnd-
tdlii (OMS) recomandd urmdtorii trei indici princiPali:
. indicele de frecvenfX;
. indicele de intensitate;
. indicele de sporire a intensitdlii (rata cariei).
Acegti indici nbcesitd sd fie caliulali pentru fiecare grup d9 vdrsti separa! iarjn
unele

- in funclie de sex, nafonalitaie iondiliite geogr#ice 9i de viafd, starea generald sdnd-

a
"uturi
tdfii, caracterul alimentaliei etc.
Prnalenla (Indicele cle frecaenfd, abr. I.F.) reprezintd propo ,n persoanelor afectate
prin
numdrul cazurilor existente tntr-o
carie din cadrul unui grup de populalie (sau altfel spus,
populafie) la un anumit moment dat, 9i se cara cterizeazl'prin procentul
de persoane cu dinfi

afectafi de carii (C), obturali (O) 9i extrasi (E)/ absenli (A)'

la
Prevalenta se calculeazd prin impar,tirea numdrului persoanelor afectate sau a cazurilor'
numdrul total de persoane dintr-o populalie bine definita. Calcularea prevalenlei se reali-
zazdpebaza unor studii transv ersale (efechtate Ia r'm moment oarecare)' Prevalenla are
valori
cuprinse intre 0 gi 1 (sau procente de la 0 la 100), qi nu are unitatede mdsurd.
be exernplu, trtr-un grup de 100 de persoane la 98 indivizi au fost depistali dinli cariali,
obturali gi extragi. Prevatenla cariei ln acest grup este de 98'/: ' -
OMS recomand5 urmdtoarele niveluri ale prevalenlei cariei dentare la copiii
de L2 ani:
. joasd (0-30%).
. medie (31-80%).
. inaltd (81-100%).
a bolii
lncidenfi (sau indi'cele de intensitnte, abr.l.l.) reprezintd mdsurarea ratei de progresie
gi este constituit din numdrul mediu de dinti ca{1,t!(9, obtura}i (O) 9i extragi (E)/ absenti
(41,." revin unei persoane. Valoarea indicelui COE (sau COA) exprimd gravitatea (activi-
i#u; pro."rului. bste utilizatd 9i ad.notarea englezd a acestui indice - DMF (D - decay
missing (extracfie); F - filling (obturafie)'
' Fiecdrui-examinai
lcarii)iM
din gt.tpot total de p"ttout" i se determina numdrul de dinf a{ectali
este indicele COE'
de carii (C), obturali (O)ixtragi/ absenli (A). Suma totald a dinlilor
Pentru notarea indiceiui de intensitatb U ait;ii permanenfi se folosesc majuscule' iar la
dinlii temporari - litere mici.
Pentru a tletermina intensitatea de afectare a dinlilor din grup, sunt adunafi indicii
COE
la numdrul de per-
ai fieiXrui individ examinat. Apoi, suma acestor indici este impdrfitd
soane examinate.
de intensi-
De exemplu, suma COE la 100 de personae examinate este de 1280' Indicele
tate in acest grup este L280:L00 = 12,8' Aceastx valoare este un indice inalt al intensitdfii de
afectare a dinlilor de cdtre carie.
ir-,.urrrt, in'care un dinte prezintd concomitent o obturafie 9i o cavitate carioasd, atunci
el este considerat a fi cariat.
pentru lnlesnirea evaludrii comparate a morbiditdlii carioase pe diferite continente ale
l_.
copii
lumii OMS a propus in 1980 urmitoarele niveluri de intensitate a cariei dentare la
de L2 ani:
. foarte joasd (0 - 1,1);
. joasd (1,,2 - 2,6);
. moderatd (2,7 - 4,4);
. inaltd (4,5 - 6,5);
. foarte inalte (6,6 gi mai mult)
 ffi
lndicele de intensitate a cariei dentare (COE)
Nivelul cariilor La copii de 12 ani La maturi 35
Foarte redus
- 44 ani
0,1-'1.,1, 0,2-
redus L,2-2,6
Merliu 2,7
inalt
- 4,4 6,3- 12,7
4,5-6,5
Foarte tnalt
-'L6,2
6,6 gi mai mult L6,3 9i mai mult
Valorile inalte ale indicelui COE indicX necesitatea efecfuSrii unui lucru curativ,
fac Posr-
bild evaluarea calitdtii gi eficienlei lui, indicd o deficientd a activitdlii profilactice,
sau lipsa
acesteea.
Indicele de sporire a hfiensitdlii (rata, morbiditatea) cariei este determinatd
drept cregterea
indicelui COE la una gi aceeagi persoand sau contingent intr-o anumitd perioalx
ae timp
('l',3,5,10 ani). Diferenla in valorile indicilor obpinu-ii la primul examen cele ulterioare
9i
constituie indicele de sporire a intensitdfii. Rata iniidenyei (IR) reflectd aparilia noilor
cazuri
de rlnbolndvire lntro perioada de timp datd. Pentru estimarea IR, populalia
(grupul) este
studiatd intr-o perioadd de timp datd, iar numdrul cazurilor noi este numdra-t
tmpreunA
cu totalul timp-persoand. Totalul timp-persoand reprezintd timpul total in
care individul
dintr-o populafie riscd sd dezvolte boali (caria deniard), in perioada studiului.
IR = Cazuri noi/Timp-persoand
Pentru o evaluare mai completd gi exactd a stXrii ait;itot este calculat indicele
Cpp, la
care se fine cont de numdrul cavititilor carioase gi al obturatiilor. Spre deosebire
ae inai
cele COE, in acest caz se calculeazd numdrul total al cavitdlilor.uriour" gi
al obturafiilor,
indiferent de numdrul dinlilor afectafi. Astfel, in cazul in care dintele prezintd
trei carii, in
indicele COE este luatd drept o unitaie, fir timp ce CPp (cavitdli) drept trei
-
sebit de semnificativ este acest indice la o intensitate redusd a afectdrii de
unitagi. Deo-
cdtre carii.
Semnele clinice ale cariei dentare sunt suficient studiate. in conlormitate
cu mod.ificdrile
din fesuturile dentare gi cu manifestdrile clinice au fost elaborate cAteva clasificdri,
labaza
cdrora au fost puse diferite caractere /sentne/ .

Clasificafia cariei (OMS, a 70-a reaiztire)

K02.0 Caria smalplui,
Stadiul de maculd [carie incipientd]
K02.1 Caria clentinei
K02.2 Caria cementului
K02.3 Carie dentarit stopatit
K02.4 Odontoclazie
Melanodontod enti e infantild
I\,Ielanodontoclazie
K02.8 Altd carie dentard
K02.9 Carie dentard idiopatictr
in dependenll de lesutuiafectat se distinge caria adamantind, clentinald gi cementald.
Dupd localizarea focarului de afectare caiia se lmparte ln fisurald, cervicald gi
a felelor
aproximale.
Cea mai rXspinclitd in practica cotidiand a stomatologului a devenit clasificarea
- topogra-
ficd, in conformitate cu care distingem patru stadii:
. stadiul de maculd (lat. macula cariosa);
. carie superficiald (lat. caries
. carie de adAncime medie (lat.superficialis);
caies media);
. carie profundd (lat. caries profunda).
 {ffi
Fiecare din patru stadii de clasificare topograficd (macula uetoasd, carie superficiald, de
adincime medie gi profundil) comportd manifestXrile sale clinice 9i determind caracterul in-
tervenliei medicale.

Dupd gradul de avansare cariile se impart in:

A. Pentru dinlii permanenfi (dupe Cohen):
, carii de gradul Ipenfiu leziuni limitate in smal!;
. carii de gradul ll pentru leziuni care au atins joncpnea small-dentind;
. carii de gradul III cu interesarea limitatd a stratului dentinar;
, carii de gradul lV ctt interesarea extinsd a stratului dentinar.
B. Pentru dinlii temporari (L.Zarnea)
. caria simpld: cu interesarea smalplui gi limitatd a dintinei cu pdstrarea unui skat gros
de dentind integrd;
, caria simpld profundd: cu interesarea extinsX a stratului dentinar 9i menfinerea unul strat
dentinar integru.
Dupd viteza de avansare cariile se impart in:
. carii acute;
. carii cronice;
. carii stabilizate.

Morfopatologia caiei dentare. F orme nozologice

in starliut de nuculd pe suprafala adamantinei se remarc[ r'izual intr-o zond limitatd o
maculd matd (cretoasA), alburie sau brund (deschisd sau intunecatd) cu un diametru de
3-5 nrm. Cel mai des leziunile carioase sunt localizate in impresiuni naturale (fisuri) 9i alte
zone retentive ale coroanei dentare. Suprafala maculei este netedd, integritatea smallului
nr este afectatii. in timpul sonddrii instrumentul alunecd, fiird a se reline in ceva. Evolulia
procesului carios riucJla pierderea smalului in zona maculei cu trecerea in carie superfi-
ciald.
a) In caria superficiald se observd o cavitate micd (un defect superficial in limitele smal-
(cu margini neregulate,
!ului), care se cleiermind dupii prezenga senzafiei de denivelare
adesea de facturd cretoasS, pereli qi fund zgrunfurogi) gi ugor dureroasd la sondare (dato-
ratd vecindtdfii jor"rcliunii smalf-tlentind). in tirnpul sonddrii instrumentul se poate cufun-
d.a ugor in sma$ul alterat la o addncirne neinsemnatd (atAt cAt e de ad6nc stratul de smal!
distrus). Deseori rugozitatea deniveldrii se constatd in centrul unei macule albe extinse sau
macule pigrnentare extinse. Dacd caria superficiald este localizatd in zona fisurilor natura-
le, marginile lor pot fi intacte.
b)In'iaria tlepiofunzinre merJie examenul dintelui reler'5 o cavitate carioasd nu prea adAn-
cd, umplutd cu dentini pigrnentati qi ramolitd, ceea ce se determind prin sondare. ln Pr:-
zenla dentinei ramolite ionAa se fixeazd / infepeneste/ in fisurd. Dupd inlSturarea denti-
nei ramolite c{in cavitatea carioasd defectul expus poate fi shrdiat cu ajutorul sondei, fiind
remarcali perefii gi fundul dur.

a h c
 um#
Plangeul /fundul/ cavitXtii in caria medie se gdsegte in limitele straturilor periferice gi
medii ale dentinei.
Tavanul cavitdtii pulpare prezinti un strat satisfdcdtor de dentind neafectafd. Sondarea
pe^refilor cavititfii este dureroasx de-a lungul joncfiunii smalt-dentinx.
Sondarea fundului cavitifii este dureroa sX (reacfie pulparil).
c) in-caria profundd sondaiea relevd o cavitate carioasi profundd, adesea largi, umplutd
cu multd dentind ramolitd. Deseori marginile adamantinei sunt subminate. i.riin,pof ,o.,-
ddrii instrumentul se poate cufunda la o adAncime mare, clar nu va comunica cu camera
pulpard a dintelui, deoarece de-asupra cavitdlii pulpare rdmAne un strat fin (>0,5 mm) de
dentind decaicinatd. Sondarea fundului cavitdpiiarioase este dureroasd (reaiyiapulpeif .
Determinarea volumului optim de dentind ce urmeazX a fi rezecatfi, reprezintd o proble-
md destul de complex5. in acest aspect prezintd interes lucrSrile profesorului f.fuJayarna
(Japonia). El a stabilit, cd dentina carios moclificatd constd din ctoua straturi.
Stratul extern este infectat gi neviabil. El este inclolor gi insensibil faftr de excitanfi; rerni-
neralizarea lui este imposibild; colagenul pe care-l conline este denaturat ireversibil. Acest
strat de dentind se caracterizeazd prin evolutie activd a procesului carios; el se localizeazd,
deregulX, pe peretii cavitdtii. La prepararea cavitdlii acest strat este necesar de a-l
indepdrta. "oriouru
Stratul intern este neinfectat gi viabil; posibil, este parfial d.emineralizat gi pigmentat, dar
capabil cdtre remineralizare; colagenul pe care-l este denaturat, inidlecuperabil.
Asemenea dentind poate fi gXsit5, de reguld, pe fundul "ot"r1in"
cavitdlii carioase. Ea este durd, pig-
mentath. Sub ea se afltr un strat de dentind screroticd (zona de dattintl transparentd).
Zona de dentinX transparentd reprezintd tn sine o zond de dentinl scleroticd iocalizatd
i"f9 ft]u".su"l cavitdlii carioase 9i pulpa dentard. Ea se formeazd la depunerea sdrurilor cle
calciu in ducturile dentinare (inclusiv pAnd la obturarea lor deplind). i,cest proces clecurge
cu participarea odontoblastelor vii.
. ,,Sigilarea" ducturilor dentinare creeazd o barierd pentru pdtrunderea microorganisme-
lor patogene, a toxinelor acestora gi a proclusetor di descompunere in pulpd, giie consi-
derd drept o reaclie protectivd a dintelui gi a macroorganismului in general. in regiulea
peretilor cal'itdfii carioase procesul carios decurge maiactiv, iar formarea dentineitrans-
parente se manifestd mai pufin.

Dezvoltarea gi rispAndirea cariei pe diferite fete dentare in dependenfi de particula-

ritifile histologice ale smalfului gi dentinei
Cel mai des caria atacd fisurile dintilor masticatori. Caria se rdspAnclegte pe haiectul
prismelor smaltiere fur profunzime pAnd la jonctiunea smalt-dentind sub formd de con cu
vArful orientat spre punctul de origine. in legdturd .o aceariu tlefectul distructiv la supra-
fa!{ poate rdmdne mult timp neobsen'at vizual gi fdrd sd prezinte sernne clinice, necdtAnd
la faptul, cd afectarea straturiior profunde poate fi considerabili.
Caria afecteazd dentina spre periferie, de-a lungul canaliculelor dentinale, gi in regiu-
nea joncliunii small-dentind. Dat fiind faptul, cd dentina conline o cantitate mai marJ de
substanle organice decAt smalful, procesul carios se rXspAnciegte mai activ, mai agresiv,
nu numai in profunzime, ci gi in suprafafd, ln special lJ joncliunea small-dentindlastfel
apdr6nd margi'ile smaltiere subminate, lipsite de sprijinul dentinei.
Caria se rdspfurdegte in profunzime gi in dentind subiorrna de con cu vdrful orientat spre
joncliunea smal!-dentind. Asffel, in cazul cariei fisurilor naturale ale smalyului a cariei
si
dentinare se formeazd doud focare conoide, care converg prin bazele lor.
La atacarea felelor dentare convexe (aproxirnale 6i ceruicile), procesul carios se manifestd
cel mai des sub punctul de contact.
 ii""fl$'&
'*jiidffi
1 Rdsphndirea cariei in dependenld de oilentarea pismelor smalliere
gi tuburilor dentinare, - secliune longitudinald a coroanei dintelui;
Ca ri in cazul suprafelii masticatorii, in cavitdlile de cl.II se
formeazd un con cu vdrful lndreptat spre dentind. Astfel, fo-
carul distructiv smalliar gi dentinar reprezinti doud conuri,
ambele fiind cu baza orientatX spre joncliunea srnall-dentind,
iar vArfurile - afintite spre pulpa dentard'
insd caracterul orientdrii prismelor smalliere determind un
orificiu de intrare mai larg. Marginile subminate ale smalfului sunt cel mai proeminente in
sensul felei masticatorii 9i a marginii incizale. Rdsp6ndirea cariei spre lateral este impiedi-
catd de muchiile laterale, mult mai masive gi cariorezistente, ale coroanei dintelui.
Caria localizatd pe felele proximale manifestd o tendinfd cdtre rdspAndire inspre regi-
unea cervicald a coroanei. Cavitdlile carioase mici de clasa a II-a prezintX in unele cazuri
dificultdli la decelare gi diferenfiere ln urma localizdrii lor oculte. La coletul dentar caria
upuru pr"ponderent pu fulu vesiibulard. Dezvoltarea ei tn dinlii permanenli se produce in
regiunea cervicald pAnd la muchiile laterale ale coroanei dintelui.
000
Dacd procesul carios se limiteazd doar la lesuturile dure dentare (smalf, dentind),vorbim
despre o carie simpld, sau necomplicatd. (datd fiind absenla unor modificdri clinice decelabile
tn pulpd; lat. caries'simplex). La agravarea cariei lesuturilor dure dentare prin pulpit6. sau
periodontitd, procesui se obiqnuiegte a fi numit carte complicatd (lat. cnries complicata).
in practica stomatologii mai utilizeazd gi termenii de ,,carie secundard marginald",
"jini.a
gi ,,recidivd de carie", in situa!1le, cind cavitatea carioasd apare alXturi de obturaf,a aplicatd
anterior, iar in ultimd instanld duce la afectarea pulpei dentare.
Caria secundard marginaid este o leziune carioasd, apirutd Pe coroana unui dinte obtu-
rat, la limita de contacf dintre marginea cavitdlii gi obturalia aplicatd anterior, care mani-
festd tendinla de a evolua in profunzime cu subminarea gi fracturarea perelilor cavitari, 9i
indicd comiierea unor erori liefectuarea tratamentului corespunzdtor. Cauzele sunt diver-
se. Aceastd carie se poate datora unei preparXri insuficiente, cdnd nu a fost inl5turatd o por-
liune din lesuturile patologic modificate. Ea poate fi adesea
remarcatd in cazul cavitdfilor
de clasele iI gi V. Cauza poite fi, de asemenea, o obturare de calitate inferioard, atunci cAnd
intre obturafie gi peretele dintelui rdmAne o crdpdturd, care condilioneazd o permeabilitate
marginald. Cu tolte acestea, caria secundard marginald poat_e apdrea gi ln cazul, in care
paciEntul nu respectd normele de ingrijire a cavitdfii bucale gi dieta. Abundenla depozitelor
dentare p" r.rptifulu dintelui, mai afus dacd nu a fost efectuatd lustruirea obturafiei, duce.la
afectarei repetatd a dintelui. in astfel de cazuri, se recomadd o,Preparare repetatd. In majo-
ritatea .urniilot, trebuie de inldturat in totalitate obturalia aplicatd anteriot, 9i - de fdcut o
noud restaurafie. La obturarea cu compozite este posibild pdstrarea parliald a obturaliei, dar
acest lucru esie realizabil doar dupd verificarea totald a faptului, cd toate lesuturile dentare
patologic schimbate de sub obturalie au fost inldturate'
' Recihiaa de carie (sau caria rcatrentd) este o leziune carioasd, apdrutd in urma inldturd-
rii incomplete a lesuturilor patologic schimbate, gi care se dezvoltd sub obturaliile coronare
(aparent iorect efectuafe), cu manifestarea tendinlei de a rdzbi spre camera pulpard (produ-
iana m lnat pulplta\ , sau spre suprafala dintelui (producfrnd fracturareq acestula). Din punct de
vedersclinic, aceasta se manifestd drept o schimbare de culoare a dintelui l6ngi obturalie
fdrd afectarea adeziunii marginale. insd, pacientul acuz|frecvent aparilia unor dureri de la
excitanli termici, dureri par6xistice sau durere la mugcare. in asemenea cazuri se verilicd
vitalitaiea pulpei gi se administreazd tratamentul corespunzdtor. Dacd deceldm o ,,vdnd-
taie" amelir1'(schimbdri de culoare ale smalfului), localizatd ir vecindtatea obtura;iei, chiar
dacd lrrsugi smalpul aratf bine, trebuie lnlf,turate obtffatia, dentina modificath, ,,cozotocul"
smalliar gi, apoi, - aplicatd o nouX obturapie.
 PRE PARAREA CAVITA,TI LOR CARI OASE

Una din metodele de tratare a cariei dentare reprezintd lndepXrtarea

fesuturilor
dure dentare afectate (smat;ului gi dentinei), gi crearea in dinte a unei cavit*;i, dimen-
sjunile 9i configuralia cdreea depind de sediul ftocalizarea] cavitd]ii gi a materialului
de obturare, in vederea restabilirii ulterioare a formei anaiomice'a dintelui vizat cu
materialele de obturalie alese.
Prepararea caaitdlilor carioase (lat. praeparare - a pregdti) reprezintd o intervenlie
instrumentald, operativd, asupra lesuturilor dure dentare, efectuita in cAteva etape. ha
este efec{;rratd in scopul: a) exciziei totale a smalplui gi dentinei patologic modificate
cu scopul de a opri progresarea ilr continuare a leziunii carioase; b) cre"area condifii-
lor optime penku fixarea materialului de obturafie, 9i restabilirea formei anatomicJ gi
funcliei dintelui.
. Prepararea
extrem
cavitdlii caloase reprezintd un gir de manopere fine in limitele unui spa-
fiu de mic ai include un gir de etape succesive de pieputu"e realizate cu ajutorul
unor freze de diferite forme.

rnstomator"r,^#"!ii"lit"f"{":,:;'::::":Xi{W:,tr;,deprepararea
cavitdtilor.
1. PAnd nu demult era folosit pe larg principiul lui G.V. Black (elaborat de acesta la
sfkrgitul sec. XIX), bazat pe extensia profilacticl a hmitelor cavitdlii carioase p6nd la
lesut dentar sdndtos din a.n. "zorteimune", - zone autocurdfabile sau accesibile curd-
lirii artificiale, care sunt mai rar afectate de carie. Acestea, dupd cum el considera, sunt
cuspizii, felele convexe ale coroanei etc. Suprafele susceptibile de carie sunt cele care
prezintd fosete gi fisuri naturale, geode gi suprafele de contact cu dinfii vecini.
Prepararea este efectuatd pentru a evita aparitia cariei secundare. Dar la prelucrarea
cavitdlilor conform acestui principiu medicul este nevoit sd sacrifice porliuni esenliale
din smaltul gi dentina sdndtoasd, viabild, pentru a modela o cavitate-caseti mare.
Acest principiu este obligatoriu penku cavitdlile ocluzale gi aproximale de pe clintii
-laterali. dinlii frontali, unde primeazd considerentul fizionomic, se va pistra cat
-La
mai mult posibil din lesuturile dure dentare, extensia preventivd fiind redusd doar la
inldturarea in totalitate a dentinei alterate.
Actualmente se consilerd mai corect principiul formulat de LG. Lukomsky gi care
este bazat pe "utilitatea biologicd", conform cereea extensia se realizeazx u.orro*,
smaitul gi dentina alteratd fiind indepdrtate p6.nd la -
lesuturi vizibil sdndtoase, neafec-
tate.

? A! doilea principiu solicitd crearea celor mai bune condipii pentru fixarea materi-
alului de obturalie.
 .;i:1,:i1,.
i:Iil.,k
{*;d;#
Scopul prepardrii:
smallului gi dentinei alterate.
l-. Exereza
condifiilor favorabile pentru hxareamaterialului de obturatie cu restabi-
2. Crearea
lirea ulterioard a formei anatomice gi functiei dintelui.

Principii generale pentru caaitdfi carioase fonnate dupd Bluck

Principiile fundamentale de preparare a cavitdtilor carioase au fost publicate de
cdtre medicul dentist american G.V. Black in opera sa fundamentald "Dentistica ope-
ratrvd", apdrutd in 1908.
Principiile de bszd ale lui Black sunt:
1". Marginile cavitdfii formate trebuie sd fie netede, drepte, fdrd zimfi. Marginile de
smal! subminate, fdrd dentind subiacent5, trebuie sd fie inldturate, penLru a preveni
fracturarea lor.
2. indepdrtarea minutioasi gi completd a dentinei carioase.
3. "Extensia intru profilaxie"
- extinderea profilacticd a limitelor cavitdtii carioase
pAnd la a.n. " zone imune" (nereceptive) cu scopul prevenirii cariei recidivante.
4. Crearea unei cavitdfi in formd de casetd (cutie) este optimX pentru o retenlie gi
stabilitate maximd a obturaliei 9i dintelui fald de solicitdrile apdrute in cadrul masti-
catiei.
' Peretii gi fundul (fafa orientatd cdtre pulpil) cavit5lii preparate trebuie sd formeze
un unghi drept (90").
. Perelii cavitdfii preparate trebuie sd fie verticali(zafi) 9i plani(zafi);
. Fundul cavitdlii preparate trebuie sd fie plat, 9i sd crepiteze la sondare.
' Trecerea unui perete ln altul trebuie sd fie sub un unghi (reprezintd. o excepfie doar
caaitdlile de clasa V-a).
' Cavitatea formatd poate avea o configuralie din cele mai variate: triungfuiulard,
drep tunghiulard, hnlteriformd, crucifonnd, ouald etc.

Principiile lui Black se bazau pe succesele dentisticii din acele timpuri, cAnd aceastd
gtiinfd era dominatd in totalitate de teoria chimico-parazitard, a lui Miller, iar in activi-
tatea practicd pentru obturare se foloseau doar cimenturi gi amalgame.
In prezent, cAnd caria este examinatd din punct de vedere a factorilor locali 9i gene-
rali, gi a rezistenlei tesuturilor dure dentare, iar stomatologii folosesc pe larg materiale
compozite, necesitatea respectdrii principiilor lui Black in furtreg volum nu mai este
strictd.

Regilile de preparare a cavitdfii carioase

Prepararea cavitSlii carioase constd din manopere precise in limitele unui teren ex-
trem de mic Ai conline un gir de reguli importante de preparare a lesuturilor dure
dentare.
) comoditatea: medicul gi pacientul trebuie sd se afle intr-o pozifie comodd;
) iluminarea satisfdcdtoare a cAmpului de lucru; amplasarea gi directia corectd a
Iuminii, luminatorului stomatologic, unitului;
) instrumentele rotative (frezele) folosite la excizia (tiierea) lesuturilor dure den-
tare trebuie sd fie sterile, eficiente (noi, sau,
- cel pulin, - ascufite), fixate bine, fdrd
vibratie in piesa de mAntr, iar ca formd gi m5rime sd corespundd etapei efectuate;
) migcdrile frezei trebuie sd fie intermitente [intrerupte], fdrd presiune, netezitoa-
re;
) trebuie de lucrat cu frezele la rotalii mari cu ricirea concomitenti a zonei de
preparare a fesuturilor;
 ) mAna medicului ln care se afld piesa de mdnd trebuie sX fie sigur fixatd, de neclin-
tit. Degetele libere ale acestei mAini urmeazd, a h spriiinite in bdrbia pacientului sau in
dinfii invecinali cu cel preparaf
) in timpul lucrului piesa de mAnd este linutd ca un stilou tn priza modificatd sau
clasicd.
Prepararea cavitdfilor carioase are un gir de particularitdfi, - in dependenld de
localizarea defectelor carioase pe diferite suprafele dentare.
Cunoagterea principiilor gi regulilor de preparare a cavitdfilor carioase oferd po-
sibilitatea de a le forma corect, asigurd fixarea fiabild a obturaliilor gi profilaxia cariei
recidivante.
inainte de a trece la prepararea cavitdlii carioase, este necesar de a tnlelege clar gi
exact, ce reprezintd o cavitate carioas5 formatd /prelucratd/ instrumental, gi de a cu-
noagte principalele ei elemente constituente.
Cavitilile carioase formate pot fi simple (trmplasate pe una din suprafelele dentare, adica
caaitdli de cl. I, V), compuse (amplasate pe doud suprafeli dentare, adica caaitdfi de cl. Il, II\,
gi complexe, cAnd cavitatea caroasd este localizatd pe cAteva suprafele (>2) dentare
(caaitdfi atipice, de ex. caria circulard).
In cavitdfile carioase complexe sunt deosebite cavitatea principalX (de bazd) 9i ca-
vitatea (platoul, aria) auxiliard (de sprijin). Caaitatea de bazd se formeazd in locul de
localizare a leziunii carioase, iar dimensiunile ei sunt determinate de gradul rispAn-
dirii cariei. Platoul auxiliar este creat fiorlat, din necesitate, fiind rcalizat prin exereza
lesuturilor de smal; gi dentin5 nealterate, gi crearea unor elemente auxiliare de retenfie
- pentru o fixare mai bund a obturalieii crearea platoului auxiliar depinde de alegerea
materialului de obturalie,prezenlasistemelor retentive, elementelor cavitdlii modelate
de clasa a II-a.
intr-o cavitate formatd simpld, compusd sau complexX, deosebim urmdtoarele ele-
rnente constituente: margini, pereli, fund [plangeu] saubnzd, unghiuri.
Marginile 9i perelii contureazd orificiul de intrare al cavitdfii carioase.
Perelii cavitdlii lgi iau denumirea ln dependenfd de suprafala coronard adiacentd.
De exemplu, marginile 9i perelii cavitdlii orientate spre linia mediand se numesc
anterioare. Cele opuse lor se numescposterioare (sau distnle); cele orientate spre vestibu-
Iul cavitdlii orale gi lnvecinate cu obrazul sunt numite jugale, iar cele indreptate cXtre
limb{ - linguale.
Dacd. cavitatea carioasd este localizatd fir zona cervicald, pe suprafala proximald,
sunt deosebili p er efii:
) gingiz,al;
) lingual;
) jugal;
) masticator, adicd orientat cdtre suprafala masticatorie (dacd aceasta un este distru-
sd).
Fundul [plangeul] caaitdlii este peretele camerei pulpare, prelucrat pi modelat instru-
mental, orientat spre pulpa dintelui, independent de localizarea cavitdlii carioase.
La incisivi gi canini cavitdlile proximale dupd prelucrare capdtd un contur triun-
ghiular. Ele prezintd perefi:
) gingival;
) jugal/ labial;
) lingual/ palatinal;
) fund (de-asupra pulpei).
Corespunzdtor perelilor sunt deosebite gi marginile cavitdlii.
Unghiurile cavitdlii sunt numite dup{ perefii care le formeazii: medio-bucale /jugal-
mediale/, medio-lingunle, medio-pulpare etc.
 r;,I10.:k
il;sffi

ETAPELE DE PREPARARE A CAVITATILOR CARIOASE

Etapele fundamentale in prepararea cavitdtilor sunt:
1. Deschiderea cavit5fii carioase.
2. Extensia preventivd a cavitdlii carioase.
3. Necrectomia (excizia [exereza] srnallului Ei dentinei alterate [patologic modificate]).
4. Formarea [modelarea] cavitdjii; atribuirea acesteia unei forme, ce faciliteazd o
adeziune mai bund a materialului de obturagie.
5. Bizotarea [netezirea] marginilor de small ale cavitdtii carioase.
Deschiderea caaitdlii carioase este prima etap6 de preparare.
Deoarece procesul carios in dentinX se rdspAndegte mai repede decdt in smal!,
deasupra cavitdlii carioase atArnd intotdeauna un cozoroc de smalg. Deschiderea
cavit5lii carioase consti in indepdrtarea, rezecarea acestor margini debordante a
smaltului (subminate de cdtre procesul carios). Smalpl fuagil, ce atArnd in gol dupd

ce a pierdut legdtura cu dentina gi,prin urmare, este lipsitd de nutrilie, se macind cu

timpul, desprinzAndu-se ugor la presiunea exercitatd de cdtre dintele-antagonist in
timpul actului de masticalie.
Crufarea marginii efilate a smalfului la prelucrarea cavitSlii carioase va contribui la
dezvoltarea cariei secundare gi cdderea obturafiei.
Pentru rezecarea cozorocului de smalg se folosegte de obicei o frezd. diamantatd
sfericd sau fisurald de dimensiuni mici. Operafiunea se efectueazd, recurgdnd la o
instalatie cu turbin5. Freza sfericd este introdusd in cavitatea carioasd qi prin migcdri
de la plangeul cavitdlii spre afard se indepXrteazd marginea subminatd a smal;ului. in
cazul utilizdrii unei freze fisurale sunt inl5turate cu partea laterald a acesteea marginile
subminate ale smallului pdnd c6nd perelii cavitdlii nu vor deveni verticali.
Trebuie de respectat urmdtoarea regul6: mdrimea frezei nu trebuie sX depdgeascd
mdrimea orificiului de intrare in cavitatea carioasd.
Extensia caaitdlii carioase servegte factic drept continuarea primei etape. La extensia
cavitdlii carioase sunt indreptate marginile smallului, sunt preparate fisurile afectate,
rotunjite unghiurile ascufite, iar de pe pereli este indepdrtatd dentina par;ial ramolitd
gi pigmentatd.
 Scopul acestei etape este prevenirea ,,recidivei" cariei. La etapa respectivd sunt
create contururile externe definitive ale cavitdtii.
Forma extensiei contururilor cavitXlii carioase este determinatd inainte de toate de
volumul leziunii carioase gi de materialul obturator ales, Black recomandd extinderea
marginii cavitdfilor pAnd la zonele de autocurdfire naturald, ceea ce duce la profilaxia
apariliei cariei secundare.
Extensia cavitdlii carioase se realizeazd,cu o frezd fisurald, con invers (diamantatd sau
din aliaj dur) la viteze mari cu o piesd de turbind gi rdcire cu apd-aer.
Forma accesului trebuie fdcutd in aga fel ca sd fie ugor indepdrtate lesuturile carioase
9i aplicatd fdrd dificultXli obturafia.
Neuectomia. AceastH etapd prevede indepdrtarea dentinei alterate [ramolite gi
pigmentate] din cavitatea carioasd.
Din punct de vedere morfologic la etapa respectivd se indepdrteazd, zona de
descompunere gi de demineralizare. Limitele cavitdfii sunt create ln zona dentinei
transparente gi intacte.
indepdrtarea dentinei carios schimbate se efectueazd ori cu excavatoare, ori cu freze
de dimensiuni mari.
Dacd in cavitatea carioasi este prezentd o cantitate mare de dentind ramolitd, se
recomandd de a o inldtura cu un excavator asculit. Migcdrile excavatorului trebuie
indreptate dinspre fund cdtre perelii laterali, spre a evita deschiderea accidentalX a
cavitdlii dintelui. Mdrimea excavatorului trebuie sX corespundd cu dimensiunile
cavitdlii. Folosirea unor excavatoare prea mici deasemenea sporegte riscul deschiderii
accidentale a cavitdfii dintelui.
Necrectomia poate fi efectuatd gi cu *
ajutorul unor freze sferice sau pard de
mtirime mare (din aliaj dur sau din olel).
Cu frezele trebuie de lucrat prin migcdri
intermitente dinspre fund cdtre perefi
laterali, la turalii mici. Lucrdnd cu freza,
trebuie de manifestat precautie, in special
ln regiunea coarnelor pulpare, pentl'u a nu
deschide cavitatea dintelui gi a nu provoca
formarea unei pulpite traumatice.
Dupd ce a fost inldturatd dentina evident a-fectatd, se recomandd rezecarea cu o
freztr sfericX la turafii mici a unui strat fin (1mm) de dentind liminald, care este de obicei
putemic contaminatd. Aceastd operaliune este efectuatd ln cazul unor cavitdli relativ
nu prea adAnci, cdnd lipsegte riscul deschiderii cavitdlii dintelui.
In unele cazuri, in special fur cazul evoluliei ,,cronice" a cariei, pe fundul cavitdlii
se admite crufarea (pdstrarea) unei dentine pigmentate, dar dure. Aga dentind se
apreciazd tactil: dupd indepdrtarea dentinei demineralizate suprafala trebuie str fie durd
gi netedd, iar dentina pigmentatd pdstratd hebuie sd fie foarte rezistentd la indepdrtarea
cu excavatorul; la examinarea cu sonda trebuie sd fie auzit un sunet crepitant. in cazul
unor cavitdli foarte profunde, in special la pacienli tineri, cAnd lndepdrtarea dentinei
ramolite ameninfd prin deschiderea cavitdlii dintelui, se admite pdstrarea pe fundul
cavitdlii carioase a unei cantithfi neinsemnate de dentind ramolitd.
Uneori, dupd prelucrarea cavitdtii carioase rdmAn porliuni carioase gi demineralizate
putin vizibile de lesuturi dure. ir,'urumu.,ua cazuri[rebuie de utilizat un revelator d.e
catie ,,Caries detector", care reprezintd in sine o solufie de 0,5o/o de fuxind bazicd, sau
o solulie de 1"% de rogu acid tn propilenglicol, ce coloreazd tesuturile cariate in rogu.
Buleta cu colorant este introdusd ln cavitate pentru l-5 sec, realizdnd in urma acestei
 :'t1:!:lil!:,.,

lil$l ,&
:4*ir*#
mdsuri colorarea dentinei neviabile, cea sdndtoasd
rdmAnAnd la culoarea initiald. Porliunile colorate
sunt indepdrtate cu ajutorul fuezei. Metoda permite
rezecarea economd a tesuturilor dentare din contul
pdshdrii partiale a stratului demineralizat.
4. Formarea fmodelarea] caaitdlii este atribuirea
acesteia unei forme, ce faciliteazd o adeziune mai
bund a materialului de obturafie qi, prin urmare, a
fixdrii sigure a obturatiei, precum gi asigurd dintelui
obturat o rezistentd gi soliditate suficientd la solicitXri
functionale. La aceastd etapd sunt create contururile
externe gi interne definitive ale cavitdfii.
Etapa de formare a cavitdtii este realizatd reiegind din considerentele retentiei gi
rezistenfei. Prin form5. rezistentd se inlelege soliditatea, trdinicia tesuturilor dure dentare
rdmase dupd preparare gi a obturaliei aplicate fald de solicitdrile functionale. Retentia
este asiguratd prin crearea unor condifii suplimentare pentru fixarea obturatiei, ce
lmpiedicX deplasarea ei (puncte de retenfie, arii suplimentare, convergenln perelilor etc.).

Regulile generale pentru formarea caaitdlii clasice se reduc la urmdtoarele etape:

L. Crearea unei uizibilitdli bune a cavitdtii cu ajutorul oglinzii 9i fdrd ea. Dacd calitatea
preparXrii a tuturor elementelor cavitdfii este imposibil de controlat, va fi destul de
greu de arealiza o obturatie garantatd.
2. Fundul caaitdlii este filcut, de reguld, drept gi plan;
servesc drept exceplie cavitXlile carioase profunde.
3. Perelii trebuie sd ffu uerticalizafi.
4. Formarea treceii de Ia fundul caaitdlii cdtre peretele
Iateral, cu colluri bine exprimate = 90o.
5. Formarea trecerii a unui perete ln altul sub unghi. Fac
excepfie cavitdlile de clasa V-a.
6. Marginile smallului trebuie sd fie drepte gi netede.
Formarea cavitdfii este realizat{ cu freze fisurale gi con
invers, cu rXcire cu aer-apd.
in dependenln de grupul de clinli 9i de amplasarea topografici a cavitdfii carioase
formarea ei este realizatd ln mod diferit.
Prepararea fdr5 rdcire cu aer-apd este inadmisibild, deoarece aceasta duce la cregterea
temperaturii lesuturilor dure dentare, supraincdlzirealor, ceea ce provoacd modificXri
nu doar in smalt gi dentind, dar afecteazd gi pulpa dentard. Nici rdcirea exclusiv cu
aer nu este doritd, deoarece uscarea cu un jet puternic de aer poate duce la afectarea gi
moartea odontoblastelor.
5, Bizotarea [netezirea] marginilor de smal; ale cavitd]ii carioase. Dupd prelucrarea
cu freze diamantate sau din aliaj dur la turatii mari smaltul de la marginile cavitdtii
carioase este sldbit gi prezintd fisuri, neregularitXfi; prismele adamantine sunt
fragmentate, nu au legXturd cu lesuturile subjacente. Mai tdrziu aceasta poate servi
drept cauzd pentru perturbarea adeziunii marginale a obturafiei qi dezvoltarea cariei
recidivante.
Toate acestea dicteazd necesitatea bizotdrii - prelucrdrii finale (de finisare) a
marginilor cavitdfii, ce prevede lndepdrtarea porfiunilor lezate, sldbite ale smalgului gi
atribuirea lui unui caracter neted.
Netezirea smalplui se efectueazd cu o frezS de finisare din aliaj dur sau cu o piatrd
diamantatd cu granulalie find la turafii mici fdrd presiune cu rdcire aer-apd obligatorie.
Bizoul realizat (sub un unghi de 45o) protejeazd obturalia
(aidoma florii unui ctd) de deplasare axiald sub acliunea
presiunii masticatorii.
Bizotarea smallului permite mdrirea suprafefei de contact
a materialului compozit, reducerea posibilitdfii formdrii
a.n. ,,microscurgeri" la interfafa lesuturi dure dentare -
obturafie, ceea ce asigurd cel mai bun contact (adeziune) al
materialului de obturatie cu tesuturile dure dentare.
La sfArgitul sec. 19 (1895) G.V. Black a propus o clasificafie
a cavitdfilor carioase in dependenld de localizarea lor /
grupului de dinli 9i a felei afectate a coroanei dentare / 9i a specificului prepardrii. Ea a
cdpXtat o rdspAndire generald gi se folosegte pe larg pdnd la momentul actual.
Con-form lui G.V. Black:
Caoitdfile carioase de clasa I sunt cele localizate in ganfurile gi fosetele ocluzale ale
molarilor gi premolarilor, in fosetele vestibulare gi in qanlurile orale ale molarilor,
precum gi in fosetele orale supracingulare ale frontalilor superiori.
Cauitdlile carioase de clasa a'll -a sunt cele situate pe fefele aproximale ale molarilor
gi premolarilor.
Caaitdlile csrioase de clasa a lll-a sunt cele localizate pe felele aproximale ale dinlilor
frontali, la care unghiul incizal este pistrat.
Cauitdlile carioase de clasa a IV-a sunt cele situate pe fefele aproximale ale incisivilor
gi caninilor cu unghiul incizal gi marginea incizald distruse.
Caoitdlile carioase de clasa a V-a sunt cele localizate in treimea cervicald a tuturor
dinlilor pe felele vestibulare (labiale, jugale) 9i orale (Iinguale, palatinale).
Ceva mai tdrziu a fost propusd evidenlierea clasei, ce nu a fost descrisd de Black
- caaitdlile carioase de clasa a VI-a, situate pe fele atipice - marginea incizald a dinlilor
frontali gi cuspizii dintilor laterali.

Calia dentard gi complicaliile ei rSmAn la momentul actual una din principalele

probleme ale stomatologiei, acest aspect fiind probat (confirmat) prin rezultatele
cercetarilor savanfilor din intreaga lume (M. Curson L990, B.K. IleoumrcB 1"994, A,W.
Hurcotae| 2007 9i al.).
Cea mai frecventd localizare a cariei dentare este cea a zonelor de retenfie sporitd
a rdmdgilelor alimentare (fisuri, fosete oarbe, spalii interproximale). Pe lAngd aceasta,
cauzele dezvoltdrii cariei proximale sunt condilionate in mare parte de particularitilile
structurii smallului dentar. Nivelul superior de solubilitate a smalfului se remarcd
fir regiunea cervicald gi suprafelele de contact ale dinlilor, in special - cele distale.
Cavitifile in aceste zone au orificiul de intrare sub formd de cerc sau elips. Procesul
se rdspdndeste in profunzime de-a lungul traiectului prismelor adamantine, formAnd
,rn con triunghiular cu vArful orientat spre dentind. ln dentind, caria, urmdnd traiectul
ducturilor dentinare, formeazd un focar caracteristic pentru acest lesut cu o configurapie
triunghiularX, vArful acestuia fiind orientat cdtre pulpd.
Principalul abord cdke tratarea cariei la momentul actual rdmAne metoda de exerezd
a lesuturilor dentare schimbate ireversibil, cu substituirea ulterioard a defectului cu
materialul de obturalie.
Efectuarea oricdror mdsuri profilactice, fie cAt de voluminoase gi individuale, ce
acfioneazd in vederea reducerii intensitdlii procesului carios, nu exclud acest unic
abord cdtre terapia cariei gi a complicaliilor acesteia.
Utilizarea locald a preparatelor remineralizante pe bazd, de fluoridg fosfafi gi
compugii activi de calciu (ire special fiind parte compotrcntd a pastelor de dinfi), previn in
 rffi
.J!iftrii;ii.

mare pafte dezvoltarea cariei pe suprafefele netede ale dinfilor. Deaceea, la dezvoltarea
unei leziuni carioase in regiunea contactului interdentar, aceste suprafefe contribuie la
mentinerea integritdlii doar a smallului superficial, aflat deasupra defectelor carioase.
Aceasta duce la faptul, cd modificarile superficiale minime sunt adesea lnsofite de
leziuni destul de masive ale lesuturilor subiacente. Ca urmare diagnosticul cariei
suprafelelor de contact apare mai cornplicat; Borovsky remarcd, ca in urma examenului
superficial al suprafelelor de contact ale premolarilor gi molarilor, leziunea carioasd
adesea este decelatd cu intArziere.
Adesea aga leziuni carioase sunt depistate doar dupd o distrucfie important[ a
lesuturilor dentare, cel mai frecvent rezultat final fiind fracturarea smallului subfiat,
aflat deasupra leziunii sau dezvoltarea inflamafiei pulpare. Deaceea este foarte
important de a decela caria la stadii timpurii de formare a acesteea, cAnd clinic dintele
aratd sdndtos, dar in lesuturile lui se produc leziuni carioase - aga numita caztitaten
carioasd ocultd.
Diagnosticul unor astfel de cavitdfi se recomandX de efectuat dupi igiena
profesionalX prealabild a cavitdfii bucale, folosind metode principale 9i complementare
de examinare/ cum ar fi, de exemplu:
. A. iluminarea cu oglindd dinspre ocluzal.
Iluminarea dinlilor dinspre oral sau vestibular cu lampa de fotopolimerizare
(transiluminare) - caurmare/ focarele de leziune carioasd formeazl, o umbrd vizibild la
examinarea dintelui din partea opusd.
o B. metodn de sondare:in regiunea spaliului interdentar este introdusd o
sondd stomatologicd angulard, gi este efectuatd o raclare ugoard a suprafelei de
contact, fiind determinatd (constantati) in urma acestei manopere o suprafald
rugoasd sau chiar pr5bugirea sondei.
o C.metoda de separare a dinlilor cu ajutorul unui ic de lemn sau de masd
plasticd, cu examenul vizual ulterior sau prin sondarea cu o sondd speciald.
oD. metoda firului de mdtase: pentru aceasta ln spaliul interdentar se
introduce un fir fin de mdtase sau floss, gi, prin migcdri de pilire, este deplasat
pe surafala de contact a dintelui examinat. ln caz de prezenfd a procesului
carios se remarcd dezlAnarea, sau chiar ruPerea firului'
. E. examenul radiologictadiografia permite depistarea leziunii carioase in
absenla totald a manifestarilor ei clinice. Procesul carios din smal! de reguld nu
se vede, dar la afectarea dentinei apare sub formd de porliune transparentd.
 i#sn#

Prepararea cavitililor de clasa l.

Alegerea variantei de preparare a cavit5lilor
de clasa I depinde de localizarea leziunii
carioase (in fisurile premolarilor gi molarilor
superiori gi inferiori; in fosetele oarbe ale
molarilor inferiori, situate jugal; a molarilor
gi incisivilor superiori locaiizate palatinal),
precum gi de forma fefei masticatorii, mdrimea
leziunii carioase exercitd gi ea o influenld
considerabild.
in cazul tocalizdrii leziunii carioase tn fauri
cavitatea este preparatd, respectAnd regulile
generale de formare a cavitdlilor.
Cavitatea carioasd este deschisd cu ajutorul
unei freze sferice diamantate, mdrimea cd.reea
depinde de mdrimea focarului lezional.
Apoi sunt indepdrtate masele carioase
cu o frezX sfericX simpld sau din aliaj clur.
Cavitdfii i se atribuie o formd .,tn farfurie" [,,in
cupd"] (mai mult sau mai pufin) aproximativd.
AdAncimea prepardrii
depinde de profunzimea
leziunii. Cavitatea este
formatd cu ajutorul unei
freze con invers sau
fisurale. Sunt create colluri
bine exprimate intre perete
gi plangeu.
Plangeul plat este
format prin instrumentarea
in sens orizontal a unei
freze con invers orientate
perpendicular cdtre
plangeu.
In cazul cariei profunde,
spre evitarea denuddrii
eventuale a coarnelor
pulpare formarea peretilor
nu se aduce pAnd la nivelul
 it8s k

plangeului, ci se realizeazS' la o distanld oarecare de el. Fundul cavitdgii carioase este

prelucrat doar cu frezd sfericd gi se lasX concav
Variantele cavitifilor carioase de clasa I.
) in cazul cariei fisurale incipiente, sau superficiale (ce afecteazd toate fisurile),
se realizeazd extensia defectului existent cu aju torul unei freze de dimensiuni mici.
Cavitatea se lirgegte cel pufin pdnd la mdrimea celui mai mic fuloar, ceea ce oferd
posibilitatea unei obturdri sigure. Intrarea in cavitate depinde de tipul fisurilor 9i
localizarea lor.
;> in cazul unor leziuni importante cavitatea se extinde pAni la versantul cuspidului,
iar uneori - captAnd o porliune a acestuia. in toate cazurTle smalpl trebuie sd aibX un
suport dentinar. Formi cavitdlii preparate poate fi diferitd - fur formX de dreptunghi,
trinughi, romb, cruce etc.
iin cazul afectdrii izolate a fisurilor de pe molari, cAnd fiecare cavitate carioasd
este separatd de cealaltd printr-o punte adamantinl destul de solidd, cavitdfile sunt
formate aparte.
;> ln cizul afectdrii izolate a fisurilor de pe molari, cAnd fiecare cavitate carioasd este
separat1 de cealaltd printr-o punte adamantini qubredd, puntea trebujie inllturatd, iar
cavitdtile sunt unite in una.
;>
'in cazul dezvoltdrii cariei in gropila jugalX a molarilor, cavitatea este formatd
izolat, adicd in cadrul acelei suprafefe pe care ea se afli, de o formX ovalard sau
dreptunghiulard., iar marginea ocluzald rdmdne destul de solidi 9i poate rczista
oresiunii masticatorii.
^ ;' in cazul dezvoltarii masive a cariei in gropila jugaln a molarilor, dacd cavitatea
carioasi ajunge pAnd lacreasta adamantind marginald jugal-masticatorie, subminAnd-o,
atunci la inde-partarea lesutului afectat adesea rdmAne doar o margine fragild de smal!,
fdrd suport dentinar suficient. intru evitarea fracturdrii acestei creste la masticalie apare
necesitatea de a trece aceastd cavitate pe suprafala masticatorie.
;> Cavitdfile carioase de dimensiuni mici, localizate pe felele masticatorie qi jugald,
sunt preparate gi obturate separat, dacd creasta marginala coronard, ce separd aceste
cavitdti este destul de solidd.
>'in carul leziunii carioase masive ale felelor sus-menfionate ambele cavit6li
urmeazd. de unit ful una, iar ln dentind este creatd un Prag cu adAncimea cel pulin 1,5-2
run.
La prepararea cavitdlilor carioase in fisuri, ganlurile pigmentate adAnci prebuie
inciuse in iadrul cavitdfiicreate, fur special in acele cazuri,cAnd la sondare instrumentul
se blocheazd ln ele.
La localizarea cavitdfii carioase pe fala palatinald a incisivului lateral superior, in
a.n. ,,fu!.[Wg!lJwM', pr"purar"a se efectueazd dinspre cavitatea bucald' Trebuie de
r"rp"Iut o p*"u"1iu speciatx la prelucrare, datd fiind localizarea apropiatd a pulpei irn
coronare. Cavitatea preparatd are de obicei o formd ovalard.
"u.rlitutuu
 Prepararea cavitegilor de clasa ll.
Formarea cavitdlilor de clasa a II-a (afectarea
felelor de contact ale premolarilor 6i mola-
rilor) este mult mai complexd compara tiv cu formarea cavitdtilor de I clas{, Se eSPlicd
aceasta printr-un gir de factori. In pri-
mul rAnd trebuie menlionatd dificulta-
tea depistdrii leziunilor incipiente. Pe
l6ngd aceasta, complexitatea prepa-
rdrii 9i obturdrii sunt conditionate de
accesibilitatea dificild a leziunii, inter-
relaliile problematice cu lesuturile in-
vecinate (papila gingioald), vecindtatea
pulpei dentare, abundenta salivei gi
greutatea izoldrii dintelui de ea, nece-
sitatea credrii unui punct de contact.
Variantele de
preParare a ca-
vitdtilor de clasa
a li-a depind de
accesul la focarul
leziunii.
Prepararea cu
crearea unui pla-
tou suplimentar pe
nryrafala mastica-
torie este o vari-
antd clasicd pen-
 'ffi,
tru cavit5lile de clasa a II-a. Pentru evitarea traumXrii
smalgului dintelui vecin, aflat ln contact strAns cu cel
preparat, spafiul dintre dinli trebuie idrgit pulin (cu L-2
mm) peintreaga perioadd de lucru.
intru realizarea acestui scop ne serveqte un instru-
ment numit ,,separato{' sau nigte icuri speciale din
lemn sau din rnasd Plasticd'

Lamela seParatoare InterGuard

Mulli stomatologi utilizeazd pentru protejarea din-
telui intact matrici metalice. Dar aceste rnatrici sunt
destul de subliri gi nu intotdeauna asigurd proteclia
dintelui cie la traumatrzareamecanicd. Pe hnga aceasta, este destul de dificil de a le
fixa in spaliul interdentar.
Lamele separatoare InterGuard sunt o alternativd, destul de reugit6' Ele sunt con-
feclionate din pldcule de inox, cu capete r6sucite, avAnd ldgimea de 4 sau 5,5 mm, Si
grJsimea - ae fOO microni. Ele se fiieazb sigur in spafiul interdentar 9i apdrd adecvat
f,itrt"l" vecin. Lamela InterGuard este prinsd cu un floss lung la unul din capete (dotat
inghilirii sau aspiririi ei accidentale'
cu un orificiu special)- spre evitarea

Deschiderea cavitxfii de clasa a II-a este insolitd 49 difisultdti oarecare in urma in-
depdrtdrii unor masive importante de smalf gi dentind intacte Ia crearea accesului cdtre
respectivd,. Pentiu aceasta accesul este inceput pe smalgul suprafelei masti-
catorii tn zona de proieclie a cavitdfii carioase, creasta marginald fiind intreluptd cu
"urritut"u
o ftez6-roate. in aclhgi ,"op pout" fi folositd o ftezd' sfericd diamantatd sau extradurd
din ofel de dimensiuni mici. Apoi suprafala masticatorie este trepanatd cufreza sfericd
diamantati care este indreptatd de-l lungut axului dintelui 9i se avanseazd pdnd ce
patrunde in cavitatea cariois5, oferind o senzalie specificd.de prxbugire.
' Extensia cavitdlii carioase se efectueazi la turalii mici prin migcdri pendulare in
sens jugal-lingual, recurgAnd la freze fisurale'
Oufa ce civitatea de"pe suprafala de contact a ajuns la focarul leziunii carioase qi
este exiinsd ln limitele dentineineafectate, se efectueazl tndepdrtarea xnnlluhri
subminat
contact.in lncercare a de atealiza aceasta pentru medic este necesar sd
de pe suprafala de
fie'foarie precaut, penku a nu trauma smalpl dintelui vecin. Se recurge la excavator
sau frezX ia turagii mici. in cazul din urmi in spaliul interdentar poate fi introdusd
o
lamd metalica. Fiin,fca cavitatea carioasd in dentin[ are dimensiuni mai mari, decdt in
smal!, parametrii exteriori ai cavitdlii sunt mai mari, decdt la plangeul cavitdfii.
Deschiderea perelilor laterali ai cavitdfii principale trebuie tealizatd pe larg, pentru
a nu rdmdne maigini ale cavitdlii prelucrate ln contact cu dintele vecin,
dar fdrd a atin-
se unghiurile, care sunt de obicei pufin receptive la carie'
" irr"uqu fel se creeaz;, accesul cdtre cavitatea aproximald principalX (aducerea.caaitdfii
la fala masticatorie) giun spatiu suficient pentru prelucrarea ei ulterioard'
Apoi se efec-
taeaz|,prepararea cavitdlii carioase cottfot* tuturor regUlilor: necrectomia, formarea
cavitilii etc.
Prelucrarea peretelui gingival este o etapd ce necesitd o atenlie aparte' Smallul in
aceastd porliune este de 6Uicei subfire 9i iniuficient de mineralizat5' Frecvent
el este
acoperit de'gingie hipertrofiatx, 9i d"u"u"u frecvent rdman neobservate zonele decalci-
fiate, cretoase in srnall gi dentini, care sunt ugor supuse afectirii carioase ulterioare'
Deaceea este necesar cle a dezgoli peretele gingival, indepdrtand porfiunea susPen-
datd a glnsei cu ajutorul coagulitoru-lui, laserului sau unui alt instrument chirurgical
corespunzdtor.
 Dupd prelucrarea gingiei cavitatea este spdlatd gi uscati. Zonele decalcifiate
devin
mult mai vizibile, gi sunt inldturate cu freza sfericd..
-. Peretele gingival este un suPort important pentru obturafia proximald. El trebuie sd
fie suficient de lat, drept, uniform 9i si fie perpendicut ar fal|di plangeul
cavitdfii.
.-.Suprafafa regulatd, netedd, a peretelui gingival este crlatii cu o frez6 diamantatd
cilindricd (sau con invers) prin migcdri penJulire. Este important ca freza
si fie direc-
tionatd perpendicular fald de peretele gingival.
Dacd marginea gingivald se afld ln limitele smaltului, uneori se face
bizotarea.
Trebuie de tinut minte, cd peretele gingival poate fi la nivelul gingiei
atagate sau
chiar mai jos. in ultimul up'ur Jiri."r?a1i de preparare gi obturare.
"", rezultd o cavitate_cutie, ce
Dupd aceastd prelucrare constd clin:
. 1) doi pereli laterali verticalizafi, dispugi sub un unghi de 90o fald de suprafala
dentard;
2) peretele gingival regulat, dispus perpendicular fatd de fundul
cavitdtii;
3) fundul cavitdfii.

La etapade prepalale. a cavitdlii de pe suprafala de contact trebuie

starea peretilor lingual 9i jugal. linut cont de
Este important ca smallul din regiunea cuspizilor sd aibd un suport
dentinar. incaz
contrar are loc fracturarea smalgului, fapt ce duce la recidiva cariei.
Smal;ul submilat
al cuspizilor trebuie sd fie numaidecAt inldturat.
La lezarea concomitentd a suprafefilor meziald gi distald ale premolarului qi
mola-
rului cavitatea este preparatd co'Jorm metodei merigionate rnai Jus.
Pe lAngd situatia examinatd mai sus, cAnd leziune carioasd de pe
suprafata cle con_
tact ocupd o porfiune neinsemnatd, adesea sunt intAlnite leziuni masivl.
i1 lgu cazttLri
prepararea se face, reiegind din sifualia concretd. Dacd leziunea este
mare, cavitatea
o.extindem ln procesul prepardrii. Ea trebuie sd fie intotdeauna mai largd
la peretele
gingival, gi mai ingustd - la suprafata masticatorie.
Dacd leziunea suprafelii de contact se asociazd cu cea a unuia din
cuspizii suprafetii
masticatorii, este efectuatd prepararea suprafelii de contact conform ,""o*urrdarilo,
de mai sus, incluzd.nd zona leeiunii din reliunea cuspidald. Cuspidul
suprafefii -*+
catorii este inldturat ire acelagi moment, urmar,.{ a fi mai apoi restaurat.
Dupd formarea cavitdfii principale [sin.: verticale] se trece la formarea platoului
su-
plimentar - a.n. caaitdli orizontnle. Ea este necesard pentru fixarea mai bund
a obturatiei
in cavitatea verticald.
- Platoul suplimentar urmeazd a fi format nu doar in limitele smalpului, dar in acelagi
timp nu este cazul de al adAnci prea rnult in dentind, spre a nu trauma pulpa.
De obicei
j:id-d cavitdli orizontale trebuie sd se afle ceva mailos de jonctiunea smalt-dentind
(0,5-1mm).
Ldfimea platoului suplimentar trebuie sd corespundd ldlimii cavitdtii
_
Trecerea dintre cavitatea verticald gi cea orizontald irebuie sise afle
principale.
t" mijl; in-
tr1 cuspizi. Ldfimea acestei porliuni a platoului suplimentar trebuie "*u.t
sd fie cle 2 ori mai
micd decdt ldtimea cavitdtii principale.
Q lungime ea este adusd, tn
la mijlocul suprafefei masticatorii;fe-pendenfd
cle dimensiunile cavitdlii verticale, pAnd
dlcd cavitatea principala este mare, atuncl fisurite/
ganlurile sunt preparate, iar platoul suplimentar ocupd mai muit
de jumdtate din su-
prafala masticatorie.
Formarea unei cavitdti suplimentare de lungime micd duce la cdderea
rapidd a ob-
turafiei, iar profunzimea insuficientd - la fractuiarea plombei.
La respectarea formei rectangulare a cavitdtii vertiiale, forrna cavitdlii
orizontale in
 iffi
regiunea suprafetei masticatorii Poate fi destul de variatX: cruciformd, triunghiularS,
sub formd de coadb de rAndunicd' (mai ales pepremolnri), sub formd de trifoi (malarii cu 4
cuspizi), sub forma a doud ganfuri divergente (pe xtprafele ocluzale foarte lezate) etc.
Are importanfd gi mdrimea unghiului Pragului dintre cavitatea verticald gi cea ori-
zontald - un unghi de 90o. Formarea unui prag obtuz duce la alunecarea obturaliei,
iar cel ascufit garanteazd fracturarea ei.
Procesui de prelucrare a cavitdfii se simplificd enorm la asocierea cariei proxima-
le cu cea fisural6. Bureletul adamantin, ce separd ambele cavitdli, este indepdrtat, re-
zultAnd o cavitate proximal-masticatorie comund, conturul cdreea este determinat de
mdrimile leziunilor carioase ale ambelor suprafefe dentare. in
urma prelucrdrii se obfine gi in acest caz o cavitate proximald
principald 9i un platou suplimentar pe f.afa masticatorie'
- La-dezoltareiprocesului carios pe ambele fele proximale ale
dinfilor metodica gi tehnica de prelucrare qi de formare a cavi-
tdlii rdmdn aceleagi ca 9i in cazul afectdrii carioase a unei fefe
proximale.
La premolari gi in cazul unor leziuni mari ale molarilor la
trecerea cavitdlilor pe suprafala masticatorie se pot contura
doud cavit5li preparate de clasa II-a, cu ambele platouri orizontale separate printr-un
perete adamantin nerezistent (< 2 mm), ceea ce impune in mod normal unirea lor lntr-o
cavitate comund de tip M.O.D.
ln cazurile cAnd cavitatea carioasd localizati pe fala proximald este pulin adAncd
gi se afld aproape de fafa masticatorie (fdrd a ajunge la linia ecuatorului), atunci dupd
pr"purur" uu url o forma tipicd de casetd (fdrd platou suplimentar). Ea se deosebegte de
.urritut"u de I clasd prin faptul, cd nu are unul din perefi, 9i deaceea este necesar de a
forma addugdtor elemente retentive, de suport.
Formarei cavitdlilor pe felele de contact ale dinfilor, la care lipsegte dintele vecin, se
efectueazd fdrd aducerea cavitdfii carioase la suprafala masticatorie (cu condifia pdstrdrii
unui strat gros de smatl Ei dentin'd deasupra caaitdlii carioase). Prepararea lor nu se deose-
begte prin nimic de prepararea cavitXlilor de I clasd.
Lalfectarea de citreiarie a felelor de contact a doi din! vecini, Preparareacavitdlilor
in acegtia se efectueazd intr-o vizitX. O cavitate carioasd mare este formatd conform regu-
lilor corespunzdtoare cavitdlii de clasa aII-a, iar cealaltd, mai micd, - prin cavitatea ca.-
rioasd preparatd gi formatd, iare a o scoate la suprafala masticatorie (adicd similar caaitdlii
de I claid).-Aceasta reduce cantitatea de lesuturi dure dentare, rezecate la preparare. -
Prepararea tradiyionald a unor cavitdli carioase mici de clasa II dupd Black cu locali-
zare in regiunea cervicald, pe suprafala proximald radiculard 9i in caz de coroana clini-
cd dentarl irxaltd, sau denudarei coletului, presupune urmdtoarele variante de tratare
a cavitdfilor de clasa a II-a prin tunelizare:
A. Metoda clasicd (sin,: preparare prin acces ocluzal);
B. Metode de:
1. preparare i1 tunel descendent (sin,: preparare verticald, tunelizare verticald, pre-
paratu oblicd, preParare prin tunel ocluzo-proximal).
2. preparare in tunel orizontal (sin.: preparare lateralS. /prin acces vestibular sau
lingual/, slot-preparare).
1. pt"putui" aJcendenti (sin'; preparare prin acces gingival)'
primete doud procedu" ditt categoria,,B" impun o sacrificare masivd de lesufurilor
dure dentare s5ndtoase, insd au o aplicabilitate mai largd, pe cAnd ultimile doud pro-
cedee sunt mai cruldtoare fald de lesuturile dure dentare neafectate, dar utilizarea lor
este ceva mai selectivd.
 METODE DE PREP ARARE A TILOR
DE CLASA A II-A PRIN TUNELIZARE

.1. Metoda de preparare a caaitdlitor carioase ile clasa a ll-a prin tunelizare oblicd
(prepararea tn tunel descenilent, prepararea aerticald, prrporoi"o
oblicd): indicafii,
contraindicafii, metoile gi tehnici de realizare

Metoda de preparare a cavitdlilor prin tunelizare (Htmt, 1-9g4; padruucxur.t, 1g9g),

]Paru11i1_ur!a implementdrii cementurilor glasionomere gi a materialelor compozite
flowable (fluide), care permit reducerea consfuerahild a vollmului tesuturilor dentare
intacte indepdrtate, la prepararea gi plombarea cavitdgilor carioase de clasa a II-a de
profunzime medie cu distructie minimd de smalt al iegei proximale, localizate ceva
mai jos de ecuator (tntre punctul de contact Ei coletul clinieluii gi prezentdnd un contact
intre dinfi. Spre deosebire de traditionala deschidere'larfd a cavitdfilor carioase
*fut
din partea supiafelei masticatorii, cdhe locarul carios ," .ru"Je prin acces ocluzal o
trecere sub formd de funel.
Accesul operator are forma unui funel cu lumen rotuncl sau oval, deaceea aceastd
- 9i
tehnicd a fost denumitd "metodica tunelard" sau "prepararea tunelar6,,.
A. Metoda tunelard (sin: tunelizarea) parliald
prevede prepararea tesuturilor dure dentare
fdrd perforarea smallului fetei proximale.
A
B. Metoda tunelard (sin: tunelizarea) com- r)
pletd presupune perforarea cu freza a lamei
adamantine demineralizate sub punctul de
contact.
Tuneliznrea permite crutarea crestei ada-
mantine marginale neafectate in locul trecerii
zuprafefii masticatorii in cea de contact (care
face legdtura tntre perelii aestibular gi lingual), a
smallului intact de pe suprafala proximald gi
a punctului de contact existent.
+
Metoda tunelard permite pistrarea, intr-o B
oarecare mdsurS, a rezistentei suprafelii
masticatorii a dintelui gi reduce riscul unei posibile fracturdri a coroanei lui (care este cel
mai freca ent menlionatd la premolari).
Varianta respectivd propune tunelizarea verticald prin fisurd gi foseta triangulard a
suprafefii masticatorii a molarilor (corespunzdtor Ia prernolari - prin
foseta rnezinldy distald),
retrxgAnd freza diamantatd la o distanti de 2-2,s mm de la'creista marginald. Dupd
trepanarea smalgului, in dentind este cieat un tunel orientat cdtre cavitatea carioasd.
Este posibil controlul stdrii cavitdtii carioase prin spafiul interdentar. La ajungerea
in
cavitatea carioasd se efectueazd. prepararea acesteea cu o fuezd,sfericd la tuiatiireduse.
S3r9 a evita posibila traumare a tesuturilor papilei gingivale interdeniare sau a
smal;ului dintelui vecirl in spaliul interdentar pout" fi inf,odlusd o matrice metalicd.
Prin tunelul creat, cu ajutorul unei freze sferice de dimensiuni mici din cavitatea
carioasd se inldturd in intregime toate
lesuturile dure necrotizate. Mai apoi cavitatea
este sp5latd cu apd, prelucratd cu solutie antisepticd gi plombatd cu ciment-glasionomer
sau compozit.
Pentru crearea punctului de contact ln spaliul interdentar este introdusd o matrice,
care se hxeazd, cu un ic. Aceasta permite evitarea refuldrii excesive a materialului cle
 i.:l0i i:*
r'{.Ij;arffi

obturalie tn afara cavitdfii spre spafiul interdentar. Folosirea compozitelor fluide in

aceastd metodd are avantajul de a umple toate neregularitdlile cavitdlii carioase.
Neaj unsul acestei metode este imposibilitatea controlului vizual al calitdlii necrec-
tomiei, precum gi faptul, cd tehnica tunelard prezintd un risc destul de mare de des-
chidere accidentald a cavitdlii pulpare, in special la pacienfi tineri. Pe ldngd aceasta,
aplicarea ei este limitatd de dimensiunile mici gi localizarea specificd (sub punctul de
contact pdstrat).

2. Tunelizarea orizontald: indicafii, contraindicafii, metode Ei tehnici de realizare.

Metoda alternativd cle tratare a acestei patologii particulare a fost propusd destul
de recent (Morrand, L995; Terehoa, Ndstase, Nicolau 2009, 201'0), cdpdtAnd ln literaturd
denumirea de ,,tunelizare orizontald" (,,slot-preparare" sau ,,tunelizare laterald"). Pre-
pararea ln acest caz este fdcutd prin suprafala vestibulard sau lingualX, ceea ce permite
crularea unei cantitdli importante din lesuturi dure dentare sh'ndtoase.
3olulionarea cazurilor clinice, ce aveau drept obiectiv patologia sus-menlionatd au
demonstrat prin metodica gi tehnica practicatd de autorii manualului respectiv eficien-
reproductibilitatea reugitei.
' giluand
fa
in consideralie cd prepararea cavitdlii carioase in regiunea cervicald este du-
reroasd, este necesar de efectuat o anestezie locald (infiltratiud sau tronculard) prin supli-
mentarea ei obligatorie cu anestezie papilard, ce reduce hemoragia gingivald. -
Deschiderea iavitdiii se efectueaz[ cu o frezi sfericd micd sau frezd-pat6' diaman-
tatd cu tija alungitH. Pentru aceasta, freza sfericd este lansatd dinspre vestibular sau
oral, perpendicular suprafelei procesului carios. Deschiderea se efectueazd pe mdsura
posibititEgi, cAt mai aproape de gingie, - spre a evitd rezecarea punctului de contact.
-
in pro"esul de deschidere a caviiapi carioase, trebuie de urmdrit cafueza sX nu dis-
trugd imalyul suprafelei de contact a dintelui vecin gi sd se evite traumarea grngrei.
Fentru aceasta poate fi folositd metoda de separare a dinlilor cu ajutorul unui ic.
Icul, fiind introdus-ln spaliul interdentar, mdregte distanla dintre din1i, protejeazd din-
tele vecin gi gingia de traumatizarea cu freza. Pentru lndepdrtarea unui strat fin de
smalj, ce conticteazd cu dintele vecin, pot fi folosite instrumente manuale, - de exem-
plu, - secera de smal;.
Necrectomia se efectueazX cu o frezd sfericd din aliaj dur. Controlul necrectomiei se
efectueazd prin metoda sonddrii sau cu ajutorul revelatoarelor de carie. Necrectomia
trebuie fdcuta calitativ, in special - la peretele gingival, unde foarte des rdmdne o "co-
ronifd" de smalg ctemineralizat. Dacd nu va fi indepdrtatd aceast5 structurd, ln acest loc
se dezvoltd recidiva cariei (caria secundard).
Cavitatea carioasd formatX (preparatd) trebuie sd fie cu unghiurile rotunjite. Etapa
de extensie profilacticd la astfel de cavitdli nu se efectueazd.
Cavitatei se prepar6, fiind formatd f6rd colpri asculite gi cu contururi netezite, line.
Dacd accesul este realizat dinspre suprafala linguald, marginile smallului sunt netezi-
te, iar dacd se prepard dinspre vestibular, se formeazd un bizou nu mai pulin de 2 T*'
Pentru aceastd etapd esle folositd o frezd.fisurald diamantatd. Peretele gingival este
netezit, iar bizou nu se face.

#
>-(
d
,
I
jb
I
*
.:; \ I
 iffi,
La alegerea materialului de obturalie trebuie sd
linem cont de:
. igiena cavitdtii bucale individuale;
r rezistenla la carie;
I profunzimea cavitdtii carioase.
Inainte de obturare, in spatiul interdentar se introduce o lamd de separare, care se
flxeazd, prin icuri de lemn sau de masd plasticd. Pentru comoditate, separarea
cu icuri
este mai convenabil de fdcu-t din partea opusd (dacd prepardm clinspre aistibular,
rareT ut iutri se face dLnspre lingual, gi inaers). Matricea se impinge spre dintele
- sepa-
sdndtos
cu ajutorul fuloarului.
Dupd introducerea a doud straturi de adeziv, poate fi aplicat un skat adaptiv, pen-
t'u aceasta fiind folosit un compozit flowable (de fluiditate sporitd).
Deosebim metodele pasivx gi activd de aplicare a stratului adaptiv:
t Metoda pasiztd:
Pefundul cavitXtii gi suprafala smaltului este aplicat un strat uniform cu grosimea
de L,5 - 1 mm de-corirpbzit flowatte fttopolimerizarea ulterioard a acestuia. Apoi pe
-cu
peretele gingival 9i pe matrice se aplicd unitrat de 1 mm, gi din nou se polimerizeaza.
o Metoda actiud:
Pe peretele gingival se aplicd un compozitfluid, fotopolimerizareanu se efectueazd
.
aplicd imediat un compozit obignuit, ," condenseazd cu ajutorul
11d:u,t|p* 1e
unui fuloar. In acest moment compozitul flowable este "ur"fortat sd umple micile spagii
dintre material gi matrice. Fgndul 9i suprafefele smalliare se prelucrei 26, prin*"iodu
aplicdrii pasive a compozitului fluid.
Apoi cavitatea carioasd este obturatd conform metodei general-acceptate.
Pentru obturarea cavitdlilor carioase mici poate fi fololit un ciment glassionomer
hibrid sau un compozit flowable.
Dupd obturare, suprafata de contact se lustruiegte cu stripsuri diamantate cu dis-
persie find, iar cea netedd
- cu freze sau discuri d.iamantate de dispersie find.
. Pentru iredepdrtarea marginii debordante d.easupra peretelui gingival poate fi folo-
sitd o rnicd frezd conicd diamantatd cu dispersie fini.
3, P rep ar are a as cenilent d
Prepararea ascendentd (prin acces gingival) se practicd la migrarea dentard,
de-
nudarea coletului dentar, afunci cdnd cavitatea carioasd proximald devine accesibild
pentru prelucrarea mecanicd dinspre margrnea
gingivald. Cavitatea carioasd este preparatd cu o
frezd sfericd la turatii
I
mici. Etapa se considerd fi-
nalizatd,atunci, cdnd la sondare se va auzi sunetul
caracteristic crepitant, iar tactil se vor decela pe_
reti cavitari formali doar din dentind durd.
Dupd introducerea a unu-doud straturi de
adeziv, poate fi aplicat un strat adaptiv, pentru
aceasta fiind folosit un compozit flowable. Apoi
cavitatea carioasd este umplutd con_form metodei
general-acceptate, folosind un ciment glassiono-
mer hibrid sau un compozit flowable.
 iiilsi,'&
4HT#

Prepararea cavitililor de clasa lll.

Conform localizdrii acest grup corespunde celui anterior (clasa a
ll-a). Dar evidenlierea acestor afecfiuni o dicteazd particularitdlile
topografiei.
in primul rAnd, forma suprafefel.or aproximale ale incisivilor gi
caninilor corespund formei de triunghi.
in al doilea rdnd, la dinlii froniali pereiii cairLei€i pulpare sunt
constituifi dintr-un strat destul de fin de smal! gi dentind.
In al treilea rdnd, la prepararea gi obturarea unor asemenea de-
fecte, pe lAngd compensarea defectului gi restabilirea formei anato-
mice a dintelui, medicul stomatolog are o sarci-
nd la fel de importantd - restabilirea aspectului
exterior gi a caracteristicilor estetice ale dintelui.
Cavitdfile carioase aproximale sunt formate
corespunzdtor formei suprafelei aproximale a
dinlilor frontali. Se ia in consideralie gi locali-
zarea cariei. Trebuie de menlionat cd formarea
cavitdlilor in dinlii frontali reprezintd o excep-
lie din regulile generale de forrnare a cavitXli-
lor. Sunt indepdrtate doar lesuturile afectate. Pe
mdsura posibilit[filor sunt pS.stra]i pere]ii labial,
lingual, ba gi marginea adamantind subminatd
din regiunea unghiului incizal.

La localizarea cariei pe suprafelele aproxi-

male gi lipsa dintelui vecin, sau la prezenfa pe
suprafala de contact a dintelui vecin a unei ca-
vitifi carioase preparate, sau dacd sunt prezente
spalii interdentare (treme 6i diastemd), este creatd
o cavitate-casetd in formd de triunghi cu col;uri
rotunjite. Baza triunghiului se afld la marginea
gingivalS" perelii laterali (labial gi jugal) sunt
apropiaii in direcfia marginii incizale, iar vArful
triunghiului se afli lAngd marginea incizald.
Peretele gingival se formeazd cu frezd fisu-
rald sau con invers; freza trebuie linutd paralel
bazei dintelui gi sd fie manevratd in sens antero-
posterior. Perelii laterali sunt formafi sub formd
de planuri; aceasta se t ealizeazl. prin instrumen-
tarea frezei dinspre ginse cdtre marginea inci-
zald. FormAnd un fund plat, trebuie evitatd denudarea pulpei. Prepararea se face la
turafii mici.
Dacd in regiunea cewical6 este localizatd o cavitate carioasd aproximald de dimen-
siuni pAnd la mediu, forma ei in urma prepardrii poate fi ovalard (cu condilia unui acces
bun cdtre ea).
La dinli inghesuifi, pentru a accec{e la cavitatea carioasd, este folositd fala lingua-
ld. Deschiderea cavitdfii se furcepe in regiunea proiectiei focarului de leziune carioasd,
dAnd inapoi de la marginea dintelui cu 0,5-1 mm. Este folositd o frezd diamantatd sfe-
ricd sau pard de mdrime micX, aplicAnd-o perpendicular suprafelei dentare. Pe mdsura
posibilitdlii, orificiul de trepanare este deviat spre gingival, pentru a evita rezecarea
pdrtii incizale a punctului de contact. Dupd ,prdbugirea" frezeiin cavitatea carioasd, se
efectueazd excizia peretelui lingual, iar apoi gi a celui de contact.
Smalful neafectat de pe fala labiald este necesar de a-l pdska, chiar 9i fir lipsa denti-
nei subiacente. in asemenea situalie deosebit de atent esteinclepdrtatd dentini pigmen-
tatd, pentru a evita posibilitatea intrez5ririi ei prin small.
Dacd procesul carios a afectat peretele vestibular al coroanei, dar s-a pdstrat bine cel
lingual, prepararea se efectueazd dinspre vestibulul gurii.
La distructia concomitentd a perelilor lingual 9i labiai smallul este rezecat gi este
formatd o cavitate, ce trece de pe fala vestibulard pe cea oralX. Trebuie de fdcut tot po-
sib'lul de a pdstra unghiul coronar, care se afld ln apropierea focarului carios.
In cazurile similare este ralional de a crea adAncituri in formd de gropile de sprijin
in direclia marginii incizale, precum gi crestdfuri ln perelii gingival gi laterali ai cavitd-
lii cu ajutorul frezei-roatX sau a unei freze sferice mici.
Dacd cavitatea pe suprafala de contact este addncd, gi este mai mult rdspAnditd in
suprafald, atunci doar simpla ,,aducere" a cavitdlii carioase la suprafala linguald (pala-
tinald) nu asigurd fixarea sigurd a obturafiei. In aceste cazuri, pe lAng{ cavitatea prin-
cipald, pe suprafala palatinald mai trebuie de creat gi un platou suplimentar. Forma lui
(triungliulard, tn coadd de rkndr.micd, in halterd efc.) trebuie sd asigure o fixare sigurd a
obturatiei gi o repartizare mai uniformd a presiunii. in cazul unei carii profunde pentru
pdstrarea stratului de dentind, ce acoperd pulpa, fundului cavitdlii carioase i se atribuie
o formd de burelet.
Pentru fixarea mai bun.d a masei de obturare in asemenea cavitdli este ralional de a
crea puncte suplimentare de retenjie - gropile gi alte adAncituri de sprijin in direclia
marginii incizale, precum gi crestdturi in peretii gingival gi laterali (vestibular gi lin-
gual) ai cavitdfii cu ajutorul frezelovroatd sau a unor freze sferice mici.
Dacd procesul carios a afectat ambele suprafele de contact ale coroanei dentare,
atunci este creat un platou de sprijin supl.imentar cornur! apdrAnd frecvent sub formd
de unire dintre douX cavitdli principale.
in cazul unei distruclii considerabile a peretelui gingival, cdnd procesul carios s-a
rdspAndit pe cementul radicular, urmeazd de a deschide in totalitate marginea gingiva-
ld a cavitHfii, iar apoi de creat'un perete gingival plat conform principiului general.
Hipertrofia papilei interdentare, crescutd in cavitatea carioasd de clasa a III-a (a
IV-a), poate deveni un obstacol pentru formarea peretelui gingival. in asemenea caz
papila inflamatd este coagulath sau excizatd,
Bizotarea marginilor adamantine. La prepararea dinlilor frontali acestei etape i se
acordd multd atenfie. Abandonarea finisirii sau instrumentarea brutald duce la inrlu-
tdlirea rezultatului estetic al restaurdrii (linia albd) 9i perturbarea adeziunii marginale
a obturagiei (,,curgerea suturii" - coloraren marginald). Este important de a crea un bizou
smalliar pronunlat, ln special pe suprafala vestibulard, fapt ce va permite ,,mascarea"
interfelii ob turalie-dinte.
 ri{SE:h
i++*.#'
Finisarea bizoului smalliar pe portiunile vizibile a dintelui urmeaze a fi fdcute ase-
menea lustruirii. Cu ajutorul unor freze diamantate cu granulafie find nu doar se gle-
fuieqte stratul superior de adamantind, dar gi se realizeizd o uniformitate a adeziunii
obturaliei, gi se optimizeazl, procesele de refractie gi reflexie a luminii la joncliunea
compozit-tesuturi dentare. Aceasta permite pdstrarea transparenfei nafurale a fesutu-
rilor dure dentare, gi crearea unei jonctiuni compozit-smal! invizibile.
Conditiile de preparare a cavitdfilor in incisivi este facilitatd de localizarea lor co-
modd in cavitatea bucald. Dar, luAnd ir consideratie structura lor anatomicd mai pulin
solid6, trebuie de manifestat o precaufie speciald.

: Prepararea cavitetilor de clasa lV.

Cavitdtile de clasa a IV-a se formeazd din cavititile de clasa a III-a ln cazul rbs-
pAndirii largi a procesului carios la suprafala de contact, 9i pierderea fir consecintd a
unghiului coronar.
Altd cauzd de aparifie a cavitdfilor de clasa a IV-a pot fi leziunile necarioase ale !esu-
turilor dentare: traumatism acut sau cronic, forme distructive de hipoplazie.
Metodica de prelucrare a cavitdfilor de clasa a IV-a are o oarecare similitudine cu
prelucrarea cavitdfilor de clasa a II-a - crearea cavitdlilor principald gi suplimentari cu
scopul de a restabili ceva mai rezistent, posibil, unghiul gi marginea incizale.
Cavitatea aproximald principald este preparatd cu formarea peretelui gingival, lin-
gual (sau palatinal), labial 9i a plangeului cavitdfii, IuAnd ln consideratie toate regulile
menlionate la formarea cavitdlilor de cla-
sa a III-a.
Diferenla constd in lipsa coastet sau
unghiului Ia marginea incizald in urma
lez5rii acesteea. Este necesar de a meir-
liona dificultdlile considerabile, intAlnite
la solulionarea acestei sarcini.
Lipsa suportului, ludnd ln considera-
lie puterea exercitatd la angrenarea din-
lilor 9i in timpul actului de masticafie,
nu permite limitarea la o simpld formare
doar a cavitdlii aproximale, ci necesitd
crearea unor cuiburi de suport speciale,
formarea unor cavitd! auxiliare.
La formarea unui platou suplimentar:
. el trebuie
sd ocupe cel pulin 1,/3 dn
fala linguald a dintelui;
. fundul platoului trebuie sd se afle
ceva mai jos de joncliunea smal!-dentind.
La formarea perefilor laterali ai cavi-
tdfii principale este concomitent modela-
td 9i o parte a peretelui platoului supli-
mentar. Exereza lesuturilor dure dentare
este foarte economd.
 Fundul cavitdtii
t este creat reiegind din topografia pulpei dentare coronare/ deaceea
ea are frecvent dupd preparare o formd de burelet.
La prezenfa unei margini incizale abraziate cavitatea suplimentard poate fi creatd
de-a lungul acestei margini cu ajutorul unei freze fisurale fine: este fuezatl, o addncitur5
ln sens medio-distal cu aspect de platou.
Pentru fixarea obturafiilor din compozite cu ajutorul unor elemente speciale in ca-
zul cavitdlilor de clasa IV este ralional de folosit pivoturi parapulpare, tixate ln dentind
cu F/ciment sau cu material compozit din considerente estetice.
Preventiv se prepard adAncituri in dentind de un di-
ametru mai mic decdt cel al pivotului (0,05 mm) gi la o
adAncime de 2 mm. in adAncitura preparatd se fixeazX
pivotul parapulpar. Dacd pivotul are filet, atunci el se in-
gurubeazd, iar dacd este confeclionat de medic, din sAr-
md ortodonticd (0,5 - 0,7 mm), - se fixeazd.
Folosirea pivoturilor parapulpare exclude formarea
cavitdfilor suplimentare la restabilirea dinlilor frontali.

@
Prepararea cavitelilor de clasa V
Cavitdtile de clasa V lnsumeazd leziunile cervicale ale tuturor grupurilor de dinli
pe supr#efele vestibulare (jugale gi labiale) 9i orale (linguale gi palatinale), de reguld - in
imediata apropiere de gingie. in dependenld de localizare sunt cunoscute leziuni la
nivelul coroanei gi pe suprafafa dentinei denudate (caria radicularf).
Deorece cavitdfile carioase de clasa V sunt localizate ln limitele unei suprafeli den-
tare^, ele sunt preparate practic similar cavitdlii de clasa L
In cazul prezenlei a cAtorva cavitdli carioase invecinate, se recornandX de a le forma
prin unirea in una comund, atribuindu-i o formd de oval sau "de rinichi". Cavitatea
este formatd cu o frezd con invers sau fisural, care este dispus perpendicular suprafelei
prelucrate.
Dacd gingia creeaz6. dificultdti formdrii cavitHlii subgingivale, ea este cauterizatd;
gingia poate fi ugor indepdrtatd cu ajutorul firului de retracfie cu remediu hemostatic.
Fundul cavitdlii este fdcut plat, dacd nu depdgegte in adAncime L,5 mm. La prepa-
rarea cavitdlilor de clasa a V-a trebuie de linut minte, cd in regiunea cervicali distanla
de la suprafala dinteltri pAnd la pulpd este neinsemnatd. Prin urmare, intru evitarea
unei perforatii accidentale, cavitatea nu trebuie fdcutd prea adAncd, iar fundul cavitdlii
nu trebuie si fie plat. El trebuie sd repete curbura suprafelei vestibulare, - in special
aceastd reguld se referd la dinlii frontali.
 lil$trib
i#;.l
Puncte de retenlie Pentru crearea unui fund sferic este necesar ca fueza h-
surald sd fie linutl perpendicular fald de suprafa]a prelu-
cratd gi sd fie treptat deplasati pendular (stdnga-dreapta),
formAnd concomitent fundul gi perefii.
+ ,^ -
In cazul inrdmdrii [incadririi] jur-lmprejur a cavitd]ii cu
smal! toate marginile sunt bizotate cu cel pulin 0,5 mm. Un-
ghiurile cavitdfii, formate de fund 9i perelii verticali, trebuie
sd fie bine exprimate.
Porfiunile de retenlie cu ldgimea de1.,5-2mm sunt forma-
te dupd patru unghiuri conventionale.
Dacd marginea gingivald a cavitdfii este localizatd in ce-
mentul radicular sau ln dentind, atunci bizoul este fdcut pe
marginea incizald., iar in regiunea coletului se formeazii o retenlie macromecanicd; de
exernplu cu ajutorul unei freze con invers.
-
DupS preparare cavitatea de clasa a V-a are, de reguld, o formd ,,ln rinichi".

Prepararea cavitililor de clasa Vl.

La clasa a VI-a, conform suplimentului la clasificarea clasicd a
lui Black se referd cavitdlile de la nivelul marginilor incizale ale
dinfilor frontali sau de la nivelul cuspizilor dinlilor laterali, pre-
cum gi cavitdli atipice de genul celei mezio-ocluzo-distale (MOD).
Cauza formSrii defectelor in aceste zone e abraziunea fesuturi-
lor dentare pAnd la dentind.
1") denudarea traumaticd a dentinei pe cuspid (aEchierea smal-
fului);
2) lipsa antagonigtilor (gi, in consecinfd, - tulburarea autocurdfi-
rii cuspizilor tn timpul masticafiei);
3) abraziunea fiziologicd a lesuturilor dure dentare pAnd la
Caaitatea de clasa dentind;
aYl-ape afrrful 4) abraziunea patologicd a lesuturilor dure dentare;
cu spidului mas ticato r.
5)bruxism.
Dupd dezgolirea suprafefei dentinei ea fiind un !.rsut mai pufin
dur decdt smallul, incepe s5 se abrazieze vertiginos. In urma aces-
tui proces pe marginile incizale ale incisivilor se formeazd defecte

--t --->-

Caaitatea de clasa Mecanismul de formare a defectului lesuturilor dure dentare

aYl-ape margiea
pe afrrfiil cuspizilor unui molar
incizald a incisiztuh.ti.
 punctiforme, iar apoi Pe suprafata cuspizilor canini, premo-
lari gi molari defectele sunt caliciforme ["tn cupd"].
Plangeurile acestor defecte sunt pigmentate (brun tnclis, negre) in
urma impregndrii dentinei cu coloranti alimentari.
Marginile smalliere ale defectului sunt ascutite, efilate gi fragile.
I Leziunile carioase ale dentinei se intAlnesc rar.
Abrazierca fiziologicd uniformd a dinlilor cu formarea unor defecte

6 largi la nivelul marginilor incizale ale dintilor frontali sau de la nivelul

cuspizilor dinlilor laterali se manifestd foarte rar, de obicei la o vArstd
inaintatd a pacientului.
Cel mai des aparilia defectelor de clasa VI se remarcd la o abraziune
patologicd local(izat)d datoratX deficienfelor de ocluzie, defectelor de arcacle dentare,
gregeli de confeclionare a protezelor, vicii de dezvoltare a lesuturilor dure dentare,
obignuinfa de a mesteca pe o singurd parte a gurii.
Prepararea gi obturarea defectului de clasa VI arareori reprezinti o tacticd curativd
optimd.
Tratamentul pacienfilor respectivi este unul complicat, fiind in primul rAnd necesar
de a depista gi inlitura cauzele abraziunii dentare sporite.
Frecvent ei necesitd un tratament protetic complex cu restabilirea iniltimii ocluziei,
lichidarea defectelor girurilor dentare gi acoperirea dinfilor cu coroane artificiale.
Dacd lesuturile dintelui ce urmeazl a fi restaurat au pierdut contactul cu dinlii an-
tagonigti, o metodd mai eficientd de compensare a defectului de clasa a VI-a este con-
fecfionarea unui veneer compozit direct cu acoperirea marginii ocluzale gi aducerea
dintelui intr-o ocluzie armonioasd.
intr-un gir de cazuri tot tratamentul se reduce la prepararea gi obturarea acestor de-
fecte cu materiale compozite. Restaurarea presupune firlocuirea defectului de
lesuturi
dure dentare cu material compozit, fXrd a modifica in acest context indl limea ocluziei.
Prepararea cavit5lilor de clasa a VI-a are unele particularitdfi, dictate de solicitdrile
ocluzale gi abrazive sporite in zonele interesate
inainte de toate, se efectueazd analiza rapor- t
I, dinte antagonist
turilor ocluzale gi se fixeazd punctele contactelor
ocluzale (cu ajutoruI hdrtiei indigo). smalt
1. Deschiderea cavititii carioase
Deschiderea cavitdlii carioase frecvent este
inutild, ca urmare a formei sale sulculare sau "in
cavitate
cupd". Marginile smalliere fragile ale defectului claga
sunt menajate gi pdstrate pe cAt este posibil, in a Vl-a

special la incisivi.
2. Extinderea cavitdtii carioase
Extinderea cnaitdlii carioase nu se efectueazd.Lacuspizii dintilor laierali (tn specialla
molari), unde obturafia va suporta solicitdri masticatorii considerabile, extensia preve-
de evitarea trecerii interfelei obturalie - lesuturi dure dentare prin punctele contactelor
ocluzale. La dinlii frontali aceasti etapd nu se face.
3. Necrectomia
Exereza tesuturilor la aceastd etapd se efectueazd foarte econom. lndepdrtarea exce-
sivd a lesuturilor dure dentare neafectate in regiunea preparatd duce la sl5birea a unor
porliuni dentare, asupra cerora este exercitatd cea mai mare solicitare la mugcarea gi
mestecarea alimentelor. Este lndepdrtatd doar dentina pigmentatd. Smallul, fie el subfi-
at sau subminat, este maxim crufat vizdnd intdrirea lui ulterioard la etapa de obturare
din interiorul cavitdtii cu un strat de material compozit (flowable).
 tilgsir&
4##
4. Formarea cavitifii.
Cavitdfii de pe vArful cuspidului i se atribuie o formd cilindricd cu pereli paraleli
sau u$or convergenfi spre planqeu. inclinarea perejilor poate fi realizatf.prin formarea
unui bizou de L0-15". AdAncimea optimd a cavitdfii e de 1,5-2 m:n (in cazul cfrnd nu sunt
indicalii cdtre o prEiarnre mai profundd).
Duph deciderea limitelor restaurdrii sunt glefuite porliunile ascufite ale marginii
smalplui coroanei dentare pe segmentele adamantine, forma cdrora nu este posibil de
a fi corectatd ln procesul obturerii.
Cavitatea in regiunea marginii incizale a incisivului va fi executatd sub forma unui
ginfule! cu un fund ugor ingustat. AdAncimea acestei cavitdfi trebuie sd fie 1,5-2 mm.
Exereza tesuturilor neafectate trebuie minimizatd, iar marginile smaltiere, ce inrdmea-
zi cavitatea localizatd pe incisiv, - crutate.
Uneori, pentru a asigura amplasarea obturaliei la nivelul marginilor perelilor aces-
tei cavitdli se efectueazd glefuirea dintelui antagonist.
5. Finisarea marginilor sma$iere
Finisarea marginilor smalgiere se realizeazd cu freze diamantate cu granulafie find,
freze de finisat din aliaj dur sau cu instrumente manuale (de exemplu cu daltd de smalf).

Prepararea cavitefilor atipice gi profunde.

Metode gi mijloace de preparare.

Cavitifi atipice
Frecvent sunt lntdl:rite leziuni carioase, care nu se fircadreazd ln clasificatia clasicd
a lui Black.
Acele forme care nu pot fi incluse ln aceastX clasificare se numesc ntipice. Ele se ca-
racterizeazd prin localizarea neobignuitd a procesului patologic, implicarea cuspizilor,
a marginii incizale, caria circular5 sau afectarea simultand a suprafefelor de contact gi a
regiunii cervicale, caria avansatX gi afectarea pronunlatd a coroanei dintelui gi totodatd
cavitdlile localizat adAnc sub gingie.
In legdturd cu aceasta se poate afirma cd:
Caaitdfile carioase atipice sunt leziunile carioase, in componenla cdrora intrd ca-
vitdli carioase, ce combind elemente caracteristice pentru leziuni cu caracter carios a
doud qi mai multe clase.
in legdturd cu aceasta la prepararea cavitdlilor atipice respectarea principiilor clasi-
ce de formare a cavit5lilor cariate pe deplin este imposibil5.
tn unele cazuri sunt abateri de la forma tipicd de preparare conform celor 5 clase
dupd Black, - in dependenld de caracterul gi volumul procesului patologic.
Pentru tmbundtdiirea fixdrii plombelor de duratd sint realizate nu numai cavitdfile
suplimentare (accesorii) de diferite forme gi dimensiuni, dar se creeazd gi puncte de
retentie in formd de adlncituri, fisuri.
tn uro*"rr"u cazsrieste necesard o estimare adecvatX a restaurXrii posibile - obtu-
rarea unimomentand cu ajutorul unui compozit, sau restaurarea coroanei prin metoda
de laborator. in mod firesc se ia tr considerafie starea lntregului aparat masticator,
precum gi faptul, cA metoda de laborator e mai sigur6.
 Alegerea metodei este in mare mdsurd condilionatd de pdstrarea smaltului, care
asigurd, o adeziune fiabild a compozitului, solicitare funclionald, aspect estetic bun.
La indicalia restaurdrii directe in procesul prepardrii sunt minufios lndepdrtate toa-
te lesuturile modificate gi devitalizate gi, in mod obligator, sunt create conditii maxime
pentru fixarea mecanici a restauratiei. Este important de prevdzut posibilitatea acope-
ririi cuspizilor rdmagi cu material de obturafie, fapt ce asigurd fiabilitatea restauratiei.
Atipice sunt cavitXlile de clasa I cu localizarea leziunilor carioase pe fala vestibu-
lard (prezentAnd un orificiu mare de deschidere), care se intind atAt ocluzal, cit pi spre
colet.
Clinic aceste cavitXli submineazE creasta marginald, iar spre colet pot uneori sd se
extindd chiar gi subgingival
Acest tip de cavitate nu se v-a referi la o cavitate cariatd de clasa I, incit v-a lmpru-
muta unele particularitdti de preparare a cavitdfilor de clasa V (caria de colet), cAt gi a
cavitdtilor complexe. Marginile din porliunea cervicald a cavitdlii vor fi conturate cu
frezi con-invers. Cavitatea preparatd va fi una compusd, ocluzo-vestibulard extinsd,
cu elemente de retentie, la care vom aplica toate regulile de preparare a cavitdtilor de
clasa I.
Cavitatea medio-ociuzo-distald plus caria cervicaid tot se referd la cele atipice. Ca-
racteristica acestei cavitdti va fi datd de asocierea unei cavitdli vestibulare sau orale
de tipul cavitdtilor de clasa V cu o cavitate aproximo-ocluzale de tipul cavitdlilor de
clasa II. Trecerea de la cavitatea de clasa II se face la nivelul peretelui lateral vestibular
sau oral al cavitdlii debazl (verticalX), de obicei distrus mai mult decAt cel ocluzal.

Prepararea cavitifilor carioase profunde

Spre deosebire de o leziune carioasX neinsemnatd, cavitatea carioasd profundd poa-

te distruge lesuturile dentare gi sd provoace denudarea pulpei. in urma dificultdfilor,
datorate prezenfei smalplui subminat, gi a reacliei pulpare post-operatorii tratamentul
leziunii carioase profunde necesitd o analizd speciald.
Reactia protectivd. a pulpei la desfdgurarea procesului carios este formarea dentinei
secundare in interiorul camerei pulpare, - cu obliterarea tuburilor dentinare. Dacd ra-
piditatea dezvoltdrii procesului carios depdgegte ritmul reactiei protective din partea
pulpei, stratul de dentind secundard durd nu reugegte sd se formeze, iar dentina ramo-
litd se afl2t ir:r imediata apropiere a pulpei sau chiar contacteazd cu ea.
Procesul carios in desfdgurare afecteazX integritatea structurald a dintelui. La mes-
tecarea unor alimente de consistentd durd se poate produce inopinat fracturarea unei
portiuni mari de small. Dacd se intAmpld fracturarea crestei marginale, se formeazd un
defect in regiunea proximald, in urma cdrui fapt mAncarea se poate reline intre dinfi,
provocAnd disconfort gi iritAnd ginga. Pierderea contactului proximal contribuie gi el
la deplasarea mediald a dinlilor.
Dacd s-a produs fracturarea unui cuspid, alimentele pot pdtrunde nemijlocit in ca-
vitate, provocdnd dureri gi disconfort. Iar pierderea contactului ocluzal cu dintii anta-
gonigti contribuie la deplasarea lor spre anterior - cdtre spaliul eliberat, ceea ce pertur-
beazd planul ocluzal. Dinlii fracturali, in special molarii inferiori, au frecvent margini
ascutite, ce pot rdni limba.
Caaitatea profundd este un aga tip de leziune carioasd, cAnd tntre calnera pulpard gi
cavitatea carioasd, sub un strat de dentind necrozatd, se afld un perete hn (cu o grosi-
me de circa 0,5 mm), format din dentind decalcifiatd gi ramolitd, dar incd viabild. Dacd
acest strat de dentind ramolitd este inldturat (gi nu s-a ajuns la denudarea pulpei), sub
 i:;lilf!r:l
r20l:h
'ffi

el poate hvdzut un strat de dentind secundard durd, prezentdnd frecvent o suprafafd

strdlucitoare. Dar nu lntotdeauna este necesar de a indepdrta toatd dentina ramolitd,
din vecinitatea nemijlocitl a pulpei.
Prepararea cavitdfilor carioase profunde depinde de localizarea procesului carios
(clasa caaitdfitor). Prepardnd cavitatea profundd de clasa I, neapdrat trebuie sd linem
cont de topografia camerei pulpare. Perefii cavitdlii se prepar5 in rnod standard, dupd
reguli generale, fdrd a ajunge L-2 mm pAnd la fundul cavitSlii carioase, iar in peretele
pulpar, tn caz de necesitate, se lasd un strat neinsemnat de dentinil ramolitd'
Nu se respectd formarea trecerii fundului in perelii cavitdlii sub un unghi de 90o.
Prepararea cavitdfli de clasa II in situafii clinice, cdnd procesul carios este localizat
aproximal gi cervical; aceste situalii se caracterizeaz6., de obicei, prin carii aproximale
profunde, care in general se unesc cu procesele carioase, ce au debutat la colet, vestibu-
lar sau oral, reiegind din topografia camerei pulpare.
Pentru evitarea deschiderii cornului pulpar in cazul cavitdfilor profunde de clasa
III este binevenitd forrna, avdnd configuralia unui val! in regiunea peretelui pulpar.
Pentru o fixare mai bund a obturafiei este rafional efectuarea punctelor de retenlie in
direclia marginii incizale qi perelilor laterali cu ajutorul frezelor sub formd de roat5
con-invers de ciimensiuni mici.
in cazul prepardrii cavitdfilor de clasa IV peretele grngrval suport5 o greutate mai
mare, deaceea cavitatea se formeazd foarte precaut unghiului de inclinare cdtre axa
dintelui este de dorit sd fie mai mic de 90".
in situalii de urgenlX ln cazul unor cavitdfi profunde dentina carioasd superficiald
poate fi indepdrtatd cu excavatorul gi pusd o obturalie provizorie. Marginile asculite
ile smaltutui pot fi glefuite cu piatrd diarnantatX astfel, incAt sd nu traumeze limba sau
obrazul.
Trebuie de menlionat faptul c5, odatd cu aparifia materialelor, ce posedd proprie-
tdli adezive, importan,ta unora din exigenlele prepardrii enumerate mai sus a decizut.
lnsd, respectarea lor la restaurarea cu compozite permite imbundtdfirea considerabild
rezultatele de duratd ale tratamentului cariei dentare. Deaceea, renunlarea la acestea
nu este justificat nici pe departe.
in unelu cazuri poi fi ubut"ti de la formarea tipicd a cavitdlilor de clasa a V. ln cazul
cariei profunde gi extinse de clasa V, fundul ii va fi atribuiti o convexitate corespunzd-
toare pentru a nu sublia prea mult dentina din centrul cavit5fii.
 VENEERE:
clasificare; indicafii spre aplicare, metode de preparare a
dinf ilor pentru utilizarea veneerelor; confeclionarea.
X"amodiflcar.ea inffirrsec5 redusl g'i nredte a culo.lii coroanei dent arc (d,tn :i de te,trnci.
clind.,fluroza ete.), atotnrci, dimensiuni i fuipoptazie, abrdziune, eraziuneetc.) gi integritdfii
ei (trautnatisme dmtare gi teaixni cari.aqse {sau r,ecarioase}, twaofite, de pierdiri modeTate ite
substanlei dentarel eeu tn- eez xl dinlilor cu texturfl de suprafala neomogen& gi neplHeu-
tS" se recrrrg€ la confeq,ionar,ea venee-re1o.r.
Veneerilt (tffi,fiinatal, fafeta adeziofr) est6 o pldflrfE subfife din ceranrfcs, masH plas-
tici de polimerizare la eald, sau din compozit, iare acoper& toatd suprafala vestibutar6
u
9Tt+,31,9i imitd aspectul nahnal al aiestuia, avAnd drept scop clrectarea culorii gi
mfuirnit lui"

Dupa sectp: coreetarea cul ,rrr, ,:!#:{:ffi[#H:'''"'

materiatal ds eanftc$ionare: acrllicq, eeramice, eo,ffi1).oaite (microfile, macrofile,
. ..D;u1t!
hibride).
Duyd metodn da aan{ecgtanrra:standarde (gar,nttur&}, individuale, directe (co.nsclida-
.
te), indir€cte, ccrnbinate
Dup d prepatnrm dlnte,l,wl,: euplrepararer fdrd preparare"
Dwpfr mdriimer totale, parliale (semifafetel,
Dupd durata utilizdrii: prbvizorii, permanente.

_.
Ultirnul timp in elinicfi tot rnai des este aplicat5 tehnolo$a restaruativ* *, metoila
ilirectd ile eartfecgiofi:ar& n wefleerelar, ac"*&a din urrnd tiind rrnutt nrai accesibile gi
comode
Pentttt stotnatolc$ (in speeial eei prin*fi) din considerenfe econornice g,t tehnice
* este ornisd. veriga labora,torutrui de tehnic{ dentar6.
_h{etodH directH
prevede rnodelarea veneerului din conrpozit fotopolinrerizabil +[
poiirneriearea lui pe suprafaga dintehrl ditect csvitateabulaH.
Ini,tial veneerele erau folosite pentru coreclia dinlilor frontali, mai tArziu aplicabili-
tatea fiind extinsd pdnd la pM2.

Inilicafti yentm confecfiana;rea aeneeratrwl

Corectia formei gi culorii dintelui.
1. Schimbarea la culoare a dintelui:
. a.n. ,,dinfi de tetraciclind".
' Dinfii tratali prin metoda indepdrtdrii totale a pulpei dentare cu incdlcdri ale teh-
nologiei. Ca urmare dintele poate sd se coloreze inroz (dupd obturarea canalelor radicula-
re cu pastd de rezorcin-formalind, paracind, foredent,
forfenan etc.).
 ,iz0fiift
'bH
. Coroana dintelui poate sd se ingdlbeneascd dupd obturarea canalelor radiculare
cu pastd, ce conline iodoform.
^.
Coroana dintelui poate cdpdta o nuanld surd in urma traumei dintelui sau dupf,
obturarea canalelor radiculare cu material argentafin endobtur'
E cazul de menlionat cX dupd tratamentul endodontic coroana dentard nu trebuie
sd capete nici o nuanfd: rozd, galhend snu surdi pentru aceasta este necesar de a urma
ur,rr.r,it" reguli in timpul manipulaliilor endodontice gi dupd acestea - inaintea aplicd-
rii obturaliei permanente.
2. amilogineza imperfectd este urmdtoarea cauzi a schimb5rii culorii dintelui. Cotr-
amelogenezd imperfectd. Prima are
form ctasificiliei Cir.tprfrnina se deosebesc 4 forrne de
indicalii absolute pentru prepararea veneerului. Smallul e pistrat, dar prezintd o- cu-
loare galbend sau cafenie. Delceea aceastd formd de amelogenezd imperfectd este frec-
vent confundatd cu dinti de tetraciclinS.
3. Fluoroza.
4. Hipoplazia.
5. Hiperplazia.
6. Eiozianea smalfitlui medie 9i gravd (nu dupdprofunzime), cAnd eroziunea ocupd
jumdtate din suprafala vestibular5 a dintelui-
7. Defecte cuieate cu lezarea extinsi a lesuturilor dure tn profunzime 9i suprafa!5'
8. Abraziunespatologicd a fesuturilor dure extinsd ca suprafafd'
9. Caaitdlite carioase-ile clasa a III-a, cdnddefectele sunt pe suprafelele mediald gi late-
ra15, gi cuprind o porliune considerabila a suprafelei vestibulare dentare.
I0. Dernineralizarea xnallului i:r urma tratamentului ortodontic dupd inldturarea la-
cd,telor-brackete.
l1,. "inghesuiri" dentare minore qi moderate, in special pozilia aglomerati a incisivi-
lor centrali superiori. Dispozilia. Rotalia dintelui.
12. Corecjia spaliilor interdentare inestetice - diastemelor gi tremelor.
1&" Trnr*rnntisffie dcnta:re - dinti fracffir$i, decalagi
14.,D1nfi prast alinl*fi, (o alternativ*rapidd 6inesftesanth a sclupei oxtCIddntise pen-
tru fndreptarea din;ilor nnu$i pacienli o vfid tn.tealizar,ea- d.e cfifie storha-tolog a ulror
falete
' compozite).
15. soXufilifia ilse din compozii.
lntoiuir e a obtura$r'il.or
Ceea ce niu[$ oameni nu realiaeaed este cH f0rrnd laletelor ft:r cou]binafie ju ajust$ri.
le ocluzale pot ivea un inrpact prafuru* aflipre inffEgii fete" Aceasta Pflate lHFa irnpr€*
s.ia ur,rui lifti.ng facial sau tnldtura ridurile fXr6 chirurgie plastic8.
V,orbtnd Srp* indicagii, nu trebuie s& ultHrrr gi de faptrrl cd",$Pfg' deosebire' e eo-
roana artificial6, veneerul confecfioriatprln me oda d,irectX este pus la dispozilia paci'
entul,gi in ziua adresfuii ]a clirricd, Deaeeea aceaste luftar-e po'ate fr considerati drept
unelement,componental asistenfei de urgenld irr stou.latologia terapeutieH. .
Un aspect iniportant este moderarea zelului specialistului in stomatologie de a re-
comancla^veneer6 pentru dinli frontali inferiori. Ele servesc pacientului un termen mult
mai redus, decAt pe dinlii rnaxilarului superior.

Contraindieafti pe*tru rcnfeoEiannree a:ffi,tee'rtth$

L. Dae& pacientul prezinte irfgie dintinesXn$togi, Fafetele nr.r pot fi aplicatu pe dinfi
eare pr€aini4 procesddistr,uctive dentare sa* parodontale active. Aceste condi$ii trebu-
tratate de chtre stomatolog ir,rainte c,6 fatetele sX fie aplicate"
ie.
2" Dac6 o cantitate importantd din structura dentarfi a fostpierdutE 3n ur-ula {u$ru-
d{rii sau f,racturii, sau dacd a fnsf deJE tnlocuita Brinh-o obtura;i'e dentarX, dintele s'ar
putea $d nu fie potrivit pentrrr veneeie. Dinlii cate au sau au ffIrutr o Pierdere a unei can-
tit&tri serrudficatirre din stnreturd ffntelui. sunt 'de obieei katate mai blne prin aplicarea
pe ei a unei coroane dentare *rtificlalq gi nu-aunuivenesr.

il
:'

4**h{:b b c d

a - fornmrea pragului gi a suprafefii oestibulare;

b - crearea bizoului marginal;
c - scurtarea marginii incizale;
f11f-uie de menlionat faptul, cd grosimea veneerului confectionate prin metocla di-
recti diferd de grosimea-celii confeilionat in laboratorul cle tehinicd dentard (articd prin
metoda indirectf,. Smal;ul trebuie redus astfel, fircAt sd fie evitatd supraconturarea gi sd
fie asigurat un spaliu suficient (cervical - 0,3-0,5 mm, central- 0,g-t0 mm,la-urgirr"u
incizald -1,5-2 mm) penfru materialul compozit. Toate unghiurile vor fi rotunji"te, gi
lntreaga preparatie va fi netezitd.
Nu existd certitudinea referitoare la grosimea smalfului rdmas, pentru cd este po-
sibil ca acesta sd fi fost dej6, abraziat. Degi grosimea meclie u r*ulig.,lui vestibular al
incisivului central superior este de aproximativ '1,75 rnm, grosimea iui pe un dinte cu
modificdri coloristice, ce necesitd faletare, poate fi mult maf micd. Pe de altd parte, gra-
dul de expresie a modificdrilor de culoare a dintelui, influenleazd 9i el asupra grosimii
veneerului, confectionat prin metoda directd.
Aplicarea acestor norme orientative minime in cazul metodei directe este indivi-
dualizatd. Grosimea veneerului in metoda directd este determinatd in mare parte de
gradul manifestdrii modificdrilor de culoare a dintelui - cu cAt dintele e mai in^tunecat,
cu atAt mai groasd trebuie sd fie veneerul.

Prin urmare, profunzimea prepardrii lesuturilor dure dentare este decisd (cletermi-
natd) de cdtre medic individual, - pentru fiecare pacient.
a. ApelAnd la o fuezdcilindricd de dimensiuni mari gi cu vArf rotunjit, se formeazd 3
gulggsuriverticale pe suprafala vestibulard a dintelui, incep6nd cle la marginea inciza-
ld gi la / 2 din indltimea coroanei dentare (aproximatia p6nd Ia ecuator) .
1"

b' $anfurile (sulcusurile) realizate sunt continuate, mentinAnd orientarea lor verti-
-
cald, pAnd in zond perigingivald. Fundul acestor ganturi ghiclante trebuie sd respecte
un paralelism strict cu peretele vestibular al dintelui atAt in jumdtatea incizald, cAt gi
in cea gingivalX, circa-lf 2 din lungimea crestdturii igi urmeazd traiectul sub un unglii
oarecare falX de cealaltd jumdtate a acesteia.
c. $anfurile ghidante sunt preparate aproximativ la 0,5 mm, apoi aceste sulcusuri
sunt unite prin utilizarea unei freze cilindrice lungi.
d, Lapteparare se realizeazl, o convexitate ugoard a suprafetii vestibulare, ceea ce
este in mare parte determinatd de mdrimea qi grosimea dintelui. Jumdtatea gingivald
gi incizald a dintelui este preparatd prin deplasarea frezei tn sens mezio*distal. bupe
finalizarea prepardrii suprafala vestibulard este subpiatd cu0,7s-r,50 mm, - in depen-
denfd de restaurdtiile necesare. La coreclia culorii dintelui rezecarea
lesufurilor poutu fi
mai profundd - corespunzdtor cu grosimea veneerelor planificate. intr-un qir cle cazuri
prepararea include den^tina cu utilizarea
ulterioard a sistemului adeziv-bonding
corespunzdtor.
e. Marginea gingivald a preparafiei vd
trebui sd se termine la nivelul marginii c
gingivale libere. Formdm un prag de-a
lungul marginii gingivale cu o ad6ncime
de cel pufin 2 mm. Pentru a evita pdtrun-
derea instrumentului in ganful gingival
gi traumarea peretelui sdu intern, trebuie
de impins gi de protejat marginea gingi-
vald cu instrument din plastic pe intreg d f
parcursul acestei etape de lucru.
/ MenlinAnd freza cilindricd lungd
paralel axului vertical ala dintelui, este necesar de preparat suprafala vestibulard in sens
proxirnal ln misura ilr care devine posibild ascunderea marginii veneerului. Marginile
iuprafelei preparate se bizoteazd la L30'. Marginile proximale sunt dispuse complet
vestibular fald de punctul de contact interdentar. Contactele interdentare sunt pdstrate
ori de cAte ori este posibil. Poate deveni necesard prepararea dintelui gi in zonX de con-
tact, atunci cAnd cerinlele clinice o impun'
Este creatd o adAnciturtr ln regiunea gingivo-proximald sub formd de ,,labd de cdi-
ne", care se intinde de-a lungul crestei gingivale gi camufleazd trecerea de pe marginea
frontald cdtre suprafala de contact. Veneerul trece de pe suprafala vestibulard in adAn-
citurd (dogJeg), 9i asigurd o funclie esteticd optimd in regiunea gingivo-proximald.
g. O problemd importantd este necesitatea de a lungi (sau nu) dintele la marginea
incizald.
I. Dacd nu este necesar de a lungi dintele, alegem metodica, conform cXreea repa-
ram doar suprafafa vestibulard a coroanei dentare. Marginea incizald a preparafiei se
va opri chiai lnainte de extremitatea incizald a dintelui. Depdgim aceastd limitX doar
cAnd cerinyele clinice impun acest deziderat. ln asemenea situalie in regiunea marginii
incizale sunt lnldturate lesuturile dure dentare, marginea incizald fiind scurtatd cu cel
puiin 1,5-2 mm.
Alegerea materialului, din care dorim sd confecliondm veneerul, este o etapd im-
portantd de lucru, gi depinde direct de scopurile care ni le propunem, 9i de metodi-
ca prepardrii lesuturilor dure dentare. Aceastd metodicd de preparare presupune la
alegerea materialului sd fie preparate compozitele microfile, - datoritd calitd;ilor sale
estetice excelente. Solicitare ele practic nu vor suferi la o asemenea metodX de prepara-
re. Deaceea fragilitatea caracteristicd compozitelor microfile nu se va manifesta nicide-
cum. Mai pot fi folosite compomerele gi compozitele hibride'
II. tn cizul cAnd este necesar de a lungi coroana dintelui, sau defectul implicX mar-
ginea incizal5, metodica prepardrii lesuturilor dure constd in urmdtoarele:
La inceput rugdm pacientul sX angreneze dinlii ln pozilia de ocluzie centrald, apli-
cdnd tn prealabil hdrtie indigo intre dinfii maxilarului superior 9i a celui inferior.
Apoi, imaginar (sau cu carioctt), trasdm o linie orizontalX tntre punctele de contact.
Aceaita se face pentru ca dupd prepararea suprafelei vestibulare, cAnd vom prepara
suplimentar suprafaia palatinald, linia timitei prepardrii la suprafala palatinald sd nu
coincidd cu linia, care uneqte punctele de contact'
Dacd permite grosimea, credm la marginea incizald un mic prag de retenlie /platou
lingvo-inciz al/ . in acest caz respectdm regrrla aplicatd in cazul clasei a IV-a: este nece-
sard evitarea contactului central al antagonigtilor nemijlocit cu aceastd regiune.
 ft. Apoi marginile gi suprafala
_
La aceastd manoperd
sunt nivelate cu o frezd diamantatd cu granulafie find.
este in mod insistent impins ugor gi protejat de traimare peretele
epitelial al ganfului gingival.
- r'. Supra{a}a lingualX preparatd este netezitd cu o frezX pard,, iar cea proximali- cu
frezd aciculard fini.
7' Prelucrarea se finalizeazd cuajutorul unor discuri, pietre abrazive,paste de lus-
truit, stripsuri.
10. Aplicarea repetatd n rflatricei;
1L. Aplicarea sistemului adezia;
12. P olimerizare a sistemului adezio ;
13. Aplicarea stratificatl a compozitului, gi polimerizarea lui. Straturile de compozit
inceP
1fi uYtial aplicate dinspre regiunea cervicald, deplasAndu-se treptat cdtre mar-
ginea incizald.

Cdnd se ajunge la restabilirea gi modelarea marginii incizale este mai bine de ince-
put-veneerul de pe suprafafa palatinald. Iegind cdtre marginea incizald gi supraacope-
rind-o cu compozit, materialul restaurativ este adus pe suprafata vestibularf.
N '8. Marginea incizald este restauratd printr-o singurd poryie de compozit!

La confecfionarea veneerelor se acordd o mare importan]d pdstririi punctelor de

contact pe dinte sau modeldrii lor. Este inacceptabil ca la modelirea punctelor de con-
tact dintele sd, se ,,Iipeascd" de vecinul sdu, perturbdnd astfel mobilitatea fiziologicd.
Aceastd conse_cinfd negativd poate fi evitatd prin folosirea unor matrice policlorvinl[ce
transparente fine. Suprafetele proximale ale dinti vecini pot fi prelucraie
f,,unse"l pre-
alabil cu o a!5 ceratd.
La selectarea nuanlei de bazd a materialului din care va fi confectionatd veneerul
se recomandd metodica traditionalS simpld, conform cdreea pe dintele care urmeazd
a fi restaurat se aplicd o matrice transparentd. Pe ea se pune pulin material ales con-
sultAnd paleta cromaticd VITA 9i se polimerizeazd. Dupd ac"aita se compard culoarea
materialului cu smaltul dintilor invecinafi. Mica cheltuiald diagnosticd cte material se
compenseazd prin faptul cd in cazul modeldrii nereugite gi remodelXrii veneerului am
fi cheltuit mult mai mult.
Este necesar sd linem minte de trei grade de transparenfX a dintilor gi sd le luXm ln
considerafie la alegerea gamei cromatice gi de un gir de alte circumstanfe care influen-
leazdrczultatul final.
Se considerd ideal ca dintele, iar in cazul nostru - veneerul, trebuie sd prezinte 3
nuanle ilr regiunea ,,colet - corp - marginea dintelui".
Modelarea veneerului gi alegerea gamei cromatice e un proces creativ. Este eronatd
selectia mecanicd de trei culori diferite de material: la colet - galbgO la corp - mai des-
chis, iar Iamarginea incizald - nuanle transparente a compozitului. in urma unei aseme-
nea aborddri mecaniciste dintele va ardta ca o ,,cioard albil' comparativ cu clinlii vecini.
 'J.4. matricei gi a alei de retracfie;
cea din
15. $lefuirea, modelarea formei dintelui qi coreclia marginii incizale, dacd
urmd a fost acoperit5 cu comPozi!
La etapa glefuirii suprafelelor proximale e necesar de lucrat cu stripsuri laf lngustg
Particularitd;ile anatomice a dinlilor le reproducem gi in momentul modelirii, 9i in
timpul finisdrii.
bac5 dorim sd pistr6m un punct de contact bun, Slefuim cu stripsuri in special la
colet gi ln treimea inferioard a coroanei, protejand punctul de contact.
Punctul de contact urmeazd a fi restaurat la etapa finald a restaurdrii.
pentru aceasta se recomandd folosirea matricilor plastice de confur pentru premo-
lari gi molari.
ia femei rotunjim pulin unghiurile incizale ale dinfilor grupului frontal, iar la bdr-
bafi pdstrXm unghiurile ceva mai drepte.
'13.
Verificare-a gi corectarea ocluziei centrice, dacd supraacoperirea cu compozit a
fost fdcutd la marginea incizald;
1"7. Prelucrarea suprafelelor de contact cu stripsuri de lustruif
L8. Lustruirea suprafefelor cu paste de lustruit;
20. Luminarea final5 (neobligatorie);
2L. Prelucrarea suprafelei restaurate cu silanli.

Aprecierea finald a lucrdrii se face peste cdteva zile, deoarece_fesuturile dentare igi
revin treptat dupd,,desicare" gi dupd stresul prelucrdrii cu acid. Parametrii estetici pot
sd se lmbundtdfeascd lntr-o sdptdmAnd.
Pacientul trebuie preintampinat despre necesitatea igienei orale minulioas_e zilnice,
care duce la pdstrarea luciului veneerului. Recomanddm vizita stomatologului la-fie-
care jumdtate de an - pentru coreclia restaurdrii gi lustruirea profilactic[ a suprafelei
veneerului.
 pARTtcu LA RlrATT LE pREpAnAnl I LoR DU RE
TEsuru Rt
DENTARE LA OBTURAREA CU MATERIALE COMPOZITE.
Ivdaterialele cornpozite auto* gi fatopolimerizabile, ce prevdd telrnica adexiv6, de
reguld nu necesitd prepararea clasicd dupd Black, care presupune in principal fixarea pur
mecanicH a obtwagieifur cavftate- Frqpararea cavit6tilor pentru reetaururei co*pozit9 se
fiume*te ,$:t$atate adeeiv6", deoarece materlalul forrneazH a leg$turd clrinric* trafnicil
tu ,tesutErile dure dentare- g,i mecanic# * cu srnalful, Deaceea,ln majori:tatea cazurilor
decade necesitatea cretuii punctelorde rete,nfie p,i.atreeerii perepllor preparalf subunghi
drept,
Pentru prepararea lesuturilor dure dentare gi prelucrarea suprafelii restaurdrilor
compozite sunt folosite freze din carburd gi freze diamantate de difbrite dimensiuni.
Independent de tip, frezele unor firme producdtoare sunt marcate astfel:
' marcaiele negre, albastre gi aerzi de pe piciorul instrumentului indicd freze doar pen-
tru preparare;
' marcnjele rogii, galbene gi albe de pe piciorul instrumentului indicd freze pentru fini-
sarea suprafetii restauratiei.
dure dentare se efectueazd cu piesa pentru turbind cu aportul
- -Prepararea lesuturilor
obligatoriu de apd. Instrurnentarea piesei pentru turbind fdrd alimentarea cu apd este in-
acceptabild, deoarece aceasta duce la supraincHlzirea
lesuturilor dentare, ardeiea rapidd
a acoperdmAntului diamantat al frezei qi defectarea piesei.
Deschtd*reacavitilfii carroasqinghrde fndepHrtare" margioilor,srrhrninate *le sma$ului;
porrtiunilor proeminente, smalfului decalcifiat 9i schimbat tr culoare.
Insd se admite gi prezenta unei margini adamantine suspendate deasupra cavitdlii
carioase. De exemplu, la o expansiune largd a cavitdtii carioase poate rezulta ut
"ospid
puternic subminat sau un perete lateral extrem de subfiat. in agaiaz ele sunt ori reze&te
la o indllime de 2 mm, ori sunt pdstrate cu ,,fortificarea" lor ulterioard prin compozite
flowable sau materiale cu nuanle opace (dentinare).
Necrectomia se face foarte minutios cu indepdrtarea in totalitate a portiunilor ramoli-
te, demineralizate,pigmentate ale tlsuturilo, d.rr" dentare, deoarece
lesuturile pigmen-
tate pot refine lumina la polimerizare gi duce la solidificarea partiald a materialqlgi, iar
sistemul adeziv poate adera strAns doar la lesuturile destul de mineralizate ale denti-
nei.
Una din calitdlile forte ale ,,prepardrii ade-
zive" este posibilitatea preparXrii crufdtoare, in
care poate fi omisd formarea unei cavitdti ,,in
casetd", gi nu este necear de creat proeminente
gi ,,lacdte" pentru retenlia materialului. Din con.
tra, unghiurile asculite ale cavitdtii se recoman-
dd a le netezi gi rotunji puliry deoarece in aceste
 tffi,
locuri poate apdrea pericolul ruperii materialului la polimerizarea acestuia, dacd elasti-
citatea sistemului adeziv utilizat nu este suficient de mare.
Contururile cavitdlii formate trebuie netezite, iar intre fund gi pereli sunt realizate
treceri line; in caz de necesitate fundul poate fi fdcut scalat (,,1n scard"). Cavitatea se for-
meazd prin rezecarea minimd a fesuturilor neafectate.
O atenlie speciald la prepararea cavitdfilor de clasa II, UI, IV 9i V trebuie de acordat
formdrii peretelui gingival - perpendicular la axul vertical al dintelui.
Unghiul dintre peretele gingival 9i fundul cavitilii trebuie sd fie pulin rotunjit. Nu
trebuie de supraestimat puterea adeziunii compozitului (asistatd de sistemul adezia) la
lesuturile dure dentare. RdmAne actuald necesitatea de a crea puncte de retenlie
la pre-
pararea cavitdlilor de clasa II gi IV sunt formd de gdnfulefe, 9i de a instala pin-uri (piaoturi
parapulpare).
Prepararea cavitdfii carioase se finalizeazd cu prelucrarea marginii smalliere gi crea-
rea bizoului pe intreaga margine a cavitdlii, care poate varia in dependenfd de localizarea
cavitafii, gi se face pentru sporirea adeziunii gi mascarea liniei de trecere smal!-cornpozit.
La restabilirea dinlilor frontali bizoul este deosebit de important.
La prepararea cavitdfilor carioase de clasa I gi II nu se recomandd glefuirea marginii
smal;iere la suprafala masticatorie (ocluzald) din doud cauze. Prismele smalliere merg in
direcfia suprafelii fisurilor, deaceea sunt intersectate transversal traiectului sdu gi asigu-
rd fur aga fel rugozitatea suprafefii atdt de necesard pentru microretentivitate. Grosimea
smalfului este destul de mare, pentru a asigura suprafala optimd de cuplare cu comPo-
zitul.
in cazul cavitdlilor carioase de clasa III,IV, V gi VI este creat in mod obligatoriu un
bizou al srnallului pe intreaga margine a cavitSlii sub un unghi de 45". La PrePararea
cavitdfilor carioase de clasa III gi IV se formeazd un bizou al smalgului pe suprafafa ves-
tibulard, incepdnd cu marginea cavitdlii, cu ajutorul unei freze cilindrice sau con alungit.
Bizoul in ldfime constituie 2-4 mm (ajungind pknd la 6 mm). Mai tArziu bizoul niveleazd
(estompeazd) interfala dinte-obturalie. Pe suprafa;a palatinald a dintelui bizoul smalp-
lui nu se face, dacd nu este necesard o retenlie addugdtoare'
La prepararea cavitdfilor carioase de clasa V prin acces vestibular se formeazd un
bizou tung de smal! (4-6 mm) de-a lungul peretelui orientat cdtre ecuatorul dintelui cu
scopul de a asigura o retenfie mai buni gi un aspect estetic, iar pe fafa linguald, dacd nu
este necesard o retenfie addugdtoare (cavitatea se afld in limitele sma[!ului), - bizou @ 2
mm) de-a lungul peretelui orientat cdtre ecuatorul dintelui. Dacd cavitatea este limitatd
doar prin smalpl din regiunea gingivald, este suficient un bizou mic (- 0,5-1, mm). Bizo-
ul este format in aga fel, lncdt joncliunea tntre materialul de obturafie 9i fesuturile dure
dentare sd se localizeze in ganlul gingival gi la examen direct sd nu fie vizibilS.
Urmeazd de acordat o atenlie speciali prelucrdrii peretelui gingival in regiunea jonc-
jonc]iu-
liunii smal!-cement. Cavitdlile carioase de clasa II, III, IV 9i V pot depdgi aceastd
ne, gi atunci o margine a cavitdfii este localizatd tn smal!, iar alta - ?n dentinX-cement.

in cazul cAnd smaltul lipsegte pe peretele gingival penku o adeziune mai bund a ob-
turafiei se poate efectua:
A.lungirea bizoului smalfiar, dar gi:
1) realizarea unei crestdtui tn dentind, sau
2) faarea unui pi,n (piaot parapulpar) tn regiunea peretelui gingioal, sau
3) umplerea cu ciment glasionomer a caaitdlii in limitele dentinei'
B. La aflarea peretelui gingiual in regiunea lirnitei cementarebizoul putem gi sd nu-I facem.
Smalpl gi cimentul glasionomer dupi gravaj se unesc strAns cu materialul compo-
zlt.
 MATERIALE DENTARE DE OBTURATIE
Generalitdti.

Obturarea [plombarea] caaitdlii carioase reprezintd etapa finald, esenfiald gi impor-

tantX de tratament al cariei dentare gi al complicajiilor ei, care prevede refacerea obligato-
rie a conturului coroanei dentare cu scopul restabilirii morfologiei anatomice gi a funcliei
fiziologice a dintelui prin substituirea (cu material obturator special a) lesuturilor dure
dentare pierdute.
Prima mentionare tn sursele literare a obturdrii cavit5lilor carioase este legatd de nu-
mele savantului roman Aulus Cornelius Celsus (sec. I i.H.). El recomanda umplerea unor
cavitdli mari cu scamd, bucdlele de plumb gi alte materiale inainte de a extrage un dinte,
ca acesta sd nu se fragmenteze sub presiune in timpul efectudrii acestei manopere.
Eminentul chirurg gi dentist, francezul Pierre Fauchard (1690-1762), recomanda um-
plerea unor cavitdli ln dinli cu plumb, cositor, aur, preferAnd ln special plumbul din
motivul plasticitdtii 9i adaptdrii bune la perefii cavitXlii dentare. Denumirea ,,plomb|" a
apdrut de la franfuzescul ,,plomb" (Iat.,,plumbum") - care lnseamnd plumb. Anume cu
acest metal moale era umplutd cavitatea carioasd pAnd la aparilia materiAlelor de obturare
moderne, iar experienfele lui Fauchard pot fi considerate inceputul epocii de obturare a
dinlilor.
Din start s-a manifestat o atitudine extrem de responsabilS fa!5 de acest gen de trata-
ment deoarece realizarea unei obturalii reugite gi oportune previne aparilia complicalii-
lor cariei dentare, - pulpita gi periodontita, - maladii ce se terminX, pAnd la urmd, prin
exkaclia dentard.
Astfel plombarea era consideratd la inceput exclusiv ca o etapd finald a tratamentului
cariei dentare gi al complicaliilor ei, care igi propunea drept scop compensarea prin plom-
bd a lesuturilor dure dentare pierdute.
PAnd nu demult real lipsea posibilitatea de a restaura dinlii distrugi de carie prin me-
toda obturdrii intr-un volum deplin.
La etapa actuald datoritd aparitiei materialelor de obturalie moderne dintii pot fi resta-
biliti ferd a recurge la protezare.
Nu este neglijabil gi alt aspect al obturdrii - cel estetic.
Procesul de perfeclionare a materialelor de obturatie moderne decurge continuu: se
imbundtdfesc caracteristicile lor mecanice gi estetice, sporegte compatibilitatea biologicS,
se extinde aplicarea in practica clinicd a principiilor de unire micromecanic5 gi chimicd
a obturafei cu lesuturile dure dentare, sunt elaborate metodici de obturare, ce permit
restabilirea nu doar a formei gi aspectului exterior al dintelui, dar gi a caracteristicilor lui
biomecanice gi optice. Deaceea vechiul termen de ,,materiale de plombare" la momentul
actual este treptat lnlocuit de termenul ,,materiale de restaurare" sau ,,materiale restau-
rative".
 rii{tf,b
"hlideri#

Restaurare se nume$te procesul de restabilire a integritdfii (dinfilor distrtr$i), Si corectia

parametrilor estetici gi funcflonali ai dintilor cu materiale de obturare estetice [fizionomi-
ce] moderne nemijlocit ln cavitatea fuclH. in insdgi definilie este specificatd deosebirea
restaurdrii de plombarea dinfilor: dacd la plombare se restabilesc in principal caracteris-
ticile funcfionale ale dintelui, atunci la restaurare lesuturile dure dentare pierdute sunt
substituite cu un material, ce imiti dentina gi smal;ul, transparenla gi gama de culori.
Plombarea reprezintd o procedurd pur curativd, pe cdnd restaurarea imbind in sine
efecte curative qi artistice.
Restaurareaprevede, pe l6ngd exercitarea acliunii curative 9i refacerea parliald sau to-
tald a dintelui, elemente cu aspect specific artistic: restautarea rndrimii, formei anatomice
corespunzdtoare, gamei de culori, transparenlei, luciului suprafefii efc. Natural, cd dintele
artificial poate participa in deplind mdsurd ln actul de masticalie.
in practica stomatologicd modernd este utilizat un sortiment larg de materiale de ob-
turafie, care au atdt proprietdfi pozitive, cAt gi altelg - negative.
Succesul katdrii cariei dentare gi durata obturafiilor depind de multe condilii, inclusiv
de alegerea ralionald gi aplicarea corectd a materialului restaurativ. Alegerea materialului
de obturare trebuie efectuatd reiegind din particularitdfile de vArstd, structura lesuturilor
dentare, apartenenla de grup a dintelui, starea pulpei, precum gi de gradul cie activitate
a procesului carios.
Rezultatele nesatisfdcdtoare a obturdrii dinlilor in practica de masd se explicd trtr-o
oarecare mdsurd prin inferioritatea materialelor dentare, ceea ce l-a stimulat pe W.D. Mil-
ler la sfdrgitul sec. XIX - inceputul sec. XX sX formuleze principalele cerinfe cAtre a.n.
ma terial s tomatolo gic ide aL
Aceste cerinfe nu gi-au pierdut importanla nici in prezent. Ele sunt urmitoarele:
1.. Sd fie neddundtor fafd de organism fir general, 9i indiferent cdtre lesuturile dentare
dure qi fesuturile moi ale cavitdf,i bucale (adicd trebuie sd fre biologic compatibil cu lesuturile
dentare, membrana mucoasd a caaitdlii bucale qi organismul uman tn general).
2. Sd fie chimic stabil la acliunea fluidului dentinar 9i fluidului bucal (salioel), 9i rezis-
tent la acfiunea alimentelor lichide.
3. Sd posede o duritate mecanicd aproximativ egalS cu cea a smalfului, deoarece in
procesul de mestecare apar solicitdri importante (30 - 70 kg), Si sX fie deasemenea rezis-
tent la abraziere gi nici el sd nu prezinte proprietdli abrazive.
4. Sd adere strAns la perelii cavitari, asigurdnd obturaliei proprietdli de etangare; sd
posede o retenlie micromecanicd satisfdcdtoare gi sd prezinte o adeziune bund cdtre !esu-
turile dentare dure sau alte materiale tr condifii de umiditate.
5. SX posede caracteristici de manipulare bune:
a) Sd fie plastice la introducerea in cavitatea carioasd gi la modelarea plombei;
b) sd prezinte o ,,viabilitate" suficientd in stare plasticd;
c) sd fie inserat ugor fir cavitatea carioasd;
d) sd nu se lipeasci de instrumente.
6. Sd pdstreze pe timp indelungat o stabilitate spaliald (a formei gi volumului), iar in
timpul gi dupd prizi sd nu se taseze, pentru a avea o adaptare marginali perfectd.
7. Sd fie minim dependent de umiditate in procesul obturdrii gi prizei; sd facd prizdin
prezenla apei gi salivei ln cavitatea bucald timp de 5-10 min.
8. SX posede conductibilitate termicd joas| (ea nu trebuie sd difere esenlial de conductibili-
tate termicd a smallului Ei dentinei) pentru a evita lezarea termicX:a pulpei.
9. Coeficientul de dilatare termicd sX fie aproximativ egal,cu cel al lesuturilor dure
dentare.
10. Sd aibd pH-ul aproape de Z0 tn timpul 9i dupX priza materialului'
11. Sd prezinte o stabilitate a culorii, gi sd nu coloreze.
 12.Sdprezrnte un coeficient minim de absorbpie a apei.
13. Sd fie radioopac (sfrposede opacitate radiologicd).
1"4. Sd posede proprietdli anti-carie, antiseptice gi anti-inflamatorii.
1"5. Dupd tntdrire sd aibd un efect cosmetic superior, imitand maxim smalpl dintelui
prin culoare, transparenld gi luciu.
16. Sa posede un termen lndelungat de folosire, sd nu necesite condilii speciale de
pXstrare gi de transportare.
Din pdcate, pAnd in prezent nu a fost creat un material de obturafie ideal, care sd com-
bine perfect toate cerinlele lnaintate. Degi, fur principiu, materialele de obturalie de duratd
moderne corespund majoritdlii din exigentele enumerate mai sus;
' Din punct de vedere fizic ele dispun de suficientd soliditate, rezistenld cdtre abraziere,
termoconductibilitate redusX fald de lesuturile corespunzdtoare ale dintelui, coeficientul
de dilatare termicd, caracteristici plastice bune, aderd strAns la perelii cavitdlii, 9i asigurd
etangarea ermeticd a cavitdlilor dentare, pdstreazd timp indelungat forma gi volumul.
' Conform indicilor chimici materialele de obiuralie de duratd rezistd acliunii solubi-
lizante a fluidului bucal, se modificd minim sub acliunea umidit5'ii in procesul obturdrii
gi pfizei, posedd o acliune anticarioasd, gi sunt stabile, avAnd un termen destul de lung
de pdstrare.
' Aspectul estetic al materialelor de obturajie moderne asigurd stomatologului posibi-
litatea unei diversitdli in alegerea transparenfei, culorii gi nuanlei corespunzdtor dinlilor
naturali ai pacientului.
Sunt elaborate indicalii qi contraindicatii pentru utilzarea materialelor respective. Ca-
litatea materialelor de obturafie restaurative este determinatd de particularitdfile lor teh-
nologice, de exploatare 9i biologice.
' Dinproprietdlile tehnologice fac parte fluiditatea materialului, trtXrirea gi finalul pri-
zei, comoditatea malaxdrii gi modificdrile, apdrute ln material ln procesul de obturare;
. dinproprietdlile de exploatare rezistenfa, durabilitatea, valoarea esteticd;
-
' dinproprietdlilebiologice gradul de indiferenlE ta$ de lesuturile dentare gi cele ale
-
cavitHlii bucale, reaclia lesuturilor dentare gi parodontale la materialele de obturalie.
Succesul tratamentului restaurativ depinde, tn mare mdsurd, de abilitatea medicului
de a alege corect materialul necesar, al cdrui parametri principali (chimici, fizici, mecanici)
se potrivesc pentru cazul concret.
Situalia clinicd impune medicul sd cunoascd, pe lAngd un gir de avantaje gi dezavantaje
ale materialului de obturalie ales, calitd'ile respective pentru a putea sd-l aplice adecvat gi
ralional. Aceasta dicteazd necesitatea evaludrii tuturor materialelor de obturare, perma-
nent gi multilateral. Stomatologul trebuie sd cunoascd compozilia, structura gi proprietd-
lile materialului, precum gi caracterul schimbdrilor survenite in dependenld de condiliile
mediului cavitdlii bucale, de regulile 9i tehnicile de preparare, precum gi de tehnologia
aplicdrii materialului.
Frdmdntarea materialului de obturalie trebuie fdcutd, urmAnd cu strictele cerinlele fluturagu-
lui cu instrucliuni, atagat produsului de cdtre producdtor, gi in care sunt oglindite;
a) raportul pulhere-fluid, necesar pentru realizarea densitdfii (grosimii) normale de
amestec,
b) durata malaxdrii.
Diferite metode de obturare permit utilizarea la maxim a caracteristicilor pozitive ale
materialului de obturafie, gi reducerea la minim a celor negative, fur special dacd se res-
pectd metodica gi tehnica de preparare a acestuia, de introducere in cavitatea formatd, de
modelare a obturafiei, glefuirea gi lustruirea ei minulioasd.
In caz contrar devierile minime ln tehnologia aplicdrii materialului obturator pot de-
genera enorm calitdtile obturaliei realizate. La amestecarea incorect5 a masei obturato-
 . t:,lit ati:. ..
iif,lSli,ik
td;#q'
rii, la nerespectarea raportului pulbere-fluid, la rezultarea unei mase neomogene, sau la
condensarea deficitard a plombei sunt perturbate procesele fizice gi chimice, iar aceasta
contribuie la contraclia liniard a obturafiei, perturbarea atagdrii marginale a plombei.
Astfel, ea nu asigurd restabilirea funcliei protectoare a obturafiei, gi nu previne apari-
lia cariei secundare.
Soliditatea gi durabilitatea plombei depind de consistenla materialului gi termenului
de valabilitate a acestuia, de acfiunea fluidului (apd, saliud).

aracteristicile princip ale ale materialelor de obturafie:

C
.
Adezi(un)e a obturafiei la fesutuile dure ilentare - este o legdturd chimicd intre
doud suprafele diferite, ln particular/ - a materialului de obturafie cu lesuturile dure
dentare.
. Retracfia obturaliei - (micAorare in aolum) - in timpul prizei materialului de ob-
turafie. Este o stare remarcatdlapriza obhualiei din cauza proceselor chimice gi fizico-
mecanice, ce se petrec fir momentul structurdrii obturafiei. La o retraclie importantd a
materialului de obturalie lntre perelii cavitdfii 9i plombd se formeazd un spafiu, ceea ce
poate duce la recidiva cariei.
. Dezintegrarea obturafiei - reprezintX un proces de distrucfie ce apare la acliunea
solvenfilor din cavitatea bucald - fluidul bucal (saliva). Rezistenfa obturaliei la dizolva-
rea fur fluidul bucal permite pdstrarea nu doar a volumului, dar a masei plombei.
gi
, Ailaptare marginald etanqd a obturafiei - (apropierea materialului de obturalie cdtre
perefii cnvitdlii carioase). Aceastd situalie depinde de coeficientul de retraclie a materialului
de obturalie, coeficientul de dilatare termicd gi de adeziune la lesuturile dure dentare. Cea
mai bund adaptare marginald a obturaliei o asigurd materialele de obturalie compozite.
. Abraziune (micaorare tn aolum prin pierderea masei plowrbei la uzura prin frecare) -
-
este un indice de durabilitate a obtura;iei; se exprim[ prin pierderea masei specimenului
in raport cu suprafala lui ce contac teaz6. cu abrazivul (determinat in condilii de laborator) , qi
se exprimd prin grame pe L cm2.
. Limita de soliditate (de rupere) a obturafiei este rezistenla (de rupere) la loviturd,
-
la incovoiere, la compresiune, ceea ce permite termenul de funclionare a dintelui restau-
rat ca organ.
. Coeficientul de dilatare tennicd a materialului de obturafie - este un proces/ care
se observd in cadrul testului de obturafie in timpul polimerizdrii 9i in plombd ca rdspuns
la acliunea excitanlilor termici. El trebuie sd fie aproximativ egal cu dilatarea termicd a
lesuturilor dentare, deoarece anume de la aceastd dilatare depinde soliditatea gi durabili-
tatea obturaliei, 9i integritatea smalfului dentar.
, Viabilitatea (durata stdrii plastice, pertoada adeziad plasticd, timpul de lucru)
a masei de formare (a aluatului de obturafie) - reprezintd timpul, suficient penfru ca
medicul stomatolog sd introducd masa de obturafie in cavitatea carioasd a dintelui, sd o
condenseze, adaptdnduJ intim la pereli gi plangeu, gi sd formeze partea absentd a dintelui
pAnd la momentul solidifierii ei. Viabilitatea trebuie sd fie optimX, sh nu accelereze gi sd nu
lungeascd procesul de restaurare artisticd a dintelui. Deoarece starea plasticd nu trebuie
sd dureze mult spre a evita nimerirea salivei pe obturafie. Formarea gi prelucrarea plom-
bei sunt finalizate la starea plasticd a masei de formare - aceasta contribuie la sporirea
rezistenlei mecanicd 9i a stabilitdfii chimice a obturafiei, asupra cdreea influenleazd dease-
menea temperatura aerului din incdpere, gi care trebuie sd nu fie mai mare de + 20oC.
. Consistenfa optimd de amestecare a masei de formare (a aluatului ile obturafie) -
este cea recomandatd de instrucliunea firmei producdtoare. Indicele respectiv influenlea-
zd asupra rezistenfei obturaliei, stabilitatea ei chimicX, duratei de prizd gi, in final, asupra
termenului de servire a obturatiei.
 O importanld aparte ti revine gi kansparenlei materialelor de obturafie, care asigurd
asemdnarea exterioari a obturaliei cu smalpl dentar, iar o asemenea asemdnare este pro-
prie doar cimenturilor silicate gi materialelor compozite.
In procesul de obturare stomatologul adesea este nevoit sd combine diferite materiale
de obturatie, aplicAnd concomitent in cavitatea formatd 2-3, iar uneori gi 4 materiale dife-
rite, luAnd in consideralie caracterul (profunzimea gi sediul) cavitdlii, proprietdtile negative
gi pozitive ale materialelor utilizate, particularitdtile individrrrale ale evoluliei cariei la pa-
cientul respectiv.
Materialele de obturafie stomatologice trebuie sd rdspundd deasemenea urmdtoarelor
condilii igienice:
- nu trebuie sd elibereze dupd intdrire substanle toxice fur mediul ce inconjoard din-
tele;
- extraclia gi spdlarea componentelor materialului de obturatie trebuie sd fie in con-
centratii nenocive pentru organism.
Starea clinicd a obturaliei se obignuiegte de a fi evaluatd conform urmdtorilor criterii:
forma anatomicd, adaptarea marginalX, stabilitatea cromatici, modificarea culorii la peri-
feria obturaliei, frecventa de aparilie a recidivei de carie.
 ti;itiii'.
tlZlE,:h
iq{J;aaF'

-€\&@-
CLASIFICAREA MATERIATELOR DE OBTURATIE MODERNE

Destinnfiat'unclionald amaterialelor de obturalie mlderne dicteazdlrnpdryirealor tn 6 grupuri:

I. Materiale pentru obturafii definitive [de durati] - pentru restabilirea formei anato-
mice gi a funcfiilor.
1. Materiale pentru obturarea directi a dinfilor.
- Cimenturi (rninerale, polimerice);
- Materiale de obturagie metalice (amalgame, coezive);
- Materiale de obturafie polimerice (mase plastice, compozite/ compomere, ormo-
cere).
2. Materiale pentru obturarea indirecti a dintilor.
- metalice;
- ceramicel
- polimerice.

II. Materiale pentru obturafii coronare provizorii - pentru plombarea temporard a ca-
vitdfii dentare.

III. Materiale pentru obturafii [cdptugeli] :

- curativei
- izolatorii.

IV. Materiale pentru umplerea canalelor radiculare.

1. Materiale pentru obturalii provizorii;
2. Paste (sealere);
3. Filler.

V. Adezive.
L. Autopolimerizabile (cu polimerizare chimicd);
2. fotopolimerizabile;
3. dual cure.

VI. Sigilanfi superficiali.

1". Fisurali;
2. radiculari;
3. pentru obturalii.

Din punct de aedere a merceologiei, materiale pentru obturalii definitiue se impart tn:
1. Cimenturi.
2. Materiale de obturafie metalice.
3. Materiale de obturalie din mase plastice gi polimerice.
4. Adezive 9i sigilanfi stomatologici.
5. Materiale compozite.

Clasificafia propusd este in mare mdsurd una convenfionalX, adicd reflectd doar aplica-
bilitatea clinicd a materialelor de obturafie, dar ea faciliteazd utilizarea lor practicd; mate-
rialele de obturalie a unuia gi aceluiaqi grup frecvent au di-ferite indicafii de utilizare.
 MATERTALELE PENTRU OBTURATil pROVtZORil 5t
PANSAMENTE
Pansanrente gi obhra,tii coronflre prooizorii. Matertalele pentru obturafii prouizo-
tii:caractertstica lo4 tehnica ile preparare Ei indicafiile cdtre utilizarea obturaliitor
proaizorii. Instrumentanil stomatologic Ei aparatele folosite Ia obturafie. Etapele de
tratqment ale cariei pind la obturare.
Materiale pentru obturalii provizorii sunt folosite pentru inchiderea etangd provi-
zorie a cavitdfii (cu scop diagnostic sau curatizt) fur cazurile cdnd, conform indicatiilor
clinice, este imposibil de a hnaliza tratamentul cariei gi complicatiilor ei intr-o singurd
vizitl' cu scopul de a izola cavitatea carioasd gi cea dentard (ori canalele radiculare) de
mediul extern, sau pentru fixarea preparatelor medicamentoase.
Indicaliile cdtre aplicarea obturaliilor prorsizorii sunt:
- tratamentul cariei profunde (prima aizitd);
- tratamentul pulpitei prin metodd biologicd;
obturarea provizorie dupd umplerea canalului radicular.
^-
In unele cazuri materialele pentru obturafii provizorii sunt folosite in calitate de ob-
turalii izolatorii sub obturafii de duratd, precum gi pentru fixarea provizorie a punlilor
dentare gi a coroanelor artificiale.
Medicul trebuie sd tind minte la alegerea materialului cd o etangare durabild nu
poate fi oblinutd cu ajutorul unor obturalii provizorii; pentru aceasta trebuie de utilizat
materiale penku obturafii de duratd.
Obfuratiile provizorii sunt calculate pentru un termen restrdns: de la o zi pAnd la cd-
teva luni (frecaent 6 -12luni, - tn dependenld de scopul aplicdrti). Cel mai des sunt folosite
cimenturile de zinc-eugenol, zinc-fosfat, policarboxilic sau glasionomer.
Materialele pentru obturatii provizorii sunt aplicate pentru:
- prmsamente (la tratarea cariei pi a complicaliilor ei),
- obturagii de control (Ia diagnosticarea cariei gi pulpitei),
- obturarea dinlilor deciduali kind au mai rdmas cel mult 6 luni pknd la tnlocuirea lor
cu dinti pennanenfi),
obturatii izolatorii,
-
fixarea provizorie a construcliilor protetice,
-
obturarea curativd provizorie a canalelor radiculare.
-
Obturaliile provizorii sunt aplicate nemijlocit pe fundul 9i perelii cavitdfii, prealabil
cur5lite gi uscate. Restabilirea formei anatomice a dintelui gi, in mod special, a punctu-
lui de contact este obligatorie.
Sunt deosebite pansamente etange qi obturalii provizorii (de control) - fir depen-
dentd de termenul aplicdrii 1or.
Pansamentul este o variantd a obturafiei provizorii, aplicatd pe un termen de 1-L4
zileincazul necesitdlii de aizolaun medicament toxic subiacentip nstd arsenicoasd, pas-
td de paraformaldehidd etc.), aplicat temporar, de contactul cu mediul cavitdtii bucale.
 ,11i::t;i!ri
iifill,r&
q$i,#
Pacientul este prevenit despre necesitatea de a se prezenta la medic la o datd oarecare
pentru inldturarea pansamentului sau de a-l indepXrta cu forle proprii (prin scobire).
Obturafia proaizorie (propriu-zisd) presupune prezenlasubiacentd a unui medica-
ment curativ netoxic (obturafie curatiud),neaglesiv prin nimic fald de lesuturile dentare,
gi avAnd drept scop, de exemplu, activarea dentinogenezei funcliei odontoblagtilor gi
depunerii den tinei sec un dar e) .

Pentru a fi folosite tr clinicd, materialele pentru obturafii coronare provizorii trebu-

ie sd indeplineascd urmdtoarele condilii medicale gi tehnice:
- sd adeie relatia bine Ia perelii dentnri gi sd asigure o etangare bund a caaitdlilor de orice
Iocalizare prin irnpermeabilitate gi adaptare marginald adecoatd;
- sdfie suftcient de trainice pe un tennen util [necesar] (in mediu - phnd la doud sdptdmkni);
- sd fie introduse, aplicate gi modelate ugor gi simplu tn caaitatea catioasd;

- sdfu tndepdrtate cu ugurinld din caaitatea cttrioasd cu aiutorul instrumentelor de mhnd sau
a celor rotatiae;
- sdnu coloreze dintele.
- sd fie ieftine, tntrucil prin folosirea lor curentd se consumd, ln general, cantitdfi mai;

- sd'poaid fi conseruate tndelu.ngat in condiliile obiqruite ale unui cqbinet stomatologic;

- sd aibd un tintp de prizd conaennbil (5 - 20 de mhtute);
- sd aibd tn mediul bucal o rezistenld mecanicd suficientd la acfiunea forlelor de masticafie,
uzurd;
- sdnu inactiaeze substanlele medicamentoase ale obturaliilor curatiae;
- sdfie indiferente [neiritante, neddundtoare] pentru pulpa dentard, lesuturile dure dentare,
gi p aro donfiul mar ginal;
- sd acfioneze stimulator asuprapulpei dentare;
acliunea solubilizantd a
- sd aibd in mediul bucal o rezistenld chimicd (sd rut fu influenlate de
saliaei), pentru a putea fi menfinute cel pufin 15-30 zile;
- sd posedeproprietdli antiseptice;
- sdnu intre tn combinalie chimicd cu medicamentele pe care Ie protejeazd;
- sd nu conlind componente ce perturbeazd procesele de adeziune gi de prizd a materialelor
pentru obturalii de duratd;
- sdfie plastice;
- sd-fie'indiferente [neiritante, neddundtoare] fald de lesuturile moi ale cauitdlii bucale;
- prin compozilia lor sd nu fie nociae fnld de tntregul organism;
- sd posede funclii stimulatorii asupra pulpei;
- sn fie bune izolatoare termice qi electtice;

- sd prezinte un g,ust gi miros agreabil, sau acestea sd lipseascd defel;

inprincipiu, loate materiale pentru obturalii provizorii produse la momentul actual
de cdtre industria farmaceuticS corespund intr-o mS.surd sau alta acestor exigenle, 9i
nici unul dintre materialele provizorii existente nu indeplineqte in totalitate aceste con-
difii. Deaceea ln activitatea practicd stomatologic6, utilizarca lor se efectueazd selectiv,
reiegind din situafia clinicd concretd.
in calitate de materiale obturatorii provizorii sunt folosite dentina artificiald (pe apd
distilatQ, d.entin-pasta (pe ulei aegetal), vinoxolul, cimenturile zinc- oxid-eugenol qi po-
licarboxilic, materiale polimerice (trtaste monocomponente fotopolimerizabile de consistenld
gtnnilasticd - ,,Clip', ,,Voco", ,,Cimpact LC", ,,Septodont", ,,Eerrnit", ,,Vioadent") '
Cu 120 de ani 1n urmd, la Londra, Thomas Fletcher finalizeazd dentina artificialX, un
ciment oxisulfat de zinc care-i poartd numele. Formula acestui ciment provizoriu std 9i
astdzi la baza mai multor materiale provizorii de obturafie.
Cimenturile oxisulfat de zinc se prezinti in sistem bicomponent pulbere/lichid.
Uneori se livreazd doar sub formd de pulbere, lichidul fiind apa. Aceste preparate
 (Aqua Dentin) au incluse in pulbere o serie de componente din lichid, cum ar fi, de
exemplu, guma arabicd.
A. Dentina artificiald (cimentul oxisutfat de zinc) prezintd cea mai frecventd uti-
,lizare ln calitate de material obturator provizoriu. Ea ionstd din oxid de zinc (66%),
sulfat de zinc deshidratat (24%), caolin (1,0%\, iar tn calitate de fluid se folosegie apa
distilatd.
La malaxarea pulberii de dentind artificiald cu apa sulfatul de zinc se combind cu
fluidul, formAnd cristale: ZnSO +7H.,O=ZnSO 7H;O.
n
Pe ldngd aceasta, oxidul de zinc se dizolvd ln apd gi formeazd hidroxidul de zind
zn(oH)r, care, combinandu-se cu sulfatul de zinc, formeazd.sarea bazicd Zn(oH)r. se.
$i unele, 9i celelalte cristale strdbat masa de consistenla aluatului gi contribuie la piiza ei.
Se prepard dentina artificiald pe suprafala matd a lamei de sticld, malaxand cu o
spatuH metalicH. Cantitatea necesarX de pulbere gi citeva picdturi de apd distilatd se
aplici separat. La picdturile de apX se adaugd ftr porliuni pulberea (gi nicidecum inaerst)
in cantitatea necesard de a fi ugor absorbitd, iar apoi - in porfiuni mici pind la obginerea
unei consistente de smintind groasX, mestecfird cu o spatula pe parcurzul a 30-40 secun-
de la temperatura de 18-20". Priza dentinei artificiale debuteazl pestelr/z-2minute, iar
finalul se instaleazd peste 3-4 minute.
Nu se recomandd addugirea apei la masa amestecatd pAnd la o consistentd densd;
urmeazd a fi preparatd iardgi o portie noud de dentind.
In cavitatea carioasd pregdtitd din timp (uscatd gi izolatd de saliad;tn caz contrar, dacd
salizta aiunge tn caaitate, nu se produce priza [tntdrirea] masei oblinute prin amestecare) se
introduce irnediat dupd preparare intr-o singurd porlie cu ajutorul spatulei bucale
(netezitoare), iar apoi - cu o buletd de vatd strdns risucitd, umezitd in ipe, pasta este
condensatd cu stdruintd. Pasta incepe sd se tntXreascd in decurs de 1,5 min., priza fina-
lizdndu-se definitiv peste 2-3-4 min.
Apoi obturafia este modelati cu un instrument de obturare.
Este important ca obturalia sd inchidd ermetic toatX cavitatea.
Cea mai frecventd cauzd, a distrugerii gi cdderii rapide a obturatiei provizorii este
pdtrunderea salivei in cavitatea carioasd sau a inchiderii premature a gurii pacientu-
lui.
Dentina artificiald posedd urm{toarele caracteristici medicale gi tehnice:
- simplele a utilizdrii;
- etangare bund a caoitdfii;
- rezistenfd insuficientd fald de agenli mecanici (cel mult 2-3 zite);
- indiferenld fald de pulpa dentard, substanfe medicamentoase gi organism tn general.
- aplicarea gi modelarea este simpld, iar tndepdrtarea se
face cu uguinfd;
- ieftindtatea.
Comparativ cu Dentin-pastd gi alte materiale de obturafie provizorie, se caracteri-
zeazd'pfinrezistenfd mai redusd, deaceea pansamentul din dentina artificiald se aplicd
pe o perioadd de cel mult 2-3 zile.
Se produce industrial in formd gata. Se solidificd la temperatura corpului in decurs
de 2-3 ore.

B. Dqntin-[tasta se produce industrial ln formd gata. Reprezintd o pulbere de dentind

artificiald pebazd de amestec a doud uleiuri vegetale (esenld de cuiEoare gi depiersicQ.
Pasta se pregdtegte din timp in cantitdli mai mari gi se pdstreazd monocomponentd (in-
tr-unoas cu dop de 50 gr. sautntr-un tub).Reprezintd o masd omogend de culoare albd cu
tentd gdlbuie pald sau gdlbui-cenugie. Pasta contine substante aromatice, ce-i atribuie
mirosul specific.
 ,;:liij i:r:r.
fitloiih.
iiii!!f.,X
"t$;*.Fj
Pasta este inhodusd intr-o cavitate, prealabil preparatd gi uscatd, cu spatula nete-
zitoare sau cu spatula stomatologicd. Se modeleazd cu spatula netezitoare sau cu fu-
loarul, gi apoi este condensatd cu o buletX de vatd strAns rdsucitd, umezitd ln apd. Se
solidificd la temperatura corpului in prezenla fluidului bucal in decurs de 2-3 ore, 9i
are duritate relativd.
Grosimea stratului de material trebuie sd fie de minimum 4-5 mm. Dacd se intenfi-
oneazd menlinerea mai mult de o sdptdmAnd, se recomandX acoperirea lui cu un mate-
rial mai rezistent (ClS sau ciment ZOE).
Sunt posibile modificdri ale acestor cimenturi cu addugirea diferitor substanfe (de
exernplu, a ar gintului puloerulent),
Posedd urmdtoarele caliteti medicale gi tehnice:
-simplelen utilizdrii (nu necesitd malaxare),
-rezistenld sporitd fald de agenli mecanici, -
comparatia cu dentina artificiald (se aplicd
cel mult pe 2 sdptdmdni);
- etangareabund a caaitdlii;
- acliune antisepticd gi hidrofugd [de respingere a apei];
- adeziune bund Ia perelii dentari;
- indiferenld fald de pulpa dentard, a bstanle metiicamentoase gi organism tn general.
- aplicarea gi modelarea este sirnpld, iar tndepdrtarea se face cu uEurinfd;
- iefiindtatea.
N.B.l/J Dentin-pasta nu se recomandd de a fi folositd la aplicarea pastei arsenicoase,
substanlelor necrozante sau toxice in cavitatea carioasd, la pulpa dentar{ denudatS,
sau p"ntru izolarea preparatelor medicamentoase lichide, deoarece priza lndelung-ati
a ac6stui ciment dd posibilitatea scurgerii substanfei medicamentoase in cavitatea bu-
cal[. De exemplu, contactul pastei arsenicoase cu membrana mucoasd a cavitd]ii bucale
poate provoca o arsurd chimicd puternicd.
^ Reirezentanfi ai acestui gtup ae cimenturi: ,,Temp bond" (Kerr Hawe), ,,Zinoment"
(VO CO) ;,, fleumun-nacnta" (Cmoma),,,T eunQwt" (P ady ea-P ) etc.
Plastobtur este un material de consistenld chitoasd, rdspAndit in practica stomato-
logici sub diferite denumiri comerciale: Indiana, htdigena, Proaimat, Cauidur, Citoperca,
Clmpat etc.Toatecomponentele pastei sunt incluse intr-o substanfd organicX insolubild
in apd, dar care absoarbe aPa, cum ar fi, de exemplu, un acid organic. Reacfia de prizd
ut" io. fur cavitatea bucald printr-un Proces de absorblie a apei din mediul bucal.
Contponenfa:
- sulfat de calciu anhidric sau semihidric (ghips);
- oxid de zinc;
- vehicul gras;
- diverse substanle aromatizante;
- coloranfi.
Calitdli gi defecte:
- are o duritate medie;
- rezistenld scdzutd in mediul bucal, din care cauzi se uttlizeazd numai pentru
acoperirea pansamentelor aplicate pe cAteva zile;
- culoarea lasd de dorit;
- rdu conduc[tor de cdldurd;
- aderenla relativ sc[zutd la perefii cavitifii;
- timpul de aderenfd fur mediul umed variazd de la 30 min.la cateva ore.
Indicafii:
- inchiderea obturafiilor debazd/ pansamentelor cu antiseptice, antibiotice, cal-
mante;
 - inchiderea pansamentelor arsenicale in cavitdfile de pe suprafa,ta ocluzald;
- combaterea hiperesteziei dentinare, dacd se lncorporeazd 5 % trioximetilen
pentru 24ore sau2,57o - pentru 48 ore. -
Se introduce in cavitatea carioasd cu spatula bucald gi se condenseazd cu migcdri de
intindere spre peretii cavitdtii pAnd se umple cavitatea. Timpul de prizd in contact cu
fluidul bucal e de cca 30-40 min.
Un alt produs este Caait (3MESPE), monocomponent (pastd), care conline oxid de
zinc, sulfat de calciu, glicol, poliacetat de vinil, policlorurf, de vinil gi trietanol amind.
Se intdregte prin absorbfia apei.
Eugenolul, care este prezent fur dentina oleicx ,,clasicd" , poateperturba procesele de
adeziune gi de polimerizare acompozitelor.
- Deaceea, la etapa actuald majoritatea firmelor producdtoare inlocuiesc eugenolul cu
alte substanle, ce nu aclioneazd negativ asupra compozitelor,
tilmetacrilatul, acest fapt fiind indicat pe ambalaj prin marcajul- ,,NE. (non euginol) sau
d€ exerupluc-u polime-

,,Eugenolf'ree" .

- Reprezentan,ti ai acestui grup de cimenturi ,,non eugenol": ,,Cimavit', (pierre Rol-

land), ,,Coltosol" (Coltene), ,,Cimpat" (.septodont),,,Temp1ond NE' (Kerr Hawe),
,,Tem-
pit" (Centrix),,,Tervmonop o" (P ady ea-P)
C. Cimentul zinc-oxid-eugenol (ZOE) va fi examinat la compartimentul ,,obturafii
curative", deoarece a cdpdtat o popularitate mare in practica stomatologiei terapeutice.
Este folosit in calitate de ,,cdptugeald" curativd la trltarea cariei profuiae
9i a pilpitei
prin metodi biologicd.
D. Vinoxolul (cime-ntul zinc-oxid-guajacol) se produce industrial in cutii speciale; tn
set intrd pulbere 9i lichid, pdstrate separat. Masa principald a pulberei o constituie oxi-
dul de zinc 89%, sulfatul de calciu s%, carbonatul de ialciu 6%, iar lichidul
- - -
reprezinti o solufie de polistirol (5%) in guajacol (deriaat al eugenolului).
Masa pdstoasd este preparatd dintr-o porfie de pulbere 9i O-fO picdturi de fluid pe
lamd de sticld, malaxdnd cu o spatuld metalicd.
Vinoxolul posedd o duritate sporitd, proprietdti antiseptice gi aderd bine la
- fesutu-
rile dure dentare. Nu iritd pulpa dentarX. Fiindcd prezintd o rezistenld sporit5, poate fi
folosit pentru obturarea cariilor dintilor de lapte pentr.u o perioadd Uaifungaia
@anA
ta 6-7 tini).
Obturafiile provizorii din vinoxol rezistd de la 6-Z luni.
LuAnd in consideratie faptul, cX in componenla lui intrd polistirolul, vinoxolul este
interzis de a fi folosit in calitate de obturalie [cdptugeald] izolatorie sub obturalii de
bazd [definitive] din mase plastice acrilice.
Din cavitatea dentard obturaliile provizorii sunt inldturate cu excavatorul sau cu
sonda. DacX aceste migcdri sunt dificile sau nedorite, de exemplu, dacd sunt prezenli
nigte,perefi subfiri ai cavitdtii carioase, atunci ele sunt lndepdriate cu ajutorul frezelor
rotative.
A.GJalggggl/-- este un preparat compus din sucul coagulat al arborelui Isonandra
guta, amestecat ln proporlii variabile cu oxidul de zinc. Gutaperca este o compozifie
monocomponentd termolabild, adici devine plasticX prin incf,lzire gi se lntdregte piin
rdcire. Temperatura de ramolire gi duritate variazd. dupd raportul de amestec dintre
guta gi oxidul de zinc, astfel:
- amestecul l parte guta gi 4pdrlioxid de zinc are temperatura de i:rmuiere 94oC;
- amestecul de 1 parte guta 9i 7 pfuF oxid de zinc are o duritate medie gi are tem-
peratura de inmuiere 94-100C;
- amestecul saturat de oxid de zinc are duritatea cea mai mare gi temperatura de
ramolire - intre 100-105'C.
 rjlft.*
"i:rll:ii;ri.

ld&-ir#
Pentru a deosebi cele trei tipuri de gutaperch se adaugd diverse substanf e colorante:
roz, galben, negru etc.
iistomatiogia terapeuticd gutaperca este reprezentatd sub formd de bastonage sau
conuri de diferiie mdrimi, de culoare albd sau rozh,, utilizate 9i in obturafia mixtd a
canalelor radiculare.
Calitdli Ei defecte:
gi electricitatea;
- nu conduce cdldura
-ugor de aplicat gi indePdrtat;
- duritate relativd, transmite presiunile;
- nu aderd la perelii cavitdfii, inchiderea fiind neetangd;
- este insolubild fir fluidul bucal;
- culoarea lasd de dorit'
Indicafii:
a cavitdlilor gata preparate;
- obturarea provizorie
pentru indepdrtarea gingiei hiperplaziate intr-o cavitate de co-
- obturalii in exces
let, fiind neiritantd pentru lesuturile moi;
sensibile dupd preparare pentru construcf.i protetice;
- izolarcabonturilor dentare
pregdtite pentru un dispozitiv corono-radicular, fiindcd nu
- inchiderea canalelor
aderd la perelii canalelor;
a lucrdrilor protetice;
- fixarea temporard
dinlilor temporari in perioada de inlocuire cu cei permanenfi;
- obturarea
- obturarea cavitdfilor de colet sau proximale pe dinlii foarte mobili ai persoanelor
in vArstd;
- sub formd de conuri se intrebuinleazi in obturalia mixtd a canalelor radiculare.
- pansamentui din gutapercd poate fi folosit pentru presalea spre lateral a papilei
gingivale.
Contraindicafii:
calmante, deoarece transmite presiune;
- acoperirea pansamentelor arsenicale, deoarece nu asigurd o trchidere etangi;
- acoperirea pansamentelor retenlie suficientd.
- cavitdlile care nugutaperca
oferd o
inc[lzegte la flacdra spirtierii pAnd devine plasticd
Modul de'folosire - se
(fdrd suprainidl"irt, - caianiepe sdfumege),apoi cu o spatul[ se taie o porliune necesard
ii se iniroduce in cavitatea carioasd preparatd. Condensarea se face cu fuloare cu cap
neted, sau cu spatule bucale neincdlzite 9i trecute prin alcool. Aderd bine la pereiii
cavitdfii carioase, - cu condilia cd acegtia sunt uscafi. La finalizarea condensdrii se firde-
p5rteazd excesul de material.
(in-
Dezobturarea se face cu ajutorul unui excavator sau cu o sondd uzatd incdlzltl'
strumente rezeraate special acestui scop).
F. ln prezent existd materiale dentare fotopolimerizabrle, extrem de comode in
aplicafile practice, folosite Pentru pansamente 9i obturaliiprovizorii: ,,Clip" (VOCO)'
"irrurri"ion Fill" (Kulzer),,,fermit"-(Viaadent),,,Tempit Lf C" (Centrix). Aceste m1!e-ri-
ale se introd.uc tntr-o singure porfie, aceasta fiind polimetizatd cu luminX ldmpii fo-
-solidd
topolimerizante. tn stare ele igi phstreaz5 elasticitatea, sunt indepdrtate uSor qi
tn totalitate fdrd folosire a frezei,
"u"u
i" permite evitarea lezXrii marginilor cavit5tii
preparate. Nu afecteaza adeziunea solidificarea materialelor de obtura;ie de durat6.
gi
itittrru ,,VOCO' produce deasemenea modificalia materialulu! "Clip' - ,,Clip-F-" , cate,
pe 16nge funcfiaizolatorie, conline compugi de fluor, gi contribuie la formarea dentinei
au t.tfttit tlie. Firma "Vivadent" produce doud modificalii ale materialului ,,Fermit"
ma-
,,Fermit" de elasticitate sporitd;i Jermit-N" de elasticitate normald. Dezavantajul
terialelor din acest grup este costul relativ inalt.
 ln shdindtate o alternativd frecventd reprezintd aplicarea unor coroane realizate din
olel, aliaje de argint, aluminiu, staniu sau mase plastice. Coroanele provizorii pot fi
confectionate individual. Pe ldngd aceasta, pot fi utilizate coroane provizorii prefabri-
cate industrial.
Pentru obtura;ii p.rovizorii de durat6, puse pe un termen de cAteva lur"ri (pAnd la un
.
an) sunt folosite urmdtoarege cimenturi:
- f"tf-ot, de zinc (ciment fosfat, adgezor, unifas etc.);
- polimerice (Comstan (Dentsplay));
, - policarboxilat de zinc (Bondex 0 &
D, Durelon@ (ESPE), poly-F plus@ (Dentsply), car-
boxylate Cement@ (Bayer Dental), Adhesor Carbofine (spofay, 6"rrooop, oproquxc
e;
- glasionomere (examinate la capitolele corespunzdioare).

Materialele pentru obturafii [cnptugeli] curative.

_ -Acest gen de materiale obturatorii este destinat pentru hatamentul manifestdrilor
inflamatorii ale pulpei gi stimularea funcliilor ei plaltice.
Obturatiile provizorii gi pansamentele, realizite cu scop curativ, trebuie aplicate pe
-
obturatia curativd. Obturafia curativd este aplicatd in strai fin fir cazul prezentei unei
cavitdfi carioase profuncie, cdnd circa 80% din suprafafa dentinei este ocupatd de lume-
nele tuburilor dentinare, ce contin prelungiri ale oclontoblastelor, pr".rr* gi la cleschi-
derea accidentald a cavitdlii dintelui ln timpul prepardrii cavitdlii iarioase profunde.
Principiul debaz6' a stomatologiei moderni este atitudinea crutdtoaru fuya a" gu-
suturile dentare. in cazulprezengii unei cavitdli carioase profunde pand gi'cea mai
crutdtoare PreParare duce la ttaumarea prelungirilor odontoblaste, fapi ce se rdsfrAnge
legativ asupra pulpei dentare. Nu poate fi exclusd nici acliunea dir6ctd a produsel[r
de activitate vitald a microorganismelor, o posibild scddere a pH-ului in stratul de
den-
tind, ce acoperd pulpa dentard.
Intr-un gir de situafii clinice este necesar de a exercita o acflune farmacologicd for-
tifiantd asupra pulpei, juguldnd prin aceasta procesul inflamaior, ceea ce ar fi
frevenit
rdspAndirea lui de mai departe gi ar stimula procesele reparative. Aceste sarcini sunt
solulionate de cdtre cdptugelile curative, car" uu tr componenfa sa substanle active
cu
diverse aplicatii terapeutice.

.9-12&24!iilzewatipzf subbazicel sunt utilizate in tratamentul cariei profunde gi a

pulpitei. Cdptugelile curative trebuie sd posede o acfiune antiinflamatoare gi urr"rtu-
ticX, dar gi sd stimuleze capacitatea regenerativX a odontoblagtilor (ce duce ti
formarea
dentin e i de s ub stitu li e).
Obturalia curativd se aplica pe fundul cavitafii preparate (dupd prelucrarea medica-
mentoasd gi uscare ln condiliile izoldrii dintelui de saf;aAi pentru a'forma un depou d.e
medicamente intru micaorarea patogenitdlii bacteriiloi dentinei infectate, Ucfriaarii
stdrilor reactive ale pulpei, remineralizarea dentinei decalcinate a fundului cavitdtii gi
stimularea sintezei dentinei de substitutie.
. -Aceste materiale pentru obturafia curativi confin diverse aditive medicamentoase
(substanfe medicamentoase actiae), care asigurd acliuni antiinflamatorie, antimicrobiand,
odontotropd, gi nu trebuie sd irite pulpa.
- O-bturafiile curative moderne pot indeplini gi functia de izolare sub alte materiale
de obturalie la tratamentul cariei 9i pulpit-ei. Ele trebuie sd asigure o etangare solidd
a
dentinei subjacente, legdtura cu lesutuiile dentare, materialui ,,cdptugelii,, gi cel ob-
turator de duratd, gi sd corespundi cu proprietdfile fizico-mecanice ale materialelor
obturatorii de duratx. se folosesc cel maideJ sub formd de pastd.
Prin acfiunea sa medicamentoasd obturatia curativd sr:primd infeclia cavitatii ca-
rioase, care poate duce la recidiva cariei gi chiar la dezvoltirea unei pulpite. peiAngd
 ilz$rh
"iid;lt$s
aceasta, obturalia curativd este necesard pentru stimularea mecanismelor Protectoare
naturale ale dentinei gi pulpei, deoarece, dupd prepararea cavitafii carioase, se remarcd
traumatizarea pulpei gl tn unele cazuri, dentina rdmasd se poate afla intr-o stare de
demineralizare.
Obturafia curativd nu este rezistentd, se solidificd lent, se poate absoarbe, rezistd rdu
condensdrii, poate interacliona inoportun cu materialul restaurator, necesitX protecfia
insdgi a pastel curative, gi deaceea deasupra ei trebuie aplicatd o obturalie izolatorie.

Clasificarea obturafiilor curatia e

in caiitate de obturafii curative este utilizat un gir de preparate, care pot fi conven-
lional divizate in trei grupuri:
L. Materiale cu conlinut de hidroxid de calciu:
- autopolimerizabile;
- fotopolimefizabile;
2. Cimenturi de zi,nc-eugenol:
cimenturile de zinc-oxid-eugenol propriu-zise (nemodificate) (ZOE);
-
cimenturile oxid de zinc-eugenol armate (modificate) cu umpluturi polimerd (ca
-
polimetacrilat de metil);
(ALq) gi acid or-
- cimenturile zinc-oxid-eugenol arrnate (modificate) cu alumind
toetoxibenzoic (EBA)'--+ (ZOE-EBA)'
3. Paste curatiae cu (confinut de) fluor
- Gel Elmex;
- Ciment zinc-fosfat cu fluor;
4. Paste medicamentoase combinate, conlindnd remedii curatiue:
* paste curative combinate, gata preparate;
- paste curative combinate, preparate tn farmacii.

Cerinfe cdtre obturafiile auatioe

Obturaliile curative trebuie sa respecte urmdtoarele cerinle:
- sd nu afecteze [irite] pulpa dintelui;
- sa aibd efecte antiinflamator gi reparator asupra pulpei;
- sd exercite o acliune bactericidi 9i bacteriostaticd;
sd exercite o acfiune odontotropd;
-
sd manifeste o adezivitate suficientd;
-
sd fie plastice;
-
- sd asigure o etangare a dentinei subiacente;
- sd suporte presiuni masticatorii dupi intirire.

Scopul aplicdrti p astelor curatia e.

Principiul debazd, al stomatologiei contemporane constX ln atitudinea crul5toare
fald de lesuturile dentare.
'
Trebuie de evitat pulpectomia, atunci cAnd schimbdrile patologice ale pulpei sint
reversibile gi este posibild pdstrarea ei.
in aceste situaiii e preierabil de folosit un tratament farmacologic revigurant.-Cu
acest scop se folosesc paste, care sunt fir stare de a jugula procesul inflamator, de a
stopa rdspAndirea lui, gi de a stimula procesele reparatorii in pulpd'
ln aceste cazuri tratamentul se aplicd in 2 etape.
I etapd:
- jugularea procesului inflamator in pulpd;
- acfiunarea asuPra microflorei;
- realizarea unui efect analgezic.
 r,1*ir::;:l
i!

Pentru aceasta sunt folosite preparate cu acfiune puternicd" dar de scurtd duratd.
De obicei ele se aplicd pe cdtevd zile sub formd de paste curative sub obturalie provi-
zotte
Etapa a II-a:
- stimularea formdrii dentinei reparatorii;
- normalizarea proceselor metabolice in pulpa dentard.
La aceastd etapd sunt folosite preparate cu efect prelungit gi acliune mai slabd, gi
care nu se descompun in urma afldrii firdelungate in cavitatea carioasd. Ele sunt aplica-
te ca obturatii curative sub obturatii permanente.
Stimuleazd formarea dentinei reparatorii gi procesele de regenerare urmdtoarele
preparate: hidroxidul de calciu, fluorizii, glicerofosfatul de calciu, rumegugul de denti-
nd, rumegugul osos, hidroxiapatitele naturale gi artificiale, colagenul efc.

PASTE, CE CONTIN H|DROX|D DE CALCTU

Obturatiile curative, ce posedd o acfiune odontotropi cel mai frecvent sunt utilizate
in stomatologia terapeuticd. Ele contin ir:r compozitia sa preparate ale hidroxidului de
calciu pe bazd hidricd sau polimerd, gi se numesc cimenturi hidroxide de calciu.
Ele contribuie la formarea dentinei reparatorii [de substitufie]. La aplicarea acestei
,,cdptugeli" pe fundul cavitdtii formate vehiculul hidric se evaporX, lXsAnrl un film fin
de hidroxid de calciu. Filmul format este instabil (se resoarbe peste 1-'L,S luni) gi difu-
zeaz6, ptin canaliculele dentinare in pulpd din contul circulafiei lichidului dentinar.
Deaceea preparatele hidroxidului de calciu pe vehicul hidric sunt folosite sub obturalie
provizorie Pe un termen de 3-6 sdptdmAnif sau in strat fin, 9i trebuie sd fie sigilatd cu
un material etangant.
In cazul vehiculului polimer ,,cdptugeala" este mai rezistentX gi nu necesitd un strat
etangant. Aceste materiale sunt aplicate pe un termen de cel putin o lund. Ele pot fi
ldsate sub obturalie de duratd.
Compozilia pastei pe baza hidroxidului de calciu:
Bazao constituie hidroxidul de calciu.
Hidroxidul de calciu - ca(oH)r- este o pudrd albd 9i foarte fine, fiind o bazd, pu-
lin solubild in apd. Solventul folosit este apa sau solufia fiziologicd. Preparatul oblinut
prin malaxare reprezintd o pastd nesolidifiantd. Uneori, pentru ahibuiiea radioopaci-
tdlii se adaugd sulfat de bariu.
Hidroxidul de calciu founeaz1 in urma disocierii un numdr neinsemnat de ioni de
calciu gi de hidroxid. Are un pH egal cu 12,4, adicd,posedd o reaclie alcalind puternicd,
ce asigurd principalele efecte biologice gi curative ale acestei substanle (care ln airtutea
structurii sale manifestd o permeabilitate sporitd). De exemplu, acliunea antisepticd pu-
temicd sebazeazd, pe doud caracteristici: a. pH-ul alcalin, datoritd ionului OH: (oaloirea
11 - 1"2, tn fintclie de material); b. solubilitatea foarte redusd tn apd, calitate esanfiald, care
,
determind eliberarea treptatd a ionului OH-.
Hidroxidul de calciu este foarte sensibil la contactul cu bioxidul de carbon din at-
mosferX, care ll transformd in carbonat de calciu.
 ri?!n:i&
'4ii;Il#F
Proprietdfile hidroxidului de calciu

Proprietdfi pozitiae.
Acfiunea biologicd a cdptugelii cu hidroxid de calciu este determinatd de caracteris-
ticile lui alcaline gi se exprimtr prin:
(99,9% din bacteiile patogene, care ain in contact
- acfiune antisepticd gi bactericidd surt de timp Ia pH-ul alcalin 211);
cu preparatul, sunt distruse tntr-un interaal
- coagularea solubilizarea lesuturilor necrozatei
gi
- stimularea formdrii dentinei reparatorii (tn coafaj indirect) gi a proceselor de rege-
nerare cu formarea punlii dentinare (tn coffi direct).
- acfiune antitoxicd (prin denaturarea enzimelor gi toxinelor microbime infiltrate tn den-
tind qi stratul periferic aI pulpei dentare).
- compatibilitatea biologicd inaltd, lipsa efectelor carcinogene, teratogene gi toxice
generale.
Proprietdfi negatiae:
< 12) poate provoca necroza pulpard;
- alcalinitatea crescutd (pH petrificatelor poate duce la obliterarea cavitdlii dintelui.
- formarea denticulilor qi
de calciu duc inifiaf gralie pHJui inalt
Obturajiile curative pebaza hidroxidului
(10-12),la formarea unei zone de degenerare gi necrozd la o adAncime de 50-150 mk,
precum gi la o acfiune antisepticd intensd durabild, gi la crearea unei bariere antiacide.
La prezenla unui proces in-flamator in pulpd se neutralizeazd starea de acidozd, adicd
obtura;ia curativd exercitd o acliune antiinflamatorie. Hidroxidul de calciu difuzeazd
prin canaliculele dentinare gi pdtrunde in pulpX, asigurAnd o acfiune curativd odonto-
trop5 9i antimicrobiand indelungatd.
Ulterior se remarcd normalizarea alimentaliei pulpei cu sAnge, gi peste 1-3 luni -
formarea punlilor dentinare in regiunea comului pulpar deschis. La coafajul pulpar
indirect hidroxidul de calciu duce la sigilarea tuburilor dentinare gi la formarea denti-
nei reparatorii.
Alcalinitatea crescutd a preparatului asigurX o activitate antisepticd oarecare qi neu-
tralizeaz1. acizii, eliberali din cimenturi (de exemplu fosfat de zinc).
Obturaliile curative fotopolimerizabile pe bazX de hidroxid de calciu au o rezisten-
!d mai mare la compresiune fald. de preparatele autopolimerizablle. Dar ultimele, la
rAndul sdu, posedX o acliune bacteriostaticd sigurd gi manifestd un pericol mai mic de
formare a microcavit5lilor intre fundul cavit5lii carioase qi cdptugeali.
Din grupul de materiale, ce conlht hidroxid de calciu, fac parte: Dycal pentsplay),
Calcipulpe (Septodont), Life (Kerr), Calcimol (Voco), Contrasil (Septodont), Kanrueqnu;
Kanrrqecr,ur (Bna,qMuBa), Calxid (Spofa Dental).

Obturnliile curatiae moderne pot f:

- autopolimerizabile - Dycal (Dentsplay), Calcicur (Voco), Life (Kerr Hawe) etc'
Sunt paste bicomponente (doud paste: de bazd Ei cataliticd, arnestecate tnainte de folosire tn
proporfii egale).
- fotopolimerizabile - Calcimol LC (Voco), Ultra Blend (Ultradend), Katrc4e"nattm
(Bna4MraBa) etc. Sunt paste monocomponente. Se aplicd punctiform pe fundul cavit5-
fii carioase in locul de proiecfie a coarnelor pulpare. Aceste paste pot servi gi in calitate
de obturafii izolatorii, fiind aplicate pe tot plangeul cavit6lii carioase.

Metoda,ile aplicare a obturafiile curatioe

Conform indicafiilor, tratamentul cariei profundb, pulpitelor (traumatice, acute de
focar gi fibroase cronice) poate fi efectuat in una sau doud etaPe.
 Independent de numdrul de vizite necesare tratamentului, la inceput se efectueazd
PrePararea cruldtoare a cavitdfii carioase. Apoi dintele pregdtit seizoleazd, de salivd cu
ajutorul digii sau a rulourilor de vatd. Dupd aceasta cavitatea carioasd se spal6 cu solulie
antisepticd slabd caldd (0,06-0,3% sol. clorhexidind;0,02% sol. furacilind), se usucd cu ajuto-
rul buletelor din bumbac, sau cu un jet ugor de aer din blaster, indreptat spre smal!.
Dupd aceasta se alege obturagia curativd. ln corespundere cu aciastabbhgatoiiu se
ia in consideratie posibilitatea folosirii preparatului pentru coafajul direct sau indirect.
ln caz de tratament intr-o singurd etapd se efectueazd aplicarea obturaliei curative,
cel mai des pe bazd, de hidroxid de calciu sau eugenolat de zinc, pe vArful sondei sau
a netezitoarei.
Lu6nd in considerafie faptul, cd obturalia curativd nu este adezivd fald de dentind,
nu se recomandd de a acoperi cu ea in totalitate fundul cavitdlii carioase. Obturalia cu-
rativd se aplicd pe fundul cavitdfii carioase in locul de proiecfie a cornului pulpar sau
in locul cel mai profund al cavitdfii. Deasupra obturaliei curative se aplicd o obturafie
izolatorie, grosimea gi nivelul aplicdrii acesteia depinzAnd de materialul restaurativ al
obturaliei de duratX.
In cazul unui tratament ln doud etape ln prima vizit6., dupd prepararea cavitdtii
carioase gi preiucrarea ei meciicamentoas5, asupra pulpei poaie fi exercitatd o acliune
de scurtd duratd cu anestetice (nouocaind, Iidocaind, anestezind). Apoi pe fundul cavitafii
carioase se aplicd o obturalie curativd combinatd, care este izolatd cu dentind artificiald,
mal.axatd pe apd.
lncaz de lipsd a acuzelor in condiliile, cAnd dintele nu reaclioneazd.prin durere la
excitafia prin rece, peste 2-5 zile se efectueazd electroodontometria, se inldturd obtu-
raliaprovizorie, iar cavitatea carioasd se prelucreazd cu preparate antiseptice. Apoi se
aplici o pastd curativd pe bazd. de hidroxid de calciu sau de oxid de zinc cu eugenol.
Dupd aplicarea obturaliei izolatorii dintele se restabilegte prin obturalie.

CIMENTUL EUGENOLAT DE ZINC (ZOE}.

Eugenolul este un medicament de origine vegetalS 9i confine 7O% de esenfd de cu-

igoare. La amestecarea oxidului de zinc cu eugenolul se formeazd un ciment care se
intdregte ln decurs de 10-12 ore, priza fiind ugor acceleratd de acliunea salivei. Labaza
prizei [solidificdrii] stX reac,bia chimicd de formare a eugenolatului de zinc.
Posedd actiune antisepticd puternicd gi una ugor analgezicS" stimuleazd dentino-
geneza gi aderd la peretii cavitdlii, asigurAnd o inchidere etang6. Poate fi utilizat ca
obturalie curativd ln tratamentul cariei profunde, ca obturafie curativ[, gi in acelagi
timp - ca una provizorie pe un termen indelungat, ln special la dinlii de lapte, deoarece
manifestd dupd intdrire o rezistenlX suficientd la sarcina masticatorie. Este aplicatd ln
cavitatea dentard, - similar cu dentina artificiald.
Traditional pentru prepararea acestui ciment se utilizeazd pulberea de oxid de zinc
gi eugenolul.
Mai comode pentru manipulare sunt preparatele brevetate ale acestui ciment, care,
pe lAngd toate, conlin gi substanle fortifiante. Din preparatele de import, prezente pe
piafa nafionald, cele mai cunoscute sunt ,,Zinoment" (VOCO),,,Kalsogen Plus" (Dent-
sply) si ,,Cavitec" (Kerr Haute).
 iif,Xlii&
WJK
La folosirea cimentului ZOE in calitate de obturafie izolatorie sub materiale ce nece-
sitd condensare tr cavitate (ciment fosfat, amalgam), se produce deformalia obtura;iei
curative. in asemenea caz este ralional de a aplica in prima vizitd o obturalie provizorie
din eugenolat de zinc, iar la a doua vizitd (peste 1-3 zile) este lndepdrtat surplusul de
eugenolat de zinc, fiind ldsat din acesta doar un strat fin pe fundul cavitdfii, gi aplicatd
o obturafie de duratd.
Cimentul ZOE nu poate fi folosit in calitate de cdptugeald sub obturalia compozitd,
deoarece eugenolul impiedicd procesul de polimerizate a matricei organice a compo-
zitului.
Acest aspect este motivul scdderii interesului stomatologilor cdtre ZOE ln calitate
de material pentru obturafii curative.,
in prezent aceste materiale sunt cel mai des folosite in stomatologia pediatricd gi la
primire stomatologicd ,,gratuitX" ln tratamentul cariei profunde ln doud vizite. La apli-
carea acestei metode in cadrul primei vizite tn cavitatea carioasd se aplicd o obturalie
curativd din cimentul zinc-oxid-eugenol malaxat pAnd la o consistenld densX.
A doua vizitd se stabilegte peste 3-6luni. La a doua vizitd, dupd controlul stXrii pulpei
dentare, masa principald de ZOE este lndepdrtatd cu freza, fiind ldsat un strat subfire de
ciment doar pe fundul cavitdfii. Apoi este aplicatd o obturafie izolatorie gi o obturafie de
duratd.

PASTELE CURATIVE COMBINATE.

Pastele biologice curatiae combinate sunt paste curative, ce constau din3 componente
(bazd uleioasd, umpluturd, factor medicamentos), gi posedd o acfiune bine determinatd, da-
toritd diferitor remedii medicamentoase utilizate asociat in prepararea pastelor. Existd
paste produse de unele firme, dar, de regul5, sunt PreParate ex tempore, reiegind din
situafiile clinice, compatibilitate, dotarea instituliei curative respective, gi preferinfele
individuale ale medicului. Se aplicd pe tot plangeul cavitdlii carioase pentru o perioadd
scurtd (1-2 nle). Nu se solidificd. La expirarea termenului de acfiune se recomandd
utilizarea multiplX, repetati a unor obturalii curative proaspdt preparate.
ln calitate de bazd uleioasd se folosegte unul din variile uleiuri [esen]e] inerte (de cdti-
nd albd, de cuiEoare, de piersicd, de eucalipt, de fbarea-soarelui etc.); drept umpluturd sewegte
pulberea de dentind artificiald, oxidul de zinc, argila albd g. a. Inhoducerea aditivd
[suplimentard] in compozi]ia pastei combinate a unui factor medicamentos (compugi
furanici, dimexid, analgezice, solulii uleioase a aitaminelor A/ E/ D, preparate de calciu, ana'
bolizatori proteici, fluorizi, propolis, antiseptici, fermenli proteolitici, sulfanilamide, preparate
hormorale efc.) determind principala acfiune curativd a pastei (antiinflnmatoare, anestezi-
cd, de stimulare a procesului de regenerare, osteogenezd etc. ).
Se prepard aceste paste gi pebaza unei solufii de oarecare sare de calciu (de exem-
plu, a solufiei de 10% de clorurd de calciu), " ex tempore" inainte de a fi aplicate, aducAn-
du-le pdni la o consisten,td chitoasd.
Dupi aplicarea lor ln cavitatea carioasd este necesard o obturalie izolatorie inainte
de a aplica obturalia de duratd.
Astfel, obturafiile curative combinate posedi proprietdfi atAt antibacteriene gi anti-
inflamatorii, cdt gi stimulatoare a plastiei.
 rffi*
Principalele grupuri de substanfe medicamentoase folosite la prepararea pastelor
medicamentoase combinate:
1. Remedii odontotrope
- sunt substanfe, ce stimuleazd formarea dentinei de sub-
stitulie gi procesele de remineralizare in zona de dentind ,,carioasd" demineralizatd:
hidroxidul de calciu, fluorizii, glicerofosfatul de calciu, rumegugul dentinar sau osos,
hidroxilapatitele (naturale gi artifciale),,, Algipor", colagen etc.;
2. Remedii antiinflamatorii: steroide - glucocorticoizi (prednizolon, hidrocortizon),
mai rar - cele nesteroide (salicilate, indometncind etc. );
3. Remedii antimicrobiene: clorhexidind, metronidazol, lizocim, hipoclorit de so-
diu, pastd de etoniu (etoniu de 7% tn dentind artificiali"). Ralionalitatea includerii antibio-
ticelor in componenfa obturafiei curative este fur prezent activ contestatd.
a) Mehonidazolul (Metronidasolurt). Acliunea farmacologlcd. Dispune de un spectru
larg de activitate antiprotozoa, este foarte eficient contra florei anaerobe. Este folosit
pentru irigarea cavitdfilor carioase gi intrd ln compozilia pastelor medicamentoase
combinate.
b) Lizocim (Lysocym). Efectul farrnacologic. Este un ferment de naturd proteicd, pose-
dd efect bacteriolitic, inhibd cregterea microbilor Grdrl*r deasemenea exercitd o acfiune
antivirald, antiinflamatorie gi mucoliticd, este un factor al apXrdrii imune nespecifice.
4. Fermenfii proteolitici, - Tripsina (Trypsinum), Chemotripsina tistnlind (Chymo-
trypsin crystallisatum), profenzima, imozimaza, stomatozima, exercitd o acfiune dezinfec-
tantd gi una antiinflamatorie, descompun |esuturile necrotizate, structuri fibroase si
solubilizeazX diverse secrefii. Fiind combinate cu alte substanle (de exemplu, clorhe-
xidina), se adeveresc a fi destul de eficiente in tratamentul cariei profunde gi pulpitei
acute de focar.
5. Alte rcmedii: hialuronidazd, EDTA (ethylene dinmine tetraacetate), dimexid, caolio
oxid de zinc, lidocaind gi varii uleiuri [esen!e] indiferente [inerte, neexcitante], - de
cdtind albi, de cuigoare, de piersicd, de eucalipt, de camfor, caratolind, solulii uleioase
de vitamine (ait.A, ait. E), glicerinX gi altele.
Pastele combinate, de reguld, nu se solidificdn nu posedd rezisten!5 mecanicd sufici-
entd, relativ rapid 19i pierd activitatea. Sunt folosite in calitate de material provizoriu in
perioada tratamentultJi ,,activ", cu inlocuirea ulterioard prin ciment salicilat de calciu
sau eugenolat de zinc.
Un gir de firme producdtoare mari, specializate in produclie stomatologicd, oferd un
spectru bogat de materiale pentru obturalii curative.
Aceasta permite alegerea sigurd, fintitd, a unui preparat sau altul, reiegind din si-
tualia clinici. De exemplu, pentru jugularea procesului antiinflamator in pulpa den-
tard firma ,,Septodont" a elaborat pasta ,,Pulpomixine", in componenfa cdreea intrd
corticosteroidul dexametazon (lat. dexa:methasonum) gi antibiotice cu un spectru larg de
acfiune: sulfat de framicetind, sulfat de polimixind B.
Obturaliile curative formate prin combinarea preparatelor au frecvent multe nea-
junsuri comparativ cu avantaje. Cel mai mare cusur al majoritdlii lor reprezintd dificul-
tatea prepardrii lor ex tempore, altele fiind urmdtoarele proprietdfi: rezistenla mecanicd
insuficientd, pierderea rapid5 a activitdlii sale curative, imprevizibilitatea efectelor sale
fald de materialele obturatorii. Deaceea ele sunt recomandate de a fi intrebuintate ca
material provizoriu, inlocuindu-le ulterior cu eugenat de zinc sau material solidifiant
pebazd. de hidroxid de calciu.
 ulw

MATERTALELE PENTRU OBTU RATI I TCAPTU $ELll IZOLATORI I

Acest gen de materiale obturatorii este destinat izolSrii pulpei gi dentinei dentare de la
iritanlii eiteriori, acliunea nedoritd a materialelor obturatorii permanente, precum gi pen-
tru tratamentul rnanifestXrilor inflarnatorii ale pulpei gi stimularea funcliilor ei plastice.
Majoritatea materialelor obturative permanente la etapa actuald exercitd o acliune
nefasti [defavorabild] asupra pulpei dentare (tn special - toxicd). Astfel, cimenturile in-
fluenfeazd nociv din contul acizilor conlinuii ln fluidul folosit pentru amestecarea pul-
berii, amalgamele - din cauza firaltei termoconductibilitdli, compozitele - din contul
substanpeloi toxice ale acrilatelor, precum gi a cdldurii degajate ln timpul polimerizirii
materialelor compozite.
Penku a proteja pulpa dentard de factorii nocivi, a izola lesuturile dure dentare 9i
materialele obturatoiii curative de la materialele obturatorii permanente, sunt utilizate
obturalii izolatorii.

Timp indelungat in calitate de materiale pentru obturafii izolatorii sunt folosite:

1. cimentul fosfat gi cimenturi hidrofosfate;
2. cimenturi policarboxilate;
3. cimenturi glasionomere;
4. sisteme adezive ale compozitelor,precum gi
5. lacuri izolatorii.
Materialele respective vor fi examinate ln capitolele corespunzdtoare.
Obturaliile izolatorii tndeplinesc un Eir de funclii:
toxinelor gi de alte efecte nocive;
- izoleazd.pulpa de pdtrunderea
de obturalie de la acliunea limfei dentare asupra acestuia;
- izoleaz1.materialul
la o adeziune mai bund a obturafiei;
- contribuieprotecfia
- asigurx dentinei gi pulpei dentare contra efectelor termice.

Cerinfe cdtre obturafiile izolatorii

Obturafiite izolatorii trebuie sa corespundd urmdtoarelor exigenfe:
- sd nu afecteze [irite sau si acfioneze toxic fa!6 de] pulpa dintelui;
- sa posede o rezistenld mecanicX suficientd;
- sd fie plastice;
- sd manifeste o adezivitate suficientd;
- sd fie radioopace;
- sd aibd un c-oeficient de dilatare termicd, apropiatd de cel al lesuturilor dure den-
tare;
- sd nu inactiveze substanlele medicamentoase ale obturaliilor curative.
- sd protejeze pulpa dinteiui de acliunea toxicd a (acizilor qi monomerilor, produgi la
priza) obturaliei permanente;
 - sa posede calitali termoizolatorii suficiente;
- sd nu modifice geometria unei cavitdti corect formate;
- sd nu iasd fir afara cavitdfii, deoarece obturafia se va dizolva ugor sub actiunea flu-
idului bucal;
- sd nu posede calitdli antigenice [alergice];
- se nu modifice culoarea dintelui.
Obturafia izolatorie corect executatd se aplicd pe plangeul gi2/3 dn perelii cavit6fii
carioase pAnd la joncliunea smal!-dentin6. Ea nu trebuie sd perturbeze configuralia cavi-
tdtii formate.
Obturalia izolatorie nu trebuie sd iasd pdnd la marginile cavitdtii, deoarece se va dizol-
vaf rcsorbi/. Aceasta va duce la afectarea adeziunii marginale a obturaliei aplicate, cdde-
rea ei sau formarea cariei secundare. in cavitatea carioasi de clasa V-a obtutatia izolatorie
trebuie sd acopere uniform planqeul gi peretele gingival al cavitdtii, fdrd sd iasd, de altfel,
la suprafata externd.

in prezent, obturafiile izolatoriisunt divizatg conform functiei sale, particularitdlilor

de aplicare gi materialelor folosite,ir:r doud grupuri: obturalii debazdgilineri.
A. Obturafia debaz\ reprezintd un strat mai mare de 1-1,5 mm (cel mult - 2-3 mm)
de material de cdptugire, care protejeazd, pulpa de iritanfi termici gi chimici, creeazd sau
pdstreazd geometria optimd a cavitdlii carioase, precum gi reduce considerabil consumul
materialului obturator permanent.
Scopul ei:
1. Protecfia pulpei de excitanlii termici (de exem:plu,Ia obturarea cu amalgam).
2. Protectia pulpei de stimuli chimici (de exemplu, la obturarea cu cimenturi minerale gi
materiale p olimeri ce).
3. Crearea sau pdstrarea unei geometrii optime a cavitdfii carioase cu pdstrarea carac-
teristicilor retentive.
4. Micgorarea volumului (cantitdlii) unui material de obturare permanent Qtentru a
reduce contraclia de polimerizare a obturafiei; pentru a crea sub obturalie o "pernufd" amorti-
zatonre, ca sd compenseze forfele, ce apar tn timpul masticafiei; pentnt a economisi un compozit
scump, etc.)
La utilizarea sistemelor adezive rnoderne in cazul unei carii medii nu este obligatoriu
de aplicat obturatia izolatorie de baz6., deoarece stratul hibrid oferd izolarea pulpei de
efectele toxice ale componentelor materialului compozit.

B. Linerul [ciptugeala in strat fin] izoleazd,pulpa de iritanfi chimici gi asigurd legdtura

dintre perefii cavitdtii gi materialul restaurator permanent.
Scopul acestei cdptugeli:
Izolarea pulpei de excitantii chimici.
1..
2. Asigurarea legdturii dintre peretii cavitdlii gi materialul de restaurare permanent.
Trebuie de remarcat faptul, cd linerul nu asigurd protejarea pulpei de excitanli terrnici,
gi nu schimbd geometria cavitdfii.
r$

Fluor-lacul. Constd din Na fluorat, ulei de brad, cloroform gi alcool etilic. PAnd a aco-
peri cu el dinlii, acegtia se curdfd de depuneri dentare, gi se usucd. Lacul se aplicd cu
ajutorul unei pensule, care este apoi ldsat sd se usuce timp de 5 min. Se folosegte cu scop
profilactic qi pentru tratarea cariei incipiente, ori in caz de hiperestezie.
 ffiffi

MATERIALE PENTRU OBTURATII DE DURATA

Actualmente este disponibild o gamd numeroasd gi variatd de materiale pentru ob-
turafii de duratd, cu compozilie chimicd 9i proprietdfi diferite.

1. Cimenturi
Epoca cimentr:rilor dentare a lnceput in prima jumdtate a secolului al XIX-lea. Ter-
mer,.tl ,4imerrt", a lnsemnat de la bun lnceput nu compozilia, ci destinalia substanlei
respective ca material de construcfie: cuvAntul latin caementum se traduce ptin pietrig,
piaird spartd. Deaceea, definilia uzuald a cimenturilor stomatologice ca fiind material, ce
constau din pulbere gi lichid, ce sunt amestecate pdnd la formarea unei mase plastice, 9i
care se lntdregte pAnd la o stare solidd, le caracterizeazd destul de vag.
Istoria cimenturilor stomatologice incepe cu crearea de cdtre Ostermann tn 1832 pri-
mului ciment fosfat, al cdrui pulbere confine oxid de calciu, iar lichidul - acid fosforic.
in 1858, Feichtifiger a propus sd fie folosit ca material de obturare un amestec de oxid
de zinc Ai clorur[ de zinc. Pentru sporirea rezisten]ei cimentului la acesta era addugatd
o pulbere de sticld sau acid silicic. Odat6 cu aparifia ln 1880 (Ward) a cimentului fosfat
de zinc, realizat prin amestecarea unei pulberi, ce conlinea 81% oxid de zinc ai 19% de
alumosilicat, precum gi o solulie apoasd de acid fosfolic (ce conline fosfat de sodiu), zinc'
oxid-clorurile au fost inlocuite practic in totalitate de ultimul'
Toate cimenturile sunt nigte lianfi, care sunt obginute prin amestecarea unei pulberi
gi aunui lichid.
Cimenturile sunt ambalate in flacoane din sticld. Fiectrrui flacon este ataqatd o eti-
chetd cu numdrul, ce indicd culoarea corespunzdtoare a pulberii'
Este inadmisibil de turnat in flacoane amestecuri din cAteva pulberi (de diferite serii
gi culori).
Flacoanele, ce conlin lichide, trebuie sd fie etang inchise cu dop de plutd 9i capac
filetat din plastic, cu o garniturd de carton.
Flacoanele cu pulbere sunt inchise cu cdpdcele de plastic, cu garnituri de carton.
in fiecare cutie se pune un fluturag cu instrucliuni de aplicare a cimentului respec-
tiv, 9i dozatorul (o pipetd sau bastonag de sticld pentru transferul gi dozarea lichidului).
in funcgie de conlinutul in cimenturi a diferitor substante chimice, ele sunt tmpdrlite
in diferite grupuri.

Clasificarea cimenturilor
l. Cimenturi minerale pe bazd de acid fosforic:
t fosfat de zinc;
o silicate;
o silicofosfate.
 Cimentul Cimenturl Compozilia cimenturilor stomatologice
fosfat de zinc policarbcdlat
de zinr
fr prezentatd prin urmdtoarea schemd
poate

Oxid de zinc
2. Cimenturi polimerice pe bazd de
acid poliacrilic sau alt acid organic:
t policarboxilate;
0 glasionomere.
Acid fosforic Acid poliacrilic
Cimenfuri fosfat de zinc (FOZ)
Cimentul (ox,i)fosfat de zinc repre-
zintd un sistem liant, care este obfinut
prin amestecarea unei pulberi gi a unui
SticlI
lichid. Pulberea constd tr mare parte
alumosilicattr din oxid de zinc (75-90 %) avdnd in
Cimenturi lonomere calitate de aditiv oxid de magniu (5-13
silicat de eticli
%), oxid de siliciu (0,05-5 %), oxid de
aluminiu (0,03-1" %),iar fluidul * acid
ortofosforic, parlial neutralizat de hidrali de oxizi de aluminiu gi zinc. Pentru imbu-
ndtdfirea caracteristicilor mecanice gi atribuirea unei actiuni bactericide la cimenturi
fosfate se adaugi metale sau sdrurile lor. Din acest grup'fac parte.i*"rrtrri, ."
argint,("Cimentfosfat de zinc argentafin", "FoscindbacleriiidA" efc.;, cupt,r oxizi de
9i
";;t*
bis-
mut ("Visfat-ciment", "Dioxi-visfat").

Cimentul fosfat de zinc. Pulberea cimentului fosfat este produsd de doud culori:
-a)
galbend 9i galben-deschis, 9i prezintd,un product al mdrunfiriiftit"i, care este un ames-
tec rrrulticomponent de oxizi gi sdruri (oxidului de zinc iS-gOy"; oxidttlui de magneziu
5-1-0%; dioxidului de siliciu 0, 05-5% gi alte substanfe), precumgi de diverse aditivJ, care
ii asigur5 culoarea.
Lichidul cimentului fosfat reprezintd o solulie apoasd a acidului ortofosforic cu ada-
os de oxid de zinc, fosfat de magneziu 9i hidroxidul (hidratul oxidului) de aluminiu. El
trebuie s5. fie incolor, transparent gi fHrd sediment.
Principalul neajuns este faptul, ci el obtureazd neermetic tubutii dentinali, prin care
-
din pulpd se excreti fluidul dentinal (,,fenomenul de microscurgere"). Afluxul peimanent
al fluidului dentinal nu asigurd conditii pentru fixarea siguia a materialului cte obtu-
ralre fal6' de dentind. Apare permeabilitatea marginald a obturagiei, care poate duce la
inflamarea pulpei sau la recidiva cariei.
Priza cimentului fosfat de zinc se produce prin intrarea in reacfie a oxidului de zinc
cu acidul fosforic, pentru a forma in final fosfatul de zinc.
Astfel, cimentul solidifiat reprezintd nigte granule cimentate, ale cdror nuclee sunt
comPuse din oxid de zinc ce nu a intrat in reactie (gi alli oxizi, prezenti in formula rele-
tei), iar capsula-matrice
- din fosfat de zinc.
Cimentul fosfnt, corect pregdtit, posedd urmdtoarele cnlitdli pozitiae: o bund aderenfd
-la perefii cavitdtii, este plastic, hipotermoconductor,
radioopac, relativ inofensiv pentiu
pulpa dintelui, nu are proprietdli antigenice. in acelagi timp, caracterizat prin cAteva
calitdli negatizte: este instabil fafd de fluidul bucal, nu este suficient de reziJtent, cliferd
de lesuturile dintelui prin culoare, transparentd gi luciu, este poros, se micAoreazd in
volum, are o aciditate initiald inaltd (pH
peste 1, ord -cregte pdnd la pH
- 1,.6 - in etapa iniliald de amestecare, 9i
- 6).
Cimenturile fosfat de zinc sunt folosite pentru:
. obturapie izolatorie sub alte materiale de obturafie permanente;
 iitEa i!
.ragu,'s
\dd;idi3tr'

. obturarea cavitdtilor carioase ale dinlilor de lapte, dacd pdnX la cdderea lor nu a
rdmas decAt aproximativ 1 an;
. obturafie de duratd la dinfi, ce vor fi acoperifi cu coroane artificiale;
. fixarea unor construcfii protetice fixe (inlay-uri, punfi, coroane artificiale), unor pi-
voturi sau aparate ortodon.tice;
. obturarea canalelor radiculare.
La utilizarea cimentului fosfat ca obturalie izolatoare, in special in cazul unor cavi-
tdli carioase profunde, uscate cu alcool se pot produce schimbdri ireversibile in pulpa
dintelui. Aceasta duce la deshidratarea canaliculilor dentinari gi pdtrunderea din ci-
ment in profunzimea dintelui a aciditAlii, care este deosebit de inaltd in stadiile iniliale
de priz{. lindnd cont de cele sus-menfionate, este util inainte de aplicarea cimentului
fosiat sd fie efectuatd uscarea cavitdfii cu tampoane de vatd, cu aer, 9i apoi plangeul
cavitdfii carioase sd fie acoperit cu lac, sau cu hidroxid de calciu, cu dentind artificiald.
in procesul de aplicare a materialelor fosfat de zinc trebuie de avut grijf, ca supra-
fala masei de obturare sd nu vini in contact cu saliva, gi, in cazul aplicdrii acestora in
de materiale de obturafii de duratd, obturafia trebuie acoperitd pentru perioada
"uiitut"
de prizd (aproximatiu 2 ore), cu un lac sau cu un strat de ceard topitd.
bentru a pregdti cimentul fosfat, pe suprafala netedd a lamei de sticlf, se picurX li-
chidul cu ajutorul unui picurdtor, iar aldturi se adaugi pulbere. Proporlia acestora este,
de repgld, inclicatd in fluturagul cu instrucfii gi, in medie, constituie 2 gr. de pulbere 9i
0,5 ml. de lichid. insd, practic, cantitdfile de pulbere pi lichid sunt luate in depedenld de
fiecare caz concret de aplicare a cimentului fosfat. Cu ajutorul unei spatule cromate sau
nichelate, pulberea este migdlos amestecatd cu lichidul.
Volumul pulberii este impdrfit cu o spatuld in patru pdrli egale, din care ultima se
lmparte tntf 8 gil/1.6 pdrfi, 9i consecvent amestecat cu lichid, pAnd cdnd nu oblinem o
malsA uniformd. Timpul de amestecarea nu trebuie sd depdgeascd 90 de secunde. Con-
sistenla cimentului rLaHzat este consideratd normal6, dacdla desprinderea spatulei de
la masa de obturare ultima nu se intinde dupd spatuld, ci se rupe, formAnd dinfigori cu
inXltimea de ndnd la 1 mm.
t'n cavitatea carioasd (uscatd gi izolatd) se introduce cimentul fosfat cu ajutorul fu-
loarului sau a netezitoarei in porfii, fiecare porlie noud fiind minulios condensat5 .9i
uniform distribuitX cu fuloarui, in conformitate cu cerinlele impuse fald de obturafiile
izolatoare, pe fundul 9i perefii cavitdlii carioase'
Timpulbptim de priZd este de 4-10 min., 9i depinde de temperatura aerului 9i tem-
peratura lamei de stiili, raportul de pulbere gi lichid, precum gide durata gi tehnica de
^amestecare.
De regul5, consistenfa groasd / dens6./ a amestecului iniiial formeazd un
ciment cu bune proprietati fizice gi chimice, iar consistenla masei de obturare trebuie
aleasi in fiecare caz concret, in funclie de sarcina clinicd solufionata.

b) Cimenfitlaisfat.Se deosebegte prin caracteristici tehnologice 9i de exploatare su-

perioare, ceea ce ii conferd un caracter universal.
' in compozifia pulberii visfatului se coriline in cantitate mare oxid de zinc, oxid de
magneziu qi este introdus un aditiv de bismut pind la 30%.Yisf.at-cimentul posedd o
rezlstengd chimicd sporitd, o duritate inalte, ce cregte rapid ln timpul ptizei, piza -tapi-
de; solu|ilitatea lui este de2-3 ori mai mici decAt a celorlalte tipuri de ciment fosfat de
zinc. Se prepard in acelagi mod ca gi cimentul fosfat'

c) Cimenturifosfat de zinc antiseptice.Existd variante de cimentur.FOZtealizate

prinaddugarea bxidului cupros (CurO), oxidului cupr_ic (CuO)-Cupro DuI@ (Merz)
it fnpferrimenP (DeTrey),ieruriloi de argint-ArgSl@ (SpofaDental) 9i Germicidal-
 Kryptex@ (5.5.lMite), sirurilor de mercur-
'ffi
Quecksilberzement@ (D eTrey), oxidului
de cobalt, sulfatului de cupru, diiodurii de cupru sau oxalatului de cupru. Pe ldngd
pulberi metalice, cimenturilor FOZ antiseptice li se mai pot adduga: fluor, vioform,
iodoform, tripaflavind, timol etc. Cimenturile FOZ antiseptice se indicd la obturarea
cavitdlilor dinfilor temporari, mai ales cAnd nu se pot indepdrta toate straturile de
dentind ramolitd
. Cimentul,fosfat argen.tafin_(ce conline argint). Adaosurile de Ag (1,547-2% fosfat de ar,
gint) atribuie cimenturilor FOZproprietdgi bactericide. Sunt uilizate in stomatologie
pediatrica pentru obturarea-cavitdfilor dinlilor temporari, mai ales cAnd nu se pot in-
depdrta toate sffaturile de dentini ramolitd, gi pen&u obturarea canalelor radiculare.
Se recomandS ln calitate de cdptugeaH (obturagie) izolatorie sub obturalii
din amalgam
gi silicat, la tratamentul molarii permanenli gi din;itor de lapte. Nu
se recomand.H ln
calitate de cXptugeald in dinlii frontali, deoarece schimbd culbarea
gi a obturafiilor.
lesuturilor dentare

Cimenturi silicat (CS)

Cimenturile silicat silicina@
- gi silicina-2@, Phosphocap@, Tenet@ pi sistemul capsu-
lat Silicap€ (Vioadent),.Fritex@ (Spofa Dental), Fixodont@ (Dirrey) etc. fac parte din ciasa
materialelor pentru obturalii coronare de duratd gi mai sunt iunoscute gi sub numele
de "silicate" , upor,telanturi" sau "cimenturi translucide,,. Ele sunt utilizate cu predilec-
lie in odontologie, pentru reconstituirea suprafetelor dentare care nu sunt supuse tr
mod direct presiunilor masticatorii, dar care pretintl totugi o rezolvare fizionornicd:
. obturarea cavitdtilor carioase de clasa a III-a gi a fV_a,
' pentru obturarea cavitdlilor carioase ale premolarilor, - tn cazuri exceplionale,
' obturarea cavitdlilor de clasa I pe fetele orale ale frontalilor,
' ln obturarea cavitdlilor de clasa a V-a la dintii frontali au pierdut disputa cu ci-
menturi ionomere de sticl5" cimenturi ionomere modificate cu reigini gi comiomeri.
Cimenturile silicat se prezintd In sistem bicomponenh pulbere (7 culbrl9l lichid.
C_o-*Po?ifia pulberii prezintd o sticld alumosilicatd fin mdcinatd (oxid de siliciu - de
-
-30-47%, hidroxid de aluminiu -1b-3s%, oxid de sodht2-9o/o,oxid de plumb 2-7%, oxid,
de calciu 3-8%, sodiu 34%,fluorid de sodiu -S-15%).
Lichidul cimentului silicat este aproape prin compozilia sa de cea a lichidului ci-
menturilor fosfat de zr1c, gi reprezintd o solulie apoasd de acizi fosforici; contine apd
-43-55%, oxiddeplumb -38-44%,oxidde zinc-2-g%,hidroxiddealuminiu -1,-7%.'
lgmpozitia lichidului cimentului silicat depinde de umiditatea relativd a aerului.
Astfel, la.umiditatea joasd a aerului ambiant lichictul cimenturilor silicat pierde o parte
din apd, iar la umiditatea inaltd absoarbe vaporii d.e apa, ceea ce cluce la modificarea
compozitiei lui.
aparifia cristalelor pe gAtul flaconului indicd o pierdere considerabild de
.A ryropos,
api, st, spre a evita aceasta, lichidul nu trebuie ltrsat deschis sau rdu tnchis.
_ Labaza prizei cimenturilor silicat std reaclia de interacliune a acidului fosforic cu
dioxid de siliciu. Acidul reaclioneazd cu suprafala particuielor de sticld, ln rezultatul
cdrui fapt se formeazd acidul silicic- La atingerea unii anumite aciditdyi incepe un pro-
ces de condensare a moleculelor lui cu eliberarea apei. in urma condensdrii se
formea-
zd macromolecule lineare, inrdmate prin grupuri hidroxile laterale. Datorit; interacti-
unii acestor grupuri hidroxile trtre macromolecule lineare apar legdturi transversaie,
gi se formeazd un polimer mineral cu structurd reticulard
- silica-gel. Astfel, ln urma
interacfiunii acidului.fogfo-ric cu. suprafala particulelor de sticld, p6 mnge silicagel, se
formeazd fluoruri 9i fosfafi insolubili amorfi (rezultah.tl interacyiunii aciiului
fosfiric cr.t
compugii metalelor conlinuli tn stictd).
 iifl*fi,1Tk
$ii$di*[F

Cimentul solidifiat este format din particule nereacfionate, acoperite cu un strat de

silicagel, incorporate lntr-o f.azdamorfd continud, alcdtuitX din fosfafi 9i fluoruri. Stra-
tul inierfazic de silicagel joacd rolul unui liant, formAnd o conexiune cu supraf.afapar-
ticulelor nereaclionate prin legdturi de Si-O gi Al-O gi cele de hidrogen - cu matricea.
Pasta pentru obturare din ciment silicat este preparatd prin arnestecarea pulberii cu
lichidul pe suprafafa netedd a pldcii de sticld 9i are unele particularitdgi.
Pulberea posedd caracteristici abrazive inalte gi ln timpul malaxdrii abraziazd, pafti-
cule de metal de pe suprafafa spatulei, ceea ce duce la diminuarea calitifi 9i la schim-
barea culorii pasfei debbturare. Pentru a evita acest lucru, la frdmdntarea pastei de ci-
ment silicat trebuie utilizate spatule de plastic. Temperatura optimd pentru amestecare
e de 18-20.C. La temperaturi mai mari, placd de sticla urmeazd a fi rdciti.
Coraportul de pulbere gi lichid este indicat ln fluturagul cu instrucfiuni, dar h *:-
diu la 1 g de pulbere se utilizeazd0,3-0,35 ml de lichid, ceea ce constituie aproximativ
7-8 picdtirri. Amestecarea se recornandd a fi fXcutX, introducAnd porfii mari de pulbere
in h;hid timp de un minut,luAnd in considerafie faptul cd, inainte de addugarea fiecd-
rei porfii troi du pulbere, pasta de ciment trebuie sd fie omogend. La formarea gelului
est6 necesar de i suspenda toate operaliunile cu cimentul furainte de debutul prizei,
deoarece poate fi perturbati faza de gel, gi obturalia va avea caracteristici fizice gi me-
canice in-ferioare.
Cimentul silicat, corect malaxat trebuie sd aibd o consistenlX, la care pasta de ob-
turare nu se intinde dupd spatuld mai mult de 2 mm. Cimentul silicat este introdus in
cavitatea carioasi intr-o singurd porfie, pentru cd la introducerea multipld nu se reali-
zeazd urtcaracter monolit al obturafiei.
Pasta de obturare este condensatd cu fuloarul gi presatd cu o bandd de celofan, lu-
brifiatd cu hidroxil sau vaselind; banda este introdusd printr-o migcare de alunecare,
ceea ce creeazdulterior o suprafald netedi. Dupd indepdrtarea pldcufei se efectueazd o
prelucrare preliminard a obturaliei gi izolarea acesteea (cu benzi vaselinate sau prelu-
crate cu hidroxil) de contactul cu salivd pe perioada solidificfuii complete (2-3 ore). _

Finisarea obtura[iilor se efectueazd intr-a doua vizit6, utilizdnd nigte instrumente ab-
razive fine. Suprafala obturafiei se va degresa ln prealabil cu neofalind. O uscare cu
jet de aer este urmafe de pensularea cu un lac protector care acoperi reconstituirea pe
parcursul cdtorva ore.
O obturafie corectd cu CS nu trebuie finisatH, dar dacd aceasta este, totugi, necesatd,
aceasta se va face dupd 10-15 minute cu instrumente rotative de genul celor utilizate
la finisarea compozitelor. Lustruirea finalX se va face IaVI de ore cu gume de lustruit
siliconate, .n rui fdrd paste de lustruit. Se pot folosi 9i benzi abtazive (stripsuri).
Proprietdlile negative ale cimenturilor silicat sunt:
. toxicitaiea inaltd pentru pulpa dintelui, inclusiv efecte toxice asuPra pulpei pAni
la necroza acesteea, deoarece firtr-o obturafie de ciment sitcat este prezent timp fir-
delungat acid fosforic liber, care poate exercita o acliune iritanti pronunlatd asupra
pulpeidentare, in special la incdlcarea regulilor de aplicare a obturaliei izolatorii, sau
dacd ea nici n-a fost aplicati;
. nu prezintd o adeziune adevdratd fa!6 de lesuturile dentare, iar legitura obturafiei
cu smallul qi dentina se realizeazi mecanic, - din contul suprafefii rugoase 9i a,retenfiei;
. cimenturile silicat se taseazS" obturaliile sunt fragile, friabile, sunt solubile in cavi-
tatea bucald, ultima caracteristicd depinzdnd de conlinutul de fluor;
. pH-ul cimenturilor silicat ajunge la 7 numai dupd 7 z7le,,a cimenturilor fosfat de
,itrs ipeste 2 zile, deaceea aplicarea obturaliei izolatorii este obligatorie.
ln prezent cimenturile silicat sunt practic tnlocuite de cdtre materialele restaurative
(de obturafie) mai perfecte.
 Cimenturi silico-fosfat (CSF)
ffi,
Cimenturile silico-fosfat (CSF) sunt cunoscute gi sub numele de cimenturi silico-
fosfat de zinc sau cimenturi semisilicat. Ele reprezintX o compozilie
de pulberi de ciment
silicat (60-80%) 9i ciment fosfat de zinc (20-40%). Preparatul conyine fluid
de acizi fosforici. in compozilia unor cirnenturi silico-fosfat au fost addugate- amestec
fluoruri,
pentru a obpine o acfiune carioprofilacticd.
IIr general, prin propriethtile sale chimice gi fizice cimenturile silico-fosfat
ocupd o
pozilie intermediard inke cimenturile fosfat cle zinc cimenturile silicat. Oit
ai piipu-
ratele CSF fac parte: erkodont@ 9i silidont-2@, Trans Lit@ (Merz),Aristos@
Infantid@ (SpofaDental), Felserit@. Fafd de ele sunt prezentate aceleagi
lspopienfatl,
cerinte, ta 9i pen-
tru cimenturile silicat- Erkodont in compozijia sa contine 60% d,eciment silicat,'gi
+Oy,
- ciment fosfaf iar silidont-2 confine silicind - 80% ciment fosfat - 20%;
9i lichidul este
aproape ca compozitie de lichidul cimenturilor silicat.
Cimenturile silico-fosfat sunt utilizate pentru:
. obturarea dintilor temporari,
. obturatii provizorii in odontologie,
' obturarea cavitdtilor caricrase de pe premolari gi molari (Cl. I gi II), in situaliile,
cand aplicarea unor obtura,tii din amalgam este contraindicatd sau imposibild
clin lau-
za perelilor dentari subpiali,
' obfurarea cavitdfilor carioase cervicale, in special pe dinfii, care nu sunt inaccesi-
bili pentru inspecfie, deoarece sunt inJerioare ca iuloare fagd de cimenturile silicat,
. fixarea coroanele jacket ceramice.
. confecfionarea unor modele mici.
Cimenturile silico-fosfat prezintd o duritate mai mare ca cea a cimenturil or FOZ,
sunt aderente, mai rezistente chimic, mai plastice, mai putin toxice pentru pulpd,
au
o solubilitate mai micd gi o transluciditatelcceptabild, gii sunt mai pulin fragile
decat
cimenturile silicat. Datoritd faptului cd prezinti un pH acid, este necesard Jprotectie
pulpo-dentinard.
Cimenturile silico-fosfat gen "silidont-2" gi"Lactodont,,, populare pand nu demult,
actualmente sunt rar folosite in practica stomatologicd din adeziunii redus" gi
acfiunii iritante asupra pulpei dentare. "uiru
Cimenturile silico-fosfat se manipuleazd aproximativ in aceleagi fel, ca gi cimen-
turile.FOZ 9i C_S, prin amestecarea uhor portii mici de pulbere gi lichid. nrepararea gi
factorii care influenfeazd timpul de prizd sunt similare cu cele aie CS. Reacpia
de priza
este aceeagi ca la CS, cu exceptia faptului cd se formeazd gi fosfat cle
zinc. Dupd prizd,
materialul are, de asemenea, o structurd multifazicd.
Pasta de ciment frdmdntati se inserd ln cavitatea formatd gi uscatd prin
mai multe
porfii cu condensarea minulioasd a fiecdrei cdtre peretii dinteiui. Se hilizeazii proce-
t"l-q: obturare prin izolarea obturatiei (de acliunea fluidului bucal) cu ceard topitd sau
cu hidroxil.

Cimenturi policarboxilat de zinc (pCZ).

Cimenturile policarboxilat [policarboxilic, policarbonat, poliacrilat] de zinc aufost in-

troduse in practica stomatologicd de cdtre Dennis Smith in anul 1968, in incercarea
de a
solutiona problema acliunii tgTT asupra pulpei, exercitate de unele cimenturi
pH
scXzut (cum ar h, de exemplu, FOZ). "r
Ele au fost primele materiale restaurative, ce aclerau chimic la smalt gi
dentind (mnl
puternic la smal! gi mai slab Ia dentind),la diferite metale gi la alte suporturi,
deoaiece
 +ifL'X
K;#F'
formeazd cu aderenfii, pe care sunt aplicate,legdturi denaturd chimicd,innmp ce la cele-
lalte cimenturi retenlia la suprafele este pur mecanicd (de exemplu, cimenhtrile FOZ) sau
micromecanicl. (de exemplu, rdginile diacrilice).
Cimenturile policarboxilat de zinc reproduc, in principiu, compozifia pulberii ci-
menturilor ZOE (ZnO + MgO), dar lichidul pebazd. de HrP0n este inlocuit cu o solufie
apoasd de acid policarboxilic, de obicei acidul poliacrilic.
Din preparatele PCZ fac parte: Bondex@ (l S D - pentru fixiri 9i obturafii debazd',
Durelont (fSpD - pentru fixdri gi obturalii debazd (cu rsarianta capsulatd Durelon Ma-
xicap@), Poly-F Plui@ (Dentsply), Carboxylate Cement@ (Bayer Dental), Adhesor Carbo-
t^";.f:.ntti'luuutaa
procluselor comerciale este bicomponentS, gi constx din pul-
bere gi lichid. Pulberea .tn amestec de oxid de zinc, prelucrat (modificat) speciaf
"Jte
cu aildugirea oxidului de magneziu gi divergilor aditivi inerfi, iar lichidul reprezintd
o solulie apoasd de 37 % aunui acid poliacrilic (sau copolimeri ai acestuia cu diferili acizi
carboxilici hesaturafi). Din amestecul acestor doud componente in proporlii de 1' / 2 sau
2/1. rezultd. cimentul policarboxilat de zinc'
Priza cimenturilor policarboxilat de zinc se datoreazd rea$iei acid-baz6', care se Pro-
duce la amestecarea pulberii de ZnO cu solufia apoasd de poliacid. Este condilionatX
de suturarea macromoleculelor acidului poliacrilic cu cationii polivalenfi ai metalelor
(din care calciul posedd cele mai puternice calitdli de legare ionicd), formAnd punli de reti-
culare ionice lnire doud cateneinvecinate, cu formarea unei structuri reticular-spafiale
de polimer ionic.
brupurile carboxilate ln macromolecula de acid poliacrilic sunt capabile sd forme-
ze, de ase*enea, complexe chelate cu calciu gi alte metale, ce posedd o activitate chi-
mici oarecare.
Deaceea, in cazul lrr care aluatul de ciment este plasat pe suprafafa substratului,
care are ln compozifia sa, spre exemplu, calciu, atunci apare o legituri chelatd cu su-
prafala de substrat.
^ Formarea unor legdturi chelate dintre calciu gi hidroxiapatitd, precum 9i capacitatea
acidului poliacrilic de u .reu complexe, gi poate de a reacliona cu proteina dentinard
asigurd a-deziunea la smallul gi clentina dintelui. Astfel, cimenturile policarboxilat de
ziric au fost primele materiale de bbturare, care posedd o adeziune adevdratd fali de
lesuturile dure dentare.
Cimentul se prepard, prin amestecarea (cu o spatuld metalicdpe suprafala matd n lamei
de sticlil) a pulberii intr-un lichid.
Pulberea se aplicd cu ajutorul unui dozator (din set), iar lichidul se picurd (confonn
proporliei de 2-3 picdturi Ia o dozft de pulbere) cu ajutorul unui dropper (picuritor) din
polietilend.
Pentru realizarea unei adeziuni optime se recomemdd curdfirea minufioasd a su-
prafefei gi obturarea nu mai pulin de 1,5-2min. dup6 malaxarea cimentului.
^Ci*"trtutdentare
corect malaxat are o suprafald lucioasd, consistenfi densX 9i vAscoasd. Este
inserat in cavitate intr-o singurd porfie gi intinsd pe fundul ei.
Masa pdstoasd a cimentului este introdus in cavitatea carioasX la 1',5-2 min- dupd
inceperea malaxdrii cu ajutorul unei spatule netezitoare. Aparilia unor fire in decurs de
3'-4 min dupd amestecare ne indicd cd materialul este inutilizabil, gi trebuie preparatd
o altd porfie, nou6.
Obturaliile din acest ciment se finiseazd prin glefuire 9i lustruire peste 8-10 min'
Principalele indicalii ale acestor cimenturi sunt legate de protecfia pulpei dentare
in diferite tipuri de cavitSfi. Inifial, au fost utilizate Pentru fixarea lucrdrilor protetice 9i
pentru obturalii izolatorii.
 prezent sunt clasificate in doud tipuri:
)
tipul I - utilizate pentru:
. fixarea (lipirea) restaurdrilor protetice hxe: punlilor dentare, coroanelor artificiale etc.,
. lipirea ginelor de imobilizare
. lipirea construcfiilor ortodontice.
) tipul II - folosite pentru:
. obturafii provizorii,
. obturatii izolatorii (de bazd, lineri),
' obtutarea de duratd a cavititilor dintilor de lapte (sub 1,5 nni pdnd la schimbarea
Ior),
' refaceri de bonturi, 9i obturarea dinfilor, pe care se intention eaz6, dea-i acoperi cu
coroane artificiale,
. obturarea canalelor radiculare (mai ales retrograde).
Aaa-ntajele principale evidente ale cimenturiloipolicarboxilat de zinc
sunt:
. plasticitatea,
' afinitatea chimicd fald de smalt gi dentind, asigurAnd o adeziune bund la lesuturile
dure dentare,
. indiferenfa fald de (nu iriti) pulpa dentard,
. hidrorezistenfa,
' datoritd adezivitdtii sale remarcabile la smal! gi dentind, acest ciment reduce cazu-
rile de carie secundard. Se pare cd aceastd adeziviiate deosebitd se explicd prin faptul,
cd acidul poliacrilat chelateazl ionii de calciu ai smalplui, formAndu-s"
urtf.l o p,rt""-
nicd legdturd,
' ZOE modificat este inlocuit, in principaf de echivalentulPCZin cazurile, cdnd
biocompatibilitatea reprezintd un factbr deiisiv in alegerea materialului.
Dezaaantajele cimenturilor policarboxilat de zinc sulnl
. timpul redus de manipulare a materialului,
' sunt solubile in fluidul bucal (au o rezistenld redusd in caaitatea bucald, in special
datoritd dizalvdrii lor tn saliad, Ei este legat de coraportul pulbereflichid),
. absenfa unor caracteristici anti-carie.
 'ffi

cIMENTURILE IONOMERE DE STICLA (ClS)

Cimenfurile ionomere de sticltr (sticlo-ionomere, glasionomere) au fost elaborate ln
1971. deWilson, obiectivul fiind aducerea in practicd a unui material de obturalie adeziv
gi fizionomic, acceptabil pentru refacerea leziunilor coronare ale dinlilor frontali' Cimen-
iurile elabor ate in Laboraiory of the Goaernment Chemist (Londra) au inaugurat o generalia
noud, de perspectivd a materialelor de obturafie, care au fost implementate ln practica
stomatologicd ln ritm accelerat.
Cimeniul ionomer de sticlS constd din doud componente - o pulbere de sticld fluo-
roaluminosilicaticd (sticld alumosilicatd cu addugireafhtorizilor). Fluidul Pentru ciment este
o solulie apoasd a homo- sau copolimerilor acidului poliacrilic / polialchenoic /polima-
leinic. Din punct de vedere chimic, CIS sunt poli acilali complecgi saupolialchenolali de sticld
(potimeri ionici), rezultali din interacliunea acestor doud componente.
Pulbere. Pulberea primelor cimenturi ionomere de sticld era compusd din dioxid de
siliciu cu aluminiu ln proporlie de2:L, gi conlinea aproximativ 23% de fluor.
ln prezent, pulberia cimentului ionomer de sticld reprezintd o sticlf, (calciu)fluoralu-
mo-silicatd fin mdcinatd, cu o cantitate mare de calciu gi fluor, Precum 9i o cantitate micd
de fosfali gi sodiu. Componentele lui principale sunt dioxid de siliciu (SiOr), oxid de alu-
miniu (Atror) gi fluorurl de calciu (CaFr). in componenla sticlei intrd, de asemenea, can-
titdti rrici'dd'flLoruri de sodiu 9i de aluminiu, fosfali de calciu sau de aluminiu (Nay\lFr.
AtPO4Ei attete). Opacitatea larazeX este asiguratd multor cimenturi prin addugarea unei
sticteladiopace de bariu sau a unor compugi metalici (cum ar fi, spre ex', oxidul de zinc).
pulberei cimentului ionomer de sticld este preparatX prin amestecarea de cuar! gi alu-
mind, folosincl ca fondant fosfat de aluminiu/criolit/fluorin5. Amestecul se coace la o
temperaturd de 1000-1300oC qi la rdcire formeazd o sticlx opalescentd, care este mdrunlitd
pani h oblinerea pulberii. Dimensiunea particulelor de pulbere depinde de destinalia
materialului: ea este cea mai mare (40-50 microni), la materiale de restaurare, iar la ci-
menturi de fixare gi la cele pentru obturagii izolatorii dimensiunea particulelor de pulbere
constituie cel mult 20-25 microni.
poliacizii.in calitate de polimer sunt utilizate combinafiile diferitor acizi policarboxi-
lici cu greutate moleculard, formule gi configuralii variate. Pentru polimerizare se utilizea-
zd, de-obicei, trei acizi carboxilici nesaturali: acrylic + itaconic sau maleic (raport molar 2:L,
masd moleculard medie 1.0 000). in acest caz lichidul poliacid se numegte acid polialche,noic'
Copolimerul este un prod,rs de polimerizare (copolimerizare) a unui amestec din doi
monomeri diferifi. Utilizarea copolimerului se deosebeqte avantajos de folosireS unui
amestec obignuit de polimeri. Li copolimerizare se produce o polimerizare simultand a
ambilor monomeri cu formarea copolimerului.
Odatd cu cregterea concentraliei poliacidului (acidului poliacrilic) scade solubilitatea
cimentului 9i cregte liniar rezistenfala compresiune gi la lntindere. Acelagi efect il are 9i
cregterea masei moleculare a poliacidului.
ti"hid,rl cimentului ionomer de sticld reprezintd, cle obicei, o solulie apoasd de 47,5'/.
(40-SS%) a unui copolimer de acizi acrilic gi itaconic (sau acrilic Ai maleic). Apa nu este
 rffi
doar un solvent, ci o componentd necesard a iimentului ionomer de sticld, care joacd un
rol important in procesul de solidificare, deoarece ea este un mediu, in care se produce
schimbul de ioni.
in lichidul poliacid se adaugd ca aditivi acidul tartric sau cel itaconic. Acidul tartric este
addugat in lichid pentru imbundtdfirea unor caracteristici ale cimenturilor: accelerarea
prizei fdrd afectarea timpului de manipulare gi mdrirea rezistenlei mecanice. Acidul itaco-
nic conlet6' cimenturilor adeziune la colagen, reduce viscozitatea gi inhibx gelificarea.
Priza cimentului ionomer de sticld are la bazd o reactie de tip acid-b uid,, se des-
fhgoard in mediu apos,lntre pulberea de sticld (acceptoi de protini) poliacid "uru(donor de
9i
protoni),gi se datoreazd formdrii unei matrici complexe combinate, care constd din makice
silicatd gi matrice poliacrilicd.
Priza CIS se desfdgoard tr trei etape succesive.
L. Dizoloarea (sau hidratarea, degaj area ionilor, alcalinizarea ionilor).

l. lltS.rggyrea (sau gelificaren primard, sotidificarea inifiald, instabitd).

3. Solidificarea (sau deshidratarea, mAtururea, sotidificarea
finalfi .
Etapa de dizolaare (sau, descompunerea sticlei). La aieastd etapd, acidul trecut in so-
lulie reaclioneazd cu stratul superficial al particulelor de sticld, cu extragerea din el a io-
nilor de aluminiu, calciu, sociiu gi fluor, dupd care fapt pe suprafala parti-culelor de sticld,
atacate de acid (in special in zonele cu concentralii crescite de-Ca), ixmarre doar silicagelul
(rezyltat, pin eliminarea de apd, din acidul ortositicic). Cregte pH-ul, corespunzdtor ionizerii
aciduh'i policarboxilic, cu desfdgurarea catenelor, avdnd cu urmure cregterea viscozitdtii
pastei de ciment. Sub influenta acidului se descompun aproximativ 20-30% din particu-
lele de sticld.
Etapa ile tngrogare (sau de precipitare-foftnflre a matricei). Dureaza aproximativ 7
d"lJg Priza iniliald se rcalizeazd, prin suturarea rapidd a moleculelor de poliacizi cu
ionii bivalenli de calciu.
_ Eficacitatea legdrii ionilor de calciu cu moleculele de poliacizi nu este suficient de in-
altd. Excesul de umiditate la acest stadiu duce la o pierdeie (spdlare) de ioni de aluminiu.
Pierderea d9 apd complicd procesul de extragere a ionilor, it umU"ie cazuri (cu exces sau
lipsd de umiditate), materialul devine mai slab, nu ajunge la rezistenta optimd.
La aceastd etapd lncepe transformarea moleculeloipoliacide in gel.^
Etapa ile solidificare.Poate dura de la 3 ore la7 zile. Sunt necesire aproximativ 30 de
minute pentru eliberarea unui numdr suficient de ioni trivalenfi de aluminiu, care gi con-
digioneazd rezistenla finald a materialului, formAnd legdturi transversale ale moleculelor
de acid.
Structura finald a cimentului solidificat reprezintd in sine nigte particule de sticld, fi-
ecare din acestea fiind inconjuratd de silicagel, gi situatd furtr-o matrice formatd din mo-
lecule de po-liacizllegate transversal. Stratul interfazic de silicagel joacd rolul unui liant,
sporind astfel rezistenla materialului. Aproximativ 11"-24% din cimentul solidificat le con-
stituie apa.
Sistemele hidrice (ce confil un amestec de poliacid gi apd) reprezintx in sine o pulbere,
care constd din sticld fluoroaluminosilicatici fin mdrunlitd un lichid
9i
de copolimer al acizilor carboxilici cu addugarea unui acid tartric de 5%.
-o solulie apoasd

Sisteme anhidre (ce confin acid anhidru) este un tip de ciment cu prizd hidricd, care
-
sunt amestecate cu apb distilatd. Avantajele lor: simplificarea amestecdrii prin reducerea
vAscozitdtii lichidului,. excluderea posibilitdlii supradozdrii de pulbere ruu li"hid, asigu-
rarea formdrii unui film subtire, comoditatea transportdrii gi depozitdrii, cregterea ier-
menului de valabilitate. Cu toate acestea, aciditatea iniyiaU inalte cimenturilor ionomere
de sticld anhidre duce la o sensibilitate postoperatorie mai mare fir comparafie cu alte
materiale.
 il2{1,&
M
Sistemele semihidrice ocupd o pozifie intermediard intre cele hidrice gi anhidre. Acest
lucru se reflectd prin faptul, cd poliacidul se conline atAt in formd de pulbere, cAt gi sub
formd de solufie.
Multe cimenturi ionomere de sticld sunt comercializate fur variantele (predozate) in
capsule cu un sept sublire, 9i unde pulberea gi lichidul se afld in proporlie corectd. Dupd
activarea capsulei cu ajutorul unui dispozitiv de activare a capsulei gi extrudare a cimen-
tului, fir amalgamator se formeazd in decursul a 10 sec. o pastd cu proprietdli optime.

Propriettrlile de bazX ale cimenturilor glassionomere

Adeziunea chimicd la lesuturile dure dentare fdrd graoaj aciil este realizat prin doud
mecanisme. Primul sebazeazd. pe faptul, cd grupurile carboxilate ale macromoleculei po-
limerice de acid poliacrilic sunt capabile de a forma compugi chela;i cu calciul hidroxia-
patitei fesuturilor dure dentare.
In asemenea caz nu este necesar gravajul acid, gi nici uscdciunea absolutd a suprafe-
f"i.^
In plus, in stadiul final de intdrire se produce o ugoard cregtere a volumului masei
glassionomere, ceea ce oferd o adaptare marginali mai strAnsd a obtura}iei.
Cu toate acestea, valorile adeziunii cimentului ionomer de sticld la ,tesufurile dure
dentare nu sunt mari (2-7 MPa).
Deaceea, prezenja unei legdturi chimice intre material gi fesuturile dure dentare este
importantd nu doar pentru stabilitatea legdturii, ci qi pentru densitatea acesteia, asigu-
rAnd impermeabilitatea joncliunii marginale a obturafiei cu dintele.
In cazul afectiunilor necarioase ale tesuturilor dure dentare are loc modificarea struc-
turii lesuturilor'respective, gi sistemuliri adeziv a compozitelor se adeveregte a fi inefici-
ent. Deaceea se recomandd folosirea cimentului ionomer de sticld.
Adeziunea chimicd la majoitatea materialelor utilizate pentru lucrari de restaurare
(compozite, amalgame, din materiale care conlin eugenol, adeziunealaplatind, folie de staniol oxi-
datd, olel inoxidabil, staniu, nliaj de aur), se explicd prin capacitatea cimenturilor ionomere
de sticlH de a forma legdturi chelate 9i de hidrogen cu diverse substraturi.
Efectul caiostaticfluor-depenilent sebazeazd,pe degajarea fluorului gi formarea unui
strat de apatite, ce conlin fluor, la interfala material de obturafie - lesuturi dure dentare.
Degajarea ionilor de fluor incepe fur prima fazd (cea de dizolvare) dupd amestecarea
pulberii 9i lichidului CIS, la dizolvarea suprafelii particulelor pulberii, care contin fluor,
gi dureazd pe parcursul intregii perioade de extragere a ionilor, ajungdnd la maxim peste
24-48 ore, gi scdzAnd brusc peste 24 * 72ore. In aceastd perioadd se creeazd o"rezervd"
de fluorurd, care se va elimina ire cantitdfi descrescAnde dupd solidificarea cimentului in
decurs de o lund gi, apoi, la niveluri foarte scdzute pe parcursul a 1-6-12 luni.
Proprietdfile antibacteriene a cimenturilor ionomere de sticld se explicd prin acliunea
fluorului degajat. S-a demonstrate, cd suprafala obturaliilor din cimenturi ionomere de
sticld are un nivel mai redus a numdrului de bacterii, decAt a celor din cimenturi fosfate
de zinc Ai policarboxilate de zinc.
Biocompatibilitatebund ginetoxicitate. Cimentul ionomer de sticld posedX o biocom-
patibilitate destul de inaltd.
Biocompatibilitatea cimenturilor glassionomere oferd posibilitatea de a le folosi gi
fdrd obturafie izolatorie sau tn calitate de asemenea obturafie, lnsd eventualitatea iritdrii
pulpei din cauza aciditdtii initiale ridicate dicteazd necesitatea utilizdrii "captugelilor"
izolatorii cu confinut de calciu ir cazul cavitdtilor profunde, asociate unei evolulii acute
a procesului carios.
Aproximatiaitatea coeficientului de ililntare termicd cu cel aI smalfului gi ale ilenti-
nel. Coeficienful de dilatare termicd a cimenturilor ionomere de sticld este cel mai apropi-
 xffi*
at de coeficientul de dilatare termicd a lesuturilor dure dentare, - comparativ cu alte ma-
teriale dentare de obturare. Acest aspect previne fisurarea dinlilor obturali sau dereglarea
aderenlei marginale a obturaliilor la varialiile de temperaturd in cavitatea bucald.
Conductivitatea termica a cimenturilor glassionomere este, de asemenea, cea mai apro-
piatX de conductivitatea termicd a dentinei, - comparativ cu alte materiale de obturare.
Degajarea de cdldurd ln procesul de intdrire a cimentului ionomer de sticld este nesem-
nificativd, ceea ce exclude posibilitatea unei influenle termice nefaste asupra pulpei.
Rezistenla marc la compresiune face posibild utilizarea cimenturilor glassionomere in
calitate de obturafie debazd, sub un material compozit la folosirea tehnologiei "sandwich".
Rezistenfa micd la tracliunea iliametrald face imposibil[ utilizarea cimenturilor io-
nomere de sticld in locurile expuse unor solicitdri considerabile, mai ales multidirecfiona-
td (marginea incizald, cuspizii dinfilor, piaoturi parapulpare). Doar tn cazul, cilnd restaurajia
glassionomerd este sprijinitd din toate pdrtile de structurile dentare, ea este protejatd de
presiunea periculoasl.
Moilulul reilus ile elasticitate permite utilizarea glassionomerelor la cavitifile de cla-
sa a V-a. Cimenturile ionomere de sticld, folosite ca obturalii de bazd sub restauralii din
materiale compozite, compenseazd tensiunea interioard, formatd la tasarea materialului,
impiedicAnd deformarea obturaliei.
Tasarea (contracfia ile tntdrire). Contraclia de prizd a cimenturilor ionomere de sticld
este de circa 1,0-3,6% ln volum. Contraclia se remarcd In cazul, ln care cimentul devine
prea uscaf ceea ce se lntAmpld intr-un mediu cu umiditate relativd mai micd de 80%.
Stabilitatea marginald bund este asiguratd de:
- adeziunea chimicd la smalf gi dentind (din cauza microscurgerii reduse tntre materialul
de obturare gi perelii caaitdlii carioase);

- tensiunea minimX a materialului, datoratd contracfiei de polimerizare (din cauza elas-

ticitdfii sporite a cimentului);
- compensarea contracfiei cimentului ca urmare a expansiunii higroscopice a materi-
alului;
- lipsa tensiunii in cuplarea adezivd la varialiile de temperaturd (din cauza aalo,rilor
apropiate ale coeficienlilor de dilatare termicd a glassionomerului gi a lesuturilor dure dentare).
Solubilitatea materialului depinde de compozilia cimentului, tehnologia clinicd folo-
sitd 9i de mediul lnconjurdtor al cavitdlii orale. Dizolvarea cimentului nematurat poate
continua pAnd la solidificarea definitivA a materialului ln decurs de 24 de ore.
Solubilitatea materialului scade gi din cauza cregterii raportului pulbere/lichid.
Pierderea de material ca urmare a dizolvdrii ?n lichidul cavitdlii orale inceteazd peste
cdteva zile dupd intdrirea finald a cimentului.
Avantajul cimenturilor ionomere de sticld fald de alte tipuri de ciment este cea mai
scdzutd solubilitate fi:r acizi.
Rezistenfa rcilusd la abraziune limiteazd utilizarea lor in zone expuse unor solicitdri
mari. Ea nu poate fi folositd ca material de obfurare permanent pe un termen lung (cu ex-
ceplia caaitdlilor de clasa a III-a gi a V-a dupd Black).
Proprietdfile estetice sunt destul de satisfdcdtoare, gi pot fi apropiate de cele ale !esu-
turilor dure dentare, ca $i in cazul materialelor compozite, clar sunt cu mult mai inferioare,
ardtdnd mate gi devitale (lipsite de viald), ceea ce limiteazd utilizarea lor in calitate de ma-
terial restaurator la tratamentul defectelor cervicale, gi a cavitdfilor mici de clasa a III-a.
lndicalii pentru utilizarea cimenturilor glasionomere tradifionale:
1. obturarea cavitdfilor carioase de clasa a III-a gi a V-a ale dinlilor permanenti, inclusiv
extinse pe dentina rdddcinii;
2. obturarea cavitdflor carioase de clasa I, fur cAmpul neocluzal (tn fosetele oarbe ale nro-
larilor, situate aestibular gi oral).
 i.:liiiriilrj.
i:2il3,i&
i4*;ltaffi
3. obturarea cavitdtilor a dinfilor de lapte, gi sigilarea profilac-
tuturor claselor carioase
ticd a fisurilor gi geodelordinlilor permanenfi;
4. obturarea leziunilor lesuturilor dure dentare cu localizare cervical2i, de origine neca-
ioasd (defecte cuneiforme, eroziuni ale dinlilor permanenfi, fluorozfi.
5. obturarea cavitdlilor in carii radicularc (inclusia a caaitdfilor de clasa a II-a, cubun acces
cdtre acestea).
6. obturare temporard amAnatd (pe 1-2 ani) a dinlilor permanenfi.
7. sigilarea fisurilor.
8. tratamentul cariilor dentare cu utilizarea tehnicii ART.
9. tratamenbul cariilor cu utilizarea unor tehnici de preparare prin tunelizare.
1,0. acoperirea defectelor marginale ale coroanelor, in cazul recesiei gingivale.
L1. substituirea dentinei la utilizarea variantei inchise a tehnicii de laminare (.san-
dwich").
L2. reconstruclia / crearea unei baze de restaurare (a unuibont) lncazul unei coroane
dentare puternic distruse, inainte de protezare, de confeclionare a incrustaliilor corono-
radiculare etc.
13. utilizarea ca material de izolare sub materiale compozite, amalgam, incrustatii ce-
ramice.
14. fixarea fafetelor, constructiilor protetice (coroanelor, punfilor), aparatelor ortodontice.
L5. fixarea intracanalard a incrustaliilor gi pivoturilor metalice.
16. obturarea canalelor radiculare cu conuri de gutta-percha.
L7. obturarea rekograda a canalelor radiculare ln cazul rezecfiei apexului radicular.
L8. inchiderea operatorie gi non-operatorie a perforatiilor peretelui radicular gi ale fun-
dului cavitdfii dintelui.
Cimenturilor ionomere de sticld li se va acorda prioritate ftr urmXtoarele cazuri:
- igiend bucald deficitarX;
- carii dentare multiple sau secundare;
- distrucfii ale lesuturilor dure dentare, localizate mai jos de nivelul grngrei;
- imposibilitatea de arcalizatelrnic restaurarea cu compozite (din cauza salioaliei ridi-
cate la copii, lipsei condiliilor necesare, etc.).

Tipuri de cimenturi ionomere de sticli

Wilson gi Mclean (1988) au propus o clasificare de referinfd a'cimenturi ionomere de
sticld, in funclie de utilizare:
. tip I -fkare Aipire) -Iuting cements
. ttp lI - restaurdri - restoratiae cements
- CIS pentru restaurdri fizionomice (aesthetic restorative cements)
- CIS armate cu metale (reinforced restorative cements)
. tip III - Iineri sau obturnlii de bazd Qining cements)
. tip IV -refaceri debonturi (corebuild-up).
Diferenfa dintre cele patru tipuri constd ln:
. dimensiunea particulelor de pulbere
. tipul poliacidului/copolimerilor
. aditiaii dinpulbere.
In mod traditional, cimenturile ionomere de sticld sunt impdrtite (dupd G.l. Mount,
W.R. Hume, tSS$rn:
Tipul I - Glasionomeri ile cimentare [de fixare, de lipire].
Tipul ll - Glasionomeri de restaurare.
Subtipul 1 - pentru restaurdri estetice;
Subtipul 2 - pentru restaurdri armatei
Tip lll - Lineri sau obturalie debazd (at pizd rapiild)
 sunt autopolimerizabile - Fuji II ('GC") 9i cu polimerizare
Cim en tur il e gl asion omer e
dubld (auto- 9i foto-): Fuji LC ('GC"), Photas-Fil ("Espe") etc.

Glasionomeri de tipul I.
Caracteristicile distinctiae ale glasionomerilor de fixare sunt: mdrimea redusd a particu-
lelor de sliclit (phnd la 25 microni), reducerea raportului de pulbere / lichid pAnX la 1",5:1",
durata timpului de lucru, raportul mai mare de oxid de aluminiu gi de siliciu.
Aceste cimenturi sunt indicate pentru: fixarea incrustafiilor, faletelor, coroanelor, pun-
filor, pivoturilor intracanalare, aparatelor ortodontice gi a altor constructii protetice.
Reprezentanli ai acestui grup de materiale sunt urmdtoarele cimenturi: Aqua-Gem
(Dentsply); Fuji-I (GQ; Ketac-Bond (ESPE).

Glasionomeri ile tipul al ll-lea.

Caracteristicile distinctiae ale glasionomerilor de restaurare sunt rezistenla mai mare gi
solubilitatea mai scdzutd comparativ cu reprezentantii altor grupuri, un raport mai mare
de pulbere / lichid (ftn medie - de 3:1, a sistemelor anhidre
este cea mai micd dintre toate grupurile glasionomerilor
- 5:'1"-6:1).Solu6ilitatea tn apd
- circa},4%. Unele materiale din
acest grup sunt radiotransparente. Solidificarea dureazd in medie de la 3 pdnd la 7 min.
Glasionomerii de tipul al IIJea sunt destul de rezistenfi, 9i pot fi gravalicu acid, atunci
cAnd sunt utilizap, ca obturafie debazd, sub o restaurare, in cazul in care grosimea stratu-
lui de material sd constituie cel pufin L mm.
Aceste cimenturi sunt indicate pentru: restaurarea defectelor dentare; cimentarea co-
roanelor, punfilor, incrustafiilor, dispozitivelor ortodontice (uitezadeprizd - prizdrapidd;
raport pulbere / Iichid - L,5:1"; radioopacitate - unele; grosirnea fiImului - mai micd sau egald
cu 20 nm).
' Cimentutile glasionomere fizionomice lestefice] sunt obfinute prin modificarea ra-
portului dintre oxid de aluminiu gi oxid de siliciu, in favoarea oxidului de siliciu, precum
gi introducere in compozilialor a unei sticle speciale cu dispersie iraltd, ceea ce permite
realizarea unor caracteristici fizionomice ale acestor materiale (in special, a transparenlei
Ior), dar reduce rezistenta, fdcdnd imposibild utilizarea lor i:r zone'ce suportd solicitdri
mari (la dinlii masticatori), giprelungegte ugor timpul deprizd., sporind astfel sensibilitatea
la excesul gi la lipsa de umiditate ln timpul maturdrii masei de obturare.
Aceste cimenturi sunt indicate pentru: obturalii estetice a dintilor frontali - la defecte
carioase de clasa a III-a 9i aY-a (aiteza de prizd: autopolimerizabil - rezistenld scdzutd Ia ab-
sorblia gi pierderea apei cu adaos de rdgini -
prizd rapidd, rezistenld imediatd la absorblia apei;
raport pulbere / lichid -3:1 sau mai mare; radioopacitate - majoritatea mateialelor), mici de-
fecte carioase de clasa I, leziuni necarioase, eroziuni ale smaltului, caria rdddcinii dinlilor
frontali, obturare prin metoda "sandwich".
' Cimenturile glasionomere armate sunt oblinute prin cregterea raportul de pulbere
/ lichid, introducerea in compozilia cimentului a unor fibre speciale, aditive metalice (de
exemplu, a unei pulberi de amalgam de argint), schimbdri in compozitia pulberii, unei
prelucrdri speciale - arderea particulelor metalice gi de sticld (chermet-cimen fe), cregterea
densitdfii prin optimizarea dimensiunea particulelor de umpluturd. Ele sunt inferioare
prin caracteristici fizionomice [estetice] materialelor de subtip 1, dar posedd o rezisten]d
mai mare gi o vitezd mai mare de solidificare, cu o rezisten!5 timpurie la umiditate. Se
recomandd ln situaliile, unde sunt necesare proprietdfi fizice crescute, iar aspectul fizio-
nomic nu este important; viteza de prizd - prizd,rapidS; raport pulbere / lichid - 3:L sau
mai mare; radioopacitate - firtotdeauna.
Aceste cimenturi sunt indicate pentru: restaurajii de duratd penhu dinfllor laterali - ln
defecte carioase de clasa I 9i a II-a a dinlilor temporari, restaurafii in defecte carioase de
 ji?l[
.ril:ilii.i.

r&,
"+#:eilry
clasa a V-a, obturarea lntdrziatd a dinlilor permanenfi, aplicarea obturaliilor temporare pe
o perioadd de L an, pentru a inlocui dentina in realizarea tehnicii "sandwich", obturalii de
bazd, sigilarea fisurilor, eroziuni ale smallului dinlilor masticatori gi defecte cuneiforme,
precum gi pentru reconstrucfia bontului dentar sub coroand artificialX, gi confecfionarea
unei incrustalii corono-radiculare.
Reprezentanll ai acestui grup de materiale sunt urmdtoarele cimenfuri: Chelon-Fit (ESPE);
Chemfil Superior 9i Chemfil Flex (DentSply);F$i-[ 9i Fuji-IX (GQ; Ionofil (VOCO).

Glasionomeri ile tipul al lll-lea.

Glasionomerii lineri sunt oblinuli prin modificarea raportului pulbere/lichid, care
in materialele din acest grup variaza de la 1,5:1 pAnd la 4:1., -ln dependenld de rezistenla
necesard (sunt folosifi ca o cdptugeald izolatone sau bazd sub restaurare).
Caracteristicile distinctiue ale glasionomerilor de tipul al III-lea sunl durata redusd a
timpului de lucru gi de prizd, ceea ce reduce timpul total de restaurare, rezistenfa meca-
nicd suficientd, adeziunea chimicd la small gi la dentin5, radioopacitate, formarea unui
film destul de sublire, ce asigurd pdstrarea reliefului suprafefii izolate. Gravarea acestui
ciment ionomer de sticld poate fi rcalizat doar cu condilia, ca grosimea grosimea stratului
de material sd constifuie cel pulin 1 mm.
Aceste cimenturi sunt indicate pentru:
1. lineri (indicafii - tn secliune subgire, ca izolare tennicd sub amalgam; aiteza de prizd -
prizd rapidd; raport pulbere / Iichid- 1,5: L).
2. obturafie de bazd (indicatii - tn combinalie cu materiale cornpozite, in tehnica "sandwi-
ch"; uiteza de prizd - -
prizd rnpidd; raport pulbere / Iichid -3:'1. sau mai mare; radioopacitate
tntotdeauna).
3. sigilante fisurale (raport pulbere / lichid - 1-,5:1).
Reprezentanll ai acestui grup de materiale sunt urmdtoarele cimenturi: Aqua Cenit;
Aqua Ionobond(VOCO); Base Line (Dent Sply).

Cimenturi ionomere metalice (sin.: cimenturi glasionomere affnate cu metale)

in anii 80 ai sec, XX s-a lnceput elaborarea unor cimenturi ionomere noi de reconstitu-
ire a leziunilor coronare/ care sd tnlocuiascd amalgamele, spre a nu mai avea de a face cu
numeroasele inconveniente ale acestora (nu aderd chimic Ia lesuturile dure dentare, prezintd o
adaptare marginald precard, suferd procese intense de coroziune).
in compozitia pulberii noilor cimenturi intrau diverse metale, ln cea mai mare parte
fiind un praf de argint sau particule din aliaj de amalgam (cu confiru.ft de argint gi staniu).
Inlocuirea aliajului de argint-staniu cu alt aliai, - de argint-paladiu, - a imbundtdlit
legXtura dintre argint gi matricea cimentului gralie formdrii compugilor chelali dintre
acidul poliacrilic Ai oxidul de paladiu, iar filmul sublire din noul aliaj formdndu-se pe
supraf ala particulelor.
Aceste cimenturile metalice au cdpdtat denumirea de "cennet" (engl ,,ceramic-metal
mixture" - ,,amestec de ceramicd-nrctal"), atribuitd apoi tuturor cimenturilor ionomere de
sticld, modificate prin adiugarea metalului. Introducerea particulelor de argint cregte du-
ritatea cimentului, rezistenfa la abraziune, imbundtdlegte caracteristicile de rezistenli ale
materialului, densitatea acestuia, reduce porozitatea, asigurd radiopacitatea, cregte ugor
(phnd la L5 x 1-0af) coeficientul de dilatare termic6. Cimenturile glasionomere armate cu
argint au, de asemenea, un coeficient mic de frecare a suprafefii. Timpul de prizd mai mic
reduce sensibilitatea la umiditate gi absorblia apei.
Pulberea cimenturilor ionomere de sticld armate cu argint poate fi de doud tipuri: fie cd
este un amestec ordinar din sticlX gi argint (admix, dimensiuneaparficulelor de argint tn pulbe-
re - 3,4 microni), sau argintul este incorporat intr-o pulbere de sticld (cermet adeudrat).
 Prima metod5. de obicei nu duce la o cregtere notabild a rezistenfei la abraziune, gi nu
modificd fundamental rezistenfa materialului, dar sporegte radioopacitatea, gi schimbd
consistenla materialului in timpul lucrului. Rezistenfa la abraziune cregte ugor grafie for-
mdrii aga-numitului strat (tnaelig) Bielba ca urmare a distribufiei particulelor de argint pe
suprafata obturaliei in procesul lustruirii sau a masticafiei.
In al doilea caz, amestecul din pulberea de sticl5 gi argint (particrlle cu un diametru de
aproximatia 3,5 microni) se formeazd ln bile gi se coace (zgurificd) la temperatura de 800oC
pAnd la fuzionarea sticlei gi argintului. Substanld solidd zgurificatd este mdcinatd pAnd la
o stare pulverulentd, particulele fiind rotunjite prin pisare. Se adaugd 5 % TizO, pentru a
imbundtiti proprietXlile fizionomice (atribuirea unor nuanle mai deschise). Cermetele tipice
conlin ln total aproximativ 40% de argint. La sporirea cantitdlii de argint tr componenta
cimentului se reduce cantitatea de sticld fluoroaluminosilicaticd gi, corespunzitor, au re-
dus eliberarea de fluor, precum gi adeziunea la tesuturile dintelui.
Dezavantajele rdginilor diacrilice compozite gi sensibilitatea ridicati a glasionomerilor
traditionali la erorile tr tehnica de aplicare a acestora, precum gi neajunsurile lor, enunla-
te mai sus, au impulsionat cercetdrile in vederea imbundtdlirii acestora, conducAnd la cre-
area unor cimenturi ionomere de sticld hibride, fir care au fost eliminate inconvenientele
celor doud clase de materiale gi reuniie avantajele lor.
Reprezentanli ai acestui grup de materiale sunt urmdtoarele cimenturi: Argion gi Argi-
on Molar (VOCO); Chelon Silver, Chelon Silver/Maxicap (ESPE); Ketac Silver Aplicap/
Maxicap (ESPE).

Cimenturi ionomere de sticli hibride (hibrizii RDC-CIS)

Cercetdrile in vederea irnbundtdtirii cimenturilor ionomere de sticld traditionale cu
scopul de a reduce solubilitatea lor dictau necesitatea addugirii la glasionomerul clasic
a unei matrice polimerice, capabile de polimerizare bazatd pe reactia radicalilor. ln acest
scop au fost elaborali nigte acizi carboxilici speciali cu grupuri reactive, care au reunit
intr-o singurd moleculd diferite mecanisme de reactii (reacfia acid-bazd, ca giin cazul cimen-
tului ionomer de sticld tradifional, gi polimerizarea radicald a rdginii - ca in cazul materiahtlui
compozit).
Ulterior aceste cercetdri au rezultat in aparilia a doud clase noi de materiale ci- -
menturile iononrcre de sticld hibride (sau cimenturile ionomere modificate at rdgini, situate mai
aproape de CIS, abr. CIMR) gi compomeril (mai apropiali de RDC abr. CAMP).
Componenfa cimenturilor ionomere ile sticld hibriile. Pulberea cimentului este o sticld
fluoroaluminosilicaticd radiopacd, uneori cu addugirea unui copolimerizat desicat, ca gi
in sistemele ionomere de sticld anhidre.
Lichidul este, in principiu, o solulie de copolimer al acizilor, dar moleculele poliacizilor
sunt modificate prin cuplarea la ei a unui numdr oarecare de grupdri metacrilice nesatu-
rate /polimeruabilef , ca gi la dimetacrilafii materialelor compozite. in lichid se conline,
de asemenea, o solujie apoasd de 2-hidroxietilmetacrilat (HEMA), acid tartric Ai un fotoi-
niliator (de tipul camforchinonei), necesar pentru fotopolimerizare.
Reacfia de intdrire. La amestecarea pulberii cu lichidul in paralel se produc doud re-
acfii. Una dintre acestea repetd reaclia clasicd de intdrire a ClS-urilor tradifionale cu per-
colarea ionilor de metal qi fluor din particulele de sticla, prin suturarea moleculelor de
poliacizi de cdtre ionii de metal, degajarea gi fixarea fluorului de lesuturile dure dentare.
Cu toate acestea, reaclia glasionomerd ln aceste materiale este mai lentd (15-20 min), ceea
ce asigurd un timp de lucru mai indelungat.
Imediat dupd solidificatea cu lampa de fotopolimetizare, se produce polimerizarea
radicalilor liberi ai grupdrilor metacrilice ale polimerului 9i IIEMA (liber existent tn li-
chid), cu participarea sistemului de fotoinifiere, activat cu lumintr. Astfel, imediat dupd
 .ii:atltlr;i .,
'il?f!,jh
]4d;M.r
iluminare, formeazd o structu.rd rigidd a materialului, in care apoi se desfigoard reaclia
se
glasionomerX.
Dar, atunci cdnd se lucreazd cu glasionomerii hibrizi, apare o problem5: ln zonele
profunde, inaccesibile spotului luminos al fotopolimerizatorului, unde intdrirea se desf6-
goard in absenla iradierii - doar din contul reacliei glasionomere, rezistenla materialului
este mai micd. Problema a fost solulionatd prin elaborarea unor cimenturi ionomere de
sticld hibride cu intarire triplS, (materialulYitremer (3M)).
fn pulbere din aceste materiale este addugat, - pe lAngd sticld fluoroaluminosilicaticd,
pigmenli gi activatori, necesari pentru fotopolimerizare, - un catalizator incapsulat. La
amestecarea materialelului microcapsulele sunt distruse gi catalizeazd reaclia de cuplare
a grupurilor metacrilice in zonele greu accesibile pentru pdtrunderea spotului luminos (aI
I hnp ii de fo top olimeriz ar e).
Aceastd categorie de CIS-uri hibride are trei mecanisme de intdrire;
- fotopolimerizare (polimerizare metacrilicX fotoiniliatl) a radicalilor liberi;
- reacfie glasionomerd acid-bazd, cu eliberare de fluor gi cu schimb de ioni cu lesuturile
dentarei
- autopolimerizare atadicalilor metacrilici liberi, fdrd acfiunea luminii, care se produce
la amestecarea pulberii gi lichidului, gi care asigurd o intdrire integrald in zonele inacce-
sibile pentru pdtrunderea spotului lumjnos (aI ldmpii de fotopolimeriznre) gi elimind, astfel
necesitatea de aplicare strat cu strat.
Mai tdrziu, au fost create CIS-uri hibricle pentru fixarea lucrdrilor protetice, care se
solidificau prin mecanism dublu - conform principiului reacfiei ionomere de sticld, gi
de tipul materialului compozit autopolimerizabil. La aceste materiale se referd: Vitremer
Luting Cemento (3M), Fuji Plus@ efc.
Caracteristicile distinctiae ale glasionomerilor hibrizi sunt asemdnXtoare cu cele ale gla-
sionomerilor tradilionali, dar diferd de acestea prin mai multe aspecte: solidificarea ra-
pidd a materialului, - ln cazul cimenturilor cu polimerizare tripld, o rezistenld mai mare,
imediat dupd fotopolimerizare, o fragilitate mai micX, lipsa microfisu.rilor; o adeziune mai
bund, rezistenla la umezeala gi la uscare; posibilitatea lustruirii imediate; comoditatea in
manipulare.
Reprezentanlli cimenturilor ionomere de sticld hibride:
. de restaurare:
VitremerTCt QIA; Photac-Filo (ESPE); Fuji II LCo (GC).
. pentru lineri sau obturalii de bazd:
Vitrebondo (3M); Aqua Cenito gi lonoseal@ (VOCO), Fuji Bond LCo;
Fuji Lining LC@ (GC).
 i##t'

cTMENTUR| RAS|Nt (CR)

Cimentul-rdEind este un material adeziv polimer pebazdde rXgini artificiale, folosit
pentru obturarea cavitdlilor carioase sau pentru fixarea adezivd a restaurdrilor proteti-
ce de substructurile dentare preparate (sau nepreparate). in evolutia sa, acest material
a parcurs mai multe etape, dela rdginile acrilice clasice, specifice inceputurilor tehnicilor
adezive, pdni la cirnentuile diacrilice gi cimenturile adeziae.
CLASIEICAKE
specificatia ANSI/ADA nr.27 gi ISo 4049 descriu urmdtoarele clase de CR:
. clasa cimenturi autopolimeizabile,
. clasa 2 - cimenturi fotopotm erizabile,
1.

-
. clasa 3-cimenturi dual-cure (auto- 9i fotopolimerizabile).
Proprietitile impuse sunt incluse in specificatia ISO 4&19:
. clasele 'J,,2,3-grosimea filmului de ciment maxim 50 pm
. clasele 1,3-timp de preparare minim 60 de secunde
. clasele 1",3-timp de polimerizare maxim L0 minute
' clasa 2-adancimea de fotopolimerizare minim 0,5 mm (culori opace),1,5 mm (al-
tele)
. clasele 1.,2,3-absorbtie de apd maxim 40 pg/mm
. clasele 1,2,3-solubilitate maxim 7,5 pglmm.
CIMENTURILE RASINI, sau materialele polimerice de obturare, sunt impdr,tite,
in principal, in 3 clase principale: AcRrLrcE (fdrd umpluturx) 9i DIAcRtLTcE (iu um-
pluturd; sfil. - cimenturi compozite).

A. C|MENTURt ACR|L|CE (srn. RA$|NtACR|L|CE /RA/)

Cimenturile acrilice sunt nigte materiale de obturafie polimerice, fdrd umpluturd,

pebazd de rdgini acrilice artificiale cu prizd rapidd bazatl.pe polimerizate rece. Ele au
inceput sd fie utilizate pentru obturaiii dentare din 1939.
Cimenturile acrilice au fost prezente initial in sistanbicomponent pulbere/lichid, - pe
bazE de polimetacrilat de metil (PMMA), - cu polimerizare liniard.
In URSS, incepAnd cu 1952, au fost propuse pentru obturarea dinlilor urmdtoarele
materiale plastice acrilice: AST-2, ACT-2A, sokriz, norakril, norakril-65. Au fost apoi
lansate cimenturi acrilice cu polimerizare reticulatd, reprezentantul generaliei fiind
produsul Smriton (DeTrey, Marea Britanie); Carbodent (Stoma).
Studiile de laborator pe parcursul a mai multi ani a materialelor de obturare poli-
merice au confirmat calit5'ile estetice satisfdcdtoare ale acestora, o mai mare rezistentd
mecanicd 9i chimicd fald de cea a cimenturilor clasice.
Concomitent, a fost identificat gi un gir de caracteristici negatiae serioase: perioada
scurtd de polimerizare, adeziunea relativ scdzutd., rezistenla mecanicd Qa tracfiwe,
 'iffi
compresiune, forfecare) scdzuti, coeficientul mare de dilatare termicd, contracfia mare de
polimerizare, precum gi absorblia crescutd de apd,lipsa de stabilitate a culorii plombe-
lor, efectul toxic asupra pulpei din partea monomerului rezidual, adaptarea marginald
defectuoasd, lipsa de proprietdfi bactericide gi bacteriostatice, necoresPunderea coefi-
cientului de dilatare termicd a materialelor plastice gi a lesuturilor dentare. Contraindi-
catd eraaplicarea rdginilor acrilice unor persoane cu hipersensibilitate organismului la
materiale plastice.
Dezavantajele sus-menpionate au determinat aparifia unor materiale de obturalie
noi, - compozite, - net superioare celor din prima generalie prin caracteristicile sale.

B. C|MENTURT D|ACRILICE (CD)

Cimenturile diatilice sunt nigte materiale de obturalie polimerice, cu umpluturi,
destinate exclusiv fixdrii restaurdrilor adezive.
in legdturd cu neajunsurile materialelor polimerice acrilice, au fost fXcute incercdri
de a le inlocui cu alte tipuri de polimeri. Atenlia stomatologilor a fost atrasS, de rdginile
epoxydice, care dispun de o adeziune inalte, tasare redusd gi se intdresc la temperaturi
relativ scdzute. Toate acestea au stimulat cercetdrile fir vederea posibilitilii de a utiliza
aceste materiale pentru obturalii.
La sfArgitul anilor 50 ai secolului XX R. L. Bowen a sintetizat gi a propus o noui
bazd organicd - un produs de interactiune a rdginilor epoxy(dice) 9i a celor acrilice;
ea a gdsft o aplicare pe scare hrgd. in a'celagi timi, au fost efectuate cercetdri pentru a
imbundtdfi proprietdlile fizice ale materialelor polimerice prin introducerea diferitelor
umpluturi anorganice.
Primele materiale compozite au fost prezentate pe piala stomatologicd in a. 1964.La
trceputul aa. 80 au apdrut compozite doar pentru dinli frontali sau laterali,iarlasfdrgi-
tul aa. 80 - materiale universale, folosite cu succes la obturarea atAt a dinlilor frontali,
cdt gi celor masticatori. ln prezent, medicii stomatologi pot folosi nestingherit doar un
singur material compozit universal pentru orice lucrdri de restaurare.
insigi termenul de "compozite", "rrrateriale compozite" au fost proPuse de citre
R.L. Bowen gi coaut. (1972), prin care ei infelegeau combinarea a doud materiale abso-
lut diferite chimic, cu o oarecare suprafalX de separare ?ntre aceste componente 9i care
are proprietdfi, ce nu pot fi realizate la utilizarea izolatd a fiecdruia din aceste comPo-
nente. in acest context se plesupunea, cS. "umplututa" anorganicd trebuie sd fie bine
legatd cu fazaorganicd (acrilicd) penffu consolidarea acesteia, gi sd fie prezentd in can-
titate suficient de mare, pentru a asigura rezistenla gi duritatea materialului compozit.
Degi, cAndva, cuvAntul "compozit" presuPunea un material de obturare pentru ob-
turalii permanente, ln prezent il tratdrn doar din punct de vedere al formei chimice. In
lucrdrile moderne prin acegti termeni sunt vizate toate materialele, la care faza anor-
ganice (umplutura) este introdusd special pentru a imbundtdfi proprietilile matricei,
- baza sau taza organici (acrilicd) a materialului.
Menirea compozitelor este mnlt mai larg6. Materialele pot fi impdrfite in urmdtoa-
rele tipuri: pentru obturafii permanente, pentru obturarea canalelor radiculare, sigi-
lanfi, adezivi, pentru fixarea protezelor.
Compozite pentru obturalii Permanente.
I. Clasa B -pentru cavitdli carioase de clasele a III-a, a fV-a, a V-& aga-numitele
anteriorite; au calitdfi estetice bune.
II. Clasa A - pentru cavitdfi carioase de clasele I gi a II-a, sauposteriorite; au rezisten-
!d sporitd, dar sunt inferioare in aspect estetic.
ru. Compozite pentru obturarea canalelor radiculare. Particularitatea lor constS. ilr fap-
tul, cd materialul phtrunde adAnc in canaliculele dentinare gi le sigileaztr etang.
promitetoare (de perspectivX), ele trebuie cunoscute bine, inclusiv - fir aspect istoric.
Doi indici pot caracteriza in totalitate materialele sintetice ale aceitui grup: me-
canismul polimerizdrii obturafiei (ln urma reacliei chimice sau sub acliunei tuminii;
dupd inserarea lor ?n cavitate, gi mdrimea umpluturii. Caracteristica umpluturii este gi
ea un indice important.
Principalele componente (faze) constitutive ale materialelor compozite sunt:
1. monomer organic;
2. umpluturi anorganice;
3. silane, iniliatori de polimerizare, stabilizatori, coloranti gi pigmenfi, care d.etermi-
nd esenfial calitatea materialelor compozite.
Monomerul organic a fost pentru prima datd sintetizat de R. L. Bowen din rdgind
e,poxy(dici) qi esteri ai acidului metacrilic, obtinand in rezultat produsul bisfenol-A-
diglicidilmetacrilat ('BIS-GMA"), menfionat in literatura de specialitate drept "Rdgina
lui Bowen", 9i care are un gir intreg de proprietdfi pozitive. Acestea sunt: ldeziunea
la lesuturile dintelui, rezistenla mecanica inaltd, stabilitatea chimicS, tasarea redusd h
timpul prizei gi coeficientul mic de dilatare termicd.
Pe ldngd proprietXfile pozitive, produsul Bis-GMA are un gir de dezaoantaje.Firnd,
o compozitie rnulticomponentd cu greutate moleculard relativ mare, este dificil de a fi
curdfit. La obfinerea unui lichid sau a unei paste, datoritd viscozitdfii mari el trebuie
amestecat cu comonomerii mai volatili, a ceror prezenfd, sporegte tasarea la solidificare
gi difuzia monomerului rezidual ln
lesuturile dentare. Stabilitate culorii nu este sufici-
ent de mare, ca urmare a prezenlei unor impuritdli ce nu pot fi indepdrtate. Adeziunea
acestui produs trebuie consideratH a fi un rezultat al reteniiei mecanice.
Pentru producerea materialelor compozite sunt folosite metacrilate multifuncliona-
,le, cel mai des - bifuncfionale.
La fabricarea materialelor compozite moderne, pe lAngd "BIS-GMA", sunt utilizati
gi alti monomeri, cum ar fi, de ex., uretandimetilacrilatele (UDMA), decandioldimeta-
crilatele (DGMA) sau trietilenglicoldimetacrilatele (TGDMA), astfel, incAt devine posi-
bild reducerea vdscozitdlii gi a timpului de polimerizare a monomerului.
in calitate de umpluturd anorganicd sunt folosite particule mdcinate de sticld de
bariu, cuarl fdind de porfelan, dioxid de siliciu gi alte substanfe.
In funclie de forma geometricd, acestea sunt impdrlite in pulverulente gi fibroase.
Deficitul de umpluturi fibroase in componenla materialelor de obturare se manifestd
prin faptul cd, la prelucrarea ulterioari, curXfirea dinlilor gi mestecare umpluturile se
expun prin dezgolire, se fragmenteazd gi pot deveni o sursd de iritare a tesuturilor moi
invecinate.
Umplutura contribuie fundamental la proprietdfile mecanice ale compozifiei, exer-
citd o influentd semnificativd asupra caractersticilor termice, fizico-chimiie etc. ale ma-
terialului de obturare. Dotarea polimerilor cu umpluturl, asigurd cregterea rigiditdfii,
stabilitatea lor dimensional5, iar ln unele cazuri - soliditatea gi viscozitatea la lovire,
stabilitate termicd, culoarea doriti, reducerea absorbfiei apei 9i tasdrii, exotermiei (dega-
jdrii de cdldurdproduse in cadrul procesului fizico-chimic).
Umpluturile anorganice sunt supuse unei prelucrdri special cu substanle tensio-
active. Aceastd misurd se exprimd ptin apretare (prelucrarea suprafefii umpluturii cu
 Scheura: Clasificarea efunenturilot restnuratiwe campozite

1.cofttpozite mawafile o. compozite ma$shibrid.e

Adaptic
r-* +,
Concise ,{ Pr:ismafit &-12 n*
Evicrol
0,04-0.1rnft
Frismafil
g-tZn&\
gi rmi rrull'a I fi,-
2. CaftrpCIzite * 5' Co/ffrpazite micrahihriile
Microrest t -v-tr ,f't'-
. ,' Prisma T"P,H, 'r;iil:,iij
Estilux
1-51rft )- /< Charisma
t A. \ Brilliant t-swk
0,04-0,1tuft -,;:1i:1
Herculite fllilr'i
'{,k i.{E;i;.ii !1lll!'iI
,1" Tetric t:3tr
k#
**:r:l* 4**:*t's
s. cott.pozite wicrofile a.cowpozite tetal executste
MultifilVS 5-S lrrlc
Prisrna Speclrum
DurafilVS Eslhet X t-S nrlc
Q,O4-0,1wk Valux Plus D,ATAJwk
Filtek 2250
tffi
al eoftryozite microfile neotfiogefie
ZTOO MF
Herculite XRV
ffi;ti
Aetilefit

Silux Flus
Filtek 4110
Helioprogress
t\
Fleliornolar
substanfe speciale), gi silanizarea (crearea unui tnvelig polimer pe particulele umplutu-
rii). Substantele utilizate cum ar ti dimetildiclorsilanul (de exemplu, gamma-metacri-
-
loxipropilsilanul), oferd o bund cuplare cu matricea organicX gi influenlea 26. rezistenla
materialului.
ln materialele compozite autopolimerizabile, pentru polimerizare sunt utilizate
amine tertiare, cel mai des - dihidroxietil-p-toluidind.
Cu cAt este mai inferioard clasa unor asemenea materiale, cu atAt mai multe amine
terfiare sunt in componenla lor. Stratul interfazic reprezinti in sine un strat de com-
pozit polimer, modificat sub acliunea umpluturii, gi stratul superficial al umpluturii,
modificat prin acliunea agentului de cuplare - silanului.
Acest strat determind in mare mdsurd proprietdfile compozitului. Grosimea lui este
de aproximativ 10-30 microni.

Clasificarea cimenturilor restaurative compozite.

Materialele compozite potfi distinse ilupd:

1". D imensiunile particulelor umpluturii:
. compozite macrofile (macroumplute, cu macroumpluturd);
' compozite minifile (miniumplute, cu miniumpluturd),- cuparticule mici;
- ' comPozite microfile (microumplute, cu microumpluturd),- dimensiuneaparticu-
lelor 0,04 - 0,4 pm);
. compozite hibride;
. compozite microhibride (hibride cu dispersie find);
. compozite microhibride neomogenei
. compozite total facute.
2. Modul de polimerizarea:
r termicd;
. auto- (chimicd);
' foto- (cu lumind), - cu radiali eTJY (cu interes istoic), cu radiafie vizibild incoeren-
td sau coerentd (laser);
. dublX (dual-cure; auto- gi foto),, - pentru unele CD.
3. Consistenfd:
. compozite vdscoase (de consistentd obignuitX);
. compozite fluide ("flowable", inferior modulare);
. compozite compactabile (condensabile, packable).
4. Compozifie:
. negarjate conlin doar f.azd. organicd;
-
' garjate sau compozite-ln faza organicd sunt dispersate particule de umpluturd
anorganicd.
5. Tipul matricei organice:
. pebazd,de Bis-GMA;
. pebaz6, de uretandimetacrilafi (UDMA);
. mixte;
. alti monomeri de bazd.
6. Destinafia:
. pentru obturarea dinfllor masticatori;
. pentru obturarea dinfilor frontali;
. compozite universale.
 lr'ilHiliiro
riir{rt1&
dl;'::j#

Dupi dimensiunile particulelor umpluturii

Macrofilele, sau compozitele macroumplute. in componenla compozitelor macrofile
intrd umpluturi anorganice cu merimea particulelor de la 2-30 mkm (uneori ajungfrnd
pkndla L00 microni), umplerea reprezentAnd 60 % din masd. Drept umpluturd servegte
cuarful, pulberea de sticl5, ceramica. Aceste materiale sunt autopolimerizabile: Evicrol
(" Spofo Dental"), Concise (" 3M'), Epacril (" Cmoua") efc. Macrofilele sunt suficient de
dure, dar culoarea este instabild, se glefuiesc/ lustruiesc greu, aclioneazd iritant asupra
pulpei. Compozitele macroumplute pot fi folosite la dinfi depulpafi ca obturafie de
bazd sub obturalie de duratd gi pentru obturarea cavitdlilor de clasa a V-a la premolari
gi molari.
Unul din avantajele macrofilelor este rezistenld suficientd, dar gi dupa glefuirea su-
prafala lor este departe de a fi perfectd, ceea ce contribuie la adeziunea microorganis-
melor gi conduce la dezvoltarea cariei secundare, gingivitei gi la modificarea rapidd a
culorii.
Macrofilele nu sunt potrivite pentru realizarea restaurdrilor, deoarece ele nu au
adeziunea necesard fafd de lesuturile dentare, rezistenfa la abraziune, stabilitatea culo-
rii gi insugirea de a se lustrui adecvat.
Situaliile clinice tipice, in care sunt aplicate macrofilele:
- restaurdri foarte mari ale coroanelor dentare, tr special in zonele supuse unor
solicitdri masticatorii considerabile;
- restaurdri mari la dinfii frontali inferiori;
- obturarea cavitdlilor carioase de clasa a II-a, tn cazul fur care caracteristicile fizio-
nomice nu sunt importante;
- restaurdri mari la dinlii frontali, combinAnd,,macrofil-microfil".
Reprezentanfl; "Prismafil" (" Caulk"), "Concise", "Valux" (" 3M'), "Estilux" (" Kul-
zer") gi altele.
Putem remarca faptul, ci majoritatea din ele la momentul actual deja aproape cd nu
mai sunt fabricate, in urma deficienfelor sus-menlionate.
Materialele compozite miniumplute se caracterizeazd printr-o mdrime ceva mai
micl a particulelor de umpluturd - de la L-3-5 mkm, umplelea reprezentdnd 50-70 %
din masd. Compozitele miniumplute sunt fotopolimerizabile. Obturaliile se lustruiesc
bine, sunt rezistente la abraziune
Rep r e zent an fl : " stomade nt", P rizma TPIJ., 2100, Herculit XRV Microt est et c.
Microfilele, sau compozitele microumplute. tn componenla compozitelor microfi-
le intrd umpluturi anorganice cu mdrimea palticulelol de la 0,4-0,8 mkm, umplerea
reprezentdnd5AT. din masd. Aceste materiale sunt fotopolimerizabile: Helioprogress
("Viaadent"), Heliomolar ("Viuadent"), ,,SiluxPlus" ("3M"), Filtek A110 ('3M"), Dura-
fill (" Heraeus/Kulzer") etc.
Compozitele microumplute au caracteristici estetice bune, care asigurd rezistenla
suprafefii bine lustruite, gi o abraziune redusd. Aceste compozite au gi proprietdNi nega-
tipe: rczistenfd mecanicd insuficientd gi coeficient inalt de dilatare termicd'
Reprezentanlii clasei respective de microfile sunt convenlional acceptabili pentru
efectuarea restaurdrilor. Sunt recomandafi pentru folosirea lor in lucrttri neinsemnate
la dinlii frontali.
Indicalii pentru utilizarea cornpozitelor microuxtplute:
. cerinle estetice inalte fatd de obturalie;
. obturarea cavitdfilor de cl. III, IV qi V;
r restaurarea dinfilor cu afecliuni necarioase [hipoplazie, eroziune a lesuturilor
dure dentare, defect cuneiform, abraziune, traumd].
Dacd pentru restaurare este folosit un compozit de clasa macrofilelor sau microfile-
lor, care nu confine primer, este necesar de a folosi o obturafie izolatorie din glasiono-
mer/ ce posedi o capacitate de a se uni cu dentina, smal1ul, cemenful gi compozitul.
O variantd a compozitelor cu microumpluturd este cea a materialelor compozite mi-
croumplute neomogene/ fur componenla cdrora intrd dioxidul de siliciu dispersat fin gi
prepolimerizate microumplute. La confectionarea acestor compozite la masa principalS
a umpluturii sunt addugate nigte particule prealabil polimerizate, dimensiunile cdrora
constituie aproximativ 18-20 mk. Grafie acestei metodici de confeclionare a compozi-
telor se rcalizeazd. o saturare mai mare cu umpluturd, atingdnd 75-80 % din masd. Din
Punct de vedere clinic obturaliile din aceste compozite fin dispersate sunt caracterizate
printr-o suprafatd netedd, stabilitate inaltd a culorii, elasticitate gi ugor se luctruiesc.
Reprezentanfi: "Silux Plus" (" 3M'), "Helioprogress", "Heliomolar" (', Viuadent,),
"Multifil YS" ("Heraeus Kulzer"), "Bisfil M" ("Bisco"), etc.
Materialele compozite hibriile. Compozitele microumplute au oferit posibilitatea
de a atinge in obturarea dingilor un efect cosmetic destul de inalt - gralie lustruirii fine
(aproape pdnd la luciu de oglindd). Dar ele prezentau o rezistenld mecanicd insuficientd
pentru a rezista solicitdrilor masticatorii considerabile, la care sunt supuse suprafetele
masticatorii ale dinlilor laterali gi marginile incizale ale dintilor frontali. Deaceea au
fost inkeprinse incerciri de a spori rezistenfa compozitelor microumplute prin intro-
ducerea in compozitia lor a unor particule de umpluturd anorganici de dimensiuni
mari..Aceste materiale au primit denumirea de compozite hibride. Umplutura anorga-
nicd a primelor materiale hibride se caracterizeazd prin mdrimea microparticulelor de
0,05-1 mkm, iar a macroparticulelor > 5-8 mkm;20 % umplere dupd masd, deaceea
ele au fost numite compozite macrohibride.
Materialele compozite hibride sunt fotopolimerizabile.
Reprezentanli:EvicrolMolar (" spofaDental"),Polohll(" voco"),TaLart(" cmoMndeHm"),
Prisma (" Cmomadeum"),Prisrrrahl (" Cmouadeum"), etc.
Aaantaje: Materialele se lustruiesc bine, sunt pulin toxice. Compozitele hibride fac
parte din materiale de obturatie universale, degi folosirea lor la obturarea cavitdfilor cle
clasa a II-a gi a IV-a nu este lntotdeauna eficientd.
Dezaoantajele sunt similare cu cele ale compozitelor macrofile: rezistenta mecanicd
joasd a suprafetii obturafiei (cu tinryul ea tnceteazd a nmi netedd, deaine rugoasd), modifi-
fi
carea (cu timpul a) culorii (din contul absorbliei pigmenlilor alimentari),gi abrazia dinlilor
antagonigti.
Mai reugitd a fost combinafia de micro- 9i miniparticule (mdrimea particulelor fiind
de la 0,04 pdnd la 1-2 miuoni) a umpluturii anorganice, creand astfel un nou tip
terialele compozite microhibride. Ele prezintd o umpluturd hibridd ultrafini gi ma-
-ma-
trice polimerd modificatd. Microhibridele se caracterizeazd, prin variate umpluturi, o
prezentd superioard a acestora in material (70-80%). Compozitele microhibride pre-
domind in prezent la realizarea obturafiilor gi la restaurarea dinlilor frontali 9i lateiali,
apropiindu-se prin proprietilile sale de idealul materialelor compozite de restaurare,
deoarece ele inglobeazd in sine caracteristici fizico-mecanice excelen te (inclusio prezintd
o rezistiaitatetnaltdla abraziune), oportunitdli estetice (dar gi o stabilitate a culorii),9i sunt
netoxice.
Indicalii pentru utilizsrea compozitelor nticrohibride:
' obturarea cavitdtilor de toate 6 clase, confecfionarea veneerelor (plachetrelor este-
ti ce a es tibular e adeziu e) ;
.
restaurarea defectelor ceramicii coroanelor arti-ficiale.
Aceste compozite hibride se lustruiesc mai bine decAt cele macrofile, dar mai rdu
decAt materialele microfile. La lustruirea indelungatd a suprafelii unei restaurdri aceas-
ta poate fi adusd la un finisaj fin (,,1n luciu de oglindd"), ceea ce permite sd fie aplicate
 rffi
la restaurarea dinlilor frontali. Materialele microhibride sunt macroumplute (pftnd la
75-80% din masa totald). Ele sunt foarte rezistente la fracturd in cazul unor solicitdri
masticatorii considerabile.
Caracteristici: lustruirea sporitd, rezistenla considerabild la fracturX, stabilitatea cu-
lorii, aplicabilitatea universald, radiopacitatea, gama largd de nuante ale culorii ma-
terialului, metodica destul de sirnpld a aplicdrii, vdscozitatea mare, stabilitatea mare
(pdstrarea calitdlii obturaliei sau a restaurdrii), rczisten,ta m€Lre la compresiune 9i la trco-
voiere, absorblia scdzutd a apei, gi coeficientul de dilatare termicd similar cu lesuturile
dure dentare.
Reprezentanfi: "Prisma TPH" ("Dentsply"),'2-100", "P-50.. ('3M'), "Prodigy"
("l(ery''), "Tetric" ("Viaadent"), "Degahl Ultra" ("Degussa"), "Brilliant" ("Coltene"),
"Charisma" (" Heraeus Kulzer"), etc.
Ultima generajie de microhibride a atins o stabilitate foarte irraltd' (pAndIa L0-1-5 ani)
a culorii reJtauragiei. Compozitele microhibride permit utilizarea universald la restau-
rarea atdt dinliloi frontali, cdt gi a celor laterali, dar gi combind o lustruire superioari 9i
o rezistenld mecanicd mare. Ele posid6, cle asemenea, radiopacitate inalte, ceea ce €ue
o mare importanfd la obturarea cavitdfilor carioase localizate pe suprafelele de contact
ale dingiloi, precum gi pentru detectarea ulterioard a cariilor secundare.
Dezvoltaiea in continuare a materialelor compozite hibride au dus la crearea aga'
numitelor cornpozite hibride total executate. Ele sunt caracterizate prin compozilia optim
aleasd de particule ale umpluturii anorganice de diferite dimensiuni: micro-, mini- gi
macroparticule. Acest lucru permite realizarea unor proprietili fizice 9i mecanice mai
bune, gi a unor rezultate mai bune in lustruirea materialelor.
Reprezentanfl; ,,Prisma TPH',,,Spectrum TPH" (,,Dentsply"),.,,YaIux Plus", ,,Filtek
2250'' , ,,2100 }y'IP', (,,3M"), ,,Flerculite xRY" (,,Ker/'), ,,Aelitefll" (,,Bisco"), etc
O expresie a dezvoltdrii de mai departe a compozitelor hibride total executate sunt
ugu-.t r*it"Ie compozite nticromatriceale, de exemplu, ,,Esthet-X" (,,Dentsply"). El are un
sistem optimizat de umpluturd anorganicd, care conline particule submicronice ale sti-
clei bariu-altrminofluorosilicatice (cu conlinut de bariu-aluminiu-fluor in combinalie at di-
oxid de siticiu). Acest aspect permite lmbundtdlirea 9i mai mare a capacitdfii de lustruire
gi rezistenla suprafelii glefuite a materialelor compozite.
Viscozitatei destul de mare a materialului permite efectuarea unei prelucrdri plasti-
ce calitative, formarea gi condensarea materialului cu un grad ridicat de control, gi fdrd
formarea porilor in restauralie.

Dupi modul de intirire:

Maleriale compozite pot fi deosebite in funclie de modul de polimerizare.
Compozitele iutopo[imerizabile (care se polimerizenzd pe cale chimicd), sunt alcd-
tuite din lichid 9i dinpulbere (aarianta inaechitd), sau din doud paste. Repartizarea lor
in doud pdrfi se datoreazdfaptului cd in compozilia pastei de baza intrd monomerul,
umplutura gi acceleratorul aminic, iar in compozilia pastei catalitice - monomerul,
,r*pl rt rru 9i iniliatorul polimerizdrii. Inifiatorul (sistemul de inifiere a) polimerizdrii
- piroxidul de beizoil tBPbI - este activat de cdtre acceleratorul aminic (actiaatorul de
polimerizare - amine aromatice terfiare [de exemplu, N, N-bis (2-dihidroxietil)-p-tolu-
idinel) cu formarea radicalilor liberi ce ittrliazl'polimerizarea'
Avantajul compozitelor autopolimerizabile constX ln polimerizarea uniformd a ir-
tregului strat de material dupd amestecarea unor pirli egale de paste.
Dezaaantaje:
a) la utilizarea compozitelor autopolimerizabile sunt posibile erori la prelevarea
cantitegii necesare de piste, formarea microporilor in timpul amestecdrii materialului.
 b) timpul, alocat pentru modelarea obturatiilor din compozite autopolimerizabile
este, de asemenea, scurt.
c) un numdr mic al nuanlelor de culori ale materialului, precum gi completarea se-
turilor standarde de compozite autopolimerizabile, precum gi aificuliatea aiegerii unei
culori gi transparenlei potrivite a materialului.
d) adezivul amelar nu permite crearea unui bonding solitl cu skucturile dentinare.
_e)
dupd polimerizare ln obturatie rdmAne activatorril (termoamina), care, cu timpul,
suferd trinsformdri chimice, i" duce la intunecarea la culoare a obturatiei - aga-
numita " colorare amind". """u
De19eea, compozitele autopolimerizabile pot fi utilizate, ln principal, la obturarea
cavitdfllor carioase mici. La obturarea cavitdtilor carioase mari cu compozite autopoli-
merizabile pentru consolidarea bonding-ului cu structurile dentinare trebuie utilizati
adezivi amelo-dentinari.
in calitate de materiale obturative sutd la sutd estetice folosite la restaurarea dintilor
sunt utilizate compozite fotopolimer izabile.
C-ompozitele fotopolimerizabile (care se polimerizeazd sub acliunea luminii), sunt
produse sub formd de paste omogene/ de opacitate, culoare, gi transparenld diferitd,
care sunt ambalate in seringi sau capsule opace.
Drept initiator al reacliei de polimerizare in fotopolimeri servegte camforchinona,
care se disociazd sub acliunea luminii cu o lungime de undd de 400
curs de 20-40 sec.,la o grosime * 2,5 mrrr. - 500 nm, in de-
Avantaje:
. prizd.controlatd.
. priTd rapidd 9i polimerizare solidd a unei grosimi de 2,5 mm.
=
. stabilitatea imbundtdfitd a culorii.
' prezenla unei game largi de luante a culorilor, gi a unui grad variat de transpa-
rcnld (nuanfe transparente, translucide /parfial transparente/ gi opaie /netransparente).
Dezavantaje:
' impactul negativ al razelor violete (de unde scurte) ciin spectrul vizibil asupra
organului vdzulul
. costul ridicat al fotopolimerizatoarelor.
' perioada mai lungd de lucru, decdt la obturarea dinfilor cu compozite autopoli-
merizabile.
Activarea prin acfiunea cdldurii
' sunt folosite fir conditii de laborator la confectionarea de inlay-uri, onlay-uri, ve-
neere.
Dupi consistenfX
Majoritatea compozitelor fac parte din grupur de densitate normald.
Materiale comp o zite fluide
Pe-ldngi compozite cu consistenti pdstoasd in prezent (d.-1-9Tn au apdrut nigte
materiale compozite perfeclionate, - compozitete
ihtiite (ftoutabte). Ele au o rnatrice
polimerd modificatd pebazd de rdgini cu fluiditate inaltd.
Gradul lor de umplere e de reguld aprox. 55-60 % dupX masd.
Aceste materiale posedd un modul de elasticitate scdiut, astfel incAt ele sun! de
asemenea/ numite compozite inferior-modulare.
Ele pot conline umpluturd microhibridd sau microfild.
Unele din aceste compozite elimind in
lesuturile circumiacente ioni cle fluor [Tetric
Flow. (" viaadent")], gi deaceea sunt utilizaie pentru profilaxia cariei.
Unele fume produc materiale compozitelu diferite grade de fluiditate: mo4erat gi
puternic fluide.
 ::::
":.':
|,.
:;lllil.r +
:t al,rll &'
1};;;;i#

Compozitele flowable sunt produse in seringi speciale, fiind ugor inserate printr-un
aplicator cu ac chiar gi in cavitdfile carioase foarte mici.
Datoritd caracteristicii tixotrope (capacitXlii de a se ingira pe suprafafd, formdnd un
film fin), materialul p6trunde excelent in defectele mici, fisuri gi excavalii, sigileazd
sigur zonele dificile ["problemd", greu accesibile] ale cavitXlii carioase, gi nu se scurge
inapoi de pe suprafafa prelucratd datoritd consistenlei sale.
Degi prezintd o rezistenld mai micd decAt compozitele obignuite, precum gi o con-
traclie (tasare) la polimerizare destul de importantd, (aprox. 5%), ele sunt utilizate pe
scarH largd in practica stomatologicd, deoarece posedd, totugi, o rezistenfd suficientd,
caracteristici fizionomice bune, radioopacitate, elasticitate inaltd. Cu aceste materiale
usor se Lucreaz6., gi ele corespund rigorilor tehnologiei restaurXrilor minim invazive.
Car act eristicl pozitive:
. rezistenld suficientd;
. caracteristici fizionomice bunei
. radiopacitate;
' elasticitate mare.
Car acteristicl ne gative :
. o contractie de polimerizare considerabild (aproximaiia 5%), ceea ce determind,
prin urmare, ca materialul intr-un strat fin (de nu mai mult de 1,5 mm).
sd fie aplicat
Indicalii pentnt utilizarea conrpozitelor fluide:
. la obturarea cavitdlilor carioase mici gi medii de clasa I, II, III, gi IV, a cavitdjilor
plate de clasa V, limitate de smalp
. obturarea cavitdfilor cervicale de origine necarioasi;
. obturarea cavitdlilor carioase de clasa II in preparate "tunelard" [prin metoda
tunelizdriil;
. restaurarea micilor defecte smalliere;
. umplerea unor cavitdli mici de pe suprafafa masticatori;
. sigilarea invazivd gi non-invazivd a fisurilor gi geodelor;
. metoda de restaurare ,,sandwich", crearea unui strat superadaptiv;
. restaurarea defectelor ceramice gi metalo-ceramice ale coroanelor artificiale;
. modelarea bontului dentar;
. restabilirea adaptdrii marginale (inldturarea scurgerii marginale) a unei obtura,tii
compozite;
. fixarea inlay-urilor gi veneerelor ceramice.
. fixarea unor sisteme fibrilare de atelare (Ribbond, FiberSplint);
. in calitate de obturafie izolatorie (Rnolution, Filtek Flow, Aeliteflow ).
Reprezentanfl: Revolution (Kerr), Point 4 flowable (Kerr), Filtek Flow (3MEspe), Ara-
besk Flow (Voco), Durafill Flow, Flow Line (Heraeus Kulzer), Aeliteflo, Aeliteflo LV,
GLASE (Bisco), Ultraseal XT plus (Ultradent), Tetric Flow (Viaadent).
C o mp o z it e I e c o mp a ct ab il e (c on d en s ab iI e, p ackable)
Au fost create pentru a lnlocui amalgamul.
Degi au fost realizate nigte succese remarcabile in crearea unor compozite univer-
sale, problema obturdrii calitative, simple gi sigure a cavitdfilor carioase masive loca-
lizate pe dinlii masticatori n-a fost solupionate pand la capdt. Stomatologia practicd
solicita materiale dentare destinate obturdrii cavitdlilor carioase (localizate pe suprafelele
masticatorii ale dinlilor laterali),9i care ar fi imitat densitatea amalgamului, poseddnd o
rezisten!5 inalte gi un aspect fizionomic satisfdcHtor.
Phndla urmd asemenea materiale au fost realizate!!!
Materialele sunt produse pe baza unei matrici polimerice modificate "dense" gi a
umpluturiior hibride cu mhrimea particulelor de pAnd la 3,5 mkm.
 P rincip alele car acteristici:
. rezistenfi foarte mare (aproape de cea a amalgamului);
r rezistenfd mare la abraziune;
. Consistenfa densd (se condenseazd, nu curge, nu se lipegte de instrument);
. contracfia de polimerizare joasd (1,6-7,8%);
. din punct de vedere estetic [fizionomic] este aproape de compozit.
Indicatii pentru utilizarea compozitelor compactabile :
' sunt folosite pentru umplerea compactd a cavitdtilor carioase gi pentru formarea
suprafefelor de contact.
. obturarea cavitdtilor carioase de clasa I, II gi V;
. obturarea cavitdlilor carioase de clasa a V-a ln dinfii masticatori;
o obturarea dinfilor prin metoda "restaurdrii stratificate" (tehnica sandwich);
. obturarea dinlilor deciduali;
. modelarea bontului dentar;
. ginarea dinfilor;
. confectionarea restaurdrilor indirecte / inlay-urilor etc./
Reprezentanfi; Solitaire 2 (Heraeus Kr,izer), Filtek P60 (3M ESPE), Aleft (Jeneric Pen-
tron), Admtua (Voco), Piramid Dentin (Bisco), Sure Fil (DeTrey Dentsply), Synergy Com-
pact (coltene), Tetric ceram HB (viuadettt),Prodigy Condensable (Keer), Ariston pHc
(Viaadent), Filtec P-60 ("3MESPE'), etc.
Completarea standardd a materialelor compozite moderne reprezintd ln sine un set
alcdtuit din trei sisteme principale.
Primul sistem este menit pentru a pregdti fesuturile dintelui. El este alcdtuit recvent
dintr-o seringd cu acid ortofosforic geliform colorat de36-37%, gi ace-duze de unicd
folosintd aplicate pe seringd, folosite pentru aplicarea precisd a gelului. Multe firme
producdtoare numesc acest sistem condilioner amelo- dentinar.
AI doilea sistem este unul adeziv, alcdtuit la etapa actuald, de reguld, dintr-un flacon
cu lichid (bond) adeziv, sau din doud flacoane cu lichid adeziv gi cu primer (o generalia
maiaeclrc de adezia).
Al treilea sistem reptezintd un compozit gi mijloacele, prin care este livrat. Compo-
zitul poate fi ambalat fur seringi, recipiente individuale porfionate gi capsule. Pentru
a scoate materialul din capsule este necesar un pistol-distribuitor special. Utilizarea
materialului incapsulat se remarcd prin caracterul sdu econom gi cel igienic, deoarece
materialul este foarte corect dozat gi nu se contamineazd..
Setul include aplicatoare sau periule de unicX folosinfd cu o port-periufd din masd
plasticd refolosibild pentru prelevarea adezivului din flacon gi introducerea lui in cavi-
tatea preparatd, spatule din plastic de unicd utilizare pentru amestecarea compozitului
autopolimerizabil, gi hArtie speciald tn formd de carnet mic, pe care se efectueazd ames-
tecarea. In setul, ce confine cdteva culori ale compozitului, intrd gi cheia de culori.
Pentru prelucrarea finald a suprafelii unei restaurdri gi atribuirea acesteia a unui
luciu sunt produse diferite sisteme de glefuire. Acestea pot consta din freze diamantate
cu granulalie find, din aliaj dur f fueze carburd de tungsten f , pietre abrazive gi paste
de lustruit.
Luciul supr#efii compozitelor este realizat prin uniformizarea structurii superficia-
le, astfel lncdt aceasta sd fie formatd, in principal, din umpluturd anorganicd.
Aceastd abordare permite pdstrarea aspectului exterior gi a rezistenlei la acceptarea
coloranfilor pe o perioadd lungd de timp.
Nu trebuie de acoperit suprafafa compozitului cu adeziv sau cu polimer fdrd um-
pluturd, pentru a-i atribui luciu, deoarece polimerul este instabil la acfiunea factorilor
externi gi se poate colora.
 seturi de materiale de obturare - Prodigf , Herculite XRV@ (,,Kerr") poate fi
ineltrs un agent special de protecfie a suprafefelor obturafiilor prelucrate - Optiguard@
(,,Kerr"); existd irr v6nzare o aga-numitd " glazut6" , care este, ln general, o RD neqarjatd
(pastbonding), folosittr pentru a acoperi cu ea, dupd un gravaj prealabif suprafafa unei
obtirrafii finalizate.
Se acceptd, de asemenea, aplicarea unui lac fluorurat (incolor), pe suprafala ob-
turaliei gi pe zona de contact cu lesuturile dure dentare, in caz de tratament al cariei
dentare acute, ln scopul de a preveni recidiva acesteia.

ORMOCERI
Ormocerii sunt noui de materiale de obturalie polimerice pebazaunui com-
o clasd
pus organic nou - polisiloxan ceramic. Denumirea vine de la o combinalie de cuvinte
engleze "ORganically MOdified CERamics" (roz. CERamic[ ORganic Modificatd).
in formuld este prezentd o matrice organicd multifun$ionald, care reprezintd un
lan! macromolecular reticulat, gi care cuprinde particule de umpluturd anorganicd (sfi-
cld, ceramicd). Prin proprietdlile sale ocupd o pozifie intermediarX fu:rtre releaua silicatd
anorganicX clasicd gi polimerii organici. Materialul are capacitatea de a degaja fosfafi,
ioni de calciu gi de fluor. Ele se remarcd prin rezistenli considerabili, biocompaiibilita-
te, stabilitate mare de polimerizare, rezistenld inaltd la abraziere,lustruire bund, tasare
neinsemnatd. Un mare avantaj al acestor materiale este cantitatea ffimd de monomeri
reziduali dupd polimerizare.
utilizare: sunt folosite i:r calitate de material obturator universal (Definite, Admira),
la obturarea cavitdlilor de clasa I - V.
Reprezentanfl; Definite Core (Degussa Dental), Admira (Voco), Sculptur (leneric Pen-
tron\, Cer am X (D entsply).

CIMENTURI POLIMERICE DE FIXARE

Condiliile, cdrora trebuie si corespundd cimenturile de fixare, includ: capacitatea
de a fi distribuite ln strat subtire (uiscozitate redusf), de a se fixa de tesuhrri gi construclii
artificiale, de a nu irita pulpa dintelui, de a nu se dizolvd sub influenla fluidului bucal
gi a umiditdfii, de a rezista uzurii, de a se polimeriza complet ?ntr-un timp scurt, - in
conditiile cavitdtii bucale.
in'calitate dJ cimenturi polimeice ileffuare sunt utilizate compozite 9i cornpomeri,
ce manifestd proprietdfi de polimerizare foto-, ttl,tto-, sau dual-cure.
Ele sunt utilizate pentru cimentarea lucrdrilor protetice (inlay-urilor, onlay-urilor, fafe-
telor indirecte etc.), gifur calitate de materiale de obturare directe.
Reprezentanfi: Dyract Cem, Calibra, Duolink, Twinlock.

COMPOMERI
Compomeii sunt o noui clasX de materiale restaurative, care reprezintd un sistem
compozito-ionomer, gi care lntrunesc cele mai bune caracteristici ale glasionomerului
(adeziunea chimicd Ia lesuturile dentare, eliberarea ionilor de fluor, o compatibilitate biologicd
bund) gi a compozitului hibrid (comoditatea aplicdrii, caracteristicile fizionomice, stabilita-
tea culorii). Aceasta este o combinafie de grupuri acide de polimeri glasionomeri gi de
grupuri fotopolimerizabile de rigini compozite. Este un "substituent" mai potrivit al
dentinei (Dyract). Denumirea este sugestivd pentru natura hibridd a acestor materiale,
qi provine de h o combinafie de cuvinte "COMPOzit + ionoMER." in literatura de lim-
bd englezd este folositd gi denumirea de "polyacid-modified composite resins" .
Cimenturile ionomere de sticld elibereazd ioni de fluor, ceea ce reduce riscul apa-
rifiei cariei ln jurul obturagiei, iar compozitele posedd o rezistenld inaltd, caracteristici
 ,xffififfiu

fizionomice bune (6rafie gansei de realizare a unei lustruiri bune), posibilitatea de a imita
deplin lesuturile dentare gi stabilitatea culorii.
Principalele particularitdfi ale compomerilor constau in structura 1or umplutura
-
reactivd gi matricea organicd modificatd acid, gi prezenla a doud reacfii de polimeriza-
re: de radicali liberi gi de acid-bazd. Matricea organicd a compomerilor const5 dintr-un
monomer obignuit (tipic) pentru compozi! care este modificat prin grupuri acide de
policarboxilat. Prezenla metacrilatilor permite formarea lanturilor polimerice lungi,
asemeni compozitelor, iar grupurile acide interactioneazl. cu umpluturd reactivS ase-
meni cirnenturilor ionomere de sticld.
Sub acfiunea luminii este polimerizat componentul compozitului. Glasionomerul
reacfioneazd prin legarea apei, formAnd o structurd find fur interiorul matricei compozi-
te intdrite. Reactia glasionomerd faciliteazd fortificarea structurii materialului din con-
tul legdrii transversale suplimentare a moleculelor polimerice, dar gi oferd o degajare
prelungitd a ionilor de fluor.
Reactia acid-bazd se poate produce numai intr-un mediu hidric Ai lncepe dupd im-
bibarea compomerului cu umiditate fur cavitatea bucald. Absorblia apei se desfSgoard
foarte lent, in urma cdrui fapt apare o cregtere ugoard a volumului obturaliei (phnd ht
2-3% ), compensAnd contraclia de polimerizare.
Deoarece compomerii sunt extrem de sensibili la umiditate, acestea sunt livrate in
containere (recipiente) lnchise ermetic. Dupd deschiderea containerului materialul din
acesta trebuie sd fie utilizat in decurs de 2-3 sdptdmAni, deoarece umezeala poate de-
terrnina o reaclie acid-baz6..
Cregterea volumului compomerului poate modifica contururile obturaliei cu apari-
lia unor margini debordante.
Umplutura anorganicd este prezentd sub formd de particule de sticld strontiu-fluo-
rosilicaticd gi de fluorurd de stronfiu, mdrunfite pAnX la 0,8-L microni. Confinutul um-
pluturii este de 70-73y, din masa totald.
intdrirea compomerilor are loc in doud etape. in urma polimerizdrii monomerului
este atinsd duritatea primarX. Dupd decurgerea reactiei acid-bazd soliditatea cregte.
Principalele indicalii cd.tre utiliznre sunt obturarea cavitdlilor de clasele III, IV 9i V. Unii
compomeri pot O de asemenea, folosifi pentru obturarea cavitdlilor de clasele I gi II.
Compomerul este dificil de utilizat in calitate de substituent al smalfului din cauza
unei diferenle rnajore intre ele ca rezistenld gi calitate a suprafelei. Principalul auantaj al
compomerului este adeziunea inaltd la dentind, gi capacitatea de a se uni cu fesuturile
dure dentare prin legdturi chimice, fXrd un gravaj total prealabil al dintelui cu inde-
pdrtarea completd a ,,smear layer"-ului (,,smertr layer" se formeazdpe suprafala dentinei, gi
constd din fragmente ale tuburilor dentinare, segmente de fibre colagene, microflord gi epiteliu
oral). Acest material se caracterizeazd, deasernenea, printr-o compatibilitate biologicd
gi conlinut de fluor, care ajunge treptat in tesuturile dure dentare.
Astfel compomerul este ln stare sd pdtrundd prin,,smear layet", formdnd o zonX
hibridd. In plus, compomerul posedd o rezistenfd mecanicd mare, rezistenta mare la
solicitare gi la abraziune, degajd ioni de fluor, gi este ugor de utilizat.
Compomerii practic sunt insolubili, iar rezistenfa lor la rupere este mai mare decAt
cea a altor tipuri de cimenturi.
Unii din ei manifestd o adeziune cdtre dentind, 9i toate se pot cupla cu smalgul (dltpd
grauajul cu acid).
Dezaaantaje:
'. soliditatea, lustruirea, gi rezistenfa la uzurd sunt mai mici decdt la compozite;
degajarea ionilor de fluor este mai micd decAt la glasionomeri;
' lndepdrtarea surplusului de ciment este posibilX doar intr-o perioadd limitatd
 'itnliib,
'+*irxffi
de timp, pAnd la inceperea plasdrii unei restaurdri sau a bracket-ului ortodontic, sau
imediat dupd aceasta;
. aclioneazd iritant asupra pulpei.
lndicatii cdtre utilizarea compomerilor :
. cAnd este necesar de un efect esteLic bun gi unul - anticarios, insd obturafia nu va
fi supusd unor solicitdri masticatorii importante;
. obturarea cavitdlilor carioase de toate clasele la dinti deciduali;
o obturarea cavitdlilor carioase de clasa a V-a Ia dinli permanenfi;
. obturarea cavitdlilor carioase de clasa a III-a gi a fV-a, - la dinli permanenfi;
. obturarea provizorie a cavitdfilor, - in traumatisme dentare;
. aplicarea obturafiilor izolatorii (debazd), sub restaurdri compozite (tehnica san-
dzuich);
. obturareacavitSlilor carioase mici de clasa I, gi II ale dinlilor permanenli;
r restaurarea peretelui gingival al cavitdlilor carioase de clasa II;
. restaurarea defectelor cuneiforme, eroziunilor lesuturilor dure dentare, unor ti-
puri de hipoplazie smalfiard.
Reprezentanfi:Dyract, Dyract AP, Dyract Flow, DyractSeal (DeTrey Dentsply); Corn-
poglass F, Compoglass Flow (Viaadent); F2000; EIan (Kerr); Glasiosite (Voco); Freedom
(SDI); Hytac.

Paravan optic oranj

uri proteclia contra co a
razelor reflectate de 360'a ului c

$ursa luminoasi
Bec tung6tenlhalogen
Filtru optic(450.490 nml
\s-

\
$

Ghld optic q
intreruptrtor
cu temporirator la (J
intervale diferite:
Unitatea de bazi 10, 20,30,40 s
(postamentul) N
L
qJ

Cablu de s-
a
conectare
unitate de \s
bazi-piesi
tr-
Cablu de
de mini
racordare
la sursa de
nt electrlc qJ
s
pdtor
pornit /
Piesa de mini s-
Radiometru lncorporat
pentru testar6a
U
intensitd{ii iradleri I
 MATERIALE METALICE DE OBTURARE . AMALGAMELE
DENTARE.
Amalgam se numegte un aliaj de mercur cu unul sau cdteva metale. Baza unui amal-
gam cel mai des este argintul (amalgame de argint) gi cuprul (amalgame de utpru), iar 1n
calitate de celelalte componente ale aliajului servegte staniul, gi, uneori, sunt utilizate
(tn cantitdli mai mici) zincul, paladiul, platina, indiul gi seleniul.
Aplicarea amalgamului in stomatologie are o traditie indelungatd.
Primele rapoarte cu privire la utilizarea pastei de argint-staniu sunt cunoscute din
manuscrise chinezeqti antice. in Europa, arnilgamul era utilizat pentru plombarea din-
tilor deja in secolul al XV[. $i numai francezul Tarean (in prima jumdtate a secolului
aI XIX-lea) a introdus amalgamul de argint ir practicX dentard. Dintr-un material de
obturare, preparat de lnsugi medicul stomatolog, amalgamul s-a transformat intr-un
produs, fabricat de fume producdtoare conform unor tehnologii speciale.
Amalgamul dentar este o variantd speciald de amalgam, utilizati in calitate de cel
mai durabil material de obturare.
lndicalii pentru folosirea amalgamului (de argint, de cupru, de galiu) sunt:
- obturarea cavitdf,lor carioase in situalii clinice, cAnd este necesard o rezistenld
inaltd a obturafiei,
- obturarea cavitdtilor carioase de clasa I9i a II-4 gi de clasa a V-a (a dinlilor laterali),
- fn dintii temporari gi permanenti,
- obturarea preponderent a molarilor superiori, adicd anume acolo, unde respecti-
vul material obturator nu este vizibil atunci, cAnd persoana zAmbegte, sau
- obturarea cavitdtilor carioase, atunci cAnd este neglijabil efectul estetic,
- uneori amalgamul este tntrebuintat pentru obturarea cavitdfilor de clasa V tn pre-
molarii maxilarului inferior, tn care plombele din ciment se distrug sub actiunea sali-
vei.
Pe parcursul anilor de utilizare amalgamul a suferit multe schimbdri ca compozilie
etc.
La formarea amalgamelor are loc dizolvarea in mercur a particulelor solide de me-
tal, reactii chimice cu formare de intermetaloizi, datoritd cdrora amalgamele se solidi
ficd [intdresc].
Distingem amalgame simple (alcdtuite din 2 componente, de exentplu, cupru gi mercur)
gi amalgame compuse (alcdtuite din 3 sau mai nulte cornponente: mercur, atpru, argint,
staniu, zinc A. a. ). Amalgamele, care confin aur, platind se numesc nobile.
Actualmente aproape in toate !5rile este folosit amalgamul de argint cu adaos con-
siderabil de cupru, - a.n. amalgaminalt cupric.
Avantajele pe care le prezintd amalgamele in practica cotidiand a medicului stoma-
tolog sunt urmdtoarele:
1. duritatea mare;
 i.itst.,'e
iiiilJliiilp'

2. plasticitatea tnaltd a materialului, care permite restabilirea simplil a formei anatomice a

dintelui;
3. rezistenla amalgamelor fald de umezeald, ce permite manipuldrile tn condilii chnd tn
caaitatea carioasd nimeregte saliad sau shnge; acest fapt are importanf.d Ia obturarea caaitdlilor
censicale Ei dinlilor de lapte;
4. acliunea antisepticd a argintului;
5. proprietatea de a proaoca o mineralizare intensd a lesuturilor dure dentare, ce ain tn
contact cu eI.
Amalgamele - de argint, de cupru, de galiu, - se folosesc pentru obturarea cavitdfi-
lor de clasele I gi II in dingii temporari gi permanenfi. Uneori amalgamul este intrebu-
infat pentru obturarea cavitdfilor de clasa V in premolarii maxilarului inferior in care
plombele din ciment se distrug sub acfiunea salivei.
Amalgamul de argint (CGTA-OI) se prepard din praf de aliaj metalic (argint 65-66%,
cositor 29-32%, cupru 2-6%, zinc - phnd Ia 1,%), umectat cu mercur. Modificarea confinu-
tului acestor componente influenleazi neinsernnat asupra caracteristicilor lui. Astfel
argintul asigurd obturaliei duritate, reduce fluiditatea amalgamului, contribuie la di-
laiarea lui tn cavitate, sporegte rezistenla anticorozivd. Cositorul fincetinegte procesul
solidificdrii, sporegte tasarea, reduce rezistenla gi duritatea, accelereazd procesul de
amalgamare a aliajului. Cuprul sporegte rezistenfa, asigurd atagarea buntr a obturaliei
cdtre marginile cavitdfii, contribuie la obfinerea unei mase rnai omogene ln procesul
prepardriiamalgamului. Zincul previne formarea oxizilor, face amalgamul mai pulin
iragit, mai plastic, lmbundtdfegte calitdfile de manipulare, iar ln prezenla umezelei con-
digioneazd dilatarea volumic{ excesiva a amalgamului.
Aaantajele amalgamului de argint sunt duritatea, plasticitatea, capacitatea de a nu
schimba culoarea dintelui, de a nu se distruge qi a nu se modifica sub acfiunea salivei 9i
la contactul cu membrana mucoasd gingival5. Dezaoantajele sunt lipsa adezivitXfii, con-
ductibilitatea termicd inaltf,, necorespunderea fizionomicd a culorii obturafiei, schim-
barea volumului (tasarea), prezenla ln compozilia sa a mercurului, care, dupd cum se
gtie, in concentrafii oarecare poate exercita o acliune toxicS.
Amalgamul consolidat constd din 3 compugi, sau faze:
1) fazay [gama] (cea mai rezistentd gi stabilY) - comPus argint-cositor;
2) faza y-1 [gama-1] - compus argint-mercur;
3) fazay-2[gama-2] - compus cositor-mercur; este cel mai slab ingredient al amalga-
mului, fdcAndu-l mult mai supus coroziunii gi reducAnd rezistenfa obturaliei.
Au fost elaborate amalgame libere de f.aza y-2. Acest lucru a putut fi realizat prin
sporirea
- in aliaj a confinutului de cupru (pdnd la 20%).
in procesul amalgamdrii cuprul concureazd activ cu cositorul pentru mercur gifaza
y-2 nu reu$egte sd se formeze.
Amalgamul de argint este un material destul de dur, rezistent la acliunea lichidului
din gurd, 9i nu iritd pulPa.
La addugarea in arnalgamul de argint a unor mici cantitdfi de aur (amalgam de aur)
sau platind (amalgam de platind) obtura;ia devine mult mai calitativd, plomba este mai
durabiffi, mai tare, mai pufin se oxideazd fur cavitatea bucald gi mai pulin coloreazX
dintele.
Un alt aspect al perfeqiondrii arnalgamului este modificarea formei particulelor
aliajului amaigamic. inainte era folosit rumegug acicular mai mic de 160 mkm. Actual-
mente a devenit popular amalgamul cu particule sferice ce au dimensiunea de la 4 la 40
mkm. Aga amalgam se numegte sferic si necesitX o presiune mai micd la condensare, se
solidificd mai repede, mai ugor se lustruiegte, la solidificare manifestd o tendinld spre
comprimare.
 ,lffi
Amalgamul de argint se livreazd sub forma unei truse ce confine 50 g. de praf,40 g.
linguri pentru praf 9i lichid, ciptugeli de polietilen5.
de lichid,
Arnalgamul de cupru. Pentru a prepara amalgamul de cupru cAteva pastile solide de
amalgam se incdlzesc intr-o lingurd speciald la flacdra spirtierii la temperatura de 240-
260C pAnd la aparitia picdturilor de mercur pe suprafata pldcufelor. Pastilele lncdlzite
se rdstoarnd intr-ur godeu de portelan sau de agat, gi se tritureazd riguros cu pistilul
hcdlzit pAnd ce se obgine o masd plasticd omogend, care se spald cu apd sau solutie
bazicd. diluatd pentru a indepdrta urmele de acid sulfuric inainte de a incepe obturarea.
Din amalgamul preparat se elimind excesul de mercur prin apXsarea intre degete (tn
mdnugi de cauciuc sau tntr-o phnzd). Amalgamul preparat corect este plastic, iar fiind
apdsat emite un sunet crepitant. Amalgamul de cupru nefolosit peste un timp oarecare
se intdregte. insd, la necesitate, el poate fi incdlzit gi utilizat pentru obturare.
Amalgamul de cupru este mai durabil gi mai rezistent la compresiune de '1,,4-1,s
ori decAt amalgamul de argint. El asigurd o aderare marginald perfectd a plombei la
adamantina dentard.
- Aspectul influenlei nefaste a mercurului elirninat din obturaliile de amalgam este
discutat din primul'moment al aplicdrii lor in stomatologie. Cercetdrile efec-tuate pe
parcursul intregii perioade au demonstrat cd mercurul ajunge din amalgam in flui-
dul bucal, iar apoi in organism. Cantitatea de mercur eliberai (chiar de e uorba de 8-10
obturafii) nu depdgegte dozele liminale. Intoxicarea cu mercur a personalului medical
este posibild ca urmare a inhaldrii vaporilor de mercur rezultap, in cadrul prepardrii
amalgamului, fiind frecvent o consecinld a lncXlcdrii cerintelor fald de conaiiiite a"
prepatat" a_amalgamelor. in cazul respJctdrii de cdtre cadrJle medicale a exigentelor,
prevdzute de instrucfiuni, in deplind mdsurd garanteazd. cd continutul vaporilor de
mercur in cabinetul stornatologic nu va depdqi normele admise. Meritd sd amintim cd
amalgamul predozat in capsule reduce considerabil probabilitatea poludrii.
Amalgamul este supus coroziunii. Pe de o parte coroziunea deterioreazd, cu timpul
caracteristicile mecanice ale amalgamului, pe de altd parte produsele coroziunii umplu
"golurile" dintre perelii dintelui gi obturatie. Prezenta in cavitatea bucald a diferitor
metale qi aliaje, in special tn imediata apropiere unul de altul, contribuie la accelerarea
coroziunii. Acelagi lucru il observdm la contactarea amalgamului vechi cu cel nou.
Cu toate cd se remarcd o scddere a interesului fafd de aplicarea clinicd a amalgame-
lor, actualmente sortimentul lor rdmAne destul de variat.
A:nalgame moderne sunt: Amalcap Plus@ (viaadet), vivacap NG@ (viuadent), Con-
tour@ (Kerr), Sybraloy 41"% ng2, Amadent@ (Rusia), Tytin@ (Kerr),
9i altele.
 r26f.ie
tn*;AF

PREGATI REA CAVITATI

a
LOR CARIOAS E CATRE OBTU RARE

1. Prelucrarea medicamentoasi a cavitSlii carioase

La prepararea cavitdlii carioase gi indep5rtarea dentinei patologic schimbate se for-
meazd o suprafafd-plagd a dentinei - aga-numita"plag6.dentinard"; odatd cu cregterea
addncimii cavitSlii se mdregte gi suprafala-plagd. In aceasth situafie se deschid tuburile
dentinare, prelungirile odontoblastelor sunt afectate, dispare bariera ce lmpiedicd rds-
pdndirea invaziei bacteriene in direcfia pulpei dintelui.
Tactica eronatd de tratament impropriu poate duce, in cazul respectiv, la afectarea
gi chiar la moartea odontoblastelor, aflate ln zona corespunzitoare localizdrii "pldgii
dentinare". Prin dentina neprotejatd in pulpd pot pdtrunde toxine, medicamente qi re-
activi chimici, iar aparatul receptor devine vulnerabil gi pentru excitanli termici.
Deaceea, in procesul de obturare a cavitdlii carioase este necesar de a lntreprinde
mdsuri in vederea tratamentului "pldgii dentinare". Prezen,ta unei suprafefe-plagd a
dentinei gi a "smear layer"-ului necesitd:
contaminanli. In
- curdlirea cavit5lii de rumegg$ul de dentin5, fluidul bucal gi alfi urmare
unele locuri "smear layer"-ul are un contact strdns cu dentina, 9i, ca a acestui
fapt, nu este oportun de a lncerca indepdrtarea lui cu jetul de apd. in prezent, existd
doud modalitSli de indepdrtare a "smear layer"-ului: mecanicd gi chimicd (ultima este de
preferinfd, fiind efectuatX prin gravaj acid).
-aclionarea bactericidd asupra microflorei, aflate in cavitate gi in dentina parieta-
Id;
*uscarea cavitdtii gi pregXtirea acesteia citre obturare.
in acest scop, se efectueazd prelucrarea medicamentoasd a caoitdlii carioase, care
este o etapd importantd tn pregdtirea caaitdlii cdtre obturare,. permite reducerea numdrului
de bacterii patogene in dentina parietali, diminuarea riscului de sensibilitate "posto-
peratorie" 9i de complicafii inflamatorii din partea pulpei dentare.
Cavitatea este spdlatS cu jetul de apd caldd din puster gi irigatd cu antiseptice calde
(de concentrafii rnici) din seringS: solulie de 0,02% de furacilind, solulie de 0,05% de
lactat de etacridin5, hipoclorit de sodiu de 3,57", clorhexidind de 0,05-0,1%, solulie de
0,5% de dimexid, solulie de 3% de peroxid de hidrogen, solufie de 0,05% de novocaind
cu enzime (nu se recomandd pentru prelucrarea medicamentoasd qi uscarea caaitdlii carioase
utilizarea soluliilor antiseptice puternice, cum ar fi fenolul, alcoolul de 96", sau eterul medical
- din rnotizrul toxieitdlii qi capacitdlii scdzute de uscare). Nu se recomandi nici spXlarea
antisepticului.
Apoi, cavitatea carioasf, este uscatS, deoarece urmele de umiditate diminueazd con-
siderabil aderenfa materialului de obturare la perefi. Este optim de a usca cavitatea cu
un jet de aer cald din puster, sau cu bulete sterile de vati.
 Trebuie de acordat atenfie faptului ca izolarea cavitdlii de salivd sd fie adecvatd.
Pentru aceasta sunt utilizate role de vatd cu aspirator de salivd (dar este mai potriait
cffirdamul). Este foarte important de a menline cavitatea minulios uscatd in stare de
uscdciune, - pe intreg parcursul procesului de obturare.
Aceastd prelucrare este complexd din punct de vedere tehnologic, iar unele medica-
mente au, pe lAngd toate, un gust gi miros puternic sau foarte nepldcut, ceea ce dicteazd
irrdepdrtarea lor imediat5 din cavitatea bucald (cu ajutonil cofferdam-ului gi "aspiratoru-
Iui de praf').
La obturarea cu compozite, remediile, utilizate pentru prelucrarea medicamentoa-
sd a cavitdfii carioase, gi care degajd clor sau oxigen atomic (de exernplu, peroxidul de
hidrogen, hipocloritul de sodiu), fiind in stare gazoasd, pot phtrunde gi sd se acumuleze
in dentina parietald, inhiband astfel procesul de polimerizare a sistemului adeziv al
compozitului, ceea ce afecteazd proprietdlile "stratului hibrid".
Deaceea, multi stomatologi se limiteazd la irigarea cavitXlii cu apd din,,puster" gi la
uscarea ei cu aer ire speranla cd la gravarea perelilor cavitXlii cu acid fosforic de 35-37%
pe parcursul a L5 sec:
a) se produce dizolvarea "smear layer" gi a dopurilor acestuia, care este insolitd de
deschiderea tuburilor dentinare, iar in urma dizolvdrii cristalelor de hidroxilapatitd
sunt degajate fibrele de colagen;
b) exercitd o acliune bactericidd,
c) activitatea vitald a microflorei in dentina etangatd este suspendatd.

2. Aplicarea unei obturalii izolatorii

Obturarea incepe cu izolarea suprafefii-plagd a dentinei de la obturafia permanen-
td. In acest scop, in cazul cariei medii se aplicd o obturalie izolatorie cu scopul de:
-aizola dentina qi pulpa de la substanlele toxice, continute in materiale de obtu-
rare;
- a crea o barieri in calea termo- gi crioconductibilitdliii;
-a cregte adezivitatea materialelor de
obturare pufin adezive;
- a crea puncte retentive [de fixare]
suplimentare pe fundul gi perelii cavitd-
tii.
La obturarea cavitdlilor carioase cu ci-
menturi este necesar de a aplica o obtura-
lie izolatorie, deoarece cimenturile silicat
gi silico-fosfat sunt toxice pentru pulpd
din cauza acidului fosforic nelegat, gi po-
sedd o aderentd nesatisfdcdtoare. Obtura-
fia izolatorie se aplicd frecvent din ciment abturnlie debazd. A. Strat de compozit (amalgam)
fosfat. - 2 mm; B. obturalie izolatorie - 0,75-1 mm
 rffi
.. i i.::,i:r.:,,-

Obturalia izolatorie trebuie sd acopere

fundul gi perelii cavitdtii pAnd la joncliu-
nea small-dentind printr-un strat firL si
nu modifice configuralia cavitdfii, sX nu
depdgeascd limitele cavithlii preparate,
nu trebuie sd existe bombdri 9i gropife.
Sub materiale de obturafie compozite
se aplicd o obturapie izolatorie (deoare-
0.&0"fffifi'!
iritant asupra pulpei),
ce primele aclioneazd
din ciment fosfat de zinc sau din ciment
Liner, aplicat pe fimdul gi pe perefii caaitdfii. ionomer de sticla, - reiegind din aceleagi
principii ca gi pentru cimenturi silicat 9i
silico-fosfat.
La obturarea cavitdlilor carioase cu
amalgam se aplicd o obturalie izolatorie
din ciment fosfat de zinc, ceva mai groa-
I sd, (pind h 1-1.,5 mm), pdnil la joncliunea
smal!-dentind.
Obturarea cu amalgam trebuie ince-
putd dupd priza partiald a cimentului, ln
*,SS.fttlttt caz contrar obturalia izolatorie fiind de-
plasatX spre af^arh in timpul condensXrii
amalgamului. In acest caz, arnalgamul va
Liner, aplicat pe fundul caaitdlii
fi aplicat pe fundul cavitdfii gi va conduce
excitantii termici cdtre pu1pd.
in ia"ul in care oltntuliu izolatorie
este pe deplin solidificatd, nu se va produce unirea micromecanici-
Ll obturarea cavitdfilor carioase cu compozite fotopolimerizabile sistemele adezive
moderne (de generaliile 4, 5,6 gi 7) etang eazd, sigur tuburile dentinare, astfel incdt ob-
turafia izolatorie nu mai este necesari.

3. Aplicarea unei obturafii curative

in cazul unei cavitifi carioase profunde suprafafa-plagd a dentine se miregte, dea-

ceea este necesar de aplicat pe fundul cavitSfii, sub obturalia izolatorie, un strat sublire
(0,5 mm)de obturagie curativd pebazd, de hidroxid de calciu: Dycalo (Dentsply),Llfe@
(Kerr), ialcimol@ (Voco) etc.inabsenla aerului cald se usucd cu bulete de vatd sterile,
deoarece aerul rece poate provoca supraexcitarea axonilor. Utilizarea alcoolului 9i ete-
rului pentru uscarea gi degresarea cavitdfii este inadmisibili, pentru cd acegtia sunt
nigte substanle extrem de iritante.
Trebuie remarcat, de asemenea, faptul, cd una din metodele de dezinfectare a den-
tinei din regiunea plangeului cavitilii este aplicarea unei obturafii curative pe baza
unei suspensii de hidroxid de calciu pe cAteva zile sub pansament. Desigur, trebuie si
 recunoagtern faptuf cd aceastd metodd este
destul de indelungatd gi laborioasd, dar uti-
lizarca ei este absolute justificatd in unele
situatii clinice dificile.
La aplicarea unei obturatii curative dea-
supra unei cavitdfi nedeschise a dintelui
metoda corespunz5toare se mai numegte
"coaf.aj indirect". ln cazul deschiderii acci-
Ob tur alie cur atia d, ce acop er d totfundul caaitdfii:
dentale a cavitdfii dintelui aplicarea unei
a - coffi indireact;b - coafaj indireact obturalii curative pe deschiderea puncti-
formd se numegte "caafaj direct".
a
La obturarea cavitdtilor carioase cu com-
pozite fotopolimerizabile pe fundul unei
cavitdti carioase profunde in portiunea cea
mai apropiatd pulpei este (punctat) aplicatd
o portie micd de obturatie curativd pebazd,
de hidroxid de calciu. Apoi, in strat subti-
re, - doar pe fundul cavitdlii, - se aplicd o
Obturalie curatiad, aplicatd punctat: a - coffi obturalia izolatorie din ciment
ionomer de
indireact; b - coafaj indireact sticld.
Aplicarea unei obturalii izolatorii este
imperativd, deoarece sistemele adezive contin acizi, alcool, acetond, care distrug obtura-
fia curativd. Dupd aplicarea obturafiei izolltorii cavitatea carioasd profundd topografic
devine una de adAncime medie, gi in continuare se lucreazd corespunzator reguiilJr va-
labile pentru cavitdtile carioase medii.
Este contraindicatd utilizarea ir:r calitate de obturatii izolatorii sub compozite fotopo-
limerizabile cimenturi fosfat de zinc: acestea nu sigileazd tuburile dentinare, iar la poli
merizarea compozitului sub acestea se formeazd cavitdli; ele sunt impenetrabile pentru
lumind gi, prin urmare, fac dificild polimerizarea materialului.

@
oBTU RAREA CAV|TAT| I CARIOASE
(lntroducere)
Faza finald a tratamentului cariei dentare, dupd preparare, este obturarea.
Calitatea obturdrii se rdsfrdnge asupra funcliei dinielrri qi dezvoltdrii complicatiilor
cariei.
. .Obt1lt_"u minufioasd a cavitdfii carioase restabilegte
defectul fizionomic al arcadei dentare.
actul de masticalie, gi elimind

Obturarea cavitdlii carioase constd din urmdtoarele etape:

1) izolarea dintelui de salivd;
2) prelucrarea antisepticd a cavitdlii carioase;
3) uscarea cavitdtii carioase;
4) aplicarea unei obturalii izolatorii;
5) introducerea in cavitatea carioasd a masei obturatorii gi condensarea ei;
6) modelarea obturatiei;
7) izolarea obturatiei de salivd;
8) glefuirea gi luctruirea obturafiei.
 l?Bgjrb
liie;#'
Alegerea materialelor de obturare pentru restaurarea dintelui depinde de localizarea
cavitdlilor carioase, de apartenenfa de grup a dintelui, adAncimea leziunii gi de prezenla
unor proprietdfi pozitive gi negative ale materialelor de obturare.
ln prezeni o importanld aparte ii revine costului materialelor de obturare folosite
pentru obturafia aplicatd.

1. Tehnici de lucru cu materialele de obturare compozite

fotopolimerizabile
in prezent, a mai apdrut gi termenul "restaurare esteticd".
Vorbind despre restaurarea esteticd, de obicei, se presupune o manoperd efectuatd cu
ajutorul unor materiale de obturare compozite fotopolimerizablle. Cel mai des, se efectu-
eazd o restatLrares directd, care presupune restabilirea sau corectarea parametrilor estetici
gi funclionali ai dintelui cu ajutorul unor materiale de obturare compozite nemijlocit in
cavitatea bucald.
Principalele indicalii pentru restaurarea directd a dintelui cu materiale compozite:
o necesitatea de a restaura parametrii estetici gi ftrnctionali ai dintelui in tratamentul
cariei gi al cornplicaliilor acesteia, leziunilor necarioase gi kaumatismelor;
. corectarea parametrilor estetici al dintelui (la cererea pacientului).
Existd contraindicalii absolute gi relatiae pentru utilizarea compozitelor fotopolimeriza-
bile. Contraindicafiile absolute pentru restaurarea directd a dintelui cu materiale com-
pozite sunt:
. reacfia alergicd la componentele materialului;
. incapacitatea de a izola dintele de umiditate;
. prezenla la pacient a unui stimulator de ritm cardiac.
Contraindicafiile relatiue pentru restaurarea directd a dintelui cu materiale compo-
zite sunt:
' asocierea abraziunii sporite gi a ocluziei directe (restaurarea se efectueazd dupd coreclia
o cluzieiden tar e or to genice) ;
. suprapunere incisivald profundd cu contact strAns intre antagonigti (nu trebuie de
Iungit dinfii, de restabilit marginea incizald, de restaurat coronna dintelui pe baza rdddcinii);
. bruxismul (este mai ralional de recurs Ia construclii protetice);
. cregterea sensibilitdlii la lumind (dupdtndepdrtarea cataractei, dupd luarea unor medicn-
men te fo to s ensibilizan t e et c.) ;
o nerespectarea preconceputA de cdtre pacient a igienii cavitdlii orale;
. incornpatibilitatea compozitelor cu eugenolul, fenolul, iodoforrnul (deoarece aceste
substante perturb procesul de polimerizare, de solidificare a compozitulai);
o prezenta unei patologii somatice generale severe (boali ischemicd cardiacd /BIC/
sau hipertensiune arterial| /}{TA/ ln stadiu de decompensare, accident vascular cerebral
/AVC/, afecfiune a venelor membrelor inferioare, etc; in aceste cazr:u'i este necesar de
amAnat restaurarea sau de lirnitat la metodici mai simple).
Restaurarea cu succes a dintelui, folosind materiale compozite fotopolimerizabile pre-
vede executarea precisX a regulilor de lucru cu sistemul adeziv gi cu materialul de restau-
rare, precurn gi include, de asemenea, respectarea obligatorie a unei succesiuni (algoritrn)
oarecare de acfiuni.
Anestezia - conforrn indicaliilor.
1. Pregdtirea dinlilor pentru restaurttre
in procesul de pregdtire cdtre restaurarea dinfilor este necesar de a efectua igiena pro-
fesionald a cavitdlii bucale: indepdrtarea pldcii bacteriene, peliculei, tartrului supra- gi
subgingival, a administra o terapie anti-inflamatorie.
 depozitelor dentare asiguri un contact direct al gelului acid gi a compo-
nentele sistemului adeziv cu smalyul, gi, de asemenea, contribuie la alegerea mai corectd
a culorii materialului compozit. Aceasta este o procedurd obligatorie la obturarea cu orice
material.
Ea prevede o igiend profesionald a cavitdtii bucale, efectuatd cu ajutorul unei perii gi a
unor paste abrazive neuleioase.
In acelagi scop, poate fi utilizat un aparat special ("Hand Blaster"), care indepdrteazd
depozitele dentare cu un amestec de pulbere a bicarbonatului de sodiu (sodd de bucltd-
rie) 9i apd, pompatd sub presiune.
Terapia antiinflamatorie se rcalizeazd in cazul unei afecliuni parodontale (gingiuitfr,
parodontitd).
La aplicarea materialului compozit pe o suprafalH importantd a smalfului (ht caz de
-
hipoplazie, eroziune, gtirbire a unei pdrli a coroanei) se recomandX ir:rdepdrtarea (cu o
frezd
diamantatd) a unui strat nestructurat superficial foarte fin de smalf.
Se considerd cd lndepdrtarea acestui strat gi gravajul ulterior al smaltului cu acid cre-
eazd condilii favorabile pentru tixarea materialului compozit.
Alegerea culorii materialului restaurator. Se efectueazd inainte de a incepe restaura-
rea, pAnd cAnd dintele nu este incd suprauscat. Smaliul este umezit in prealabil cu apd,
deoarece dintele uscat devine mai deschis la culoare, ceea ce duce la selectarea unei tente
de restaurare mai deschise la culoare. Cel mai bine este de determinat culoarea la lumina
neutrd a zilei, dar se acceptd gi efectuarea cromodiagnosticului gi la iluminarea artificiald
(Iampd solar).Dupd, cum se cunoagte, dinfii nu sunt monocromi. Treimea incizald a co-
roanei, format in principal din smal!, este mai deschisd la culoare gi mai transparent5. Ea
poate avea o tentd gri sau albdstruie. Zona cervicald are o culoare mai intunecatd (gri sau
gdlbuie). La restaurarea ei trebuie sd se acorde preferinld nuanlelor dentinare (opace).
Partea mijlocie - corpul dintelui
- determind culoarea principald a restaurdrii. Anu-
me aceastd parte este folositd ca reper pentru a alege tenta necesard a compozitului.
Culoarea restaurSrii este determinatd cu ajutorul unor palete speciale de culori. in
setul fiecdrui material compozit inkd, de obicei, o cheie proprie de culori, care reflectd cel
mai bine gama de culori ale materialului respectiv. La determinarea culorii cheia de culori
trebuie sd fie umezitd.
Universald se considerd cheia de culori Vita Shade (firma "Vita'). Pentru a stabili cu-
loarea principald a dintelui, este utilizat un model de culori, care este oferit de cdtre ma-
joritatea producdtorilor fir setul de materiale, in care existd 4 variante ale grupurilor de
culoare:
- grupul A de culori rogu-brun; in functie de saturatia culorii sunt distinse A1, A2, A3,
Ar,u 4;
- grupul B de culoare rogu-galben; sunt distinse nuanjele Br,BrB,Bu;
- grupul C de culoare gri; sunt distinse nuantele Cr, C2, C' Cu;
- grupul D de culoare rogu-gri; sunt distinse nuanlele D1,D2, D", D'
Dacd apar problem la alegerea nuanlei de opac, este aleasd o nuantd mai inchis5. Dacd
s-a gregit cu alegerea culorii, este mai ugor de a o corecta prin aplicarea unei nuanfe mai
deschise. La solulionarea problemei policromiei coroanei dintelui ajutd materiale compo-
zite moderne, care sunt prezentate in set prin nuanfe (culori) de smalg opace (de dentinX),
gi transparente - pentru marginea incizali,.
Astfel, lntreaga lucrare de restaurare necesitd trtilizarea a 3-7 nuanie de culori, ceea ce
atribuie dintelui restaurat o culoare naturald.
Prepararea cavitlfii carioase. La indepdrtarea completd a tuturor lesufurilor necrotice
dentare, Prepararea cavitdfii carioase este fdcutd cu pdstrarea (crufarea) maximd a tesu-
turilor dintelui.
 :ir!r.:liiii;r.
rifiltiih
$ilidiie$
lzolarca dintelui de fluidul bucal.
Aplicarea matricilor, port-mahicilor, gi a penelor ln caaitdlile de clasa ct lI-a, a lll-a qi a
IV-a.
Prelucrarea Ei uscarea cavitifii. Cavitatea este irigatd cu apd, pentru a furdepdrta ru-
megugul dentinar gi saliva, gi apoi este uscatd cu aer cald.
Trebuie de linut minte faptul, cd aerul pompat de cdtre unitul stomatologic cdtre pus-
ter, nu trebuie sa conlind impurit5li de ulei.
Garnituri Overlay. Chptugelile curative gi izolatorii trebuie aplicate in dependenld de
indicalii.
Gravajul (condifionarea) sma$ului, perefilor gi fundului cavitifii. Este efectuat in
conformitate cu recomanddrile expuse anterior gi cu instrucliunile atagate materialelor.
Trebuie linut cont de faptul, cd este inacceptabil de a ldsa sd se producd un gravaj excesiv
ca timp, deoarece structura smalgului, modificatd fur asemenea situafie, nu oferd condilii
optirne pentru adeziune.
Existd cAteva variante de gravaj acid al lesuturilor dure dentare, in dependenld de
sistemele adezive aplicate. La utilizarea sistemelor adezive de generajia a III-a se face, in
general, numai gravajul smalfului. Tehnica gravajului total al smalplui prevede aplicarea
icidului fosforic de37% pe smal! 9i pe dentin6. La inceput acidul se aplicd pe smaly (tn me-
die - pe 1.5 sec). Timpul gravajului depinde de rezistenla smalplui. Apoi acidul este aplicat
pe dentind, de asemenea, in medie, pe o perioadd de timp de L5 secunde.
Agenlii gravanfi sunt produgi fur formd de lichid sau gel,ln variantd coloratd gi neco-
loratd-. Este preferabil de utilizat agenli decapanli in formd de gel 9i colorafi, deoarece la
aplicarea lor ei sunt vizibili gi nu se ftrgird pe suprafala coroanei dintelui.
Dupd gravarea smalplui se mdregte aria suprafelii externe, gi se formeazd un relief
microretentiv. Acest relief microretentiv se creeazi gralie diferitelor grade de solubilita-
te a prismelor smalliere gi a substanlei interprismatice a smallului. Gravarea smalplui
poate fi lnsolitd de dizolvarea preferenfiald a prismelor smalfiere (tipul I), substanlei in-
ierprismatic e (tipul iI) 9i a ambelor structuri (tiptil III mixt). Tipul mixt de gravare exercitd
cel mai slab efect retentiv.
Gravajul dentinei se face simultan cu gravajul smallului.
lndepirtarea gelului acid gi uscarea. Este foarte importantd firdepdrtarea minufioasd
a lichidului sau a gelului acid. Timpul de irigare a zonei expuse gravdrii trebuie sX con-
stituie cel pufin 20 de secunde. Acidul este inldturat cu un jet de apd la presiune mic5,
pentru a nu deteriora skuctura find a smalplui demineralizat gi suprafala colagend a
dentinei. Apoi, se usucd stdruitor cu aer. Trebuie de linut cont de faptul, cd smalful trebu-
ie sd fie temeinic uscat, iar uscarea excesivd a dentine este inacceptabild. Smalpl ln acest
caz igi pierde luciul, iar suprafala lui devine matd. Dentina parlial uscatd are un aspect
scAnteietor.
Aplicarea primerului. Primerul este introdus ln cavitatea, aflatd in limitele dentinei,
gi este distribuit pe perelii gi fundul cavitdlii cu o periuld speciald. Adezivul dentinar este
aplicat cu un mii surplus, pentru ca acesta, sub greutatea sa, sd pdtrundd in profunzime
gi sd imbibe structura de colagen a dentinei. Dupd aceasta, primerul este imprdqtiat cu
un jet ugor de aer gi este uscat. Apoi, mai sunt introduse 2-3 straturi de primer, cu care se
unge uniform fundul gi perelii cavitdlii. Aceste straturi sunt, de asemenea, repartizate cu
jetul de aer, gi sunt uscate. Nimerirea primerului pe small nu afecteazd adeziunea com-
pozitului.
Aplicarea adezivului. Aceastd procedurd este una finald in pregdtirea dintelui cetre
obturare (restaurare). Adezivul este introdus ln cavitate cu o periuid, cu el se ung minufi-
os perelii, fundul gi smallul bizotat. Sunt aplicate simultan 2-3 straturi, iar apoi sunt dis-
tribuite uniform cu ajutorul unui jet de aer pe perefi, accelerAnd procesul de pdtrundere
a adezivului in profunzimea microspaliilor smalplui gi dentinei. Adezivul compozitului
autopolimerizabil nu are nevoie de a fi expus spotului luminos. Adezivul unui compozit
fotopolimerizabil este iluminat cu o lampd de polimerizare (halogenl) (timpul de iluminare
este indicate tn instrucfiuni, constituind, de obicei, L0-20 sec).
Adezivul, ferm unit cu primerul, creeazdun strat primer-adeziv, care, ulterior, asigurd
o aderenld puternicd cu materialul compozit.
Aplicarea matricei. Aceastd procedurd este necesard la obturarea (restaurarea) din-
lilor care prezintd cavitdli de clasa alI-a, a ili-a 9i a IV-a. Matricea se aplicd cu o atenlie
deosebitS, dacd marginea gingival5 a cavitdlii se afld la nivelul gingiei sau mai inferior.
Matricea trebuie sd adere strdns la suprafata dintelui in spaliul interdentar. Cu toate aces-
tea, ea nu intotdeauna oferd aderare strdnsd doritd. in asemenea cazuri, sunt utilizate
pene (icuri) de lemn, care sunt introduse firtre matrice gi dintele situat aldturi. Dacd este
necesar/ sunt folosite fire de retractie, icuri (conductoare de lumind gi depresoare de gingie).
Toate mijloacele enumerate permit restabilirea formei dintelui, crearea unor puncte de
contact intre dinli 9i prevenirea deborddrii gi presiunii obturatiei asupra gingiei. Conditia
obligatorie pentru realizarea unei lucrdri de succes este controlul vizual asupra poziliei
matricei gi a stdrii cavitdlii ce urmeazd a fi obturatX.
Inkoducerea compozifului. Materialul con-rpozit este introdus in cavitate cu ajutorul
unor netezitoare obignuite. in cazul in care materialul este incapsulat, capsulele respecti-
ve sunt plasate trtr-un dispozitiv (aplicator) special, ceea ce creeazd o comoditate supli-
mentard la introducerea compozitului intr-o cavitate de orice clasd.
Materialul compozit este inserat in cavitate strat cu straf grosimea fiecdrui strat ne-
fiind mai mare de 2 mm. in cavitdtile de clasa I dupd Blackla inceput se umpld gi se
acoperd collurile 9i perefii cavitdfii, fiecare stuat fiind polimerizat separat. Distanla dintre
emitdtorul de lumind al ldmpii gi materialul de obturare kebuie sd fie minim (nu mai mult
5 r,nm). Prima porfie, - cea de inceput, - este introdusd ?n cavitatea de clasa a II-IV dupd
fe
Black pentru a restabili peretele de contact care lipsegte, iar cele ulterioare - in mod alea-
toriu, restabilind consecvent forma anatomicd a dintelui.
Iluminarea fiecdrei portii este realizatd. din partea opusd, cu scopul de a lipi, ,,suda"
masa de obturare de perelii qi fundul cavitdfii. La aplicarea ultimului strat (celui superfici-
nl), este modelat relieful pdrlii restaurate a dintelui (unghittl incizal gi marginea incizald ale
coroanei, cuspizii, ganlurile gi crestele). Pentru polimerizarea calitativd a materialului este
preferabil de iluminat suprafef,le: mediald (distalS), oral5 (vestibulard), ultima fiind cea
masticatorie
$lefuirea Ei luskuirea obturafiei. Prelucrarea finald a obturafiei compozite poate fi
efectuati imediat duplt prizd, dar este mai bine sd fie fdcutd in urmdtoarea zi. Aceasta
este o etapd foarte importantd de restaurare a dintelui. De ea in mare mdsurd depinde
rezultatul final.
$lefuirea gi lustruirea obturaliei sunt obligatorii, deoarece ele oferd rezistenta la abra-
ziune gi stabilitatea culorii. S-a constatat cd la polimerizarea compozitului se formeazd un
strat superficial sublire, inhibat de oxigen. Acest slrat posedd parametri estetici gi rezistivi
scdzufi, precum gi o adaptare marginald precard. indepdrtarea intArziatd a unui asemenea
strat duce la o schimbare rapidd a culorii obturafiei.
Pentru prelucrarea definitivd a obturafiei (restaurdrii), sunt folosite freze diamantate
gi skipsuri cu abraziv hn, freze de finisare, multifatetate, din aliaj dur, discuri gi cupe de
cauciuc, perii cu pastd, abrazivd, care permit realizarea unei suprafefe netede gi lucioase
(a.n. " luciu uscat"), cu trecerea lentd, camuflatd, a obturatiei in smalful dentar. Interfala
,,obturatie-smal1" nu trebuie sd fie simlitd (reperatd) in timpul sonddrii.
"Postbonding". Aceastd etapd presupune aplicarea pe obturalia lntdritd gi prelucratd
definitif a unui strat de sigilant penhu lichidarea microfisurilor dintre obturagie gi smal,t,
 ii3.l8r,&
*:'l-#
care se formeazh ca urmare a contracliei ultimii portii de material con-rpozit. Sigilantul este
aplicat cu o periuld (pensuld), repartizat in suprafatd cu ajutorul unui jet de aer, gi apoi -
polimerizat. In calitate de sigilanti superficiali pot fi aplicali adezivi 9i sigilanti fisurali.
Fluorizarea smalfului. La aceastd etapd se efectueazi acoperirea dintelui restaurat cu
un preparat ce conline fluor, pentru a spori mineralizarea srnaltului demineralizat in mod
artificial, a preveni hiperestezia tesuturilor dure dentare, gi a exclude apariliarecidivei de
carie. Pentru aceasta sunt folosite aplicalii de geluri gi solutii, ce contin fluor.
Fotopolimerizarea de finisare. Toate lucrdrile de restaurare necesare in iluminare fi-
nald (de finisare) din toate plrtile. Trebuie de tinut minte faptul cd in momentul expunerii
la spotul luminos compozitul se polimerizeazd doar de50%, iar in urmdtoarele 24 de orc
- incd 40%, iar pentru restul de 10% sunt necesare aproximativ 7 zile.

2. Tehnici de lucru cu cimenturi glasionomere

autopolimerizabile
Etapele de restaurare a caaitdfii cu utilizarea CIS autopolimerizabile:
. Preparuren csuitdtii.
'Alegerea culorii. Trebuie de linut cont de faptul, cd la solidificarea completd cimen-
tul se poate ugor intuneca (Ia culonre), - aproximativ peste 2-3 sdptdmAni. Deaceea, ln
restaurXrile fizionomice trebuie de ales o nuanfd mai deschisd la culoare a materialului
glasionomer.
. lzolarea caaitdlii de saliad.
. lrigarea gi uscarea caaitdfii.
.
Condilionarea (prelucrarea) cnaitdlii cu acid poliacrilic de 10
- 25%.IJscarea.
' Amestecarea materialului (se recomandd de a se ghida de fluturagul cu instrucliuni).
Amestecarea materialului se face pe o placd de sticlS cu ajutorul unei spatule din plastic.
Spatula metalicd nu trebuie sd fie utilizatd, deoarece CIS se va lipi de metal. Pulberea este
introdusd in lichid ln doud porlii, fiecare porlie fiind amestecatd 20 de secunde. Masa
cimentard trebuie sd aibd o consistenld pdstoasd find gi suprafatd lucioas5. La pierderea
luciului masa cimentarX nu se mai folosegte.
' Obturarea cauitdfii. Materialul se introduce intr-o singurd porfie. Este preferabil sd
fie utilizate fuloarul gi netezitoarele din plastic. Timpul de lucru constituie, in medie,
aproximativ 2 minute. Polimerizarea obtura;iei trebuie s5. decurgd in condilii de lipsd
totald a umezelii (fluidului bucal), qi preferabil - sub presiune (ceea ce garanteazd reducerea
porozitdfii). intdrirea initiali a materialului se instaleazd peste 3-4 minute.
' Prelucrares primnrd gi rnodelarea obturafiei. Sunt efectuate cu un excavator ascutit (sau
cu un bisturiu) prin retezarea surplusului de material. Nu se recomand5 prelucrarea cu
freze aunei obturajii din ciment glasionomer autopolimerizabil in primele 24 de ore dupd
aplicare, deoarece supraincdlzirea gi vibrarea materialului afecteazd fixarea obturafiei.
' lzolarea obturaliei contra umiditdfll. Este necesar de a izola obturafia de contactul cu
fluidul bucal pe o perioad5 de 24 de ore. Pentru aceasta obturatia este acoperitd cu lacuri
izolatorii (de protecfie) speciale sau cu bond-agenfii compozitelor. Vaselina nu se aplicd,
pentru cd ii lipsesc proprietdtile de izolare necesare.
' Finisarea (prelucrarea finald a) obturnliei se face intr-a doua vizitd, (lteste 24 de ore de la
aplicnre), cu ajutorul unor pietre de carborund, freze diamantate gi discuri de lustruit"
Nofii. Metodica de aplicare a CIS depinde de tipul materialului, indicaliile clinice, com-
pozitie. Este, deasemenea, necesard respectarea lnsdgi a metodicii de obturare, recoman-
date de instructiuni (tip dri t e in flu tu r agul p r o ducdtorului).
 . t,iitllir't -
..

!,in&j.ih

3.Tehnici de lucru cuVitremer-ul

,,Vitremet"-ul (un ciment glasionomerhibrid cr.tpolimerizare tripld) afostelaborat de cdtre
societatea 3MESPE. Priza materialului respectiv se produce gralie polimerizdrii auto- gi
foto -, gi a reacfiei caracteristice glasionomere de prizd. Acest material este folosit pentru
obturarea cavitdfilor de clasa l, all-a, a III-a 9i a V-A la tratamentul pacienlilor cu indicele
de igiend scdzut, tratamentul leziunilor necarioase gi obturarea dinlilor deciduali.
. Alegerea culorii. Materialul are nuanlele A, Au
4u, CuCu P (Pedo) - nuanla deschisd
e pentru dinfi de lapte, iar B (Albastru) - tenta albastruie - pentru modelarea bontului
dentar.
t Prepararea caoitdfii, izolarea dintelui defluidulbucal, irigarea Ei uscarea. Nu se recomandd
de suprauscat dentina, - ea trebuie sd rdmAnd ,,scdnteietoare".
. Introducerea primer-ului. Primerul modificd ,,smear layer" gi umecteazd suprafala
cavitdfii. Primerul este aplicat pe suprafafa smalfului gi dentinei, 9i se aplicd prin pensu-
lare cu o periufd pe parcursul a 30 de secunde. Primerul se usucd, nu se indepdrteazd prin
spdlare gi se fotopolimerizeazd,timp de 20 de secunde.
'
Amestecaren materialului. Trebuie luat acelagi numdr de doze de pulbere, mdsurate
cu dozatorul, gi de picdturi de lichid. Se recomandd scuturarea borcdnagului inainte de
prelevarea pulberii. Acest lucru este necesar penku cdpdtarea unei structuri omogene a
pulberii, deoarece componentele ei de bazd sunt oxizii metalici, care se sedimenteazd, dtn
cauza greutdlii sale. Se recomandd addugarea treptatd a pulberii la lichid, gi nu dintr-o
datd, printr-o singurd porfie. Dacd in procesul de amestecare se realizeazd o masd prea
lichidd, existd posibilitatea de a adduga pulberea la lichid sau la masa oblinutd. Adduga-
rea lichidului cdtre pasta preparatd nu se recomandd. in cazul realizdrii unei paste groise
(uscate) este necesard o preparare noud. Amestecarea se efectueazd cu o spatuld metalicd
pe o folie de hArtie ceratd dintr-un blocnotes, care intrd in setul materialului respectiv.
Migcdrile de spatulare sunt active. Aceasta este necesar pentru zdrobirea microcapsulelor
cu catalizator gi penku realizarea unei mase omogene dense. Drept rezultat se obfine o
masd densd, grodsd, asemdndtoare cu chitul. Timpul de rnestecarea - 45 de secunde.
Timpul de lucru constituie 3 minute de la inceperea frdmdntdrii.
In cazul c?nd Vitremer-ul este utilizat ca material de cdptugeald, el este preparat de o
consistenld mai lichidd. Pentru aceasta se ia o dozd de pulbere gi trei picXturi de lichid.
. Introducerea materialului. Materialul este inserat in cavitatea carioasd cu ajutorul ca-
nulelor gi cu un pistol-aplicator, care fac parte din set.
Material este introdus simultan, sub formH de o porfie mare, umplAnd intreaga ca-
vitate. De asemenea, este posibil ca acesta sd fie introdus in porfii separate, mai ales ln
cavitdlile subgingivale greu accesibile.
Introducerea materialului fir cavitatea poate fi fdcutd cu o spatuld netezitoare metali-
cd umezitd. Condensarea materialului se efectueazd, cu o buletd de vatd strdns rdsucitd,
ugor umezitd in apd. in cavitdfile de clasa a III-a gi a IV-a trebuie de recurs la un sistem
matriceal, polimerizarea fiind efectuatd sub presiunea mafricei. Aceasta permite evitarea
formdrii unor pori in material gi oferd posibilitatea de a adapta bine materialul la iesutu-
rile dintelui.
. intdrirea mnterialului
Fotopolimerizarea materialului tntr-un strat se efectueazd in decurs de 40 sec.
. $lefuirea gi lustruirea obturafiei.
. Aplicarea lacului pentru a atribui un luciu gi fotopolimeizarea.
Metoilica ile obturare a caaitdlii cu cotnpomere
. P repararea caaitdfii.
. Alegerea culorii.
. Condilionarea gi introducerea adeziuului, fotopolimerizarea.
 rfEi;&
' i;;.deffi
. Introducerea mnterialului. Materialul este inkodus in straturi irtr-o cavitate de di-
mensiuni mari. Fiecare strat este polimerizat10-20 sec. Restaurarea suplimentard trebuie
iluminatd prin perelii smallieri oral gi vestibular.
. $lefuirea gi lustruirea obturafiei.

4. Tehnica sandwich de obturare

Pentru compensarea contracfiei materialului ln regiunea cervicalh poate fi aplicatd
tehnica sandzoich. Ea este frecvent utilizatd fur stomatologia restaurativd modernd, gi con-
std in utilizarea cimenturilor in combinalie cu materialele compozite, - pentru a restabili
integritatea dintelui distrus de un proces carios. Labaza acestei tehnica std aplicarea unei
obturafii din doud straturi (aplicarea stratificatd a materialelor menlionate amintegte de
,,sandwich" (in englezd ,,Sandwich" - tnseamnd ,,tartind"). Conform acestei tehnici, stratul
interior al obturaliei este restabilit cu ciment glasionomer, iar cel extern cu compozit.
-
Tehnica snndaich a aparut in arsenalul stomatologilor moderni de curAnd, ca o alter-
nativd restaurarilor, formate in intregime din materiale de obturare compozite. intr-un
sens mai larg, metoda tehnicii sandwich presupune combinarea glasionomer + compozit,
compomer + compozit, compozit hibride + compozit cu macroumpluturd, care se com-
bind foarte bine gi se unesc intre ele, formAnd o obturafie monolitS. In plus, cimenturile
ionomere de sticld dispun de o afinitate chimicd fald de dentinX, degaji fluor, facilitAnd
durificarea dentinei, piecutn 9i joacd rolul de amortizator al compozituiui fragil.
La obturarea prin metoda tehnicii sandwich existd doud variante de aplicare a obturafi-
ei izolatorii din ciment glasionomer. in tehnica firchisd CIS sau compomerii sunt acoperili
cu material compozit prin suprapunerea ln totalitate, pe cAnd in cazul tehnicii "sandwi-
ch" deschise - doar prin suprapunerea parfiald.
1. Metoda tehnicii sandwichtnchisd. Cimentul ionomer de sticld sau compomerul consti-
tuie cea mai mare parte din obturafie, umplAnd cavitatea pAnd la joncliunea small-denti-
nd. Compozitul se aplicd in strat pe suprafata CIS. Obturalia izolatorie nu ajunge pAnd la
marginile cavitdfii carioase, gi dipd aplicarea compozitului glasionomerul nu contacteazd
cu mediul cavitdfii bucale. Aga tehnicd este utilizatd in cavit5lile de clasa I, a[l-a, a III-a,
a IV-a gi a V-a dupd Black.
2. Metoda tehnicii sandwiclt deschisd.in aceastd metodX, obturalia izolatorie din CIS sau
compomer nu este supraacoperit cu compozitul, ci este aplicat pe un oarecare perete al
cavitdfii carioase gi contacteazX cu mediul cavitdlii bucale. Materialul compozit acoperX
doar parfial cimentul ionomer de sticld sau compomerul. Acest tip de tehnicd poate fi
utilizat la obturarea cavitdlilor de clasa a II-a, a III-a gi a V-a dupd Black, mai ales la loca-
lizarea subgingivald a cavitdlii carioase de clasa a II-a, atunci cAnd este imposibil de a o
usca complet din cauza pdtrunderii in cavitate a lichidului crevicular, 9i este dificil de a
aplica compozitul pe peretele gingival.
In plus, CIS sau compomerul contribuie la remineralizareamarginilor gi perelilor ca-
vitdlii obturate, - grafie eliberdrii continui de fluor.
O atenfie speciald se acordd faptului, cd punctul de contact se restabilegte cu material
compozit. Prelucrarea suprafelii de contact se face fdrd lnldturarea penelor. Pentru verifica-
rea soliditdfii punctului de contact in acesta este introdusd matricea, iar penele sunt scoase.
Matricea trebuie fixati in spaliul interdentar gi scoasd cu un efort oarecare.
Calitatea prelucrdrii gi lustruirii suprafefii de con-tact create este verificatd cu ald den-
tard (floss dentar): firul trebuie sd lunece compozit
liber, fdrd dificulteli, de-a lungul suprafelii
controlate.
A. Metoda tehnicii sandwich tnchisd
B. Metoda tehnicii sandzoich deschisd
 La aplicarea CIS autopolimerizabile tradilionale obturarea prin metoda tehnicii san-
dwich trebuie efectuatd in doud vizite.
in prima aizitd intreaga cavitate este obturatd cu CIS. Stringenta unei astfel de tactici
este argumentatd prin faptul, cd intdrirea CIS dureazd 24 de ore,
Aplicarea compozitului pe un CIS neintdrit poate duce la ruperea lui de la fundul ca-
vitdtii carioase din cauza tasdrii de polimerizare a compozitului.
Metodica cle utilizare a ClS-urilor in tehnica " snndwich" :
1. Dintele se cur5!5 cu pastd. Se determind culoarea dintelui gi a viitoarei restaurdri.
Cavitatea este preparatd cu crutarea maximd a smallului gi dentinei, Se determind cu-
loarea dentinei corespunzdtor cheii de culori disponibile ,,Vitremer", Pentru izolarea de
umiditate este folositd diga, role de vatd. Dacd este necesar, se aplicd matricea.
2. Dentina este uscatd cu jet de aer indirect, sau excesul de umiditate este indepdrtat cu
o buletd de bumbac. Dentina trebuie sd rdmdnd umedd, ,,scAnteietoare".
3. Introduce rea primer-ului (dacd este preudzut, tn set).
4. Pregdtirea materialului. Flaconul cu pulbere se agitd inainte de amestecare. in de-
pendenld de dimensiunile cavitdfii se ia un numer egal de doze de pulbere gi de picdturi
de lichid.
5, Materialul este introdus in cavitatea pregdtitd.
6. Nu se recomandd penrru compactarea materialului de folosit al.cool, lichid pentru
amestecare (foiosili o bulet5, ugor umezitd cu "Varnish"!).
7. ClS-urile autopolimerizabile tradilionale se obignuiegte de a le utiliza tr tehnica
"sandwich" tn felul urmdtor:
* I vizitd: obturarea intregii cavitdfi cu CIS;
- a II-a vizitd: indepdrtarea stratul superior de CIS (u o grosime de 2-3 mm), precum gi
supraacoperirea cu nraterial compozit.
8. La folosirea ln tehnica "sandwich" a ClS-urilor fotopolimerizabile compactabile ("pac-
kable"), cu prizd, rapidd sau hibride, restaurarea cavit5lii poate fi finalizatd in I vizitd.
9. Dupd autopolimerizare (4-6 min) sau fotopolimerizare a materialului, este necesar
de a indepdrla cu freza excesul de ciment de pe smal!.
10. Cavitatea este spdlatd gi uscatd; pe smalt (dar este posibil - 9i pe CIS) se aplicd gel de
gravq acid timp de15 sec., care apoi se inlSturd prin spdlare in decurs de20-25 sec.
11. Aplicarea sistemului adeziv pe suprafele gravate gi ugor uscate. Dupd aplicarea
stratului 2, adezivul este uscat timp de 5 sec,, $i se fotopolimerizeazd timp de L0 secunde.
12. Materialul cornpozit este introdus in straturi.
13. Etapele de prelucrare finald a restaurdrii (lustruire, glefuire).
Trebuie de finut cont de faptul cd:
' In cavitdlile din clasa I materialul trebuie sd acopere fundul cavit5lii gi sd ajungX
pAnd la jonctiunea smalt-dentind.
' In cavitdlile de clasa a II-a trebuie format peretele gingival al suprafetelor aproxi-
male, astfel incAt materialul sd debor<leze deasupra margTniigingivale a cavitdfii, flrd sd
ajungd sau ajungdnd pAnX la punctul de contact (se decide, - in fiecare caz, - individual).
Se ia in consideralie faptul, cd materialul de restaurare trebuie sd acopere in totalitate CIS
de pe suprafala masticatorie qi, parfial - de pe cea proximald.
' In cavitdtile de clasa a V-a, tn cazul prezenfei unei cavitdli carioase/ localizate sub
nivelul gingiei CIS kebuie sd acopere funciul cavitdtii carioase gi sd restabileascd defectul
pAnd la marginea gingivald ftordura gingiuald - 2 mm).
. In cavit{file complexe "funelul" gi cavitatea sunt umplute cu CIS-uri gi compomeri
pAnd la jonctiunea smalt-dentind.
Pentru restabilirea punctului de con-tact sunt folosite variate accesorii gi mijloace: m.atrici
anatomic conturate din plastic cu inele metalice, matrici metalice, care sunt diferite ca grosi-
me qi pot fi utilizate cu port-matrice; icuri fotoconductoare din plastic Ai cele din lemn.
 ,|'['lf
.-il.i,#
,',&

5. Obturarea ti restaurarea cavit5(ilor carioase de clasa I

A. TehnicX de lucru cu cimenturi silico-fosfat

La obturarea cavitdlilor carioase de clasa I se utilizeazd cimenturi silico-fosfat (slll-
dont)" Aplicarea unui ciment silicat (silicind) in cavitdlile mari este contraindicatd, deoare-
ce este un material foarte fragil, gi la expunerea solicitdrilor masticatorii va fi zdrobit.
Cimenturile silicate pot fi aplicate numai ln cazul unor cavitXti mici de clasa I in gro-
pitele naturale ale molarilor de pe suprafata jugald sau in incisivul al doilea in foramen
caecuru.
Silidontul este introdus in cavitatea carioasd in porfii separate, condensAndu-le minu-
lios cu fuloarul. Obturalia este acoperitd cu vaselind, ceard sau lac. Peste cAteva minute
dupd lntdrirea obturafiei pacientul este rugat sd lnchidd gura pentru a controla ocluzia.
Aplicdnd in prealabil hdrtie indigo pe dintele obturat, pacientul este rugat sd facd migcdri
de mestecare. La prezenta unot amprente pe obturajie excesul de material obturator este
indepdrtat ctr ajutorul unei pietre de carborund, freze de finisare. Apoi, obturafia este
lustruitf, cu polire (freze delustruit).
La obturarea unor cavitdli carioase mici de clasa I gi a V-a, dupd aplicarea unei cdp-
tugeli din ciment fosfat de zinc, este introdus cimentul silicat printr-o singurX portie, ast-
fel incAt sd nu fie perturbatd integritatea obturafiei, deoarece ultima posedd o aderenld
scdzut5.

B. Tehnici de lucru cu amalgamul

Etapele de obturare:
L. Prepararea caaitdfii carioase pentru anralgam se efectueazd in strictd concordan,td
cu clasificarea Black gi ldrgirea cavitdlii pdnd a a.n. " zone imune". Cavitatea este formatX
1

dupd varianta clasicd - "in casetd", cu unghiuri drepte intre planqeu gi perefi. Este obliga-
toriu realizatd bizotarea smallului sub un unghi de 45o.

2. Aplicarea obturafiei izolatoare. Dupd ce cavitatea a fost preparatd [modelatX], ea

este izolatd de salivd, prelucratd cu etanol qi eter, apoi uscatd. Fundul gi peretii cavitdfii
(phnd In joncliunea smal!-dentind) se acoperd cu o obturalie izolatorie (de cintent fosfat de
zinc, de preferinld ionomer) cu o grosime de 1,0-L,5 mm perrtrv fixarea mai bund a amalga-
mului, care nu aderd prea bine Ia perefii cavitXlii preparate, gi pentru asigurarea izolirii
pulpei de acliunea termicd a amalgamului, th caz contrar contactul direct al amalgamu-
lui cu plangeul cavitdlii va fi insojit de dureri tranzitorii provocate de iritanti termici. Pe
llngd aceste funclii, . fixatoare gi termoizolatoare, - obturatia debazlprevine schimbarea
culorii perelilor cavitdlii de cdtre oxizii metalelor.
 Amalgamul se va inkoduce doar atunci, cdnd cimentul fosfat de zinc va cdpdta o
consistenfd densd, astfel dentina va fi bine izolatd qi nu se ve forma un strat intermediar
de ciment intre marginea de adamantind a cavitdjii dintelui gi amalgam.

Actualmente tn loc de obturalie izolatorie sunt folosite sisteme bonding. EIe impun
avantajul de a sigila sigur ductulii dentinali, ceea ce exclude scurgerea fluidului denti-
nar" Concomitent, sistemele bonding asigurd condifii favorabile pentru aderarea amal-
gamului la marginile cavitdlii 9i prin aceasta reduc probabilitatea aparifiei permeabili-
t5!ii marginale.
3. Prepararea amalgamului. Amalgamul se prepari in varianta clasicX la momentul
lntrebuinldrii intr-un godeu de sticld (sau de porielan), iir care se introduce piliturd de
metal gi mercurul (raportul aolumic optim e de 4 pdrli de piliturd gi l parte de mercur). Amal-
gamul se tritureazd riguros cu pistilul, efectuAnd migcdri circulare puternice cu presiune
(L,5 - 2 min.) pdnd ce se formeazd o masX plasticd omogend, ce se lipegte de perefii gode-
ului.
Amalgamul nu se va spdla, fiindcd umezeala influenleazd negativ proprietdlile lui
fizico-mecanice.
intru respectarea condifiilor igienice, amalgamui va fi preparat in nigd de ventilalie
sau irrtLr-o camerd speciald. El poate fi preparat de asemenea giin amalgamatu - aparat
special care reprezintd un vibrator (malaxor) electric cu un numdr mare de oscilalii pe
minut, gi prevdzut cu releu de timp.
in aparat se introduce gi se fixeizd o capsuld cu o cantitate dozatd de piliturd gi mer-
cw (in doze menlionate mai susl); capsula se inchide gi se introduce in clema aparatului.
Tirnpul vibraliei necesar pentru prepararea amalgamului (50-60 sec., - in dependenld de
tipul amalgamului gi recomanddrile din instrucfie, Ia cel de argint e mai frecaent termenul de
40 sec.) se regleazd automat de un releu special; timpul optim de obicei este ales in mod
empiric ai depinde de tipul aliajului gi de dimensiunea particulelor de piliturd.
Eficacitatea obtu-rerii depinde de metoda de preparare a amalgamului,,iar asupra cali-
tdlii masei preparate influenleazd trei factori principali: tirnpul, aiteza Ei efortulla amesteca-
re. Amalgamatorul scuturd capsula prin migcdri de du-te-vino, triturAnd [omogenizdnd]
mercurul cu aliajul metalic deasupra unei tdvife (pentru a suita rdspindirea materialului
nocio).
Acegti factori tn timpul amestecdrii mecanice sunt mai mult sau mai pulin stabili, gi-sunt
luali in consideratie in caracteristicile tehnice ale amalgamatorului, pe cAnd la amestecarea
manuald, ele depind de autocontrolul persoanei, ce malaxeazd amalgamul lntotdeauna
trebuie, inainte de addugarea mercurului, de a pisa cAt mai bine pilitura in godeu.
Amalgamul corect preparat, fiind apdsa! emite un sunet crepitant gi nu formeazd
crdpdturi. Apdsarea amalgamului cu degetele se face ln mdnugi sau prin gervelel de ti-
fon, deoarece contactul sdu cu pielea nu este de dorit (in special din uuza cdpoate perturba
procesele de cristalizare a masei preparate tn prezenla perspiraliei gi grdsimii).
4.lntroducerca Ei condensarea amalgamului in caaitatea dintelui. Dupd ce a fost pre-
parat adecvat in amalgamator, amalgamul urmeazd a fi transferat in cavitatea carioasX.
Amalgamul se introduce in cavitatea dintelui in por,tii [doze] mici cu ajutorul,unui
instrument special numit port- amalgam.
Cu port-amalgamul se exercitd o presiune asupra rezervorului amalgamatorului, for-
lAnd astfel materialul sd treacd fin rezervorul port-amalgamului. Ajuns la nivelul cavitX-
!ii, amalgamul este plasat ln aceasta prin activarea unui piston aflat ln interiorul instru-
mentului. Pistonul pompeazd materialul din rezervor in cavitate. Port-amalgamul este
umplut din nou, repetAnd apoi manevra pAnd cAnd cavitatea va fi umplutd in totalitate
cu amalgam.
 . :t:!l:|tt ),...
i;4lgiih
'?ti;.ittH'
Sunt folosite port-amalgame de variate dimensiuni cu sistem tip seringd sau tip pdr-
ghie. Ultimul este disponibil cu doud capete active sau doar cu unul singur. De reguld, la
inceput este folosit capdtul mai mic al port-amalgamului, pentru a umple spaliile inter-
proximale. Pentru lntdrirea amalgamului gi facilitarea umplerii port-amalgamului se va
folosi un godeu sau un articol special numit pu! de amalgam.
Deoarece amalgamul se caracterizeazd printr-o adeziune mecanicd slabd, el este age-
zatpe o obturafie izolatorie, care incd nu s-a intirit pAnd la capdt.
Porfiile se aplicd, fiind hiturate prin migcdri circulare cufuloare speciale de amalgam
- instrumente cu o suprafald platd la capdtul activ, folosite pentru presarea amalgamului
pe perefii gi plangeul cavitdfii, gi condensarea lui in cavitate.
Sunt disponibile atdt fuloare mnnuale, cdt gi automatice. Cele des folosite sunt insd in-
sfrumentele manuale. Acestea au de obicei doud capete active, unul mai mare gi alful
- mai mic. EIe sunt variate ca mdrimi gi forme.
La condensarea amalgamului pe suprafafa obturaliei se elimind o cantitate excesivd de
mercur, care trebuie indepdrtatd. Fuloarul manual e considerat superior celui automatic,
care are tendinla sd aducd prea rapid la supra-fatd o cantitate mai mare de mercur. Doar
dupd inldturarea mercurului se poate relua introducerea noilor porfii de amalgam.
Fuloarul mic este preferat pAnd in momentul cdnd cavitatea este umplutd de la doud
treimi la o jumdtate. Restul este condensat cu un fuloar mai mare. Se rcalizeazd astfel o
adaptare foarte bund a materialului la perefii cavitXfii gi in zonele retentive.
Treptat intreaga cavitate este umplutd cu amalgam, cu un mic surplus de material.

5. Mo delarea ohturafiei.
Este realizatd atdt timp, cAt amalgamul rdmAne maleabil. La aceastd etapd, in caz de
necesitate, sunt create pe suprafala obturatiei fisuri, cuspizi, creste.
Se gterge foarte atent suprafafa obturatiei cu un tampon de vatd, indepdrtdnd excesul
de amalgam.
Stratul superior nefavorabil, care conline o cantitate sporitd de mercur este lndepdrtat
cu o spatuld netezitoare, sau cu un excavator.
Migcdrile instrumentelor trebuie indreptate de la marginile plombei cdtre centru, de-
oarece/ ln caz contrar, amalgamul se va suprapune peste smalful dentar. Dupd lntdrirea
materialului amalgamul suprapus pe suprafafa dintelui cu timpul se va detaga gi se va
fractura, iar obturafia, prezentdnd margini neregulate proeminente, se va deteriora ra-
Pid:
hr urma acestui fapt poate apdrea o ,,ctevasd" intre obturatie 9i peretele cavitdfii.
Ca aceasta sd nu se intAmple, cu un excavator ascufit se lnldturd de pe suprafafa din-
telui, la marginea obturatiei, un strat neinsemnat al materialului obturator.
Suprafafa obturaliei este netezitd cu un fuloar gi cu o buletd de vatd (,,planarea obtu-
rafiei"). Obturafia modelatd corect devine matd.
La formarea (modelarea) definitivd a obturafiei se face controlul ocluziei.
Pacientul este rugat sd contracte maxilarele (angreneze din;ii). Dacd pe obturafie se
determind amprenta cuspizilor dintelui antagonist, se face eliminarea excesului de amal-
gam gi coreclia respectivd. Amalgamul de argint lncepe sd se furtdreascd peste 2-3 ore
dupd preparare 9i se lntdregte definitiv peste 6-8 ore. Deaceea pacientul va fi prevenit ca
timp de 4-6 orc sd nu mdnlnce alimente solide gi sd nu mestece alimente dure pe partea
unde se afld dintele obturat.
6. $lefuirea gi lustruirea obturafiei.
$lefuirea gi lustruirea se face a doua zi, nu mai devreme de 24 ore dupX aplicarea
obturafiei, deaceea finisarea definitiva a obturaflei se efectueazd fir urmdtoarea vizitd a
pacientului (peste 24 de ore).
 $lefuirea este realizatd, folosind pietre carborund, freze de finisat, iar lustruirea -
lucrAnd cu discuri din lrirtie, discuri de fetru, fldcdri abrazive clin cauciuc sau cupe de
cauciuc etc., care pot fi fixate la piesa de mdn5, fuloar rotund gi stripsuri. $lefuirea lus-
$i
truirea obturaliei vizeazd toate suprafelele expuse ale acesteia, inclusjv cele de contact.
SupraincSlzirea plombei in momentul glefuirii poate provoca aparitia mercurului pe
zuprafala lui, ceea ce ii va con-feri plombei un luciu fals care dispire ulterior 9i plomta
devine din nou opaci.
Obturalia este finisatS, toate neregularitdlile gi rugozitdtile sunt inldturate cu ajutorul
unei pietre de carborund, sau cu freze de finisare. Lustruirea se realizeazd cu pietre de
lustruit sau manual - cu partea activd a fuloarului pAnd la formarea unei supraiele nete-
de qi strdlucitoare a obturafiei. se verificd cu sonda calitatea obturatiei puse.
Obturalia este consideratd. corect prelucratd, dacd la verificare:
. nu se simt rugozitdtile obturaliei la verificarea cu sonda;
'. sonda nu indicx locul, unde se termini plonlba gi incepe tesutul denta4
plomba are luciu de oglindd;
' flossul intr5 cu greutate in spatiul interdentar qi lunecd ugor pe suprafetele de con-
tact ale dinfilor, fdrd a semnala iregularititi oarecare.
Suprafala de metal adecvat lustruitX are o duritate mai mare, rezistd mai bine la co-
roziune, este mai putir-r expus5 aderdrii pl5cii, gi are o rezistentd sporitd la umezeald. in
consecintd obturalia devine mai eficienti.
Un gir de considerente, inclusiv cele estetice, frecvent duc la dezicerea de amalgame.
C. Sigilarea fuurilor
Sigilarea fisurilor se referd la obturarea profilacticd a I clase de cavitdti carioase. ln
acest sunt utilizali sigilanti, silanfi, compozite flowable ce contin fluor. Sigilarea
-caz
fisurilor se reduce la gravajul smaltului fdrd prepararea prealabild, sau gravajul dupd
Prepararea fisurilor, gropitelor, depresiunilor. Dupd 20 sec. de spdlare gi uscare a clin-
telui fisura este umplutd cu cornpozit flowable (sau cu sigilant) cL ajutorul unui ajustaj
acicular special, ataqat la setul de materiale, cu fotopolimerizareaulierioard, urmatX ae
finisarea obturatiei.
D. Tehnici de lucru camateriale compozite
Materialeie compozite pentru obturarea cavitdtilor de clasa I includ compozite foto-
gi autopolimerizabile.
Modul de intdrire a materialului nu este esenlial, in cazul in care materialul compozit
se referd la clasa hibrizilor gi este capabil sd reziste solicitdrilor masticatorii. Doar cd este
mai ugor de lucrat cu materialul fotopolimerizabil comparativ cu cel autopolimerizabil,
deoarece lipsa limitei in timp permite modelarea mai minutioasd a suprafefli.
La obturarea cavitdtilor carioase de clasa I cu materiale compozite autopolimerizabile
de obicei sunt utilizate macrofile sau materiale compozite hibride *ucro.r*pluturd,
care rezistd soiicit5rilor masticatorii mari. "r,
Dupd efectuarea gravajului gi introducerea adezivului amelar materialul pregdtit este
introdus in una-doud porlii, paralel cu fundul cavitdtii cu un mic surplus pe zuprafata
obturatiei, deoarece contracfia compozitului este orientatx spre pulpa dentird.
Etapele de restaurare a dinfilor cu cavitdli de tipul clasei I:
1. Efectuarea anesteziei gi curhtirea suprafelii dintelui de depozite dentare.
2. Aplicarea digii 9i prepararea.
3. In caz de necesitate - aplicarea gi izolarea unei obturafii curative.
4. Gravajul, spdlarea acidului, gi uscarea.
5. Aplicarea primerului conform schemei sus-menfionate.
6. Aplicarea adezivulu? conform schemei sus-mentionate.
 . :: .:r'a.

.r'88il:rr*:

ks
,iItt#j

Metoda polimerizdrii dirijate a unui complzit fotopolimeriza-

bil In obtursrea unei caaitdli de clssa I (tehnica de introducere
Ei de iradiere a straturilor nplicate). >

7. Aplicarea stratului de compozit de la mijlocul

fundului cavit5lii pdnd la marginea smal;ului de pe su-
prafala jugald.
8. Polimerizarea acestui strat, prin smal! dinspre su-
prafala jugald' gi iluminarea suplimentard dinspre su-
prafata masticatorie.
9. Aplicarea stratului II de compozit de la centrul fundului cavitdfii pAnd la marginea
smalfului de pe suprafafa linguald.
10. Polimerizarea acestui strat, prin small dinspre suprafala linguall.
11. Iluminarea suplimentard dinspre suprafala masticatorie.
12. Aplicarea in continuare a compozitului gi polimerizarea acestuia.
L3. indepdrtarea digii.
14. Coreclia ocluziei, finisare, lustruire. Iluminarea de finisare.
La restaurarea fizionomicd a cavitdtii carioase de clasa I cu compozite fotopolimeriza-
bile trebuie si fie respectate cu strictele urrndtoarele rigori:
. Umplerea cavitdfii cu compozit fotopolimerizabil este realizatl. pe straturi, cu res-
pectarea strictX a normelor de polimerizare direcfionatd.
. Stratul de material trebuie pus de o grosime nu mai mare de 2 mm. Primul sh'at,
limihof cu slratul adeziv, este aplicat de o grosime mult mai mic5, pentru a evita smul-
gerea compozitului de la perelii dintelui.
La fotopolimeri tasarea este orientatd cdtre sursa de fotopolimerizare. Deaceea ma-
terialul este aplicat in straturi oblice, penh'u ca fiece strat sd se intindX de la mijlocul
fundului cavitdlii pAnd la marginea suprafefii masticatorii. Fixarea formei materialului
este reaiizatd prin intermediul ldmpii prin lesuturile dure ale peretelui lateral, orientAnd
razele nraximal de la coletul dintelui cdtre supraf ala ocluzall, (pentru a asigura "Iipirea"
mnterialului de fundul caoitdlii carioase). Apoi spotul luminos al fotopolimerizatorului este
indreptat dinspre suprafala masticatorie, incercAnd sd fie apropiat cAt mai mult posibil
de material. Urmdtorul strat oblic este aplicat pe peretele opus al cavitdfii, iluminAndu-l
dupX aceeagi schemd. O parte din cavitatea carioas5, care corespunde dentinei pierdu-
te, este umplutd cu compozit de nuanld opac5, din care se formeazd gi baza cuspizilor
pierduti ai suprafefii masticatorii, iar smaltul este restaurat cu o culoare adamantind mai
transparentd. Aceastd combinalie permite imitarea lesuturilor naturale ale dintelui.
O etapd importantd a manoperei constd in formarea suprafelei ocluzale. Trebuie de
tins cdtre reproducerea particularitdlilor anatomice caracteristice ale suprafetei ocluzale,
orientAndu-se dupd dinlii intacli. Nu trebuie sd ne limitim doar la formarea suprafelii
masticatorii plate.
fn cazul unei carii acute, poate fi propqsi (cu titlu de altenntiail) restaurarea dinfilor
prin metoda tehnicii ,,sandwich" inchisd. In acest scop, pe proieclia coarnelor pulpare
este aplicatd o obturalie curativd, ce confine calciu, iar cavitatea carioasd este umplutd
cu ciment glasionomer tradilional. Fluorul, eliberat din ciment, contribuie la remine-
ralizarca lesuturilor dure dentare. Peste o lund din obturalie se decupeazd, modelAnd
astfel o obturalie izolatorie, iar defectul dintelui este restaurat cu un cornpozit auto- sau
fotopolirnerizabil.
La obturarea dinliior masticatori sunt utilizate materiale compozite compactabile
(packable), care pot rezista la solicitdri masticatorii mari. in compozitia lor, de reguld,
intrd gi fluorul. La aplicarea lor nu este necesar de a respecta principiile polimerizdrii
direclionate.
 il#j
'

6. obturarea gi restaurarea cavitililor carioase de clasa a il-a

Obturarea corectd a cavitdfilor de clasa II este consideratd una din cele mai comple-
xe sarcini: anume la restabilirea suprafelelor aproximale dentare apar cele mai multe
dificultdfi. Acest lucru se datoreazd faptului cd tn stare normald, suprafetele laterale ale
dintilor intacli strdns contacteazd. unul de altul, formAnd aga-numitul punct de contact.
Pentru modelarea corectd a suprafefii de contact a dintelui este necesar de a respecta
etapele de obturare gi de a atrage atenlia la urmdtoarele elemente:
1) orificiu cu o formd triunghiulard localizat interdentar in zona gingivald, care ln
mod normal este ocupatd de papila gingivald;
2) punctul de contact propriu-zis, localizat in regiunea ecuatorului;
3) versantul de contact al crestei marginale a dintelui.
4) suprafala aproximald dentard bine formatd, nu poate fi platd nici intr-un caz- ea
are o formd aproape sfericd.
Cele mai frecvente erori, care apar la obturarea cavitdfii de clasa a II-+ includ:
- lipsa unui contact str6ns furtre obturafie gi dintele veciry ceea ce conduce la retine-
rea permanentd a alimentelor in spafiul interdentar gi la traumarea papilei interdeniare;
- formarea unui punct de contact in regiunea crestei marginale a dintelui, lnsd nu
la nivelul ecuatorului, ceea ce duce la desprindelea unor agchii din materialul de obtu-
rare;
- introducerea excesivd a materialului in regiunea peretelui gingival al cavitdfii;
- crearea unor "margini debordante" , ceeace servegte drept cauzd pentru kaumarea
permanentd a papilei interdentare gi formarea unei pungi ceva mai tdrziu;
* absenfa unei adapt5ri bune a materialului la peretele gingival, ceea ce duce la dez-
voltarea cariei secundare.
Peretele lipsd este compensat la obturare prin aplicarea unei matrici. Matricile sunt
confeclionate din diferite materiale: metal, celuloid, etcExist|.matrici circulare, semicircu-
lare, benzi, de contur gi cdpdcele.
Matricea este introdusd in spaliul interdentar, gi presatd strans in zona cervicald cu
un ic special sau un tampon de vatd.
Matricea poate fi fixatd cu o port-matrice, sau - cu diferite alte dispozitive corespun-
zdtoare.
Penele pot fi din plastic Ai din lemn. Cu ajutorul unor pene din lemn poate fi efectuatd
"separarea prealabild". Pana este introdusd intre papila interdentard gi matrice, asigu-
rdnd aplicarea strdnsd a matricei pe suprafafa dentard: secliunea triunghiulard trebuie
sd corespundd prin formd gi mdrime papilei interdentare. Absorbind umezeala, pana se
umfld 9i pulirU ugor de tot, separd dinfii.
La plombarea cavitdlilor de clasa a II-4 chiar gi ln cazul dintilor devitali, trebuie ad-
ministratd o anestezie, deoarece aplicarea port-matricei, sau introducerea unei pene,
sunt dureroase pentru pacient.
 :i28&i,e
r++;lir

Aplicarea matricei in timpul obturdrii:

- faciliteazd retenlia materialului in cavitate in timpul condensdrii lui;
- lmbundtdlegte adaptarea materialului la peretele gingival;
- asigurd crearea unui contur corect al suprafelii dejurul
contac!
- lrt unele cazuri/ dacd matricea este bine strAnsd in coletului dentar cu aiutorul
port-matricei, ea protejeaz6 impotriva pdtrunderii sAngelui 9i lichidului gingival.
Ldfimea pldculei de separare este potrivitd, luAnd in consideralie localizarea cavitdfii
carioase. Dacd cavitatea este situatd in partea gingivald a dintelui, matricea aleasd de a fi
utilizatd are o ldlime cu l"-2 mm mai mare decdt indlfimea coroanei dintelui. DacX cavita-
tea este situatd sub gingie, apoi se utilizeazd, o matrice gi mai latd, care trebuie introdusd
sub gingie.
In acest scop, este folositd o matrice cu o curburd, care este introdusd ln ganful gin-
gival.
Pentru obturarea cavitdfii carioase de clasa a II-a, sunt utilizate cimenturi silico-fosfat
(silidont, Trans Lit, Aristos).Indicafiile de utilizare sunt aceleagi ca gi pentru clasa I.
Metodica de obturare depinde de localizarea cavitdlii carioase gi de varianta prepa-
rdrii.
La localizarea cavitdpi carioase in zona cervicald gi in cazul existenfei unui abord
acceptabil cdtre acest defect, metodica de obturare unor asemenea cavitdfii este similard
cu cea de plombare a cavitdfilor carioase de clasa I dupd Black.
Dupd aplicarea cdptugelii este preparat cimentul silico-fosfat 9i in porfii aparte este
introdus in cavitatea carioasd, modeldnd minulios cuspizii, ganfurile. Cu sonda sau cu
spatula netezitoare este verificat spaliul interdentar, gi este indepdrtat excesul materialu-
lui de obturare. Matricea este scoasd din spaliul interdentar gi este creat contactul obtu-
ratiei cu dintele vecin. Pentru aceasta se apasi pe mijlocul suprafefei masticatorii a obtu-
rafiei cu un fuloar de dimensiuni mari, de-a lungul axei verticale a dintelui. Dupd priza
obturafiei se corecteazi, ocluzia, fiind apoi efectuatd glefuirea gi lustruirea obturafiei.
Cavitdlile de pe suprafefile aproximale dentare sunt obturate lntr-o singurd vizitd a
pacientului: la inceput - una, iar dupd intdrirea obturaliei -cealaltd cavitate.
La inflamarea papilei interdentare se efectueazd concomitent prepararea gi tratarea
papilitei. Ulterior, in ambele cavitdli sunt aplicate obturalii temporare, dar in aga fel incdt
acestea sd nu traumeze papila interdentard. Peste 2-3 zile, cAnd inflamalia dispare, obtu-
rafiile temporare sunt inlocuite cu altele permanente, restabilind gi punctul de contact.

Metoilica de obhnare a cavitdlilor de clasa a ll-a cu amalgant

La obturarea destul de dificild a cavitdlilor de clasa II (deoarece lipsegte unul din perefi),
pentru inlocuirea peretelui (care lipsegte) se va utrliza pe perioada aplicdrii obturafiei
matricea - o bandd find, care este menfinutd in jurul dintelui cu ajutorul unei clame regla-
bile numitd portmatrice. Prin aceasta este realizatd posibilitatea condensdrii minufioase
a amalgamului, restabilirea morfologiei anatomice a coroanei dentare gi, fir special, a
punctului de contact.
Matricea trebuie sd cuprindd toatd suprafafa laterali a dintelui, adaptAndu-se skAns,
perfec! la peretele pregingival [inferior] al cavitdfii. In cazul adaptdrii insuficiente se
folosesc bulete mici de vatd, pene interproximale din lemn sau din acrilat (introduse tn
spaliul interdentar).
Dacd adaptarea matricei la dinte devine defectuoasd la un moment oarecare al ma-
nevrelor de condensare a amalgamului, iar medicul n-a depistat aceasta, in procesul ob-
turdrii materialul phtrunde intre bandd gi suprafafa dentard, ajungAnd i:r spafiul inter-
dentar gi formAnd o margine debordantd a obturafiei. Aceasta provoacd un traumatism
continuu al papilei gingivale.
 Obturarea cavitdtilor de clasa a II-a cu platou suplimentar (cavitatea orizontald), are
particularitdtile sale caracteristice la aplicarea matricilor 9i la infiinlarea punctului de
contact.
Exist5 doud metodici de aplicare a matricilor:
Prims metodica'
- matricea este pusd in modul traditional. La lnceput, matricea este
fixa_td, aplic6nd cdptugeala izolatorie pe perelii gingival, laterali
fiugaligi orali) gi fundul
cavit5.tii principale gi a celei suplimentare (orizontale). Dupd aieista, amalgamul este
introdus ln cavitatea pregdtitd, gi - condensat.
A doua nrctttdicd esie fJlositd la localizarea cavitdlii principale pe suprafala de contact
posterioard, cAnd este dificil abordul cdtre ea. Cdptuqeah Lolaiorie este aplicatd pAnX
la fixarea matricii la cavitatea principalX gi la cea suplimentard. Apoi, amalgamul este
introdus in porlii mici, acoperind cu atentie cdptuqeala. Dupd aceastl, matricei este pusd
conform. hlturor regulilor, gi, cavitatea - obturitd definitiv cu amalgam.
_
Cu ajutorul unei spatule bucale se va schifa aspectul suprafet"ei obtura,tiei gi se va
reface forma crestei marginale.
Modelarea obturatiei este realizatd atdt timp cAt arnalgamul rdmAne maleabil. Apoi
este verificat spafiul interdentar, 9i indepdrtat surplusul cG material ciin acesta.
Dupd ce este indepirtat excesul de mercur, eliminat din straturile superioare ale
amalgamului, matricea se scoate. Ansamblul matriceal este evacuat in urmdtoarea orcli-
ne" portmntrice, pand qi bandd. Pana gi banda pot fi indepdrtate cu ajutorul unei pense.
Pentru a evita deteriorarea f fractararea obturaliei incd destul de maleabile, matricea
este apdsatd cdtre dintele vecin gi indepdrtatd prin traclirrne oblicd (sau in zig-zag) in
direclie vestibulo-ocluzalx, avand grijx de orificiile de fixare ale matricii.
_ Adaptarea obturatiei la marginile cavitdlii principale se va face cu fuloarul netecl, iar
la nivelul platoului suplimentar (aestibr,tlar gi oVa\ - cu spatule bucale perfect netede.
Dupd aplicarea amalgamului la obturarea cavitdliloide clasa a II-a gi inl{turarea ben-
zii metalice, frecvent se remarcd o fanti intre suprafala obturafiei gi cea a clintelui vecin.
Deaceea punctul de contact Qtunctiform sau ptan) la obturalia de amalgam este resta-
-bilit
_
deplasdnd mici cantitdti de amalgam, prin migcdri aplicate cu un Iuloar butonat
[cu bild] (sau cu o buletd de vatd) pe fala oiluzald a obturayiei, prin ugoare migc[ri de
translatie dinspre mijlocul obturaliei cdtre marginea liberd a acestlea. infinal punctul de
contact este forrnat pe suprafetele proximale a coroanei in breimea ei meclie.
Obturatia aplicatd este controlatd prin ocluzie. Finisarea obturatiei este f5cutd la ur-
mdtoarea vizitd.
tn caz tle necesitate a obturdrii cu amalgam a cloud. cavitXti adiacente, localizate pe
suprafelele de contact ale dinlilor vecini, se obtureazA cloar o cavitate. A doua cavitaie,
adiacentd, pregdtitd qi ea pentru obturare, este inchisd cu o plornbd temporard din clen-
tind artificiald. Aceastd cavitate este plombatd in urmdtoaiea vizit6 a pacientului. Cu
aceastd conditie poate fi garantatd o formd mai corectd a obturatiei gi, foarte important/
crearea unui punct de contact intre dinfi.

Metodica de obturare a caaitdlilor carioase de clasa a ll-a prin xprepararea tunela-

rd"
Dupd -prepararea tunelari" cavitatea formatd este spdlath cu apd, tratatii cu solulie
antisepticd, 9i obfuratd cu un ciment ionomer de sticli, material compozit sau cu com-
pomer. Pentru a crea punctul de contact, ln spatiul interdentar este iniroclusd o matrice,
care este fixatd cu o pand. Aceasta permite tr acelagi timp evitarea refuldrii excesive a
materialului de obturalie dincolo de limitele cavitdlii, - inipaliul interclentar. Utilizarea
unor materiale compozite flowable in aceastd metodd are avantajul de a putea umple cu
ugurintd toate neregularitdtile gi excavatiile cavitdfii carioase. Pen.tru a umple cei mai
 28$,x

profundd parte a cavitdlii, este preferabild utilizarea compomerilor flowable sau a glasi-
onomerilor

Etnpele de obturare n caaitdlilor cariottse de clnsa a II-a:

1. Efectuarea anesteziei gi curdfirea suprafefii dintelui de depozite dentare.
2. Aplicarea digii 9i prepararea.
3. Aplicarea matricii de contur gi fixarea ei cu un ic din lemn (pana trebuie introdusd tn
sp n liul inter dent ar prin presiune).
4. Umezirea icului cu apa din pistol (pana se aa untfla, separfrnd qi mtti tare dinfii. De aici
- gi denumirea metode| - separarea preliminard).
5.7ncaz de necesitate - aplicarea unei obturalii curative.
6. Gravajul, sp5larea acidului, gi uscarea.
7. Aplicarea primerului.
B. Aplicarea sistemului adeziv.
9. Unrplerea cu compozit, incepdnd cu partea gingivald a cavitltlli. (Esteposibildrenlizarea
unei pdrli din obturnlie pind Ia ecuator din ,,Dyract" sau dintr-un compozit autopolimerizabil).
10. Finalizarea aplicdrii compozitelor folosind tehnica stratificatd 9i a principiului de
polimerizare iintitS.
icului gi cofferdam-ului.
1L. indepdttarea matricii,
12, Iluminarea suplimentard apdrlii gingivale a obturafiei printr-o pand transparentd.
L3. Verificarea punctului de contact cu flossul. Dacd este necesar, se efectueazd in-
depdrtarea marginii debordante cu un culit pentru materiale compozite sau cu benzi
abrazive de finisat.
14. Coreclia ocluziei, finisare, lustruire.
L5. Iluminarea de finisare.
La plombarea cu compozit de tip ,,pastd-pastX", in cavitatea preparatd (cu matricea qi
icul nplicate), materialul este introdus in exces, la fel ca in obturarea clasei I, prin una sau
doud porlii,
Pentru restaurarea fizionomicd a dinlilor pot fi folosite atAt materiale compozite mi-
crohibride, cAt gi cele microfile.
Materialul fotopolimerizabil este aplicat tr straturi oblice, maxim acliacente la pere-
tele lateral; Fixarea formei materialului este efectuati prin peretele lateral, cu plasarea
maximh a ghidului optic al ldmpii de fotopolimerizare cdtre colet (direciia fasciculului
Iuminos de fa colet cdtre suprafala ocluzald pentru asigurarea adeziunii materialului la peretele
gingiaal). Polimerizarea finald a acestui stuat este efectuatf, dinspre cavitatea carioasd.
Fentru sporirea acfiunii luminii al ldmpii de fotopolimerizare, poate fi folositd oglinda
dentarX, cu care este reflectatd lumina cdtre suprafala distald a restaurdrii. hl acest scop,
oglinda este plasatd la l" cm inferior de coletul dintelui sub un unghi de aproximativ45o
fa,ta cle axul clintelui. Razele de lumin5 sunt orientate perpendicular pe suprafala ogiin-
zii gi, reflectAnclu-se in ea, ajung pAnd la partea gingival5 a restaurdrii dinspre inferior.
Realizarea unei astfel de direciii a ilumindrii, doar prin manipularea ghidului optic, este
practic imposibil.
De asemen"", poate fi folosit un accesoriu fotoconductor conic, ajustat pe vArful ghi-
dului optic al ldmpii de fotopolimerizare. Lumina este apropiatX prin con nemijlocit in
zona necesard, gi este repartizatd mai uniform. Aceasta asigurd o polimerizare mai pro-
fundd a compozitului.
La restaurarea cu compozite compactabile (packable), pot fi utilizate matrici metalice de
contur, care ajutd la modelarea suprafelii de contact, 9i pot fi neglijate regulile de polimeri-
zare deoarece la polimerizare aceste rnateriale cresc in volum. La utilizarea CIS-uri-
Ior compactabile fotopolimerizabile, obturarea cavitdfii se efectueazd in prima vizitd.
'intite,
 La obturarea cu compozite a cavitdtilor carioase de pe suprafefele de contact adia-
cente ale dinlilor trvecinaji, ambele cavitdti pot fi obturate intr-o singurd vizit6,, pe rAnd.
,
Principala sarcind este restabilirea punctului de contact.
Caaitdlile carioase MOD sunt obturatetn3 etape:
1. restaurarea peretelui distal;
2. restaurarea peretelui medial;
3. obturarea cavitdtii rezultate de clasa I.
Laprezenta unei hipertrofii gingivale, sau la proliferarea tesutului de granulatie, este
-
efectuatd-coreclia gingiei, deoarece fur cazul sAngerdrii gingiilor nu pot fi"create condipii
pentru o bund adeziune a materialului.
Etapele de obturare a caaitdlilor de clasa a II-a prin metoda tehnicii "sandu,ich":
1. Sunt eliminate toate portiunile dentinei, afectate de carie.
2. La formarea cavitdtii nu este necesar de respectat metodica clasicd duph Black,
adicd de lnldturat toate rugozitdfile gi iregularitdtile iuprafetei sale. Crearea purictelor de
retenlie gi platourilor suplimentare nu este neapdrat necesard.
3. Fisurile adAnci pigmentate ale suprafefei ocluzale trebuie sd fie incluse in cadrul
cavitdtii create.
4. Fste obligatorie bizotarea marginii smalfiere Qn cazul caaitdlilor de clasa V glefuirea
marginilor cauitdfii nu se recomnndd !!!).
5. Se spald gi se usucd cavitatea.
6. Dintele trebuie izolat de salivd cu role de vatd sau cu cofferdam.
7. CeIe mai profunde porfiuni ale cavitdfii trebuie izolate cu o cdptugeald curativd pe
-bazd de hidroxid de calciu.
8. Se recomandd utilizarea matricilor din ofel inoxidabil. Pe matrice se aplicd in pre-
alabil un strat subtire de vaselind.
9: P: suprafafa interioarl uscatd a cavitdfii (gi cdptugeald curativd tntdritd) se aplicd un
.- .
lichid adeziv special, care poate fi gdsit la majoritatea glasionomerilor.
10. Glasionomerul este pregdtit pentru a fi utilizat gi este introdus in cavitate. Ma-
terialul este distribuit pe intreaga suprafald a cavitdfii pdnd la joncliunea smalt-dentind.
Trebuie remarcat faptul, cd.baza glasionomere a luciarii de restaurare nu trebuie sd iasd
de sub materialul de obturare restaurativ. Mai mult ca atat, tmiia glasionomerului nu
trebuie sd ajungd cu 1,5_ nrm pAnd la marginea superioard a cavitdtii. Anurne in aceste
locuri cirnentul se stratificd rapid sub influenla fluidului bucal.
11. Dupd intdrirea cimentului este aplicatd, conform regulilor, o obturatie dintr-un
material compozit.
Metoda tehnicii ile restautare ,,safldzoicl{,
Metoda tehnicii ,,sandwich" combind utilizarea maximA a proprietdlilor pozitive ale
compozitelor gi minimizarea efectelor negative.
Aceastd metodd este indicatd in cazul obturdrii unor cavitdti carioase mari de clasa I
gi a II-a cu o configurare complexd.
In asemenea caz sunt folosite diferite combinatii de compozite tradi,tionale flowable,
compactabile, microhibride.
Restaurarea aplicatd corect presupune crearea de:
. formd anatomici gi funclia naturald a dintelui;
' culoare gi transparenfd, luciu al lesuturilor naturale ale dintelui;
, ' adaptare marginald ideald a restaurdrii (protecfie contra inaaziei microbiene
lor agresiae din partea caaitdlii bucale).
gi acfiuni-
 j,rlii:!t!!..
ri2tliiir
'!gitriiiaw

7. Obturarea gi restaurarea cavitifilor carioase de clasa a

lll-a gia lV-a
Cavitdlile carioase de clasa a III-a gi a IV-a trebuie obturate cu materiale compozite
moderne, ce satisfac cerinlele fizionomice. Aceleagi cavitdfi sunt obturate cu cimenturi
(de ex., silicinfi numai in caz de existd contraindicafii pentru ttilizarea materialelor com-
pozite sau - fir absenfa materialelor compozite moderne.
Principala deosebire in metodica de obturare cu silicind, a cavitdlilor carioase de
clasa a III-a gi a IV-a, constd ln faptul cd acest material este introdus in cavitatea carioasd.
cu spatula netezitoare lntr-o singurd porfie. Contururile suprafelelor laterale sunt mo-
delate cu ajutorul unei benzi din celuloid, lubrifiate cu vaselind. Banda este introdusd in
spaliul interdentar, minulios adaptatX gi presatX pe suprafala de contact, apoi cu spatula
netezitoare se verificX daci materialul de obturare nu a pdtruns in spaliul interdentar.
Dupd aceasta este creat un punct de contact cu dintele vecin, apdsdnd cu fuloarul asupra
mijlocului obturajiei lncd nesolidificate.
Cavitdfile carioase de clasa a IV-a prezintd nigte dificultdfi aparte la obturare, deoa-
rece necesitd restaurarea marginii gi unghiului incizal al coroanei. Pentru a imbundtdli
fixarea materialelor de obturare adesea sunt folosite pivoturi parapulpare, ele fiind apli-
cate in locurile cu sarcini ocluzale maxime. Pentru a spori rezistenla obturafiei unghiu-
rile sunt pulin mai ingrogatd, - pe cAt de mult permit condiliile de ocluzie, sau o exclud
din ocluzie.
Obturafiile din compozite autopolimerizabile satisfac pacientul lntr-o oarecare mdsu-
rd, - in caz dacd.este pdstratd suprafala vestibulard a srnallului.
La pregdtirea cavitXlilor carioase de clasa a III-a gi a IV-a pentru a fi obturate, se in-
cearcd crutarea maximd a smalgului, chiar gi a celui privat de dentina subiacentd. Pentru
obturarea cavitdlilor preparate este necesard utilizarea unor matrici profilate speciale,
transparente sau metalice. inainte de obturare cdpdcelul este ajustat in cavitatea bucald.
Dinjii sunt separali intr-un mod special cu ajutorul penelor.
Compozilia preparatd a compozitului autopolimerizabil este introdusd, de obicei, ful
cdpdcelul prealabil pregdtit, qi este aplicatd lntr-un singur timp in cavitatea carioasd,
fiind menlinutX pAnd la momentul prizei materialului (5-6 min.). Apoi cdpdcelul este
lndepdrtat, iar dupd aceasta este efectuati glefuirea gi lustruirea'
Prelucrarea suprafelii de contact se efectueazd doar cu icul aplicat.
Etapele de restaurare a dinlilor cu caaitdli de tipul claselor III gi IV:
L. Curdlirea suprafelii dintelui de depozite dentare gi determinarea culorii.
2. Aplicarea digii 9i prepararea.
3. Introducerea firelor de retraclie gi fixarea matriciiJ'cozoroc" , dacX defectul se inve-
cineazd cu marginea gingivald. Aplicarea digii - pe mdsura posibilitdlilor.
4. in cazul unei cavitdli carioase adAnci - aplicarea unei obturafii curative, precum gi
izolarea acesteea cu ciment ionomer de sticld. Reproducerea contururilor dentinei.
 5. Gravaj, inldturare a acidului prin lllgare/ uscare.
6. Aplicarea primerului, in cazul in care este prezentd o dentind neacoperitd de cdp-
tugeli.
7. Aplicarea sistemului adeziv, distribuirea lui cu un jet cle aer gi intdrirea cu polime-
rizatorul.
B. Determinarea repetatd a culorii.
9. Aplicarea stratificatd a compozitelor cu polimerizareafiecxrui strat.
10. Indep5rtarea matricii, firelor gi cffirdatn-tlui.
11. Prelucrarea suprafetii cu freze rogii, galbene gi albe, gi cu gume de glefuit din
plastic.
L2. Verificarea ocluziei.
13. Prelucrarea suprafetilor de contact cu benzi abrazive de finisat.
14. Lustruirea suprafetilor cu paste de lustruit.
15. Iluminare de finisare. La restaurarea esteticd a cavitdtilor carioase de clasa a III-a
9i a IV-a cel mai frecvent sunt utilizate materiale compozite fotopolimerizabile microfile
gi microhibride.
Crearea unei game perfecte de culori este mult mai ugor la realizarea unei restaurdri
totale a dintelui, ciecAt ia obturarea cavitdfilor carioase cie clasa a lii-a gi a IV-a. Acest mo-
ment se dato teaz| faptului cH dentina gi smallul dentar au diferiti coeficienti cle transpa-
renld. Obturatia dintr-un material prea transparent creeazd in profunzime o tentd surie,
iar obturafia din material opac aratd ca un "petec". Pentru realizarea efectului de
,,dinte
intact" este necesatd reproducerea dentinei q1 smaltului pebazaunui material de obtura-
re/ care are nuante opace gi transparente, sau folosirea tehnicii "sandwich,'.
la figurat, dentina se afld intre foitele smaltului ca o bucatd cle guncd intre
- -.Vorlind
feliile de pAine ale unui sandviq. La fel arati gi iestaurarea
- opacul (glasionomer, cotnpo-
nter) intre materialul transparent. De altfel, materialul opac trebuie sX fie aplicat numai
in locul, unde in caz norrnal in dintele se afld dentina.
in seturile standarcle intrd nuante opace gi transparente. La prepararea cavitdtii cari-
oase smalhll, lipsit de dentinS, este indepdrtat, 9i este format ,rtt biru.t de smalt sub un
unghi de 45o, cu scopul credrii efectului de ,,cameleon,,.
Introdrrcerea unei porlii de material compozit gi polimerizarea acestuia se efectuea-
zS,reiegind din principiul polimerizdrii tintite. Crearea punctului d.e contact este posibi-
ld doar la separarea obligatorie a dintilor cu pene din lemn sau fotoconductoare.
Pentru ca linia de tranzilie "smalt-compozit" sd.nu fie vizibild, trebuie de supraaco-
pe.r'it bizoul cu compozit cu 2-3 mm. Dacd linia de trecere incd se mai observd,
ioate fi
utilizat efectul "picdturii": de aplicat pe aceastd linie un strat subfire de nuarlfd,;margine
incizald transparentd".
La obturarea cavitdlilor de clasele III-IV este important de a determina corect gradul
de transparen!5 a dintelui.
La obturarea cavitdtilor de clasele III-IV cu compozite, compomeri gi cu cimenfuri
ionomere de sticl5 prima iluminare trebuie fdcutd din partea smaltului (aclicx prin small)
pentru formarea unei adaptdri maxime "smalt-compozit" gipentru a impiedica,rrp"r"u
de contractie.
Lucrdnd fdrd cofferdam la cavitdtile carioase de clasa a III gi IV trebuie de utilizat fire
de retractie gi matrici transparente de contur,
Dupd inldturarea firelor de retraclie qi a matricilor kebuie de prelucrat partea cervi-
cald a restauratiei cu freze de finisare, ir:rcercAnd a nu rdni gingia.
Dupd lustruire gi iluminarea de finisare trebuie efectuatd revizia gantului sau pungii
gingivale, pentru a ne asigura cd acolo nu au rdmas particule de adeziv gi ae compolit
solidificate.
 iiIH[,.h
'$#,

8. Obturarea gi restaurarea cavitililor carioase de clasa a V-a

gia Vl-a
Tehnica de obturare a cavitdlilor carioase de clasa a V-a gi a VI-a este una tradiliona-
ld. La izolarea de fluidul bucal trebuie utilizate firul de retracfie, matrici, icuri, fixatorul
marginii gingivale. Pentru comoditatea gi rapiditatea aplicdrii materialului pot fi folosite
cdpdcele, - din metal sau plastic, transparente speciale, executate dupd forma dintelui.
Cavitdlile carioase de clasa a V-a gi aYl-a,localizate pe dinlii masticatori, sunt tradi-
fional obturate la persoanele in vdrst{ gi copii cu amalgam incapsulat de argint, care nu
confine faza gamma-2. Este aplicatd o obturafie izolatorie (care nu trebuie sd iasd in afara
marginii caoitdfii), amalgamul este introdus in porfiuni aparte, gi se modeleazd obturafia.
Finisarea obturafiei se face tr urmdtoarea vizitd.
Pentru a restaura cavitdtile carioase de clasa a V-4 pot fi utilizate diferite materiale.
in cazul existenfei rrrro, pentru utilizarel materialelor compozite, sau in
"oritruindicafii
absenta materialelor compozite modeme, la molari poate fi folosit silidontul, gi la incisivi
- silicina (care se potriueEte mai bine cu culoarea lesutului dentar).
Din materiale compozite moderne sunt utilizate cele: hibride (modificate cu polimer),
CIS, compomere, microfile, microhibride gi flowable.
Mai preferabil este ca in cazul cariei acute gi necrozei cervicale de restaurat dintele
cu CIS-uri hibride sau cu compomeri, care elibereazd continuu fluor, gi ln ale cdror truse
standarde sunt prevdzute nuanfe opace gi transparente. Un efect cosmetic bun este reali-
zat atunci cdnd se aplicd materiale compozite microfile, microhibride gi flowable.
In timpul prizei compozitului, introdus ln cavitatea de clasa V vArful ghidului optic
al ldmpii de fotopolimerizare trebuie direcfionat "de la grng:re" .ln acest caz, contrac-
tia compozitului va fi orientatd cdtre lesuturile cervicale, obfindndu-se astfel o adaptare
marginald bund a materialului.
Etapele de obturnre a caaitdlilor de clasa a V-a
1. Curdlirea suprafefii dintelui.
2. Determinarea culorii compozitului.
3. Anestezia.
4. Prepararea.
5. Izolarea de fluid bucal.
6. Aplicarea unor cdptugeli (atratiae gi izolatorti), - conform indicafiilor.
7. Gravajul, tnldturarea acidului prin irigare, uscarea.
8. Izolarea repetatd de fluidul bucal.
9. Introducerea firului de retracfie.
L0. Aplicarea sistemului adeziv gi lntdrirea lui.
l.L. Introducerea materialului de obturare gi tntdrirea lui.
12. Scoaterea firului de retractie.
13. $lefuirea.
1.4. Lustruirea.
15. Iluminarea de finisare (etapd apfionald).
16. Prelucrarea suprafefii obturafiei cu un silant.
 ,,, ,,srlSTEME ADEZTVE lN OBTURAREA CAVFATILOR CARIOASE
l:::iri{., .
CU MATERIALE COMPOZITE.
',i"".'.,': '

'Adeziunea reprezintd o componentd foarte importantd a soliditetii obturdrii. Din rno-

'ment ce rnulti stomatologi gi experti in materiale dentare deja au recunoscut cd practic
toate'tipurile de materiale de obturare (arnalgamele, cimenturile, compozitele etc.) nu posedd
adezitinespecificd cdtre fesuturile dentare, noud nu ne rdmAne decAt sd explicdm cauzele
acestei itnperf ecliuni:
. vdscozitatea foarte inaltb a materialelor in stare funclionald, ce lmpiedicd formarea
contactului adeziv;
tri ',r.,absenta, de reguld, a afinitetii chimice concomitent cd.tre toate trei substraturi, ce
cdntureaZE o cavitate plombat5: smal;ul, dentina gi obturalia izolatorie, precum gi inca-
pacitatea de a crea o presiune gi temperaturd crescutd la"lipke" .
1, r11,:; r I

Fixarea plombei doar din contul retenliei mecanice in cavitate reduce esenlial terme-
nul de gexvire a obturafiei (excepfie fiind amalgamul).

,' CuyAntul" adezittne" vine de la latinescul ,,adhaesio", care tnseamn d" atagate,adera-
re, Iipire.",a suprafelelor unor doud corpuri heterogene solide sau lichide.
. In stornatologie sunt distinse doud tipuri de adeziune:
I Mbcanicd: din contul material adeziune micromecanicd structura dintelui;
.: , I'Chimicri; din contul formdrii unei legXturi chimice a materialului cu clentina gi smal-
tul.
Raportarea in 1955 de cdtre Buonocore ainlormafiei precum cd adeziunea materialului
de obturare cdtre suprafata dintele se lmbundtdlegte esenlial ln cazul ln care smallul este
prelucrat in prealabil cu acid fosforic a servit drept start pentru elaborarea tehnicilor ade-
zive de restaurare a dinfilor. Rezistenfa legdturii compozit - smal! ln acest caz constituie
aproximativ 20 - 25 MPa (P asliley D.H., 2004).
in multe ldri stomatologia restaurativd este eronat declaratd a fi conservativd. Dar nu
este prea ralional de a o considera ,,conservativd" f.ald.de lesuturile dentare. Materialele
gi metodele tradifionale au fost dintotdeauna agresive gi extrem de invazive, dictAnd
rezecarea smalfului gi dentinei sdndtoase din diferite motive, inclusiv extensia cavitdfii
cu scopul de a asigura condilii retentive pentru viitoarea restaurare, precum gi pentru
indepdrtarea unei cantitdfi mari de lesuturi dentare pentru prevenirea cariei secundare.
Astfel, fesuturile dentare sdndtoase erau sacrificate conform rigorilor metodicii de pre-
parare, determinate de materialele de restaurare neadezive (Freedman G., Goldstain F.,
2004).
Cu aparilia metodicilor adezive de restaurare a dispdrut necesitatea de a prepara ln
extensio cavitatatea lntru asigurarea retenfiei plombei, prevenirea permeabilitdlii margi-
nale gi profilaxia cariei secundare a dintelui restabilit.
 prezent, utilizarea agenlilor adezivi este consideratd o conditie obligatorie la obtu-
rarea cu materiale compozite. Nerespectarea acestei etape duce la perturbarea adeziunii
compozitului la lesuturile dintelui, ceea ce se manifestd prin aparilia unor fisuri mar-
gtnale, invazia microbiand gi colorarea marginilor obturafiei (,, cur ger e a su turii" ), sensi-
bilitate,,post-operatorie", aparitia unei aga-numite ,,recidive a cariei", gi, uneori,
afectarea pulpei.
- la

Fdrd a zdbovi cu examinarea istoriei evolutiei tehnologiilor adezive, vom studia doar
starea actuald a acestei chestiuni, precum gi cele mai rdspAndite gi eficiente sisteme ade-
ztve,

Mecanismul de cuplare a compozitelor cu suprafala smalfului

Independent de tipul compozitului utilizat pentru realizarea cupldrii materialului
compozit cu smalpl este necesar de efectuat gravajul (conditionarea) acid prealabil
- a
suprafetii smaltului. Se face prin aplicarea pe suprafalabizotatd a smalplui cu un lichid
sau gel, baza cdrora o constituie solulia de 35-37% de acid fosforic.
Timpul gravajului, in funclie de rezistenla acidd a smaltului, este de 15-60 de secun-
de. Dupd aceasta, preparatul de gravare este spdlat cu unjet de apd ln decursul a 15-60
secunde. Apoi, smalful este minufios uscat cu aerul. Smalpt corect gravat dupd uscare
pierde luciul, gi devine alb-cretos. Dacd nu s-a realizat un asemenea aspect al smaltului,
gravajul trebuie repetat.
Gelurile sunt mult mai comode in utilizare, decAt compozifiile gravante lichide. Gra-
lie unei consistenfe special potrivite, ele pot fi ugor aplicate ln zone limitate de smalt din
jurul cavitXfii preparate. Concomitent este exclusd nimerirea agentului gravant pe den-
tind gi mucoasa orald inconjurdtoare. Gelul este colorat gi plasat lntr-un ambalaj trans-
parent (seringd, flncon din polietilend cu o canuld pentru aplicafii), ceea ce permite dozarea
facil5, controlul calitdlii aplicdrii 9i indepdrt{rii lui de pe suprafala smaltului.
In acelagi timp, remediile gravante lichide mai bine pdtrund in gropite gi fisuri.
In rezultatul gravajului acid de pe suprafatd sunt eliminate impuritdlile gi o parte
din smal! pe o addncime de 5-10 microni. Sub influenla acizilor se produce dizolvarea
unor porfiuni ale prismelor smaltiere, indepdrtarea selectivd din structura smalgului a
substanfei interprismatice, ln consecinld el se acoperi cu pori microscopici, gi devine mi-
crorugos. Ca urmare cregte considerabil retentia micromecaricS. (cu a.n. ,,desen de retenlie
a graaajulwi"), deoarece se mdregte suprafata activd de cuplare cu compozitul gi imbund-
tdlegte posibilitatea de unire a stratului superficial al smallului cu adezivul sau agentul
bonding (HuxomeB A.W., UenoB II.M., Cato4a A.8,2004).
Dupd aceasta este important de a realiza o umectare suficientd a suprafefii, fir urma
cdreea fluidul aplicat nu va rdmAne in formd de picdturd, ci se va repar[za uniform. in
acest caz este necesar de aplicat un adeziv, care este capabil sd se ingire intr-un strat des-
tul de fin, dar gi sd dispund de nigte caracteristici umectante bune, ceea ce li va permite
sd umple toate iregularitdfile microscopice ale suprafe
,tii (swift E.l. et aL, 1g9s; Haller 8.,
Blunck U,2004).
Pdtrunderea salivei sau a sAngelui pe suprafala gravatd este inacceptabitd. in aseme-
neacaz, este necesar sd repetdm gravajul. De asemenea, se interzice prelucrarea suprafe-
fii gravate cu alcool gi eter, "tatonarea" ei cu instrumentul.
Agenfii bonding (adezivii amelari) reprezintd ln sine un amestec de monomeri cu
viscozitate redusd, capabili sd pdtrundd lntre prismele smalfului gravat. Prin compozifie
ei seamdnd cu matrice polimerd a unui compozit (diacrilate), sunt hidrofobi (deacee4
smalful kebuie sd fie bine uscat!). Vdscozitatea mai micd fur comparatie cu compozitul
asigurd o pdtrundere bund a agentului bonding, in microporii smalplui. Dupd polime-
rizarea lui se formeazd nigte ,,prelungiri", care pdtrund in small gi contribuie la cuplarea
micromecanicd a compozitului cu suprafala smalplui. Cu compozitul agentul bonding
formeazd. o legdturd chimicd.
Trebuie de finut minte de faptul, cd bond-agen;ii amelari nu dispun de adeziune fa!{
de dentind. Deaceea, tr cazurile cAnd este utilizat un compozit, care are inclus ln set doar
adeziv amelar (de exemplu, ,,Alpha-Dent", "Prismafil", aproape toate compozitele autopolime-
rizabile), dentina trebuie sd fie acoperitd in totalitate de obturafia izolatorie.

Mecanismul de cuplarc a compozitelor cu srprafala ilentinei

Adeziunea dentinard reprezintd ln sine o chestiune mai complex{.
Toate ircercdrile iniliale de a crea adezivi dentinari s-au soldat cu egec, datoritd fap-
tului cd elaborarea lor a mers pe calea imbundtdlirii agenfilor bonding amelari. Cu toate
acestea ei, prin natura lor, nu pot forma o legaturd durabil{ cu dentina.
In prezenf existd un numir important de sisteme adezive dentinare. Compozilia chi.
micd gi particularitdlile caracteristice ale fiecdruia din ele sunt unice, dar mecanismele lor
de adeziune la dentind poate fi redusd la trei abordiri conceptuale diferite.

1. Adeziunea compozitului cu suprafala dentinei este renlizatd prin menlinerea gi imbibarea

cu adezia a stratului ,,stnear layer".
in aceastd metodd,,smear layet" este imbibat cu monomeri hidrofiti cu o vAscozitate
scdzutdi el este fortificat Ei devine o verigd de legdturi intre dentind gi compozit. Adezi-
unea ln acest caz apare, pe de o parte, din contul legdturii ,,smear layer" cu elementele
structurale ale dentinei, iar pe de altd parte - din contul legdturii chimice a adezivului
cu agentul bonding gi cu compozitul.
Adezivii acestui grup sunt pugi in strat subfire, cu ajutorul unui aplicator sau a unei
perii, direct pe dentind, sunt linute un timp oarecare pentru difuzarea componentelor
lor in fesuturi, apoi sunt uscate cu un jet de aer pentru eliminarea solventului, iar apoi
este polimerizat cu lumind halogend. Unii adezivi sunt polimerizali lmpreund cu agentul
bonding.
Dezavantajul acestor sisteme este penetrarea insuficientd a stratului superficial gi, in
consecinfd, este realizatd o adeziune insuficient de solidd, astfel lncAt ele la momentul
actual, practic, nu se aplicd.

2. Cuplarea compozitului cu suprafala dmtinei este realizatd prin dizolaarea gi indEdrtarea

stratului ,,smear layer", gi - prin decalcifbre superficiald n dentinei.
Aceastd tehnicS este in prezent cea mai rdspAnditd. Pe ea se bazeazd, acfiunea majori-
tdlii sistemelor adezive moderne.
Este legat de metodica gravajului complet (,,total etch"). ln rezultatul gravajului acid
al suprafefii dentinei,,smear layer" este dizolvat gi lndepdrtat complet tuburile dentina-
re sunt deschise, se produce demineralizarea stratului superficial al dentinei, denudarea
fibrelor de colagen ale matricei organice gi activarea ionilor gi apatitelor dentinei. Com-
ponentele sistemului adeziv pdtrund in tuburile dentinare deschise, impregneazd stratul
superficial demineralizat al dentine, gi se cupleazd cu fibrele denudate de colagen, for-
mAnd dupd polimerizare un strat hibrid, care asigurd o legdturd stabild a compozitului
cu lesuturile dure dentare.
Dezavantajul sistemelor adezive de acest tip este considerat a fi denudarea "pldgii
dentinare", indepdrtarea dopurilor de ",,smear laye{' din tubulii dentinari, in consecin-
fd cregte probabilitatea aparifiei unei "sensibilitdfi postoperatorii", suprafafa dentinei
devine expusd invaziei microbiene posibile. In afard de aceasta,la folosirea unor astfel
de sisteme adezive, existd un pericol ca componentele adezive sd pdtrundd ln structura
dentinard la o adAncime mai micd decAt cea la care s-a produs demineralizarea dentinei;
 rl0*ih
-{*iflilF
in consecinfd, la limita obturaliei cu fesuturile dintelui poate apdrea o "nanoscurgere" gi
va fi perturbat[ adaptarea marginalS a restaurafiei.

3. Cuplarea compozitului cu suprafnla dentinei este realizatd prin procexd de transformare a

,tsmenr layer".
Acest mecanism de cuplare este realizat grafie aplicdrii aga-numifilor primeri gi ade-
zivi auto-gravanfi (cu auto-condifionare).
tn compozi;ia acestor preparate intrd concomitent monomeri hidrofili, gi un oarecare
acid organic (frecaent - maleic).
La acfiunea unui asemenea primer asupra dentinei,,smear layer"-ul se dizolvd parli-
al, sunt dezobturate ostiumurile tubulilor dentinari. Stratul superficial al dentine parfial
se demineralizeazd gi se impregneazd cu monomeri hidrofili. in asemenea situalie ,,smear
layer"-ul nu este lnldturat prin spdlare, ci se dizolvd gi se transformd, iar la uscarea pri-
mer-ului se precipitd pe suprafafa dentinei, intrdnd in componenla stratului hibrid.
Astfel, in cazul mecanismului sus-menfionat de adeziune cuplarea compozitului
cu suprafala dentinei se realizeazd din contul transformdrii ,,smear laye{' , pdtrunderii
componentelor adezive ln tuburile dentinare fiind formate nigte prelungiri polimere gi
impregnaie cu monomer straturile superficiale ale dentinei, cu formarea stratului hibrid.
Pe lAngd aceasta, in compozifia unor adezivi ai acestui grup intrd aldehida glutaricd, care
este capabild sd lnvdluie fibrele colagene denudate, gi sd formeze o matrice organicd prin
fixarea proteinelor.
in prezent, dup[ transferul "centrului de greutate" spre asigurarea etangeitdfii ob-
turaliei de la joncfiunea obturaliei cu fesuturile dentare din nou a crescut interesul fafd
de adezivi, care aclioneazd conform principiului descris. Primul pas fur aceastd direcfie a
fost crearea aga-numifii condilioneri (agenyi de condifionare) nercsorbabili (engl. Non-
Rinse Conditioner, fr. non rdsorbeur condifionneur; abr. NRg. Cu aceastd compozilie sunt
prelucrate lesuturile dentare, sunt uscate, ftrrd a fi spdlate, iar apoi se aplicd adezivul.
Cele mai recente gi mai promilStoare elabordri in aceastd direcfie suntsistemele adezitte
monop as auto-gr aa an te.
Ultima elaborare in acest domeniu este sistemul adeziv,,Adper Prompt", prezentat
,,3M ESPE' in octombrie 2002. Acest adeziv conline o componenti ce reprezintd o solulie
apoasd de metacrilat hidrofil (IIEIuIA) 9i copolimer "Vitrebond". Cealaltd componen-
tX conline un ester rnetacrilic de acid fosforic, Bis-GMA pentru cuplarea adezivului cu
material compozit, stabilizatori gi activatori fotosensibili ai polimerizdrii. Componentele
sunt amestecate ex tempore. Ca rezultat se ob}ine o solulie activd, care reprezinte un mo-
nomer acid auto-gravant. El este aplicat, fdrd gravajul acid prealabil, pe dentind gi smalf,
asigurAnd atAt condilionarea (gravarea), cAt gi difuzarea componentelor adezive in !esu-
turile dintelui, 9i formarea stratului hibrid.
Un avantaj important al acestor adezivi este faptul, cd gravarea dentinei gi impregna-
rea ei cu monomer se desfdgoard simultan, adicd toate componentele sistemului adeziv
pdtrund in dentind la una gi aceeagi adAncime. Aceasta minimizeazd riscul aga-numitei
"nano-scurgeri" ,lncaz dacd pdtrunderea adezivului se produce la o adancime mai micd,
decAt demineralizarea dentinei, la efectuarea unui gravaj "total" preliminar.

Aaantajele folosiii sistemelor adeziae monopas cu at'*o-graaaj:

. scade numdrul manipulafiilor, gi, astfel, se reduce riscul erorii tehnice;
. procedura devine mai simpld 9i mai pulin laborioasd.
Siitemele adezive monopas auto-gravante sunt pozilionate drept sisteme adezive de
generalia a VI-a.
 'Effi.
Rettospectiaa eaoluliei sistemelor adezioe (conform ilatelor lui George Freedman Ei
Karl Leinfeliler)

Generatia (-aracterrstrcl Adezrunela l(eprezentanh Numdrul de

dentind componente
monocomponent 16-25 Ml'a lbul\t--) 1
desensibilizator
fdrd gravaj
fdrd primer
fdri malaxare
nu este critic la umiditate
Adeziune la metal
Sensibilitate f oarte redusd
6 L6-25 J}/lya I',romPt-L-l'op 2-3
Clearfill SE
Bond
Clearfil Liner
Bond 1.1
5 monocomponent 20-24M.L'a Itond I I
bonding umed Gluma Com-
hibridizare fort Bond
fdrd malaxare Prime & Bond
Sensibilitate redusd NT
Single Bond
Excite
One Step
4 hrbnclzare L/-25 MI"a All bond lI '2-5
total Pro Bond
redusd Sc o tchbond
MP
Tenure
Bond It
Syntac
J brcomponentt prtmer Si adezia U-I5 MI'A l'risma Uni- z-J
Adeziune la metal versal Bond
Sensibilitate redusd Scotchbond II
Tenure
Gluma
X-R Bond
'2
Adezrune redusd 2-U Ml'a DOnq Lrte '2

inrdutdlirea caracteristicilor cu Scotchbond

timpul Dentin Adhe-
sit
I Adezrune toarte redusd la clen- '2
MI'a Uervrdent I
tind Cosmic Bond

Caracteristicile sistemelor adeziae IV, V giW generalie

Sisteme adeziae de generalia a IV-a
Sistemele adezive de generatia a IV-a contin trei componente:
r Conditionerul este un acid fosforic ln formd de gel, fiind destinat penftu gravajul
smaltului gi dentinei;
I Primer-ul este un un amestec de compugi hidrofili cu greutate moleculard micd apli
de polimerizare, care pdtrund in dentina umedd, imbibdnd-o gi creAnd un strat hibrid;
0 agentul bonding (adezivul) reprezintd o riqinX fdrd umpluturd, care asigurd legd-
tura compozitului cu un strat hibrid gi cu smalful dentar (Huxorae| A.w, rleno| II.M.,
2007).
 {.ASfilih
+*iiJili#
Sistemele aileziae ile generalia a IV-a prevdd tehnica de aplicare in trei etape:
A. Graoalut La lnceput se efectueazd gravajul total al suprafefii smallului gi denti-
li dentind este aplicat gelul gravant (acidul ortofosforic) sau lichidul gravant
nei. Pe smalf
) 'r ''
(acidul maleic).
Expunerea recomandatd a compoziliei gravante: pe smalg - nu mai pulin de'15'se-
cunde, pe dentind - nu mai mult de L5 secunde. ': )

Dupd gravare cavitatea este cldtitd cu apd gi ugor uscatd cu aer.

Ca urrnare a efectudrii acestei etape smilpl devine microrugos, ,,smear layer"-ul de
pe suprafafa dentinei se dizolvd gi este complet irndepdrta! dentina superficiald'€ste'de-
mineralizatd, tuburile dentinare sunt dezobturate, gi sunt denudate fibrele colagene. '
B, Aplicarea primevului. Primerul se pune pe o dentind gravatd umedd 9i se lfg
aplicat pe 15-30 de secunde pentru a pdtrunde in profunzime.
Unele firme, pentru a imbunit5li difuziunea primerului, recomandd sd fie badijonat5
cu acesta suprafala dentinei prin migcdri de " zgdriere" - pentru stimularea pdtrunderii
primer-uluiln profunzimea dentinei. in acelagi timp, este confraindicatd imprimareh lui
forlatd ln supr#ala smalfului, deoarece aceasta poate servi drept cauzd pentru lezarea
,,desenului de gravare".
Prelucrarea-suprafefii dentinei cuprim.er-ulduce la o creqtere vddite a umectabilitdfii
acestei suprafeli la aplicarea repetat[ a adezivului.
: '1
Apoi, primer-ul eJte uscat atent cu un jet slab de aer Qtentru a eziita stropirea!), indepdr-
tAnd cu fluxul de aer comprimat surplusul de solvent. Concomitent cu aceasta se incear-
cd a nu usca prea tare stritul de primer, repartizat uniform pe suprafafa cavitXfii. ln ca-
zul folosirii primer-adezivului ejeclia aerului comprimat trebuie controlatd cu precaulie
ln aga mod, ca sd se excludd posibilitatea atomizdrii compozifiei aplicate sau afectarea
integritSlii fi lmului format.
Siuprafala dentinei dupd uscarea primer-ului trebuie sd capete un aspect lucios. Ni-
merirea primer-ului pe smal1 nu afecteazd soliditatea adeziunii.
Primerul, care reprezintd o solufie, ce ugor se lntinde ln suprafafd gi umecteazd bine
suprafafa gravatd, pdtrunde in tuburile dentinare deschise, impregnAnd stratul superfi-
cial demineralizat al dentinei gi formeazd legdturi solide cu fibrele colagene denudate,
formAnd un strat hibrid, de tranzilie, al cdrui structurd se stabilizeazd la aplicarea ulteri-
oard a adezivului relativ mai vdscos.
La aplicarea obturafiei izolatorii pdnd la joncfiunea amelodentinard 9i gravarea doar
a smalplui utilizarea primer-ului nu este obligatorie.
C. Aplicarea adeziaului. Dupd aplicarea primer-ului pe suprafelile (a smalfului, den-
tinei gi obturaliei izolatorii) gravate gi prelucrate cu primer este aplicat un strat subfire de
adeziv, care ln principiu gi reprezintd fi:r sine acel material, ce asigurd unirea compozitu-
lui cu suprafala dentinei gravate gi/sau prelucrate cu primer.
Pentru a reduce din grosimea stratului, sunt folosite periula sau jetul de aer.
Apoi, pentru compensarea maximX a tensiunii, apdrute ta procesul tasdrii la polime-
rizare,lnainte de aplicarea materialului de obturare, adezivul este polimerizatculumina
ldmpii de activare.
Dupd aceasta se efectueazd obturarea cu compozitul conform metodei general acceptate.
Dezaaantajele sistemelor adeziae de genernlin a IV-a sunt:
, prezenla a doud gi mai multe componente, necesare pentru a
fi anrcstecate tn proporlii exac-
fe. Aceasta paresimplu in condilii ,,de laborator" , dar pot prezenta o problemd in viala
realtr. Anume din cauza inexactitdiilor la malaxare apar probleme la folosirea adezivelor
de generalia a IV-a.
. timpul mare, necesar pentru aplicare.
 sistemeaiteziaen"r*Xln*:{:ru;!:,f#:';!;"?:r;ligu,,a"monocomponen-
te, in
care primerul gi agentul bonding (care tn sistemele adezive de generatia a IV-a
erau separafi) sunt reunite intr-o singurd etapd (sistenruI esteplasat tntr-unflncon). Aceastd
combinatie a dus la reducerea rezistentei adezive aproximativ cu 10-30%!
Prin cornpozifia sa, ele reprezintd un amestec de elastomeri gi rdgini hidrofile speciale
cu greutate moleculard mic5, dizolvate ln apd, alcool sau acetond.
Utilizarea sistemelor adezive de generalia a V-a prevede, de asemenea, gravajul total
al smallului gi dentinei. Mecanismul de unire a acestora cu
lesuturile dintelui este similar
cu mecanismul sistemelor adezive de generafia a IV-a.
Comparativ cu sistemele adezive de generalia a IV-a, adezivii de generatia a V-a sunt
mai simplu de utilizat, necesitd mai pulin timp de manipulare, insd forla de adeziune este
ceva mai micd. Adezivii de generatiile 1.-4 asigurd o cregtere oarecare a soliditdfii adezive
cu fiecare urmdtoare generafie noud, pe cAnd sistemele adezive de generafia a V-a sunt
focalizate (orientate) spre unirea.unor etape aparte, facilitAnd astfel aplicarea adezivilcr.
sistemele adezive de generafia a V-a prevdd tehnica cu doi pagi de aplicare:
A. Graaaiul, Pe smalt 9i dentind este aplicat un gel gravant (acidul ortofosforic).
Expunerea recomandatd a compozitiei gravante; pe smalg
cunde, pe dentind - nu mai mult de L5 secunde.
- nu mai pulin de L5 se-
Dupd gravare cavitatea este spdlatd cu apd gi pufin uscatd cu aer.
Ca urmare a efectudrii acestei etape, smallul devine microrugos, ,,smear layer"-ul
de pe suprafafa dentinei se dizolvd gi este complet indepdrtat, dentina superficiald este
.demineralizatd, tuburile dentinare sunt dezobturatg gi sunt denudate fibrele colagene.
B. Aplicarea unui adezia tnoflocortponmt. Adezivul monocomponent este aplicat pe
lesuturi dentare (dentina, smalful) 9i obturalia izolatorie, gravate (conditionate) in preala-
bil, gi se tine aplicat timp de 1"5-30 secunde pentru pdtrunderea in profunzime.
Unele firme penku a imbundtdti gradul de pdtrundere a adezivului in dentind reco-
mandd sd fie aplicat pe perelii cavittrlii prin fricliuni usoare sau migcdri "de masaj", iar
altele - sd efectueze o dubld aplicare a adezivului
Apoi, adezivul este uscat cu un jet slab de aer. Suprafala dentinei trebuie sd capete
un aspect lucios.
Sistemul adeziv pdtrunde in smalful gravat, in tuburile dentinare deschise, impreg-
nAnd stratul superficial demineralizat al dentinei gi stabilesc legdturi solide cu fibrele
colagene denudate, formAnd un strat hibrid. Dupd aceasta adezivul este polimeri zat cu
lumina ldmpii de activare.
Apoi se efectueazd obturarea cu compozitul conform metodei general acceptate.

Sisteme ailezioe ile generalia aW-a

Reprezintd in sine nigte preparate ligande autogravante monopas bicomponente (self-
etching all-in-one adhesiz,e).
La firceput, dacd aceasta este un sistem bicomponent, componentii sistemului adeziv
sunt amestecal)' ex tempore in afara cavitXfii bucale (in inteiorul antbalajului de o singurd
folosinld sau tntr-o alaeold speciald pentru malaxat). in rezultat se realizeazi o solufie ucii.'a,
care reprezintd in sine un monomer autogravant acid.
Apoi adezivul fdrd o condifionare acidd prealabild se aplicd pe dentind 9i smal1.
Concomitent cu aceasta se asigurd gi condifionarea (gravajul) dentinei 9i smalfului,
difuziunea componentilor adezivi tr lesuturile dentare, gi formarea stratului hibrid.
Apoi, adezivul este uscat atent cu un jet slab de aer (phndla fonnarea unei pelicule strdlu-
citoare, imobile Ia acliunea jetului de aer!), gi este polimerizat cu lumina ldmpii de activare.
Dupd aceasta se efectueazd obturarea cu compozit conform metodei general acceptate.
 r:lai:i:!:,
.i
ffi#
Prin compozilia sa, sistemele adezive de generafia a VI-a reprezintd un amestec de
eteri fosforici gi componenli adezivi.
Cu toate cd aceastd generalie a fost acceptatd doar de o parte din stomatologi, la mo-
mentul actual pe piald sunt prezente cAteva materiale de acest fel.
Comparativ cu sistemele adezive de generafiile IV gi V, aceste sisteme adezive sunt
mai simple ln utilizare, iar aplicarea lor necesitd mai pufin timp fir urma reducerii numd-
rului de etape pAnd la i., gi este redus riscul erorii tehnice.

Erori gi complicalii in cadrul tratirii cavitifilor carioase

Complicaliile, care apar in cadrul gi dupd tratamentul cariei dentare sunt numeroase
gi, din pdcate, sunt frecvente.
Cauza principald a erorii medicale este un gir de pdreri sau acfiuni preconcepute ale
medicului la exercitarea obligaliunilor sale, sau - atitudinea neglijentd. Erorile (9i compli-
cafiile) iatrogene se pot lntAmpla in cabinetul stomatologic la toate etapele de tratare a ca-
riei, incepAnd cu diagnosticul, anestezia gi terminAnd cu glefuirea gi lustruirea obturaliei.
Convenlional, erorile introgene pot fi clasificatein tactice gi tehnice, obiectiae qi subiectiae.
1. Cele mai frecvente erori gi complicafii, legate de diagnostic, apar la diferenfie-
rea cariei dentare cu afecfiunile necarioase, cariei medii - cu periodontita cronicd, cariei
profunde acute - cu pulpite (mai des Ia copii). De ex.: a) tn caria profundd este necesard
aplicarea unei obturalii curative, iar dacd caria este medie, obturalia curativd nu trehuie
fdcutd, altfel se va produce o carie complicatd (prin pulpitd, periodontitd); b) dacd nu s-a
fdcut diagnosticul gi s-a adminisfrat o anestezie, este imposibilX efectuarea diagnosticului
diferenfial intre caria medie gi periodontitd cronicd gi, prin urmare, nu poate fi efectuat
un tratament adecvat.
2.Eroti, ce apar la tratamentul conservativ la demineralizareade focar a sma$ului.
- Dereglarea termenilor de aplicare a urmdtoarelor proceihri Ei serti de remineraliza-
fe.
- Folosirea aplicafiilor cu solufie ile fluorurd de soiliu fdrd folosirea anticipatd a pre-
paratelor de calcitt, ce duce la formarea unui strat de fluoride, ce blocheazd difuziunea
altor ioni. in consecinfd, sub acest strat progreseazd procesul carios.
3. Posibile complicagii in perioada ie Jnestezie:
- intoleranla la preparate anestezice; reaclii alergice (pot ajunge pdnd la Eoc anafilactic);
- lezarca aaselor (aparifia hematoamelor), sau a nentilot (aparifia parezei)
- anestezia necalitatiad, care nu pernrite o preparare indolord a dintelui.
4. Posibile complicafii la prepararea cavitifilor carioase:
-La deschiilerea, sau extensia, incompletd a caaitdfii cnrtoase poate fi creat un cdmp
vizual redus, insuficient, fur urma cdrui fapt va fi efectuatl o necrectomie incompletd, gi,
in consecinfd, obturalia va cddea (tn scurt timp dupd aplicare) din cauza prezenlei dentinei
ramolite rdmase.
- La formarea (finalil inconpletd a caaitdlii carioase se poate intAmpla o tnldturare
parliald a dentinei patologic modificate. Dentina ramolitd remanentd pe fundul cavitd-
lii se datoreazd, uneori, temerilor medicului de a deschide accidental cavitatea dintelui,
degi, dupd cum s-a menlionat mai sus, aceasta se lntdmpld mai des in urma deschiderii/
extensiei incomplete a cavithlii carioase. Prelucrarea nefinalizatd a cavitXlii carioase (irz
 {ffi
cazul tn carc dentina afectatd, Iocalizatd pe
fundul gi pe perelii caaitdfii carioase, rdmfrne par lial
nehildturatd), duce la fracturarea marginilor subrninate ale smal
fului, iar, peste un timp
oarecare, - la dezvoltarea cariei secundare sau a pulpitei.
- La formarea incorectd a cavitdfilor, cAnd peretele gingival formeazd cu fundul ca-
vitdtii un unghi obtuz, la nerespectarea unghiului ilrept tntre perefi, intre perete Ei
fimd,
tntre fundul caaitdfii orizontale gi fundul celei aetticale, materialul de obturare, neavdnd
o adeziune reald, qi neasigurat nici prin puncte de retenfie, se va detaga usor, ceea ce va
duce rapid la cdderea plombei. Din punct de vedere clinic, defectul se manifestd prin
aparifia in vecindtatea obturaliei (care aizual ttderd rnarginal hilr-un mttd normnl), a unei por-
liuni schimbate ln culoare, care, cu timpul, cregte in di.mensiuni. Tratamentul se rezumd
la lndepdrtarea obturatiei, marginilor suspendate ale smalfului, a dentinei modificate, cu
ulterioara obturare.
- Etapa de formare a cavitdfii trebuie efectuat{ simultan cu aerificnrea contactelor
ocluzale (rnarginea cazritdtii nu trebuie sd coincidd in zona contactului ocluzal).
- Foarte des la prepararea cavitdtilor de clasa a II, ilI 9i a IV peretele gingival este
acoperit de papila gingiaald hipertrofiatd. Dacd lnainte de inceperea tratamentului nu
va fi fdcutd diatermocoagularea, apoi tn timpul preparXrii papi6 gingivald hipertrofiatd
va impiedica, pe de o parte, prepararea peretelui gingival, iar, pe de o parte, - va sangera.
In urma acestor momente, tn regiunea peretelu.i gingival se va forma o carie secunclard,
ceea ce va duce la cdderea rapidX a obturafiei. Pentru ca acest lucru sd nu se intAmple, este
necesard, totugi, efectuarea diatermocoaguldrii sau indepdrtarea prin presare cu ijutorul
unui ic.
- Eracturarca unei pdsi din cotonn& dentard (Iucrdnd cu turbina, sau cu mhna neasigu-
ratd prin Jixare).
-' Supratncdlzirea, arsurt pulpei gi a
lesuturilor dure ilentarela lncdlcarea regulilor cle
preparare (,,tn uirguld" , cldtire .frecaentd a caaitdlii bucale, gi/sau irigare abtmdenti la instru-
nrcntttrea cu turbind).
- Deschiderea accidentald a cam.erei pulpare in tirnpul prepardrii. Adesea, acest lucru
se produce din cauza grabei, ca urmare a extinderii insuficiente a cavitdfii carioase gi a
pdstrarii (parliale sau totale) ,,cozoroacelor" de smal!, precurn gi in urma cunoagterii sla-
be, insuficiente a grosimii perefilor dentari gi a topografiei camerei pulpare. Drept cauzd
ar putea servi gi utilizarea turbinei penhru prepararea fundului unei cavitdli carioase pro-
funde. inldturarea clentinei afectate se recomandd a fi fdcutd cu excavatorul sau cu o frezd
sfericd de dimensiuni mari, folosind o piesd de mAnd in unghi. Deschiderea accidentald
a cavitdtii dintelui este constatatd la aparitia s6ngerdrii tn cadrul prepardrii (durerea este
absentd gralie anesteziei).In astfel de cazuri se instituie un tratameni ca ln cazul de pulpitd
traumaticd. Tratamentul este de a pdstra sau de a indep5rta pulpa (dad este prezentil o
shngerarlahundent|). in asemenea se decide in vedeiea paitrarii totale sau parliale a
"i", atunci, dupd deschiderea pulpei
pulpei. Dacd anestezia n-a fost efectuatd, apare o ,lureru
acutd. In asemenea situatie este necesard, in primul rAnd, administrarea unei anestezii.
Numai dtrpd acordarea primului ajutor se va decide chestiunea pdstrdrii (parfiale sau
totale\ sau indepdrtdrii pulpei (gi a tratdrii canalului radicular).
- Deteriorarea smalfului dintelui uecinla prepararea suprafetii mediale/ distale (/a
deschiderea caztitdlii clasaII). Aceasta complicatie se lntdmpld, deoarece prepararea este
inceputd de la spafiul interdentar, gi nu - de la suprafala masticatorie.
- La lnghesuirea dintilor deschiderea cavitSlii (accesul) de pe suprafafa mezial5 sau
distald este necesar de a o crea prin suprafala masticatorie. Dacd trebuie de creat un pla-
tou suplimentar, acesta este format initial ca o cavitate de I clasd, gi apoi este deschisd ca-
vitatei principald (verticald). in asemenea situalie stratul de smail Lste de clorit sd fie incle-
pdrtat cu excavatorul sau cu dalta. La utilizarea frezei, ca mdsurd de precaufie, in spafiul
 ntoclb
f,iril.lii#

interdentar este inhoducd o matrice metalicd, gi numai apoi cavitatea este preparatd.
- Eructurarea marginii adamantine se poate lntdmpla in cazul in care smalpl nu are
un suport dentinar suficient. La clivarea in limitele smallului defectul poate fi restabilit cu
compozit fluid. Dach clivajul a ajuns pAnd la dentind, se efectueazd prepararea cu inde-
pirtarea obturafiei aplicate anterior, cu ulterioara ei restaurare in totalitate.
- Trnumatizarea lesuturilor moitnoecinate, dac6, mAna este neasiguratd prin fixare.
- Realizareaunei cauitdli orizontale (platou suplirnentar) de dinrcnsiuni mici,Pentru evitarea
ei este necesar de a respecta principiile de bazd ale prepardrii cavitdfilor carioase.
- Bizotarea Ei finisarea agramatd a smalfului. Din punct de vedere fizionomic ai al
fixdrii mai bune a obturafiei este necesar de realizat un bizou de 45o (uneori - unul mai
mic), ceea ce duce la o fixare mai reugitd a obtura;iei qi la o reducere a ganselor de formare
a ,,nano-scul'gerii". Bizotarea insuficientd a smallului poate duce la inrdutdfirea adeziunii,
iar ulterior - la perturbarea aderenlei marginale. In cazul unui bizou mic, la grupul frontal
de dinli se va inrdutdli esteticul restaura,tiei (rta dmeniuizibild interfala materialul de obtu-
rare-fesuturi dure dentare).
5. Complicafiile ce apar in urma prelucririi medicamentoase insuficiente a cavitifi-
lor preparate.
- Prelucrarea inatficientd a caaitdfii ur antiseptic duce la progresarea procesului ca-
rios sub obturalie.
- Folosirea excesivd a substanfelor medicamentoase cu acliune dtaslicd/ toxicd asupra
pulpei (nlcool, eter, fenol).
- Uscarea insuficientd - va duce la o adeziune precarS.
6. Complicafii legate de incilcarea regulilor de aplicare a obturafiei izolante.
- Aplicarea unei cdpfirEeli izolaturti prca mai (de ex., din ciment fosfat de zinc, - ctt
depdEirea joncliunii smalf-dentind) duce la resorbarea materialului obturaliei izolatorii 9i la
formarea unei crdpdturi intre obturafia de duratd Ei marginea sma$iard. Ulterior, urmea-
zd descementarea gi cdderea obturafiei de duratd, qi, in final, - formarea cariei secundare
marginale.
- Lipsa unei cdptuqeli izolatorii (obturafii d.e bazd.) in tratamentul cariei profunde
duce la instalarea unor schimbdri patologice acute in pulpd, expusd la acf,unea unor ex-
citanfi termici, toxici.
- Deficienfe in telnrologin de preparure a pastei/ cinentului pentru obturafii izolatorii
gi de aplicare a acestora.
- lzolarea obhrafiei de bazd (din preparate, ce confin Ca cu F/ciment) ducela neutrali-
zarea pastei curative cu surplusul acidului fosforic din materialul folosit pentru obturalie
izolatorie.
- Obturafia izolatorie este cleplasatd tle Ia perefii tlentari, iar obturafia de duratd
contacteazd cu peretele pulpar, astfel incdt acliunea toxicd a rnaterialului compozit folo-
sit la obturajia de duratd va fi exercitatX asupra pulpei prin ductulii dentinari, cauzAndu-i
necroza. Dacd a fost folosit amalgamul drept material pentru obturalia de duratd, atunci
vor fi acuzate dureri intense, violente la acliunea unor excitanli termici.
- Adeziunea insuficientd a obfiraliei de bazd la perefii dentari.
7. Erori gi complicafii la obturarea cavitXfilor.
-Eroi ale tehnicii adeziae: Timp redus sau depdgit tle graztaj acid, timp insuficient de irigare
sau de spdlare a condilionerului cu sprny aer-apd sub presiune mare, ilentina suprauscatd sau ex-
cesia de umedd, cantitatea insuficientd de adezia aplicat sau nerespectarea tehnicii de aplicare, tim-
de pdtrundere, (htldturareaprin) utflnre a surpluuilui de adezizt, timpul insuficient
pul insuftpiertt
de polimerizare, incompatibilitatea adezivilor autogrn.aanfi cu compozitele autopolimerizabile.
- Obtwa,rea at materiale necorespunzdtoare fizionotnic a caoitdfilor dinfilor fron-
tali.
 Aplicarea incorectd a matricei gi a
-
lichiilului tisular [creaicular] Ei a salioei(pe peretele gi,ngiaal la neintro-
- Pdtrunderea
ducerea firului de retracfie) afecteazd aderarea materialului obturator lJpJretele cavitdlii
carioase, gi duce la formarea ,/nano-scurgerii" gi a unei carii.
- Neoerificarca ocluziei pdnd la prepararea caaitdfii,
- Supraocluzie (supracontacte) la aplicarea obturafiei,
- S uprcs o licit ar e a dint elui.
- Restauralia incorect realizatd.
'Folosirea amalgamului la obturarea caaitdlilor cu pereli subfii duce la fracturarea
coroanei.
- Prezenfa porilor sau obturarea incompletd, neetangd a caaitdfiilor.
- Nerespectarca raportului ilintre lichiil gi pulbere la prepararea materialului obtura-
tor.
materialului obturator tn caaitatea umedd.
- Tntroducerea
- Insertia tn caaitatea preparatd de clasa lll, IV, V a unei cantitdfi excesioe de mate-
rial obturator, cu refularea acestuia tn ganfuI gingiaal.
- Marginea deborilantd a obturafiei. Se formeazd in urma pdtrunderii materialului de
obturare in spaliul interdentar. Aceasta devine posibil, dacd matricea nu ajunge pAnd la
peretele gingival, sau dacX ea nu este fixatd strdns in spatiul interdentar. Situ;il: inctepdr-
tarea obturatiei defectuoase gi reobturarea cu ajutorul unei matrici de confur cu fixarea ei
fsote cu ajutorul unei port-matrice gi a unei pene triedrice, respectAnd cu strictele rigori-
le aplicdrii tuturor accesoriilor alese pentru izolarea campului de lucru.
- Restabilirea ilefectuoasd a punctului de contact
- $lefuirea gi lustruirea incorectd a obturafiilor.
- Retenfia ilefectuoasd (cdderea repetatd) a obhnaliei tn primile zile ile itupd aplica-
rea ei. Caazele: izolarea insuficientd (fdrd digd, ruloul aplicat neadecvat), uscarea pirgiald
a cavitdfii, cavitate carioasd mare cu localizare subgingivald (fiind imposibild o-izolare
adecvatd). Se recomandi: o izolare mai minutioasd (dacd este posibil), coagularea gingiei,
folosirea unui ciment ionomer pentru restabiiirea peretelui gingival it caviielii pruiurit".
- Carie secundard maryinald (az. p. L75).
- Reciiliod ile carie (oz. p. 175).
 ffi

BAZELE ENDODONTIEI PRACTICE MODERNE

lntroducere
in ultimii ani se remarcd evidenlierea gi dezvoltarea unor domenii autonome ale sto-
matologiei. Absolut cert s-a conturat tendinfa de separare intr-un compartiment aparte a
end.odonfiei - un domeniu important al stomatologiei, caracterizat prin scopuri gi sarcini
bine definite.
Conform lui ].L. Gutmann, endodonlia este o parte a stomatologiei, care studiazd
morfologia, hziologsa gi patologia pulpei dinfilor umani 9i a lesuturilor ce lnconjoard
rdddcina dentard.
Specificul acestui compartiment se datoreazi in primul rind rdspfirdirii considerabile
a afeiliunilor pulpare gi parodontele apicale, particularitdlilor evoluliei lor, influenla fo-
carelor de in-fecfie odontogend asupra unor oarecare organe gi sistemg Precum 9i asupra
organismului in firtregime.
Tratamentul afecliunilor pulpare gi parodontale, gi pregdtirea endodontice a dinti-
lor spre a le restabili structura gi funclia sunt cea mai importantd parte a stomatologiei
practice.
Endodonfia - altenntiva indepdrtdrii dintelui pe fondul cregterii ratei cariei lh po-
pulafie, - ocupd un loc important in cadrul serviciilor stomatologilu qi" lara noastrd.
obiectivul ei principal este pdstrarea la pacient a numdrului maxim de din'i.
Nivelul actual al sdndtdlii stomatologice a populafiei din lara noastrd se caracterizea-
zd prin pierderea lor masivd.
Cercetdrile epidemiologice au aretat, cd fiecare pacient adult prezint[, de reguld, 3-6
dinfi, care necesitd tratament endodonfic, iar 2/3 din acegtia trebuie retratafi.
tehnicile moderne permit restabilirea chiar 9i a rdddcinilor radiculare considerabil
distruse. Ele oferd posibilitatea de a pdstra o structurd anatomicd unicatd - ligamentul
periodontal al dintelui.
Tratamentul canalelor radiculare solicitd stomatologului dexteritdfi manuale bune.
Dar fird un diagnostic corect 9i inlelegere a bazelor biologice dexterit[file tehnice ale
stomatologului vor fi irosibile fdrd rost la efectuarea unor manopere complexe sau trata-
ment neadecvat.
Stabilirea unui diagnostic corect in asociere cu selectarea adecvatd a materialelor 9i
metodicilor noi creeazd condifi care permit cu inaltd probabilitate obtinerea unui rezul-
tat reugit gi asigurarea unei stdri sdnXtoase a lesuturilor periapicale-
Scopul acestui material didactic este prezentarea unor aspecte practice ale tratamen-
tului endodonfic, folosind instrumentar modern gi metodici curente de prelucrare 9i ob-
turare a canalelor radiculare ale din;ilor, care pot asigura succesul unui tratament endo-
donfie, precum gi a echipamentului endodontic modern.
 Autorii igi exprimd speranla cd trecerea in rwistd a compendiului respectiv va permite
unui stomatolog practician sd efectueze tratamentul endodontic mult mai eficient, sigur
9i fdri dificultdfi.

1. ENDODONTIE. DATE GENERALE.

Endodonlia reprezintd un compartiment al stomatologiei terapeutice, care studiazd

s.tructura gi funclia endodontului, metodele gi tehnica manipuldrilor in cavitatea pulpard
(preponderent tn canalul radicular) tr traume, modificdri patologice in pulpd 91 perio-
dontiu etc.
Eniloilonlial este un complex pulpo-dentinar, al cdrui elemente debazd,sunt pulpa gi
dentina limitrofi cavitifii dentare, unite intre ele funclional qi morfologic.
Pulpa gi dentina contacteazd prin prelungirile odontoblaste, care umplu ducturile
dentinare gi canaliculele acestora.
Conform lui Pierre Fauch ard, sistemul endodontic al ilintelui este ,,o caaitate pe hilrea-
ga lungime a rddiicinilor" , invecinatd cu ,pna rnai mare ce se termind cu inceputtrl dintelui (...)
tapetatd cu o membrand ce seraegte drept sprijin pentru aase sanguine mici Ei nerui, care sunt
disttibuili in interionil dintelui (...)." (,,Le chirurgien dentiste ou traite des dents".Vol I. Paris:
Pierre Jean Mariett e; 1728.Y ol. I, p. 6).
Limitele anatomice ale spafiului pulpar erau reprezentate tradilional de:
' camera pulpard la nivel coronar (sau, ln alte surse, - orificiul de intrare al canalului
radicular),
. joncf,unea dentind-cement la nivel apical,
. pereliicanalului radicular.
Limitele anatomice sus-mentionate au fost mai tdrziu activ contestate de divergi au-
tori, deoarece studiile topografice pulpare au condus la abandonul vechii notiuni de
canal unic in favoarea celei de sistem canalar complex,
atribuindu-i canalul principal, canalele secundare ac-
Canalul radiaiar
cesorii 9i delta apicald.
principal
Dar nu putem neglija la etapa modemd remarca
clinicigtilor, precum cd focarele odontale patogene,
- tinta tratamentului endodontic, - se dezvoltd atAt Canal secundar
la nivelul pulpei dentare cantonate in cavitdfile endo-
accesorir.t
dontice lcimira pulpard gi canale radiculare p:rincipal gi
secundare), cAt gi la nivelul ducturilor dentinare gi al Delta apicald
canaliculelor acestora. Cnnal apical
Deaceea, autorii considerd cd:
Spaliul endoilontic reprezintd un sistem polimorf, complex gi reciproc conex, de ca-
nale 9!cavitdli ale dintelui, sistemul avAnd legdturh parliald cu complexul pulpo-apical,
ce include fir sine parodonfiul apical impreund cu cementuf osul corticai gi ipongios,
invecinate apexului rdddcinii dentare.
Reiegind din faptul cd la etapa actuald in activitatea practicd stomatologicd este uti-
lizatd din ce in ce mai larg noliunea de ,,obturare tridimensionald" gi,
linand cont de
tendinla constantd ir stomatologie de a elabora noi metode gi mijloace de tratare a com-
plicafiilor cariei dentare, putem afirma cd sistemul spalial endoilontic include:
 rffi
. rl,ril; ji
i!,..

. cavitatea coronard;
'. sPaliul principal al canalului radicular;
anastomozele gi golfurile canalului radicular;
. canalele radiculare laterale;
. ramificaliile deltoide apicale;
. ducturile dentinare;
. canaliculele ducturilor dentinare.
Din punct de vedere clinic Ai reiegind din caracteristicile morfologice ale dintelui, este
ralional de a imptrrfi convenlional spaliul endodontic ln cateva nivele:
. I niael - Cavitatea coronard 9i spaliul principal al canalului radicular;
. alll-leaniael - anastomoze 9i golfuri (canale de calibru mic ce se termind orb) ale
canalului radicular;
. al III-lea nipel - canalele radiculare laterale gi rarnificafiile deltoide apicale;
. al lV-lea nioel - ducturile dentinare gi canaliculele ducturilor dentinare.
Aceastd gradalie poate servi drept criteriu de evaluare a gradului de eficienld a unei
metode oarecare de tratament endodontic.
Prin urmare , eficienla maximd a unui tratament endodontic poate fi asiguratd la sterili-
zarea gi etangarei spafiului endodontic dentar pAnl ia nivelul lY, gi minimd - la traiarea
nivelului I.
Scopul endodonfiei constd in pdstrarea dintelui afectat 9i in prevenirea sigurd a acfi-
unii lui nocive asupra lntregului organism.
Obiectiaele debazd ale endodonfiei sunt:
1") elaborarea metodelor de diagnostic Ai tratament al canalelor radiculare 9i de tratament
in caz de pulpite gi periodontite;
2) elaborareJmetodelor gi mijloacelor de sterilizare a macro- gi microcanalelor, a instru-
mentarului special pentru prelucrarea gi obturarea canalelor, crearea noilor instrumente
gi mijloace, gi modificarea celor deja existente;
3) stuciierea acfiunii focarelor cronice odontogene infeqioase asuPra reactivitdfii orga-
*smuluf studierea caracteristicilor lor (biologice g'a.) - atdt prin experienfe, cAt 9i in
activitatea clinicd.
Succesul tratamentului endodontic depinde de:
. cunoa$terea an.atomo-topograficd a particularitdfilor cavitdfilor dentare a diferi-
tor gtupuri de dinfi,
. indemAnarea fur folosirea corectd a instrumentelor endodontice,
. cunoagterea metodicii de preparare a cavitdfilor,
. aplicarea abild a tehniciloi de prelucrare mecanicd/ medicamentoasd 9i de obtu-
rare a canalelor radiculare.

1.1. Scopul gi etapele tratamentului endodontic.

Scopul tratamentului endodontic al afecliunilor pulpei 9i ale periodonliului (paro-

donliuiui apical) al dinfilor cu formarea finalizatd, este prevenirea acliunii microorga-
nismelor pitog"* gi a produselor toxice ale activitdlii lor vitale asupra lesuturilor peri-
odon;iului prin ermetizare (etangare), sterilizare a endospaliului dentar.
Scopurile prelucrdrii canalu.lui rudicular al dintelui sunl:
1. reducerea infecliei din lumenul sistemului canalar radicular prin:
a. inl5turarea pulpei gi maselor pulpare clescompuset
b. lnldturarea dentinei infectate;
2. atribuirea canalulu.i radicular unei forme, necesare pentru pregdtirea citre obturare;
3. sporirea eficienlei acliunii preparatelor medicamentoase.
Tr at atnentul en il o donti c include etape:
L. stabilirea unui diagnostic clinic corecf
2. anestezia;
3. asigurarea asepticii maxime gi lucrului sigur, neagresiv;
4. asigurarea accesului c6t mai direct gi suficient cdtre orificiul canalului radicular;
5. determinarea cu exactitate a lungimii de lucru;
6. permeabilizarea instrumentald, ldrgirea gi formarea canalului radicular;
7. dezinlectarea gi prelucrarea igienicd, antisepticd a canalului radicular;
8. obturarea canalului radicular gi controlul acesteia.
in prezent, majoritatea endodontigtilor au cdzut de acord asupra faptului cd prepara-
rea canalului este etapa capitald gi cd obturarea este sutura destinatd menlinerii tniimp
a rezultatelor.
- Ultima etapd de tratament endocanalicular, obturalia canalelor racliculare, are scopul
de a izola' c6t mai bine posibil, endodonfiul de structurile parodontale ?nvecinate, p"rr-t ,,
conservarea stdrii de echilibru indispensabild pentru procesul de cicatrizare.

2. STRUCTURA TOPOGRAFO.ANATOMICA A CAVTTATII DIN-

TTLOR
2.1. Structura topografici a dintelui - cavitatea dintelui

Dintele reprezintd in sine o formaliune durd cavitartr. tn interiorul dintelui se afld

cavitatea dintelui (caaitas dentis), dispusd in axul longitudinal al dintelui gi umplutx cu
pulpa dentaft Qtulpa ilentis).
Pulpa este amplasatX central ln raport cu toate fesuturile dure dentare - smal,t, clen-
tind, cement. Ea este inconiuratd de dentind gi doar apical contacteazd cu cementul, pe-
riodontiul.
Caaitatea dintelui reprezintd prin forma gi dimensiunile sale o copie minimalizatd des-
tul de fideld al formei exteme a dintelui. Gradul acestei reproduceii nu lntotdeauna este
aceeagi,.in special ln partea radiculard a dintelui (vz. ,,configuratia pulpei a diferitor dinti
umani")
Caaitatea dintelui comunicd cu periodonfiul in porfiunea apicald, printr-un canal prin-
cipal gi canalel accesorii.
Cavitatea dintelui se imparte fir:
a) partea coronard, gi
b) partea radiculard (canalele radiculare).
Cavitatea coronard reprezintd un spafiu larg in partea coronard a dintelui, repetind
ca formd configuratia coroanei.
in cavitatea coronari sunt cleosebi-
te: plafonul (tavanul), plangeul (fun-
camera pulpar{
dul) 9i perefii.
. Plafonul este dispus deasupra
treimor cavitdtii coronare a dintelui paralel
coronrad apcxul tizlologic
lreimea
(llnia prepardrfl in suprafala lui masticatorie. El repe-
mcdio ti forma suprafelei masticatorii intr-o
lrelm6a
apl6ala
variantd redusd; dintii cu marginea
incizald au un plangeu liniar (,,in fan-
anatoiltic
td") la perete gi mai sunt prezente nigte
Strucfura enilodonticd generald a dintelui
 '*ffi
impresiuni - coamele pulpare corespunzdtoare virfurilor cuspizilor dentari, iar locul de
unire a coamelor - fisurile suprafelei ocluzale (masticatorii).
' Perelii laterali sunt dispugi intre plafon gi plangeu qi poartd denumirea acelei supra-
feti dentare, cu care cavitatea e lnvecinatd (aestibulard, Iinguald, meziald, distald).
. Fundul caaitdlii dintelui se numeqte peretele, indreptat spre rdddcind. Cavitatea co-
ronard a incisivilor, caninilor gi premolarilor (excepttnd primii superiori) nu au fund gi de-
aceea continud nemijlocit in canalul rdddcinii dintelui. tn ceitalli dinli pe fundul cavitdfii
dintelui sunt dispuse orificiile de intrare in canale corespunzdtor numdrului canalelor
radiculare. Fundul cavitdfii dintelui se proiecteazd aproximativ in regiunea coletului
dentar.
. Ostiumul (orificiul de intrare in canal) este locul de trecere a pulpei coronare in
canalul radicular. Este dispus pe planqeul cavitdlii dintelui gi are formd infundibulard
("in p61nie").

2.2. Canalele radiculare

Canalul radicular reprezintd un spafiu in interiorul rdddcinii dentare, in formd de

con cu vArful - la apexul rdddcinilor.
Sistemul de canale radiculare este extrem de complex gi depinde de caracterul rami-
ficdrii fascicolului vascular, ajuns din periodonfiu i:r pulpa radiculard.
Se caracterizeazl aceasta prin faptul cd canalul radicular principal, menfinindu-gi po-
zifia cenbrald, formeaz{,la nivelul orificiului apical un intreg sistem de ramificafii.
Canalele radiculare pot fi:
. drepte,
. radiare,
. in golf (largi, cu terminafie oarbd),
. ovalare,
. deltoide.
Aceste ramificalii se furtdlnesc sub formd de canale oarbe, care se termind in dentind,
gi transfixiante, care lasd in calea sa ramuri. Ele pot fi intAlnite la orice nivel, inclusiv gi
regiunea furcaliei molarilor.
Hess (1917, 1925 a, b) 9i Fischer (1912) au descris ramificaliile treimii apicale a canalu-
lui, - delta, - prin sistemul cdrora, ocolind orificiul apical central, vasele pulpei f.ormeazd
anastomoze cu vasele periodonplui, jucAnd un rol important ln alimentarea pulpei cu
sAr-rge. Se considerd ci, odatX cu vArsta, orificiile accesorii se oblitereazd.
In secfiune transversald canalul radicular poate fi tubular sau lamelar, iar ln cea longi-
tudinald - drept sau unghiular. Curbura poate fi singulard sau dubld, - ,,in baionetd".

I I
ovalar rotund triunghiular liniar semilunar in 8

Canalul radicular se imparte in partea (treimea) coronard, medie gi apicald.

. Treimea coronard - cea mai largd parte a canalului radicular, care contacteazd ne-
mijlocit cu ostiumul.
. Treimea medie este dispusd irtre treimea coronard gi treimea apicald
. Treimea apicalde de obicei cea mai ingustl gi se termini cu orificiul apical. tn shuc-
tura acesteea pot fi remarcate diferite variante: constrictie, curburd apicald, ramificatii,
amplasarea lateral5 a orficiului apical, conJluarea cdtorva canale intr-un orificiu.
 .":iai:rltt.
,

Orificiul apical esteintrarea naturald in cavitatea pulpard, avAnd localizarea in locul de

trecere a dentinei in cement.

2.3. Apexul radicular. Date topografice ale zonei apicale

in endodonfia practicd se obignuiegte a deo-

Dentini sebi apexul radiologic, anatomic gi
-- fiziologic.
Cement Apexul rudiologic este cel mai lndepf,rtat
Apex punct de pe vArful r{ddcinii, care poate fi vdzut
anatomic pe radiografie.
Foramen Apexul anatomic se afld la nivelul zonei de
phytldsgiaift trecere a dentinei canalului radicular in cemen-
adcek tul radicular, unde se termind canalul radicular
Fsramen
Apex la vdrful rdddcinii (foramenul apical extem).
radiologic Uneori foramenul apical extern se localizeazd
lateral, vestibular sau lingual - pe peretele ra-
dicular, gi nu - pe apex.
Apexul fiziologic sau constriclia apicald fiziologicd este localizat ln regiunea ingus-
tdrii [constric]iei] apicale interioare, la o distan]d de l"-1.,5 mm de la apexul radiologic.
Aceastd constricfie se afld in interiorul canalului anterior de joncliunea cemento-den-
tinard, gi se mdregte pe misura maturafiei dintelui. Odatd cu vdrsta ea se indepdrteazd de
apexul radiologic ca urmare a depunerii de dentind secundard.
Punctul limitd a intervenflei endodontice trebuie sd fie anume aceasth constriclie api-
cald fiziologicd, deoarece aici este trecerea lesutului pulpei radiculare in lesutul perio-
dontal.

M
A.Oncecrur (1997), existd tipuri-

Tipul A
ffi Tipul B
le de constriclie apicald.:
A - constriclie trapezoidd;
B * constriclie tn formd de con;
C - constricfie multipld;

%
D - ingustare paraleld.

Tipul C
ffi Tipul D

fiA
morfotiputilor canalare
2.4. Clasificarea
Penhu organizarea variafiilor anatomice ale morfoti-
purilor canalelor radiculare au fost propuse diferite cla-
sificalii.
Existd configuralia canalelor radiculare dupX Weine
Tipul I Tipul ll
(1989), in care se disting 4 tipuri.

AA
Primul gi al IIJea tip dupd Weine corespunde tipului I
giII dupX Vertucci, dar al III-lea gi al lV-lea tip dupd Weine
corespunde cu tipul IV gi V dupd. Vertucci.

Configura{ii de canale radiculare dupd Weine } Tiput ttl Tipul lV

 .'.t0tr,ft
'*#
ConJorm Vertucci (1984), But- Yariante de configurafii ale canalelor radiculare dupdVertucci
ch 1.C., HuIIen S. (1974), se disting
8 tipuri ale configuratiilor de canale
radiculare:
tipul I - un singur canal princi-
pal care merge de la cavitatea dinte-
lui pAnd la apex, unde prezintd un
orificiu apical;
tipul II tipul I tipul II tipul III tipul IV
- doud canale principale
trec separat de la cavitatea dintelui *iiirr*.
gi se unesc cdtrel/3 apicald a rddd-
cinii, formAnd un singur canal cu un
singur orificiu apical;
tipul III - un canal iese din ca-
vitatea dintelui gi se imparte in doud ittl l l:lffii xii iiil
canale/ iar apoi acestea se unesc in
unul cu un singur orificiu apica| tipul V tiput VI tipul VII tipul VIil
tipul IV - doud canale distincte
merg separat pe toatd lungimea rdddcinii - de la cavitatea dintelui pAnX la vArful rXdd-
cinii, gi se deschid prin doud foramene apicale separate;
tipul V - un canal principal distinct iese din cavitatea dintelui gi parcurge aproape
toatd lungimea rXdXcinii, dupd care se imparte in doud canale, imediat la nivelul apexu-
lui radicular gi se deschide in doud foramene apicale;
tipul VI - doud canale ies aparte din cavitatea dintelui, se unesc in unul, gi iar se
lmpart in doud la nivelul apexului radicular;
tipul VII - un canal iese din cavitatea dintelui, se imparte in doud canale, dupd ace-
ea aceste canale merg o porfiune, apoi acestea se reunesc, reformdnd un canal unic, care
iardgi se divide in douX la nivelul apexului radicular gi se deschicle prin doud foramene
apicale;
tipul VIII - trei canale ies separat din cavitatea dintelui gi merg aga pAnd la apexul
radicular.

in final urmeazd a vX prezenta clasificafia tipurilor de complexitate a tratamentului

endoclontic, propus de Ingle (1976):

lngle (19761 a propus 4 clase:

tipul I - canal radicular ugor curbat;
tipul II - particularitdfi anatomice, cum ar fi curbura manifestd a canalului radicular,
partea apical5 complexd, canale sinuoase sau divizate, cateva foramene apicale;
tipul III - apex deschis, rdddcind needificatd;
tipul IV - dinfi deciduali, resorblie a apexului radicular.

Degi au fost efectuate o mullime de lncercdri de a sistematiza toate configuratiile po-

sibile ale canalelor radiculare, fur cadrul tratamenlului in fiecare caz concret medicul se
confruntd cu o formd unicd gi strict individuald. Radiografiile obignuite, ce mai mult de
un veac ajutd medicii in tratamentul endodontic, sunt, din piicate, bidimensionale gi nu
dau nici o in-formafie despre starea pulpei. Va fi necesar tncd ceva timp, p6nd cAnd ele
vor fi inlocuite cu tomografiile tridimensionale de rezonanld magneticd, cue, pe ldngd
multe altele, vor fi in stare sd reflecte starea fiziopatologicd a pulpei.
 2.5. Schimbirile de vArsti in structura cavittrtii dintelui

Pe parcursulviefii omului se schimbd forma gi mdrimea cavitdlii dintelui.

In pofida cregterii rdddcinilor lumenul canalului radicular este destul de larg. La sta-
diul timpuriu de dezvoltare (edificare) a rddlcinii orificiul apical este mai h1g decAt
lumenul canalului radicular; cu timpul diametrul lui se micgorcazd in urma activitdlii
plastice a odontoblastelor - constructorilor de dentind.
Adesea la oamenii in etate partea coronard a cavittllii dentare prezintd o reducere a
dimensiunilor, iar uneori dispare in totalitate. Ostiumurile canalare gi tnsdgi canale devin
furguste.
Obliterarea canalului radicular poate fi parliald sau totalX, aspect care face tratamen-
tul endodontic dificil.
$i in pulpd se produc schimbdri, ceea ce se exprimd in diminuarea numdrului de vase
gi nervi, gi sporirea numdrului de fibre conjunctive.
Frecvent se observd mineralizarea pulpei, care pe radiografie se manifesti prin redu-
cerea claritdtii lumenului canalului radicular.
ingustarea deosebit de evidentd se remarcd in treimea apical5 a canalului radicular.
Canalele radiculare se termind cu un orificiu la capdtul rdddcinii, care foarte rar se
deschide pe apexul anatomic.

2.6. Incisivul central superior

Partea coronard a cavitdlii dintelui se localizeazd la depdrtare variatX de marginea

incizald, - in dependenfd de vdrstd. La dintii tineri camera pulparX are dimensiuni mari gi
ajunge pAni la treimea incizald a coroanei. La o vArstX mai mare (inaintatd) pulpa adesea
poate fi descoperitd, incepdnd cu partea cervicald a coroanei dintelui. in mediu calota
(fornixul) cavitdtii se determind la nivelul treimea medii a coroanei dintelui. Cavitatea
coronard a dintelui este formatd de perelii labial, lingual gi 2laterali, este alungitX in sens
medio-distal, iar in sens vestibular palatinal este comprimat gi are o formd triunghiulard.
Tavanul camerei pulpare este prezent sub formd de fantd ceva mai ingustd decAt ldfi-
mea marginii incizale. RepetAnd forma marginii incizale, in plafonul cavitdtii se remarcd
doud impresiuni neinsemnate, corespunzdtoare unghiurilor incizale, iar furtre ele - incd 3
impresiuni - corespunzdtoare numdrului de dintigori ai marginii incizale.
Cornul mijlociu este de obicei rdu exprimat, iar cel mediu gi cel lateral - ceva mai bine.
Cuspidului lingual ii corespunde dinspre cavitate o adAnciturd coronard nelnsemnatd.
Pe misura apropierii de coletul dintelui camera se ldrgegte in sens jugo-palatinal.
Cea mai largd parte a cavitdtii se localizeazd la nivelul coletului dintelui, ingustdn-
du-se treptat fir sens radicular, fdrd limite certe, trece lntr-un canal drept gi larg ugor
Lunsimot medie a dint€lui: ,u rr permeabil.
Numarol r{decinilori 1
Num{rul can'lolor radiculara:1
in Sectiqnea
-al""i;l tfans-
,o-
""r*ra
tund-oval. "
Orificiul apical e
unul. Rareori tn trei-
mea superioartr a rd-
Supratsfa v6Etibolar{
ddcinii sunt ramificafii
Suprala!i Supratata /-\*uo,.,",' accesorii ale canalului.
madiilS
supratets
mediali
Suprafala
llngua16 ffir"ri^u' Lungimea medie
Supr{tals lingualS a dintelui - 25 mm
Accesul spre cavitatea dentard a incisivilor centrali superiori (22,5-27,5mm).
 r.0[0ii&
\.{*JtF
2.7. Incisivul lateral superior

Piistreazd aceleagi raporturi topografice gi forme ale camerei pulpar ca gi la incisivul

central, doar cd are dimensiuni mai mici.
Plangeul cavititii dintelui se determind la nivelul treimii medii a coroanei in formd de
fantd cu 3 adAncituri corespunzdtoare cuspizilor marginii incizale, dintre care addncitura
mediald este mai addncd.
Partea coronard a cavitdfii pulpare are formd triunghiulard. Cea mai largd parte a sa
se afld ln regiunea coletului dintelui 9i, ingustAndu-se treptat, trece intr-un cinal ceva
mai ingust dec6t in incisivul cenhral, comprimat din pdrtile laterale (flancuri), dar sufici-
ent de permeabilizabil, care se termind mai des cu L, rar - cu cdteva orificii, localizate tn
treimea superioard a rdddcinii.
Deoarece rdddcina
dintelui este compri- Lungimea modie a dintelul: 23 mm
Numerul ridaclnilor: 1
matd tn sens medio-dis- NumArul canalelor radiculars:t
tal, cavitatea canalului
in secfiune transversal5
are formd ovald.
Lungimea medie a
dintelui - 23 mm (21-25
${prrfafa v.ilibulrrl
mm).
Rdddcina este cur- $uprafala
f\$upratrtg
Supralala/- Iaterali
batd jugal sau distal, Suprafa!a
mediali
lstsrali meaiarit\#/
deaceea pe radiografie Sspr{tatr lingurll
pare mai scurtd, decAt Accesul spre cavitatea incisiyilor laterali superiori
in realitate.

2.8. Incisivul central inferior

Partea coronard repetd forma coroanei dentare, proeminAnd printr-o bandd ingustd.
In proieclia coletului dentar se afld cel mai larg spatiu al camerei pulpare. De aici
continud printr-un canal ,,in fantd", ingust, comprimat din pdrfi.
Canalul radicular se divizeazd in 30% - in 2 canale - lingual gi labial, care, in majori-
tatea cazurilor, se termind printr-un orificiu apical. Dacd este doar 1 canal, el este drept
gi este dispus mai aproape de suprafala labial6, Dacd este al Il-lea, el trece mai lingval gi
este u$or sinuos.
Rdddcina mai des e dreaptd, dar poate fi flexatd spre distal sau spre labial. Lungimea
medie a dintelui - 21mm (19-23 mm).

Lungimea medie r dintelui: 2tmm

Suprnf8l{ hlumlrul rid{cinilor: 1
Yestibu. Itlumlrul canalelor radlculrre:
ler{ fracvent I
suprafela rar 2

linguale
Suprafata
Supratalr
m€di.l5 vc$tlbu- v!3tibuliri
tn

!a
ieli late ra lii
Suprafala linguali

Accesul spre cavitatea incisivilor inferiori

 -.Ji:iLlir,.

{jffi,
2.9. Incisivul lateral inferior

Cavitatea dintelui seamdnd cu cavitatea incisivului central, dar e ceva mai mare decAt
acesta. Canalul are o formd ,,irtfantd": ovalard, mai larg comparativ cu incisivul central;
adesea se depisteazi 2 canale - vestibular gi lingual.
Un singur canal se lntAlnegte in 55%, iar 2 canale -ir.45% din cazuri. 2 canale pot avea
1 (30%) gi 2 (15%) orificii apicale, ramificafii deltoide apicale -la6% din dinli.
Lungimea medie a dintelui -22mm (20-2a mm).
O particularitate a incisivilor mandibulari este faptul cd la examenul radiologic cana-
lele se suprapun una pe alta, gi deaceea adesea nu se deceleazd.

2.10. Caninul superior

Este cel mai lung dinte.

Cavitatea are o formd fusi- Lungimea medie a dintclui: 27 mm
Numtrul radiclnllor: I
formi. Nufri6rul canslelor radicularo:1

Caninul este dotat cu o

camerd pulpard de obicei
largd cu un corn pulpar
Suprafrfa vcstibultrl
pronunlat mai spre supra-
fala coronard mediald, as-
culit in direclia cuspidului $sSrrf4r
SuprafNli
vtstibu- *u,x:,"@l;:;:s'
m€dlsld l.r{
principal. linlstli supr.lrta linguall
in proiecgia mijlocului
coroanei cavitatea incepe a Caninii arcadei superioare in secfiuni
se ldrgi, continu6nd astfel
p6nd la nivelul coletului, unde are dimensiunea maximS.
in dreapta cuspidului lingual poate fi remarcatd o addncire a cavitdlii'
Cavitatea coronard trece fdrd limite certe intr-un canal radicular drept gi larg, cu o
dilatare labiald manifestd. in seqiune transversald el are aspect ovalar alungit in sens
jugo-palatinal.
Constriclia apicald este slab exprimatd, ceea ce face dificild determinarea lungimii de
lucru a dintelui.
Adesea rdddcina gi canalul radicular in regiunea apicald are o curbare spre lateral sau
palatinal.
Lungimea medie a caninului -27 mm(24-29,7 mm).

2.1L. Caninul inferior Lungims! m.die e dintelui: 28 mm

Ncmlrulrldlcinilor:trscvcnl 1
t$rtc mr I
Cavitatea caninilor in- cmalslor Hdicqldrs:
frncv€nt 'l
feriori este mai pulin vo- ror 2

luminoasd comparativ cu suprefrla

6upr.f4s
caninul superior, gi are, de '"dr"'n laterali Suprrtats vrstlbuleal
asemenea, o formd fusifor- lrrl
md. i8upr.l4r
medlali
Nu existi vreo limitd
certd intre cavitatea coro- Supr.frla linloell
nari qi canalul radicular. Caninii arcadei inferioare in secliuni
 ,iigflij'ia
.'.
in plafon este prezentd o adAncitur5 corespunzdtor cuspidului incisiv. Mai existd gi o
altd addnciturd, netrsemnatd, corespunzdtor bureletului lingual.
La nivelul mijlocului coroanei cavitatea se ldrgegte, iar dimensiunea maximd o atinge
ln regiunea coletului dentar, trecAnd lin ln canalul radicular.
in secliune transversald canalul are o formd ovald, comprimat in sens medio-lateral.
Arareori'(6%) seremarcd 2 canale - lingual gi tabial.
Treimea apicald a canalului radicular poate fi deviatd spre lateral.
Lungimea medie acaninului - 26 mm Q3,5-28,5mm).

2.L2. Primul premolar superior

Plafonul cavitXlii se localizeazd la nivelul coletului dentar, paralel proiecfiei supra-

fefei masticatorii. El este flexat spre cavitate gi proemineazd, prin 2 coarne sub vArfurile
cuspizilor: jugal 9i palatinal - corespunzdtor cuspizilor omonimi.
Ele sunt adesea con-fundate cu orificiile de intrare a canalelor radiculare. Din acestea
cornul jugal e dezvoltat mai puternic comparativ cu cel palatinal. in multe cazuri dife-
renia dintre nivelele coarnelor e nesemnificativd.
De la coarne camera pulpard continud prin4 perefi, este alungitd ln sens palato-jugal,
comprimatd din pdrfi (proximale). Astfel, fur secfiune transversald (camera pulpari) are
un aspect de fantd.
Plangeul cavit[fii dentare are o formd selard (,,1n ga") gi se localizeazd mult superior
de coletul dintelui, sub gingie.
Pe polul jugal gi cel palatinal al plangeului selar, la limita cu perelii camerei sunt vizi-
bile 2 ostiumuri infundibulare ale canalelor jugal qi palatinal.
Canalele sunt greu permeabilizabile, degi considerdm important de remarcat cd cana-
lul palatinal e mai larg gi mai drept, iar cel jugal - mai lngust gi sinuos.
Este posibild confluarea canalelor ln regiunea apexului dentar mai des la prezenla
unei singure rdddcini.
Plangeul cavitdlii dentare a premolarilor, dotali cu 2 canale, poate lipsi, ln cazul in
care canalele se divizeazd la vArful rdddcinii, sau - la mijloc. RXddcinile dedublate pot
fuziona gi apou din nou, se separd.
Canalele radiculare sunt impreunX cu rdddcina deviate spre inapoi de Ia axul vertical
al dintelui, gi au L sau cAteva orificii apicale.
Arareori se lntAlnesc caztti de premolar.L superior cu 3 rdddcini gi 3 canale: 2 jugale
(anterior gi posterior), gi unul - palatinal.
ln caz de o rdddcind gi un canal - canalul radicular e comprimat tr sens meziodistal.
Lungimea medie a primului premolar superior - 21 mm (19-23 mm)'
Lungimoa modie r dintelui: 21 mm
Numlrul ridlcinilor:trecvcnt 2
'fttl
liurnirul can.lclor radicuiarc:
loarts dcs 2
rtr I

SuprdeF vestibulerl

disiala
di!t.li
{r'tib{lrrl

Secliunile primilor premolari superiori

 2.13. Premolarul al ll-lea superior

Ca 9i ln cazul primului premolar superior, la premolarul al ll-lea superior cavitatea

coronard e comprimati ln sens antero-posterior, are formd de fantd alun6td in sens jugo-
palatinal.
Plafonul cavitdjii este localizat la nivelul coletului dentar, gi ln el se determind doud
coarne pulpare: jugal gi lingual, dintre care cel jugal este exprimat mai bine.
Cavitatea coronard trece fdrd limite certe intr-un canal radicular drept, bine permea-
bilizabil, avAnd forma de fantd.
Premolarul 2 superior are de reguld nu I ci 1 ostium ovalar, localizat in centrul ca-
vitifii' Variantele de formd a canalului se firtAlnesc, dar mai rar decdt la premolarul 1
superior.
Dintele Poate avea doud canale aparte fugal gi palatinal) cu ostiumuri dispuse la
marginile plangeului cavitdtii lnspre suprafala jugal5 9i palatinald a coroanei dinlelui.
Canalele radiculare pot
Lunsime. m.di. r dinrcruir 22 nm
Numrrutritdicinttolroirriecs-t'..'. COnflua gi sd Se desChidd
t?f 2
canrlclor ndicularc: prin unul sau doud orificii
Sspratalr tBcvonl I apicale. VArful rdddcinii se
rar 2
Supra. locahzeazd, aproape de si-
a0pnfrln vlslibulrrl nusul maxilar.
oarl Supra. Lungimea medie a pre-
hlr molarului al Il-lea superi-
Supnt.lr
ta!a
::ffim entorl.
oar, or -22 mm (20-24 mm).
trF S!pr.'aF
vcali- vo$ti. trf. linNurll
bul.rl li$gurli

Sec{iunile premolarilor doi superiori

2.14. Primul premolar inferior

Cavitatea coronard a primului premolar inferior ln secfiune transversald e rotundd

sau ugor ovalard.
in plafonul cavitdtii sunt 2 adAncituri; cea mai mare corespunde cuspidului jugal
mare, iar cea mai micd - celui lingual.
Dimensiunea maximd a cavitdfii se remarca mai jos de coletul dintelui.
Partea coronard, ingustAndu-se, trece lntotdeauna prin intermediul unui ostium intr-
un canal radicular ovalar (tn secliune transversald), bine permeabilizabil, care se termind
printr-o fi:rgustare manifestd.
Uneori canalul radicular se divizeazd in unul jugal gi altul - lingual, care pot conflua
gi pot merge pentru a se termina prin 1 sau 2 orificii apicale.
In majoritatea cazurilor rdddcina este deviatd spre distal.
Lungimea medie a primului premolar in_ferior - 22mm(20-24 mm).

2.15. Premolarul al ll-lea inferior

Cavitatea coronard a premolarului al Il-lea inferior (in sectiune transversald) are o

folmd rotundd. in plafonul cavitdfii sunt prezente 2 adAncituri aproape identice, - .o*-
nele pulpare vestibular gi lingual. ingustdndu-se treptat, cavitatea coronard trece intr-
 'l'ti0'.b
'lsr
url canal radicular relativ Lungimos m.dia . dinblui: 22 mn
l{lnlrul ridlcinlloil toartq dca
larg, care se termind prin- faf
Numlrul canalalor tldicularc:
tr-un singur orificiu apical. trevont
far
Virful rdddcinii dintelui e S0pra.
deviat spre inapoi qi e in ttla
dist.ll oara
vecindtate strAnsd cu cana-
SupralEt supHfalr
lul mandibular vostibq^ vostibularl
lqri
Lungimea medie a pre- zt^\supo-
suorafate /r'"**-:\ frta
r\P?ioiriru
molarului al Il-lea inferior anrl,iorir
-22mm (20-24 mm).
Suprsltl. linguela

Secliunile premolarilor unu Si doi inferiori

2.L6. Primul molar superior

Cavitatea coronare a primului molar superior repetd in general forma coroanei din-
telui.
Plafonul cavitdfii se proiecteazd aproape de coletul dintelui. El se incepe prin proemi-
nente, adici coarnele corespunzdtoare celor 4 cuspizi ai suprafefei mastlcatorii'
Cea mai mare proeminenld este orientatd cdtre tuberculul lingual medial.
Pe plangeul corritapi se proiecteazS. 3 ostiumuri de canale: palatinal, jugal mezal 9i
jugal clistal, care trec th canalele radiculare corespunzdtoare- Dacd unim ostiumurile cu
iinii convengionale, vom obline un triunghi, al cdrui vArf se localizeazd ln punctul cana-
lului palatinal,iarbazaeste formati de linia, care unegte ostiumurile canalelor jugale. Pe
plangeul cavitdfii, in zone interostiald, se determind o proeminenld.
Canalul radicular palatinal este cel mai lung, drept, bine permeabilizabil, in secfune
transversald e rotundiau ugor ovalar, se termind printr-un sau cdteva orificii apicale.
in1"/3 apicald canalul deviazd spre jugal, astfel incdt file-ul folosit Pentru determina-
rea lungimii canalului este necesar de a fi flexat in prealabil.
in rida"inile jugale canalele sunt ingustate, curbate, dificile pentru prelucrare instru-
mentalS.
Rdddcina jugald distald e cea mai scurtd; de obicei ea are L canal, localizat in centru.
Inilial canalul cleviazd spre distal, iar in 1/3 apicald se curbeazd spre mezial.
Adesea in rdddcina jugald anterioard este prezent al lV-lea canal. De reguld, el are un
ostium ingus! greu accesibil pentru prelucrarea instrumentald.
intr-un qir de cazuri el e izolat, iar uneori in regiunea apicald conflueazd cu cana-
lul principal, gi se termind
Lungime. m€die . dinteluir 22 mm
printr-un singur orificiu l{umirul tidicioilot: frlcvent 3
apical. rar 2
ilumirul ssnatelot rsdiculare:
Canalele meziale (jugal foarts d6 3
gi palatinal) trec, avAnd la rer I
inceput o orientare mezia-
Srprelale vestibular{
ld, apoi deviazd spre jugaf
iarInl,/3 apicalX - distal gi supntelr
palatinal Supr:lelr
Ostiumul canalului IV, 9uprr-
lata
accesoriu, se localizeazd pe dislali
oeri SupIafrls lin$Nl5
linia ce unegte ostiumurile
canalelor anterior (jugal) 9i sectiuneantero-distali ringul-tf:'$l;ur.ri cavitateadeaeces
palatinal. secliunile primilor molari superiori
 Lungimea medie a primului molar superior 22 mm (20-24 mm),rdddcina palatina-
-
ld fiind in majoritatea cazurilor ceva mai lungd, iar cea distald - mai scurtd.

2.17. Molarul al ll-lea superior

Pentru molarul al Il-lea superior sunt caracteristice 4 variante de structurd a cavitdlii

dintelui, care corespund celor 4 variante ale formei anatomice a coroanei lui.
Cel mai des se ?ntAlnegte I9i a IV-a variantd de structurd a cavitdfii dintelui.
I variantd de structurd a cavitdfii repetd forma cavitdlii primului molar superior
A Il-a gi a III-a variantd se intdlnesc mai rar: cavitatea lor are o formd romboidd (in
secliune transversald), camera e alungitd ln sens antero-posterior, iar ostiumurile pe
plangeu sunt localizate aproximativ pe o linie.
Tavanul cavitdtii dintelui in a II.a varianti are 4 adAncituri corespunzdtoare celor 4
tuberculi. Impresiunea jugali anterioard este mai pronunfatX.
Tavanul cavitdfii in a III-a variantd are 3 adAncituri corespunzdtoare cu 3 tuberculi.
Impresiunea jugald anterioard e mai pronuntatd.
Plangeul cavitdfii dentare a molarului al ll-lea superior selocalizeazd mai sus de ni-
velul coletului dentar.
Lungimea medi€ N dintelui: ?l mm Molarul al Il-lea superi-
Nqnlrul ridacinilori 3
or are 3 canale radiculare.
frccvctrt 3 Canalul radicular pa-
rar 4
latinal este relativ larg,
tn secfiune transversald e
Supratala voetibuhra ovalar, cu accesibilitate gi
Supratrta permeabilitate bund.
rertlbslart
Canalele jugale (anteri-
Sqpratata or gi posterior) sunt fngus-
distilE
Sup.qfata
Suprotatd llngu{ll
te, sinnuoase, frecvent au
derivafii laterale 9i cdte 2-3
S€c!iune ante16-distala Sectiune llnguo-ve6tlbular{ Cdvitat€s de scces
orificii apicale.
Lungimea medie a mo-
Secliunile molarilor doi superiori
larului al IIJea superior -
2L mm (19-23 mm)

2.L8. Molarul al III-lea superior (molarul de minte)

in molarul al III-lea superior, glalie particularitdtilor individuale consid.erabile ale

structurii dentare, cavitatea are un numer mare de variante.
Adesea ea amintegte de forma cavitdfii dentare a primului sau al lllea molar superior
cu 3 canale, dar este posibild prezenfa gi a 3 canale radiculare.
Adesea canalele conflueazd in unul.
Cavitatea coronard-gi canalele radiculare pot sd nu corespundX aspectului exterior al
coroanei 9i rdddcinii. in legdturd cu aceasta particularitdtile spagiului endodontic sunt
determinate la deschiderea acestuia.
Reiegind din cele spuse mai sus, precum gi din particularitdtile accesului cdtre pulpd,
tratamentul endodontic nu este lntotdeauna realizabil.
VArfurile rdd5cinilor premolarilor gi molarilor superiori sunt localizate aproape de
sinusul maxilar.
 Molarul I inferior
2.19.
ffi Lun{ifieE medic a dintelui: 2z mfir
Numirul radioinilor: foarte deg 2
Cavitatea coroanei pri- taf 3
Numirul ernelclot rrdicol.r.:
mului molar inferior are o lr€cvent 3
formX cuboidd, cu 5 addn. laf
foarte raf
2
I
cituri corespunzdtoare fie-
cdrui tubercul pe suprafata vestibularA
9rpr.f6!e
masticatorie. lingual.i
- Cel mai voluminos
$upratsla

anbiiott6
corn este cel jugal mezial,
iar cele mai inalte - ambele
Supr.trtr linguall
cornuri jugale.
gecliune
Plangeul cavitdfii den- linguo-vestibulari
Cavitatea de acces
antero-distali
tare are o formd drePtun-
Secliunile primilor molari inferiori
ghiulard, alungitd in sens
antero-posterior. Este localizat la nivelul coletului dentar sau pulin inferior, 9i are 3 ca-
nale.
Ostiumul canalului posterior formeazd vArful, iarbaza- linia care unegte ostiumurile
canalelor jugal anterioi gi lingual anterior, localizate la suprafafa anterioard a dintelui.
Spafiul interostial prezintd o proeminenld.
' fntrarea in canilul omonim.
lugal anterior se localizeazd imediat sub tuberculul
Intrdrile in canalele lingual anterior gi posterior, se afld sub fisura longitudinald, care
desparte ruberculii jugali 9i linguali.
banalele radicuiare ale rddicinii anterioare sunt ilrguste, in special cel jugal anterior.
Canalul jugal mezial adesea este puternic curbat, deaceea prelucrarea lui este mai
dificild. Canalul deviazd inilial spre mezial, iar in 1/3 medie - sPre distal.
Canalul lingual medial e mai larg gi mai drept. Uneori el deviazd in porfiunea apicald
- medial.
spre
intre 2 canale mediale frecvent sunt prezente anastomoze multiple.
in rdd5cina posterioarx este un canal drept, bine permeabilizabil, de dimensiuni mari,
ovalar (in secgiune transversald) 9i in 60% din cazuri se deschide pe suprafaia distalb a
rdddcinii, fdrd a ajunge la apex (Tamse et al',1-988).
Adesea dinteli ar6 4 canale, din care 2 sunt localizate fir rddXcina anterioard, iar cele-
lalte 2 - in rdddcina posterioard'
Ostiumurile canalare formeazd ln acest cazvnpatrulater'
/ Lungimea medie a primului molar inJerior - 22mm (20-24 mm)'

Lungimea mpdie I dintrlui: 2l mm

2.20. Molarul al ll-lea lludarul ridtcinilor: fortl. des 2
nt I
inferior ldilc rar 3

Cavitatea coronarX a Irccvgnt t

rer 2
molarului al Il-lea inferior
are fue secfiune transversald
6upre- Supratat| vrEtibullre
o formd dreptunghiular5. f4.
in urma depunerii de den- dbtrll $upHfalt
Supnh!,
tin6 secundari forma secli- distall

unii reprezintd frecvent o

fantd. Tavanul cavit5lii are 6up.rl4a liryu.li
4 impresiuni, coresPunzd- Sectiune Secliune Cavitatea de acceg
toare celor 4 tuberculi de antero-distali linguo-vestibulari

pe suprafafa masticatorie. Secliunile molarilor doi inferiori

 Comparativ cu primul molar inferior cavitatea dintelui are dimensiuni mai mlcl/ lar
distanta dintre ostiumurile canalelor radiculare e mai micd din contul aproximdrii rddd-
cinilor anterioard gi posterioard
Doud canale sunt localizate in rdddcina anterioar5, una - in posterioard, instrumental
bine permeabilizabile.
Lungimea rnedie a molarului al ll-lea in-ferior
- 2L mm (19_23 mm).
2.21. Molarul al III-lea inferior
Forma coroanei la molarul al III-lea inferior, precum gi anatomia rdddcinilor este im-
predictibild.
Este posibild prezenfa a cdtorva rdcldcini gi canale radiculare, scurte gi curbate.
Toate acestea fac tratamentul endodontic pulin eficient, gi frecvent chiar imposibil.
-
Adesea rdddcinile fuzioneazl cu formarejunui singur canal.

2.3. N.B.
Pentru efectuarea corectd a interventiilor endodontice este esenlial importantd cu-
noagterea amplasirii rdddcinilor dentare in apofizele alveolare ale maxilarelor gi
corela-
liilor lor cu formaliunile anatomice vecine.
A fost stabilit cd vdrfurile incisivilor centrali gi laterali ai maxilei sunt amplasate aproa-
pe de cavitatea nasului gi se afld departe de plangeul (fundul) sinusurilor maxilare.
Rdddcinile caninilor, av6nd lungimea maximd, pot fi u*piusate la peretele anterior al
sinusului maxilar.
Rdddcinile premolarilor, de obicei, nu ating fundul sinusurilor maxilare, iar a mola-
-
rilor - la localizarea inferioard a fundului, - sunt separate de sinus printr-un strat osos
foarte fin.
- Distanfa de la fundul alveolelor molarilor superiori pdnd la fundul sinusului maxilar,
de obicei, nu depigegte'l'-2,6 mm, iar ln unele iazwitide"itril" din;ilor sunt amplasate
nem{locit sub mucoasa care-l tapeteazd.
Ceamai aProape distanld a rdddcinilor dentare pdnd la fundul sinusului maxilar (O1-
^-
O3 mm) se remarcd la nivelul molarului al Il-lea, unde fundul sinusului poate fi conco-
mitent gi fundul alveolelor dentare.
Conform datelor A.C.XeaHoe, A.K.I4opAanvurrvrlwnm (1gg1), vArfurile rdddcinilor
primilor molari sunt cel mai aproape amplasate de fundul'sinusului maxilar: riddcina
palatinald in mediu - cu2,02mm, jugal rnezial - 4,5 mm, jugal clistal cu 3,g mm.
-
,b1lari
_La
prelucrarea instrumentald gi obturarea canalelor iaiiculare ale dinfilor mandi-
este important de a cunoagte coraporturile de amplasare a canalului mandibular,
orificiului mentonier gi a apexurilor radiiulare.
Mulfi autori indicd vecindtatea strdnsd a canalului mandibular cu fundul alveolelor
molarilor; sunt descrise cazuri de localizare a orificiului mentonier in vecindtatea rdddci-
nilor premolarilor sau a caninului.
Rdddcina premolarul al lllea inferior se afld la o distanfd de 3,0-2,5 mm de canalul
mandibular, rdddcinile primului molar inferior - 4-8 mm, irolarului al Il-lea inferior
1,0-5,0 mm.
-
Fundul alveolei molarului al III-lea inferior se afld cel mai aproape de canalul man-
dibular, aspect ce PresuPune iminenfa traumatizdrii nervului alveolir inferior in cadrul
interventiilor endodontice.
Luarea in consideralie a particularitdfilor topografo-anatomice ale structurii dintilor,
cavitdfilor acestora, amplasdrii rdddcinilor dentare gi a coraportului lor cu formafiunile
anatomice ale maxilarelor, permite efectuarea ln volum depiin gi calitativ a tratamentu:
lui endodontic, evitarea erorilor gi prevenirea posibirelor complicalii.
 iif,Itih
lic;,ii*#'

3. INSTRUMENTE ENDODONTICE
3.1. Standardizarea instrumentelor endodontice

Pentru tratamentul cu succes al afecfiunilor pulpei gi periodonfiului (pulpite qi pe-

riodontite), este necesard studierea profundd a instrumentelor endodontice, inlelegerea
clard a indicafiilor cdtre folosirea lor gi invdfarea deprinderilor practice.
Instrumentele endodontice sunt nigte instrumente, menite pentru lucrul ie cavitatea
dintelui gi ln canalele radiculare.
inainte de a trece la studierea 1or, trebuie de gtiut cd din 1958 ele sunt unificate gi stan-
dardizate, ceea ce va ajuta ln continuare la studierea gi aplicarea lor in activitatea practicd
a medicului stomatolog.
Comitetul Tehnic 106 al Organizaliei Mondiale de standarde $SO/TC 106) a acceptat
la nivel internafional standardul ISO 3630 9i l-a aprobat. Standardul ISO 3630 stabilggte
principalii parametri ai instrumentelor pentru prelucrarea canalului radicular: forma,
profilul, lungimea, mdrimea, toleranla maximd de fabricafie, gi cerinlele minime fal6. de
rezistenla mecanicd, codificarea colord gi cea cu simboluri geometrice (pentru identifica-
rea tipului de instrument), precum gi sistemul mondial de numerotare pentru comanda-
rea instrumentelor.
Toate instrurnentele endodontice folosite pentru permeabilizarea gi ldrgirea canalului
radicular sunt codificate color 9i prin cifre (vz. tabelul l).
Tabelul L.
Codificarea prin culori a mdrimilor
Mirimea d, dupX ISO
Cod color
Mirimea d" dupi ISO Cod color
Zmeuriu
008 Gri
010 Violet
015. 045, 090 Alb
020.050. 100 Galben
025.055, 110 Rosu
030. 060. 120 Albastru
035. 070. 130 Verde
040, 080, 140 Nesru

in corespundere cu standardele ISO in capdtul mdnerului principalelor instrumen-

te (file, reamer) sunt prezentate simbolul gi cifra, care indica mdrimea dr(diametruI akrfu'
lui instrumentului). Codificarea colord a instrumentelor se efectueazd conform unei scale
standarde, colorAnd mAnerele, picioarele integral sau cu inele colore (plasate pe mdner,
picior sau tijX). Un inel corespunde culorii albe, iar doud - galbenului.
Sd examindm elementele unui instrument endodontic (de tip file gi reamer).

Standarde de mdrime gi lungime conform ISO:

d1

d2
-
-
diametru la vArful instrumentului,
diametru labaza pdrlii active a in- id' *FJS$$H)
strumentului, l, - lungimea pdrlii acti-
ve - cel pulin L6 mm, l, - lungimea de
lucru de la vdrful instrumentului pAnd la
frr.Trffi."
t-/ i. I
1
.l
baza mdnerului - 21, 25, 28, 31 mm.
 Lungimea instrumentului endodontic constd din doud pdrfi: prima
pdrtii active, adicd a suprafetei care actioneazd nemijlocit asupra - lungimea
lesutului dentar, consti-
tuie 16 mm, iar a doua, - lungimea de lucru (tntreaga lungime a tijei), poate fi diferitd:
-
25 mm - pentru instrumente standarde,3l (sau 28) mm - pentru instrumente lungi, folo-
site la prelucrarea dinlilor superiori, indeosebi a caninilor; 21 mm - penku instrumente
scurte, utilizate la molari gi in caz de deschidere limitati a cavitdtii bucale.
Tijele instrumentelor pot fi gradate cu crestdturi la distanta de L8, 1,9, 20,22,24,25,
26,28 mm de la vdrf pentru comoditatea stabilirii lungimii lor pe radiografie.
Sunt produse gi instrumente de dirnensiuni intermediare (de obicei 12, 17, 22, 27, 32
qi 37), care sunt folosite atunci cAnd este imposibil de introdus in canal file-ul cu numd-
rul urrndtor .1.. Ele poarta denumirea de "Golden mediums" ("mijlocul de aur") gi sunt
insemnate pe mdner cu marcaj (Label) auriu.
Forma majoritdtii instrumentelor (file, reamer) se caracterizeazd printr-o conicitate
constantd - reprezintd o mdrire a diametrulu i (de la ahrf phnd la baza pirlii actiae a instru-
mentului) cu 0,32 mm (0,02 pe 1 mm de lungime). Aceasia oferd posibilitatea de a efectua
in mod practic mdrirea fractionatd a numd"rului instrumentului datoritd inldturdrii a 1-2
mm din vArf. Dar actualmente a apdrut o generalie noud de instrumente cu mdrirea di-
ametrului mai mult de 0,02 mm pe 1 mm lungime (Frofiles, Quantec series 2000), ceea ce
a.sigurl o eficienfd optimd de lucru a instrumentului pe toata lungimea canaluiui, gi nu
doar in porliunea apicald a canalului.

3.2. Clasificarea instrumentarului endodontic

Clasificarea instrumentelor endodontice dupd ISO :

1. File-wile manuale (K 9i H), reamere (K), pulpoextractoarele, pluggere gi spreade-
rc (pentru condensarea aer ticald gi I aterald a gutapercii) ;
2.H-file-uri gi K-reamere mecanice cu coada pentru piesa de mand, ace Lentulo;
3. Freze Gates-Glidden (tip G), peeso (tip p), rearnere de tipul A,D,O,KO, T, M;
4. Conuri
- de gutapercS, argint, hArtie.

Aceastd clasificare este incomodd pentru utilizarea clinicd. Deaceea, se recomand6

de a urma clasificarea instrumentelor endodontice reiegind din utilizarea clinicd (propusd tle
Curson tn 1966):
f. instrumente pentru examinare gi diagnostic;
2. instrumente pentru tnldturarea
lesuturilor dentare moi;
3. instrumente pentru permeabilizarea gi ldrgirea canalului radicular;
4. instrumente pentru obfurarea canalului radicular.

Makeets I.M. gi coautorii (7966), gi Boroasky E. . (1977) au propus

B sd fie extinsd clasiflcarea
grupttlui aI treilea:
3.1. instrumente pentru ldrgirea orificiilor de intrare ale canalelor rad.iculare;
3.2. instrumente pentru permeabilizarea canalului radicular;
3.3. instrumente pentru ldrgirea canalului radicular.

Pentru a inlelege gi a inadla mai bine clasificarea instrumentarului endodontic trebuie de

enunfat/ elnborat criterii, reiegind din:
1.. menirea instrumentului;
2; metoda de confectionare;
3. materialul din care sunt confe"cfionate instrumentele (compozifia aliajuhti);
4. flexibilitatea instrumentului; i
 rffi
5, lungimea instrumentului;
6. mdiimea gi forma secliunii transversale a instrumentului;
7. forma pdrlii active si a vArfului instrumentului;
8. conicitatea instrumentelor;
9. modul de a le acfiona [pune in funcfiune] (manuale gi mecanice);

Corespunzdtor cu criteriile enumerate mai stts oferim spre examinare urmdtoarea clnsifica-
re a instrurnentelor endodontice:
I. instrumentele care asigurd accesul cdtre canalul radicular: frezele, endofrezele, ex-
cavatoarele endodontice, so-ndele endodontice manuale (explorers) de diferite forme.
II. instrumente gi aparate pentru examinarea sau diagnosticul canalelor radiculare.
Instrumente: ace racliculare, iea-ere gifile-uri. Aparate: instalalii roentgerL viziogtate,
apex-locatoare.
III. Instrumente pentru lnldburarea lesuturilor moi dentare sau necrotizate: pulpo-
extractorul, ragpa radiculafi. f" r at-tail" l.
IV. Instrumente pentru lXrgirea orificiului de intrare a canalul radicular: freze de tip
Gates4liddery rea*er" tip Peeso (Largo), Orifice Opener, reamere de tipul Beutelrock 9.a'
V. Instrumente pentru prelucrarea mecanicd a canalului radicular: K reamerc, K file-
uri, H file-uri gi modificafiile acestora (K gi H - ind,icd primii producdtori - Kerr, Hedstri)m) '
Vf. Piesele folosite la prelucrarea canalelor radiculare: piese endodontice speciale,
care funclioneazd.in regimuri diferite (cu viteza micd, cu migcdri de "du-te-aino", "tn
sus- tn j'os", "tn sensulicelor ceasonticului gi contrar lor"), giPentru prelucrarea vibrato-
rie (sonicd gi ultrasonicd) a canalului radicular.
VII. krtir.t*entele folosite pentru obturarea canalelor radiculare: ace de canal, ace
Lentulo, spreader, plugger, gtttu-co*pactor, termoptugger (penlru condensarea la cald a
gutapercii)', seringi, fuloale pentru obturarea retrograd5 cu amalgam lncaz de rezeclie
apicald a rdddcinii g.a.
VIII. Alte instrumente gi accesorii, folosite la prelucrarea canalelor radiculare: conuri
standarde de hArtie absorbantd, pense endodontice penhu fixarea acelor 9i conurilor,
ldnfigoare cu inel gi fire de siguranld pentru fixarea instrumentelor de degetul medicului,
n#tatoate [stoppere] pentru instrumente endodontice, dispensere [limitatoare, fixate pe
insfrumente], rigl" p"t tr" mdsurarea gi stabilirea lungimii de lucru a instrumentului, in-
strumente pentru flexarea [furdoirea] prealabild, instrumente pentru irigarea 9i aspirarea
canalului radicular, boxe pentru pastrarea 9i sterilizarea instrumentelor.

Instrumentele endodontice se impart conform metodei de fabricare 162]:

> instrument K-stil, - prin rdsucirea semifabricatului metalic;
> instrument H-stil, prin strunjirea [agchierea] semifabricatului metalic.

'safety Hedstrdm", confeclionat prin me- lnstrumentul "Endosonore flle" (de tip K),
todi stnmjirii, - partea actiyd a instruntentului confeclionat prin metoda rdsucirii

Existd deasenrenea gi clasificarea instrumentelor endodontice dupd materialul din care ele
sunt confecfionate:
. aliaje de ofel antiacid [inox];
. aliaje de olel carbon [suedez];
' aliaje de titan;
' aliaje de titan-nichel.
 ;fillliii&,
4!r!:l::t:t;is

Dupd flexibilitate in.strumentele se tmpart tn:

. aliaje de otel antiacid [inox] - cele mai flexibile;
. aliaje de otel carbon [suedez] ] - cele mai fragile;
. aliaje de titan - cele mai elastice;
. aliaje de titan-nichel - cele mai plastice.
Dupd lungimea instrumentului: Aproape la toate instrumentele endodontice lungimea
pdrfii active, adicd
a suprafetei care aclioneazd nemllocit asupra
lesutului dentar, cinsti-
tuie 16 mm, iar lungimea totald - 19,2'1., 2s,28,31 mm. Tijele instrumentelor pot fi grada-
te. Existd instrumente cu lungimea de lucru variabil5 a pXrfii active. Ele sunt dotatelu un
mdner de mdsurat cu gradafie in milimetri gi cu un dispozitiv de fixare pentru stabilirea

@ @ @ S @ @ mai
Iffiliri*rn :ri:::$ril:::i
fiind intahite: pdtratd, triunghiu- des
Secliuni transaersale ale pdrlii actiae a diferitor
instrumente de tip K, H gi ,,tn lJ,,: lard, romboidd. Pe lAngd cele enumerate,
mai sunt gi alte tipuri de sectiuni.

Trebuie de remarcat cd instrumentele K gi H sunt capabile sd pdtrundd in dentind

(actiae, autoagchietoare). Instrumentele ,,in
fJ" nu sunt capibile sd agchieze [taie] dentina
\asemenel condifii (neactiae),Inshrrmentele ,,1n U" au in sectiune transversali 3 sau 2
addncituri, bine prelucreazd canalul gi sunt mult mai sigure, mai inofensive. Instrumen-
tul pdstreazd pozi,tia neagresivd chiar gi intr-un canal curbat.
Estre necesar de atras atenlia, cd inskumentele cu secfiunea transversald pdtratd sunt
cu flexibilitatea cea mai micd, cu ce_a triunghiulard fiind mai flexibile, iar cele iu sectiunea
transversald romboidd - cele mai flexibile. Meritd de men;ionat ch instrumentele confec-
prin agchiere sunt cele mai fragile.
'ionate
Dupd mdrintea (diametrul) ahrfului instrumenhrlai reamerele gi file-urile sunt de la 0,06
pAnd la 1,40 mm gi sunt marcate cu cifre (0d - 140).

Codificarea instrumentelor endodontice dupd mdrime:

. culoarea mdnerului;
. inele colore pe mAner sau tijd.

Marcarea instrumentelor endodontice se efectueazd prin

aplicarea unor figuri geometrice pe partea terminald a in-
strumentului. Diametrul adrfului unui in-
strument endodontic - d1_.

Dupd niaelul de agresizsitate sunt trnpdrlite tn:

.
instntmente cu afrrf agresia [ascufit] - pot intepeni a b
in canal din cauza vArfului ascutit. VArful agresiv
atematcajul ,,Ar";
. instrumente cu a6rf neagresia. Vdrful neagresiv are
marcajul ,,BATT-TIP".

Instrumente cu adrf agresia (a) qi neagresiu (b) +

Instrumentele endodontice pot fi diferenliate gi dupd conicitatea instrumenhilui. Cel
mai des este utilizatd conicitatea 2% (002). Ultimul timp se intdlnesc instrumente gi cu
conicitatea 004, 006, 008, 010, 0L2.
 tj$2tri.h
%#*

Conicitatea instrumentelor mdodontice ) zVo

Dupd modul de aclionare instrumentele

endodontice sunt: digitale (cu mAner mic D3
penku degete), manuale (cu mAner lung
pentru fixarea cu mAna), gi mecanice (cu
D1
piciorul standard pentru piesa unghi).
Cei mai importanli indici de standar-
dizare sunt prezentali in tabelul 2.

Tabelulul2. Standarde de denumiri. Sistemul de numerotare a comenzii instrumen-

telor firmei producitoare. Simboluri ISO

D enumir e a instrum entului Numerotarca Simbol

K-Reamer dilatator de canal Kerr 451. *

K-file burghiu Kerr 452 I
Hedstroem file burghiu Hedstroem 453 *
Rasp ac pentru raclare 454 *
Nervextractor pulpoextractor 455 *
Smoath broach
ac diagnostic rotund 456

Miller broach ac diagnostic fafetat (ac Miller) 457

ac Lentulo, ac perr-tru obtura-

Pasta carrier lentulo 458 Ce
rea canalelor

Beutelrock reamer B, ac pentru dilatarea canalelor 459 ,

Beutelrock reamer B,, ac pentru dilatarea canalelor 336 +
Finder Plugger compactor manual 461 P

Ingener Plugger compactor mecanic 463

3.3. Destinafia instrumentelor endodontice gi particularitifile lor caracteristice

3.3.1. Instrumente pentru examinare gi diagnostic:

'ac (de canal) radicular, ac radicular Miller
. mdsurdtor de lungime
. verificator
. K-file-uri cu stopper
Instrumentele gi aparatele pentru examinare gi diagnostic sunt folosite pentru determi-
narea localizaliei orificiilor de intrare, lungimii de lucru 9i direcfiei canalului radicular.
 Din acest grup fac parte sondele [acele radiculare] Miller. Ele sunt de 3 tipuri (uz,
tabelul 3): sonda Miller cu secliune cilindricd, sonda radiculard MiIIer pentru mege de aata, gi
sonda radiculard Miller propriu-zisd. VArfurile tuturor acelor diagnostice sunt rotuniite.

Tabelul3.
Ace radiculare (diagnostice)
Denumirea, aspectul general Sectiune transversalfi

$ondt Miller cu *ec!iune cilindrici

I
$onda radiculari Miller
pentru mege de urti
I
$ondr radicularii lrililler propriu-ai*i

+
Sonda Miller cu secliune cilinilricd se confeclioneazd dintr-un aliaj moale gi in sec-
liune transversald are o formd rotundd, un diametru mic, o ingustare uniformd gi flexibi-
litate lnalte. Sonila Miller se utilizeazd pentru verificarea (adAncimii) permeabilizdrii gi
direcfiei canalului radicular.
Acul faletat Miller are in secliune transversald o formd pdtratd.
Sonila Miller pentru mege de vatd are in secfiune transversalX o formd octogonald
gi crestdturi amplasate "In zig-zag". Vata se rdsucegte pe partea activd gi nu-gi schimbd
pozilia in timpul introducerii instrumentului ir:r canalul radicular.
Dacd este necesar de a determina permeabilitatea canalelor radiculare, lungimea gi
forma lor, se indicd radiografia, viziograha, apex-locafia.
Pentru cdutarea gi ldrgirea orificiului de intrarea a canalului se folosegte K-reamer,
K-file, PassFinder etc., iar pentru evaluarea mdlimii canalului radicular se folosesc Ai
verificatoarele, care fac parte din sistemul Thermafill.

3.3.2. Instrumente pentru inltrturarea lesuturilor moi din canalele radiculare:

r pulpoextractor
. profile
. K-teamer
Cel mai des pentru indepdrtarea din lumenul canalului a pulpei gi a maselor necro-
zate, sau a megelor de vatd, se foloseqte prilpoextractorul (Barbed Broactu Nervbroach,
Nervextractor, burghiu tip broge dinfate, ac de extirpare). El reprezintd un instrument
dentat, pe a cdrui partea activd, in spirald, sunt amplasali 40 dinfigori, acegtia avAnd
mdrimea proporlionald cu jumdtatea din diametrul acului. Spre deosebire de ragpa din-
ligorii pulpoextractorului au o direclie oblicd, avAnd asculigul tndreptat spre mAnerul in-
strumentului gi sunt pulin elastici. La introducerea ln canaf dinligorii sunt presali cHtre
tija conicd, ceea ce faciliteazd pdtrunderea pulpoextractorului in lesutul pulpar. In tim-
pul extragerii instrumentului din canal dinligorii capteazd lesutul pulpar gi il extrag in
totalitate. Cu pulpoextractorul se opereazd precaut, respectAnd mdrimea, ln dependentd
de ldrgimea canalelor.
Pulpoextractoarele sunt fine gi casante (se fractureazd ugor). Deaceea instrumentele
sunt utilizate doar ln canalele u$or permeabilizabile, atunci cAnd este exclusd blocarea
gi fracturarea instrumentului. iimpul lucrului pulpo- {44.'.

extractorul se introduce in canalul radicular pAnd la o

senzalie de proptire [rezisten]d], apoi se retrage aproxi- ti !i Ji ii
liii itit ii:i iiii
mativ cu 2 mm, se rdsucegte ugurel (fdrd efort) la 360o, gi
se extrage intr-un moment impreund cu conlinutul cana-
lului radicular. In cazul canalelor radiculare inguste este
;;
ee*r
It ,ii l:,, :\
i

mai bine ca la inceput canalul radicular sd fie ldrgit cu

K-file sau cu K-reamer, sau cu H-file. Dupd aceasta re- Btg ffi] t1t e43 iH6 +69 tZ #F
sturile pulpare pot fi tndepdrtate cu un pulpoextractor. Pulpoextractoare
Diametrul pulpoextractorului se schimbd de la mdri-
me la alta cu 0,02-0,04 mm. Lungimea pdrlii dentate - L0
mm. Simbolul geometric - stelufd cu 8 colfuri cu unghiurile ascufite

Pentru ?ndepXrtarea din canalul radicular a lesuturilor moi poate fi deasemenea

utilizat gi ragpa de canal, K-file 9i Hedstrdm File.

Rasp (ragpa, "coadi de Eoarece"), asemdndtor la

exterior cu pulpextractorul, are 30 sau 50 de dinligori
ascufifi cu lungimea de 1./3 din diametrul tijei, care
sunt amplasafi sub un unghi de 90o fald de axul instru-
ffi "Coadd de Eoarece"

mentului. Ei formeazd giruri spiraliforme, care incercu-

iesc tija conicX rotundd a ptulii active. Dinligorii la ragpd sunt foarte rezistenfi; ei nu se
indoaie gi nu se fractureazd. Vdrful instrumentului este rotunjit gi nu are dinfigori.
Diametrul ragpei de canal se schimbd de la mdrime la alta cu 0,03 mm. Lungimea
pdrlii dentate - 10,5 rnm. Simbolul geometric - steluld cu 8 colfuri cu unghiurile drepte.
Este eficientd la tratarea pulpitelor gi a periodontitelor pentru evacuarea din canalul ra-
dicular nu numai a pulpei gi a maselor putride, ci gi a dentinei ramolite/ infectate, gi a
materialului de obturatie.

3.3.3. Instrumente pentru permeabilizarea gi llrgirea canalului radicular.

3.3.3.1. Instrumente pentru lirgirea orificiului de intrare a canalului:

. frezaGates4lidden
. reamer de tipul Peeso
o reamer Beutelrock tipl (8,)
. reamer Beutelrock tip2 (B,) a {-*.
. profile-uri R}
si
. farside il
o deepstar
it
. K-reamer tt
rj
,,Gates-Glidden" - lrezd (reamer),G" tt
tt
de la cuvAntulenglez gate (poar- It
-provine
tF) gi glide (a glisa). Are partea activd lan-
ceolatd [in lance] sau gutatd [in picdturd] Ins trumentul,, G ates-Gli dden"
cu vdrf neagresiv amplasat pe o tijd find
lungd. Vdrful instrumentului este ugor rotunjit spre a fi mai pufin agresiv la acfionare.
Lungimea pdrfii active constituie L5-1,9 mm. Se lucreazd cu Gates-Glidden manual sau
mecanic - cu piesa contraunghi la turafii mici \ztiteza recomandatd este de 450-800 rotalii pe
minut).Instrumentul este produs de 6 mdrimi: Nr.1 (50), Nr.2 (70), Nr.3 (90), Nr.4 (110),
 .rtl:i1!!-
ul,ffi
Nr'S (130), Nr.6 (150), care sunt marcate pe mAner/ portante cu ajutorul unor inele. Acest
instrument este indicat pentru lXrgirea orificiului de intrare gi a treimii superioare a ca-
nalului radicular.

,,Largo" (,,Peeso Reamer") are partea activd alungitd, care trece intr-o tijd rigidd. Este
un instrument rotativ. Se lucreazd cn ,,Latga" mecanic, acfionAnd-ul cu piesa contraunghi
la turatii mici Qsitezn recomandatd este de 800-1200 rotalii pe minut). Acest instrument eite
indicat pentru permeabilizarea canalelor radiculare drepte ale dintilor monoradiculari,
Precum gi a canalului palatinal al molarilor superiori gi a canalului distal al molarilor
in-feriori, penku instrumentarea (ln genere) a unei portiuni drepte de canal radicular, ldr-
girea orificiului de intrare gi la prepararea canalelor pentru restaurdri
cu pivoturi. Lungimea pdrlii active constituie 15-19 mm. De obicei,
are vdrful neagresiv. Sunt produse 6 mXrimi ale instrumentului: Nr.1
(70), Nr.2 (90), Nr.3 (110), Nr.4 (130), Nr.5 (150), Nr.6 (170), care se
marcheazd cu inele pe portantd.

Instrumentul,,Peeso ReAmer" (,,Largo" ) i

Orifice Opener ("Widener") este un instrument manual sau mecanic pentru ldrgirea
orificiului de intrare a canalului radicular. Partea activd se lngusteazd uniform sprevdrf
gi prezintd 4 fafete. Acest instrument este indicat pentru lucrarea (in genere) a unei por-
fiuni drepte de canal radicular, ldrgirea orificiului de intrare. Este eficient in cazul mo-
larilor, unde este greu de lucrat cu fuez\,rcdiculard. Sunt produse 3 mdrimi gi 3lungimi
(1'4'15 9i 16 mm). Producdtor
- firma "Maillefer". orifice opener MB ne amintegte de
instrumentul anterior, dar are partea activd ln formd de glonte gi este acoperitd cu pulbe-
re de diamant. Producdtor - firma "Maillefr "

Instrumentul,, orifice opener k" ",

Pe ldngd aceste instrumente rotative pentru ldrgirea orificiilor de intrare ale canalelor
radiculare, se mai folosesc Ai ,,Beutelrock reamer Br" (de tip 1) gi ,,Beutelrock reamer Br"
(de tip 2).

,,Beutelrock Drill reamer Br" Qtroducdtor - ,,VDW") este un instrument care ldrgeg-
te orificiul de intrare a canalului - spre deosebire de alte instrumente endodontice, este
confectionat prin strunjire, - asemeni unei freze de o!el. Are partea activd tn forma de
flacdrd cu patru muchii [fa!ete] tdietoare, care se ingur;teazd spre vArful instrumentului.
Lungimea ptrrtii active - 11 mm. Instrumenhri se folosegte in piesa contra-unghi la o
viteza de 800-1200 rotafii/minut. tn comparalie cu BeutelrackRenmer 82, acestinstiument
este mai pulin agresiv. Ele este menit pentru crearea gi lSrgirea accesului in canalele ra-
diculare. Mdrimile sunt 70 sau 90 (Nr.1) pAnX la 170 sau 180 (Nr.6).
[nstrulnenttil,,BeutelrockDriIlreamerB,''1.d.ffi

,,BeuteltockReametBr" (producdtor - ,,vDW') este un instrument original pentru

ldrgirea canalului. Se caracterizeazf, prin forma cilindrica a pdrlii active. Instrumentul
este confectionat din aliaj crom-nichel inox, prin rdsucirea unei lame plate, care are 2
suprafele tdietoare. Este un instrument rotativ, foarte ascufit gi agresiv. Trebuie de folosit
doar la prelucrarea canalelor drepte in portiunile coronard gi medie. AvAnd fur vedere,
cdt de ascutit este instrumentul, el trebuie folosit cu multd atenlie gi numai la turalii mici
 .fl28*
?iiiii;P'
(450-800rotafii pe minut). Instrumentul nu kebuie folosit in canale curbe, pentru cd in
asemenea caz apate riscul de a face o perforalie sau de a fractura instrumentul. I un-
gimea pdrlii active - 1.8 mm. Mdrimile sunt 30 (Nr.0), 35 (Nr.1),45 (Nr.2), 50 (Nr.3), 75
(Nr.4), 90 (Nr.5), 105 (Nr.6).
Instrumentul,,Beutelrock Reamer B r" I

3.3.3.2.Instrumente pentru permeabilizarca (A) gi ltrrgirea (D canalului radicular:

A. pentru permeabilizarea canalului radicular :

. K-reamer
. K-flexoreamer
. K-flexoreamer Golden Medium
. profile-uri
B. pentru ldrgirea canalului radicular:
. K-file
. K-flexofile
. K-flexofile Golden medium
. K-file nitiflex
. file Hedstrtim
. file Endosonoree
' profile-uri

lnstrumentele de tip K: Simbolul K lnseamnd tipul instrumentului. El este inifiala li-

terd din denumirea firmei "Kerr" , care prima a inceput sd producd instrumente prin me-
toda de rdsucire. in respectivul proces de confecfionare fibrele metalice nu se intrerup gi
pdstreazd rezistenfa instrumentului la flexare. Secliunea transversaltr este triunghiulard
sau pdtratS, ceea ce conferd instrumentelor caracteristici tdietoare inalte. Remarcdm doar
cd aceste instrumente repede se tocesc. La momentul actual toate instrumentele, care
sunt fabricate dupd aceastd tehnologie, poartd denumirea de instrumente tip K.
De obicei instrumentele pAn[ la mirimea 40 au secfiunea transversalX pdtrat6, iar de
la 45 pdnd la 140 - secfiunea transversald este triunghiulard, ceea ce mdregte capacitatea
de tdiere, dar reduce rigiditatea gi elasticitatea. Unghiul de la vdrf constituie 75".

K-reamer (reamer de fip fi, drill Kerr, K-reamer) este necesar pentru permeabilizarea
canalului radicular. K-reamerul se confecfioneazd din crom-nichel inox de calitate inalti,
gi posedd flexibilitate gi capacitate inaltd de tdiere. Pentru a spori rezistenfa la fracturS,
in timpul confecfiondrii K-reamerelor de
mdrimi mici (pdnd la nr. 60, - dotate cu
cel pupn L7 spire), se folosegte un fir me- ^ ll
trl tt
t*t
ilil
tfit[
talic cu secfiune transversalX pXtratd, iar
vArful lor este neagresiv - "BATT-tip").
xfi,
*ti
* *
l4'i
R
flf;ft
i'fiilli
K-reamerele de o grosime mare (de la nr. I li;:
70, - dotate cu cel mult 5 spire) sunt con-
feclionate din fir metalic cu secliune kans-
versald triunghiularS, iar vArful acestor
!?l F
tffiffi
x ffiffi
fiffiffi ffi* *t
instrumente are o faletd tdietoare destul
de agresivd (unghiul furtre axul longitudi-
nal 9i faletd este de 20) - pentru a reali-
za formarea unui prag conic in regiunea Instrumente " K-Reamer"
 {ffiff*
a Aspectul pdrlii actiae a K'reamerul (a) gi
K-file-ului (b)

=ry:F-t*,W b apicald. La operarea instrumentului este

necesar de a respecta succesiunea etape-
lor - penetralia (introducerea) Qi rotafia (tnafrrtirea\ instrumentului, dupd care urmeazd
retractia (eoacuarea) acestuia. In timpul lucrului in canalul radicular K-reamerele efectu-
eazd migcdri rotative asemenea celor de intoarcere a ceasornicului,
- unghiul de rdsuci-
re maxim admis este de 180o (nu mai mult!!!). in canale inguste 9i sinuoise/ curbe este
rezonabil de a recurge la o pdtrime de rotafie. Simbolul geometric - triunghiul.

K-file este un instrument universal,

ce poate fi folosit atdt pentru permeabi-
lizatea canalelor radiculare, cdt qi pentru
indepdrtarea tesuturilor dure dentare de
pe perefii acestora. K-file-ul se confectio-
neazd prin rdsucire: a) pAnd la nr. 25 dupi
ISO - din fir metalic cu secliune pdtratd, dl b
b) incepAnd cu mdrimile 30, sunt folosi-
te semifabricate cu secfiune trifafetatd, c) Secliune transaersald a instrumentuhti confec-
incepAnd cu nr. 70 K-file-urile au un vArf lionat din fir metalic cu profil trifaletnt (a) qi
ascufit gi agresiv. Tija este rotundd. tetrafaletat (b)

'ffiffitiiffH*nai; o'ri'rrtrrrrs*,*r*b Dispunedeproeminenfe (muchii) tdietoa-

re, ce reteazd porfiuni din dentind. Fateta tdie-
Instrumentul ,,K-fi\e"
toare este destul de agresivd (unghiultntre axul
longitudinal gifaletd este de 40').
Numdrul de spire tdietoare pe o unitate de lungime a K-file-lui este mai mare decAt la
K-reamet, - unul de mdrimi mici este dotat cu 33 spire, iar cele mari au cel mult 8 spire.
in caz de permeabilizarc a canalului cu ajutoiul K-file-ului sunt efectuate migcdri
rotative similare migcdrilor de pornire a ceasului de mdnd. Ldrgirea canalului cu ajutorul
K-file-ului este realizatd prin migcdri de pilire, avansAnd repetat, de mai multe ori instru-
mentul in direcfia orificiului apical. in momentul retracliei file-ul este apdsat lateral spre
peretele canalului, rdzuind dentina parietalX.
Capacitatea de tdiere a acestui instrument este superioard K-reamerelor. El poate fi
folosit cu succes in canale inguste (fine) gi sinuoase (curbe).
in asemenea cazuri este mai bine sd
ffit*,' -**-*'** utilizdm un K-FlexoFile, ce reprezintd un
instrument K-file modificat, fabricat dintr-
Instrumentul ,,K-flexofile" un fir de olel de calitate superioard, mult
mai flexibil, realizat prin tehnologie aero-
spatiald, dotat cu un vArf fin, ascutit. Cu ajutorul K-flexofile-wilor urmeazd a fi efectuate
migcdri de pilire. Simbolul geometric - pdtratul.

Hedstriim file (H-file, burghiul Hedstriim). Simbolul,,F{" este prirna literd din nu-
mele producdtorului ce a lansat know-how-ul pe piatd. Instrumentul se confectioneazd
din fir metalic cu sectiune rotundd (prin metoda de strunjire). Ca urmarc se rcalizeazd
nigte falete tdietoare (de la 31 pAnd la 14) cu traiect spiralat, cu unghiul intre axul longitu-
dinal 9i fafetd - 60o). Toate acestea asigurd instrumentului o eficienfd tdietoare inaltd gi,
concomitent, - fra$lltate. Se permite de a se lucra cu Hedstrorn file-urile numai prin mig-
cdri uerticale, de pilire. La efectuarea cu aceste instrumente a unor migcdri de rotire in cana-
 iiilffi:&
H.u4F
Instrumentul,,Hedstrdm file" I
lul radicular este rezonabil de a recurge la
1/2derotafie, altfel instrumentul se poate t lfiflfi*fi
bloca gi chiar - fractura. Hedstrt)m file-wi-
le sunt menite pentru planarea perefilor
fifi frfr fifi
canalului radicular, mai ales dacd perelii
formeazd un lumen oval sau "ln fantd". In il iili iili it
cazul prelucrdrii rnecanice cu K-reamere
sau K-file-uri in asociere cu Hedstrdm-file- ffiffiffiffi ffi#
ft-{#ffiffiffiww&
uri se recomandd recurgerea la un H-file l?{
de o mdrime mai micX decAt instrumentul * "*--" **"#d*T$Sffi
utilizat anterior (K-file sau K-reamer). De
ex., dupd un K-file cu nr. 25 trebuie de uti- lii9 " ..,...".." ,,., - : .- .. ....,..- *-.,-.-..*-.
lizat H-file-ul cu nr.20. trffi
Rasp (ragpa, Rat TaitFlle) este ,rr, *rorrr*r,,, *qronu, *9"*;;;url;
mdnd cu "coadd de goarece". Are 30 sau 50 de dinligori ascufifi, care sunt amplasali sub
un unghi de 90o fald de axul instrumentului. Ei formeazd giruri spiraliforme, care tncer-
cuiesc tija conic5 rotundd a pdrJii active. Dinligorii la raqp5 sunt mai agresivi decdt pro-
eminenfele K-file-ului, gi foarte rezistenfi; ei nu se indoaie gi nu se fractureazd. VArful
-
instrumentului este rotunjit gi nu are dingigori. Deaceea instrumentul ugor pdtrunde in
canalul radicular. Setul conline 7 instrumente cu lungimea de lucru 25 mm. Lungimea
dinfigorilor este egalX cu1.'f 3 din cliamentru. Sunt fibricate instrumente cu lunlimea
de lucru variabilh a pdrlii active. Ele sunt dotate cu un mAner de mdsurat cu gradalie
in milimetri gi cu un dispozitiv de fixare pen-
tru stabilirea lungimii de lucru. Gralie acestui
avantaj ragpa este indicatd pentru prelucra-
rea gi l5rgirea canalelor radiculare, inclusiv {c? 083 0?5 002

la molari, gi pentru inldturarea din acestea 00{ 083s250u4

a conlinutului moale gi a dentinei ramolite.

[06
Ldrgirea canalului se efectueazd prin migcdri
08302SCC6

rotahve 9i de pilire [raclare]. ln procesul de

lucru canalul trebuie irigat. Dupi finalizarea
lucrului cu ragpa perelii canalelor trebuie pla- Instrumentul ,,Rasp,, salt
,,Rat Tail FiIe,,
nafi cu K-file sau HedstrOm-File.

3.3.4. Instrumente pentru obturarea canalului radicular:

. ac Lentulo
. K-reamer
. spreader-plugger
r compactor, guta-compactor
. conductor de cdldurd Heat-carrier
Sunt descrtse in ,,Tehni.ci ile obturare"

3.4. Piesele folosite pentru instrumentarea canalelor radiculare

Piesele endodontice, spre deosebire de cele obignuite, funclioneazdlarotalii mici gi

efectueaz5 migcdri rotative incomplete. Piesele endodontice reduc riscul de blocare gi de
fracturare a instrumentelor endociontice in canal. La aparigia unei rezistenle excesive pie-
sa se opregte $i pornegte rotafia inversd. U modele de piese au funclia de apex loca-
tore, ceea ce permite limitarea lungimii de lucru a instrumentului 9i prevenirea trauma-
tizdrii periodonfiului. O bund parte din piese este dotatl cu moduli autonomi de dirijare,
ce permit Programarea modului de functionare a piesei. Concomitent cu aceasta sporegte
viteza gi siguranla manoperelor efectuate.
Dupi modul de functionare a piesei pot fi evidentiate trei grupuri de piese endodon-
tice: rotative, cu migcdri,,inainte-firapoi" gi cele cu migcdri verticale [,,ir sus-fur jos"]
Piesa endodonticd rotatiad, datoritd reductorului
incorporat, reduce viteza de rotafie in raport de L6:1,
gi funclioneaz{. cu o vitezd de 300 - 800 rotalii/minut.
Frecvent piesele de acest tip sunt marcate cu un inel ver-
de. Din acest grup fac parte piesele: NiTiMatic (SUA) 9i
MM10E (Franfa).
Piesa endodonticd ,,Anthogyr NiTi Control L2S:1/ 64:1" )
Piesa enilodonticd m miEcdri ,,inainte-tnapoi" reali-
zeazd revolufii in sensul gi contrar acelor ceasornicului,
de 90o. De obicei piesele de acest tip sunt marcate cu un
inel galben. Din acest grup fac parte piesele: Giromatic,
Endo-Cursor (tur aceastd piesd pot fi fixate nu doar in-
strumente mecanice, ci gi cele manuale)/ Endo-Lift al fir-
mei Kerr. Concomitent cu piesa Giromatic sunt folosite
instrumente special elaborate: GiroPointer - dilatator de
ostiumuri canalare - Orifice Opener, cu lungimea de L6
mm; Giro-Broach - instrument, asemdndtor cu ragpa radi-
culard; GiroFile - cu configuralia de H-File; Giro-Reameri
Piesa endodonticd ,,Endo IT Profes- HeligiroFile - instrument, dotat cu trei falete tdietoare in
sional 4:7" cu m.odul de dirijare secfiune kansversald.

Piesa enilodonticd cu migcdi aefiicale realizeazd. deplasdri ,,in sus-tn jos" cu o arw
plitudine de 0,3 - 1 mm. De obicei migcdrile ,,tn sus-tn jos" se combind la aceste piese cu
migcdri ,,inainte-furapoi". Piesele funcfioneazd prin sistemul Canal Leader: Canal Leader
T-L "Titan" (Siemens) 9i Canal Leader 2000 (SET, Germania). Aceste piese realizeazd
migcdri ,,lnainte-firapoi" i:r sensul gi contrar acelor ceasornicului (pand h 90'), gi migc6ri
verticale - ,,in sus-in jor" - cu o amplitudine de 0,4 - 0,8 mm. Paramehii ambelor mig-
cdri depind de viteza micromotorului gi de rezistenla in canalul radicular. Pentru aceste
piese sunt produse inskumente speciale de tip K- 9i H- files. Pentru aceeagi piesd se
produce un sistem de reperare a canalelor Canal Finder System
(SET, Franfa), ce efectueazd migcdri verticale cu o amplitudine de .ffi
t#gg#
0,3 - L mm gi o rotalie liberd in sensul gi contrar acelor ceasorni-
cului. La cregterea presiunii asupra piesei componenta verticald sw&.
a migcdrii descregte sau dispare, iar rotafia permite apexului in-
strumental sd pdrdseascd zona blocantd. Se utilizeazd impreund
ffi.
cu instrumente de tip Canal Master sau H-File cu vArf neagresiv
in afard de cele sus-mentionate, se intAlnegte deasemenea gi piesa liffi,
i*S#*riffi
W&H Excalibur, ce realizeazd.migcdri laterale gi vibratoare cu vi- 1i$*ilr#
teza de 20 - 25 mii rotatii/minut. Aceastd piesd se lntrebuinleazd
impreund cu K-File-uri modificate. hf;&*ffi,

Piesa endodonticd ,,Anthogyr Contra-AngleW&H 4:1." I

 +ffi
Trebuie de menfionat, cX unele piese pot funcliona in regim de apex locator, ceea ce
permite limitarea lungimii de lucru a instrumentului 9i
sd aib5 o indicalie (alarmd) sonord gi luminoasd - de
ex., piesa Tri Auto ZX a firmei ].Morita, faponia.
Piesa endodonticd ,,Anthogyr Contra-Angle L:1" t
3.5. Piesa qi aparatul, folosite pentru obturarea canalelor radiculare cu gutaperci

Piesa prezentatd este menitX pentru obturarea tridimensionald a canalelor cu conuri

de gutapercd prin metoda de condensare verticali. in piesd se fixeazd un accesoriu spe-
cial - plugger, care are posibilitatea de a incdlzi gi rdci vArful instrumentului, ceea ce Per-
mite de a nu trauma periodonliul gi, in acelapi timp, incdlzirea eficientd a gutapercii pAnd
la temperatura de lucru, gi efectuarea condensdrii ei verticale. Aparatul respectiv reduce
timpui de manopere curative, permite obturarea calitativd a canalului cu gutapecd, fiind
umplut gi obturat nu numai macrocanalul, ci gi delta
apicald, gi canalele radiculare secundare accesorii"
Piesa ,,Endo Twin" pentru obturarea canalelor radictilare I
3.6. Sistemele vibratoare pentru prelucrarea canalelor radiculare

Sistemele oibratoarcsunt sisteme, destinate pentru prelucrarea sonicl 9i ultrasonicd

a canalelor radiculare. Piesele sonice funcfioneazd la frecvenla de 1500'6500 Hz, iar cele
ultrasonice la o frecvenld 20.000-45.000 Hz. Este cunoscut faptul, cd undele acustice
-
se rdspAndesc in orice mediu, inclusiv sunt transmise ftr canalul radicular, vizAnd toate
direcliile. in acel moment apare efectttl de cauitalie - formarea gi explodarea unor bule
pulsatorii, umplute cu vapori sau gaze. ndr i*., /. r. i."
Din contul undelor acustice in canal se produc forme :, h *; 'g E
complexe de oscilalii ale instrumentului (de ex., a unui file) .$, ffi H ffi ffi a
fixat in pies6. File-ul se deplaseazd vertical l,,tn sus-tn jos"l f {
cu o amplitudine de 100 microni (mkm) 9i orizontal - cu o t t
"i J ,t r:
f' f ,l' rf
amplitudinedeaproximativlmmdeoscilagiialevArfului $ t f $ $ g *' h
instrumentului. Din contul acestui fapt se 9i asigurX ldrgirea ffi ffi m $ $ H
gi permeabil izar ea canalului.
Instrumente endodontice pentru prelucrarea ultrasonicd:
a - instrumente u acoperire abraziad ,,Endo 1-5";
b -piese u acoperire abraziad ,,Surg1-6"; I c
c - instrumente din titan ,,Endo 6-8"

in caz de funclionare i:r diapazon ultrasonic sunt folosite doui metode de generare
- magnetostrictiad gi piezoelectricd.
Mignetostricliunea (de ta lat. strictio contracfie) reprezintd efectul de deformare a
-
formei gi dimensiunilor unui corp sub acfiunea unui cdmp magnetic variabil'
Piezoelectricitatea reprezintd efectul de aparilie a polarizdrii electrice a unor medii
cristaline.
in primul caz este necesard o rdcire hidricd continud - circulafia hipocloritului de
sodiu (NaOCl).
in al Il-lea caz rdcirea nu este necesard'
La instrumentarea in ambele cazuri sunt folosite, de reguld, K-files, 9i files cu acoPe-
rire diamantatd gi vArf neagresiv.
 Metoda de p relucr ar e es t e utmdto are :
inainte de prelucrarea sonicd sau ultrasonicd prin metode obignuite este efectuatd.
ldrgirea canalului radicular pAnd la dimensiunea 20.
Dupd aceasta instrumentul pentru prelucrare sonicX sau ultrasonicd se alege de o
mdrime mai micd, penhru asigurarea oscilatiilor lui libere ln canal.
Din aceste sisteme cele mai rdspandite sunt: "Sonic Air L500"; "Micro Mega,,,precum
gi sistemul,,EndoStar".
De reguld, impreund cu aceste sisteme sunt utilizate instrumentele special create pen-
tru aceste scopuri - de ex., ,,Heliosonic',, ,,Trio Sonic,, sau,,TrioCut,,.
Aceste instrumente sunt asemdndtoare prin configurafie cu K- gi H-files, asemeni
unui H-file trispiralat.
Pe ldngd aceasta, sunt folosite instrumentele ,,Rispisonic" sau
,,shapersoni c,,, cate
sunt in esenlH ragpe radiculare, de altfel al doilea instrument fiind mii agresiv, deoa-
rece are dinfigori mai mari gi mai rigizi.
-

3.7. Alte instrumente gi accesorii, folosite la operarea in canalele radiculare

Tratamentul endodontic de succes necesitd o atenfie sporitd fald de fiecare detaliu.

Deaceea este necesar de a atrage atenfia gi asupra unor atcesorii, ce permit nu numai
uSurarea vietii Dumneavoastrd de stomatolog, ci gi a vielii asistentulufDumneavoastrd.
Conuri de hdrtie absorbantd. Conurile sunt nece-
sare pentru uscarea rapidX a canalelor radiculare gi
pentru introducerea preparatelor medicamentoase.
Aceste accesorii dispun de un inalt grad de absorb-
!ie, sunt sterile, ambalate in slide-casete comode ce
permit pdstrarea consistentei de imbibi;ie. Conurile
au codificarea colord dupd sistemul ISO. Nu confin
substante ligande gi chimice. Dimensiunile conuriior
au o exactitate furaltd gi marcaje de adAncime la 18,
20 9i 22 mm.

Endo stopurile (limit ato arele) de silicon rcprezin-

td in sine nigte rondele (discuri micufe) de silicon de
_34
mm, aranjate pe acele (file-urile) tip burghiu pe
locul care corespunde lungimii prestabilite. eontac-
tul acestui stop cu fala ocluzald va indica cd adAnci-
mea doritd a fost atinsd. Aceste accesorii sunt puse in
vAnzare in ambalaje speciale
- cutii ctt 200 stopuri de
silicon. Fiecare endostop prezintd o incizurd pentru
o orientare mai bunX la folosirea unor instrumente
precurbate. Endostopurile sunt de unicd folosintd.
Utilizarea repetatd nu se recomandi, deoarece numai endostopurile noi asigurd fixarea
sigurd.Trebuie de menlionat cd aceste mrl"loace de reperaj sunt radioopace.

Sistemul (instrumentul) pentru mdsurat lungimea de lucru a instntmentelor endo-

dontice, a conurilor de gutapercd Ei a celor de haiie absorbantd.ln mod obligatoriu me-
dicul trebuie sd aiba un instrument pentru mdsurarea lungimii de lucru a instrumentelor
endodontice, conului de gutapercd sau a conului de hdrtil. Acest sistem poate fi o rigld
 ..;:3:i:!a1.
ji$.flij&
*ii*{H
milimetricd obignuitd sau ceva mai sofisticat, care va permite cu
exactitate in mm mdsurarea lungimii instrumentului-
Sunt prezente doud canale pentru mdsurarea dimensiunilor:
I - este destinat mdsurdrii lungimii de lucru a instrumentelor
endodontice cu endostopuri de silicon; II - este mai addnc Ai
este folosit pentru conuri de obturafie.
Lungimea de lucru exactd poate fi stabilitd atAt cu ajutorul
foarfecelor, cdt gi prin simpla lndoire a conului. Rigletd

Suportul pentru instrumente endodontice este destinat pdstrdrii pe un termen scurt a

instrumentelor endodontice in timpul procedurii de prelucrare a canalului. Instrumen-
tele folosite pe parcursul tratamentului endodontic nu vor fi puse pe mdsula de lucru
(impedimente: greu de recuperat, risc de inlepare sau contamina-
re); ele vor fi introduse intr-un suport special. Acest suport este
alcXtuit, de regul5, dintr-un container (endo-boxd, cutie) pentru
solufii dezinfectante. Dispune de un disc dintr-un burete sin-
tetic de unicd folosinfd, care se imbihd cu fluidul dezinfectant.
Cutia este rezistentd la solufii chimice qi poate fi sterilizabild la
temperaturi sub 200C'. Firma Maillefer a propus un gir de en-
do-boxe in care instrumentul este amplasat in conformitate cu
diametrul 9i indicafiile acestuia.

4. TRATAMENTUL PULPITEI

4.L. Clasificarea metodelor de tratament al pulpitei

Pulpita este cea mai frecvent intAlnita complicafie a unor carii netratate sau gregit
tratate.
Metodele moderne de tratare a unor forme aparte de pulpite sunt argumentate qtiin.
lific prin studierea biologiei lesutului pulpar pe parcursul a mai multe
decenii, ceea ce
a pei.mis stabilirea capacltd;ilor ei reparative gi plastice considerabile. Ele au fost puse
Iabazaterapiei patogenetice a pulpitei gi constau din metoda conservativd de tratament
cu pdstrarei intregii pulpe gi a celei chirurgicale, care confine in sine amputafia 9i extir-
oatia.
'in
prezent nu putem reduce tratarea tuturor formelor de pulpitd la un standard unic.
DupX stabilirea diagnosticului diferenfiat in fiecare caz aparte trebuie aleasd o meto-
da individuald de tratament. Labaza tacticii medicale std constatarea stdrii generale a
organismului, vArstei pacientului, localizdrii gi dezvoltXrii procesului carios, virulenlei
microorganismelor ale cavitdtii carioase, cdilor de pdtrundere a infecliei in pulpX, ca-
racterul-evoluliei, duratei gi formei de inflamafie, particularitilile anatomo-topografice
ale cavitdfii dintelui gi a canalelor radiculare, stdrii periodonfiului, bolilor asociate in
parodontiu etc.
' in traiarea pulpitei in fala medicului stau urmdtoarele probleme:
- lichidarea focarului de inflamafie in pulpd 9i atenuarea bolii;
- stimularea proceselor preparative gi de dentinogenezd;
- prevenirea periodontitei;
- restaurarea formei 9i funcliei dintelui.
Metodele existente in tratamentul pulpitei pot fi impdrfite in conservative, chirurgi-
cale gi conservativ-chirurgicale.
 perioada actuaH tn katamentul pulpitei s-au format doud direcfii,2 aborddri
- bi-
ologicd gi chirurgicald.

Schana 2. Tratarea pulpei

Metodele de trat:are a pulpei

Conservarea vittrfi tfi fii pulpei (:mc'tode chirurgicale)

Deplin{
Filrd devitalizare Cu devitalizare
Itiologicfr
preillabil{

PartiaH CornplefX
(amputafie vital{) (extirpatie vitald)

N{etod}i nrixtl

Metodele de tratament al pulpei pot fi clasificate in modul corespunzdtor:

1'. Metodele de tratatnent consentatia cu pdstrarea tntregii pulpe (metodele vitale):
. Coafajul indirect al pulpei;
. Coafajul direct al pulpei.
2. Metodele de tratament conseroatia at pdstrarea parliard a purpei:
. Amputalia vitald;
. Amputatia devitald.
3. Metodele chirurgicale de indepdrtare deplind a pulpei dintelui:
. Extirpafie vitald;
. Extirpatie devitald.

Exista deasemenea gi urmatoarea clasificatie:

1. Cu pdstrarea pulpei (metoda oitaltl) - metodele conseraatiae:
. Cu pdstrarea totald a pulpei (metodabiologica);
. Cu pdstrarea partiald a pulpei (metoda aitald);
2. Fdrd pdstrarea pulpei (metode chirurgicale);
. Exfirpatie vitald;
. Amputalie devitald;
. Extirpatie devitald.

La abordarea biologicd eforturile medicului sunt indreptate spre lichidarea c{eplind a

procesului inflamator in pulpa gi pdstrarea viabilitdtii
lvitintaliiiintregii pulpe (cironare
Ei radiculnre).
Pdstrarea partiald a pulpei fir stare vitald (?n zona canalului radicular) dupd extirpa-
rea pdrtii coronare se numegte metodd de amputalie oitald.
 irffi
Metoda biologicd (conseraatiod) de tratament al pulpitei este indreptatd spre scoa-
terea (ugularea) inllamaliei pulpare cu ajutorul preparatelor medicamentoase fdrd ln-
depdrtarea pulpei sau cu indepdrtarea parliald a acesteia sub anestezie, cu pdstrarea
ulterioard a pdrfii pulpare rdmase (tnetoda anryutaliei aitale). Metodele chirurgicale de
fratament al pulpei (extirpafia aitald gi deaitalfi sunt indreptate sPre indepXrtarea totald
a pulpei sub anestezie sau dupa devitalizarea/necrotizareaf ei, sau spre indepdrtarea
putpei coronare devitalizate cu mumifierea ulterioard a pulpei radiculare. Tratamentul
poate fi efectuat intr-o gedinfd sau in cadrul catorva vizite ale pacientului.

4.2. Metoda conservativX de tratare a pulpitei

Justificarea teoreticd a metodei biologice de tratament a pulpitei este oiabilitatea ei

tnaltd, capacitatea reactiad 6i funclia ei plasticd.
Esenlametodei conservative (biologice) de tratament a pulpitei constd dintr-un com-
plex de mdsuri terapeutice, lndreptate spre suprimarea microflorei gi spre lichidarea pro-
cesului inflamator cu pdstrarea integritdfii maxime a pulpei dentare'
Viabilitatea lnaltd a pulpei este asigurata de:
1) aasele pulpei (anastonnze, sistemul circular (inelnr) de circulaiie sangttind in pulpa coro-
nard;
2) lenttul conjunctio lax, ce inconjurd aasele l6ngd orificittl apical, ceett ce exclude posibilita-
tea compresiunii lor tn caz de inflamafie;
3) releaua capilard abundentd a pulpei coronare;
4) celulele sistemului reticulo-endotelial gi acidul hialuronic, care reprezintd cel mai impor-
tant factor de proteclie a fonnaliunilor s tructutale ale pulpei de la efectele nocioe;
5 ) stabilitatea sistemului enzimo-inhibitor.

lndicafii p entru metoda consent atia d:

1. Pulpita acutd de focar;
2. Pulpa accidental denudatd la prepararea cavitdlii carioase;
3. VArsta tdndrd (pdnd Ia 30 ani);
4. Lipsa unor afecfiuni cronice asociate sau aIectiuni acute inaite sau in timpul
tratamentului;
5. Lipsa schimbdrilor pe radiografie fur regiunea apexului radicular;
6. Lipsa reacliilor alergice la preparatele.medicamentoase administrate;
7. Dintele nu poate fi supus unui tratament protetic;
8. Cavitatea carioasd nu trebuie sd fie localizata in regiunea cervicald;
9. Calea de pdtrundere a infecliei - doar prin coroana dintelui;
10. De la momentul apariliei durerii trebuie sd treaca nu mai mult de 24 orci
11. Electroexcitabilitatea pulpei trebuie sd fie 20-25 mA;
12. Dentina suprapulpard trebuie sd
semene ca consistenld gi culoare cu dentina 2
normald (neafectatd);
13. Sensibilitatea pulpei la sondare tre- 1
buie sh fie lnaltd - pacientul trebuie sd simttr
chiar gi cea mai ugoard atingere a sondei'
Metodabiologicd de tratament al pulpitei.
A - scherna coafajului indirect cu pastd curatiad;
B - schema coafajuhti direct cu pastd curatiad' L -
p astd cur atio ddin hidroxid de calciu; 2' ob turalie
a
(tentporard sau de duratd).
 ,

Contraindicalii:
1". Vdrsta peste 35 ani;
- 2. Starea generald - afecfiuni cronice (diabet, aterosclerozd, avitaminoze, pata-
dontite, parodontoze, etc.);
3. Cavitatea carioasd in zona cervicald;
4. Reducerea eleckosensibilitdpii pulpei mai mult de 25mA;
5. Schimbdri radiologice in regiunea periapicald a dintelui;
6. Folosirea dintelui in calitate de sprijin (stAlp) la protezare.
Etapele metodei biologice de tratament
Tratamentul se efectueazi intr-o vizita sau doud.
'1,.Anestezie;
2. Prelucrarea mecanicd a cavitdtii carioasea cu respectarea principiilor gi etapelor
de preparare. Cavitatea carioasi se prepara cu freze sGrice ur..rtit" sterile, care sunt
schimbate pe mdsura apropierii de pulpa dentard.
3. Prelucrarea medicamentoasd se efectueazd cu solutii antiseptice neiritante de
concentrafii joase. Se recomanda folosirea urmatoarelor preparate:
o sol. dimexid de 0,1 - 10%;
. sol. clorhexidind de O06 - 0,3o/o;
o sol. iodinoldel%;
o sol. betadinddel,%;
o sol. furacilind de 0,02%;
e sol. novocaind de 0,5%;
r sol. enzime (tripsind,lizocim, etc.).
4. Degresarea gi desicarea cavitdtii carioase - se efectueazi cu rulouri de vatd ste-
rile gijet de aer cald. Alcool gi eter nu Je folosegte, deoarece actioneazd iritant.
5. Aplicarea unei obturalii curative gi punerea unei obturatii de duratx.
Metodele de tratament conseruatia al pulpei
-lor Rezultatele pozitive ale metodei sunt in mare parte programate de respectarea reguli-
de asepsie gi de antisepsie, de alegerea unor Jubstanle medicamentoaie eficientel
1'. Prelucrarea medicamentoasd a caaitdfiibucale. Dupd prelucrarea antisepticd minutioa-
sd a cavitdtii bucale se efectueaztr anestezia.
Un bun efect anestezjc se obline prin administrarea injectantd a anestezicelor (aneste-
zia tronculard gi prin infiltralie).
2. lzola-rea cfrmpului operator. Dintele bolnav este izolat cu diga sau rulouri sterile de vatd.
3. Ptelucrarea medicamentoasd a chmpului operator. Suprafita dintelui afectat gi a doi
dinti vecini se prelucreazd cu sol. de iod de 2%, sol. de ctorhexidind de 1.% sau cu alte
antiseptice.
4. Prepararea caaitdlii carioase. Dupa aceasta, in prezenta unui aspirator de salivd, care
functioneazd continuu, se efectueazd prepararea minutioasd a caviidtii carioase. Aceasta
operafie trebuie efectuatd la un nivel profesional inalt, reiegind dintr-o lntelegere clard a
coraporturilor topografo-anatomice - cavitatea carioasi<-+cavitatea dinteiui. -
Cavitatea carioasi trebuie deschisd maxim, penhu a indepdrta, pe de o parte, toate
lesuturile infectate, iar pe de altd parte - a crea un cAmp larg de contact al pulpei infla-
mlte substanlele medicamentoase. Deaceea, o atenyie deosebita in timpul prepardrii
5u
trebuie acordatd stdrii rlentinei suprapulpare de pe fundul cavitdfii cariolse, d" iu .ur"
adesea depinde succesul metodei biologice de traiament. Dentina carioasd ramolitd este
minutios indepdrtatd cu,o frezd ascutitd, strat cu strat, frezafiind schimbatd pe mdsura
apropierii de pulpa sterild.
 medicamentoase
Prezent/ se considerd cd prin straturile dure de dentind materiile
difuzeazd, destul de bine in fesutul pulpar. Deaceea, spre a evita traumatismele pulpei la
aplicarea metodei biologice, este neavenitd denudarea acesteea.
4. Prelucrarea medicamentonsd definitiad a caaitdlii carioase. Cavitatea se spal6 cu solufii
cdldufe : 0,9% clorurd de sodiu,0,5% novocainil,0,3% clorhexidind, enzime, antiseptice.
5. Llscarea caaitdlii carioase. Cavitatea se usucd cu jet de aer cald sau cu tampoane steri-
le uscate (atcool gi eter nu se aplicd spre a nu proaoca excitalii suplimentare ale pulpei).
6. Aplicarea unei obturttlii curatiue. Dupd uscare, se aplicd o obturafie curativd. Obtura-
liilecurative sunt aplicate in strat fin (0,5 mm) pe fundul cavitdlii carioase, apoi se aplicd
o obturalie provizorie.
CAnd suntem convingi de precizia diagnosticului, se poate chiar la prima vizitd' apa-
cientului sd fie aplicatd o plombd de duratd, iar pe fundul cavitdlii carioase prelucrate sd
fie pus5 o pastd polimerizantd cu efecte odontotropice.
Schimbarea frecventd gi multipld a pansamentelor nu exclude posibilitatea traumati-
zdrii gi infectdrii secundare a pulpei. Cdnd existd suspiciul in corectitudinea diagnosticu-
lui, se aplicd o plomba temporard.
in cilitate debazd.pentru obturalii curative pot fi folosite preparate sulfanilamide,
antibiotice, glucocorticoide, paste ce contin eugenol, sol. oleici de vitamina A, fdina he-
parinicd gi osoasd, remodent gi preparate pe bazd de hidroxid de calciu.
Un remediu standard pentru aceastA metodd a devenit hidroxidul de calciu ilr multi-
ple forme, care exercita un efect bactericid, normalizeazd echilibrul acido-bazic al pulpei
inflamate, acfioneazd antiinflamator gi deshidratant, stimuleazd procesele de reminerali-
zare a dentinei ramolite gi formarea dentinei secundare.

Tabelul l. Materiale ce confin calciu, cu autopolimeizare pentnt coafaj ditect Ei inilirect

Denumffea Lxftnaprulu- Caractertsttca Metodtca aplxcAru
materialului cdtonre
calclmol VOCO" Sistem,,pastd-pastd" pe Volume egale de pastd gi catalizator
(Germania) bazd de solujie de 26% se malaxeazX 10 secunde gi se folosesc
Ca(oH), pentru coafajul indirect al pulpei. Tim-
pul de ptizd - 45 sec.

Calcrum rly- " Degussa" l'astd de baza 91 calanza- Volume egale de pastd 9i catalizator se
droxide (Germania) toare pe bazd de hidroxid malaxeazd pe bloc de hArtie 10-15 sec.
de calciu Pentru coafajul indirect gi direct al pul-
pei. Timpul de prizd 40 sec. -
Alkalrner Mt- E5I',ts" Volume egale de pastd gi catalizator se
IJastd de baza gt catalEa-
niTip "3M" (Ger- toare pe bazX de hidro- malaxeazd 10 sec., se introduce tn cavi-
mania) xid de calciu in cartug tatea carioasd. Timpul de prizd - 50
MiniTip sec.

Septo-calcine "5epto- Iraste de bazd gr cataLtza' Volume egale de pasta 91 catalrzator

Ultra dont" (Fran- toare in tuburi se rnalaxeazd pe bloc de hdrtie 10 sec',
se aplicd pe pioiecfia cornului pulpar.
fa)
Timpul de prizd 40 sec.
-
Lite K Materiat pe baza de ru- Volume egale de pastd 9i catalizator se
e r r
(suA) droxid de calciu in 2 tu- malaxeazf pe placd de hdrtie 1"0 sec., se
buri (bazb 9i catalizator) introduce imediat in cavitatea carioasd
pentru coafajul indirect al pulpei. Tim-
pul de prizd - 30 sec.
Dycal DE nt- 2 tuburr pe baza de hl- Volume egale se malaxeazd 10 sec. pina
spl ay " droxid de calciu 9i buti- la oblinerea unei culori omogene/ se
(suA) lenglicol displicilat introduce in cavitatea carioasd pentru
coafajul indirect al pulpei. Timpul de
prizd - 45 sec.
 iffi,
Dupd modul de acliune sunt deosebite coafajul indirect (prin stratul de dentind para-
pulpard) gi direct (prin cavitatea dentard deschisd intr-un punct).
Coffiul indirect: pe fundul cavitdtii carioase este ldsatd o cantitate oarecare de den-
tind patalogic schimbatd, care este acoperitd cu hidroxidul de calciu. El este aplicat cu
aiutorul unei sonde butonate pe portiunea cea mai profundd a plangeului cavititii dupd
uscarea ei cu un jet de aer. Apoi fundul cavitdlii este acoperit cu ciment ionomer. Actu-
almente hidroxidul de calciu este acoperit cu adeziv, ulterior fiind aplicatd o obturatie
permanenti.
Coffiul direct: aceasta metodd prevede aplicarea unei obturafii curative. Suprafala
pulpei denudate este irigatd atent cu apd sterild sau cu sol. izotonicd de clorid de natriu
cu indepdrterea ulterioard a excesului de umiditate cu un tampon, preintAmpinAnd prin
aceasta sangerarea. Apoi pe pulpa denudatd (9i nu pe coagulul de sAnge) se aplicd hidro-
xid de calciu gi o obturafie izolatorie din ciment ionomer, care este acoperit cuo obturalie
de duratd.
Dupd finalizarea tratamentului pacienlii sunt luafi la evidentd de dispensarizare.

4.3. Metoda de amputafie vitali

Pe lAngd metoda bi-ologicd, din metodele cie tratare a pulpitei mai face parte gi metoda
de amputalie vitald.
Metoda cere o resPectare strictd a regulilor de asepsie qi antisepsie, excluderea pd-
trunderii salivei in cavitatea dintelui, folosirea instrumentelor gi materialelor sterile,
schimbarea frecventd a frezelor sterile.
Acest tip de tratament se efectueazd la dintii multiradiculari.
Esenfa acestei metode consti in indepdrtarea operativd a segmenhllui de inflamafie
de focar (a pulpei coronare gi ostiale) cu exercitarea ulterioard a unei acliuni medicamen-
toase asupra bontului rdmas (aplicarea unei paste gi a unei obturalii de duratd). Metoda
sebazeazd, pe capacitatea pulpei radiculare de a manifesta procese reparative.
Intervenfia chirurgicald se limiteazX la segmentul de focar infecfios - dentina carioa-
sd gi tesutul pulpei care a suferit modificdri degenerative gi unde procesul inflamator a
cdpdtat un caracter trenant sau ireversibil.
Drept limitd a intervenliei operative trebuie sd serveascd o pulpd de culoare roz, sen-
sibild 9i sdngerAndd, adicd pulpa care gi-a pdstrat viabilitatea.
. Indicafii: amputafia trebuie efectuatd in toate cazurile cdnd tratamentul conservativ
este imposibil din cauze oarecare sau n-a oferit rezultatul scontat.
. Pulpita acutd de focar;
. Denudarea accidentald a pulpei (pulpita traumaticd);
. Pulpita fibroastr cronicd cu electroexcitabilitatea pulpei p6nd la 40 mkA;
. Vdrsta - la copii gi tineri;
. Starea generald - pacientul este clinic sdntrtos;
. Coafajul direct 9i indirect nereugif
' Se realizeazd, doar la dinlii
t multiradiculari, in care pulpa coronard este clar de-
limitatX de cea racliculard;
o Dintele cu rddXcini needificate.
Tratamentul urmdregte urmdtoarele obiectiue:
. Scoaterea durerii ca simptom cardinal de pulpitd;
' inldturarea focarului delnJectie gi de intoiicilie a pulpei prin necrectomia den-
tinei carioase;
. Deschiderea focarului de inflamatie focald;
' Stoparea avansdrii ulterioare a inflamatiei prin intermediul pulpotomiei sau
pulpectomiei;
 l:flfftilh
'*u#F
. Stoparea hemoragiei bontului pulpar;
' Prelucrarea suprafelei-plagd a bontului pulpar cu remedii antiseptice sau anti-
biotice, avdnd drept scop jugularea procesului inflamator;
' Aplicarea pastelor, capabile sd solufioneze definitiv procesul inflamator, iar ln
viitor sd stimuleze qi sd restabileasca functia normald;
. Restabilirea formei anatomice gi funcliei fiziologice a dintelui prin obturare.

Metoda de amputafie vital5 constd dintr-un gir de procedee tehnice, care sunt efectu-
ate succesiv.
Pentru prevenirea infectdrii suplimentare la toate etapele d.e tratament este necesar
de a respecta cu strictele regulile asepsiei:
. protejarea cavitdfii dintelui de pdtrunderea salivei,
' schimbarea cdt mai frecventd a frezelor folosite pe altele sterile,
. utilizarea bulefilor de vatd sterild,
. dintele este izolat de salivi cu ajutorul rulourilor de vatd sau cu diga,
' toate manoperele trebuie efectuate sub o picdtur5 de antiseptice neiritante (solufie de
3% de apd oxigenntd, solulie de 1.% de cloranind, solulie de 0,1% de furacilind etc.).
l..Toaleta cdmpuhti operatio. Prelucrarea antisepticd a ariei de localizare a dintelui
bolnav prin cldtirea cavitdfii bucale cu sol. de permanganat de potasiu (1:5000) in stare
caldd, sol. de sodd de bucdtdrie de1,-2o/o, sol. ,,Stomatidind", sol. ,,Tantum Verde", sol.
,,Romazulan", sol. ,,Rotocan", sau cu sol. de furacilind etc.
2. Pregdtirea ckmpului operator se face prin prelucrarea mecanicX gi chimicd a dinte-
lui bolnav gi a doi dinti vecini. La prelucrarea cdmpului operator sunt folosite antisepti-
ce slabe. Dintele cavzal gi dintii invecinali sunt minutios eliberati de depuneri dentare,
gtergi cu tampoane (umectate ln antiseptice).
3. Anestezia este cea mai importantd etapd care asigurd posibilitatea de a efectua un
tratament nedureros. Metoda de administrare a anesteziei este infiltrativd sau tronculard.
4. Prelucrarca caaitdfii carioase. Prepararea cavitdfii carioase, crearea accesului liber
cdtre cavitatea dintelui qi deschiderea cavitdlii dintelui se efectueazd reiegind din accesul
comod cdtre pulpa inflamatd, cu aspiratorul de salivd pornit, qi pulpa - izolatd de salivS.
Prepararea cavitdfii urmeazd de a fi fdcutd foarte minutios. La lnceput inldturdm mar-
ginile smaltiare subminate. Realizdm o deschidere largd qi o extensie a cavitdfli carioase
cu o frezd fisurald, sfericd sau con-invers, excizAnd lesuturile devitalizate ale dentinei.
Dentina carioasd trebuie migdlos indepdrtatX, deoarece prezintd un focar de infectie gi o
sursd de intoxicare a pulpei. Dentina ramolitd infectatd este ?ndepdrtatd de pe perelii 9i
fundul cavitdtii cu ajutorul unui excavator ascufit, gi apoi cu o frezd sfericd se hnalizeazd.
necrectomia - prin migcdri intermitente ,,in vitguld".
Prelucrarea mecanicd a cavitdfii carioase este combinate cu cea antisepticd.
5. Deschiderea caaitdfii dintelui - crearea unei comunicdri punctiforme a cavitdfii
carioase cu cavitatea dintelui. La deschiderea cavitdtii dintelui poate duce progresarea
procesului carios. Comunicarea cavitdlii carioase cu cavitatea dintelui poate fi determi-
natd prin metoda sonddrii.
Deschiderea camerei pulpare (cornului pulpar) se realizeazi, in locul cel mai subfire,
avansAnd prin stratul de antiseptic aplicat pe fundul cavitdfii carioase o frezd. sfericd (sau
fisurald) sterili de dimensiuni medii - fdrd efort excesiv, prin migcdri intermitente ,,fur
virguld" (spre a nita traumatizarea termicd a pulpei).
6. Extensia cauitdfii dintelui constd in indepdrtarea plafonului cavitdtii dintelui pen-
tru crearea accesului la cavitatea dintelui gi la ostiumurile canalelor radiculare.
Plafonul cavitdlii dintelui este lndepdrtat cu ajutorul unei freze sferice (sau fisurale)
sterile. Trebuie de inceput prepararea tavanului camerei pulpare in regiunea orificiului
 .ffi
.;;ii;i!.

de perforalie (cornului pulpar deschis). Cdnd apare senzafia cdfrezapdtrunde in camera

pulpard, freza sfericd este adush sub cozoroacele rdmase qi prin ndgcdri de excavare din
addnc spre afard sunt lndepdrtate resturile tavanului camerei pulpare.
Dacd la deschiderea cavitdlii coronare se remarcd sensibilitate dureroastr, urmeazd
de a efectua o anestezie inhapulpard suplimentard, injectdnd in pulpa la o addncime de
1-2 nrm 0,L-0,3 ml de solule anestezicd cu ajutorul unui ac de injectare fur.
Cavitatea extinsd corect se contopegte cu cavitatea carioasd gi formeazd o linie vertica-
ld dreaptd. A 4-ea gi a 5-a etapd sunt insolite de o masivd prelucrare antisepticd.
Etapa se hnalizeazd. printr-o prelucrare antisepticd repetatd gi indepdrtare a margini-
lor restante (,,cozoroacelor") tavanului.
Cerinfele fafd ile caaitatea ilentard extinsd:
. Perelii cavitdlii carioase formate coincid cu perelii cavitdfii dentare;
. Absenla plafonului cavitdfii dintelui gi a marginilor lui restante, debordante;
. Accesul instrumental liber cdtre canalele radiculare (la inserfia in canalul radicular
instrumentul nu se indoaie).
. Perelii qi plangeul cavitdlii carioase nu trebuie sd fie subfiate.
7. Amputarea (inldturarea partjald) a pulpei coroflare inflamate reprezintX indepdr-
tarea pulpei coronare cu pdstrarea celei radiculare gi se efectueazd cu o frezd.sfericd mare
(Iarnolari) sau cu un excavator ascufit. Etapa respectivd trebuie efectuatd precaut, pentru
a nu perfora perefii gi plangeul cavitdlii dintelui. Amputalia efectuatd corect creeazd un
acces bun la orificiile de intrare ale canalelor radiculare. In caz de hemoragie cavitatea
este irigatd cu o sol. de 3% de apd oxigenatd gi vasoconstrictoare. Efectudm prelucrarea
antisepticd.
. Amputarea este efectuat5 atent, fdrd presiune, cu un excavator asculit (ales cu
grijd la mdrimea pdrlii active gi asculimea marginii active) sau - cu a frezd sfericdi
. In ostiumurile canalelor radiculare pulpa este tdiatd cu traumatizarea minimd,
pentru caplaga rezultatd sd aiba uncaracter tezecat, gi nu - lacera!
. Excavatorul este avansat lent cu partea dorsald de-a lungul peretelui lateral al
cavitdlii cdtre ostiumul canalar, detagdnd pulpa de perelii camerei gi apoi, printr-o exca-
vare cu rotire de 90o, este seclionatd pulpa coronard.
Cavitatea dintelui este irigath cu antiseptice calde: furacilind de0,02%, iodinol delo/o,
apd oxigenatdde0,5%.
8. Ldrgirea orificiilor de intrare a canalelor radiculare se efectueazd cu freza sferic6,
pari sau lanceolatd de mXrimi corespunzatoare (nr. 1 gi 3), sau cu instrumente speciale
(de ex. Gates Glidden, Peeso etc.), ceea ce previne aparilia unor complicalii oarecare
(pulpitei restante). Odaid cu lichidarea cozoroacelor supraostiale este lichidat focarul de
in-fecfie, 9i apare posibilitatea unei atagdri mai reugite a pastei de bontul pulpar. Este ne-
cesar de a airibui ostiumului canalar o forma conicd (infundibulard). in urma efectuirii
acestor etape instrumentele endodontice trebuie sd lntre liber gi fdrd flexare itr canalul
radicular.
9. Prelucyarea suprafefei-plagd a bontului radicular. in procesul de extensie a cavitd-
lii dentare gi de efectuare a pulpotomiei cavitatea carioasd este irigatd cu solulii antisep-
tice. Toate manipulaliile trebuie efectuate calculat gi rapid, schimbAnd oportun rulourile
de vatX gi evitAnd pXtrunderea salivei ln cavitatea dintelui, prelntdmpindnd prin toate
aceste mdsuri in-fectarea pulpei.
Irigarea serealizeazd.prin instilarea picdturd cu pictburd a unui antiseptic cald dintr-o
seringd sterild pe parcursul a 3-5 minute.
70, Stoparcahemoragiei, Dupd indepdrtarea pdrfii coronare a pulpei se incearcd per-
severent stoparea sAngerdrii din vasele pulpei radiculare. Pentru aceasta sunt introduse
in cavitatea dintelui pe 3-5 minute mici bulete sterile de vatd,lmbibate cu solulie de acid
 I'X39
t;#' 'g
Schema de obturare a dintelui dupd pnlpotomie. 1. - bont al ptilpei
radiculare; 2 - pastd curatiad pe bont radicular pulpar; 3 - obturalie izola-
torie; 4 - obturalie de du'atd
aminocapronic de 5%, solulie de apd oxigenatd de0,5-1,5%,vicasol,
burete hemostatic, solulie de adrenalind.
Hemostaza trebuie consideratd drept una din etapele principale
de prelucrare a bontului de amputatie.
Dacd incercarea de a stopa hernoragia egueazd, se efectueazd di-
atermocoagularea cu ajutorul aparatului ,,EKC-2M' , cu un electrod
butonat,la capacitatea sub 5 Vt (regim minim), cu migcdri intermi-
tente pe parcursul a zecimi de secundd. La aceastd metodd de sto-
pare a hemoragiei se recurge in caz exceplional gi se efectueazd cu maximd precaulie,
protejAnd pulpa radiculari de arsilrrd.
11. Prelucrarea meilicamentoasd a caaitdlii ilintelui. Dupd stoparea hemoragiei din
bontul pulpar cu ajutorul excavatorului se indepdrteazd.cu migald din camera pulpard
resturile pulpei seclionate, rumegugul dentinar. Cavitatea dintelui se spald cu solufii
antiseptice ejectate prin seringd sau - cu ajutorul tampoanelor dezlAnate de vatd sterile.
Un cocolog mic de vatd se intinte pe lungimea pdrlii active a sondei intre degetul indi-
cator gi police ai mdinii stdngi, iar apoi, rotind degetele in sensul acelor ceasornicului,
infdgoarf, vata pe sondd (este important de a controla ca vArful instrumentului sd nu
iasd in afara vatei), mega umezitd cu solufie antisepticd este introdusd in cavitatea din-
telui gi ostiumul canalului radicular.
L2. Desicarea cauitdfii dintelui se realizeazd cu tampoane de vatd sterile sau cu
jetul de aer cald (folosirea eterului este contraindicatd!!!).
73. Aplicarea pastei curatiae. Scopul etapei respective este: prevenirea procesului
inflamator in pulpa radiculard rS.masd gi trecerea lui in lesuturile periapicale; stimula-
rea in pulpa canalard a proceselor reparative 9i a capacitXlii funcfionale.
Pe ostiumurile canalelor radiculare (sau pe intreg plangeul cavitdlii) se aplicd fdrd
presiune o obturafie curativd pebazd. de hidroxid de calciu. Pasta este izolatd.cu dentina
artificiald (in caz de necesitate - dacd pasta este nesolidifiantd), apoi se aplicd ciment gla-
sionomer (sau, tradifional, - ciment fosfat de zinc) gi o obturafie de duratd.
Uneori tratamentul se efectueazd in doud ttizite. Dupa aplicarea obturaliei curative se
efectueazh o obturare provizorie (pentru 3-4 sdptdmhni). La expirarea acestor sdptdmAni,
in caz dacd nu-s dureri, obturalia provizorie este firlocuitd cu una de duratd.
Ca urmare a tratamentului efectuat pe suprafala pldgii de amputalie se formeazd o
capsuld conjunctivd sau un pode! dentinar, ceea ce pdstreazd viabild pulpa radicular5.
Pacientul este luat la evidenld de dispensar cu controlul ulterior al stdrii pulpei radicula-
re prin metodele de EOD 9i radiografie.

4.4. Metodele chirurgicale de hatare a pulpitei

Pot fi prezentate schematic in felul urmdtor:
1. Metoda aitald - cu utilizarea anesteziei pentru indepdrtarea pulpei:
. Prin extirpare - lndepdrtarea pulpei din toate canalele radiculare
2. Metoda deaitald - cu utilizarea pastei arsenicale sau paraformaldehidelor pentru
devitalizarea prealabild a pulpei :
. Pin amputare - indepdrtarea pulpei coronare devitalizate cu mumificarea ulteri-
oarX a pulpei radiculare.
. Prin extirpare - indepdrtarea pulpei devitalizate din toate canalele radiculare
. Combinatd - asocierea metodei prin amputalie, aplicate la canalele radiculare greu
permeabilizabile, - cu metoda prin extirpare/ - pentru canalele ugor permeabilizabile.
 O metoda chirurgicald mai progresivd este tratarea pulpitei sub anestezie (localS sau
generald), care asigura efectuarea indolord a intervenliei asupra pulpei, precum gi fina-
lizarea tratamentului intr-o gedinld si, in cazul unor indicalii anume, pdstrarea pulpei
radiculare. Aplicarea metodei de o singurd viziti (gedinfd) nu numai cd economisegte
timpul medicului gi pacientului, dar gi reduce esenfial probabilitatea complicaliilor ce
pot apdrea ln cadrul cAtorva vizite.

4.4|1", Extirparea vitali

Extirparea vitald (Iat. extirpatio - dezrdddcinare, eradicare, tndepdrtare cu tot cu rd-
ddcind; intervenjie chirurgicalh ce constd in indepdrtarea unei formaliuni slructurale oa-
recare; tn stomatologie * lndepdrtarea pdrlii radiculare a pulpei) este cea mai rdspdnditd in
practica mondiald metodd de katare a pulpitei. Esenla metodei de extirpare vitald constS
tn tndepdrtarea operativd (intr-o gedinle) a pulpei coronare gi radiculare sub anestezie
locald fdrd utilizarea prealabild a remediilor devitalizante.
Indicalii:
1". Forme acute gi cronice de pulpitd;
2. Deschiderea accidentald a cornului pulpar;
3. Complicalii ale metodei conservative;
4. Hiperestezia (ln cazul neeficienlei altor metode);
5. AbraziapatologicX de gradul 3 9i 4;
6. Pierderi considerabile ale lesuturilor dentare (in cazul imposibilitdtii de a retine
(fixa) materialul de obturare - credm retentivitatea ln contul extensiei cavitdfii dentare);
7. Fracturarea pdrlii coronare a dintelui cu deschiderea cavitdfii dintelui.
Contraindicalii :
1. Pacienlii cu patologie generald, c6nd este contraindicatd folosirea anestezicelor gi
vasoconstrictoarelor (afecfiuni cardio-aasculare, HTA, sensibilitate lalidocaind 9.a., epilepsie);
2. Graviditate (tn primele 3luni gi ultimele 2);
3. Perioada menskuald (este posibild hemoragia canalard in timpul lucrului).
T ehni ca efe ctu drii me to dei :
Dupd toate etapele efectuate la tratarea prin metoda de amputafie vitald (ttdicd an-
estezia locald, prepararea caaitdlii carioase, amputalia pulpei coronare, ldrgirea infundibulard a
ostiumurilor canalare gi amputarea pulpei ostiale), se trece la urmdtoarea etapd.
Extirparea pulpei radiculare se efectueazX cu pulpextractorul, care, fiind apucat cu
degetul mare gi cel indicator, este inserat atent ln canalul radicular pAnd la o proptire
ugoard (senzafia de rezistenld din partea perefilor canalari), apoi instrumentul se retrage cu
l"-2 mm spre inapoi.
Pulpextractorul trebuie ales de calibru corespunzdtor, dupd ldli-
mea canalului, dar cu condilia cd instrumentul se va deplasa ugor tn

j
a
lumenul canalar, fdrd a se atinge practic de pereji, deoarece in cazul
blocdrii se produce destul de repede fracturarea instrumentului.
Cdnd pulpextractorul este adus la adAncimea potrivit5, el este ro-
tit digital prinl-2-3 rotafii in jurul axului sdu, 9i apoi este evacuat
din canal, impreund cu pulpa.
La inserfia in canal dinligorii pulpextractorului sunt presafi spre
tija conicd, ce faciliteazd pdtrunderea instrumentului in fesuturi. La
retragerea pulpextractorului din canal dinligorii agald gi trag dupd ei
lesutul pulpar, indepdrtAndu-l.
1 Extirparea pulpei radiculare
 .,1#t
t?i;t#
*
Dacd diametrele accesului endodontic Ai a pulpextractorului sunt corespunzdtoare,
atunci pulpa viabild va fi captatd ugor de cdtre instrument pi fdrd rupturi se va desprinde
integral de perelii canalului. I

Pulpa extirpatd este anemicl gi are un aspect vermiform. Codiga ei seamana cu coada
de goarece. Extirparea totald a intregii pulpe duce in majoritatea cazurilor la stoparea
completd a hernoragiei.
Rotirea excesivd a instrumentului frecvent duce la rupturi ale pulpei radiculare.
Dacd pulpa este indepdrtatd fragmentar sau nu se extrage din prima datd, pulpextrac-
torul este introdus din nou.
in canalele largi pentru extirparea pulpei uneori poate fi utilizat nu un singur pulpex-
tractor, ci cu un fascicul (mdnunchi) d:lr:.2-3 instrumente.
La rotirea mAnerelor a doud pulpextractoare pulpa este prinsd intre ele gi ugor inde-
pdrtatd.
Ruperea prin smulgere a pulpei aflate dupd orificiul apical provoacd tntotdeauna
afectarea vaselor periodonfiului cu hemoragia ulterioari gi producerea periodontitei tra-
umatice.
indepXrtarea pulpei pe intreg parcursul canalului radicular se efectueazd fi:r condilii
favorabile sub anestezie locald.
La instrumentarea unor canale radiculare lnguste pulpextractorul urmeazd a fi infro-
dus nu mai mult de2/3 din lungimea canalului, adicd - neajungdnd la apex cu 3-4 mm.
Astfel, pulpa este indepdrtatd pe lungimea a 2/3 (a.n. pulpectomie subtotald), pdstr6nd
in regiunea treimii apicale o porliune din pulpd.
La imposibilitatea inserliei pulpextractorului ln canale inguste gi sinuoase (curbe) ex-
tirparea pulpei se realizeazX cu ajutorul unor K-files sau K-reamere asculite noi, frecAnd
ulterior la H-files.
H-file permite indepdrtarea fractionatd a pulpei radiculare gralie faletelor t6ietoare
ale acestor instrumente. In aga cazuri extirparea pulpei se suprapune cu etapa de prepa-
rare a canalelor radiculare.
H-file este inserat in canal de-a lungul pulpei radiculare, care este presatd cu putere
cdtre peretele dentinar, apoi instrumentul este retras, pulpa fiind extrasd din canal cu
faletele (lamele) thietoare ale instrumentului, orientate spre ostiumul canalar. in aceste
cazuri extirparea pulpei ca 9i cum se contopegte cu etapa de preparare a canalului radi-
cular.

Etapa respectivd se poate complicd cu o hemoragie din canalele radiculare. Pentru

a preveni aceasta complicalie, este necesar, furainte de extirparea pulpei, de a efectua
diatermocoagularea ei.
Efectuarel diatermocoagutdrii permite nu doar stoparea hemoragiei din canalul ra-
dicular, dar gi prevenirea complicaliilor, legate de aceasta. Doar in majoritatea cazurilor
pulpita se trateazd sub anestezie, gi in aceste circumstanle vasoconstrictorul, ce se con-
line in preparatul pentru anestezie, produce un spasm regionar al vaselor gi ischemia
fesuturilor. Deaceea, in momentul efectudrii manoperelor endodontice gi a indepdrt5rii
pulpei hemoragii din canale de reguld nu se remarcd. Dar cAnd acliunea vasoconstricto-
rului se termind (iar canalul la acel moment este de reguld obturat), vasele se dilatd, ele
pornesc s[ sAngereze, gi ln regiunea periapicald se formeazd un hematom. Aceasta poate
duce la aparifia unui disconfort gi a durerilor dupd obturare/ precum gi la producerea
periodontitei.
In practicd stomatologicd pentru a efectua diatermocoagularea de obicei sunt folosite
aparatele " AKC-2", " EKC-ZM', ",[KC-3M" etc.
 Metodica de efectuare a termocoaguldrii pulpei aitale hr canalele radiculare
Procedura se efectueazd sub anestezie gircprezintd o etapd a tratamentului endodon-
tic. Dintele este deschis, canalele radiculare permeabilizate, gi se determind lungimea de
lucru.
Diatermocoagulatorul se pregdtegte penhu functionare. Capacitatea lui este instalati
la diviziunile 6-8 ale cadranului scalar, ceea ce corespunde,tensiunii curentului de 6-8
mA/mm2.
Dintele este izolat de salivd gi uscat. Dacd peretele gingival este distrus, el este restau-
rat cu ceard lipicioasd sau cu material obturator la 2 mm mai sus de marginea gingivald.
Aceasta se face pentru a evita scurgerea de curent gi arsura membranei mucoase.
In ostiumul unui canal radicular larg gi drept, bine perrmeabilizabil (de ex. palatinal)
este introdus un ac radicular ascufit, care servegte drept electrod.activ al diatermocoa-
gulatorului. Prin apdsarea butonului care inchide circuitul, la electrodul (acul radicular)
activ se dd curent, acul fiind in acest moment avansat in canal pdnd la nivelul orificiului
apical. Apoi acul este extras din canaf fdrd a intrerupe curentul.
Circuitul electric trebuie intrerupt (eliberdnd butonul electrodului activ),,cAnd vdrful
acului va ajunge la ostium.
Coagularea pulpei radiculare nu trebuie sd dureze mai mult de 3-4"secunde.
In metoda de extirpare vitald diatermocoagularea poate fi efectuatd in toate canalele
radiculare largi, bine permeabilizabile.
Dupa efectuarea diatermocoaguldrii se efectueazX extirparea pulpei radiculare.
In caz de o coagulare corectd pulpa (tn form^5 de cordon alb) este extirpatd fdrd durere.
Dupd coagulare pulpa radiculard este extrasd din canalul radicular palatinal cu aju-
torul pulpextractorului printr-o migcare lind, pentru a nu provoca o hembragie originard
din lesuturile periapicale.
Trebuie de luat in considerafie cd coagularea pulpei se realizeazd doar in locul con-
tactului ei direct cu electrodul, adicd dacd electrodul este introdus in canal la2/3 dn
lungimea canalului, atunci gi coagularea pulpei se va produce pand la acest nivel.
Metodica diatermocoaguldrii sebazeazd,pe crearea zonei de demarcare, ln urma cd-
rui fapt la extirpare nu se formeaz|oplagd laceratd gi nu se produce,hemoragie din
canalul radicular.
Este contraindicatd efectuarea diatermocoaguldrii pacienlilor cu insuficienla sistemu-
lui cardio-vascular gi cu intolerantd individuald fajd de curent electric. Nu se recomandd
utilizarea diatermocoaguldrii la tratarea endodonticd a dintilor cu nzaliz6, (radiculard)
sau rdddcini needificate.
Mdsurarea lungimii canalului radicular se efectueazd, de exemplu, cu apex-locatorul.
Prelucrarea mecanicd a canalelor radiculare:
. LXrgirea;
. Akibuirea formei;
o Formarea stopului apical.

12. Ldrgirea canalului radiculan Conform indicafiilor se efectueazd cu ajutorul unui

instrument endodontic ldrgirea canalului rdddcinii dentare. Necesitatea efectudrii etapei
respective este determinatd de intenlia de a obtura sigur, etang canalul radicular pAni la
nivelul orificiului apical.
Deoarece canalele radiculare ale dintilor vitali nu contin microorganisme inainte de
inceperea tratamentului, atunci teoretic principiul terapiei acestei categorii de dinfi este
destul de simplu - pdstrarea sterilitetii canalelor dupd finalizarea terapiei. $i ln cazul clat
alegerea metodei de prelucrare instrumentald nu are o insemndtate deiisivd
- cu condi-
fia respectdrii stricte a regulilor de asepsie.
 ,ffi
73, Prelucrarea medicamentoasd a canalelor railiculare, La tratarea pulpitelor se utili-
zeazd. substanfe medicamentoase cu acliune antisepticd sau antibacteriand drasticd.
ln cazul oricdrei din metodele de prelucrare instrumentald a canalului radicular este
imposibil de a efectua prepararea tuturor ramificaiiilor lui.
AcfionAnd asupra lor in procesul prelucrdrii instrumentale a canalului radicular prin
introducerea diferitor antiseptice (sol. de hipocloit de sodiu de 3%, sol de clorhexidind de
0,2%, sol. de cloramind de 1% gi preparate ce conlin EDTA), cafe, pe de o parte, difuzeazd
in canale gi exercitd o acliune dezinfectantd., iar, pe de alti parte, aceste substanle sunt
capabile sd dizolve resturile organice gi produsele de descompunere ale pulpei. Cu acest
scop sunt pe larg folosite, de exemplu, preparatele ce conlin EDTA (acid etilendiamin-
tetraacetic).
Etapa se finalizeazd prin degresarea canalului radicular cu alcool etilic, uscarea cu
eter gi mege sterile, infdgurate pe ac radicular, sau cu conuri (pinuri) de hArtie'
-
1-4. Obturarea canalelor radiculare. Rezultatele tndepdrtate ale tratamentului pulpi-
tei depind de calitatea obturdrii canalelor radiculare. Canalele trebuie obturate pe tot
parcursul lor.
Obturagia trebuie sd etangeze micro- gi macrocanalele, gi sd nu iasd in afara apexului
radicular, pentru a nu trauma lesuturile periapicale. Materialul obturator se plaseazd
pAnd la apexul fiziologic.
La pdstrarea sterifitalii canalelor canalul preparat gi cavitatea de acces trebuie sd fie
obturate cAt mai grabnic cu un materil obturator de duratS.
Deci, dacd timpul permite acordarea unei atenlii cuvenite tuturor detaliilor, atunci
ambele etape de tratament (controlul infeclios gi obturarea canalului) trebuie efectuate in
cadrul unei singure vizite.
Alegerea metodei gi a materialului de obturare pentru canalul radicular se efectueazd
inclividual. Lahnalizarea etapei respective este necesar de a face un control radiologic al
calitdlii obturdrii canalelor radiculare.

L5. Controlul radiologic aI calitdlii obturdrii canalelor radiculare.

La finalizarea obturdrii canalelor radiculare este necesar de a efectua controlul radio-
logic al calitdlii obtur5rii lor. La studierea cligeelor radiografice se atrage atenlia la:
. deplindtatea [finalizarea] obturdrii canalului radicular,
. cAt de intim aderd materialul la perefii canalului,
. absenla bulelor de aer incluse ln profunzimea materialului de obturafie.
Radiografia de control, care permite corectarea calitdlii obturdrii, trebuie pdstratX in
calitate de document obiectiv al tratamentului efectuat gi in viitor poate fi folositd penku
studierea rezultatelor indepdrtate ln procesul de dispensarizare.

1.6. Aplicarea obturafiei izolatorii. Obturalia izolatorie se aplicd pe fundul cavitdfii

dintelui. O asemenea obturalie protejeazdde acliunea substanlelor chimice ale obturafiei
radiculare asupra materialului de obturare de duratd (de ex., eugenolul - asupra com:po-
zitutlui), precum gi previne colorarea pdrlii coronare a dintelui (de ex., pebazd de pdsld
rezorcini-formalind). Materialul izolator este introdus in cavitatea dintelui cu o spatuld
netezitoare, gi se taseazd cu un fuloar.

1,7, Aplicarea obturafiei de duratd.. Cavitatea preparat[ este umplutd cu material ob-
turator de duratS, fiind restabilitd in final forma anatomicd a dintelui.
 5. MIJLOACE DEVITALIZANTE
Pe lAngd girul de avantaje ale tratamentului vital al pulpitei tntr-o qedinld sub anes-
tezie local5, pAnd in prezent medicii continud sd practicl rtretodi"ile cle tratare in cAteva
gedinle cu devitalizarea prealabild (rnortificarea) pulpei. Este necesar de a remarca, cd
este consideratd totugi mai ralionald metoda de extirpire vitald.
Esenfa metodei deztitale de extirpare a pulpitei este lndepdrtarea pulpei coronare sau
a celei coronare cu cea radiculard dupd devitalizareaei preilabila.
Deuitalizarea este distruclia practic a tuturor structurilor ale lesufului pulpar cu per-
turbarea totald a funcfiilor pulpei, inclusiv a sensibilitdfii ei nociceptive.
Devitalizarea se utilizeazd.incazurile, c6.nd este imposibil de a recurge la metoda
vitald de tratament. Acestea sunt:
. sensibilizarea (alergizarea) organismului fatd de anestezice,
. fobia pacientului fafd de diferite injectii,
. ineficienla metodelor neinjectante de anesteziere,
' egecul metodei vitale (anestezia insuficientd Ia etapele de realizare a metodei aitale);
. la persoanele cu starea, agravatd de maladii generale grave.
Metoda este realizatd din punct de vedere tehnic la felia sub anestezie locald, dife-
renla fiind extinderea etapelor in cadrul a doud gedinfe.

in prezent, conform clasificaliei USMF "N.TestemifanLt", clTscop de devitalizare a pul-

pei dentare sunt folosite urmdtoarele metode:
I. Devitalizarea cu paste, ce exercitd o acfiune necrozanti asupra pulpei dentare;
II. Devitalizarea cu paste, ce exercitd o uitirrrru sclerozantd/ metaptarica asupra pulpei
dentare. Principalul mecanism al actiunii acestora este trarsfor^ur"i
lesutului inflam"jt al
pulpei radiculare in tesut sclerotic /'osteoid.
III. Necroza elechochimicd a pulpei dentare.

I. Devitalizarea cu paste,ce exerciti o acfiune necrozanti asupra pulpei dentare

mai frecvent penh'u necrotizarea pulpei sunt folosite prepurute de acid arsenical
_Cel
gi de paraformaldehidi.
Remediiredev**ffi
'#?:i#wi#i';LY'ixi"i""'
Existd 4 f orme o" o:W:;:;#.rX:;;r,
o Paste;
o Fibre;

Pulbere de rrioxid ;"::K':.

Acidul arsenios (Acidum arsenicosum, AsrOr), sau anhidrida arsenioasd, a fost pentru
primadatd propusd pentru devitalizarea pulpei in 1836 de wood gi spooner.
Anhidrida arsenioasi reprezintd ca atare o pulbere putin solubild in apd cu reactie
slab acidd. Se dizolvd ugor in acid clorhidric ai in legii caustice. Ea este insolubile in alco-
 ,tfE'b
eter, cloroform. Cu rnetalele formeazd sdruri. Este o substanld toxic6. Doza toxicd uni-
o1,
cd- 0,01 gr., cea letald - 0,05-0,1, gt. La aplicare local5 cauzeazdnecroza fesutului.
Pulberea de trioxid de arsenic de culoare albd se produce in flacoane cu capac rodat.
Caracteristica lui pozitivd este acliunea rapidd, dar concomitent cu aceasta el provoacd
dureri puternice din cauza sporirii presiunii inhapulpare in urma paraliziei capilarelor.
Deaceea, el este recomandat spre a fi utilizat in combinare cu anestezic (solufie "Bonai-
nd", "Dentocalmind", " Cocaind" , "Xilind"). Provoacd necroza pulpei in decurs de 24 ore
in dinli monoradiculari, 9i in decurs de 48 ore - in dinti pluriradiculari.
Pastd arsenicald.
Acidul arsenios pentru devitalizarea pulpei se folosegte in formd de pastX.
Mecanismul de acfiune a acidului arsenios asupra pulpei este variat gi foalte eficient,
deaceea la aplicarea pastei arsenicoase este important de a respecta cu atenlie dozajul.
Mecanismul de acliune a acidului arsenios :
.
Fiind o toxind protoplasmaticd (Schroeder, 1913), anhidridd arsenioasd, exercitd, ln
primul rAnd, o acfiune citotoxicd directd. La contactul cu anhidridd arsenioasX are loc
denaturarea (coagularea) proteinelor, iar in straturile subjacente lesulul pulpar se necro-
tizeazd;
.
Dupd opinia unor autori (C.B,Anuurco6, M.Il.Eercuuxui, L954) sub acyiunea celor mai
mici doze de arsenic oxidaza pierde caraceristicile sale specifice ca ferment de oxidare.
Efectul blocant este exercitat de arsenic asupra compugilor de tiol, cu funclia de cofer-
menfi ai respirafiei. Astfel, paralizAnd respirafia tisulard, la care sunt atAt de sensibile ele-
mentele nervoase, arsenicul acfioneazd asupra pulpei, provocAnd necroza ei profundd.
. vasele sangvine se dilatd, sporeqte tensiunea intratisulari, se produce hemoragia in
lesutul pulpar inconjurdtor;
Ca rdspuns la excitalia primar6 cu compugi de arsenic se remarcd blocarea sinapselor
neurofibrelor sirnpatice, in urma cdrui fapt se produce dereglarea tonicitifii gi dilatarea
vaselor sangvine, in special a capilarelor, se dezvoltd staza sangvind gi tromboza. Toate
acestea duc la stoparea circulafiei sangvine in pulpd. Apar hemoragTi, care depind de
modificarea pereiilor vasculari. Edemul aduce la compresiunea lesuturilor pulpare.
. Din partea filetelor nervoase pulpare se remarcd necrazd granulard a tecilor mieli-
nice; modificarea moniliformd (intumescenla nodulard) 9i disparilia partiald a cilindra-
xului. Varicozitatea ueurofibrei este urmat6 de moartea (necroza, liza) ei.
. in locul aplicdrii acidului arsenios se denotd schimbdri ln toate grupurile de ele-
mente celulare ale pulpei, care se reduc la fenomene de hipoxie celular5, cariorexd gi
moartea tuturor elementelor pulpei coronare, in special a odontoblastelor.
. celulele conjunctive, in special histiocitele, cresc ca mdrime de 3 - 4 ori (se tume-
fiazd).
. fibrele conjunctive gi odontoblastele se schimbd neinsemnat.
Profunzimea leziunii pulpare se afld intr-o legiturd directd cu termenul de acliune 9i
doza acidului arsenios.
Acliunea indelungatd a acidului arsenios poate provoca schimbdri toxice in perio-
donfiu gi necroza lesuturilor inconjurltoare.
ln primele ore dupd aplicarea pastei arsenicale, sporegte brusc exsudalia, cregte pre-
siunea intrapulpard, - in consecinld are loc exacerbarea durerii. Pentru prevenirea com-
plicaliei respective este necesar de a deschide camera pulpard, ceea^ ce asigurd refluxul
ixsudatuluiinflamator gi diminueazd tensiunea in cavitatea dintelui. in asemenea situafie
este de dorit ca dupd aplicarea pastei arsenicale sd fie pusd o buletd dezlAnatd cu amestec
anestezic Ai, toate impreunS, sd fie acoperite cu un pansament necompresiv (de crufare).
La supradozare, pasta aclioneazd iritant, gi poate provoca inflamafie, necrozd inclusiv
pAnS la sechestrafia alveolei.
 :,.rilliliri,-
ilffi,
Pasta arsenicali conline:
1-. Arrhidridd arsenioasd (AsrO, sinonim
- trioxid de arsenic, arsenic), exercitd asupra
pulpei o actiune necrozantd. Pentru prepararea pastei la acid se adaugd:
2. substanle medicamentoase cu proprietdfi anestezice (pentru jugularea rapidd a sin-
dromului dolor), - anestezice locale (cocaind, anestezind etc., frecaent - dicaina);
3. substanle medicamentoase cu proprietiti antiseptice drastice (pailru suprimarea
microflorei ln caaitateq dintelui, preaenind rdspdndirea nicroorganismelor tn lesutui adhnc lo-
calizate, d,ezinfectarea pulpei tn ducturile dentinare gi tn ramiftcaliite dettoide\, timol, acid
carbolic, ulei de camfor, iodoform, ulei de cuigoare, eugenol efc.;
-
4. substante medicamentoase, ce inhibd difuziunea arsenicului ln lesutul pulpar gi
diminueazd prin aceasta acliunea lui toxicd de la toxinele, eliberate la necroza elemente-
lor celulare. Pentru prelungirea acliunii arsenicului pot fi folosite substanle astringente
(tanin etc.). Astfel de paste cu actiune prolongatd sunt utilizate, dacd pacientul nu se
poa^te prezenta la stomatolog in urmdtoarele doud zile apropiate.
In prezent pasta arsenicald produsd ln formX dozat6., de granule de diferite culori
-
ftserde, albastru etc.), - in dependenld de termenii necesari pentru aplicarea pastei.

Granule arsenioase.
Compozilia granulelor arsenioase:
Trioxid de arsenic - doza0,5 mg sau 1 mg;
Anestezic (cocaind sau dicain|);
Ceard (temperatura de ramolire este sub 36"C, adicdla temperatura caaitdfiibucale);
Oxizi de metale Qtentru colorare).
De obicei granulele, colorate 1n roz, confin 1 mg de trioxid de arsenic, iar granulele
albastre - 0,5 mg.
Granulele de culoare roz provoacd necroza pulpei in decurs de24 ore in dinii mono-
radiculari, 9i ln decurs de 48 ore in dinji pluriradiculari.
-
Granulele de culoare albastrd provoacd necroza pulpei in decurs de 48 ore in dinji
monoradiculari, gi in decurs de72 orc - in dinli pluriradiculari.
O altd formd de arsenic, -ugor aplicabild gi ugor de indepdrtat, cu actiune gentild (C.
Andreesa4 1.984), este preparatul ce conline o umpluturX sub formd de fibre. Este porfio-
nat, comod pentru dozare, pdstrare gi transportare
-
(Pulparsen, Causticin etc.).
Fibrele arsenioase.
Fibrele pe bazd de anhidridd arsenioasd constau din:
Fibre de celuloz5;
Clorhidrat de cocaind;
Trioxid de arsenic;
Clorfenol;
Oxizi de metale (pentru colorare).
Fibrele de arsenic provoacd necroza pulpei in decurs de 24 ore tn dinti monoradicu-
lari,9i in decurs de 48 ore - in dinfi pluriradiculari.

Existd diferite retete de paste pentru devitalizarea pulper, care trcd se mai uttlizeazd
pe larg in policlinicile stomatologice.
Un exemplu de pastd arsenicoasd,,standardd":
Rp.Ac. arsenicosi 3,0
Thymolum
Cocaini Ltydrochloridi ana 0,5
Misce fiat pasta
D.S. Pentru cabinet stomatologic
 .rSlllri*
's*d#.P
Rp. Ac. arsenicosi 2,0
Prednisoloni 0,05
Lidocaini L,5
:Tricresoli 0,45 01,.
Camphorae 5,0
Misce fiat pasta
MDS, Pentru cqbinet stomatologic

Timolul posedd proprietdli antiseptice, cristalele lui confin apd de cristalizare, grafie
cdreea la malaxare se forrneazd pasta.

Existd paste arsenicoase cu acliune intArziatd (prolongatd), care sunt aplicate pe o

perioadd de1-2 sdptdrndini, de ex.:
Rp Acidi arsenicosi 5.0
Acidi tannici 2.5
Oleosi cariophyllori q. s
D S Pastd pentru necrotizare prolongatd a pulpei

Lu6nd ln consideralie faptul, cd acidul arsenios reprezintS un toxic protoplasmatic

drastic, este necesar de a respecta cu strictele dozajul pastei in dependenld de mdrimea
dintelui, starea pulpei, vdrsta pacientului 9i metoda de katare a pulpitei.
Pe lAngd pastd arsenicoasd este folosit gi arsenicul cobaltic. Acesta acfioneazd mai gen-
til, nu provolcd complicatii, iar devitalizarea pulpei se instaleazd peste 6-10 zile.
Din grupul pastelor ce nu con$n arsenic face parte pasta par#ormaldehid[, care dea-
r"*"t*-este destinatd pentru deshidratarea gi mumifierea pulpei, dar posedd caracteristici
mai pufntoxice. Mecanismul acliunii pastelor pebazd de paraformaldehidd sebazeazd'pe
-proprietatea lui de eia coagula proteinele.
itr .o*ponenla intrd in calitate de agent activ principalparaformaldehida - polimer
solid, care este un produs de polimerizare a formaldehidei.
El dispune de o acyiune bactericidd manifestd, legatd de degajarea paraformaldehidei
irr stare gazoasi,.
Pentiu prepararea pastei este utilizatd pulberea de paraformaldehidd gi cocaind (sau
anestezinl) in proporfie de2:1., amestecatd cu eugenol sau fenol.
La temperaturi cavitdlii bucale paraformaldehida se depolimerizeazd lent, disociind
treptat molecule de formaldehidd gi degajAnd un monomer (de formaldehidd), ceea ce
duce la deshidratarea gi mumifierea pulpei.
Pasta se malaxeazd doar pe bazd deulei. Este important de a exclude prezenla apei in
pastd, deoarece in asemenea situalie paraformaldehida se transformd rapid in solulie de
iormatdehid5, in urma cdrui fapt nu se produce deshidratarea pulpei.
Aceste paste sunt utilizate pe larg in practica pediatricX, Precum gi in cazurile de into-
leran!6 la arsenic, anestezice sau la necesitatea de a efectua un tratament intArziat, amAnat
(infarct miocardic, perioadd postoperatoie etc').
La concenkaf,i ?nalte in cazul acfunii prolongate paraformaldehida provoacd necroza te-
suturilor.
Mecanismul de actiune a paraformaldehidei constd tr efectul sdu asupra endoteliului
capilarelor, dilatarea vaselor sangvine, $i stazei sangvine in acestea. Exercitd un efect mumi-
fia1t asupra fesuturilor pulpare, care se transformd treptat ietr-un cordon uscat cenugiu.
Av-,jtajui pastei pe 6*l a" paraformaldehidi fald de cea pebazd de arsenic este cel de
a fi mai pufin toxic a1 de u poseda o acliune mai blAndd, - nu provoacd iritalia periodon-
tiului.
 compozitia pastei pe bazd de paraformaldehidd, pe langd tnsdgi paraformaldehicla,
intrd:
. trioximetilen;
. anestezic (co cnind, anestezind, trim.ecaind, dicaind, p antocoinfi ;
. clorfeno|
. efedrind;
. oxizi de metal (pentru colorare);
' aditive (alicirind, metilsilicon gi carboximetil de celulozd, ulei de cuigoare, etrgenol).
Sub acfiunea pastelor, ce confin paraformaldehidd, devitalizarcapulpei Je instaleazd
peste 6-8 zile ln dinli monoradiculari, 9i peste 10-14 zile in dinli pluiiradiculari.
-
- Termenii de aplicare a pastei
dentare gi de alegerea metodei
clepind deasemenea cle caracteiui inflamatiei pulpei
de tratament, adicd de lnclepdrtarea partiald sau totatX a
pulpei inflamate.
Pasta paraformaldehidi se aplicX conform aceloragi reguli ca gi cea arsenicoasd.

.
Ir pr"r,"lt sunt produse diferite paste pe baz6 de paraformaldehidd; ,,parapasta,,
-.
(Chema, Polfa), "Depulpin" (VOCO), "Devipulp,' ,,'Toxoiit', ,,Necronerv,, etc.

Un exemplu de pastd paraformaldehidd:

Rp. : P araformaldehidi 9.0
Anaesthesini 1.,0
Eugenoli q. s.
M. f. pasttt
D. S. Pastd pentru necrotizare prolongatd a pulpei.

Firr;aa "septodont" produce kei preparate pentru devitalizarea pulpei dentare:

Preparat DenumirerornAni Termeni de devitalizare a

pulpei
Caustinerf nrsenical Caustinerf arsenical 7 z,le
Caustine{rapide Caustinerv cu acfiune rapidd 3 ztle
Caustinef fort sans arsenic (hustinerv non-arsenical 7-10 zile

II. Devitalizalea cu paste, ce exerciti o acfiune sclerozantl/metaplazicf, asupra pul-

pei dentare
Preparatele, propuse de unii producdtori (de ex. "septodont"), exercitd asupra pulpei
o actiune sclerozantd, dar nu aclioneazd necrotic. Acestea sunt preparatele '?ulperil",
"Caustinerf" etc.
Cele mai rdspdndite paste, ce exercitd o acliune metaplazici asupra pulpei dentare
sunt pastele de timol, iodoform-timol, trioximetilenicd.
In dependentd de situalia clinicd este posibild devitalizarea in decurs de 3,7 sau L0 zile.
III. Necroza electrochimici a pulpei dentare.
Dacd in procesul tratamentului endodontic al pulpitei nu se reu$egte permeabilizarea
canalului, devitalizarea pulpei in portiunea nepermeabilizatd a canalului radicular poate
fi efectuatd cu ajutorul electroforezei transcanalare cu o solutie alcoolicd de iod ae iOZ.
Tehnica efectudrii acestei proceduri este destul de simpld.
in prealabil se obtureazd canalele bine permeabilizabile. Apoi pe ostiumurile canale-
_
lor nepermeabilizate se aplicd un rulou mic de vatd, muiat in ioluJie alcoolicd (tincturd)
de iod de 10% . in el se cufund5 un catocl (electrod activ), .uru ,"pru"ir,td ln sine un mono-
fir de cupru cu izolatie din policlorvinil. Capdtul electrodului trebuie curdlit de izolatie
 ,:,ii;r:.,,
,.0fslk
'ii;LkF
pe o poqiune aproximativ de 2-3 rnm. Tamponul este izolat de mediul cavitdtii bucale cu
ajutorul unei ceri lipicioase. Electrodul pasiv (anodul) se aplicd pe antebra!'
Procedura se efecfueazX obligatoriu sub anestezie. Imperativul acesteea este dictat de
faptul cd la pdsfrarea sensibilitdlii nociceptive este imposibil de a stabili intensitatea cu-
rentului, suficientd pentru necrotizarea pulpei. Intensitatea curentului - (nu mai pufin
del) 3 mA. Durata unei proceduri - 15 minute. Dupd prima procedurd este schimbat ruloul
de vatd cu tincturrd de iod. in el se cufundd un electrod, se acoperd (prin tumare) cu ceard
lipicioasd gi in cadrul aceleeagi vizite se efectueazd a doua procedurd'
Apoi pacientul este trimis la medicul stomatolog pentru continuarea hatamentului.
ln cazul respectiv necroza pulpei se produce din contul proceselor electrochimice, ce
decurg sub c atod (formaren alcaliilor, ce proaoacd o arsurd colicaalionaldprofundd gi o necrozd a pul-
pel). Deasemenea trebuie de avut in vedere, cd procedura respectivd nu asigurd o dezinfectare
lndelungatd a confinutului pdr,tii impermeabilizabile a canalului. Deaceea dupd efectualea
necrozei electrochimice a pulpei este obligatorie impregnarea pdrfii restante a pulpei sau de-
poforeza cu hidroxid de cupru-calciu.
Avantajul necrozei electrochimice a pulpei inaintea aplicdrii pastelor devitafizante este
posibilitatea de a reduce numdrul de vizite, deoarece pulpa se necrotrzeazd in decurs de
35-40 minute, gi chiar in prima vizitd se poate trece la impregnarea confnutului pdr,tii ne-
permeabilizate a canalului radicular.

6. METODE DE DEVITALIZARE A PULPEI

Metodele de devitalizare a pulpei descrise in literaturd drept clasice sunt:
- ln doud gedinle - metoda de amputafie,
' in trei gedinle - metoda de extirpare.
Independent de formele utilizate ale preparatelor arsenioase la aplicarea Pansamen-
tului arsenios este necesat de a respecta urmdtoarele reguli:
. Este interzisd aplicarea preparatului arsenios la apogeul accesului de durere. Inilial
se aplictr un pansament cu solulie anestezicd, iar peste 24 ore sub pansament se aplicd
preparatul arsenios.
. ln a doua vizitd trebuie cle stdruit de a tndepdrta toatH dentina ramolitd din cavi-
tatea carioasd gi resturile de sAnge, deoarece in combinare cu proteinele dentinei gi ale
sAngelui preparatul se inactiveazd.
. Este de dorit ca preparatele de arsenic sd fie aplicate pe pulpa denudatd, realizAnd
astfel efectul maxim. in cazul imposibilitdtii de a denuda (descoperi) pulpa este necesar
de a ldsa un strat fin de dentind.
. Preparatele de arsenic este necesar de a fi aplicate fdrd presiune, prevenind astfel
durerea, care poate apdrea in rezultatul acliunii brutale asupra pulpei.
. Pansamentul trebuie aplicat etang, ceea ce previne complica,tiile, care pot apdrea
in urma contactului cu lesuturile rrroi (neuozn gingiei marginale, pa:pilei gingiuale, gingiei
alaeolare, inclusiu pfrnd Ia seche.strarea septului interdentar etc.).
. ln calitate de material pentru pansamente se recomandd folosirea urmdtoarelor ci-
menturi: cimentul oxifosfat de zivtc, eugenolatul de zinc, ,,lndiana", ,,Plastobhtr", ,,Caaidur",
,,Dentin-pastd" etc.
r Este interzisX aplicarea pansamentului arsenios in cavitdlile carioase subgingivale
(clasa V dupd Black), deoarece, din cauza umiditdlii sporite, nu este posibil de a garanta
etangeitatea pansamentului.
 o Pansamentul este rnentinut in cavitatea carioasd in dependenld de dozd,, volumul
dintelui 9i recomanddrile producdtorului.
' Aplicarea pansamentului trebuie in mod obligator de iruegistrat fir figa medicald,
indic6nd data aplicdrii 9i data urmdtoarei vizite pentru a fi inldturatd gi penh.u a continua
tratamentul.

6.L. Prima vizitl

indiferent de metodd (amputafia deaitald sau extirpalie dmitatd) in I vizitd se efectueazd
devitalizarea pulpei cu un remediu corespunzdtor, cum ar fi pasta de arsenic, care este
realizatd. in conformitate cu o succesiune oarecare.

Dupd o toaletd minufioasd a cavitdfii bucale gi premedica

,tie (folosind sedatiae pi analge-
zice, tn absenla unor contraindicnfii), sunt efectuate urmdtoarele acliuni:

l.,Prelucrarea par,tiald a caoitdlii carioase. ln urma sensibilit5lii dureroase intense

a pulpei toate manipuldrile de preparare gi formare a cavitdfii carioase sunt efectuate cu
cea mai m3re grijd, fdrd. a cauza suferinte inutile pacientului, folosind anestezie prin
-
aplicatie' Dupd deschiderea cavitdlii carioase cu un excavator asculit se lndepdrteazX
resturile alimentare gi in etape sunt inldturate (cu freza sfericd gi cu excaaatorul) straturile
superficiale ale dentinei ramolite,
- fircepAnd cu perelii cavitdtii carioase cu un exca-
vator ascutit sau cu o frezd. sfericd, gi apoi de pe fundul cavitdlii carioase, folosind
periodic anestezicul prin aplicatie.
-
DacX orificiul de intrare in cavitatea carioasd este mic, sunt indepdrtate marginile
debordante ale smallului cu freza fisurald micd sau cu o frezX sfericx prin migcdri exca-
vatoare (din interior - spre exterior).
Denudarea pulpei este o manipulatie extrem de dureroasd, care poate aduce pacien-
-
tul pAnd la o stare de legin. Deaceea, inainte de deschidere coarnelor pulpei, este t ec"ru.
de a efectua anestezia prin aplicalie, sau anestezia tronculard prin analgezierea succesivd
a lesutului cu analgezice de acliune locald.
Un tampon de vatd este umezit cu o solutie anestezicd caldd, fiind apoi introdus in-
tr-o cavitatea carioasi partial prelucratd, pe 5 10 20 de minute, sau se irigd cu anes-
- -
tezic cu ajutorul unei seringi prin intermediul unui ac de injectare (picdturd cu picdturi)
timp de 5-6 minute.
Dacd dupd o singurd adminisfrare a anestezicului prin aplicatie efectul anesteziei nu
se instaleazd, irigarea este repetatd.
Dupd jugularea durerii acute este fdcutd prepararea parliald, strht cu strat, a cavitdtii
carioase alternand-o cu anestezie prin aplicafie. Dentind ramolitd este indepdrtatd, iar
cavitatea carioasd este irigatd cu o solulie caldd de furacilind, apoi ea este uscatd cu un
tampon de vatd.
Dupd indepdrtarea unei porliuni din |esut anesteziat
lesutul este din nou irigat gi
apoi interventia este continuatd.
3. D eschiderea caaitdlii dintelui.
in-cazurile de pulpit d difuzd acutd este necesar de a deschide obligatoriu cavitatea
-
dintelui cel pufin intr-un punct. O asemenea comunicare a cavititii dintelui cu cea
carioasd scoate sau reduce presiunea intrapulpard, creeazd condipii pentru scurgerea
exsudatului seros (sau a puroiului) din pulpd gi pentru reducerea preslunii intrapulpa-
re. Aceasta asigurd, de asemenea, condilii pentru pdtrunderea agentului de devitaliza-
re in pulpd, qi creeazd conditii pentru devitalizarea sigurd a pulpei.
Deschiderea cavitdlii este efectuatl cu excauatorul sau cu
freza sfericd de mdrime medie
sau mare - cu cea tttai *ute grijd (pentru a nu se prdbugi tn iaaitatia dintelui gi a nu trauma
stomatologic.
Cavitaiea dintelui trebuie sd fie izolatd de salivd. ln acest scoP, se recurge la rulouri de
bumbac (uneori ele sunt frxate cu ajutontl unui fixator de rulouri), aspirator de salivH, digd-
S. Apiicarea pastei tleaitalizante se reduce lafaptul, cd cantitatea minimd de pastd
de
pe vArful sondei asculite este aplicatX pe pulpa denudatd. . . +
Pastd arsenicoasd trebuie aplicatd pe cornul deschis al pulpei. in cazuri exceplionale,
cAnd reactivitatea pacientului bste ridicatd, pastd arsenicoasd poate fi aplicati pe porfiu-
nea subliatd a fundului cavitdfii.
Dar in acest caz cregte risiul sporirii sindromului de durere ca urmare a edemului
pulpar gi cregterea presiunii in cavitatea a dintelui.
' irentru devitafizlrea (necrotizarea) pulpei dentare sunt utilizate doze mici (0,0006 -
0,0008 g) cle anhiciridd arsenioasd; paraformaldehidd - de doud ori mai mult. In raPort
volumJtric cantitatea de pastd arsenicoasd corespunde cu mdrimea frezei sferice Nr. 1
(sau - cu fir [semincioari] de mac). Doza de pastd arsenioasd estedeterminatd dupd mX-
rimea capului frezei sfericl Nr 1 pentru adult, 9i 1'/4 din aceastd dozd - pentru copil'-
pasta arsenioasd este aplicaia in calitate de agent devitalizant in dinfi mon91a-di-
culari pentr u 24 ore,tn cei multiradiculari - pentru 48 ore, iar pasta paraformaldehi-
dd - pentruT-lO zile. de forma clinicd a pulpitei, vArsta Pfci_eryu-
insi cantitatea pastei poate varia in funclie
lui, gradul cavitdlii dintelui, termenii de indepdrtare preconizali 9i altele.-
cle cleschidere a
fr.n. i" dependenfd de particularitdfile pastei devitalizante termenii de aplicare pot fi
modificali. in'chestiunea respectivd trebuie sd ne ghiddm de recomanddrile firmei pro-
ducdtoare.
4 LuAnd cantitatea prelevatX de pastd devitalizantd
pe vdrful sondei sau a excavatorului (pasta nu trebuie sd
este intro-
fie lichidd, pentru a nu se saff4e din caaitate), ea
3 dusX in cavitatea carioasd gi plasatd pe plangeu in apro-
pierea proiecliei cornului pulpar. In cazul in care este
2 i6cut un orificiu de perforafie, pastd este aplicatd pe
peretele cavitdlii carioase mai sus de deschiderea cavi-
1 ialii dintelui. Apoi cu o buletd de vatd dezlAnatdporlia
respectivd este deplasatd pe cornul deschis al pulpei.
Aplicarea pnstei arsenicoase' 1- - cornul pulpar deschis; 2 - pastd ar'
senicoasd; 3 - tampon de t:atd cu solulie de anestezic; 4 - pansamerfi
din dentind arhJbiald
 '#g#'

(sau timpului) tratamentului pot

apdrea complicatii diverse, 9i din
nou vor surveni dureri (caracteis-
tice pentru periodontitd) din cauza

Etapele de pulpotomie deoitald (a II-a ai-

zitd). 1 - tndepd.rtarea pansamentului; 2
- prepararea completd a caoitdlii caioase; 2 3
3 - formarea capitdtii, care ar asigura un
acces comod cdtre canalele radiculare; 4
- deschiderea camerei pulpare; 5 - extm-
sia caoitdlii dintelui gi amTtutalia pulpei
coronarq rezeclia pulpei din ostiumwile
canalnre; 6 - acoperirea bontului pulpar cu
pastd curatiad;7 - plombarea dintelui ctt o
obturalie temporard/ de duratd
4 o 7
 'As$irh
&J,iisrF
acfiunii toxice ale pastei arsenicoase asupra periodonfiului, care in viitor pot duce la
pierderea dintelui.
Pacientul trebuie avertizat despre posibila intensificare de scurtd duratd a durerii (in
primele ore dupd aplicarea pastei devitalizante), care va continua cAteva ore.
ln caz de dureri severe pacientu.lui i se recomandX de a reduce sensibilitatea dureroa-
sd prin luarea unor analgezice orale (Analgin, Amidoptlrine, Ketanoa, Trigun-D).
Dupd necrozarea pulpei este efectuatd indepdrtarea ei parliald (metoda de arnputafie)
sau indepdrtarea totald (metoda de extirpafie).

5.2. Amputafia devitali a pulpei (pulpotomie devitali)

A douaaizitd.Ehcacitatea tratamentului pulpitei cu utilizarea metodei de amputalie

in mare mdsurS depinde de alegerea corecta a indicaliilor cdtre metoda respectivd, co-
rectitudinea tehnicii de efectuare a metodicii de tratament, gi alegerea pastelor pentru
acoperirea bontului pulpar.
Esenla metodei prevede indepdrtarea pe cale chirurgicald a pulpei coronare necrozate
cu mumifierea ulterioard a pulpei radiculare necrozate, ceea ce impiedicd dezvoltarea
unui proces patologice oarecare in fesuturile periapicale.
lndicafii pentru pulpotomie sunt, practic, aceleagi forme de inflamare a pulpei, ca gi
in extirpafie vitaltr, dar in acest caz existd:
o starea generald gravd a pacientului (de exemplu, dupd un atac de cord);
. anomalii de structurd a rdddcinilor gi a canalelor radiculare;
. apexuri needificate ale rdddcinilor dinfilor;
. resorbfia rdddcinilor dinlilor deciduali.
Amputafia devitald se face la dinfi multiradiculari cu canale instrumental greu acce-
sibile / inaccesibile [nepermeabilizabile].
Metoda de amputafie este indicat pentru tratamentul pulpitei:
. dintilor deciduali cu rdddcini needificate gi resorbate;
. dinlilor permanenfi cu rdddcinile needificate.
Metoda este, de asemenea, utilizatd in tratamentul pacienlilor in vArstX, care au obli-
terate canalele radiculare, sau pacienfilor, care suJerd de boli generale (angind pectorald,
atacul de cord suportat, epilepsie, efc), dificultifi in deschiderea gurii, starea generald severd
a pacientului
Peste 24 de ore (premolarul I) sau 48 de ore (molari), dupd aplicarea pastei pacientul
trebuie sd revind pentru continuarea katamentului.
A doua vizitS include urmdtoarele etape:
L.lndepdrtarea obturaliei temporare. Obturalia temporard din dentina artificiald este
lndepdrtati cu excavatorul sau cu freza. Cavitatea este spdlatd cu apd caldd sau cu o so-
lufie antisepticd ugoar6.
2.Vertficarea sensibilitdfii dureroase. Sensibilitatea dureroasd a pulpei este verificatd
prin sondarea superficiald a cavitdlii carioase. Dacd in punctul de deschidere a cavitilii
dintelui durerea gi sAngerarea sunt absente, atunci efectul devitalizant este realizat.
3. Prelucrarea d.efinitiud a caaitdlii carioase.
in absenla unei sensibilitdti dureroase a pulpei se efectueazd prelucrarea definitivd
a cavitdfii c'arioase gi formarea ei. Fdrd aceisti etap5, este imposibil de creat condilii
pentru accesul direct la cavitatea dintelui gi canalele radiculare. Pentru a se proteja de
gtegeli, medicul trebuie, inainte de a trece la extensia cavitdlii dintelui, sd cunoascd exact
topografia ei.
Lipsa cunogtinlelor despre anatomia cavitdfii dintelui, contururilor gi adAncimii ei,
poate fi cauza unei perforalii sau a indepdrtdrii unei cantitSli mari de dentind.
 i{ilffith
Cavittrlile carioase, situate pe suprafetele de contact ale incisivilor gi caninilor, trebuie
sd fie aduse la suprafelele linguale. in premolari si molari asemenea cavitdli sunt aduse
la suprafata masticatorie, iar apoi se face deschiderea dintelui. $i numai dupd aceea se
trece la urmltoare etaptr.
4. Extensia caoitdfii ilintelui. Se expandeazd orificiul de trepanalie tn plafonul cavitd-
coronare cu o frezd sfericd de mdrime medie. Direclia migcarii frezei din interiorul
lii -
cavittrfii dintelui. Dupd deschiderea corectd, adecvatd a cavitdfii dintelui perejii cavitdlii
sunt abrupti (verticalizali), coincid cu perefii cavitdlii carioase.
5, Amputafia coronare al pulpei.
Pentru a spori eficienla acestei metode de katament au fost fdcute incercdri de a con-
cretiza prin argumente linia de amputatie a pulpei, adicd la ce nivel ea kebuie efectuatd.
l.G. Lukomsky M.f. Ilyxonacuu,1960) a argumentat nivelul amputafiei in depen-
denld de predominarea unui sau altui tip de vase sangvine din pulpa radiculard gi coro-
nard. (arteriole, precapilare gi capilare). El recomanda ca amputalia sd fie realizatd.la linia de
amplasare preferenfiald a precapilarelor, gi la trecerea lor in capilare, adicd la adancimea
ostiumurilor canalare.
Sub o picdturd de antiseptic, din cavitatea coronard este indepXrtatX toatd pulpa devi-
talizati. cu ajutorul unui excavator asculit sau cu o frezd sfericd.
Fragmentele ei sunt evacuate prin spdlare cu jet de apd calda sau cu fluid antiseptic,
ejectat din pistolul cu apd a unitului stomatologic.
Amputalia corect executatd oferd o bund vizualizare a cAmpului operator: trebuie sd
fie vizibile ostiumurile canalelor cu pulpa de culoare rogie-surie situatX in ele.
6. Extensia ostiumutilot canalelot radiatlare, Deschiderea gi extensia ostiumurilor
canalelor, gi firdepdrtarea pdrfii ostiale a pulpei sunt efectuate cu frezele lanceolatii, sferi-
cd sau pard de dimensiuni corespunzdtoare (nr. 1,3) sau cu frezele de tip Gates-Glidden,
ceea ce previne posibilitatea complicdrii cu pulpitd rezidual5.
Odatd cu lndepdrtarea cozoroacelor localizate deasupra intrdrii in canalele radiculare
dupd extensie, ostiumurile trebuie sd aibd strict o formd infundibulard [,,in pdlnie"].
7, Mumifierea pulpei radiculare. in cavitatea dintelui este introdusd cu branqele pen-
sei (sau cu pipeta) o solufie pe bazd,derezorcin-formalind, 9i cu ajutorul unui ac radicular
este deplasatd in partea permeabilizabild a canalelor radiculare. Pulpa radiculard rdmasd
este imbibatd cu fluid de impregnare, care sub acliunea catalizatorului treptat se polime-
rizeazd gi se transformd intr-o masd vitroasd (sticloasd), ce umple canalele radiculare.
Apoi este obturatd partea permeabilizabild a canalelor cu o pastd pebazd de rezorci-
nX-formalin5.
in cazul fur care canalele sunt instrumental complet impermeabilizabile, este creat un
depozit de mas[ mumifiantd in regiunea ostiumurilor ldrgite ale canalelor radiculare.
8, Aplicarea obturafiei izolatorii. Pasta mumifiantd este acoperitd etang cu un strat
de obturatie izolatorie.
9. Restsbilirea formei anatomice a dintelui. Cavitatea este umplute cu un material de
obturare de duratd, apoi este restabilitd forma anatomicd a coroanei dintelui, verificat con-
tactul obturatiei cu dintele antagonist, iar dupd aceasta obturatia este glefuitd gi lustruitd.
1r, pr"r"rit, metod.a devitald cle tratare prin amputatie nu esie folosite pe scar5
larg5 tn practicd, atAt in legXturX cu indica,tiile modeste, cAt gi in legdturd cu compli-
caliile frecvente gi grave.
Astfel, complicafii dupd amputafia devitald (Kodom H.A. gi coaut., 1980) au fost
depistate la85% din pacienli: sub formd de pulpitH reziduald (13%), periodontitd acutd
(7%),pefiodontitd cronicd exacerbatd (12%) gi alte manifestdri clinice.
Deaceea dupd devitalizarea pulpei este mai indicatd metoda extirpaliei devitale.
 ii*lili
'lUUil1m
rb.
s*Fr
6.3. Extirpafie devitali a pulpei (pulpectomie devitali)

A doua aizitd.
Extirpalia deaitald este o metodd de indepirtare completd a pulpei dupd devitaliza-
rea ei prealabili.
Scopul extirpaliei deaitale - lichidarea procesului inflamator gi profilaxia afecliunii
parodontale.
Esenla metodei de extirpatie devital5 este similard cu extirpafia vital6' singura dife-
renfd fiind aceea, cd lndepdrtarea pulpei este efectuatd dup[ devitalizarea ei prealabild
- necrotizarea pulpei.
Indicalii pentru metoda extirpaliei devitale:
Metoda este aplicatX in toate formele de inflamafie a pulpei, care se incheie cu pier-
derea completi a rezistenfei acesteea, capacitdfii plastice gi instalarea unor schimbdri
ireversibile (distructive) in ea.
Extirpalia devitald a pulpei, ca qi amputalia, este indicatd la imposibilitatea de a
folosi anestezice locale sau vasoconstrictoare (de exetnplu, alergie Ia anestezice), prezerrta
unor boli generale (de exemplu, afecliuni ale sistemului cnrdio-aascular, hipertensiune arte-
riald, epilepsie, eic.) sau a unor boli regionale, care impiedicd injectarea anestezicelor (rie
exemplu, procese inflamatorii infeclioase acute, tumord, trismus, anchilozd, efc), precum gi in
caz de nereugitd a tratamentului conservator (de exemplu, coafajul direct gi indirect aI pulpei,
anryutafie aitald, etc.). Extirpatia devitald a pulpei este indicatd pacienfilor cu pulpitd
focald acutd sau cu pulpitd difuzd acutd, sau cu contraindicatii cdtre extirpafia vitald.
Avantajele acestei rn.etode constau in faptul cd este exclusd prezenla unei pulpe via-
bile in microcanale, in ramificaliile laterale gi deltoide, este redus riscul de aparilie a he-
moragiei din foramenul apical, impingerea instrumentului gi a materialului de obturalie
dincolo de foramenul apical, - fur periapex.
Extirpatia devitald este fdcutd in doud sau mai multe vizite: ln prima -pulpa este de-
vitalizatS, iar in a doua - este efectuatd lndepdrtarea completd a acesteia - extirpafia.
ina doua aizitd acliunile medicului sunt similare cu acfiunile, efectuate la realizarea
metodei de amputalie devital5.
Dupd toate etapele, care sunt efectuate in tratarnentul prin metoda de amputafie de-
vitald (adicd prin aplicrtrea arsenia,ilui, prepararea catsitdfii, amputafia pulpei, dupd ldrgirea in-
fundibulard a ostiumurilor canalelor), incepe etapa urmdtoare.
7. Extirpafia pulpei radiculare. Pulpa radiculard este indepdrtatX cu pulpextractorul
(fi"ecaent - cit unul, mai rar - at doud),lungimea gi mdrimea cdruia trebuiie sd corespun-
dd cu dimensiunile canalului radicular al dintelui tratat. Instrumentul este introdus in
ostiumul canalului radicular gi cu precaulie avansat, de preferinld pAnd la proptire, pe
intreaga addncime a canalului pdnd la nivelul foramenului apical al rdddcinii dentare. In-
troducerea nedureroasd a instrumentului gi lipsa sAngerdrii din canal sunt o dovadd cer-
td cd pulpa este complet necrozatd. Apoi pulpextractorul este retras cu 1-1,5 mm inapoi,
gi ugor, fdrd efort, este rotit de'1,-2 ori in jurul axei sale, astfel incdt pulpa sd se infdgoare
pe crestdturile lui laterale, gi este extras fdrd forlare.
Dupd trdepdrtarea acesteea medicul inspecteazd atent pulpextractorul extras cu pul-
pa agdfatd. pe el. La indepdrtarea completd a pulpei radiculare pe pulpextractor afldm
fesutul pulpar, care corespunde structurii (formei gi lungimii) canalului radicular. Vizual
pulpa radiculard reprezinti o formafiune vermiformi anemicd, cu linia clard de separare
(rupturd).
8. Prelucrarea medicamentoasd a canalelot rcdiculare.
Pentru prelucrarea medicamentoasd a canalelor radiculare (dupd extirpalia pr,ilpei de-
uitalizate cu pastd arsenicoasd) sunt utilizate solulii de iod sau unitiol pentru inactivarea
 rffi
resturilor de arsenic. Apoi canalele sunt irigate cu solufie de 0,5% de furacilind, cu solu-
,tie de 0,1.o/, de clorhexidind gi al.
Megele de vatd sterile, pregdtite pe acul radicular, sunt muiate in solulii antiseptice gi
enzime, pentru a fi folosite la spdlarea canalului radicular.
Hemoragia apdrut5 este stopatd prin tamponadd strdnsd a canalului cu megd de vatd,
imbibati cu solulie de 3% de peroxid de hidrogen, burete hemostatic sau prin diatermo-
coagulare.
9. Prclucrarea mecanicd (ld.rgirea) canalelor radiailare. Canale radiculare sunt ldrgi-
te cu ajutorul instrumentelor endodontice, evaluAnd prealabil lungimea lor de lucru.
Prelucrarea canalelor radiculare cu ,,Endogel" sau cu ,,Glide"-ul asigurd glisarea in-
strumentelor endodontice gi faciliteazd indepdrtarea rumegugului organic din canalele
radiculare.
in cadrul ldrgirii din porfiunea ingustd a pdrfii apicale a canalului radicular se inldtu-
rd concomitent pulpa rdmasd, ceea ce contribuie la un acces mai bun a medicamentelor
gi la obturarea canalului radicular p6nd la foramenul apical.
Etapa este finalizatd prin prelucrarea antisepticd cu o solulie de hipoclorit de sodiu de
3%, gi cu solulie de peroxid de hidrogen deSo/o, gi apoi
- cu irigarea abundentd a canalu-
lui radicular cu apd distilatX sau cu solulie fiziologicX din seringi speciale. Dupd aceasta
se trece la o uscare minulioasd a canalului radicular cu ajutorul eterului gi megelor de
vatd (sau pinuri de hArtie) uscate sterile. Este interzisd uscarea canalelor radiculare cu aer din
p ust erele unitului stomatolo gic!!r.
Pentru prevenirea complicafiilor, legate de iritarea periodonfiului,la tratarea pulpitei
este inacceptabil de a folosi preparate cu ac,tiune drasticd.
70. Obturarea canalelor radiculare.
Aceasta este etapa finald gi cea mai irnportantd in tratamentul pulpitei. De la calitatea
efectudrii acesteia de multe ori depinde rezultatul intregului tratament.
Obturarea canalului radicular este lnsofitd de controlul radiologic.
11, Obturarea caztitdfii carioase gi rcstabilirea formei anatomice a dintelui,
Tratamentul se lncheie cu obturarea cavitdlii carioase pentru a restabili forma anato-
micd a dintelui gi functiile acestuia. Forma anatomicd a dintelui este restabilitd conform
aceloragi reguli, ca gi in tratamentul cariilor dentare.
Pentru o mai bund fixare a obturaliei partea coronard a cavitXfii dintelui este, de ase-
menea, umplutd cu un material de obturare de duratd.

6.4. Metodi devitali combinatl

Metoda devitald combinatd de tratare a pulpitei - reprezini{ o combinare a trata-

mentului dinlilor multiradiculari prin metoda de amputalie 9i a celui de extirpalie, - la
imposibilitatea de a efectua extirparea pulpei devitalizate din toate canalele in virtutea
unor particularitdli anatomice.
Indicalii pentru aplicarea acestei metode sunt a$a forme
de inflamalie a pulpei, ca: pulpita difuzd acutd, pulpita fibroasd
cronicd, pulpitahipertroficd cronicd gi calculoasd uonicd, care au
evoluat ln dinfii multiradiculari, cu diferite grade de perme- !
abilizare a canalelor radiculare.
Canalele radiculare inguste, curbe, atipice nu intotdeauna
reugim a le penneabihza cu instrumente endodontice. Deace-
Metoda.dwitald combinati ile tratare a pulpitei. 1 - obturalie radiclilard;
1
I
2 - pastd mumtfiantd; 3 - obturatie; 4 - pulpd rudiculard.
 ,!tlltllltt,.
riiadl;"&
'-$#HfF"
ea in canalele permeabilizabile este efectuatd extirpalia pulpel iar ln cele greu accesibile
- amputafia la diferite niveluri (de la ostium pfrnd Ia 2/3 din lungimea canalului).
ln prima aizitd sunt realizate:
. prepararea parfialS a cavitXlii carioase,
. deschiderea cavitdlii dintelui,
. aplicarea pastei devitalizant e (arsenicoasd sau par aformaldehidd),
. un pansament etang.
ln a doua aizitd sunl efectuate:
o prepararea definitiv6 a cavitdfii carioase,
. extensia cavitdlii dintelui,
r amputalia coronari a pulpei gi
. I Xrgirea ostiumurilor canalelor radiculare.
Apoi din canalele permeabilizabile (de ohicei, acestea sunt canalul distal al molarilor man-
dibulari gi canalul palatinal aI molnrilor maxilari) este complet indepdrtath pulpa devitali-
zatd.
Dupd prelucrarea medicamentuoasd gi instrumentald a canalelor radiculare ugor
permeabilizabile acestea sunt obturate,uzual, cu material de obturare solidifiant pAnd la
nivelul foramenului apical.
Dupd obturarea canalelor permeabilizabile in canalul nepermeabilizabil se face elec-
troforeza intraradiculard cu preparate de iod, cupru, argint sau de zinc, urmatd de
obturarea cu pastd pe baz\. de rezorcin5-formalind (oxid de zinc + amestec de rezorcind-
formttlind), care posedd un efect de mumifiere, iar oxidul de zinc lmbunitdlegte ade-
ziunea materialului la perelii canalului gi lmpiedicX micgorarea lui in volum, ceea ce
imbundtdfegte calitatea obturaliei radiculare; ea obtureazd mai sigur, mai etang canalul.
Se poate folosi, de asemenea, tricredent, foredent etc.
Dintele este inchis cu o obturalie provizorie.
Peste 7-L0 zile,ln absenla unor acuze din partea pacientului gi la rezultatele pozitive
ale examenului obiectiv al dintelui gi al lesutului inconjurdtor, se efectueazd lnlocuirea
obturaliei provizorii cu una de duratl din material compozit sau din ciment.

7. ETAPE DE TRATAMENT AL PERIODONTITEI APICALE

Tratamentul periodontitelor acute gi a celor cronice exacerbate va fi mai reugitd in
cazul in care efectuarea lui va respecta o succesiune strictX.
1.. Radiografia regiunii dintelui cauzal. Prin radiografie este concretizatd forma clinicd a
bolii, se.determind caracterul gi localizarea procesului patologic, gradul schimbdrilor in
lesuturile periapicale, se evalueazd posibilitatea de a salva dintele, se schileazd planul de
tratament 9i se monito izeazd. rezultatele furdepdrtate ale tratamentului.
2. Anestezia. Durerile permanente acute, care brusc se intensificd la iritarea mecanicd,
lmpiedicd prelucrarea cavitXlii carioase gi a cavitdfii dintelui. Deaceea este indicatd o
anestezie tronculard gi una infiltrativd.
Tratamentul periodontitelor poate fi fdcut gi fdrd recurgerea la metode de anestezie.
Pentru aceasta la prepararea dintelui catzal este necesar de a-l fixa, operAnd cu o piesd
mecanicd. Folosind o piesd cu turbind, din cauza unei mari viteze (300 mii rotafii pe mi-
nut), precum gi datoriti faptului cd piesa este aclionatd cu aer comprimat, gi in acest caz
nu existd nici o vibralie * presiunea asupra dintelui cauzal gste practic absentS, gr, prin
urmare, lipsegte gi durerea la prepararea cavitdfii carioase 9i a cavitdfii dintelui.
 3. Prelucrarea caaitdlii carioase. Scopul prelucririi
- crearea unui acces direct bun cdtre
cavitatea dintelui, pentru a neutraliza microflora cavitdlii carioase.
Cu nigte freze corespunzdtoare este furldturatd obfuratia existentd sau este prelucratd
cavitatea carioasd - se efectueazd rezecarea portiunilor patologic schimbate de smalg gi
dentind, formarea cavitdtii. AtAt la aceastX etapd, c6t gi la toate celelalte, de tratare a peri-
odontitei apicale se recomandd utilizarea unor antiseptice neiritante.
4. lndepdrtarea taaarutlui deawpra caaitdlii coronnre a dintelui. Cu o frezd fisurald sau co-
nicd este indepdrtat tavanul, sunt minulios fieldturate marginile dentinare proeminente
lateral, se creeazd un acces bun cdtre cavitatea coroanei dintelui.
5. indepdrtarea produselor de d.escompunere ale pulpei coronare. Cavitatea dintelui este
bine spdlatd cu o solulie antisepticd cu ajutorul seringii gi tarnponagelor, imbibate cu an-
tiseptic. Resturile de descompunere a pulpei coronare sunt lndepdrtate cu un excavator
gi cu o frezd sfericd mare. Cavitatea dintelui este irigatX din nou. Prelucrarea antisepticd
la toate etapele de tratare a periodontitei apicale este combinatd cu cea instrumentald.
Toate manipuldrile tn cavitatea carioasd gi in cavitatea dintelui sunt efectuate sub o pi-
cdturd de antiseptic.
6. Ldrgirea ostiumurilor canalelor radiculnre. Conform metodicii, descrise in capitolul
ciespre katamentul pulpitei, ostiumul canalului raciicuiar este ldrgit infundibular.
7. Eaantareaproduselor de descompunere din canalele radicula,re.
In periodontitd pulpextractorul poate fi utilizat numai pentru indepdrtarea unor frag-
mente mari ale pulpei necrozate sau a resturilor alimentare, ce au umplut lumenul ca-
nalului radicular.
Evacuarea maselor putride (produgilor de descompunere infectali ai pulpei) este
efectuati pe etape, fractionat, fdrd presiune, sub acoperirea antisepticului.
Pulpextractorul, prealabil muiat in solutie antisepticd, se introduce la1/3 acanalului
radicular. Acest instrument este retras gi spdlat lntro solulie antiseptici, iar apoi se intro-
duce la 2f 3 a canaLului radicular; procedura se repetd. Fiecare treime a canalului radicular
dupd eliberarea de masele putride este spdlatd cu mege de vatd pe ac radicular, abundent
imbibate cu solutie de hipoclorit de sodiu de3,5%,9i cu peroxid de hidrogen de 3%. Bdi-
fele de antiseptic sunt schimbate la evacuarea fiecdrei portiuni noi de mase descompuse.
In final, pulpextractorul se inh'oduce pe toatd lungimea canalului gi este extras restul
pulpei descompuse.
Deosebit de atent trebuie de lucrat fur treimea a-picald a canalului, pentru a nu impinge
conlinutul lui in tesuturile periapicale.
Acest aspect este deosebit de important tr legXturd cu faptul cd, tn regiunea vdrfului
rdddcinii bariera epiteliald de protectie este absentd gi microorganismele, iegind prin ori-
ficiul apical, nimeresc imediat in mediul intern al
organismului. lndepdrtarea pe etape a magmei
Curdlirea canalului radicular de la impuritd- pulpare din canalul radicular
lile crase servegte drept prim pas fir permeabili-
zarcal.ui.
8. Rezecarea lesuturilor patologic modifirate ale
perelilor canalului radicular, gi prelucrarea lui medi-
camentoqsd.
Scopul este de a indepdrta predentina infectatd
I etapd
I
I

aperetilor laterali ai canalului radicular, de a ldrgi aII I

maxim canalul pentru obturarea lui calitativd gi I

de a facilita accesul cHtre tesuturile periapicale. I

a III I
i
Schema de tndepdrtare pe etape a
i
resturilor pulpare descom,puse )
 ,iffi
irlr:lr*:r,

Spre deosebire de dinlii vitali, cei cu pulpd nevitald aproape intotdeauna sunt infec-
tali pAnd la inceperea tratamentului. Deaceea, pe ldngd respectarea strictd a regulilor
de asepsie, o atenlie speciald se acordd protocolului de dezinfectare a canalelor, adicd
inldturdrii microorganismelor din canal, care este efectuatd cu ajutorul unei prelucrdri
instrumentale mecanice, irigdrii cu solufii antimicrobiene cu spectru larg de acfiune, uti-
lizdrii infracanalare a remediilor medicamentoase intre vizite.
9. Ldrgirea orificiului apical are mare importanld ln tratarea periodontitelor acute gi a
celor cronice exacerbate. Foramenul apical lngust al canalului radicular reprezintd une-
ori un obstacol pentru drenajul exsudatului din focarul patologic. Gralie ldrgirii forame-
nului apical se creeazd un acces cdtre parodonfiul apical gi se faciliteazd evacuarea exsu-
datului din focarul patologic. Ldrgirea lui trebuie fdcutd, respectdnd regulile de asepsie,
cAt mai precaut, spre a evita o traumd addugdtoare a lesuturilor periapicale.
Metodica ldrgirii foramenului apical Pentru ldrgirea foramenului apical se folosegte ac
radicular trifafetat, drill, reamer sau K-file. Instrumentul endodontic ales este introdus i:n
canalul radicular pdnd la proptire gi este invArtit cu buricele degetelor (gi nicidecum - nte-
canic).Concomitent se exercitd o presiune micd asupra instrumentului. Pentru a diminua
efectul dolor, dintele trebuie fixat.
La depdgirea foramenului apical medicul simte o prdbugire a instrumentului, iar pa-
cientul - o impunsdturd asculitd (senzafia de impunsdturd apare donr Ia pdtrunderea acului in
lesuturile sdndtoase ale parodonliului apical).
Drept confirmare a deschiderii orificiului apical servegte o senzalie de impunsdturd,
iar in cazul unei forme exsudative - aparifia exsudatului in canalul radicular gi, ulterior,
- triirea de cdtre pacient a unei senzafii de ugurare, de calmare a durerii.
L0. Obturarea canalului radicular. Canalul radicular poate fi obturat la:
1) lichidarea senzaliilor dureroasel
2) stoparea eliminirii exsudatului gi a mirosului fetid din canalul radicular. in perio-
dontita acutd gi exacerbarea periodontitei cronice ea se producela a5-7 zi dup6. dispari-
lia simptomelor de inflamalie acutd;
3) percugia gi palpafia gingivald indolorX.
4) mega din canalul radicular rdmAne uscatd (gi nu - umedd), fdrd miros, de culoare
albd (neschimbatd);
Obturarea canalelor radiculare este realizatd cu scopul de a bloca orificiul apexului
dentar, izolAnd periapexul de macro- gi microcanalele dentare in-fectate. Aceastd eta-
pd este foarte importantd. De la calitatea executdrii acestei manopere depinde in mare
parte soarta dintelui gi eficienfa intregii lucrdri laborioase efectuate pAnd la momentul
respectiv.
Se face un control radiologic al calitdfii obturdrii canalelor radiculare. Apoi se efectu-
eazX prepararea finald a cavitdlii carioase, indepdrtarea surplusurilor de material pentru
obturarea canalelor radiculare, dintele seizoleazd, se usucd, se aplic6. o obturagie izolato-
rie gi o obturafie de duratd.
1'L. Aplicarea unei obturalii de duratd. Cavitatea dintelui este umpluti cu material de
obturafie de duratd gi, conform regulilor anterior descrise, restabilesc forma anatomicd a
coroanei 9i funcfiile dintelui.
Tratarea periodontitelor acute gi cronice exacerbate se efectueazd fir doud-trei vizite.
Tratarea formelor cronice de periodontite ln cazul permeabilizdrii bune a canalelor radi-
culare se face intr-o vizitd.
 8. DESCHTDEREA CAVtTAflt D|NTELU|INA|NTE DE TNTERVEN-
TrA ENDODONflCA
Crearea accesuhd adeanat cdtre oificiile ile intrare a canalelor este o etapd importantd
a tratamentului endodontic care asigurd succesul tratamentului endodontic. Trebuie de
tins cdtre formarea unui acces maxim direct.
Mai jos prezentdm cAteva procedee de ueare a accesului, optim pentru instrumentarea
adecaatd a canalului radicular.
1. Camera pulpard se localizeazd intotdeauna in centrul dintelui, iar limitele ei in
proporfii reduse repetd contururile externe ale dintelui la nivelul jonctiunii cemento-
adamantine [CA).
Inainte de a fircepe formarea accesului este necesar de a vizualizaclat contururile
dintelui la nivelul JCA. Astfel, camera pulpard poate fi aproape intotdeauna decelatd in
centrul conturului jonctiunii cemento-adamantine. Dupd deschiderea cavitdtii dintelui
plafonul camerei trebuie inldturat ln totalitate, urmdnd conturul JCA.
Din punct de vedere practic autorii recomandd realizarea accesului cdtre cavitatea
dintelui inainte de aplicarea digii, deoarece absenfa ultimei permite asigurarea a celei
mai bune vizualizdri a liniei joncfiunii cemento-adamantine.
Dupd formarea accesului adecvat, necrectomia lesuturilor carioase gi indepdrtarea re-
stauraliilor incompetente, se poate de instalat diga gi de respectat regulile de antisepsie.
2. Ostiumurile canalare se localizeazd irtotdeauna la limita dintre fundul intunecat
al cavitdfii dintelui 9i perelii ei de culoare deschisd, de obicei tn regiunea colrurilor plan-
8
geului.
Partea Partea Accesul se considerd adecvat doar in
dreaptd cazul delimitdrii clare lntre fundul tr-
a ,stdngd
tunecat gi perefii de culoare deschisd a
12
t4 u cavitdlii dintelui. Lipsa unei asemenea
13 delimitdri indicd rezecarea incompletd
1i 26
a tavanului cavitdfii dentare, argumen-
l4
.- z8 tAnd necesitatea de a continua extensia.
maxila Dupd ldrgirea satisfdcdtoare a accesu-
I 2t
rl lui, ostiumurile canalelor radiculare pot
ro
fi reperate cu o sondd endodonticd cu
2A
vArf asculit la colprile fundului cavitX-
lii dintelui.
Fundul cavitdlii dintelui poate fi
ta preparat cu fteza doar dacd se adeve-
rt
regte obliterarea ostiumurilor canalelor
radiculare. in majoritatea covArgitoare a
18
il cazurilor ostiumurile canalelor radicu-
mandibula
36
lare sunt reperate cu ajutorul unei son-
rt de endodontice.
3. La dinfi multiradiculari ostiumu-
fi 20
rile canalelor radiculare se localizeazd
?8 simetric unul fald de altul.
Top o gr afi a o stiumur ilo r c un al el or r a dic ul a-
27 22
re (printr-o linie grasd se indicd in jurul punc-
24
telor- orificiilor cavitatea deschisd a dintelui)
 ii86tr:,e
qi;;#'

DecelAnd canalul radicular pe o parte gi, trasdnd pe fundul ca-

vitdlii dintelui o linie imaginard in sens mezio-distal, de cealaltd
parte se poate depista la aceeagi distan![ de linie un alt ostium.
Dacd ostiumul canalului radicular se localizeazi exact pe linia
indicatd, acest canal este mai probabil unic ai nu este necesar de a
cduta altul.
La etapele tratamentului endodontic se efectueazd deschiderea gi
extensia c aa i t d! ii din t elui.
Deschiderea camerei
pulpare
ff
Aceastd manipulalie este necesard pentru lndepdrtarea in tota-
litate a pulpei din camera pulpard gi din canalele radiculare. La tratamentul pulpitelor
gi periodontitelor extensia cavitdfii dintelui asigurd accesul cdtre ostiumurile canalelor
radiculare pentru prelucrarea lor ulterioard instrumentald gi medicamentoasd.
Dechiderea gi extensia cavitilii dintelui in fiecare grup de dinfi au particularitdfile
sale. Cel mai des aceste manipulafii sunt realizate prin cavitatea carioas5. Dar uneori
apare necesitatea de a trepana Partea coronard a dinlilor intacli.
Etapele de deschidere gi extensie a caaitdfii dintelui:
Ex[ensia cavitd]ii dintelui -inlXturarea marginilor-cozoroace de smal; cu scop de a
face cavitatea mai accesibil5, de a crea un acces liber cdtre c6mpul operator principal;
indepdrtarea masei principale de dentind carioasd infectatd, aceasta fiind o sursd de
infeclie gi de intoxicare a pulpei. subjierea stratului suprapulpar de dentind;
Crearea accesului ctrtre pulpa inflamati se face prin penetrarea tavanului cavit5lii
dintelui intr-un punct, cu ajutorul unei freze sferice nr. 1 sau cu vArful sondei. In acest
caz se simte ,,prdbugirea" in cavitatea dintelui.
DupX dechiderea cavitdfii dintelui, se recomandd extensia cavitdfii dintelui cu ajuto-
rul frezei sferice sau fisurale.
Freza sferic5 este introdusd tn cavitate 9i se rezecd tavanul cavitdlii dintelui. Freza
fisurald este introdusd prin orificiul de trepanafie 9i prin migcdri circulare de-a lungul
perelilor cavitdlii carioase se realizeazd lnldturarea plafonului cavitdfii dintelui. Mani-
putalia respectivd se efectueazd sub controlul oglinzii stomatologice, iar ostiumurile ca-
nalelor radiculare sunt sondate cu ajutorul sondei.
Extensia insuficient{ a cavitdlii dintelui cu rezecarea incompletd a ,,cozoroacelor"
(', fereastra" in canwa pulparfi duce la amputafia parfiald a pulpei necrozate.
Volumul accesului este determinat de mdrimea cavitSlii dintelui. La pacienli vArstnici
el este de obicei mai mic decAt la cei tineri.
Condilia obligatorie a extensiei cavit[fii dintelui este crearea unui acces comod cdtre
canalele radiculari, pentru ca instrumentul endodontic sd pdtrundd liber in canalul ra-
dicular. Extensia insuficientd a cavitdfii dintelui face dificild inserfia instrumentului in
canalul radicular, ceea ce poate duce la fracturarea instrumentului endodontic.
Elaborarea (prepararea) excesivi a camerei pulpare duce la fuagilizarca coroanei,
ceea ce poate co-ntribui la fracturarea ei in cazul unei presiuni masticatorii intense, dar
condilia directoare rimAne, ca perelii gi planqeul cavitdlii dintelui sd fie destul de vizibili,
iar cavitatea carioasd sd treacd lin, fdrd limite certe - in perelii cavitdlii dintelui.

A
m,
trepanali in centrul
Trepanarea ,dintelui (A
- la maxild, B Ia mandibuld). Din{ii frontali sunt
linguate ;i perpendicular axului longitudinal al dintelui
felii
 cavitate corect extinsX pot fi vdzute gi sondate ostiu-
murile canalelor radiculare. La sondare sonda lunecd pe pere_
tii cavitdtii dintelui, fdrd a tntdmpina obstacole.
Extensia cavitdfii dintelui este finalizatd prin formarea (mo_
_
delarea) definitivd a cavitdfii carioase.
Este util de a expune detaliile prepardrii cavitdtii dintelui
la diferite-grupuri de dinfi, deoarece acesta oferd posi_
Jgltiv
bilitatea de a eviden;i a particularitdlile extensiei caz,itdfii diitelui:
D e s chiderea in comple td a incisivilor, caninilor, premolarilor gi molarilor.
camerei pulpare La incisiui gi canini la localizarea unor cavitdli carioase pe su_
prafefele proximale (clasele III gi l\, accesul cdtre cavitatea
dintelui este realizat dinspre suprafala palatinald sau lingvald.
la prezenta cavitdlii carioase in regiunea cervicald, ir_
cisiailor superiori intacli (pulpitd retrogracld, traumnticd "uilu
etc.), tre_
panarea dintelui trebuie inceputd dinspre suprafala palaiinald
sau lingvald.
Trepanarea pdrtii coronare a dintelui se efectueazd. cu aju-
torul bor-maginii cu turbind qi cu frezd diamantatd (sau din
aliaj dur) in centrul treimii medii a suprafelii acesteea. Este
Perforarea p eretelui
inadmisibil de trepanat incisivii dinspre harginea incizalX, de_
rdddci-
oarece aceasta poate duce la fracturarea perelilor vestibular gi
nii dentare
lingval.
Trepanarea coroanelor intacte ale incisivilor raterali snp eriori
estg Pr9{usd dinspre suprafata palatinali in regiunea
foramen cnecum. La deschiderea
cavitdlii dintelui direclia frezei trebuie sd fie perpendiculard fatd de suprafala palatinald
sau Apoi, la extensia cavitdtii dintelui ]reza este reorientatd intr-o direclie pa-
-lingvald.
ralel5 cu axul dintelui. '
Dat fiind faptul, cd intrarea tn canalele radiculare ake incisiailor centrali inferiori
este
furgreuiatd, in special la persoane de vArstd medie gi ir etate, trepanarea
coroanei dintelui
trebuie inceputdla tuberculum dentale, mai aproape de margineiincizald,orientdnd
freza
dupd axa di'telui, tinand minte de flexiunei dinpilor spre iingual.
L1 PorePararea.cavitdtii dintelui ln cazul caninilor-medicil nu intAlnegte dificultdti
aparte. In ei este descoperitd cavitatea dintelui in direcfia punctului proeminent
al pui-
pei coronare, aproximativ in locul de intretdiere a planului longitudinal gi
a celui trans-
versaf care trec pincuspifutl incizal gi ecuatorul coroanei dentire,
metodici ca gi in cazul incisivilor. - conform aceleeagi
La trepanarea incisiailor gi caninilor superiori orificiul de trepanafie trebuie
sd fie des-
stul de larg, iar ca diameku sd corespundd celei mai largi pdrli i canalului radicular.
-
In caz contrar in tavanul cavitdlii dinteiui se formeazd care impiedicd prelu-
crarea deplind a canalului radicular, gi exclude posibilitatea"or6tou..,
de a extirpa toat5 pulpa. in
urma acestui fapt ?n canalul radicular adesea rdman fragmente pulpare.
In cazul premolarilor superiori deschiderea cavitdfii-clintelui se efectueazd in regiu-
nea fundului cavitdlii carioa-
se, localizat mai aproape de
pulpd. CavitSlile carioase de

q clasa II sunt aduse la suprafa-

!a masticatorie.
Intr-un dinte intact gi in
cazul prezenlei unei cavitdti
1 Perforarea cavitdlii dintelui
 +,ffi#
a Deschiderea Si extensia camerei pulpare a
unui premolar amputalia pdr{ii coronare a
pulpei. Freza urmeazd a f orientatd paralel cu
axul longitudinal al dintelui.

carioase de clasa V coroana dinelui este

#
trepanatd in mijlocul fisurii, orientAndu-se
la cornul jugal, de unde se incepe calea cea
mai scurtd cdtre cavitatea dintelui. Deschi-
zdnd cornul jugal, se indreaptd cu o frezd
fisurald cXtre cornul palatinal, gi prepara-
rea este continuatd, fiind menlinutd direcfia palatino-jugal5 a frezei.
in aceasti situalie se vid clar contururile cavitdfi dir"rtelui de o formd
elipsoidald. Deasemenea se ia in consideralie gi localizarea fundului
cavitilii dintelui, care se afld mai sus de coletul dintelui, sub gingie'
Cunoagterea acestui moment este importantd, deoarece adesea sunt
create doud orificii in tavanul cavitdfii dintelui, care sunt confunda-
te cu ostiumurile canalare. Se considerd incorectd extinderea cavitdlii
dintelui in sens antero-posterior. Aceasta frecvent duce la perforarea
perelilor de contact ai dintelui.
Perforarea coroa- Premolarul II superior cel mai des are un canal rndicular. Deschiderea
nei unui premolar cavitdlii dintelui se efectueazd in miilocul fisurii, iar extensia caviti-
fli dintelui se efectueazd in sens jugo-palatinal' in acest caz se vdd
clar contururile cavitdiii dintelui in forrnd de fantX. Dacd intrarea ln
canalul radicular al dinlilor monoradiculari nu se gdsegte nemijlocit
sub fisura central[, ci este deviat ln sens vestibular sau oral, aceasta
poate dovedi despre prezenta unui al doilea canal, localizatea cdruia
trebuie determinatd in mod obligator.
Deschiderea cavitdlii dintelui la premolarii inferioti, cknd sun.t pre-
zente caaitdli carioase, sunt efectuate prin analogie at premolarii superiori
La deschiderea cavitdlii dintelui la prenrcInrul I inferior se ia in
consideralie structura suprafefii ocluzale. Pe suprafafa ocluzald a pri-
mului premolar sunt doi cuspizi, unili printr-un burelet, pe flancu-
rile cdruie se afl5 doud fisuri transversale (anterioard qi posterioard)'
Perforarea rdddci- in legdturd cu aceasta deschiderea cavitilii dintelui se efectueazd ln
nii unui premolar mijlocul fisurii anterioare, indreptAnd freza mai aproape de cuspidul
jugal. La extensia cavitdfii dintelui se ia in consideralie inclinarea co-
roanei spre lingual in raport cu rdddcina. Ignorarea acestui moment
poate contribui la perforarea peretelui lingual.

Deschiderea incom- D eschiderea ;i extensia camerei pulpare

pletd a camerei pul- a unui molar, amputalia pdrlii coronare P erforare a fun dului came rei
pare a unui premolar a pulpei pulpare
 '{$ffi'
1 Deschiderea incompletd a camerei pulpare a unui molar

Cavitatea dintelui in premolarii inferiori are o formd rotuncld.

in prernolarii Il inferioi pe suprafaya ocluzald existd doi cttspizi egali ca tndlfi-
me, separati prin ganf. Deschiderea gi extensia cavitdfii dintelui se efectueazd
fir miilocul ganplui. Cavitatea extinsd. a dintelui are o formd rotundd/ ova-
lard.
, Principiul de deschidere a cavitdfii dintelui la molarii maxilei gi mancli-
bulei ln cazul prezenlei unei cavitdfi carioase este similard cu cel din cazul
premolarilor.
Deschiderea cavitdtii molarului I superior (dinte intact) se efectueazd in fisura an-
terioerd-in direcfia sprecuspidul jugal anterior, fdrd a ating+ pe mdsura posibilitdlii,
bure^letul ce unegte cuspidul palatinal anterior qi cel jugar posierior.
In cazul depunerii considerabile a dentinei de subslituJle fir cavitatea dintelui cleschi-
derea ei este posibil de efectuat fur direcfia spre cel mai larg canal radicular palatinal. Ex-
tensia cavitifii dintelui este efectuatd cu freza in direclia jugo-palatinald, corespunzdtor
ostiumurilor jugal gi palatinal ale canalelor radiculare.
Primul molar superior are o aplatizare rnezio-distald a cavitSlii dintelui, localizatd
mai aproape de partea meziald a dintelui.
Cele mai mari dificultdli apar la deschiderea gi extensia cavitdfii pulpare a molarilor
II qi III superiori.
-lor Trebuie de linut minte de cele patru variante de shucLurd a pXrfii coronare a molari-
II, care in unele cazuri se alungesc in sens antero-posterior simiiar cu cuspizii.
Deschiderea cavitdlii molarilor inferiori intacli se efectueazd in treimea medie a fisurii
longitudinale cu direcfia spre cuspidul jugal anierior. Din cauza unei l{fimi considera-
bile unuia din canalele radiculare distale sau a doud canale radiculare distale diferite
forma de acces cdtre cavitatea dintelui molarilor I inferiori va avea un aspect trapezoid.
Molarii II 9i III inferiori au de obicei doar un canal radicular distal, deaceea forma cavi-
tdfii accesului va fi triunghiulard.
Extensia cavitdfii dintelui a molarilor inferiori se efectueazd in sens antero-posterior.
Extensia cavitdfii dintelui in sens jugo-lingvat este gregitd. La obliterarea caviti,tii dinte-
lui deschiderea ei poate fi efectuatd in directia canalului radicular distal.
Ldrgirea ostiumurilor canalelor radiculare faciliteazd accesul direct cdtre canalele ra-
diculare.

9. PRELUCRAREA I NSTRUM ENTALA

A CANALULUI RADICULAR
9.1. Regulile pentru prelucrarea instrumentald a canalului radicular
Pentru efectuarea unui tratament endodontic de succes este necesar sd respectdm unrfitoarele
reguli:
r este necesar de a dispune de un set complet de instrumente endodontice calitative;
' inainte de prelucrarea instrumentala trebuie ldrgit orificiul de intrare, atribuindu-i o
formd inJundibulard ["tur pAlrrie"];
' este important de creat corect accesul cdtre orificiul de intrare a canalului radicular:
regila "4F": instrumentul endodontic trebuie introdus tn canalfXrd forfare gi fdrd flexare!!!;
' trainte de prelucrarea mecanicd a canalului radicular este obligatoriu de stabilit lun-
grmea de lucru;
 ,iffi
. duph determinarea lungimii de lucru a dintelui toate instrumentele trebuie folosite
in limitele ei. Prelucrarea excesivd sau scoaterea instrumentului dupd foramenul apical
reprezintd principala calzd. a durerii postobturatorii;
. pe de altd parte, dacX in regiunea apexului vor rimdne resturi pulpare sau rumegu$
dentinar dupd prelucrarea cu instrumente endodontice, nu se va forma dentina in jurul
obturaliei radiculare;
. fiecare instrument endodontic trebuie studiat inainte de a fi inserat in canalul radi-
cular. Dacd se remarcd rdsucirea spirelor de pe partea activd, instrumenfirl endodontic
trebuie inlocuit spre a evita fracturarea;
. instrumentele trebuie folosite intr-o consecutivitate strictd, respectdnd ordinea mani-
pulafiilor, prevdzutd de tehnica de ldrgire a canalului radicular aleasd;
. ttt timp,rt efectudrii manipuldrilor endodontice nu trebuie aplicatd o forld excesivd,
fiinctcl aceastd poate duce la deformarea gi fracturarea instrumentului;
radicular, trebuie sd-l descarcerdm fdrd
' dacd instrumlntul s-a blocat totusi ln canalulqi s5-l
eforturi, rotindu-l contrar acelor de ceasornic extragem;
. ln timpul ldrgirii canalului cu ajutorul instrumentelor manuale nu se folosesc multe
rotiri. MiscXrile de bazd sunt de du-te-aino 9i de pilire;
. in prelucrarea mecanicd a canalelor radiculare se folosesc instrumente endodontice in
uro.i"t" cu preparate pentru lubrifierea gi ldrgirea chimicd a canalului radicular (pebazd
de EDTA) fur formd de fluide gi geluri, ceea ce scade riscul blocdrii 9i fracturirii instru-
mentului fur canalul radicular, precum gi accelereazd lucrul;
. este categoric interzis de a lucta intr-un canal uscat!!!;
. pentru optimirarea curdfirii sistemului de canale radiculare trebuie frecvent inpro-
cesul prelucrdrii mecanice de irigat acesta cu solufii antiseptice, preferabil dupd folosirea
fi ecdrui instrument endodontic.

9.2.Modurile de prelucrare a canalelor radiculare.

in endodon;ia modernd sunt utilizate diferite moduri (mijloace) de preparare a cana-
lelor radiculare:
Mijloace mecanice:
. manuale;
. mecanice propriu-zise (de magind).

Mijloace chimice de ldrgire a canalelor radiculare:

. fluide;
. geluri.
Mijloace aibratoare:
. acustice;
. ultrasonice.
Mijloace laser.
Modurile de preparare a canalelor radiculare se modificd in permanenfd, dar invdfa-
rea lor trebuie sd oricum de la unele mai simple la cele mai complexe.
-
"rroloe""
Prepararea mecanicd reprezintd in esenld prelucrarea canalului radicular cu ajutorul
unor instrumente t{ietoare intracanalare speciale de diferit (variat) aspect, diametru, for-
md a secliunii, conicitate prin atribuirea lor a unor variate migcdri.
PrEararen manuald (tradifionald) a canalului radicular este cel mai anevoios Proces' ce
necesiie mult timp gi efort mare, dar are o importanld majord pentru practica endodonticd.
ln cazul respectiv sunt folosite instrumente endodontice manuale K-reamers, K-fi-
-
les, H-files, raspa etc.
 Migcdrile instrumentului in canalul radicular la prepararea manuald constau din:
. penetratie (introducere);
. rotalie (tnairtire);
. retraclie (etsacuare)"
La prelucrarea instrumentald a canalelor radiculare sunt de obicei folosite urmdtoa-
rele procedee:
1) Reaming
Reaming-al reprezintd o operare succesivd cu reamere gi cu K-file-uri in canalele ra-
diculare, prin introducerea (,,penetra!ia"), rotirea (,,rotafia") gi extragerea (,,retracfa")
lor succesivd.
in procesul reaming-ului ir momentul rotirii dentina de pe perelii canalului raclicular
este retezatd cu lamele asculite ale instrumentului, gi in acest fel instrumentul este avan-
sat printr-un canal cu un diametru mai ingust, decAt cel al instrumentului. Repetarea
acestei manopere atribuie canalului o formd conicd.
Cu ajutorul reaming-ului se efecfueazd sondarea, permeabilizarea, forinarea canalu-
lui radicular, precum gi calibrarea lui pentru ulterioari obturare.
Variante ile rcaming:
Varianta clasicd
- rotirea completd- se aplicd relativ rar. in principal acest procedeu
este folosit doar la ultimile stadii de formare a canalului radicular.
Labaza tehnicii ,,tntoarcerea ceasornicului" std rotirea reciprocd in sensul gi contrar
sensului acelor ceasornicului intr-un sector aproximativ 90o-1-80. (tA sau 1/z de rctafie),
cu o avansare concomitentd ugoard a instrumentului spre apexul radicular. Pe mXsura
ldrgirii canalului instrumentul este deplasat tot mai apical.
Tehnica ,,forfei echilibrate" prevede introducerea instrumentului in canalul radicu-
lar, avansarea lui cu rotire in limita a 60-90 spre apexul radicular, iar apoi rotirea con-
tra sensului acelor ceasornicului la 120" cu menfinerea presiunii apicale.
Tehnica ,,forfei echilibrate" este consideratd cel mai eficient proiedeu la trecerea (per1
meabilizarea) canalului radicular.
Cele mai frecvente complicafii, ce apar fir urma reaming-ului, sunt fracturarea instru-
meirtului gi formarea pragurilor pe perelii canalului radicular.
2) Eileing
-longitudinale - presupune instrumentarea cu ajutorul K- gi H-file-uri, ce include migcXri
in canalul radicular, raclarea dentinei de pe peretii canalului radicular fi-
ind realizatd prin migcdri "ln sus fir jos" (fdrd rotire).
Variante ile fileing:
-
In varianta clasicd fileing-ul presupune raclarea
fesutului de pe perefii canalului ra-
dicular prin migcXri longitudinale fXrd rotire. Retezarea dentineise prod,r." cloar la re-
traclia inskumentului.
Fileing-ul asigurd ldrgirea gi formarea canalului radicular.
Tehnice de fileing "in circum-ferintd" include introducerea instrumentului pAnd la
momentul blocdrii de cxtre perelii canalari gi rotirea cu1./4-L/2 rotalie.r,
spre apical. Apoi instrumentul este rekas, fiind succesiv presat cdtre peregi pe "i,ur,r"r"
intreaga
circumferinti a canalului.
Tehnica_de fileing "Lf 4 derotafie gi apoi
- -retractie" reprezintd un procedeu destul
de agresiv, legat de firgurubarea instrumentului gi avansar"i lui (grafie acestui fapt) spre
apical.
Instrumentul este extras periodic cu o cantitate destul de mare de dentind radicula-
rd.
- Complicafiile in cazul fileing-ului sunt formarea pragurilor pe perefii canalului ra-
dicular 9i modificarea formei lui. Fileing-ul efectuat firtr-un cut ai ruiicniar curbat poate
duce la subtierea, iar mai apoi - la perforarea peretelui convexe a canalului radicufir.
 ,iffi
.iiiil1r,:

3) Recapitularea - prelucrarea de control cu ultimul file apical (Nr. .25), pentru a

netezi pragurile formate gi a preveni obstruarea apexului cu lumegus de dentind.
Primul file, care a ajuns la apex, se numegte initial apical file (IAF), ultimul file care,
ajuns la apex, formeazd." stopul apical" , se numegte apical master fiIe (AMF),9i ultimul file
folosit (cu diametrul maxim) la prelucrarea canalului - final file (FF)-
Toate procedeele de preparare manuali a canalelor radiculare se utilizeazd, aparte
sau prin combinare, la diferite etape de tratanent endodontic.

9.3. Prepararea mecanici a canalului radicular

Ultimul timp in endodonlia practicd deruleazd o schimbare principial5 (fundamen-

tald) a tehnologiilor, folosite Ia prelucrarea mecanich a canalelor radiculare. In acest con-
text tehnologiile tradilionale, bazate pe operafiilor manuale de preparare rnecanicX a
canalelor radiculare, tot mai mult gi mai des sunt substituite prin intervenlii asistate de
instrumente mecanice.
Prelucrarea mecanicd oferd, pe de o parte, reducerea timpului de tratament endo-
dontic, iar pe de altb parte - ingreuneazd abordul individual cdtre prelucrarea canalului
radicular gi diminueazd contactul tactil ln procesul de lucru.
La prepararea mecanicd a canalelor radiculare se prevede utilizarea sistemelor (pie-
selor g{ initrumentelor) endodontice mecanice. Sunt folosite instrumente universale sau
special adaptate pentru aceasta - K-reamer, K-file, H-file.
A fost elaboratd o generalie noud de instrumente endodontice: Profile, GT-file, Quan-
tec Series 2000, Roruer-R, Myty Roto, ProTapers etc.
in dependenld de regimul de lucru sunt evidenliate trei tipuri de sisteme endodonti-
ce pentru prepararea mecanicd.
Piese eniloilontice mecanice ile tipul I - rotatiae - au valoare reductivd (4 - 10 :
1) gi asigurx rotirea instrumentului in sensul acelor ceasornicului cu o vitezd de 100/300
rot./min.
Prepararea rotatiud este aplicatH pentru ldrgirea gi formarea canalului radicular. Mo-
mentul constant de rotire, dezvoltat pe parcursul prepardrii rotative, garanteazd o efici-
enld tdietoare suficienti.
Neajunsulprepardrii rotative este posibilitatea de ,,suprainstrumentare" - avansarea
instrumentului dupd apex.
Piesa endoilonticd mecanicd de tipul lI asigurd migcdri "itt sus-in jos" ale instrumen-
tului in canal.
La aclionarea acestei piese file-ul efectueazd migcdri de avansare-rotire, care amin-
tesc de migcdrile file-ului la prelucrarea manualX a canaluli: migcdrile verticale "itt sus-itl
jos" cu o arnplitudine de 0,4-0,8 mm gi migcdri rotative de "du-te-vino" ln sensul gi contra
sensului rotirii acelor ceasornicului la 30o. Amplitudinea migcdrilor instrumentului este
reglatd automat gi depinde de rezistenla perelilor canalului radicular.
Piesa enilodonticd mecanicd tle tipul III asigurd miqcdri de rotalie a instrumentu-
lui "lnainte-lnapoi" in limitele a 90'. Drept exemple ale acestui tip de piese pot sewi
"Giromatic" (MlcroMega) "Endo-lift" (Kerr), 'H?-3' (KM7I3). La etapa actuald gralie
apariliei sistemelor endodontice mult mai moderne gi eficiente piesele ce fac parte din
acest grup sunt utilizate rar.
Trebuie de subliniat, cd tn piesele stomatologice tradifionale (simple) nu trebuie
folosite instrumentele endodontice (cu exceplia acului Lentulo).
Instrumentele mecanice sunt intotdeauna operate cu delicatele,fdrd o presiune oare-
care, ci doar ghidafi de o ugoard senzalie de rezistenld a lesuturilor preparate. Nici turtr-
un caz nu se aplicd eforturi excesive.
 Instrumentele trebuie sX se roteasci continuu atAt la introducerea in canal, cAt gi la
extragerea lor. De obicei se recurge la metoda ,,atingerii ugoare"

9.4. Lirgirea chimici a canalelor radiculare

Canalele radiculare nu pot fi lntotdeauna permeabilizate gi ldrgite doar cu ajutorul

instrumentelor endodontice.
in special aceasta se referd la canalele inguste gi obliterate.
Metoda sebazeazl.pe introducerea in lumenul canalar a unei solulii de acid oarecare.
Ca urmare are loc decalcifierea gi ramolirea dentinei parietale, ceea ce faciliteazd proce-
sul instrumentdrii ulterioare.
in prezent in activitatea practicd mai des sunt folosite solutii neutre sau ugor alcaline
de 10-20'/" de EDTA (acid etilendiamintetraacetic), sau de sdruri ale acestuia: trilon B
(sare disodicd de EDTA) 9i sare tetacind-calciu-disodicd de EDTA. Fluidele pentru ldrgi-
rea chimicd a canalelor radiculare sunt produse sub formd de preparate fabricate gi, pe
langd derivate de EDTA, conlin antiseptice, stabilizatoare gi alte componente.
Ca urmare a tensiunii superficiale mici aceste substante pdtrund bine in lumenul
chiar gi a celor mai furguste canale radiculare. Preparatele pebazdde EDTA se spald ugor
din canalul radicular cu apd, gi nu se prevede neutralizarea lor chimicd.
Ldrgirea chimicd a canalelor radiculare nu substituie ldrgirea lor mecanicd (instrumentald), ci
doar o suplimenteazd gi o faciliteazd.

Metod.a ldrgirii chimice a canalelor radiculare

Inainte de ldrgirea chimicd a canalului radicular se recomandd de a neutraliza conti-
nutul acestuia: de firdepdrtat, pe mesura posibilitetii, resturile pulpare gi produsele alca-
line (de ex., hipocloritul de sodiu).
Dupd uscarea cavitdfii dintelui, cu ajutorul pipetei sau a brangelor pensei pe ostiu-
murile canalare se aplici o cantitate micd de solugie a unui preparat oarecare, care este
propulsat in canalul radicular cu ajutorul unui K-reamer sau K-file pe parcursul a 2-3
minute. Apoi se trece la ldrgirea mecanicd a canalelor radiculare cu ajutorul instrumente-
lor endodontice. Actiunea chimicd este alternatd cu cea mecanicd pAnd cdnd nu se obyine
rezultatul necesar.
in cazul unor canale radiculare putemic calcifiate sau obliterate, atunci cdncl ele nu
pot fi permeabilizate in prima vizit6,, se folosegte o buletd de vatd, plasatd pe ostiumurile
canalare, gi se lnchide cu un pansament ermetic pe un termende2-7 zile. La a doua vizitd
pansamentul este indepdrtat, iar canalul este instrumenta! alternAnd ldrgirea chimicd cu
cea mecanicd.
Gelurile endolubrifiante confin:
'. substanle lubrifiante, care faciliteazd deplasarea instrumentelor in canalul radicular,
EDTA,
. antiseptice,
. agenli flotanfi,
care contribuie la indepdrtarea particulelor de dentind.
C91mai importantd calitate a acestor geluri este nu atdt capacitatea de a lirgi chimic
canalul radicular, cdt efecful de lubrifiere, capacitatea de a facilita glisarea instrumentu-
lui endodontic in canalul radicular, diminudnd riscul de a rdmdne instrumentul respec-
tiv blocat.
Metodica de utilizare a gelurilor endolubrifiante: O cantitate neinsemnatd de gel este apli-
catd pe instrumentul endodontic sau este introdusd in canalul radicular. Imediat dupd
aceasta se trece la prelucrarea mecanicd. Procedeul se repetd de cAteva ori, avAnd grijd ca
 +sFgl:
t'
perefii canalului gi partea activi a file-ului sd fie continuu acoperite cu o cantitate nein-
semnatd de gel endodontic.
La permeabilizareagi prelucrarea instrumentald a canalelor radiculare remediile pen-
tru ldrgirea chimicd a canalelor radiculare - geluri 9i fluide - trebuie utilizate ln 100% din
cazufl.
Tabel
chimici a canalelor radiculare

Solutre cte " Lar gal ultra" (Sep to dottt)

EDTA " Edetat solution" (Pterre l<,olland)

"Root Canal Enlarger" (Produtts Dentaffes 5.4.)
"Chela-Jen Llqulct" (Alpna-beta Metucal suppty Lnc.)
"-bndotree" (Deflcare)
"K/K tluid penku largrrea cfumlca a canalelor ractrculare" (Uentstau
"Fluid penhu ldrgirea chimicd a canalelor radiculare" (Otweza)
"Canal E" (lradyea-P)
"Canal+" (Septodont)
" btLe-Hze" (Ultradent)

"Kc-prep" U'remxer)

"FileCare EDTA" (VDW

Geluri "Glyde" (Dentsply)
pe bazd "Clrela-Jen GeI" (ALpln-Beta Medtcal Supply hc.)

de EDTA "It/K pentru ldrgirea mecanicd a canalelor radiculare" (Dentstal)

" Clunnel-Dent. GeI pentru prelucrarea canalelor ratliculare" (B/LadMuBa)
" Channel Glyde" (I' adyea- l' )

9.5. Prepararea vibratoare a canalului radicular

Ultimii ani o rdspAndire din ce in ce mai largd o capdtd prelucrarea canalului radi-
cular prin metoda prepardrii vibratoare (sonicd qi ultrasonicil). Generarea oscilaliilor se
efectueazd prin doud moduri - acusticd gi ultrasonicd, (magnetostrictiad gi pien-electricd).
Se deosebesc trei tipuri de piese endodontice cu acfiune vibratorie:
1)inpiesele sonice hle-rtl efectueazd migcdri vibratorii la frecvenla de 1500-6500 Hz,
care se afld fu:r limitile audibilitetii urechii omului. Undele acustice sunt transmise de-a
lungul instrumentului endodoniic. in locul contactului pdrfii active a instrumentului cu
perelii canalului au loc microdespicdri [microexplozii] ale dentinei. Odatd cu ldrgirea
canalului este realizatd deschiderea gi curdlirea canaliculilor dentinari, indepdrtarea par-
liald de pe peretele canalului a stratului "smear layer". Migcdrile de "du-te-vino" ale
acului ln canal gi irigarea cu apd asigurd curdlirea eficientd a lumenului canalului, elimi-
narea din canal a resturilor pulpare, a microorganismelor gi a resturilor de dentind. In-
strumentul endodontic nu se lncilzegte in procesul de lucru, ceea ce permite efecfuarea
lucrului cu file-uri pulin umectate.
Drept ex. de piese sonice pot servi "MM 1500 Sonic Air" gi "MM 1400 Mecasonic"
("MicroMega").
2) in cazul prelucrdrii cu ultrasunet a canalului file-ul efectueazd migcdri vibratorii
cu o frecvente 20.000-45.000 Hz, ceea ce depdgegte limitile audibilitdlii urechii omului.
 A. Piesa magnetostictiad reprezinti un tub din metal fero-magnetic, care se afld
intr-un cAmp magnetic de frecvenld inalte, sub actiunea cdruia tubul se dilatd gi se con-
tractd, ceea ce face piesa sd vibreze. In acest timp este generatd o cantitate mare de cdl-
durd, deaceea este necesard o rdcire continud cu apd: pe parcursul intregii proceduri prin
piesd este trecutd apd sau un alt fluid lavator, cum ar fi, de ex., hipocloritul de sodiu.
B.lnpiesele piezo-electrice, generarea oscilaliilor ulfrasonice care se produce gralie
capacitdlii cristalelor anizotrope ale cuarlului de a modifica dimensiunea longitudinald
sub acliunea curentului electric alternativ. Partea activd a piesei produce fur acest caz
migcdri oscilatorii cu o frecvenld de pAnd la 45 mii Hz. Oscilaliile se realizeazd intr-un
singur plan, cu degajare minimd de cdldurd, iar pentru rdcire este necesard o cantitate
neinsemnatd de apd.
Deaceea la momentul actual aparatele ultrasonice piezo-electrice se bucurd de o po-
pularitate rnai mare decAt cele magnetostrictive.
Asupra mediului biologic ultrasunetul exercitd o acliune complexd termicd, meca-
nicd qi fizico-chimicd. La diftrzarea ultrasunetului de frecvenld joasd pe prim plan apare
efectul de caaitalie - formare a unor cavitdli [bule] pulsatorii, umplute cu vapori, guru,
sau cu amestec din gaze gi vapori. Bulele pulsatorii de cavitalie pulseazd, conflueazd,
genereazd in fluid perturbafii.hidrodinamice puternice, produc distrucfia suprafetelor
lesuturilor dure gi a materialelor, care contacteazd cu lichidul cavitant. Transmiterea
acestor migcdri oscilatorii are loc in direclie longitudinalX. Efectul de cavitalie se mani-
festd mai puternic la interfala de delimitare a mediilor cu diferite rezistenle acustice.
Trebuie de menlionat cd la prelucrarea ultrasonicd a canalelor radiculare efectul de
cavitalie se manifestd neinsemnat.

9.5. Prepararea laser a canalului radicular

Modurile traditionale de preparare a canalelor radiculare au restricliile sale. Astfel,
de exemplu" in canalele radiculare curbate nu intotdeauna este posibili indepdrtarea
totald a dentinei radiculare sau a lesuturilor moi infectate. Pe lAngd aceasta, prin modul
tradilional este irnposibil de a prelucra ramificaliile laterale gi deltoide ale canalului ra-
dicular, ih special in spaliul redus al pdrtii Iui apicale. in aceste cazuri mai eficientd se
adeveregte a fi recurgerea la prepararea laser.
Prepararea laser capdtX o rdsp6ndire tot mai largd in practica endodonticd. Aplicativ
la tratamentul endodontic deosebit de importante sunt urmXtoarele calitdfi ale laseru-
lui:
.
posibilitatea de extirpare a pulpei, indepdrtarea dentinei gi a ,,smear layer" de pe
perefii canalului radicular;
. actiunea bactericidd, bacteriostaticd gi antiinfl amatorie.
Con-form microscopiei electronice, suprafala dentinei radiculare dupd prepararea la-
ser se eliberarea de la ,,smear layer" gi devine cu mult mai curat, decAt la utilizarea altor
moduri de preparare. Radialiile laser formeazd pe suprafala dentinei radiculare un strat
modificat cu structurX recristalizatd gi ducturi dentinare sigilate. Pe ldngd aceasta, folosi-
rea modului laser de preparare permite economisirea timpului.
Tehnica de preparare laser prevede introducerea unei sonde luminofore din fibre de
sticld in canalul radicular pAnd la vArful rdddcinii cu laserul necuplat.
Apoi laserul se activeazd gi sonda luminoford se extrage lent din canalul radicular cu
rotirea concomitentd in planul perpendicular perelilor canalului.
Parametrii radiatiei gi a expozitiei sunt determinati in dependentd de volumul de
preparare gi de starea lesuturilor periapicale.
 ii$fl,,r&
'ft***#H

10. LUNGIMEA DE LUCRU A CANALULUI

Trecerea (permeabilizarea) canalului radicular prevede ajungerea cu instrumente en-
dodontice fine pAni la apexul radicular.
Se incepe de obicei cu un K-reanter de mXrime micd. Acest instrument rezistX unei
solicitdri rnari la rdsucire. Instrumentul, ce ajunge primul in cadrul permeabilizdrii cana-
lului radicular pAnd la apexul radicular, a primit denumirea de initial apical file (lAF).
Trecerea canalului radicular se realizeazd prin migcdri rotative lente ln limita a % de
rotafie (asemeni celor de intoarcere a ceasomicului) cu 90-180' la st6nga - la dreapta,
prin avansarea forlatd a instrumentului in profunzimea canalului, pAnd cAnd el nu se
proptegte intr-o porfiune densd de canal radicular. Asupra instrumentului trebuie de
exercitat doar o presiune digitald gentil6.
Apoi urmeazd. a doua acliune a instrumentului - rotafia. Instrumen.tul ca gi cum ar
fi agezat prin migcdri sfredelitoare in sensul acelor ceasornicului cu unghiul de rotalie a
insffumentului de 90-L80".
A treia acfiune consti fir retragerea instrumentului din canalul radicular. La aceastd
migcare suprafafa tdietoare a instrumenfiiui (tmplkntatd tn perete) rezecd dentina.
Manopera de inserfie gi retracfie a instrumentului se repetd de 8-10 ori. Drept criteriu
de permeabilizare a canalului radicular servegte senzalia de incepuire (blocare) a instru-
mentului.
Apoi trebuie de fixat adAncimea necesard pentru trecerea canalului radicular, adicd
lungimea lui de lucru.
Distanfa de la constriclia fiziologicd pAnd la orificiul de intrare a canalului radicular
a primit denumirea de lungimea de ticru a rdddcinii. fn condilii clinice deseori nu avem
posibilitatea de a mdsura lungimea de lucru a rdddcinii. Suntem nevoili sd mdsuram
lungimea ile lucnt a dintelui - de la constriclia fiziologicd a canalului radicular pdnd
la marginea incizald sau masticatorie. Existd cAteva modalitdli de a evalua aproximativ
lungimea canalului (tab. 1).
Pdnd 9i in prezent nivelul prepardrii apicale a canalului rdmAne un subiect disputat.
Majoritatea clinicienilor sunt de acord cu opinia cd constriclia apicald (sau cea mai ingus-
td porfiune a canalului), care frecvent este numitd foramina micd,nu corespunde apexului
radicular. Astfel, ajungerea cu file-ul pdnd la apexul radiologic inseamnd o probabilitate
inaltd a iegirii acestuia dupd orificiu sau a perforafiei.
Cercetdrile, ce au avut drept obiect de studiu evaluarea eficienlei tratamentului en-
dodontic, au demonstrat, cd cele mai bune rezultate ale tratamentului dinfilor cu pulpa
vitald sunt realizate la prelucrarea instrumentald gi obturarea canalelor cu l" - 2 mm mai
coronar (sus) de apexul radicular radiologic.
Pe de altX parte, la tratamentul dingilor cu pulpa necrotizatd gi periodontitd apicald
cele mai bune rezultate sunt constatate la obturarea canalelor neajungAnd pdnd la apexul
radicular radiologic cu 0,5 l- rnm. Practic in toate studiile se raporteazd, cd o obturare
-
mai profundd se caracterizeazd prin prognosticul cel mai nefavorabil!
Anume cunoagterea lungimii exacte a canalului radicular este foarte importantd pen-
tru medic in procesul de trecere, ldrgire gi obturare a canalului radicular (de ex., la potri-
airea conului primar etc.).Dar, in urma faptului cd in condifii clinice aproape cd niciodatd
nu apare posibilitatea de a mdsura lungimea de lucru a canalului radicular, de nevoie
se mdsoard lungimea de lucru a dintelui - de la constricfia fiziologicd pAnd la nivelul
marginii incizale sau a fetei masticatorii.
 Lungimea de lucru trebuie sd fie cu 1,,5 mm mai micd decdt lungimea radiologicd a
canalului radicular la indepdrtarea pulpei vitale, iar tn caz de periodontitd - cu l" mm.
Vom examina tn continuare metodele de determinare a lungimii de lucru a canalului
radicular.

10.1. Lungimea calculati a dintelui gi a ridlcinii.

Metoda tabelard. Multiplele mdsurdri au permis stabilirea valorilor meclii ale lungi-
mii rdddcinii 9i dintelui pentru fiecare grup de dinfi, cu deviafia lor minimd 9i maximd
(aceste date sunt prezentate in tabelul 1). Pe instrumentul endodontic stopperul de ca-
uciuc este fixat la o valoare care corespunde lungimii medii a dintelui prelucrat. Dacd,
dupd introducerea instrumentului ln canalul radicular, stopperul de cauciuc ajunge
pdnd la marginea incizald sau pAnd la partea masticatorie, atunci capdtul insrrumentuli:i
se afld la nivelul orificiului apical.

- Put aceste date pot fi doar preliminare, deoarece variafiile individuale pot atinge
3-5 mm.
Valoarea medie a lungimii dinfilor gi rdddcinilor trebuie sd le cunoascd fiecare meclic
stomatolog, care lucreazd in domeniul endodonfiei.
- Dgterminarea lungimii calculate a dintelui pe baza unor valori medii ale lungimii
dintelui trebuie con-firmatd obiectiv - prin metodele roentgen sau electrometricd.

T abelul 1. Parametrii dintilor

Maxilarul supe- Lungimeardddci- 't4,5
13,3 12,9 18,1. 14 1.4.6 1"3,8 13,8
nor nii,mm

maximd 27,5 25 29,7 23 24 24 23 18

Maxilarul supe-
rior (lungimea tn medie 25 23 27 21, 22 22 21, 20
mm.)
minimX 22,5 21" 24 19 20 20 19 1"6

Numirul de ordine a dintelui 1 2 3 4 5 6 7 8

minimd 1,9 20 23,5 20 20 20 19 1,6

Maxilarul inferi-
or (lungimea in maximd 23 24 28,5 21 24 24 23 20
mm.)
medie 21 22 26 22 22 22 21. 1B

Lungimeardddci-
Maxilarul inferior 12,0 13,9 1.4.9 '1,4,7
15,6 1,4,8 L4,3 '1,4,0
ru/rrun

Metttda anatomicd se orienteazd dupd raportul dintre lungimea coroanei gi lungimea

rdddcinii este de t:2 (la canini -
1":2,5). Dar 9i aceastd metodd este aproximativd giinsu-
ficient de veridicX.
 iffi
1.0.2. Metoda tactilX

Simlul tactil aloperatorului este o variantd de evaluare a lungimii de lucru gi se bazea-

zd pe mdsurarea lungimii instrumentului introdus pAnd la intuirea constricliei apicale
prin senzafia de rezistenld in canalul radicular. Metoda este subiectivd gi presupune,
ln primul rAnd, deprinderea unor dexteritdli in sesizarea modificdrilor de rezistentd ale
acului. Pdnd gi un clinician cu experienfd nu poate determina garantat gi cu precizie loca-
lizarea apexului, mai ales cAnd canalul este strAmt in heimile coronard gi medie. Deaceea
este frecvent necesar ln prealabil de prelucrat instrumental porfiunile sus-menfionate ale
canalului. Doar atunci va fi strAns refinut in canal exclusiv vArful instrumentului endo-
dontic, gi, ca urmare, informafia tactild devine veridicd.

10.3. Metoda "conurilor de hArtie"

Metoda "conurilor de hArtie" (bleeding point) sebazeazd pe introducerea conului de

hArtie intr-un canal radicular uscat pAnd cAnd vArful conului nu se va umezi de ta fluidul
tisular. Aparilia semnelor de umezire a conului de hArtie probeazd, despre aducerea lui
pdnd la orificiul apical, iar lungimea conului d.e hArtie se acceptd drept a fi lungimea de
lucru a canalului radicular.

10.4. Metoda radiologicX.

Metoda sebazeazl. pe realizarea unei radiografii cu introducerea ln canalul radicular

a unui instrument endodontic cu stopper.
ln procesul de evaluare a lungimil de lucru a canalului raclicular este important, ca
instrumentul endodontic sd ajungd doar la apexul hziologic, deaceea pentru determina-
rea profunzimii canalului se folosegte frecvent un instrument nu prea fin, pe motiv cd
el poate fi ugor avansat dupd orificiul apical. Pentru aceasta sunt folosite de obicei ace
pentru diagnostic sau ace radiculare Miller.
Lungimea canalului ladicular este fixatd pe instrument cu ajutorul stopperelor.
Dupd determinarea radiologicd a lungimii de lucru a canalului radicular acul pentru
diagnostic se extrage din canalul radicular gi se determind lungimea canalului radicular
in milimetri. Aceastd mdrime va deveni un reper orientativ pentru determinarea acelor
endodontice, ce vor fi folosite pentru prepararea canalului radicular.
Metoda radiologicd de examinare a dintelui cu instrumentul introdus in canalul ra-
dicular permite determinarea nu numai a lungimii dintelui, ci gi a gradului de permea-
bilizare a canalului radicular, directiei vehiculdrii instrumentului endodontic, prezenfei
unei oarecare perforafii, sau curburi canalare, a stdrii lesuturilor periodontale.
Dar metoda respectivd nu oferd o trchipuire clard despre localizarea constricliei api-
cale a canalului, care frecvent nu coincide cu apexul radiologic al rddXcinii gi se poate afla
la o distantd de cAfiva milimetri de acesta.
Particularitdfile anatomice ale rdddcinilor dintilor pot fi distorsionate pe cligeul radi-
ologic, iar folosirea unor date eronate poate duce la complicafii.
Altd problemd, care apare la determinarea radiologic{ a lungimii de lucru a unui
dinte, - este aga-numita mascare (camuflare) anatomicd a acestuia. Roentgenografia
frecvent nu prezintd partea radiculard necesard.
Trebuie de mentionat, cd metoda radiologicd comportd o solicitare actinicS, gi aplica-
rea ei multipld este nedoritd.
 10.5. Metoda clinico-radiologictr

Determinarea lungimii de lucru prin metoda clinico-radiologicd se bazeazd, pe ob-

finerea, conform lui Ingle, a unor date precise referitor la localizarea zonei de jonctiune
cemento-dentinare cu ajutorul unui cligeu radiologic cu un ac pentru diagnostic (cu stop-
per) introdus in canalul radicular (pknd la constriclia apicald).
Dupd evaluarea radiologicX a lungimii canalului radicular acul diagnostic este retras
din canalul radicular gi se determind lungimea canalului radicular in milimetri. Pentru
a calcula lungimea corectd a canalului radicular este necesar de a scidea 1, mm (eroarea
tehnicd radiologicd specifud) din lungimea acului, mdsuratd pe racliografie. Aceastd valoare
va deveni un reper pentru radiografia repetatX, care va indica de aceastd datd cu multd
precizie zona de constricfie apicald. Lungimea respectivd a canalului radicular este din
nou fixatd pe instrument cu ajutorul aceloragi stoppere. Cunoscdnd lungimea exactd a
dinlilor pdni la constrictia apicald (apex radiologic -'1. mm = lungimea de lucru), ajustdm ul-
terior lungirnea de lucru a acelor endodontice, care vor fi folosite la prepararea canalului
radicular. Aceastd mdrime va fi notatd gi in figa pacientului, servind pentru orientare pe
parcursul lntregului tratament ir caz de pulpite, inclusiv cea gangrenoasd simpld, cdnd
este necesar de a pdstra bontul pulpar gi de a nu permite lezarea lui.
In periodontite apicale cronice/ dacd sunt prezente resorbfii patologice a 1/3 apicale
gi lichidarea zonei de constricfie apicald, vdrful acului diagnostic iese in afara acestei
zone. Deaceea lungimea instrumentului este fixatd prin stoppere conform,,apexului ra-
diologic", mdsurat pe radiografie conform ,,golului". Apoi acul diagnostic este din nou
introdus in canal gi, cu ajutorul unei radiografii repetate, se determind localizarea zonei
apicale.
In practicd, ni se pare mai normal sd repetdm radiografia cu sonda in canal dupd co-
rectia lungimii, cdci deformatiile radiografice nu vor fi aceleagi (se accenhteazd cu distanla
imagine - obiect) in toate situafiile. Utilizarea unui aparat de mdsurd electronic permite
si avem direct o dimensiune bund.
Metodele radiologicd gi clinico-radiologicd necesitd mult timp gi iradieri ale pacientu-
lui, ceea ce prezintd un neajuns, iar uneori - un impediment enorm.
Pentru evitarea repetirii (de ex.,la prezenla unei deformdri /alungiri/ puternice a imaginii),
frecvent se recurge la metoda (procedeul) Dieck, in cazul cereea se folosegte o singurd
radiografie gi o formuld. Cu ajutorul acestora se poate afla lungimea dintelui prin apli-
carea legii proporliilor (Lungirnea reald a dintehi/ Lungimea aparentd a dintelui = Lungimea
reald s aailui,/ Lungimea aparentd a acului). Singura necunoscutd aici este lungimea reald a
dintelui, care va fi calculatd prin formula Dieck:
D=Axdfa,incare:
D - lungimea reali a dintelui;
A - lungimea reald a acului introdus in canal;
d - lungimea aparentd (pe radiografie) a dintelui;
a - lungimea aparentd (pe radiografie) a acului introdus in canal.
inlocuind literele cu cifrele oblinute prin mdsurdtorile respective, afldm lungimea to-
tald a dintelui.
Principiile acestei metode stau la baza tuturor metodelor de odontometrie cu reper
intracanalar.
Pentru a fi realizat procedeul Dieck, este necesar:
. un ac K #10 sau #20, prevdzut cu stopper;
. de introdus acul in canal la lungimea de lucru estimatd;
. de efectuat o radiografie in incidenld RIO;
 ,i8IS,.b
,l*t#P
. de mdsurat lungimea reald a acului gi cea obfinutd pe radiografie;
. de calculat lungimea reald a dintelui conform formulei Dieck,

10.6. Metoda electrometr ich \sau electronicil.

Metoda electrometricd permite determinarea lungimii de lucru a canalului radicular
cu ajutorul localizatoarelor electronice ale apexului - apex locator (sau apex-Iocater).in
prezent existd dispozitive care indicd datele cu o precizie de95-98%.
Principiul de funclionare a acestor dispozitive arclabazd mdsurarea diferenlei de
impedanld electricd a membranei mucoase a cavitdlii bucale gi a lesuturilor dintelui prin
intermediul a doi electrozi.
Aparatul este conectat de un ac special (electrodul actia), care este introdus in canalul
radicular, 9i celXlalt accesoriu (electrodul pasia), - atagat pdrfilor moi, - la nivelul buzei
penhu a avea contact cu mucoasa orald.
Impedanfa electricd. a lesuturilor dintelui este cu mult mai mare decAt cea a membra-
nei mucoase a cavitdfii bucale. Deaceea fixarea electrozilor pe buzX gi in canalul radicular
nu produce firchiderea circuitului electric, pAnd cAnd electrodul, plasat in canalul radicu-
lar, nu va ajunge la apex (nu intrd in contact cu periapexul /fesuturile periodontale /). Ca
urmare circuitul se inchide, ceea ce este insofit de un semnal sonor.
Pentru determinarea lungimii de lucru a cana-
lului radicular prin metoda electrometricd dintele
fiind preparat gi pulpa - extirpatd, dintele este
izolat, cavitatea dintelui gi canalul radicular - iri-
gate gi, obligatoriu, uscate - pentru a fi eliminati
conduclia ionicX, care poate da rezultate prematu-
re legate de atingerea apexului. Apoi poate fi ince-
putd etapa de determinare a lungimii de lucru.
ln canalul radicular se plaseazd acul fixat pre-
alabil in portanta apex locatorului, iar apoi este
atagat ledul. Dupd punerea aparatului in funcfie,
acul va fi ghidat precaut spre apex printr-o migcare de ,,du-te-vino".
Pe mdsura apropierii instrumentului de apexul radicular, rezistenla electricd (sau im-
pedanla) se modific5, semnalul luminos devenind verde intermitent, iar cel sonor - inter-
mitent. Indicarea apexului are loc in momentul in care vArful acului ajunge la orificiul api-
cal al canalului radicular. Indicatorul luminos inceteazd de a mai clipi gi indicd crtta ,,0" .
ln cazul cAnd instrumentul intrd ln contact cu periapexul, se aprinde lumina rogie, qi
sunetul deasemenea lgi schimbd frecvenfa.
Datele sunt verificate prin rekageri gi inserlii repetate ale acului. Lungimea de lucru
evaluatd a canalului radicular este fixatX pe instrument cu ajutorul unui stopper. Pentru
a confirma acuratelea evalubrii se recomandi ldsarea acului fur pozifia stabilitd gi expu-
nerea radiologicd.
Indicalii utilez
. se recomerndd o radiografie preliminard pentru stabilirea aproximativd a lungimii
de lucru;
. dupd evidarea confinutului canalului gi irigarea acestuia se recomandd uscarea cAt
mai bund, - per,-rru a evita rezultatele false;
. se va evita contactul electrodului activ cu corpuri metalice;
. acul utilizat se recomandd sd aibd un diametru corespunzdtor.
 ,',
,!;.ili;l: ..

Aaantaje:
o apex locatorul este important fir prima plasare a acului Kerr pentru determinarea
lungimii; fird un apex locator,lungimea orientativd (primard) trebuie estimatd pe o radi-
ografie iniliald (sau cu altd metodd, destul de aproximatiad);
'. determindri multiple gi destul de precise pe tot parcursul tratamentului;
reducerea numdrului de radiografii (iradiere nedoritd);
' 1P"* locatorul este compact, comod gi simplu in functionare, la un pre! relativ ac-
cesibil;
' folosirea apex locatorului este utild mai ales la tratarea dinfllor cu calcifieri pulpare;
' posibilitatea localizdrii fracturilor radiculare sau a perforatiilor radiculare gi de
plangeu.
Uneori la determinarea lungimii de lucru a canalului apare o divergenld importantd
intre datele tabelare referitor la lungimea medie a dinlilor 9i indicafiile apex locitorului.
Aceastd contradictie poate apdrea fir cazul unei riddcini dentare anormal de scurte, sau
cu perforatia acesteea.
Dacd in momentul insertiei instrumentului in ostiumul canalar afigajul indicd un sem-
nal de eroare, trebuie de suspectat prezenlaunei perforalii de plangeu al cavitdlii dintelui
sau a pdrtii ostiale a canalului. Pentru precizarea localizdrii instrumentului este necesar
de fdcut o radiografie de control.
Deznaantaje:
' Ptezerrl,a tn canalul radicular a unor fluide cu conductibilitate eleckicd firaltd (shnge,
exsudat purulent, hipoclorit de sodiu, EDTA) 9i a resturilor de pulpar reduce conside-
fesut
rabil acuratetea rezultatelor obyinute;
. tehnicd laborioasd;
' la sistemele alimentate de acumulatori, variatiile tensiunii de alimentare modificd
rezultatele.
Aparate: "Root ZX" (producdtor "Morita Corp."), "Justy II" (producdtot ,'IHayet Werk-
en") etc.

1 1. PREPARAREA CANALELOR RADICULARE

Este o etapd importantd gi complexd a tratamentului endodontic.
Obiectioele prepardrii canalelor radiculare:
. lndepdrtarea pulpei gi a produselor descompunerii acesteea,
. indepdrtarea predentinei infectate de pe peretii canalului radicular,
. permeabilizarea gi ldrgirea canalului radicular,
. crearea formei canalului radicular, comode pentru obturare.
Forma optimd a canalului radicular poate fi realizatd prin diferite metode de prepa-
rare: apico-coronard, corono-apicald Ei hibridd (mixtd).
Toate metodele existente asigurd prepararea canalului radicular, care corespunde
unor cerinte oarecare. Alegerea metodei de preparare este determinatd in principal de
trei factori:
. starea rdddcinii gi a canalelor radiculare,
. inzestrarea tehnicd,
. nivelul profesional al medicului stomatolog.
Majoritatea stomatologilor cu experienfd recurg la diverse procedee proprii multitu-
dinii metodelor de preparare, - in dependenfd de preferinlele individuale.
 'trtr,;b
sil:#
Metoda apico-coronari.
Tehnica standardd. in cazul folosirii acestei tehnici de preparare canalele radiculare
trebuie sd aiba ln secliune transversald o formd cilindricd.
Scopul acestei metode este prepararea consecutivd a canalului radicular, folosind instru-
mente endodontice cu diametrul crescAnd succesiv pAnd la mdrimea necesard. Aceasta
se realizeazd in felul urmdtor.
Canalul radicular este trecut in lungime pAnX la apexul fiziologic cu un K-reamer de
dirnensiuni mici (de ex., Nr.1"0). Apoi canalul radicular este prelucrat cu K-reamere cu
mdrimi crescAnde succesiv (Nr. 1"5, 20,25 etc.). Duptr fiecare numdr de K-reamer canalul
radicular este ldrgit ca diametru cu K-file gi H-file de aceeagi dimensiune.
in consecinfd, trebuie realizatd o formd de canal identicd ultimului reamer. Folosirea
reamerelor de mdrimi mai mari poate duce la planarea canalului radicular.
Aceastd metodd poate fi aplicatd doar la canale radiculare lnguste cu secfiune trans-
versald rotundd, care nu este necesar de a fi preparate pAnd la mdrimi mari. Ea este pulin
aplicabild la prepararea canalelor radiculare cu o formd complexd.
Testul clasic pentru constatarea finalizdrii prepardrii este aparifia unei dentine albe
curate pe spirele reamer-ului sau file-ultri. Dar canalul radicular trebuie ldrgit nu mai
pufin decAt mdrimea 25.
Metoda ,,step back" (metoda conicd). Metoda de pre-
parare conicd este cea mai rdspAnditd gi mai studiatd
la momentul actual. Esenfa ei constd in efectuarea
prepardrii de la vdrful canalului radicular cXtre par-
tea lui ostiald gi, corespunzdtor, in succesiunea utili-
zdrii instrumentelor endodontice de la mdrimea micd
- la una mai mare.
Particularitatea acestei metode este prePararea
conicd a canalului radicular cu folosirea migcdrilor de
, du-te-vino ale unor files de mirimi mai mari, decAt
cele utilizate in metode obignuite.
La aceastd metodd de preparare partea ostiald a
canalului radicular se formeazd atunci cAnd partea
apicalX este deja formati.
Prepararea canalului radicular poate fi modifica-
tA, - in dependenld de metoda de obturare aleasd.
Este descris un gir lntreg de variante ale acestei me-
tode.
De regulS, canalele radiculare prelucrate conform acestei metode sunt obturate prin
metoda condensdrii laterale.
Metoda ,,step back" preaede ttrmdtoarele etape:
1. Determinarea ultimii mdrimi de instrument (reamer), care trece liber pe toatd lun-
gimea canalului radicular pdnd la ori-ficiul apical, gi instalarea pe acesta a unui limitator
pe lungimea de lucru a dintelui (de ex., stopperul este fixat la lungimea de 22 mm la reamerul
de mdrimea 20).
2. Prelucrarea perelilor canalari cu alte tipuri de instrumente endodontice (K-file, H'
fiIe) de aceeagi mdrirne.
3. Irigarea canalului radicular.
4. Repetarea punctelor 7,2,3 ct utilizarea instrumentelor cu o mdrime mai mare de
cele anterioare.
5. Revenirea la instrumentul de mdrime anterioard.
 .{i ii i:i{ ii n.

'#fi#
Astfel, Idrgirea canalului este efectuatd minim cu trei mdrimi de instrumente, dar nu
maipulin decdt mdrimea 25.
6. Trecerea la prelucrarea canalului radicular cu urmXtoarea mdrime a instrumentelor
gi cu lungimea de lucru fiind cu 2 -3 mm mai micd, decat cea anterioard.
7. kigarea canalului radicular.
8. Revenirea la instrumentul, care ultimul a ajuns pAnd la orificiul apical, curdtirea cu
acesta_(frecaent H-file) a lumenului canalului radicular de rumegugul clentinar prezent in el.

- 9. Repetarea punctelor
de lucru fiind cu 4
6,7 , 8 cu urmdtoarea mdrime a inslrumentelor gicu lungimea
- 5 mm mai micd, decdt cea inifiald.
- 1"0'-Repetarea punctului 9 cu urmdtoarea mXrime a instrumentelor gi cu lungimea de
lucru fiind cu 6 - 8 mm mai micd, dec6t cea initiald.
11.-Repetarea punctului 9 cu urmdtoarea rrr#i*" a instrumentelor gi cu lungimea de
-lucru fiind cu 8 - 10 mm mai micd, decAt cea iniliald, sau efectuarea prelucrdrli treimii
superioare a canalului radicular cu instrumente de tip Gates Glidden.
Metoila down". Scopul aplicdrii acestei metode este indepdrtarea skat cu
',crown
strat al confinutului canalului radicular de la ostium pAnd la orificiul apical cu folosirea
succesivd a instrumentelor de la mdrimea mai mare la una mai micd. Utilizarea acestei
metode previne modificarea dispozifiei initiale a canalului radicular, fir special ln cazul
canalelor radiculare curbe/ sinuoase. Instrumentele endocanalare se folosesc astfel, ca
diapazonul lor de inldturare,a fesuturilor sd fie redus. La aceastd metod.d pentru indepdr-
tarea dentinei sunt folosite doar vdrfurile instrumentelor.
Din auantajele acestei metode fac parte:
- ' qrevgnirea complicafiilor, legate de impingerea confinutului contaminat al canalu-
lui radicular dupd orificiul apical in timpul prelucrdrii instrumentale;
.'
sporirea eficientei irigdrii canalului radicular la fiecare etapd de preparare a aces-
tuia;
' instrumentele de mdrimi mai mici, utilizate la prelucrarea treimii medii gi celei
apicale ale canalului, sunt supuse unei solicitdri mai mici, decdt ln cazul cdnd eie sunt
folosite in calitate de instrumente initiale in tehnica ,,step back,,;
' crearea formei conice a canalului radicular, aproape de cea ideald.
Prepararea prin rnetoda ,crown dolol't" preaede utmdtoarele etnpe:
I. Determinarea lungimii de lucru cu 3 mm pAnX la apexui radiologic al rdddcinii.
II. Determinarea adAncimii pdtrunderii instrumentului.
Drept instrument optim este considerat file-ul nr. 35 penhu prelucrarea treimii coro-
nare gi celei medii ale canalului (de la 1p. p6nd la 2/3 din lungimei lui).
Dacd file nr. 35 nu pdtrunde din start la addncimea neceiard, canalul este inilial ldrgit
cu instrumente mai mici.
Dupd introducerea instrumentului nr. 35 pdnd la prima rezistenfd se efectueaztr doud
rotatii complete fdrd presiune apicali; se repetd prepararea cu un instrument de o mdrime
.1-E

E] s"
Ii a s b
+
 iffi'
mai micd p6nd la atingerea lungimii de lucru provizorii a dintelui. Pe mdsura avansdrii
cdtre orificiul apical se foloseqte K-files de mdrimi tot mai mici gi mai mici. Instrumentul
este introdus pAnd cAnd el nu va fi intim strdns de cdtre perelii canalului radicular" Doar
dupd aceasta el este lntors de doud ori fdrd presiune apicald, pentru a indepdrta in acest
loc dentina. Dentina este retezatd prin rniqcdri rotative cu partea apical5 a instrumentului
endocanalar.
iII. Determinarea lungimii de lucru definitive a dintelui cu ajutorul cligeului Roentgen.
IV. Repetarea etapel6r descrise anterior cu instrumentul nr. 40 pAnd la ajungerea la
lungimea de lucru a dintelui'
V. Repetarea etapelor descrise anterior pdnd cAnd canalul radicular nu va fi preparat
pdnb la diametrul dorit.
La folosirea instrumentelor mecanice canalul radicular este convenlional impdrfit in
trei p6rfi, gi este prelucrat pe etape ln fiecare treime a canalului. Pdni a trece la folosirea
acejei meiodici canalul racliculai este de dorit sX fie ldrgit conform metodicii tradiliona-
le pdnd la mdrimea 20.
Etapele de prelucrare:
1. Ldrgirea treimii ostiale a canalului radicular pAnd la mdrimea calculatd'(potfifolosite
instrumente de tip Gates-Glidden gi Largo).
2. Irigarea canalului radicular.
3. MXrirea lungimii de lucru cu2 3 mm 9i ldrgirea
- pdrfii permeabilizate cu un in-
strument ce are mdrimea, mai micX decAt cea anterioard.
4. Repetarea punctelor L, 2,3, mdrind lungimea de lucru 9i micaorAnd mdrimea in-
strumentului.
Metoda ,,step back- step down" este uneori numitd tehnicd coronar-apicald modificatd,
care este efectuatd in doud direcfii, cu urmdtoarele etape de lucru:
1. Se trece cu H-files de mirimea 15, 20 9i 25 pAnd la adAncimea de la 16 pAnd la 18
mm, sau pdnd la firceputul curburii canalului radicular'
Instru-mentele de merimea 08 gi 1.0 dupd ISO sunt utilizate ln canalele radiculare in-
guste, complexe. Gralie acestui fapt este posibil de controlat permeabilitatea canalului
radicular.
Suplimentar este folosit H-file-ul, care este utilizat permanent in mod repetat pentru
reverificarea permeabilitSlii canalului radicular.
2.LdrgSria ostiumului canalului radicular cu instrumentele Gates Glidden de md-
rimea L, igi 3. Gates Glidden de mdrimea 3 trebuie sd fie introdus tn canalul radicular
doar cu l"-2 mm.
3. Determinarea lungimii de lucru a dintelui.
4. prepararea pdrfii ipicale a canalului radicular dupd metoda ,,stePback".
Comdinarea metodeior permite inldturarea multor neaiunsuri ale metodei ,,step
back".
posibile compicalii ale acestei metode sunt perforaliile sau blocarea, in special a ca-
nalelor radiculare tnguste. Aceste neajunsuri pot fi evitate la respectarea fideld a tehnicii
de preparare.

conceptul forlei echilibrate (balanced force). A fost propus de-Roane in 1985.

Se admite utilizareadoar a files-uiilor cu vdrf neagresiv (flex-R-files-urilor, nitiflex)'
prelucrarea instrumentald trebuie insolitd de o irigare abundentd cu solulie de hipo-
clorit de sodiu gi se efectueazh in felul urmdtor:
a) DupX determinarea lungimii de lucru a dintelui sau a rdddcinii se alege un file co-
respunzdior cu diametrul ei, pe file se fixeazd marcajul lungimii de lucru, iar dupX aceas-
ta file-ul este introdus in canalul radicular pdnX cdnd nu se simte o rezistenfd ugoard'
 Gralie vArfului neagresiv, bont gi a faletelor de la
vArf K-file-ul este ugor inserat ln canal, fdrd pene-
trarea in dentind 9i fdrd riscul formdrii unui prag.
b) Dupd ce acul endodontic a fost inserat in ca-
nal (gi neajunghnd ugor pdnd Ia lungimea de ltrcru, - cu
1-1,5 mm pdnd la constriclia npicald), se efectueazd
rotirea instrumentului la t/e rotire (cel mult 1g0.)
in sensul acelor de ceasornic cu presarea concomi-
tentX spre vArf.
cl Agor, apdsdnd cu degetul pe file in sens api-
-
cal, K-file-ul este rotit antiorar (120"-220"). Rete-
zarea dentinei se realizeazd fir momentul rotirii
instrumenfului contrar sensului acelor ceasorni-
cului. Prelucrarea se efectueazd, presAnd ugor in-
strumentul, spre a-l pdstra la acelagi nivel (adAnci-
me) in canal. In final acul este evacuat, rotinduJ in
sensul acelor de ceasornic, gi este readus in pozifia
initiald.
Prelucrarea instrumentald indicatd mai sus
poate fi repetatd cu files cu mdrirea succesivd a di-
ametrului acestora (030,035,04O 045) pAnd la orice
mdrime. Dupd finalizarea prepardrii se creeazd o
suprafafd netedd a canalului radicular cu conicita-
tea, corespunzdtoare conicitdfii instrumentului.

Particularitdlile prepardii canalelor radiculare greu permeabilizabile gi atrbe:

Sunt greu permeabilizabile canalele radiculire: '
. sclerozate;
. curbe;
' ce contin denticuli (petrificate)
- formatiuni specifice de variate forme gi mdrimi,
ce se formeazd datoritd unui proces de calcifiere activ.
La prepararea canalului radicular in urma tratramenbului neadecvat pot apdrea:
. perforalia radiculard"
. formarea pragurilor pe peretii canalului radicular,
. fracturarea instrumentului.
Curbura considerabild a canalului radicular, conform opiniei unui gir de cercetdtori,
reprezintd o contraindicafie pentru ldrgirea lui. ins5, existi informatii despre ,rr""urul
ldrgirii gi obturdrii canalelor radiculare cu unghiul curburii chiar pAnd laZ-S-g1
[Buch-
manan L. S.,19891.
Pentru prevenirea perfordrii unui canal radicular curbat este necesar d.e a respecta
tr ei r eguli fun dament al e:
'1..
Flexarea prealabild a files-urilor;
2. Prelucrarea instrumentald augmentatd;
3. Prepararea ,,pas cu pas".
Poate apdrea o situafie clinicd, c6nd respectXm toate regulile, dar canalul radicular
este obliterat gi se simte o rezistentd certd
In asemenea caz nu trebuie de insistat la finalizarea in aceastd gedinli (vizitd) a pre-
lucrdrii inskumentale.
se recomandd introducerea de ,,Endogel" sau,,Glyden-gel,, in canalul radicular
cu
ajutorul unui ac Lentulo in porfiunea permeabilizabilS" iar diasupra ostiumului canalu-
 {ffi,
lui radicular sd fie ldsatd o buletd, imbibatd cu solufie de3,5% de hipoclorit de sodiu, 9i
sd fie aplicat un pansament pdnd la urmdtoarea vizitd.
Sau de introdus in porfiunea permeabilizabild a canalului radicular o megi sau un
con de hdrtie, imbibat cu ,,Largal" - sub pansament de dentind.
La urmdtoarea vizitd se continud cu prelucrarea instrumentald a canalului radicular.
Pe parcursul prelucr5rii instrumentale este necesar de fdcut un examen radiologic de
control pentru determinarea permeabilit5lii canalului radicular cu ac Miller sau cu file,
cu stopper (limitator).
Nu este cazul sd se uite, cd este necesar de efecfuat evaluarea lungimii canalului ra-
dicular - cu apexlocatorul.
Toate mdsurile enumerate mai sus permit medicului stomatolog sd prelucreze cali-
tativ canalele radiculare instrumental greu permeabilizabile gi gd prevind complicaliile
posibile.

Flexarea prealabild a files-urilor.Instrumentele drepte la intrarea in canalul radicular

lntdmpind un obstacol oarecare. Dacd reamerul sau file-ul va fi rotit in aga pozifie, pe
peretele canalului radicular se va forma un prag. Deaceea instrumentul endodontic este
r,"c"sa. de a fi preaiabil indoit. in asemenea caz vArful instrumentului endodontic rotit
alunecS, intAlnind obstacolul, gi igi continud migcarea spre apical.
Cu acest scop pe radiografie se determind unghiul gi locul curbdrii canalului radicu-
lar. Gradul de curbare a curburii canalare se determind prin corelarea instrumentului
utilizat cu radiografia.
Dupd trecerea (permeabilizarea) canalului gi determinarea lungimii de lucru se alege
file-ul de mdrimea necesard gi il indoaie dupd conturul canalului radicular'
Flexarea instrumentului poate fi efectuatd:
. prin glisarea pe rigld metalicd;
. cu ajutorul accesoriului Flexobend (Maillefer);
. manual:
a) cu forceps sau pensd;
6) cu ajutorul unei fante prevdzute in unele boxe pentru pdstrarea instrumentelor.
Dacd instrumentul endodontic flexat este greu de inserat in canalul radicular, atunci
este necesar in prealabil de ldrgit infundibular ostiumul canalului radicular, ceea ce fa-
ciliteazd introducerea file-ului. Pentru permeabilizarea unor canale radiculare greu ac-
cesibile este mai bine de folosit instrumente manuale, gi nu cele mecanice, deoarece cu
ajutorul instrumentelor mecanice este mult prea ugor de produs perforarea peretelui
unui canal radicular.

Prelucrareainstrumentald augmentatd. La prelucrarea canalelor radiculare este necesar de

auttlizainstrumente endodontice cu mdrirea treptatd a mdrimilor, incep6nd cu un diame-
tru mic. Ele trebuie sd intre in canalul radicular pe intreaga lungime de lucru fdrd eforturi
sau rotafii, care pot duce la fracturarea instrumentului sau Ia formarea canalelor false.

Prepararea ,,pas cu pas". Ptepararea succesivd - ,,pas cu pas" - permite ldrgirea cali-
tativd a canalului radicular. Este necesar de linut minte cd instrumentele pentru ldrgirea
canalelor radiculare incep sd-gi piardd flexibilitatea dupd nr. 25. Canalul se lirgegte prin
utilizarea instrumentelor cu diametrul crescdtor gi flexarea prealabild inclusiv pAnd la nr.
25. tn cazul unei flexiuni minime, canalul poate fi ldrgit pAnd la numdrul30 sau 35.
Deoarece file-urile de mdrimi mari nu sunt flexibile, ele sunt folosite mai aproape de
ostium. in cazuri tipice de preparare ,,pas cu pas", canalul radicular poate fi ldrgit cu nr.
25 pAnd la apex, cu nr. 30 - cu 1 mm mai scurt, cu nr. 35 - incd cu L mm mai pufin, 9i
 tot aga. La inserfia gi retractia instrumentului mai tare sunt retezate tesuturile de pe su-
prafata internd a curburii rdddcinii. in procesul prepardrii apare tendinla de indreptare a
canalului radicular. Gratie acestui fapt lungimea de lucru a rdddcinii se micAoreazd intr-o
oarecare mdsurd. Aceasta trebuie de luat ln considerafie, micgorAnd lungimea file-ului.
in acest context, radiografia este utilizatd penku evaluarea lungimii de lucru a canalului
radicular curbat pentru fiecare al treilea ca Htime instrument. d" folosim de la nr. 15
pAnila nr.25, apoi * tadiografie,etc. "*.,
Trebuie de linut minte cd este contraindicat de a luua tn canal rndicular uscat. pentru a
reduce riscul permeabilizdrii incorecte a canalelor racliculare, este necesar de a recurge
la solventi, care permi_t indepdrtarea calcificatelor. Utilizarea remecliului irigant hi/o-
clorit de sodiu, -,,PARCAN", - asigurd accesul in direcfia apexului rdddcinii ientare gi
faciliteazd instrumentarea acelot endodontice gragie acfiunii sale lubrifiante. Folosirea
.L-{RGAL ULTRA" permite ldrgirea lumenului canalar din contul extragerii ionilor de
calciu (acfiunea chelator.ie)din hidroxilapatitd, adicd fir urma dizolvdrii fraciiei minerale a
strafului,,smear layer" al canalului radicular. preparatul sub formd ae get,,SANAL+,,
este un compus al acidului etilendiamintetraacetic (EDTA) gi a peroxidului de uree in
gel. Actiunea lui lubrifiantd faciliteazd enorm trecerea instrumentelor, iar caracteristica
izolatorie asigurd o functionare sigurd a instrumentelor cle cdutare electronicd, folosite
pentru evaluarea lungimii de lucru a canalului radicular. Dar, actiunea chelatorie dras-
ticd a preparatului nu permite folosirea acestuia pe tot parcursul stadiului de pregdtire
endodontic5, deoarece sporegte riscul trecerii (permeabilizdrii) incorecte a .unal"lolu-
diculare din contul ramolirii dentinei.

12. PRELUCRAREA MEDICAMENTOASA A CANALELOR RA.

DICULARE.
Prelucrarca medicam.entoasd a canalelor radiculare este o parte importantd, ina-
lienabild a tratamentului endodontic. Se aplicd la etapele de prelucrare instrumentald a
canalelor radiculare.
Combinarea prelucrdrii mecanice cu cea medicamentoasd este inseparabild gi reci-
proc complementatd, cu mult mai eficace decdt fiecare din aceste metodeh parte,li face
posibild o preParare mai conservativd a canalului radicular, red.ucAnd astfel iantitaiea de
dentind radiculard indepdrtatd.
in obiectivele prelucrdrii medicamentoase a canalelor radiculare intrd:
. fteldturarea din canal a rumegu$ului de dentind;
. prevenirea blocdrii canalului radicular;
. lubrifierea instrumentelor endodontice;
' inldturarea continutului organic Ai neorganic din canalul radicular prin solubili-
zate;
. dezinfeclia canalelor radiculare;
' albirea lesuturilor dure dentare ale pdrfii coronare gi a celei radiculare ale dintelui.
Un factor important care trebuie de luat in consideratie tn cadrul tratamentului
endodontic este modul de administrare a preparatelor medicamentoase.
Sunt indicate cAteva modalitdti de prelucrare medicamentoasd a canalelor radiculare:
1) prelucrarea antisepticd cu ajutorul unei mege de vatd, in-fdgurate pe ac radicular
sau
cu conuri de hartie, tmbibate cu solufie de substanld medicamentoasd;
Sclrcma circulafiei fluidului in canalul radicular cu utilizarea unui ac cu orificiu lateral

2) irigarea canalului radicular cu o solulie de substanld medicamentoa-

sd dintr-o seringX de irigalie printr-un ac endodontic special;
3) pansamente antiseptice;
4) obturarea radiculard provizorie;
5) metode fizice.
lrigafia principalul mod de prelucrare medicamentoasd a canalelor
este
ln obiectivele ei intrd eliberarea canalului radicular de resturi organice ale pulpei sau
ale materiilor descompuse, rumegugului de dentind, inldturarea stratului "Smear laye{'
de pe perelii canalului, ceea ce ajutd la evitarea blocdrii foramenului apical' Fluidele
lavitoale solubilizeazd in canalul radicular componentele organice gi neorganice gi faci-
liteazd procesul de preparare, lubrifiind calea de avansare a instrumentelor endodontice,
sporind astfel eficienla capacitdlii 1or tdietoare.

12.1. Uneori se recurge laprelucrarea antisepticd a canalului radicular cu ajutorul unei

mege de vata, infdgurate pe ac radicular, imbibate cu solulie de substanld medicamen-
toasd. Trebuie de remarcat cd aceastd metodd este insuficient de eficientd - la efectuarea
ei este greu de asigurat respectarea regulilor de asepsie. Pe l6ngd aceast& la asemenea
prelucrire existd un risc deJtul de mare de impingere a conlinutului canalului radicular
dupH apexul radicular.
Este mai tehnologic de efectuat p relucrarea antisepticd acanalului radicular cu ajutorul
unor conuri (pinuri) de hfrrtie, tmbibrtte cu solulie ntedicutnentoasd. Dar, trebuie de remar-
cat cd la prelucrarea cu antiseptice obignuite (higoclorit de sodiu, peroxid de hidrogen,
cloramini) aceastd metoclS esle pu;in eficientX. in principal ea este aplicatd cu titlu de
metodd auxiliard. in acelagi timp ea este extrem de utild gi eficientd la preluuarea cana-
lului radicular cu antiseptice foarte puternice, cum aI fi, de ex., ,,R4", ,,Ctesophen" sau
,,Rocle's" (Septodont), care asigurd o acfiune de scurtd duratd (1-5 min.).
l2.2.Irigarea canalului rad.icular cuo solulie de substanld medicamentoasl.dintt-o serin-
-'
gd de irigalie printr-un ac endodontic special'
Instiumentele endodontice, ldrgind partea ostiald, deschid sistemul de canale radicu-
lare pentru pdtrunderea rapidd in adAnc (pAn6la partea apicalh) a unor cantitdfi mari de
fluicl lavatoi. Cu cAt mai rapid gi mai ugor ajunge fluidul irigator in partea apicald a c€ma-
lului radicular, cu atAt mai tndelungat ea igi pdstreaz5 proprietdfile sale antibacteriene.
Irigarea canalului se efectueazd prinfr-un ac endodontic special, care reprezintd un
ac finli lung, cu vdrful bont qi orificii laterale pentru ca fluidul pistonat si nu pdtrundi
in regiunea periapicald, ci sd curgd din ostiumul canalului radicular inapoi in cavitatea
coroanei,
Pentru a diminua riscul refuldrii soluliei dupd apex, vdrful acului trebuie sd fie loca-
lizatcu3-5 mm mai sus de orificiul apical'
inainte de inserlia acului in canalul radicular el este lndoit sub unghiul dorit. Apoi pe ac
este imbrdcat un stopper discoidal, pentru a controla addncimea cufunddrii lui in canal.
Solulia antisepticd este introdusd in canal cu seringa ln jet, sub presiu.ne neinsemnatd.
Pentru o singurdlrigare a canalului radicular este necesar nu mai pulin de 1 ml de solufie
antiseptic5.
inainte de obturare, pentru indepirtarea resturilor de solulie antiseptich se recoman-
dd spdlarea canalului cu apd distilatd, pentru a-l usca mai apoi cu pinuri de hArtie.
Ca alternativd a irigdrii manuale este folositd piesa endodonticd cu mecanism incor-
porat pentru irigarea canalului radicular. Aplicarea sistemului mecanic de irigare permi-
ie aducerea tupida gi eficientd a fluidului lavator pAnd la orificiul apical cu indepdrtarea
 !tffi
ulterioard a maselor necrotice gi a rumegugului din canal. Rezerva de fluid in canalul
radicular kebuie reinnoitd cAt mai des.

L2.3. Pansamente antiseptice

Pansamentele antisepticercprezintd unul din rr.odurile de prelucrarea medicamentoasd
a canalului radicular, ln care este prevdzutd:
' introducerea in cavitatea dintelui a unui tampon de vat5, imbibat cu preparat me-
dicamentos;
' introducerea nemijlocit ln canalul radicular a unor preparate medicamentoase pen-
tru aplicarea pe megi de vatd sau pe pin de hArtie, acestea fiind inchise cu material pro-
vizoriu.
Pansamentele antiseptice sunt folosite dupd prepararea canalului radicular cu scopul de:
. a diminua senzafiile de durere;
. a inhiba microflora ln cavitatea dintelui;
. a reduce procesul inflamator in periodonliu;
. a stimula procesele reparative in
fesuturile periapicale.
_ U]tim1J timp sunt pe larg folosite preparate oficinale - ,,Endotine,,, ,,Cresophen,,,
4" sau,,Rocle's 8" ale firmei "Septodont".
,,Rocle's
Sunt deosebite 3 tipuri de pansamente:
1,. pansament ocluzio;
2. pansament semiocluzia. in canal este introdusd o megd cu antiseptic
Ai apoi acesta
este inchis cu material de obturalie provizoriu, in care cu ajutorul sondei se face un orifi-
ciu mic pentru iegirea exsudatului;
3. pansament deschis (drenaj). Canalul este ldsat deschis pentru iegirea exsudatului.

l2.4.Obtantea radiculari provizorie este efectuatd la prezenfa schimbdrilor distruc-

tive in tesuturile periapicale. Tratamentul frecvent este necesar de efectuat ln cAteva
ged-infe. Aplicarea preparatelor medicamentoase (intre vizite) nu intotdeauna permite
realizarea efectului necesat deoarece prezenta golurilor in canal creeazdcondilii pentru
dezvoltarea microflorei gi a reinfectiei. in aceste situafii canalul radicular este pr&erabil
de umplut cu materiale curative plastice nesolidifiante.
Umplerea canalului radicular cu paste curative duce la reducerea spatiului endo-
dontic Ai la degajarea continud 9i trdelungatd a componentelor curative (ioni). Gralie
obturaliei radiculare temporare se realizeaz{. un contict mai strAns a preparatelot *u-
dicamentoase cu microorganismele gi cu endotoxinele degajate la descorirpunerea lor.
Obturarea temporard permite jugularea inflamatiei
lesuturilor periapicale prin neutrali-
zarea continutului canalar.
Pentru introducerea in canalul radicular a materialelor plastice curative este folosit
un ac Lenfulo sau o seringd de presare.
Dupd umplerea canalului radicular cu material curativ temporar se inldturd excesul
de material gi de umiditate de pe ostiumul canalar, se lasd un tampon de vata uscat gi se
aplicd o obfuratie provizorie din ciment glassionomer sau clin alt material, care formeazd
un linkage chimic cu lesuturile dentare gi asigurd o obturare sigurd gi etangd a accesului
endodontic.
in dependentd de caracterul afectiunii obturatia radiculard temporard este ldsatd in
canal de la cAteva zile pAnd la cAteva luni.

12.5. Metode fizice de prelucrare medicamentoasi a canalului radicular.

Pentru o prelucrare medicamentoasd mai eficientd a canalelor racliculare se utilizeazd
introducerea electroforeticd a preparatelor. La folosirea metodei de electroforezd trans-
 ,/;i3i;irir.
irS[Ei*
i*u
canalard se realizeazd o acfiune concomitentd a curentului continuu gi a preparatului
medicamentos, introdus cu ajutorul acestuia, asupra lesutului vizat.
De obicei la tratamentul endodontic se utilizeazd electroforeza transcanalarX cu solu-
lie apoasd de 10% de iodurd de potasiu, solufie de 1% de tripsind, solufie de L% de deca-
metoxind, solufie apoasd de 30% de nitrat de argint solufie de 50% dimexid, preparate
de cupru, stronfiu, zinc etc. Procedurile este ralional de fdcut zihic, deoarece substanla
medicamentoasX introdusd se depoziteazd in ducturile dentinare gi in fesuturile perio-
donfiului pe parcursul a 24 ore, iar apoi confinutul acesteia scade brusc. Numdrul de
proceduri se stabilegte individual, fiind de obicei de la 4 pAnd la L0.
in practica endodonticd se folosegte metoda de depoforezd cu hidroxid de cupru-
calciu. Suspensia hidricd de hidroxid cupru-calcicd posedd o activitate antibacteriand
inaltd. Pentru tratament sunt folosite aparate speciale ("KouQopr", "OpvrrvtHatyH",
"EndoEST"). Esenfa metodei constd in faptul ch sub acfiunea curentului electric are loc
dizolvarea conlinutului organic pi sterilizarea intregului sistem canalar. Este realizatd
sterilizarea nu doar a canalului principal (cum de obicei se intAmpld ln cazul metodelor
tradilionale de prelucrare medicamentoasd), dar gi a tuturor canalelor accesorii, gi a regi-
unii periapicale invecinate rddicinii.
Diatermocoagularea este aplicarea in scop curativ a energiei termice, care se degajd
ln locul contacfului electrodului cu fesuturile la trecerea prin acestea a curentului electric
alternativ de frecvenfd inaltd (1-2 MHz), tensiune micd (150-200 V), mare intensitate
(pAnd la 2A,) gi densitate (6-1.0 mA/ mm'?).
La efectuarea diatermocoaguldrii in regiunea contactului electrodului cu lesuturile se
produce cregterea temperaturii pdnd la 50-80"C din contul transformdrii energiei elec-
trice in una termicS. Aceasta duce la denaturarea proteinelor, distruclia terminaliilor ner-
voase, coagularea capilarelor, venulelor gi arteriolelor. Perelii vaselor se involvd (entropi-
oneaz6, se flexeazX spre interior), sAngele se coaguleazd gi lumenul vaselor se tnchide.
Pe lAngd aceasta, diatermocoagularea permite exercitarea unei acliuni drastice asupra
microflorei canalelor radiculare, efectuarea devitalizdrii complete gi calitative a pulplei,
transformAnd-o intr-un cordon aseptic dens, fapt ce faciliteazd indepdrtarea ei din canal.
Pentru sporirea eficienlei prelucrdrii antiseptice se efectueazd irigarea ultrasonicd a
canalelor radiculare,
Aceastd metodicd este deosebit de actuald la tratamentul endodontic al canalelor ra-
diculare cu lumenul reniform sau in formd de fantd.
Irigarea ultrasonicd a canalelor radiculare se efectueazd tn modul urmdtor:
Dupd prelucrarea instrumentald canalul este umplut cu solufie de antiseptic prin ac
endodontic. in canal se introduce un file ultrasonic fin (trebuie sd aibreze liber ln canal).
Aparatul este pomit, fiind efectuatd prelucrarea canalului in decurs de 30-60 secunde.
Este, deasemenea, posibild aducerea antisepticului nemijlocit ln cavitatea dintelui prin
sistemul de irigafie a aparatului ultrasonic.
La prelucrarea cu ultrasunetul a conlinutului canalului radicular in acesta se petrec
diferite procese.
Cel mai semnificativ pentru endodonfie este efectul hidrodinamic al ultrasunetului.
El se manifestd prin mitostreaming - circulafia stabild unidirecfionatd a fluidului in jurul
file-ului.
in aceastd situalie multiplele turbulenle ale fluidului distrug bacteriile, curdfd me-
canic ducturile dentinare, tddture ,,smear layer" gi contribuie la pXtrunderea agenfilor
chimici in straturile profunde de dentind.
Dupd cum a fost menfionat mai sus, prelucrarea ultrasonicd din contul efectului hi-
drodinamic permite efectuarea curdfirea acelor porliuni din canal, care sunt inaccesibile
pentru prelucrarea cu instrumente manuale
 Efectul hidrodinamic al ultrasunetului se manifestd prin inctrlzirea inskumentului in
procesul de lucru. Aceasta permite lncdlzirea gi activarea soluliei de hipoclorit de sodiu
sau de EDT& aflate ln canalul radicular, potenfAndu-le actiunea.
Se considerd cX activarea hipocloritului de sodiu ln lumenul canalului radicular asi-
gurd indepdrtarea de ,,smear laye{' gi dezinfec}ia nu doar a straturilor externe, ci gi a
celor profunde de dentini parietald.
lntr-o mXsurd mai micd este exprimat efectut de caaitalie - formarea unor cavitdti
[bule] pulsatorii, umplute cu vapori, gaze, sau cu amestec din gaze gi vapori.
Bulele de cavitafie prtlseazd, conflueazd, genereazd in fluid perturbalii hidrodinamice
puternice, produc distruclia suprafetelor fesuturilor dure gi a materialelor, care contac-
teazd cu lichidul cavitant.

Preparatele pentru prelucrarea meilicamentoasd trebuie sd corespunild urmdtoarc-

lor cerinfe:
. sd asigure o acliune bactericidd inaltd;
. sd nu aibd acfiune nocivd asupra |esuturilor apicale;
. sXnu producd o actiune sensibilizantS, gi sd nu serveascd drept cauzd a aparifiei
unor fulpini rezistente de microorganisme;
. sd posede proprietili inalte de difuziune gi sd exercite o acfiune bactericidd rapidd,
chiar imediatd, pdtrunzAnd addnc in ducturile dentinare;
. sd nu-gi piardd eficacitatea in prezenla substanfelor organice;
. pe mdsura posibilitdlilor, sd nu producd miros gi gust nepldcuf
. sd fie chimic rezistente gi sd-gi pdstreze activitatea pentru un timp indelungat.

12.5. Clasificarea remediilor medicamentoase penku prelucrarea canalelor radiculare.

intr-un gir de surse gtiinfifice moderne sunt prezentate variate clasificalii ale re-
mediilor medicamentoase, prevdzute pentru prelucrarea canalelor radiculare. Analiza
acestor surse a permis autorilor prezentarea urmdtoarei clasificafii moderne:

CLAS IE I CAREA REMED IIL OR MED I C AMENT O ASE

PENTRU PRELUCRAREA CANALELOR RADICULA RE.

I. NESPECIFICE
1. Preparate ce confin oxigen
Peroxidul de hidrogen (sln. Apa oxigenati). Mecanismul acfiunii; la contactul cu
lesuturile peroxidul de hidrogen se descompune in apd gi oxigen atomar. Oxi-
genul atomar contribuie la curdfrea mecanicd a canalului de masele necrotizate
gi de rumegugul dentinar clin contuI inspumdrii, dispune de proprietdfile bacte-
ricidd 9i hemostaticd, gi se foloseqte la stoparea hemoragiei dupd trdepdrtarea
pulpei.
Denumire, dozaj: Solufie de apd oxigenatd de 3% etc.
2. Preparate halogene:
a) Preparate ce confin clon cloramind, digluconat ile clorhexiilind, hipoclorit de so-
diu etc.
Mecanismul acfiunii: la contactul cu fesuturile are loc degajarea clorului in formd
gazoasd., care actioneazd atdt in lumenul canalar, cdt gi in tubulii dentinari, dez-
infectAndu-i gi distrug6nd resturile organice. Solubilizeazd masele necrotizate,
 ,ir:i1:i::l!i.
'iffiLr*
'$*eidffi
exercitd o acfiune bactericidd (asupra bacteriilor Gram+ 9i Gram -), fungicidd, 9i
antivirald.
Denumire, dozaj: . Solulie de cloramind de'1,-2%;. Solufie de digluconat de clorhe-
xidind del,2o/o;. Solulie de hipoclorit de sodiu de 3-5 %; . Solu;ie de Parcan
de3%;. proposolCHX.
b) Preparate ce confin iod: iodinol, iodonat, tinctura de iod, solulia Lugol
Mecanismul acfiunii: Exercitd o acfiune bactericidd, fungicidd, accelereazd regenera-
rea tesuturilor.
loilinoluLin endodonfie iodinolul este utilizat pentru prelucrarea medicamentoasd a
canalelor ihdiculare, precum gi ln calitate de indicator al curdfeniei canalului radi-
cular, deoarece la contactul cu mediile, ce confn produse ale descompunerii fesutu-
rilor, sau - cu puroi, preparatul se decoloreazd.
Dmumire, dozaj: Solufe de iodinol de'[. % compus complex de iod cu alcool po-
-
livinilic
Iodonafiil. Alt preparat din acest grup este iodonatul. Reprezintd o solulie apoasd de
compus complex de substanfd tensioactivd cu iod. Confine aproximativ 4,5% de iod.
3. Preparate nitrof uranice
Mecanismul acfiunii: Este folosit la irigarea canalelor (in lavaj endocanalar). Pose-
dd un spectru larg de acliune antisepticd, acfioneazd antiexsudativ, stimulea-
zdfagocitoza.
Dmumire, dozaj: . Solulie de furacilind de0,5 %;. Solulie de furagind (furazolidon,
furadonind) de 0,1,-0,15%
4. Compugi cuaternari de amoniu
Mecanismul acfiunii: Sunt detergenli cationici, folosili ln lavaj endocanalar. Reduc
tensiunea superficiald gi exercitd o acfiune moderatd bactericidd gi bacteri-
ostaticd contra microorganismelor nesporogene, blastomicetelor.
Dmumire, dozaj: . SoluFe apoasd de decamind de},'J. %; . Soluf,e apoasd de deca-
metoxind de 0,\5%; ' Solulie de 1% de clorurd de benzalconiu (Zephiran); '
Solufie de 1% de clorurd de cetilpiridind (Biosept); . SoluFe apoasd de Salvizol
de'L%.
5. DMSO (Dimexi d, Dimetilsulfo ox id)
Mecanismtil acfiunii: Exercitd o acliune antisepticS, antiinflamatoare, analgezicd,
bacteriostaticd, fungicidd.
Denumire, dozaj:Soh4ie de 20 % de Dimexid (DimetilsuJfooxid)
5. Enzime proteolitice
Mecanismul acfiunii: Exercitd o acf,une antiinflamatoare, decongestivd, disociazd
masele necrotizate, dilueazd secrefii vdscoase, ir special forme proteolitice imo-
b:Jizate, ce pdstreazd activitatea de la 3 p6nd la 6 zile
D enumire, do zai : ChemopsinS, tripsind, chemotripsind.
T.Enziml de origine proteicd
Mecanismul acfiunii: Se conrtine ir lesuturile organismului. Exerciti o acliune anti-
inflamatoare, nu este toxicd, stimuleazd reactivitatea nespecificd a organismului.
Denumire, dozaj: Solufie de 0,L % de lizocim.
8. Ortofen (Diclofmac-N atrium)
Mecanismul acfiunii: Exercitd o acfiune antiinflamatoare putemicd, decongestivd,
analgezicd.
9. Antiseptice de origine vegetali
Mecanismul acfiunii: Exercitd o acliune antimicrobiand asupra streptococilor anae-
robi gi aerobi, gi asupra stafiIococilor
 Dmumire, dozaj: . Solufie alcoolicd de neoimaninddel%;. Solufle alcoolicd de
clorofilipt de1.%;. Soluliealcoolicddesalvind de'J.%;. pojarnifd; . frunzede
eucalip! . salvie
II. SPECIFICE
Remedii antibacteriene (Metronidazol, sin, Trichopol) - in formX de pastd pentru obtura-
rea temporari a canalelor radiculare ,,Grirrazole" (Septodont), cu reinnoirea pastei la
1-2-3 zile.
Antibiotice gi combinafiile lor cu enzime proteolitice. ,,septomixine forte" (septo-
dont).
Mecanismul acfiunii: Exercitd o actiune antibacteriand, antifungicd putemicd.
Denumire, dozaj: pastd pentru obfurare temporard a canalelor radiculare,,Septomi-
xine forte" (Septodonf, cu reiruroirea pastei la 2-7 zrle.
III. SPECIALE
Complexoane: solufii, geluri EDTA, acid citric, acid propionic

1"3. MATERIALE PENTRU OBTURAREA CANALELOR RADICULARE

13.1. Materiale pentru obturarea canalelor radiculare (Generalitifi).

Obfurarea canalelor radiculare este inchiderea ermeticd a canalelor radiculare (pe

toatd lungimea 9i ldgimea) pAnd la apex cu materiale de obturalie, pentru a preveni pd-
trunderea microorganismelor gi a toxinelor acestora din canalul radicular in tesuturile
periapicale.
In acest caz trebuie sigilat nu doar foramenul apical gi portiunile coronare ale canalu-
lui, dar gi toate ramificaliile laterale ale canalului, gi ducturile dentinare deschise.
Obturarea canalelor radiculare este etapa finald cea mai de rdspundere a tratamentu-
lui endodontic al pulpitei gi periodontitei.
Obburarea canalelor radiculare urmdregte urmdtoarele scopuri:
L. prevenirea pdtrunderii microorganismelor gi a toxinelor acestora ln lesuturile pe-
riapicale.
2. prevenirea aparitiei unui proces inflamator in periodonfiul apical
3. lichidarea procesului inflamator ln periodonliul apical.
4. restabilirea funcfiilor periodonliului apical.
5. inchiderea ermeticd a canalelor radiculare (pe toatd lungimea 9i ldlimea) pAnd la
apex, pentru a preveni infectarea periodonfiului apical.
6. blocarea microflorei in canalul radicular gi crearea condifiilor nefavorabile pentru
dezvoltarea ei.
7. contribuirea la regenerarea lesuturilor periapicale patologic schimbate.
8. excluderea pdtrunderii fluidului tisular ln periodonliu in canalul radicular gi resor-
barea materialului de obturalie
Pentru a efectua o obturare calitativd a canalelor radiculare, materialele de obturafie
trebuie sd corespundd urmdtoarelor cerinle fundamentale:
L. sd fie simple tn preparare gi sd se introducd ugor in canalul radicular.
2. sd fie ugor evacuate,irtcaz de necesitate, din canalul radicular.
3. sd fie radioopace.
4. sd nu irite lesuturile periapicale
 i'ffigrh
gt#'
5. sd nu producd reacfii alergice.
5, sa nu se resoarbd in timp din canalele radiculare.
7. sd nu coloreze lesuturile dentare.
8. sd nu-gi modifice cu timpul volumul.
9. sd aibd o acfiune bactericidX.
10.sd aib5 o adeziune bund la perelii canalului radicular.
11. sd inchidd ermetic canalul radicular.
12. sd aibd o culoare, care va permite deosebirea ei de culoarea dentinei.
13. sd aibd timpul de pdzd destul de indelungat.
14. sd nu aiba proprietdfi mutagene gi cancerigene.
Din pd.cate, nici unul din materialele stomatologice utilizate astdzi nu corespunde tutu-
ror acestor cerinfe.
Cu toate acestea, arsenalul de materialele de obturalie prezent pe piala stomatologi-
cd, este enorm, gi medicii stomatologi au posibilitatea de a selecta materialul corespun-
zXtor situaliei clinice.
Reiegind din staren fizicd la momentul introducerii in canalul radicular, gi starea fizica
in care se pdstreaz5. materialul, ele se clasifica ln felul urmdtor [dupd Constantin Andre-
escu, 1996]:
1. Paste plastice, care fac prizd ln canal:
. materiale din grupa cimenturilor pebazd. de oxid de zinc-eugenol: EUGEDENT V,
ENDOBTUR (SEPTODONT), CARTOSAN (CHEMAPOL).
. paste pebazd, de oxid de zinc-eugenol: Eugedent, Endometazona (SEPTODONT).
. cimenturi oxifosfat de zinc: Fosfat ciment, ciment hidrofosfat.
. materiale din gutapercd.
. bachelite (pebazd, de rezorcind-formalind - paracind, fluorodent, resodent g.a.)
r paste ermetice pebazd de rdgini epoxide: AH-26, TERMASIL (DENTSPLAY), AH+.
. paste cu hidroxid de calciu: BIOCALEX, ENDOCAL (SEPTODONT), APEXID, g.a.
2. Paste plastice, care nu facpfizdin canal:
o paste cu acfiune antisepticd de duratd: Iodoform, ROCLE'S, Gizi.
. paste cu acliune biologicd (pe bazd de hidroxid de calcin).
3. Materiale cu duritate:
. Conuri de gutaperc5.
. Conuri de argint.
. Conuri din rdgini sintetice.

B.W. W6auo6, f .!,. O6pyr4xnu, B,B. feuauo| clasi-ficX materialele pentru obturarea ca-
nalelor radiculare ln 8 grupuri:
l. pe bazd de rdgind de rezorcind.-formalind: paracind, foredent, preparatul "Z",
bioplast, forfenan.
2. pe bazd de rdgini epoxide: Endodent, AFI-26, AF{-26, Epoxical, AH+, Termasil,
Diaket.
3. paste pe bazd de oxiil de zine-eugenol: Oxizinc+Eugenol, Pasta Grossman, Endo-
metazona, Propilor, Merpazan.
4. paste pe bazd de hiilroxid de calciu: Biocalex, Endoflax.
5. ciment fosfat: ciment fosfat, adgezor, ciment hidrofosfat, ciment fosfat cu argint.
6. ciment pe bazd de oxicl ile zinc-eugenol: Eugecent-B, Eugecent-P, Endoobtur, Ca-
riosan, CALCINOL.
7. Materiale pe bazd ile metilacrilate: F{ydron.
8. Cimenturi glassionomere: KETAC-ENDO.
 Materialele moderne pentru obturarea canalelor pot fi impdrlite fur doud grupuri:
D Sealer - "to seal" (engl a ermetiza) substanfd ermetizantd (sigilantd);
Y Eiller - "to hll" (engL a umple, a obtura) substanfd" care umple lumenul canalului
(obturantd, de umplere);

in canalul radicular sealerele sunt introd.use cu ajutorul unui ac Lentulo intr-o can-
titate micd, deoarece la ulterioara introducere a unui filer (con de gutapercd) va fi refulat
(sub presiune) sealerul in regiunea periapicald, ceea ce prezintdo eroare, o complicalie a
tratamentului endodontic.
Sealerele surtt necesare penku nivelarea neregularitdfilor perefilor canalului radicular,
umplerea totald a sistemului de canale laterale gi a ducturilor dentinare deschise, penku
ermetizarea macrospayiilor formate furtre dentind gi conul de gutapercd.

Existd urmdtoarele sealere:

. pebazd. de oxid de zinc-eugenol;
. pebazd, de rdgini epoxide;
. pebazd, de rezorcind-formalind;
. pebazd de hidroxid de calciu;
' ciment glassionomer.

L3.1.1. Paste de obturare curative nesolidifiante

in ultimul timp a cdpdtat o popularitate considerabild metocla de obturare a cana-

lelor radiculare cu paste curative nesolidifiante. Ea este destul de eficientd, comodd gi
permite efectuarea unui tratament predictibil al chistrogranuloamelor, chisturilor radi-
culare, periodontitei distructive gi periodontitelor medicamentoase.
Tabelul l
Preparate obhtrarea proaizorie tt canalelor radiculare
Preparat Firmi producitoare Substante active
Septomrxrne "Septodont"
Dexametazond, polimixind B sulfat, tirotrici-
Forte nd, sulfat de neomicind
Grinazole "Septodont"
Metronidazol
lernpophore "Septodont"
Mentol, timol, creozot, iodoform, camfor
Enctocal "Septoclont"
Hidroxid de calciu
Uangrlpulpe "Pierre ttolland"
Tricrezol, rezorcind, fenol, timol, iodoform,
butoform
brocalex "Spad"
/"Dentsply" Oxid de calciu
I'ulplspad "Spad"
/"Dentsply" Camfor, diiodtimol, paraclorfenol
Ioclotorm l'aste "IJroduits Dentaires S.A." Iodoform,
eugenol, benzocaind, ulei de mentd
Crelcloclent "Alpha-Beta Medical
Supply Inc." Crezol
Vrtapex "J. Morita"
Iodoform, hidroxid de calciu
"Meta bromectco., Ltd"
Iodoform
14o4er.rr " bna4}dvr6a"
Iodoform, timol, camfor
tLoAeHr " Yaryta L'"
Iodoform, timol, camfor
/IoAeKc "U${era" lJexametazond" timol, creozot/ iodoform,
camfor
 ifii$i,t;r,,.
{Hffi,
Aceste paste se folosesc pentru obturarea provizorie a canalelor la adul;i fir caz de
pulpitd, periodontitd, ln tratamentul endodontic al dintilor permanenli gi de lapte, inclu-
siv al dinfilor cu resorbgie radiculard (ln acest caz pasta exercitd rolul de material de
-
obturatie de bazd). Sunt introduse ln canal Pe un termen de la 3 la7 zile
Pasta "Tempofor" al firmei "septodont" este compusd dintr-un amestec de antisepti
ce: timol, creozot, iodoform gi camfor cu adaos de mentol. Este radioopacX, nu se furtdreg-
te, se resoarbe greu fir canal. "Tempofor" are o acliune dezinfectantd gi deodorizantd, nu
produce disbaiteriozd, stimuleazd proprietdfile de apdrare a lesufurilor periodonfiului.
ln cazul folosirii in stomatologia pediatricd preparatul nu impiedicd dezvoltarea mugu-
rilor dinlilor permanenfi.
"Tempofor" permite jugularea rapidd a semnelor de durere in tratamentul pulpitelor,
reducerea riscului reacliei de durere dupd obturarea canalelor. Se utilizeazd acest PrePa-
rat pentru obturarea provizorie a canalelor la maturi 1n cazul tratamentului pulpitelor
gi periodontitelor, in cazul tratamentului dinlilor de lapte, chiar gi a celor cu rdddcini
resorbate.

lg.l.2.Materiale solidifiante pentru obturarea de durati a canalelor radiculare

L3.1.2.1. Preparate pebazd. de zinc-oxid gi eugenol

Sealerele moderne pebazd, de zinc-oxid gi eugenol blocheazi bacteriile gi, in princi

pal, nu se reduc in volum, ceea ce este o caracteristicd pozitivd.
Proprietdlile negative sunt:
. solubilitatea in fluidul tisular,
. toxicitatea (toxic este eugenolul liber prezent tn materialul proasdt preparat) 9i acliunea
alergicd asupra lesuturilor organismului din cauza componentelor pastei: formaldehidd,
'
paraformaldehidd.
Pe de altd parte, eugenolul prezintd un efect antibacterian temporar. Dacd sunt folo-
sili lmpreundiu pasta de eugenol pivoturi de gutapercd, itrtre oxidul de zinc al acestor
pivoturi gi pasta de eugenol se formeazd o legdturd, ce asigurd aglutinarea pivoturilor 9i
legdtura cu perelii canalului radicular.
Sealerele sebazeaz| pe formula Rickert. Bazalor confine urmdtoarele componenete:
oxid de zinc - 42%, rdgind stabilitd -27%, subcarbonat de bismut -15%, sulfat de bariu-
L\%,bamt de sodiu anhidric- L%, eugenol'
Reprezentanlii acestui gtup:
. TubliSeal (Ken); . Cortisomoli
. Nogenoli
'Spad;
. Endomethason; . RC-2B.

In componenla pulberii Rickert intrd oxid de zinc, rdgind acrilicd alb5, precipitat de
argint,
-
aristol.
TubtiSeal (Kerr) - este un derivat al pastei Rickert. Nu coloreazd fesuturile dentare, asi-
guri glisarea pivotului, condensarea gi compactarea. Pasta e de culoare alb5, radioopacd.
- Pasta Wa& - se utilizeazd cu conuri de gutapercd. Confine oxid de zinc, aditive gi
balsam canadian (cu cantitate redusd de ulei de scorfigoard).
Canasoneste un ciment zinc-oxid-eugenol cu radioopacitate gi plasticitate inaltX. Prac-
tic nu se resoarbe. Nu piercle din plastiiitate tn decurs de l-0 minute. Se intdreqte ln tota-
litate peste 8 ore! Posedi o acliune antisepticd gi antiinflamatorie (datoritd prezenlei in
compozigie a metronidazolului, paraformaldehidei, acetatului de hidrocortizon). Dup[
solidificarea lui conurile sunt bine fixate in canalul radicular al dintelui. caz de nece-
sitate, continutul canalului poate fi incd depdrtat cu ajutorul unui instrument incdlzit la
rogu, ramolind gi evacudnd conul, iar pasta - hHturand cu insfrumente endodontice.
lea maf simpld din acest grup (ca compozitie) este pasta eugenolat de zinc, care con-
std din pulbere de oxid de zinc ai eugenol, 9i la care, pe varf de spatuld, se adaugd pul-
berea de iodoform.
in acest srup aapdrut un material nou
-
RC-28, pulberea cdruia constd dinsdntri de
bismut -17%, dioxid de titan -2%,paraformaldehidd - 6,5%.Fluid - eugenol.
Endomethason este un material pebaza pastei de oxid de zinc-eugenol. in compo-
nenla lui intrd: corticosteroizi (dexametazon gihidrocortizon), antiseptice, diiodotimol gi parafor-
maldehidd, gi urnpluturd radioopacd.Introducerea in componenfa pastei a corticosteroizilor
diminueazi riscul aparitiei reacliilor dolore din partea periodonfiului dupd katamentul
endodontic ("reacfia la obturare"), chiar tn cazul refuldrii accidenfale a materialului dupd
apex (cu timpul se resoarbe).

13.1,.2.2. Cimenturi zinc-f osf at

Din acest grup fac parte: fosfat-ciment, adgezor, hidrofosfat<iment, fosfat-ciment cu

argint. Aceste preparate sunt rar folosite, deoarece:
' Materialul se intdregte repede (4-6 min), fapt ce duce la imposibilitatea obturdrii
suplimentare a canalului, in caz de necesitate;
' Probabilitate lnalte de iritare a lesuturilor periapicale din cauza continutului sporit
in masa cimentard a acidului fosforic liber;
. Este imposibild dezobturarea canalului in caz de necesitate;
. Materialul nu se resoarbe ln cazul refuldrii accidentale dupd apex;
r Resorbarea cimenturilor in treimea apicald.

13.1.2.3. Paste pe bazd de hidroxid de calciu.

_ Drn acest grup fac parte: Biocalex, Endoflax, Endocal (septodont), Apexid, VITApEX,
SEALAPEX, CALCIBIOTIC Root Canal Sealer CRCS g.a. Materialele icestui grup sunt
-
lipsite de proprietdtile iritante ale cimenturilor ZOE, sunt mai pufin solubile in fiuictul
tisular, exercitd un efect osteogen asupra osului periapical gi cement.
Cel mai des pastele sus-mentionate sunt folosite fir calitate de materiale nesolidifiante
pentru obturarea provizorie a canalelor radiculare. Grafie reacfiei alcaline puternice (pH
- circa 12) hidroxidul cle calciu la umplerea cu acesta a ianatuhli raclicular exercitd o acti-
une bactericidd, distruge lesuturile necrotizate, stimuleazd osteo-, clentino- gi cementoge-
neza' Materialele acestui grup deasemenea trebuie folosite numai cu materialele (semi)
- conuri de gutapercd, thermafille etc.
sohrt-le
In general, endoermeticii polimeri, care contin hidroxid de calciu, au aproximativ
aceleaEi proprietdfi pozitive gi negative ca gi materialele pe bazd de rdgini epoxide.
Cel m1]cunoscut preparat din aceastd grupd in
.. . lara noastrd este "sealapex" (Kerr) gi
"Apexit" (Vivadent).
"Sealapex" reprezintd un sistem pastd-pastd, este radioopac Ai se intdregte repede in
canal. Prezenla umiditdtii este condilia debazi pentru priia materialului. Dupd prizd
"Sealapex" se mdregte tn volum. Materialul este termostabil, ceea ce permite aei-t utiti-
za in lucrul cu thermafille gi gutaperca fierbinte. Datoritd efectului terapeutic,"sealapex"
este indicat, in primul rdnd, in cazul tratamentului formelor distructive ale periodbnti-
telor, dar poate fi intrebuinlat gi fir toate celelalte cazuri, cAnd este treceruri obturarea
canalelor radiculare.
 "r,,ffi
73,1.2.4. Materiale pe baztr de rigini epoxide.

Din acest grup fac parte: AH-26, TERMASIL (DENTSPLAY), AH+, ENDODENT,
EPOXICAL, DIAKET. Materialele acestui grup sunt preparate pebazd, de polimeri epo-
xido-aminici cu addugirea umpluturilor radioopace. Ele reprezintd un sistem de tip
"praf-pastd" sau "past5-pastd", se intdresc dupd amestecarea componentelor.
Materialele acestui grup sunt endoermetice (sealere) gi trebuie folosite doar ln com-
binalie cu materialele (semi)solide - conuri de gutapercS, thermafille q.a.
Caracteristicile pozitiae ale endoermeticilor pebazd' de rdqini:
. proprietdli bune de manipulare (sunt plastice, ugor se introduc ln canal);
. timp indelungat de prizd (8-36 ore);
. sunt inerte fafd de lesuturile periodonfiului;
. sunt stabile ln canal, rezistente la umiditate;
. sunt termorezistente, fapt ce oferd posibilitatea utilizdrii acestui material impre-
und cu gutaperca fierbinte;
o sunt radioopace.
Cnr act eris ticile ne gatia e:
. "tasarea de polimerizare" (aprox. 2% dinvolum);
. posibilitatea perturbdrii aderenfei marginale gi a caracterului ermetic al obturafiei
in cazul uscirii insufucuente a canalului;
. preful relativ inalt.

13.L.2.5. Preparate pe bazd de riginX de rezorcini-formaldehidi.

Din acest grup fac parte: paracina, fluorodent, bioplast, forfennn, resodent, pastd de rezor-
cind-formalind.
Labaza preparatelor din acest grup sti pasta rezorcind-formalind. Ea se prepa#. ex
tempore prin addugireala}-3 picdturi de formalind $0% de solulie apoasd de formalde-
hidd) rezorcind cristalicd p6nn h saturare, apoi se adaugd un catalizator - 2'3 cristale de
cloramind. Fluidul obtinut se amestecd cu oxid de zinc pAnd la realizarea unei consisten-
'te pestoase.
Solidificareapastei are loc timp de cAteva ore datoritd polimerizdrii arnestecului de
rezorcind-formalini cu formarea masei plastice de fenol-formaldehidd. O reaclie chimicd
similard se produce in cazul impregndrii conlinutului canalelor radiculare prin metoda
rezorcini-formalind (aezi mai jos).
Pentru imbundtdlirea proprietdfilor pastei firmele producdtoare adaugi in compo-
nenla ei diferite substante: glicerind - pentru ridicarea plasticitdfir, sulfat de bariu - pen-
tru radioopacitate, preparate hormonale - pentru prevenirea durerilor postobturatorii.
Caracteristicile pozitive ale preparatelor pentru obturarea canalelor radiculare pe
baza rSginii de rezorcind-formaldehidi:
'. acliune antisepticd permanentd;
dezinfectarea conlinutului canaliculilor dentinali, ramificafiilor deltoide, pulpei in
partea nepermeabilizatd a canalului;
. proprietdli de manipulare bune;
. radioopacitate;
. neutralitatea biologicd dupd intdrire;
ln acelagi timp se remarcd caracteristicile negative:
. toxicitate inaltd a componentelor;
'. acfiune iritantd asuPra lesuturilor periodonfiului;
modificdri de culoare a lesuturilor dentare (a coroanei dintelui tn culoare rozil).
 Deaceean nu trebuie de folosit pasta preparatd in cabinet ex temprtre, deoarece ameste-
cul se primegte cu o dozare aproximativd a rezorcinei, formalinei gi oxidului de zinc,iar
puritatea chimicd gi bacteriologicd a ingredientelor, de reguld, este dubioasd.
Prioritatea trebuie acordat{ preparatelor produse de industria farmaceuticd, gi care
confn cantitdfi optime de componente active gi substanfe, care reduc pericolul dezvoltd-
rii efectelor secundare nedorite.
Firma "spofa Dental" (cgru4 produce preparatul,,Foredent". in compozitia pulberii
intrh: oxid de zinc, sulfat de bariu, paraformaldehidd. Setul confine doud flacoane cu
fluide: ,,A" Qi,,B". Fluidul ,,A" confine glicerol gi formaldehidd: Fluidul ,,A,, confine
rezorcinat de hidroclorit (acid), glicerol.
Caracteristicile pozitiae: se prepard ugor/ se introduce ugor fur canalul radicular, carac-
teristici dezinfectante constante, stabilitatea volumului, radioopacitate.
Indicafii: obturarea canalelor la tratarea pulpitelor gi periodontitelor.
- Caracteristicile negatiue: poate cauza colorarea coroanei dintelui Inroz, gi iritd perio-
dontul la refularea accidentald dupd apex.

13.1.2.6. Cimenturi glassionomere

Din acest grup fac parte: KETAC-ENDO, ENDION srIoDENT. Cimenturile glassi-
onomere asiguri in calitate de sealer o legdturd stabild intre peretele canalului radicular
9i gutapercd, ceea ce previne rdspAndirea microorganismelor, dacd acestea au rdmas in
canal, gi posibilitatea de inflamare a lesuturilor periapicale.
Cimenturile glassionomere dispun de adeziune chimicd fald de dentind, sunt biolo-
gic compatibile, lntdresc perelii subliati ai canalului radicular, exercitd o actiune bacte-
riostaticd, degajd fluor liber. Aceste materiale nu se bucurd de o aplicabilitate largd in
endodonlie.
In calitate de exemplu vom examina ENDIoN - ciment, amestecat pe apd, posedd
o soliditate fnaltd, fortificd rdddcina dintelui, confine calciu, aluminiu Sfnuor, rlic6 d"
siliciu, acid poliacrilic, substante radioopace. Timpul de prizdinincdpere -20-24minute,
iar ln cavitatea gurii - 6-8 minute. Timpul de legare in incdpere - 90-120 minute, iar fur
cavitatea gurii - 30-60 minute. Timpul de lucru limitat necesitd o mdiestrie profesionald
inalti din partea medicului stomatolog"

L3.1.3. Materiale primar (semi)solide - pivoturi, conuri.

in de material, din care sunt se deosebesc:

1. Conuri solide: 2. Conuri plastice /semisolidel
. metalice (argint titan); . gutaperca;
. plastice;
' plastice;
. din fibre de sticld; . dinfibre.
. sistemul "Therrnafill "

Gltaperca reprezintd un cauciuc oblinut dintr-un suc uscat de copac de gutapercd de

tip
,,,Tabart" ,
produs ln Brazilia gi Malaesia. A fost introdusd tr Marea Britanie in fsaa gi
se folosegte in endodontie mai mult de L00 ani. Acest cauciuc este un polimer de isopren.
Cauciucul natural este amorf, moale gi foarte elastic. in acelagi timp, cAnd gutaperca se
cristalizeazd, formeazd. un polimer rigid, dur.
 *ffi
Cauciucul se solidificd dupd procesul de vulcanizare - furcdlzirea polimerului in pre-
zenla sulfului,
tutaperca este un material termoplastic, care se ramolegte la 60-65"C 9i se topeqte la
100"C. Ea nu poate fi sterilizati prin incdlzire. Dezinfectarea conurilor se efectueazdin
solulie de hipoclorit de sodiu de 5%.
Gutaperci chimic purd existd in2faze /forme/ - o (alfa) 9i p (beta), care se pot
transforma una in alta.
Pentru confeclionarea conurilor de gutapercd se folosegte c-gutaperca. Ea are o fle-
xibilitate gi o plasticitate bund, caracter lipicios redus gi temperatura de topire relativ
inaltd (+64'C).
Materialul din care se confeclioneazd conurile de gutapercd au urmdtoarea compo-
zifie:
' o-gutapercd - aproximativ 20o/o;
. Oxid de zinc - 60-75%;
. Ceara sau rdgina pentru asigurarea maleabilitdfii gi a unei condensdri mai bune -
1-4%;
. Sulfafi de metale pentru radioopacitate - 1',5'17,3%;
. Coloranli biologici, antioxicianfi;
Mai tArziu gutaperca a fost modificatd prin folosirea tijelor portante din mase plastice
,,Thermafill" gipisioalelor de injectare ,,Obtora" Penhu injectarea gutapercei ramolite.
Principala formd de folosire a gutapercei este conul.
Conurile de gutapercd sunt fillere.
Avantajele de gutapercd ca mijloc de obturare a canalelor radiculare:
"onnrilor
. imbundtdlesc etangeitatea sigildrii canalelor radiculare;
. insolubile;
'. inerlie chimicd;
radioopacitate;
. plasticitate;
. cedeazd uqor dezobturdrii;
'. lipsa acfiunii toxice gi a celei iritante;
conurile de gutapercd in canalul radicular nu se fisureazd 9i nu se taseazd;
r asigurarea unei obfuralii sigure 9i lndelungate a canalului radicular.
Existd cAteva metode de obturare cu gutapercd:
'. cu paste gi master con;
condensarea verticald;
. condensarea laterald a gutapercii la rece sau la cald,
Condiliile necesare pentru folosirea gutapercei sunt:
1. Prepararea calitativd a canalului radicular (scopul principal este de a ldrgi canalul gi a

lnldturrt curburile p entru facilitnrea inser liei conului);

2. Pdstrarea formei originale a canalului;
3. Inclicalii cdtre utilizarea gutapercei.

Pregdtirea canalului cdtre obturare:

. lipsa infectdrii - se asigurd prin folosirea digii;
. irigarea canalului;
. inchiderea ermeticd a canalului pe perioada dintre vizite;
. lipsa exsudatuluii
' lipsa mirosului fetid;
. lipsa sensibilitdlii din partea lesuturilor periapicale (lipsa sensibilitdlii la percufie)
 'ffi$!*'
Conui de argint
C_onurile de argint ln calitate de umpluturd a canalelor racliculare se folosesc in jur de
50 ani. Caracteristicile negative, care impiedicd utilizarea lor pe larg, sunt coroziunea in
mediul lichid cu formarea oxizilor de arginN toxici pentru Celule gi
fesuturi, schimba-
rea in culoare a dintelui dupd obturare, imposibilitatea adaptdrii la forma canalului din
cauza duritdtii, vArful dur gi rofunjit care nu poate repeta ]or-a anatornicd a vArfului
rdddcinii, secliunea rotundd care aproape niciodatd nJ se remarcd la canalele naturale.
Se utilizeazd fur canalele drepte, nu prea mari, cu secfiunea rotundd. Actualmente aceste
conuri nu se utilizeazd.
Conuri din titan.
Conurile din titan ca material de obturare penhu canalele radiculare au fost propuse
aproximativ 20 de ani iir urmd. Nu se supun coroziunii, dar au toate celelalte nea;unsuri,
caracteristice pentru conurile de argint.

14. METODE DE OBTURARE A CANALELOR RADICULARE

Etapa de obfurare se lncepe dupd efectuarea prelucrdrii mecanice, medicamentoase
gi uscarea canalului. Uscarea canalelor radiculare se face cu ajutorul megelor pe ac radi-
cular sau cu pivoturi (pinuri) de h6rtie. Nici intr-un caz nu se poate de a usca canalele
cu aer din puster, deoarece in acest caz este posibild aeroemboiia (nerul pdtrunde in uase
sangaine, lesu turi rnoi).
Pentru obturarea canalelor radiculare sunt aplicate urmxtoarele metode:
- Metoda de obturare cu paste sau ciment.
- "Tehnica conului central";
- Metoda de obturare cu paste gi cAteva conuri de gutapercd
. condensarea laterald.
. condensarea verticald.
- Metode de obturare cu gutapercd incdlzitd ln afara canalului radicular: sistemul
Thermafille gi sistemul de injectare ,,Obtttra2".
- Metoda de obturare cu gutapercd la rece, ramolitd chimic (se bazeazd pe utilizarea in
calitate de solxent a cloroformului sau a tnlocuitorilor lui - uleiului de Eucalipt, galotan etc.),
- Metoda de obturare prin condensare termomecanicd.
. umplerea termoplasticd.
. condensarea ultrasonicd.

14.1. Metoda obturirii canalelor radiculare cu paste sau ciment.

Aspectele negative ale obturdrii canalului cu pastd sau ciment sunt cantitatea necontro-
labilX de material, introdus tn canalul radicular, posibilitatea existenfei golurilor fir canal,
tasarea materialului.
Pasta sau cimentul se malaxeazd conform instrugtiei gi se inhoduce in canalul radicular
pregdlit, cu ajutorul acului radicular, acului Lentulo manual sau a unui file, cu migcdri cle
propulsare, p6nd la apexul radicular, urmdtoarele portii de material de obturalii
fiini intro-
duse la o addncime mai micd a canalului. Materialul se condenseazd cu o megd de vatd, dupd
introducerea fiecdrei por,tii. Excesul de material este indepdrtat din cavitatea dintelui cu un
excavator sau frezd sfericd, ldsAnd o cantitate nefirsemnatd deasupra ostiumurilor canalare.
Acesta este a.n. modmnnual.
 i-ilsJjib
r*;;td$
Obturarea canalului radicular prin mod manual: n -
uscarea
canalului radicular; b - introducerea pastei plastice solidifinnte
-
in canalul radicular; c condmsarea pastei tn canalul radicular
cu un instrurnent endodontic cu o megd de aatd aplicatd pe el; d,
-
e introducerea unei porlii noi de pnstd gi condensarea ei;
condensareapasteiin osti.umul canalar m o buletd de vatd.
in A
Materialul de obturalie poate fi deasemenea introdus
)
f-
En, fr, $.
I
canal cu ajutorul acului Lenhrlo, conectat la piesa conkaunghi,
I I
sd atn RdR fliln
rotit cu o vitezd micd. Pentru aceasta, aculLentulo t'ebuiJ
-,fi-
inkeliberinlumenulcanaluluiradicular.Peparteaactivha I ttl I 1H / \ t I

il:H:lT#*:i:1iilTffil,iil,lffifj;'J".'#jili,h?:$
lar pe toata lungimea - pdnd la senza$a de proptire gi apoi se
\l/o Y.
w v
retrage spre afard aproximativ 2 mm (ca sd nu se blocheze in foramenul apical). Se pomeqte
bormagina lavileza de 800 rot./min. cu rotirea fir sensul acelor de ceasomic. Apoi cu acul
Lentulo acfionat se efectueazd in canal migcfui sus in jos", - cu bdgare de seamd la
4-5 ,,in -
ad6ncimea lungimii de lucru. Acul Lentulo se scoate din canal, ftr timp ce magina lucreaz5.
Procedura se repetd de 2-3 orl introduc6nd acul deja la o adAncime mai micd.
La sf6rgitul obturfuii canalului surplusul de material
se inlXturd din partea coronard a dintelui. Materialul se
condenseazd cu ajutorul u,nui tampon in porpunea osti-
ald a canalului. Cavitatea se pregdtegte pentru restabili- *
rea formei anatomice a dintelui.
Cele mai esenliale neajunsuri ale metodei de obtura-
re a canalelor radiculare cu paste sau ciment sunt intro-
ducerea incontrolabild in canale a unui surplus de sealer,
formarea porilor in canalul radicular, adeziunea slabi a
materialului fafX de perefii canalului, tasarea in volum
produsd in material pe parcursul pizei. Intro ducerea materialului de obtu-
ralie cu ajutorul acului Lentulo

14.2. Tehnica "conului central"

Aceastd metodd se utilizeazdincazti, c6nd canalul este pregdtit prin metoda obignuitii 9i
forma lui corespunde formei ultimului instrument utilizat pentru prelucrare.
Esenfa metodei constd in introducerea tr canal, impreund cu sealerul, a conului de guta-
percd (arareori, metalic), corespunzdtor cu secfunea canalului, pentru realizarea unei obtu-
rafi depline a canalului.
Prima porpe a materialul de obturafie este aplicatd in regiunea ostiald a canalului, fiind
apoi introdusd ir:r canal cu ajutorul acului Lentulo, conectat la piesa contraunghi, 9i rotit cu
o vitezd micX. Asffel, pe porliunile canalului, unde conul nu se atinge de pergti, este aplicat
sealerul. Acul Lentulo se introduce tn canalul radicular pe toata lungime4 qi apoi se porneqte
bormagina. Acul Lentr:Io se scoate din canal, ir timp ce magina lucreazd. Irrocedura se repetd
de 2 ori.
Apoi este introdus conul standard de gutapercd (filler), deja ales, care trebuie sd cores-
pundd mArimii 9i lungimii de lucru a ultimului instrument, utilizat pentru prelucrarea ca-
nalului.
Localizarea corectd a conului in canal se controleazd prin radiografie.
Apoi, cu un file sau cu un ac Lentulo, sealerul este aplicat pe con sau nemijlocit pe peref,i
canalului.
 lungimea tucru a Metodica ile obturare a canalului prin metoila
j
fl a
"conului cmtral" (unui singur con gi a pastei):
- alegerea gi ajustarea conului; b,
cerea pastei plastice
c - introdu-
solidifinnte tn cnnalul rndicular;
d introducerea conului cu pastd in canal pe lun-
-
gimea de lucru; e -
tnldturnrea pdrlii proeminente a

ffi W -
coruilui; e cplicarea obturaliei proaizorii
a Dupd controlul radiot.ogic final surplusul de guta-
percd se topegte la orificiul de intrare a canalului cu
un fuloar incdlzit, iar surplusul de sealer din partea
coronard se indepdrteazd.
Neajun*ile metodei:
r formarea porilor pe suprafala sealerului, mai
ales ln treimea medie gi cea coronard a canalului,
. adeziune slabd a materialului fuld du perelii ca-
d nalului,
e
. tasarea- produsX pe
parcursul prizei.
. nu permite umplerea totald a sistemului de ca-
nale laterale.
' ln timpul introducerii conului fir canal frecvent este refulatd o cantitate de sealer dupd
aPex.

14.3. Obturarea canalului prin metoda condensirii laterale a gutapercii la rece.

Condensarea laterald a gutapercii trebuie efectuatd atunci, cAnd prelucrarea canalului

radicular s-a fdcut dupd metod a step-back sau alta similard.
,Scopul condensdrii laterale este de a atinge o densitate inaltd a obturaliei radiculare la
utilizarea cantitdlii maxime de gutapercd (fiiler) 9i a cantitdtii minime de sealer.

Con primar Con de Con de

Spreader gutaperc6
de gutaperci gutapErEi
s reader

$[ ilI tv
I introducerea conului primar de gutnpercd;
Etapele de condensare laterald a gutapercii la rece:
-
II -
introducetea spreaderului; M
-
introducerea conului de gutapercd auxitiar de idrime mati
micd gi introducerea repetatd a spreaderujtr.i; IV
-
introducerei conului de gutapercd auxiliar de
manme fl mat mtca.
 Etapele d.e
ffi
obtware a canalelor prin metoila condensdrii latetale a gutapercii la rece

a nu
lui radicular mai mici de mdrimea 30 cu lungimea corespunz5toare.
Antiseptice, preparate penku lfugirea chimicd a canale-
lor radiculare (lubrifiante). Dupi prelucrarea mecanicd a
canalului radicular ultimul instrument (nu mai mic de-
cdt mdrimea 30) trebuie sd treacd liber pdnd la foramenul
apical, fird si intAlneascd obstacole. Canalul radicular
este format de o formd conicd cu prag in partea apicali'
2. Prelucrarea canalului cu antr- ace
septice, uscarea voturi de hdrtie. Dupd prelucrarea nredicamentoasd 9i
uscare canalul este uscat, secrelii din canal nu-s'
3. Alegerea conului Primar de gu-
taperce rimea L5 pAnd la 140. Conul este ales astfel ca mdrimea
lui sd corespundd m{rimii pricipalului file de lucru api-
cal. Conul trebuie sd se termine cu 0,5 - L mm mai sus
de apexul fiziologic, gi se efecfueazd o radiografie.Dacd
conul primar este corect introdus, pe radiografie va fi
decelat cd proiecfia lui nu va ajunge la 0,5 - 1 mm de
apexul radiologic al dintelui.

4. Aplicarea pe pereFl canalulul ac sau ac sau sau

radicular uscat a sealer-ului de hArtie, pastX.
preparat. i

Aplicarea pe vartul conulul Prl-

mar a unei cantitdfi de sealer 9i
introducerea conului ln canal
co-
nurilor auxiliare de gutapercd
rea) surplusului de gutaPercd
pdrlii pierdute a coroanei den-
tare
introdus ln canal, neajungAnd cu 0,5 - 1 mm pdnX Ia
lungimea de lucru a dintelui.
ca cu
conul primar de gutapercd sau de o mdrime mai micd.
Conul primar este presat strAns cu spreaderul lateral de
un perete al canalului.
rimi: Xx-fine, x-fine, fine, medium, large; pastd' Pe vArful
conului auxiliar, care coresPunde mdrimii spreaderului,
se ia prealabil sealer 9i in spafiul creat de spreader in
canal se introduce imediat dupd retragerea lui conul re-
spectiv de gutaperci. Conurile auxiliare sunt introduse,
pAnd cAnd spreaderul inceteazX de a mai pdtrunde ln ca-
nal. Aceastd procedurd se repetd, pAnd cAnd urmdtorul
con nu va pdhunde ln canal mai pulin de 3 mm, dupd
aceasta fiind efectuatd o radiografie de control.
cu-
tapercd din regiunea orificiilorintrare a canalului sunt
de
topite cu un plugger sferic sau cu un excavator trcdlzit.
necesare re-
staurarea formei anatomice a dintelui. Materialele sunt
utilizate conJorm indicaliilor in dependenld de aparte-
Formarcaunui canal deformd conicd prin condmsare laterald: a obturarea
-
lar aI tmui premolar supertor; b ob turarea canalului radicular aI unui
canalului ratlicu-
-
rares canalului radicular al unui molar de minte inferior cu rdddcina
molar inferior; c - obtu-
meziald puternic curbatd.
Neajunsurile metodei:
.In timpul introducerii conului ftr canal frecvent este re_
fulatd o cantitate de sealer dupd apex.
. Tehnica nu permite umplerea totald a sistemului de ca_
nale laterale.
Trebuie de menfionat, cd ln calitate de sealer se folosesc
in principal materialele la baza cdrora se afld hidroxidul de cal-
ciq tricalciufosfatul, hidroxiapatita, diferite rdgini. De exemplu:
Sealapex (e_Q, Apexit (Vivadent), Biocalex (Spucl) Vitapex
Obturarea canalului pin Saponia), AII-26, AH+ (Dentsply) etc.
metoda conilmsdrii late-
rale a gutapercii la rece

L4.4. Tehnica condensirii verticale la cald.

Metoda condensdrii verticale a fost propusd de Schilder aproximativ 30 ani in

urmd.
Conform acestei metode conul primar de gutapercd este scurtat pdnd la nivelul
orificiu-
lui de intrare fur canal, incdlzit gi condensat cu un plugger incdlzit in direclie apicald.
Spa-
liul format in urma condensdrii este umplut cu bucdlele lrl1cl
de gutapercd, care deasemenea sunt lncdlzite gi condensate. in
acest caz este realizatd umplerea maximX a canalului cu guta-
percd, fiind folositd o cantitate minimd de sealer.
Aceastd metodd permite umplerea cu gutapercd a futuror
canalelor radiculare, inclusiv a celor laterale. Pentru aceasta
este nevoie de un instrumentar special gi dexteritdfi practice
ale medicului.

Pentru realizarea metodicii respective sunt necesare pivo_

i,il
Condmsare aerticald a
gutapercii la calil
in canalulradicalar
turi /conuri/ non-standard din gutapercd, gi pluggere aL trei
dimensiuni: mnre - pentru lucrul ini/g coro'ard i canalului,
m1liu - pentru lucrul in 1/3 medie, gi mic pentru lucrul in
-
1"/3 apicald.
Sd examindm etapele de obturare a canalelor.
 iilllt"&
E*,j;dF

Etapele de obturare a canalelor prin conilensarca aerticald a gutapercii la cald

NI Etape
cu uncon cu
instrumentului, care are o mdrime mai micd decdt ultimul file apical.
'2.

lucru) gi retezarea capdtului gros.

5. retezarea mm apex.
verificarea retenliei,
4. mare
pAnd la 3-4 mm, cel mediu -
neajungdnd pAnd la apex cu 15 mm, gi cel mic
- neajungAnd pAnd la apex cu 10 mm. Marcarea lungimi de lucru a fiec5rui
plugger.
5. lrigarea gi uscarea canalului.
6 cu ac
manual gi repartizarea ei find pe pereti (cimentul este necesar la obturarea cu
gutaperca la cald, tn special, pentru cornpensarca contracliei acesteea Ia rdcire).
'/ a cu un
d. ucerea marcarea a
brangelor pensei.
9 con cu a]u
excavator fierbinte sau a unui plugger lncdlzitor (prima undd caldi, ce duce Ia
cregterea temperaturii gutapercei at 5-8"C, ce permite defonnarea ei Ia condensare).
IU. mare
cimentului, apol condenseazd gutaperca ln SENS apical in urma acestor actiuni
se realizeazi obturarea canalelor laterale in treimea medie a canalului
11. prrn a
in-fierbAntate a pluggerului incdlzitor pentru 2-3 sec.
72,. cu aceasta se
continuare obturarea canalelor laterale). Compactarea se efectueazd pAnd la
3-4 mm de la apex.
13. cu ugSer
L+. cu
15. 8u pe cu
aj u torul plu ggerului).
16. cu
cu un plugger la rece, fircdlzirea, condensarea gi repetarea ulterioard a acestor
acliuni p6nd la umplerea finald a canalului. La aceastd etapd este deasemenea
posibild introducerea gutapercei cu ajutorul seringii.
L/
Provuorre. in cazul molarilor SE adaugd uneorl ciment in porliunea cervicald
(etanEarea

Drept neajurs aI metodei trebuie de amintit faptul, cd pentru controlul caliti,Li obturdrii
canalului radicular se efech"teazd radiografia tn repetate rinduri.
 L4.5. Metoda de condens.re termo-mecanici.

Metoda a fost propusd de McSpadden (1979). Pentru condensarea gutapercei se folo-

segteun instrument special - g,fta-cornpactor (sau contpactorul McSpadden), asemdndtor ca
formd cu un H-file invert fixat in piesa unghi. Metoda sebazeazd pe ramolirea gutapercei
ln canalul radicular sub actiunea cdldurii.
in cazul condensdrii termoplastice in canal se introduce un con de gutapercdcorespunzdtor
secfiunii canalului, care se ramolegte sub acliunea cdldurii degajate in urma fricf,unii pdrfi
active a compactorului de cory viteza rotafiilor compactorului fiind de 8000-1"0000 rotafii pe
minut. Ca urmare gutaperca se deplaseazd spre perefi canalului ?n direcfia apexului.
fn scurt timp canalul radicular se umple cu gutapercd. Cel mai bine se obtureazd canalele
drepte 9i largi. Obturarea canalelor curbe a dinlilor laterali este dificild.
Lungimea de lucru a guta-compactorului trebuie sd fie cu L mm mai micd decdt lungi-
mea canalului prelucrat, iar dimensiunea lui hebuie sd corespundd cu mdrimea ultimului
file apical folosit. Conul de gutapercd trebuie sd fie cu 1-2 mdrimi mai mare decdt mdrimea
ultirn-uluifile.
Dupd introducerea sealerului gi a conului de gutapercd, compactorul este plasat ftr canal
la o adAncime de 34 mm, 9i incep rotafiile fdrd presiune.
Apoi instrumentul acfionat este introdus pe intreaga lungime de lucru incd pe 1 se-
cundd.
in acel moment gutaperca este condensatd cu lamele instrumentului, acesta ln final
auto-expulzAndu-se din canal dupd finalizarea condensSrii.

14.5. Metoda de condensare ultrasonici

Metoda constd in plastifierea unui con de glftapercd cu ajutorul ultrasunetului prin in-
strument endodontic - file, carc este inserat in canalul radicular impreunX cu pivotul.
Gutaperca este condensatd in canal, iar condensarea finald se efecfueazd cu ajutorul unui
plugger manual.

14.7. Metoda de obturare a canalelor radiculare cu utilizarea sistemului ,,Therma-

fllle"

Metoda a fost elaboratd de B.W. Johnson (1978).Easebazeazd pe obturarea canalului

cu gutapercd (faza c), fixatd pe o tijd de olel, nickel-titan sau de masd plasticd. Metoda
asigurd o obturalie suficientd a canalului gi un control apical exact.
Gutaperca de faza c, incdlzita pAnd la temperatura de lucru, devine lipicioasd gi ade-
zivd, gi datoritd acestui fapt, se hxeazdbine pe tija centrald. Aceasta ajutd la introducerea
materialului de obturalie pe toatd lungimea canalelor. Tija funcfioneazi,ca un conductor
(port-gutapercd) central; el compacteazd gutaperca pe toata lungimea canalului, asigu-
rAnd o ermetizare apicald gi reducAnd tasarea masei obturate.
inainte de obturarea canalului radicular se efectueazd calibrarea lui. Pentru a inregis-
tra mdrimea obturatorului Thermafill@, pre-
gdtit pentru obturarea canalului respecfiv, se
utiizeazi, instrumentul Veri-ficator. Ultimul
este introdus in canalul radicular gi se face
o radiografie.

Verificator (sus) 9i Thermffile (lot) >

 iiil0ttl
lt#i*itd#rj

Apoi obturatorul, ce corespunde ca

mdrime cu verificatoruf este plasat in
cuptorul,,ThermaPrep".
in canalul radicular este introdusd o
cantitate micd de pastd (sau de ermetic)
cu ajutorul conurilor de hdrtie sau cu
acul Lentulo, pentru a unge perelii pe
toaid lungimea. Apoi Thermafill-ul, deja
Cuptor pentru incdlzirea lncXlzit ln cuptor, se introduce ln canal
thernnfillelor printr-o presare ugoard pe lungimea de
lucru iruegistratd anterior. Dupd aceas-
ta conul se taie cu o frezd la nivelul Introducerea t'lrcr-
orificiului de intrare a canalului. Condensarea gutapercii in jurul mafillului.tn-canalul
pivotului se realizeazd.cu ajutorul plugger-ului. radicular

14.8. Metoda de obturare a canalelor radiculare cu utilizarea sistemului de injectare

,,Obtuta-2"

Metoda a fost propusdin1977. Constd in injectarea in canalul radicular a gutapercei,

lncdlzite pdnd la L60o, cu ajutorul unei seringi speciale. Aceastd temperaturd permite ma-
terialului de a deveni fluid 9i sd treacX'prin ac. La introducerea acului in canal, ea trebuie
sd nu ajungd pdnd la orificiul apical cu 3,5-5 mm.
Instalalia pentru incdlzirea gutapercei gi seringa speciali pentru injectarea la cald
sunt prezentate in figura urmdtoare.
Pentru umplerea spaliului dintre peretele canalului gi gutapercd se introduce o can-
titate micd de pastd. Apoi se injecteazd prima porlie de material, care este compactatd
in partea apicald cu un plugger manual. Apoi se efectueazX radiografia de control, gi se
umple in totalitate canalul radicular.

Aparat pentru tncdlzirea gutapercii, seringd pentru introducerea gftapercii tn canalul rqdiculnr

14.9. Evaluarea calitifii de obturare a canalului radicular

intr-un canal radicular obturat calitativ materialul de obtura,tie ll umple compact gi

ajunge p6nd la nivelul apexului fiziologic, la L-1,5 mm de la apexul radiologic (la obtu-
rarea dinlilor cu pulpa inflarnatd - pulpite), pdnd la nivelul apexului radiologic - la
obturarea dingilor afectafi de periodontite.
Calitatea de obturare a canalelor radiculare se verificd prin efecfuarea unei radiogra-
fii de control. Dacd cligeul radiologic este calitativ, vom vedea clar dacd materialul de
obturafie aderd intim (sau nu) la perefii canalului radicular, dacd sunt goluri gi bule in
 1i,Mffi
materialul de obturatie, nivelul de obturafie ln regiunea ostiald gi cea apicald a canalului
radicular
Destul de clar apare refularea materialului de obturafie dupd apexul radicular, ceea
ce este inacceptabil (eroare, complicafie).
Principalele etape gi criteii de calitate ale tratamentului endodontic:
L. Efectuarea examenului radiologic care permite evaluarea stXrii lesuturilor dure gi
a parodonfiului apical.
2. Conform indicafiilor gi, in caz de necesitate, se administreazf,anestezic.
3. Izolarea cAmpuluji operator (sistemul Diga).
4. Deschiderea gi extensia cavitdfii pulpare.
5. lndepdrtarea pulpei coronare - extiipare (in caz de pulpite) sau de descompunere a
pulpei (tn caz de periodontife), 9i prelucrarea antiseptici a canalului radicular.
6, Determinarea lungimii de lucru a canalului radicular.
7. Prelucrarea instrumentald gi medicamentoasd a canalului radicular.
a. Permeabilizarea gi ldrgirea canalului radicular (nu mai pulin de 3 ntdrimi de Ia ldr-
gimea inifiald). Se interzice operarea cu instrumente endodontice intr-un canal radicular
uscat.
b. Partea apicald se prelucreazd cu cel pulin mdrimea21 a instrumentului endodontic.
c. Este necesar de creat ln regiunea apexului fiziologic un stop apical.
d. Canalul trebuie sd aibd o formd conicd, qi sd fie ldrgit infundibular ln partea ostiald.
e. La prelucrarea canalului radicular este necesar de a folosi intotdeauna preparate
pentru ldrgire chimicd.
f. Este necesar de a iriga minutios gi abundent canalul radicular cu antiseptice.
8. Uscarea canalului radicular (cu mege de aatd Ei conuri de hkrtie).
9. Obturarea canalului radicular.
10. Restabilirea formei anatomice coronare gi a funcliei dentare.

1 5. TRATAMENTUL CANALELOR RADICULARE

I NSTRUMENTAL I NACCESI BI LE

in activitatea practicd medicii stomatologi sunt nevoiti sd se confrunte cu diferite si-

tuafii, una din care este problema hatdrii dinlilor cu canale radiculare nepermeabiliza-
bile. Chiar dacd dispun de instrumente gi remedii endodontice moderne, medicii une-
ori nu reu$esc sd permeabilizeze gi sd obtureze canalele radiculare pe tot parcursul lor.
Aceasta poate fi legat de particularitdfile anatomice ale dintelui, de obliterarea canalelor
radiculare tr urma unei abraziuni patologice, cu modificdri de vdrstd ale configuratiei
cavitdfii dintelui (micgorarea tn dimensiuni), constricfii, curbiri ale canalelor mai mult
de 90 grade, fracturarea instrumentelor in canalele radiculare gi starea generald gravd a
pacientului.
Ce-i rdmAne atunci medicului stomatologi in asemenea caz? Dacd, lncercarea de a
permeabiliza canalul este nereugitd, se trece la urmdtoarele metode:
1". Metode de prelucrare prin hnpregnare a conlinutului canalului radicular:
a. metoda rezorcind-f ormalind;
b. metoda de argintare.
2. Metode fizice:
a. electroforeza medicamentoasd;
b. depoforeza cu hidroxid de cupru-calciu;
c. diatermocoagularea pulpei.
 .r!\i,Jll..
tuffi#'
15.1. Metode impregnante de prelucrare a confinutului canalului radicular

Impregnarea este imbibarea confinutului unei pdrli nepermeabilizabile din canalul

radicular cu diferite substanfe. Ca urmare a acestui fapt pulpa se transformh lntr-un
cordon aseptic, care nu se supune mai departe dezintegrdrii putride. Cercetdrile clinice
indicd o eficienld joasd a acestor metode, experlii recomanddnd abandonarea acestora
(E.8. Bopo0cxuu et aL). Dar, din pdcate, la momentul actual nu existd o alternativd reald
pentru aceste metode; ln caz de necesitate extremd anume aceste metode sunt folosite
gi permit pdstrarea dintelui. Degi in asemenea caz medicul nu poate garanta calitatea
tratamenfului. Prin urmare, este necesar de a restrAnge cert indicatiile pentru metodele
impregnante de prelucrare a continutului canalului radicular gi a le folosi doar ln caz de
necesitate stringentd.

L5.1..1. Metoda de rezorcini-formalini

Esenla metodei respective constd in transformarea pulpei gi produselor rezultate din

descompunerea acesteea intr-un cordon aseptic vitros. Aceastd metodd se efectueazd
doar dupd devitalizarea pulpei. Dacd este impregnatd o pulpd vie, drept rezultat apare o
pulpitd restantd, iar rezultatele tratamentului vor fi nefavorabile.
Metodica efectudrii:
L. Prepararea cavitdlii carioase;
2. Deschiderea cavitdfii dintelui;
3. Amputafia (lndepdrtarea) pulpei coronare;
4. Extirparea (indepdrtarea) pulpei din canalele radiculare permeabilizabile;
5. Prelucrarea porliunii permeabilizabile a unor canalele radiculare nepermeabiliza-
bile. Lirgirea prealabild a ostiumurilor canalelor radiculare;
6. Obturarea canalelor radiculare permeabilizabile;
Impregnarea prin metoda rezorcind-formalind a confinutului canalului radicular ne-
permeabilizabil (ln 3-4vizite, nu mai pufin). iin prima vizitd se efectueazd prelucrarea cu
amestec de rezorcind-formalind fdrd catalizator.
Meto ilica prepardrii unui amestec de rezorcind-formalind:
Pe lama de sticld se picurX cu spatula 5-6 picdturi de solufie de formalind de 4A%;
La aceastd solulie se adaugd rezorcind cristalicd pdni la saturalie (pfrnd cftnd cristalele
tnceteazd a se mai dizolaa);
Se amestecd fdrd sd friclioneze cu spatula metalicd!
Ef ecfir ar e a impr egndrii:
L. Primaaizitd.
Dintele este izolat de salivd;
Uscarea;
Pe ostiumul canalar se aplicd cu brangele pensei 1-2 pictrturi de amestec;
in porliunea permeabilizabild a canalului radicular imestecul este introdus prin pre-
siune cu un insfrument endodontic, de ex., cu un ac radicular, ln decurs de 3 minute;
Cu restul amestecului se lmbibl tamponul de vatd gi manopera se repetd din nou
de3oriacAte3minute;
-
Deasupra ostiumului canalului radicular se aplicd tarnponul de vatd imbibat cu
amestecul rezorcind-formalind fdrd catalizator, gi se aplicd un pansament cu dentin6.
Urmdtoarea viziti - peste L-2 zile.
2. A doua aizitd.
Este indepdrtat pansamentul cu dentind;
 Din nou se efectueazd impregnarea dupd aceeagi metodicd (triplu, fdrd catalizator);
Din nou deasupra ostiumului canalului radicular se aplicd tamponul de vatd imbibat
cu amestecul rezorcind-formalind ffu6.calalizator, gi se aplicd un pansament cu dentind.
Urmdtoarea vizitd. - peste 1-2 zile.
3.A treia aizitd.
Este indepdrtat pansamentul cu dentind;
Din nou se efectueazd impregnarea, dar de aceastd datd cu un amestec ce conline
catalizator. Sub actiunea catalizatorului se produce polimerizarea gi se formeazd o masd
plasticd fenol-formaldehic{d. Pulpa, supusd ac}iunii respective, devine vitroasd gi nu este
supusd descompunerii;
Metodica prepardrii unui amestec de rezorcind-formalind
Pe lama de sticld se picurd solulie de formalind de 40%;
La aceastf, solulie se adaugd cristale de rezorcind - pAnd la saturafie (pAnd cAnd cris-
talele inceteazd. a se mai dizolva);
Apoi se adaugd 2-3 cristale de cloramind;
Fluidul se amestecd cu migald. Obfinem un amestec de culoare galbend.
Porfiunea nepermeabilizabild,a canalului radicular este prelucratd conform metodicii
sus-menfionate de 3 ori a cdte 3 minutei
Surplusul de fluid se inldturd cu tamponul de vatd;
Canalul radicular se obtureazd pe porliunea permeabilizabild cu pasta rezorcinS-for-
malind;
Surplusul de pastd se inldturd de pe peretii cavitdlii dintelui;
Dintele este izolat de salivd gi usca!
Se aplicd o obturalie izolatorie 9i o obturalie de duratd;
Trebuie de atras atenlia la faptul cX la la efectuarea impregndrii este necesar de a crea
condilii pentru scurgerea (pdtrunderea) amestecului in canalul radicular.
Pentru aceasta la tratarea dinfilor mandibulari pacientul este agezat in fotoliu in pozi-
lie gezdndS, iar capul pacientului este fixat cu o ugoard flexiune spre inainte. La tratarea
dinlilor superiori pacientul este agezat in fotoliu tr pozilie culcatd, iar capul pacientului
este flexat spre inapoi.
Astfel este mai comod de efectuat metoda respectivA, gi concomitent medicamentul
se concentreazd in porliunea permeabilizabild a canalului radicular, deasemenea difu-
zeaz6.in pulpd, ramificaliile deltoide, canaliculii dentinari, 9i, in acelagi. timp, impiedicd
picurarea soluliei pe mucoasd, ceea ce reduce probabilitatea arsurii chimice.
In pulpita gangrenoasd, cAnd canalele radiculare sunt infectate - tratamentul este
efectuat in 4 vizite.
Deasemenea este important de linut minte cd pe parcursul unui timp oarecare se pro-
duce agezarea (reducerea in volum) a cordonului pulpei, iar in rezultat - apare un spaliu
liber lAngd pereiii canalului radicular 9i a porliunii apicale.
Nu existh garanlii pentru pdstrarea etangietdlii canalului radicular, iar rezultatele in-
depdrtate sunt imprevizibile.

Aspectele negative ale acestei metodici:

. Colorarea dintelui ir culoarea roz;
. La pdtrunderea dupd apex amestecul iritd periodon;iul;
. DinFi devin fragili;
. Se produce o fuziune cu fibrele periodonfiului, cementul radicular gi lama corticald
a alveolei (anchilozd);
dintele pierde mobilitatea fiziologicd;
^.
In caz de necesitate a extracliei dentare apar complicafii.
 rilt0tii&
'$#;;;eH#.F'

La momentul actual pentru impregnare pot fi folosite preparatele pebazd de rdgind

resorcind-formaldehidd. Pentru imbundtilirea caracteristicilor,la compozifia pastei din
acest grup firmele producdtoare adaugd glicerind (sporegte plasticitatea), sulfat de bariu
(radioopacitate), preparate hormonale (previn durerea). Utilizarea acestor paste permi-
te reducerea efectelor secundare/ deoarece ele au o compozifle optimX de componen-
te. Drept exemplu pot servi pastele (materialele de obturafie) ,,Foreclent" , ,,FotferLan",
,,Crezopasla" (Septodont). Aceste preparate au deasemenea fur componenla lor dexa-
metazond. Ele se transformd fir canalul radicular lntr-o masd insolubild - masa plasticd
fenol-formaldehidd, concomitent degajAndu-se formaldehidd gazoasd, care pdtrunde in
canalicule.
in stare iniliald pastele sunt livrate pe piald sub formd de trei componente - doud
flacoane cu fluide gi unul - cu pulbere.

L5.1.2. Metoda de argintare

Metoda de argintare sebazeazf.pe impregnarea porfiunii nepermeabilizabile a cana-

lului radicular cu solulie de nitrat de argint. Dupd reducerea argintului pe perefii micro-
gi macro-canalelor se depune argin^tul metalic in strat (film) foarte fin - ,,Reacfia oglinzii
de argint". Astfel, microflora este blocatd gi ,,fircastratd" in grosimea dentinei. Argintul
interaclioneazd cu proteinele pulpei, formAnd albuminate de argint. Ele conserveazd
pulpa, transforrnAnd-o tntr-un cordon aseptic.
Argintul exercitd ln canalul radicular o acliune antisepticd, oligodinamicd (genereazd
ioni de argint) de lungd duratd, impiedic6nd cregterea microorganismelor gi prevenind
dezvoltarea proceselor inflamatorii fur periodonfiu.
Condiliile efectudrii metodei de argintare:
. Pulpa din canalul radicular trebuie devitalizatd tn mod obligatoriu;
. Pacientul este agezat ln fotoliu lntr-o pozilie speciald:
. . la tratarea dinfilor mandibulari
- ln pozifie gezdndd, capul acestuia fiind ugor
aplecat spre firainte;
o. la tratarea dinlilor superiori - in pozifie culcatd, iar capul lui este flexat spre
lnapoi.
Ef e ctuar e a impr egndrii:
7. Primnvizitd.
Deschiderea cavitdfii dintelui gi crearea accesului cdtre canalele radiculare;
Prelucrarea instrumentald gi obturarea canalelor radiculare permeabilizabile;
Crearea accesului cXtre canalul radicular nepermeabilizabil gi ldrgirea infundibulard
a ostiumului canalului radiculari
Porliunea nepermeabilizabil1, a canalului radicular este impregnatd cu solulie de ni-
trat de argint de 30%. Pe ostiumul canalar se aplicd cu brangele pensei 1-2 picdturi de so-
lulie de nitrat de argint; solulia este introdusX ln porliunea permeabilizabild a canalului
radicular prin presiune cu un instrument endodontic (de ex., cu un ac radicular), in decurs
de 3 minute. Manopera se repetd de trei ori;
Se ia un reduc(d)tor - solulie de hidrochinon de 4% (dupi Pecker) sau amestec de
solulie apoasd de amoniac de 30% qi solufie de 10% de formalind (L:1") (dup5 Platonov),
gi se introduce in porliunea permeabilizabil| a canalului radicular cu ajutorul unui in-
strument endodontic in decurs de 3 minute. in urma acestor acfiuni cavitatea dintelui se
coloreazd intr-o culoare gri-pdmAntie gralie depunerii pe perefi a argintului metalic.
Deasupra ostiumului canalului radicular se aplici un tamPon de vatd, lmbibat cu
solulie de nitrat de argint de30%, gi se aplicd un pansament cu dentind pentru 1-2zile.
 2. A daua aizitd.
Este indepdrtat pansamentul cu dentind gi este repetatd proceclura din prima vizitd;
3. A treia aizitd.
Este lndepdrtat pansamentul cu dentind gi din nou este repetatd procedura din prima
.
vizitS;
Canalul radicular se obtureazd pe portiunea permeabilizabild;
Surplusul de pastd se inldturi;
Se aplicd o obturalie izolatorie gi o obturafie de duratd.
Uneori, in caz de obliterare totald sau canale radiculare infectate (pulpita gangrenoa-
sd cronicd), tratamentul este necesar de efectuat in 4 vizite.

_- La dinlii superiori in calitate de reduc(d)tor este mai bine de folosit amestecul dupd
Platonov, deoarece ln acest caz se formeazdvapoti, care mai ugor difuzeazd in canalele
radiculare nepermeabilizabile.
N e aj unsu rile meto dicii :

'
Nu este suficient de sigurd, deoarece albuminatele de argint se formeazd la su-
prafali, gi nu pdtrund in grosimea tesuturilor, astfel microflora
latogend - persistd. Ca
urmare - cu timpul poate apdrea un proces inflamator.
' Negativ este gi faptul ci se produce colorarea dintelui intr-o culoare gri-pdmAntie.
- ' Manipularea preparatelor respective se efectueazS cu multd pr"canJie, deoarece,
ajungdnd pe membrana mucoasH, ele produc arsuri chimice.

L5.1.3. Combinarea metodei de argintare cu cea de rezorcini-formalini

- Cu scop de a spori calitatea tratamentului gi inldturarea neajunsurilor caracteristice

fiecdrei din metodele sus-menfionate, poate fi folositd combinatia acestor doud metode.
Activitatea practicd demonstreazd cd ln cazul respective se reilizeaze o calitate mai fir-
altd de tratament.

Ef ectuarea impregndrii:
1. Primaaizitd.
Portiunea nepermeabilizabild a canalului radicular este impregnatd cu solutie de ni-
trat de argint de 30% (metodica este similard celei descriseinmetiita de argintare -vezi
mai sus!);
2. A doua aizitd.
Este repetatd procedura din prima vizitd;
3. A treiaoizitd.
Este efectuatd argintarea dupd aceeagi metodicX;
Surplusul de solufie se inldturd cu un tampon de vatd;
Este efectuatd impregnarea conform metodei de rezorcind-formalind fdrd. catalizator,
gi deasupra ostiumului canalului radicular se aplici un tampon de vatd imbibat cu flui-
dul de rezorcini-formalind, sub un pansament cu dentind pentru 2 zile.
4. Apatrauizitd.
Este indepirtat pansamentul cu dentind gi este efectuatd impregnarea cu fluidul de
rezorcind-formalind cu catalizator (manopera se repetd din nou de 3 ori a chte 3 minute);
-
Surplusul de fluid se inldturd, apoi canalul radicular se obtureazd pe porfiunea per-
meabilizatd cu pastd de rezorcind-formalind;
Se aplicd o obturatie izolatorie gi o obturatie de duratd.
Aspectele negative ale acestei metodici:
. Necesitd cheltuieli considerabile de timp;
 . ,i :l ii;l ::: I I , .

ii/[n$i.].
"i'i I ! fj:tidq

. Nu existX garanlii depline pentru rezultatul favorabil al tratamentului.

brdependent de aceste neajunsuri, in unele sifualii clinice metodele respective sunt
necesare.

15.2. Metode fizice cle prelucrare a canalelor radiculare nepermeabilizabile

15.2.1. Electrof oreza medicamentoasi

Electroforeza medicamentoasd (ionoforezd, ioittoforezd) reprezintd in sine o metodi de ac-

giune asoiiatd asupra organismului unui curent electric continuu gi a unei substanle me-
dicamentoase, introdusd cu ajutorul lui.
La extirparea pulpei in dinlii multiradiculari unul din canale se poate adeveri a fi ne-
permeabiliiabil. Pulpa ln porfiunea nepermeabilizabild a canalului radicular poate servi
drept cauzd a infectdrii periodonliului, in urma cdreia se dezvoltd periodontita. In ase-
1run"u cazurise face electroforeza cu solulie saturatd de iodurd de potasiu sau tincfurd
de 10% de iod. Tinctura de iod, folositd pentru electroforeza medicamentoasd, se diluea-
zd in jumdtate cu apd, ceea ce sporegte disocierea (separarea) moleculelor de iod in ioni.
Metodica efectudrii electroforezei medicamentoase
in cavitatea preparati a dintelui este introdus un tampon de vatd, imbibat 9i apoi
stors cu o solulie de iod gi un electrod activ. Cavitatea dintelui se inchide etanq cu ceard.
Preparatul de iod este introdus de la polul negativ. Puterea curentului se stabileqte la 2-3
mkA. Durata procedurii - 15-20 minute. Dupi aceasta tamponul este inldturat, 9i in cavi-
tatea dintelui este l5sat un tampon cu solufie apoasd de iod. Dintele se obtureazi cu un
pansament din dentind artificiald. Peste 3 zile se efectueazd prelucrarea medicamentoasd
gi instrumentalS, gi obturarea tuturor canalelor radiculare'

15.2.2. Depoforeza cu hidroxid de cupru-calciu

Depoforeza reprezintd in sine o metodd modernd qi eficienti de tratament endodontic

a canalelor cu hidroxid de cupru-calciu sub acfiunea unui c6mp electric slab.
Metoda de depoforezd a hidroxidului de cupru-calciu a fost elaboratd de Profesorul
Universitar din Hamburg, Doctor in gtiinfe fizico-chimice, Doctor in Stomatologie Adolf
Knappwost (1998).
Aparigia acestei metode a solulionat problema tratdrii dinlilor cu canale radiculare
greu permeabilizabile.
Mecanismul acfiunii depoforezei
1r Sub acliunea unui curent electric continuu ionii hi-
droxil (OH-) gi de hidroxicuprat [Cu(OH)nlz- drtuzeazd
ira partea apicald a canalului radicular gi in rarnifica-
fiile lui deltoide. Pe parcursul seriei de tratament in
canal se acumuleazd hidroxidul de cupru-calciu, care
acoperd perelii. Ionii de hidroxicuprat in partea apica-
$
s < Depoforeza hidroxidului de cupru-calciu; 1 - electrod ac-
tia; 2 - electrod neactia (dupd obraz); 3 - suspensie ahidroxi-
duh.d de cupru-calciu; 4 - migcarea ionilor de hidroxicuprat
4 [Cu(OH)J'- gi a ionilor hidroxil (OH) sub acliunea curen-
tului electric; 5 - depunerea gi precipitareahidroxidului de
u*4F"ffi 6 cupru-calciu; 6 - precipitarea ahidroxidului de cuptu-calciu
(Cu(OH)) gi obturarea ramifualiilor deltoide.
 'ilffi
ld a canalului radicular disociazd 9i formeazi hidroxidul cle cupru (putin solubil), creAnd
,,dopuri de cupru", care obfureazd sigur rarnificatiile radiculare deltoide.
]esuturile moi ale canalului radicular gi ale deltei apicale sunt distruse gi prin zona
apicald se elimind din canalul radicular, gi apoi
-
se resorb. Are loc sterilizarea canalului
radicular gi a ramificatiilor deltoide. ,,Dopurile de cupru" obtureazd toate iegirile deltei
apicale de pe suprafata rdddcinii. Astfel, zona respectivd devine dezinfectatd gi pdstreazd
timp indelungat caracterul steril. Hidroxidul de cupru-calciu stimuleazd osteoblastele gi
asigurd regenerarea lesutului osos ln zona periapicald din contul alcalinizdrii mediului
qi efectului hidroxidului de cupru-calciu.
Indicalii:
. Tratarea dintilor cu canale radiculare nepermeabilizabile;
. Pulpite;
. Periodontite;
r Fracturarea instrumentelor endodontice in canalele radiculare;
. Tratarea nereugitd prin metode tradifionale;
. Dinli cu foramen apical larg.
Contraindicafii:
. Acutizarea unei periodontite cronice;
. Chist supurat;
. Prezenla unor pivoturi de argint in canale radiculare;
. Neoformafiuni maligne;
. Forme grave de afecfiuni autoimune;
. Graviditate;
. Reacfie alergicd la cupru;
' Intolerantd la curentul electric (sensibilitate sporitd la microcurenfi).
in cazul tratdrii pulpitelor dintele este prealabil clevitalizat, 9i numai dupd aceasta
.
efectueazd depoforeza de cupru-calciu.
se

Seria de tratament constd din 3 gedinte de depoforezd a hidroxidului de cupru-calciu

cu intervalul intre ele de 8 14 zile.
-
Metodica:
. Se prepard cavitatea carioasd; ,
. Se deschide cavitatea dintelui;
' se cieeazd accesul cdtre canale radiculare greu permeabirizabire;
' Canalele radiculare sunt permeabilizate pe 2/3 dinlungime cu files Nr. 34-50 dupd ISO;
'
Orificiile de intrare ale canalelor radiculare sunt ldrgite infundibular pentru intro-
ducerea suspensiei hidroxidului de cupru-calciu;
'
Canalele radiculare sunt irigate cu apd distilatd gi cu suspensie de 1"0% a hidroxi-
dului de cupru-calciu;
. Dintele este izolat gi usca!
. Pacientul este agezat in fotoliu inhr-o pozilie speciald:
- " la tratarea dintilor mandibulari
- in pozilie gezAndd, capul acestuia fiind ugor
aplecat in jos (spre tnainte);
o o la hatareadinlilor superiori fir pozitie culcatd cu capul flexat spre lnapoi.
-
' Suspensia este diluatd cu apd pAnd la consistenla smAntAnii, fiind apoi intrbdusd cu
acul Lentulo tr canalul radicular;
' Electrodul negativ (catodul) acicular este introdus in canalul radicular la addnci-
mea de 4-8 mm.
Atenfie!,Electrodul nu trebuie sd atingd
fesuturi moi, coroane metalice, obturatii, dinti
vecini! In dinte nu trebuie sd nimereascd sdnge sau salivd, deoarece aceasta duce'la scui-
geri de curent iar eficienta tratarnentului se micgoreazd;
 -.t!l:1lliti:.,.
.'H
1 Aparatul ,,Comfort" pentru efectuarea depofore-
zei hi dr o xidului de cuP ru- c al ciu

. Electrodul pozitiv (anodul) pasiv se plaseazd

dupd obrazul pacientului din partea opusd (el nu
trebuie sd contacteze cu dinlii). Pentru imbundtd-
tirea contactului electric intre electrod gi obraz se
pune un rulou de vatd, umezit cu solulie fiziologicd.
guru se unge cu vaselind pentru evitarea irita-
Colful av
!iei. Depoforeza se efectueazd cu ajutorul aparatelor

,,Original-II" sau,,Comfort" (ambele de produclie germani), sau - ,,Endo-Est" (Rusia)

. Aparatul se pornegte gi se regleazi pAnd a fi conectat la pacient. Butonul de reglare
a intensitdlii de curent trebuie sd fie in pozilia extremd stAngd'
. Intensitatea curentului se m6regte incet pdnd la aparilia in dinte a unei ugoare sen-
zalii decdldurd, impunsdturi, apoi este micAoratd 9i mdriti pAni la 1-2 miliamperi' Tim-
pul procedurii se calculeazd.lalcanal - cantitatea de electricitate 5 mA ' minut.
. Dacd sunt tratate cAteva canale, - fir fiecare din acestea procedura se face separaU
. La finalizarea procedurii canalele radiculare sunt irigate cu,apd distilatd 9i cu sus-
pensie de 10% a hidioxidului de calciu sau cu suspensie diluatd a hidroxidului de cupru-
calciu;
. in canalul radicular este introdusd o porjie noud de hidroxid de cupru-calciu sub pan-
sament de dentinX artificiald. Dacd in periodionfiul dintelui este inflamafie, dupd efectuarea
procedurii dintele poate fi ldsat deschis (pentru crearea drenajului).Infectarea suplimentard
este exclusd, dati fiind activitatea bactericidd inaltX a hidroxidului de cupru-calciu.
. A doua vizitd - peste 8-1-4 zile
. in timpul seriei de tratament fiecdrui canal radicular ii revine cAte 15 mA/min de
electricitate.
. La a treia vizitd canalele radiculare se obtureazd cu cimentul cupric alcalin ,,Atala-
mit". Acesta intre in setul de depoforez5.
' Aplicarea obturaliei de duratd.
Aspectele pozitiue ale acestei metodici:
. Eficienfa clinicd inaltd (90%)
o Tratamentul endodontic reugit in cazul canalelor radiculare nepermeabilizabile;
. Reducerea riscului complicafiilor, apdrute in timpul prelucrdrii instrumentale a ca-
nalelor radiculare (fracturarea instrumentelor, perfornfia) ;
. Nu este necesar de a determina lungimea canalului radicular;
. Reducerea numdrului de investigaiiiiadiologice (absenfa iradierii actinice apacientului).
. Lipsegte riscul de refulare a maierialului de obturare dupd apexul radicular;
. Dezinfectarea intregii delte apicale.
Aspectele negatiae ale acestei metodici:
. Lipsegte tEstul de verificare a calitdtii de obturare a intregului canal radicular, deoa-
rece partea apicalX nu este obturatd.
.-Efectuaiea procedurii este dificild din punct de vedere, tehnic;
. Partea coronard a dintelui igi schimbd culoarea dupd depoforezd (tenti gdlbuie);
' Durata timpului de tratament - 4 sXptdmAni'
Chiar si cu neaiunsurile enumerate mai sus/ aceaste metodd deschide noi perspective
in endodongie. in perspectivd va fi necesar de a asocia depoforeza cu prelucrarea calitati-
vd a canalefor radiculire gi obturarea pe tot parcurcul (pdnd la apexul fuiologic) '
Depoforeza trebuie sX devind o *"todi independentd de tratament 9i parte inaliena-
bild a iratamentului endodontic complex. Cu ajutorul lui pot fi atinse eficienfa gi sigu-
ranla maxime.
 16. ERORI $I COMPLICATII iru TRRTNMENTUL ENDODONTIC.
L6.1. Clasificarea erorilor gi complicafiilor.

- in procesul
plicafii
tratamentului endodontic este posibil sX apard relativ des un gir de com-
gi erori medicale, da.tolate particulariidlilor evoiuliei proceselor
paiologice in
pulpd sau in periodont, particularitlpilor anatomice ale dirigitoa stdrii imunologi"ce
qi a
reacfiei pacientului.
Principalele cauze ale erorilor in cazul tratamenfului endodontic sunt:
,
. Necunoagterea anatomiei gi morfologiei dinfilor;
. P_rezenla zonelor, care topografic se invecin eazd, cttrisc posibil;
'. utilizarea instrumentelor endodontice necorespunzdtoare;
Utilizarea metodelor (tehnicilor) de tratament incorecte.

Clasificarea erorilor pi cotnplicafiilor, care pot apdrea tn timpul tratamentului

endodontic:
L' Erori gi complicafii care pot apdrea in regiunea coronard a dintelui gi
parodontiului
in timpul credrii accesului gi lXrgirii orificiilor de intrare in canal:
_nytrginal
-1".1. Erori gi complicalii
mecanice:
1.L'1. Nedeschidere a camerei pulpare a dintelui (eroare de trepanare);
1.L.2. Camera pulpard a dintelui prea larg deschisa;
L.1.3.
Deschidere incompletd a camerei prrlpure;
Perforare a coroanei cu afectarea parodontiurui marginal;
1.1.4.
Perforatie intraradiculard;
1.1.5.
Fracturarc a frezei.
1.1.6.
1.2. Erori gi complicafii chimice:
1.2.1. Parodontitd marginald arsenicald;
'1"2'2' Parodontit5
marginald apdrutd in urma folosirii acidului tricloracetat, sulfu-
ric, clorhidric etc.
2' Erori gi complicatii, care pot apdrea la nivelul rdddcinii dintilor.
2.1. Crearea pragurilor.

?.? gdi
false (peforarea perelilor canaluhti radicular);
2.3. Fracturare a instrumentelor in canalul radicufar;
2.4. Obturare parfiald a canalului radicular;

e. complicalii posibile
in parodonfiul apical.
!1or]_Oi
3.1. Hemoragie in canalul radiiular.
3.2. Traumd mecanicd a parodontiului apical;
3.3.^Af_ ectare a parodonliului apical de origine chimicd:
3.3.1. Afectare arsenicald a parodon,tiului apical;
3.3.2. Afectare a parodonfiului apicar cu alte substanfe chimice;
3.4. impingere a maielor putride aupa apex;
3'5' Afectare a formafiunilor anatomice lnconjurdtoarc (sinusuri, enfuemul
lesuturilor
moi, obturarea canalelor radiculare u refularea'materiahtlui dupd apei).
 ',.lffi'
4. Erori generale:
4.1". Aspirare a corpilor strdini.
4.2. inghilire a acelor (instrumentelor) endodontice;
4.3. Legin, colaps.

l6.2.Perfonlie a perefilor gi a fundului camerei pulpare a dintelui

Perforarea fundului camerei pulpare se remar-

cd cel mai des din cauza lnldturdrii incomplete a
cozoroacelor deasupra camerei pulpare a dintelui.
Perforarea la nivelul coletului dintelui (supra- sau
subgingival) se intAlnegte in caz de vizualizare in-
suficientd, 9i in cazul prepardrii fdrd a line cont de
pozilia dintelui.
Trebuie de subliniat, cd diagnosticarea perfo-
raliilor nu prezintd mare greutate. Aparilia unei
sAngerdri abundente tn asociere cu durerea indicd
indubitabil formarea perforafiei. tn acest caz este
necesar de efectuat un control radiologic. Conco-
mitent este de dorit ca in presupusul orificiu de
perforafie sd fie introdus un material radioopac.
Perforalie ceraicald a coroanei unut
Un material care ne convine cel mai mult este co-
molar mandibular
nul de gutapercd.

in majoritatea cazurilor medicul nu considerd necesar sd ingtienfeze despre acest lucru

pacientul gi si inscrie in figa medicald, ceea ce este deasemenea o greqeald.

16.3. Perforafie apicali a canalului radicular.

Perforafia apicald se trtdlnegte, conform unor date, in 9% cazuri din

toate erorile[101]. Pot fi cdteva cauze ale perfordrii peretelui apical al
canalului radicular:
f. incercarea de a trece canalul cu efort in cazul blocdrii accesului cu
rumegus de dentind;
2.Utilizarea instrumentelor cu vArf agresiv;
3. Utilizarea instrumentelor mecanice pentru prelucrarea canalelor
curbe;
4. Deschiderea insuficientd a ca-
vitdlii dintelui sau incercarea de a
prelucra canalul radicular fdrd cre-
Perforalie apicald area accesului direct al instrumen-
a peretelui canalu- tului endodontic in canal.
lui radicular 5. Alegerea incorecth a instru-
mentarului endodontic. in cazul
ldrgirii canalelor curbe este util de utilizat instrumen-
te cu vArf bont din aliaj nichel-titan (ProFile-uri), care
dispun de flexibilitate sporitd.
Schema perforaliei apicale a peretelui canalului
apical este prezentatd in figura stdngd, iar din dreapta P erfor alia r dddcinii meziale
 i
este Prezentatd o radiografie, care ilustreazd perforafia rdddcinii meziale ln urma utilizdrii
unui file neflexibil cu vArf activ (ascu!it).
Profilaxia acestei complicalii constd in respectarezt unor reguli:
' In timpul lucrului trebuie folosite procedee tehnice indreptate spre prevenirea blo-
cdrii canalului radicular cu rumegu$ de dentind.
' lnainte de a introduce instru-mentul fir canal, el trebuie flexat corespunzdtor curburii
canalului.
.- ' in timpul ldrgirii canalului cu file-uri trebuie de efectuat migcdri de pilire, iar migcd-
rile rotative ale instrumentului trebuie sX fie reduse la minim.
' Trebuie de acordat prioritate instrurnentelor cu varf neagresiv (batt-tip),
' Trebuie utilizatd cu exactitate maximd lungimea de lucru a canalului riclicular.

L6.4. Perforafie longitudinali a peretelui canalului radicular.

Aceastd complicalie este o variantd a complicatiei precedente -

supraldrgirii longitudinale a canalului in treimea medie la,,curbura
micd" a rdddcinii.
Cauzele cele mai frecvente sunt: subestimarea curburii canalului de
cdtre medic, lucrarea intr-un canal curbat cu instrunente flexate insu-
ficient, supraldrgirea unui canal ingust. in afarH de aceasta, aparitia
acestor complicafii poate fi provocatd gi de particularitdtile anatomice
ale rdddcinilor.
Profilaxia perforafiei longitudinale a canalului radicular include
aceleagi manipulafii gi procedee tehnice, ca gi profilaxia ldrgirii exce-
sive a canalului ln treimea medie a suprafetii interne a rddicinii:
.
, evaluarea preventivd a particularitdtilor anatomo-topografice
ale canalelor gi rddicinilor dintelui, bazandu-ne pe datele radiografiei
diagnostice gi "de mdsurare"; Perforalie longitu-
. flexarea preventivd a file-ului; dinald a peretelui
. utilizarea "tehnicii antiperforative"; canalului radicular
' utilizarea Safety Hedstrdrn, file-urilot flexibile gi a instrumentelor rctative clin nichel-
titan;
. ldrgirea canalului nu mai mult de 2-4 numere de la ldlimea primard.

16.5. Blocare a cairalului cu rumegug de dentini sau cu tesuturi moi.

cnuzele acestor cornplicalii cel mai des sunt utilizarea prea timpurie
a instrumentului de mdrime mare gi nerespectarea regulii de revenire
la un file mai mic pentru controlul perrneabilitdlii canalului pe toatd
lungimea. La blocarea canalului poate duce gi lnldturarea incbmpretd
a pulpei, gi irigarea insuficienti a canalelor in procesul de prelucrare
instrumental5.
Profilaxia' Pentru a exclude aceastd complicatie trebuie numaidecdt
de respectat regulilegi etapele prelucrdrii instrumentale a canalelor ra-
diculare, de irigat abundent canalele dupx utilizarea fiecdrui instrument
endodontic.
Blocarea lumenului canalar ut rumegu1 dentinar sau ut lesuturi moi )
 Tactica medicului cazul blocdrii canalului acesta trebuie irigat bine, trecut pe intrea-
ga lungime de lucru cu un instrument sublire (K-reamer sau PassFinder), iar apoi de--
6locat orificiul apical cu K-reamer numdrul06 sau 08.

L6.5. Formarea lirgirii apicale sau a praguhi - "Zipping" '

Cauza credriifir canal a pragurilor sau a lSrgirii apicale mai des este fo-
losirea in timpul lucrului tn canalele curbe a unui file gros 9i neflexibil, care
nu a fost florat preventiv dupd forma canalului. in cazul rotirii brutale in
canal a instrumentului flexat, canalului i se atribuie o formd de clepsidrd'
Profitnxin acestei complicalii constd ln prevenirea blocdrii canalului cu
rumegug de dentind. Este deasemenea necesard flexarea preventivd a in-
strum-entului conform curburii canalului, iar in timpul lXrgirii canalului
cu file-ul trebuie efectuate nrigcdri de pilire gi nu - cele de rotafie. Redu-
cerea vdditd a riscului de creare in canal a pragurilor sau a ldrgirii apicale
permite lucrul cu instrumentele ce au vdrf neagresiv (Batt - tip).
a Fonnarea unei ldrgiri sau a unui prag apical - " zipping"

16.7. Supralirgire a canalului in regiunea treimii medii pe curbura interni a rddici-

nii - "Stripping".

Cauzele acestei complicafii, de reguld, este subestimarea curburii ca-

nalului de cdtre medic, gi lucrul ln canalul curbat cu un instrument in-
suficient de flexat.
Profilaxia. Pentru a evita supraldrgirea canalului it regiunea- "curbu-
rii mici" trebuie flexat preventiv file-ul conform curbdrii canalului, iar
in timpul prelucrlrii de utilizat "tehnica antiperforativd" cand file-ul se
sprijind tn-,,curbura mare" a canalului. Evitarea acestei complicafii dea-
sir*rr"u devine posibild prin utilizarea safety Hedstriim, file-urilor flexi-
bile gi instrumentelor rotative din titan-nichel.
Trebuie exclusd supraldrgirea canalelor lnguste, curbatei se recoman-
dd a fi ldrgite nu mai mult de 2-4 numere de la ldlimea iniliald'
1 Ldrgirea longittdinald excesiad a canalului tn treimea medie pe curbura
internd a rdddcinii ("stripping")

16.8. Supralirgire a orificiului apical.

in cazul acestei complicaiii are loc distrucfla constricliei apicale fizio-

logice 9i sd formezi stopperului apical in cazul dat este imposibil'

Cauzele acestei complicafii pot fi variate:

1. Aceasta se intampld din cauza inregistrdrii incorecte a lungimii de
lucru. Amintim, cd in iazul inldturdrii pulpei vii lungimea de lucru tre-
buie sd fie cu 1,5 mm mai micd decdt lungimea radiologicd, iar in cazul
lnldturarii pulpei devitale, puternic in-fectate - cu 1 mm mai micd decat
lungimea radiologicd a canalului'
Ldrgirea excesiad ("ruperea") orificiului apical )
 2. cazul utilizdrii metodelor
apical-coronare, poate fi "pierdu-
td lungimea de lucru", atunci cdnd
initial se lnregistreazd lungimea de
lucru (fig. a), iar apoi se efectueazd
ldrgirea canalului. AceastX se intAm-
pld din cauza indreptdrii canalelor
curbe ln procesul de prelucrare in-
strumentald, gi, in rezultat, lungimea
de lucru se poate micgora cu0,5-2
mm. Dacd nu vom lua in considera-
lie acest factor, este posibild ldrgirea
"pierilerealungindi delucru-" din,conturondrepr*r,r,y,r,u,
#fj ffi:*iljir#t 6;t;:'"-
instrumentald "-';. a;;;; Jirpra6rgrii
canal curbat on procesul de prelucrare
orificiului
apical poate fi tehnica incorectd de prelucrare a pdrtii apicale a canafului. -
4. Supraldrgirea orificiului apical poate fi efectuatd de cdtre medic cu scop de trata-
ment pentru a permite evacuarea exsudatului, refularea dupd apex a prepa.atului medi-
camentos.
5. distrugerii orificiului apical poate fi resorbtia vdrfului rdddcinii in caz de
-Cauza
parodontitd apicald, cdndconstricfia apicald fiziologicd sedistruge nu in urma manipuld-
rilor medicului, ci ca rezultat al proceselor patologiie in regiunei periapicald.
in cazul tratamentului endoiontic, la copii 9i idotesceigi trebuie tuagi in considerafie
termenii de resorbtie gi de formare a riddcinilor dinlilor de lapte gi permanenfi
Profilaxia "rupturii" orificiului apical constd in respectarea unui git d" tugrii in timpul
tratamentului endodontic :

' estimarea exactd a lungimii de lucru gi coreclia ei in cazul inclreptdrii canalului ra-
dicular;
' respectarea exactd a regulilor gi metodicii de prelucrare a pdrtii apicale a canalului;
' lucrul in regiunea apexului radicular
vd;
- cu aiuratefe, fdrd piesiune apicald excesi-
utilizarea unor radiogr ahi " de mdsurare" adxugdtoare in cazuri suspecte;
'
utilizarea fur cazuri suspecte a metodelor corono-apicale de preluciare a canalelor
'
radiculare.

16.9. Fracturare a instrumenfului in canal.

Fracturarea instrumentului in canal este una din cele mai nepldcute complicalii pentru
medic Ai pentru pacient. Ldsarea in canal a pdrtii fracturate a iristrumentului imdutAteste
rapid prognosticul tratamenfului endodontic, iar uneori servegte drept cauzd a exhacgiei
dintelui.
Cauzele fracturdrii instrumentului ceI maides sunt:
. lipsa accesului direct spre canalul radicular;
. deschiderea incorectd a camerei pulpare;
' utilizarea unui efort considerabil asupra instrumentului tr timpul lucrului manual
sau mecanic;
.
fircdlcarea tehnicii de utilizare a instrumentului;

- ' inserfia instrumentului la o adAncime considerabild in timpul rotirii instrumentului

duce frecvent la blocare, iar apoi
. instrumentul -
gi la fracturarea instrumentului irn canal;
trebuie sd se roteascd nu mai mult de 120-1g0";
 ji;i$i&
r*i*#F
Exemple de radiografie cu frag-
mente de instrumente. )
. incercarea de a ldrgi ca-
nalele radiculare nu cu o piesd
endodonticd. in timpul rola;iei
doar in direcfia acelor ceasomi-
cului are loc introducerea pro-
fundd in canalul radicular gi, in
consecinld, fracturarea;
. incdlcarea consecutivitdtii
utilizdrii instrumentarului en-
dodontic; Eracturarea acuhi Lentulo in canalul railicular:
. lucrul cu instrumentele a) file-ul a reugit sd ocoleascd fragmentul instrumentului;
deformate, rdsucite. Lipsa sau b) fragmentul inr:trumentului in premolarul 2
insuficienla controlului fafd de
starea instrumentelor endodontice. La primele sernne de schimbare a structurii spirelor
(sucire sau rdsucire) instrumentul trebuie inlocuit
. lucrul ir canalul uscaf
. graba in lucru.

ProfiIaxia constd tn tnftptuirea urmdtoarelor reguli:

1. Lucrul atent, precaut cu respectarea regulikrr gi a consecutivitdlii de utilizare a in-
strumentelor.
2. Respectarea unghiurilor maxime a rotirii irstrumentului in canal. K-reamerele -
180o, K-file-urile - 90o; in canalele inguste, curbinte unghiul de rotire se recomandd a-l
micAora cu 20-30'. De rotit H-file in canal nu se ad mite.
3. Utilizarea obligatorie a gelurilor pentru ldrgirea canalelor radiculare.
4. Trierea la timp a instrumentelor ln vederea txcluderii celor neadecvate.
Reamintim din nou criteriile de selecfie a instrr rmentelor endodontice uzate:
. deformarea plasticX a instrumentelor;
. instrumente preventiv flexate;
I . inskumente cu spire rdsucite;
. tJzatea muchiei tdietoare a instrumentelor;
. lamd/ tdig bont al pdrlii active (confirmat prfu, luciul rnuchiei tdietoare);
. pulpoextractoarele gi instrumentele mai rnil:i de numdrul 10 dupd ISO sunt de o
singurd folosinld gi dupd o singurd utilizare trebuie aruncate.

15.L0. Utilizare a metodelor neadecvate de t;ratament gi de prelucrare a canalelor

radiculare.

Pdnd la lrromentul actual destul de des continud

sd fie folosiie metodele care, fie vorba, nu sunt toc-
mai bune utilizat. Iatd cAteva din ele.
d,r:
. Metor [a rezorcind-formalind - componenfii
cdrora (fonnaldehidX + rezorcind) au acf,une iri-
tantd asupr,a lesuturilor gi, provoc6nd sensibiliza-
rea, nu garii'nteazd un tratament eficient, dar peste
80% din mrrdici continuX sd o utilizeze.
a Schimbliri distructioe in periodonliul unui molar
dupd e1'bctuarea metodei rezorcind-formalind
 . Obturarea cu o singurd pastd nu garanteazd. siguranfa, o obturare bund a canalului
radicular, dar se utilizeazi,de majoritatea medicilor.
. Obturarea canalelor radiculare cu ciment fosfat este destul de rdspAnditd.
' Prelucrarea medicamentoasd a canalului fir majoritatea cazurilor se efectueazd nu
in jet de solufie, ci cu mege. Deasemenea cu mege, gi nu cu conuri de hdrtie sunt uscate
canalele radiculare. Utilizarea metodelor indicate condifioneazd din start complicaliile
apdrute pe parcursul tratamentului sau peste un timp oarecare.

16.11. Obturare necalitativi a canalelor radiculare.

CanaIuI radicular nu este trecut. Particularitdtile anatomice ale canalelor radiculare, cur-
barea sau bifurcarea canalului, depunerea petrificatelor, prezenla canalelor auxiliare -
pot condiliona impermeabilitatea.
Dar ln majoritatea covArgitoare a cazurilor aceasta se datoreazd:
. lipsa accesului cdtre orificiile de intrare ln canal;
. neglijarea informafiei despre preze$a canalelor radiculare auxiliare.
. lipsa setului complet de instrumente endodontice;
r incapacitatea prelucrdrii instrum.entale a canalelor radiculare din cauza necunoag-
terii metodelor.
Lipsegte controlul permeabilizdrii canalului radicular - nu se efectueazd lnregistrarea lun-
gimii de lucru a canalului radicular. Lungimea de lucru a dintelui - este acel criteriu, care
trebuie cunoscut tr cazul prepardrii dintelui, prelucrdrii lui medicamentoase, pregdtirii
conului central gi obturXrii.
Utilizarea metodei de obturare a canalelor radiculare doar cu pastd, care nu garanteazd o
obturare calitativd a canalului radicular pAnd la orificiul apical, fiindcd lipsegte controlul
cantitdlii de pastd introduse, gi adesea este lncdlcatd tehnologia utilizdrii acului Lentulo.
Mentinerea indelungatd a acului Lentulo ln canal duce la refularea pastei in afara orifi-
ciului apical, iar densitatea umplerii canalului poate fi insuficientd. in cazul scoaterii acu-
lui Lentulo din canal in momentul, cAnd magina este opritd, pasta este scoasd din canal.
Lltilizarea metodei unui singur con (central). in acest caz frecvent nu este creat un suport
la nivelul constrictiei apicale, ceea ce duce la umplerea parliald a canalului radicular cu
con sau iesirea lui fur afara orificiului apical.
Refularea dupd apex a umpluturii in cazul obturXrii canalului cu thermafill se dato-
reazd determindrii imprecise a lungimii canalului sau introducerii excesive a umpluturii
in canal.

16.12. Hemoragie inhacanalari

Hemoragia din canalul radicular cel mai des se intAlnegte ln cazul extirpaliei vitale a
pulpei (de la 1 pdnd la 6%). in mare parte hemoragia este fav oizatdcle efectul adrenalinei
prezente in compozilia anestezic5.
Inainte de obturare este necesar de a curdfi canalul radicular gi de a atrage atenfia asu-
pra culorii megei cu ajutorul cdreea a fost efectuatd uscarea canalului.
Hemoragia apare de reguld din cauza vascularizdrii regiunii apicale a dintelui. La in-
depdrtarea pulpei cu ajutorul pulpextractorului se produce ruptura vascular5.
Cauzelehemoragiei sunt: a) incXlcarea tehnicilor de prelucrare instrumentald a canalelor
radiculare; b) tndepdrtarea incompletX a pulpei.
Pe lAngd aceasta, hemoragiile pot apdrea la:
. perforarea zonelor de furcalie, a peretilor canalelor radiculare,
. orificiul apical larg (la tineri),
 .iiiii il i.i.
ii/S$."4
\*iii*#q"j
. prelucrarea insfrumentalX agresivd a canalelor radiculare,
. traumatizarea periodonfiului cu instrumente endodontice.
Este necesar de a lua in consideralie cauzele generale de aparitie a hemoragiilor. Din
ele fac parte afecliunile sistemului cardio-vascular, diateza hemoragicd, reumatismul,
schimbdrile aterosclerotice ale sistemului vascular (la persoane ln etate), in timpul men-
strelor etc.
Modul de stopare ahemoragiei. in cazul unei hemoragii intense fur canalul radicular sunt
introduse substanle hemostatice (acid aminocapronic de 5%, sol. de 10o/o de clorurd de
calciu). in canalul'rac{icular este introdusd o megd lmbibatd cu sol. de 3% de apd oxige-
natX, ,,Vagotil", ,,Captofer". Mecanismul de acfiune al preparatelor respective constd in
accelerarea coagulabilitdtii sangvine. Dacd hemoragia a fost imposibil de stopat, este util
de a ldsa tn canal mega, umectatd cu unul din remediile sus-mentionate, sub pansament
de dentinX artificiald. Pentru profilaxia acestei complicalii inainte de extirparea pulpei
este necesar de a efecfua diatermocoagularea acesteea. In rezultat se formeazd o zond de
demarcare, gi la extirparea pulpei este realizatd nu o plagd laceratd (nu are loc ruptura
vaselor), ceea ce previne aparifia hemoragiei.

16.L3..Erori:de anestezie

Cauzele complicaliilor cel mai des sunt erorile tehnice in administrarea anesteziei gi
incdlcarea regulilor de asepsie. Este necesar de a f,ne minte cd unele complicalii nu de-
pind de medic, gi nu intotdeauna ele pot fi prevdzute. Consecintele acestor complicafii
sunt periculoase, - atdt pentru pacient, cAt gi pentru medic. Orice medic trebuie sd le
cunoascd gi sd facd tot ce-i std in puteri pentru a le preveni.
Fracturarea acului de injectarela anesteziere. Se intAlnegte rar. Pentru prevenirea acestor
complicafii este necesar de a verifica siguranfa fixdrii acului pe canula seringei gi de a
respecta regulile de introducere (injecare) a acului. Calitatea in-ferioard a acelor qi erorile
la efectuarea anesteziei (migcarea bruscd a seringei spre lateral, proptirea neagteptatd in
os) pot cauza fracturarea acului de injectare. in cazul instaldrii acestei complicafii este
necesar de a lncerca extragerea fragmentului de ac cu pensa sau cu o pensd chirurgicald
(cronfangil). in caz de tentativd eguatd este necesard o intervenfie chirurgicald.
Formareahematoamelor. Hematomul reprezinti o leziune a peretelui vascular cu un ac
de injectage ce apare la administrarea anesteziei. in locul injecliei se formeazd o tumefiere
gi apare o colorafie vinelie (cianoticd) a pielii gi a mucoasei cavitdlii bucale. Leziunea este
posibil de a o evita, acest lucru nefiind prea complicat. Dupd injecatarea acului ln tesut
este necesar de a efectua proba de aspirare gi de verificat prin aceasta cd acul nu a pdtruns
in vas, apoi lent gi continuu de avansat acul dupi fluxul de solufie anestezicS, bizoul acu-
lui fiind ferm lndreptat spre suprafala osului.
Dacd complicalia totugi s-a instalat, se recomandd presarea cu degetele mAinii a por-
fiunii obrazului, invecinate hematomului, sau aplicarea unui pansament compresiv, gi a
unui obiect rece/ ghea|d etc.
In afard de aceasta, la efectuarea anesteziei se pot intAmpla reaclii alergice la anumite
preparate, cea mai gravd gi mai periculoasd complicalie fiind gocul anafilactic, ln rezulta-
tul cdruia la pacient cade tensiunea arteriald, se instaleazd tulburdri respiratorii, apare o
stare anxioasd/ de fricX, gi pacientul pierde cunogtinla. ln asemenea caz intr-un rdstimp
scurt devine posibil un sfArgit letal. in aceastd complicafie este necesard acordarea asis-
tenfei de urgenfd!!!.
Efectul anestezic insuficient apare ln cazul alegerii incorecte a anestezicului, sau - a
metodicii de anestezie, sau - la incdlcarea tehnicii de efectuare a acesteea. Ca urmare a
acestui fapt apare o sensibilitate dureroasd la indeplinirea etapelor de tratament.

c*
 'ilm$ffi
Netrita apare ln urma traumdrii trunchiului nervos sau a pdrlii lui terminale. Drept
rezultat apare parestezia (o senzalie nepldcutd de amorfire/ tntpunsdturi/ frtgere/ furnicare etc.,
apdrutd spontan), iar In cazuri grave - reducerea stabild a sensibilitdfii.
Contractura musculard apare ln urma incXlcdrii asepticii, traumatizdrii cu acul a mu$-
chiului pterigoidian intern gi a anestezicelor necalitative. Ca urmare a acestor factori apar
dureri musculare gi deschiderea incompletX a gurii. Pacientului i se recomandd pe noapte
aplicarea unui bandaj cdpdsku (,,frondd"), analgeziceper os gi bdife de gurd calde cu plan-
te medicinale.

16.1a. inghifirea gi aspirarea inskumentelor

in timpul efectudrii tratamentului endodontic poate avea loc pdtrunderea instrumen-

tului ln tractul gastrointestinal (lnghilirea) sau in cdile respiratorii (aspirarea). Aceste
complicafii se lntdlnesc rar, dar sunt extrem de periculoase.
. Pot fi aspirate sau inghilite ace radiculare, freze, files, drill-uri, bucdlele de amalgam,
ciment etc. Cauzele ce contribuie acestei complicatii sunt: pozilia incorectd a pacientului
in fotoliu, deschiderea incorectd a cavitXlii din'tElin, neatenlia medicului ln timpul efectu-
drii manoperelor endodontice. Este necesar de a respecta strict regula ce constd ln faptul
cd instrumentul endodontic trebuie tinut sigur, strAns cu buricele degetelor gi la rotirea
acestui instrument el trebuie operat printr-o captare bund. Pe lAngd aceasta, trebuie de
atras o atenlie aparte la fixarea sigurti a frezelor in piese.
DupX fixarea frezei in piesd trebuie de efectuat proba extraoralA, pornind bor-magina,
9i numai dupd aceasta - de trecut la operarea cu freza actionatd ln gura pacienbului. Pe
ldngd aceasta, se recomandd in caz de manopere endodontice folosirea digii.
$i - incd ceva!!! Este necesar de folosit in timpul tratamentului aspiratoare de salivd,
deoarece aceasta va lmpiedica nimerirea salivei pe mAinile medicului gi alunecarea in-
strumentelor, ceea ce poate duce la cdderea ultimilor gi - prin urmare - la lnghigirea lor.
In cazul aspirdrii instrumentului este necesar de a chema ambulanla sau echipa de
urgenfd (tn institulii medicale gen spital), pentru efectuarea bronhoscopiei gi extragerea cor-
pului strdin sau de a efectua traheostomia.
in cazul lnghitirii instrumentului gi pdtrunderea lui in tractul gastrointestinal este ne-
cesar este fdcuti pacientului o radiografie cu scop de a determina localizafia inskumen-
tului inghifit, i se administreazd. preparate sedative gi regim alimentar bogat in celulozd.
Trebuie de preintAmpinat pacientul despre necesitatea de a-gi urmdri scaunul, deoarece
in decurs de 2-4 zile instrumentul trebuie sd iasd din organism, ceea ce trebuie de gtiut la
sigur. Dacd instrumentul n-a fost evacuat odatd cu scaunul, este inevitabild interventia
chirurgicald
-
Varianta optimd este spitalizarea gi supravegherea pacientului in serviciu chirurgical.

15.15. Emfizemul lesuturilor moi

hnfizemul (lat. ernplrysema) -prezenla aerului in fesuturi. ln stomatologie poate ap6rea
a.n. emfizem post-operator sau chirurgical (engl. surgical em,physema), cAnd aerul poate
pdtrunde in fesuturi, iar bacteriile pot forma in lesuturile moi gaze oarecare. Prezenla
gazelor sau a aerului in lesuturile afectate creeaz6, o senzalie caracteristicd de crepitalie
(este o senzalie de trosnire, scrlgnet) la atingere, 9i poate fi depistatd ln cadrul investigaliei
radiologice.
Aerul aflat in tesuturi u$or se absoarbe imediat ce accesul aerului cdtre |esuturi sau
formarea in lesut a gazelor inceteazd.
Clinic apare asimetria felei ln regiunea emfizemei, iar la palpalie apare crepitalia.
Pacientul kebuie calmat gi i se recomar"rdd remedii sedative.
 ijltfie,
$iiiESB
Aceastd complicafie poate apdrea in timpul uscdrii cu jet de aer a canalelor radiculare.
E necesar de linut minte cd nu se recomandd uscarea canalului radicular cu aer sub presi-
une cu ajutorul pusterului de la unitul stomatologic.
Canalele radiculare sunt uscate cu mege de vatd infdgurate pe ac radicular sau cu pi-
nuri de hirtie.

17, DEZOBTU RAREA CANALELOR RADICULARE.

Uneori apare necesitatea de a dezobtura canalele radiculare necalitativ obfurate . Este
o procedurd laborioasd gi complicatd.
Modul principal e indepdrtarea mecanicd a materialului din canal, folosind instru-
mente endodontice. Actualmente sunt produse 2 preparate pentru ramolirea rdginii
(pastei) de rezorcind-formalind gi eugenatelor.
Pentru ramolirea rdginii (pastei) de rezorcind-form.al.ind in canalele radicul.are su.nt
folosite preparatele Endosolv (firma "Septodont"), Resosolv (firrna "Pierre Rolland"),
solvadent-fluid (firma "BnagMvrBa") Q.a., pentru eugenate - Endosolv E (firma "Septo-
dont"), Desoclusol (firma "Pierre Rolland"), eugenat (firma "Omega") g.a.
Tamponul de vatd, umectat cu preparatul corespunz[tor, este aplicat pe ostiumurile
canalelor, fiind apoi lnchis ermetic cu un pansament pe 2-3 zile. In urmdtoarea vizitd
permeabilizarea canalelor, de reguld, nu prezintd probleme.
Canalele radiculare, obturate cu gutaperc5, sunt dezobturate in mod mecanic, fizig gi
chimic.
Modul mecanic prevede folosirea instrumentelor endodontice, fizic - lncdlzirea
gutapercei gi ulterioara ei ramolire, chimic - aplicarea solvenlilor de gutapercd (xilen,
cloroform). Preparatele sunt introduse cu ajutorul seringii in ostiumul canelar prealabil
eliberat gi, pe mdsurd ce gutaperca se ramolegte, ea se indepdrteazdcuK-files de mdlimi
corespunzdtoare.

18. RESTAB|L|REA D|NTILOR TRATATI ENDODONTIC, CU Dl-

STRUCTil CORONARE MASIVE, PRIN UTILIZAREA PIVOTURILOR
FIBRO.OPTICE.
Obiective. Indicafii. Contraindicalii, Recomanddri, Metodici.
Tratamentul complicafiilor cariei dentare poate fi considerat finalizat doar dupd resta-
bilirea funcliei dintelui. LucrAnd tn canalele racliculare, medicii, de reguld, lgi concentrea-
zd atenlia asupra regiunii apicale, punAnd accentul pe prelucrarea gi obturarea ermeticd.
Din punct de vedere medical, ln procesul tratamentului endodontic este necesar de a
hotdrl urmiitoarele sarcini:
,/ tndepdrtarea maximd a lesuturilor necrozate gi infectate din canalul radicular;
r' Reducerea numXrului de microorganisme patogene in lumenul canalului, fesutu-
rile periapicale gi dentina parietald p6nd la un nivel minim patogen;
/ Obturarea ermeticd a canalului radicular.
lnsd, cu aceasta tratamentul nu se terminX, deoarece procesul carios gi tratamentul en-
dodontic duc la un grad variabil de disfrucfie a coroanei dentare, iar la retratarea dinlilor
supugi c6ndva unui tratament endodontic avem frecvent de a face cu distruclii importan-
te ale pdrlii coronare (ce aiung uneori la desfiinlarea integrald a coroanei).
 Dupd hatamentul endodontic (prelucrarea mecanicd) diametrul canalului central al din-
telui se mdreqte in mediu de doud ori. Prelucrarea mecanicd bund a canalului radicular este
necesard in special la tratamentul periodontitelor apicale, cAnd in mare parte sunt furldturate
lesuturile patologic schimbate gi infectate. in unele situalii clinice putem constata prezenla
unei riddcini restante, care uneori se inaltd mai sus de nivelul gingiei, iar alteori parlial
clispare sub gingie. Toate acestea creeaze'dificultdfi suplimentaie ientru realizarea unei
restaurdri calitative de duratd. Restabilirea de mai departe joacd un rol la fel de important
ln reabilitarea generald a dintelui, fiind consideratd de pacienfi drept rezultatul final.
Dintele este un organ cavitar, ce necesitd fortificarea dupd tratamentul endodontic cu
ajutorul unor construclii pivotate intracanalare. in acest context pentru o restaurare coro-
nard definitivd calitativd este necesar, dupd efectuarea unui tratament endodontic repetat,
de a folosi un element auxiliar de sprijin. ExceptAnd unele publicafii, majoritatea autbrilor
sunt de aceeaqi pdrere fermd cd dinfii depulpali urmeazd a.fi intdrifi cu unul sau cdteva pi-
voturi, - tradilional in-Iay-uri gi pivoturi turnate, pivoturi metalice ancker sau ceramice.
Metodele tradilionale de restabilire a dintilor depulpafi cu utilizarea unor in-lay-uri gi
pivoturi turnate dureazd tehnic prea mult, ceea ce nu tntotdeauna convine pacienfilor. Ele
pot crea o pereche galvanicd cu metalul viitoarei carcase, amalgamul sau coroanele vechi.
Fiind supuse coroziunii in cavitatea bucalS, pot cauza o reaclie alergicd fafd de pdrlile saie
componente, in special aliajele pe baza de nichel. Pe lAnga aceasta, nu trebuie sd uitdrn
cd modul de elasticitate a dentinei radiculare qi a metalului diferd considerabil. in cazul
unei solicitdri laterale apar puncte cu tensiune internd sporitd. Deaceea perelii unui dinte
tratat endodontic pur gi simplu pot sa nu reziste. in special, in situafia cAnd vectorul de
fortd este indreptat oblic. in asemenea caz este posibil desprirrderea unei pdrti clin dinte,
aparitia unei fisuri in regiunea apicald gi, in cel mai rdu caz, totul se termind printr-o frac-
turd radiculard longitudinald. De reguld, asemenea fracturi servesc drept indicalii pentru
extractia dintelui.
In-lay-urile turnate metalice sunt fixate de obicei cu ciment fosfat de zinc (sau cu unul
glassionomer), ceea ce inseamnd cd fixarea se realizeazd ln mod mecanic.
Unirea ln limita in-lay-ului gi dintelui, dacd el este acoperit de coroand, este expusd
actiunii salivei; cimentul treptat se dizolvd - corespunzdtor sporegte in timp gi riscui dis-
cementdrii inJay-ului.
Dar cel mai mare neajuns al in-lay-ului turnat este dificultatea enormd a extragerii lui
in cazul necesit5tii de revizuire gi retratare a canalului.
Experienta utilizdrii unor pivoturi metalice rigide pentru restaurarea unimomentand
utdlut cd gi aici sunt prezente momente negative. Asemenea pivoturi sunt con-fecfionate
l
din diferite aliaje, pot fi conice gi cilindrice, pot prezenta filet (post-uri "active") sau - nu
(post-uri "pasive"). Degi folosirea pivoturilor cu filet asigurd o retentie bunX, inqurubarea
lor cu efort duce la cresterea tensiunii interioare a dentinei radiculare, ceea ce fuagilizeazd,
in general rdddcina gi poate duce la fracturarea dintelui restabilit.
Probabilitatea fracturdrii este mai mare dacX ostiumul canalar are o forma infundibu-
lard largd, iar partea predominantX al acestui spafiu este umplutd cu ciment; in asemenea
situafii pivoturile cu filet nu intdresc, ci, din conka, fuagSlizeazd, dintele, in special dacd
lesuturile dentare supragingivale sunt puternic distruse. Pe lAngd aceasta, lucrAnd cu pi-
voturi ancker active, este posibild fracturarea pivoturilor la nivelul spatiilor dintre spire;
apar dificultdli cu mascarea culorii, dar - este ugor (!) de trdepdrtat din canal printr-o
simpla degurubare.
In ultimii 10 ani domeniul de aplicare a pivoturilor metalice s-a redus considerabil.
Ele au fost substituite tr restaurdrile endodontice cu pivoturi nemetalice (tn special - fi-
bro-optice), avdnd caracteristici fizice absolut diferite, ce permit repartizarea uniformd a
solicitdrii de cdtre aceste pivoturi.
 jlfizfih
+ff;idlfe
Cercetdrile recente au demonstrat avantajele pivoturilor fibro-optice referitor la tensi-
unile ce apar, - prin comparalie cu pivoturi metalice independent de direclia solicitdrilor.
Aceste pivoturi atribuie o soliditate maximd restaurXrilor definitive, gratie elasticitdlii
lor aproape de elasticitatea dentinei. Altfel spus,'lucr6nd cu aceste pivoturi, stomatolo-
gul poate crea un complex integrat ce constd din pivot, compozit gi canalul radicular al
boniului restant. Aceasta particularitate reduce esenlial solicitdrile disjunctive stresante
asupra perefilor rdddcinii comparativ cu pivoturi metalice; ajuta evitarea solicitdrilor ln
Uontul dentar gi prin urmare a fisurilor gi fracturilor, nu perturbeazd structuru ftagilizatd'
a dintelui depulpat. Pivoturile fibro-optice sunt confeclionali din fibre optice pozifionate
orizon-tal gi imeisionate duph o metodd uzinald specialX fntr-o matrice de masd plasticd
epoxidd (BISGMA), ce constituie 25-40% de la greutatea turtregului pivot. Fibrele reP_re-
zintd in sine un element fortifiant 9i constituie 60-75% din greutatea pivotului. Aceste fire
sunt continui, iar tensiunea lor - constantd.
Pivoturile cu ?mpletiturd complicati de fibre nu au cdpdtat o largA rdspAndire din ca-
uza cd structura impletitd este mai anevoioas6 de a fi impregnatd uniform cu monomer,
ceea ce presupune cd'soliditatea gi perioada de servire va fi inJerioard.
Pivoturile moderne pot fi constituite din fibra opticd de diferite mirci gi diametru, iar
numdrul lor per unitate a suprafelei de secliune poate de asemenea diferi esenfial. Cu cAt
este mai d.ens lmpachetatd matricea cu fibre ceramice fine, cu atAt mai inalti va fi rezis-
tenla fald de solicitare laterald.
'Cel
mai simplu test de soliditate este incercarea de a rupe pivotul cu degetele; dac6
aceasta reugegte, lnseamn[ cd pivotul a fost cu defect.
Orice pivot intracanalar constd din 2 pdrfi, ce lndeplinesc diferite funcfii. Ele sunt: par-
tea retentivd qi partea de restaurare a pivotului. Prima parte a pivotului este preferabild
de a fi cilindricd, deqi o conicitate ugoard este admisibild.
Cealalta parte a pivotului (cea de restaurare) lntdregte iratreaga suprastructuri sugin-
givatd. Ea rezista soliciterii masticatorii gi deaceea trebuie sa aibd o soliditate lnaltH. Este
l,ogic daca ea va dispune de nigte forme mai robuste. Deaceea cdutarea unor forme optime
p"-t tr..t pivoturi a aidtat cd forma cornbinatd (Ttartea retentiad ugor conicd, iar cea restauratiod
--
realizitd mult mai conic) este cea mai sigurd pentru majoritatea tipurilor de restaurdri.

Obiectiaele:
Adesea pentru instalarea pivoturilor fibro-optice este necesard o serie intreagd de ma-
teriale restaurative, gi un adevdrat algoritm de pagi in vederea restaurdrii postendodonti-
ce, obiectivele cdreea sunt restabilirea funcliei dintelui, crearea impermeabilitdfii penku
bacterii gi prevenirea unui viitor risc de fracturare.

Factori agraaanli
Consideiam (ln continuarea opiniei tradifionale), cd la lndepdrtarea pulpei in cadrul tra-
tamentului endodontic dispare una din sursele fundamentale de alimentare a lesuturilor
dure dentare, gi care, in consecinga depulpdrii, prezinld, un conlinut mai redus de fluid
dentinar.
Toate acestea condilione azd, apariliafragilitdfii structurilor dentare.
Pe de alt6 parte, in urma tratamentului endodontic Ai ldrgirea canalului radicular din-
tele pierde un volum mare din fesuturile dure dentare (aproximatia L2 din masa infiald),
ceea ce duce la gubrezireadintelui.
Pentru a restabili cu succes un dinte tratat anterior endodontic ai cu prezenfa unor
distrucfii coronare masive este important de a formula unele indicalii 9i contraindicalii
pentru tratamentul restaurativ al acestuia prin folosirea pivoturilor fibro-optice.
 Indicafii:
1.?infii frontali - {aci sunt prezenfi doi pereti coronari restanfi;
?.
Dinlii laterali - d-ace sunt prezenti doi pereli coronari restanti cu o firdlfime cle cel
T"lj ?^--, exceplional se acceptd rdddcini cu deifiintatea integrali ".oroun"i pi 1-2 mm
din 1/3 coronard a rdddcinii.
3' Dinlii frontali gi laterali - dacd sunt prezente rdddcini suficient de integre, rezistente,
viguroase, gi rezorbfie apicald neinsemnatd.
Contraindicatii:
1. Prezenla 1pe radigsraff)a unor perefi radiculari insuficient de rezistenli;
2. Ptezenla @e radiografie) a unei rezorb,tiiradiculare apicale de la moderat in sus gi
a
unor semne de focare periapicale de infecfie (granuloame, gi rezorbtie
a lesutului osos. "histogtanrrloame),
3. Rezorblie osoasd orizontald cu suport insuficient (ca addncime).
4. Locagul destinat pivotului apare tridimensional ca o figurd geometricd cilindroco-
nicd neregulatd, care prezintd la probarea (ajustarea) prealabila i pivotului un decalaj
spalial important la nivelul l/3 ostiale (dupdldrgirea can-alului giprepirareafinald alocagului
ostiumul canalar are o forma infundibulard largd, iar partea predominantd aI aLeshd spatii este
umplutd cu ciment).
Recomanddri:
t. tnainte de restabilire, stomatologul trebuie sa atragd atenlia la unele momente:
./ Evaluarea stdrii igienii a caviHlii bucale;
,/ Elucidareastdriitesuturilorperiapicale;
/ Evaluarea st{rii lesuturilor parodon;iului marginal;
,/ Determinareaocluziei;
'/ Clarificarea anamnezei, - dacd pacientul nu suferd de bruxism sau de obiceiuri
ddundtoare.
2. Restaurarea se efectueazd neintArziat dupd finalizarea tratamentului endodontic,
recurgdnd la materiale de obturare moderne (iompazite, glassionomere). Cimenturile cla-
sice pentru obturarea provizorie gi pentru fixarea pivoturllor metalice nu sunt potrivite,
deoarece nu oferd:
r' etangare durabild garantatd a canalului radicular;
./ fixare sigurd a pivotului.
Mic9orarea volumetricd (,,tasarea") materialelor tradilionale de obturatie, survenitd in
curdnd dupd plombare, 9i bascularea pivotului de cdtre forlele masticatorii permanente
duce, fir final, la discementarea pivotufui gi la fracturarea longitudinald a rddicinii.
Metodica de rcstaurare a coroanelor ilentare cu utilizarea piooturilor
fibro-optice
intracanalsre
Dupd efectuarea unei igiene profesionale a cavitdfii bucale gi administrarea anesteziei,
de preferat- ligamentare, fixdm un fir de retracfie. in unele cizttipentru detagarea spre
lateral gi inferior a gingiei noi recomanddm folosirea (sub anestezie locald) a unui clamer
pentru fixarea digii.
Din canalul anterior obturat noi indepdrtdm materialul de obturalie o parte din
9i
gutaperci. Pentru aceasta folosim instrumente mecanice standarde pentru Hrfirea osti-
umului canalului radicular de tip "Largo" sau,,Gates-Glidden,, de diferite diirensiuni.
Canalul radicular este preferabil de a fi golilpe2/3 din lungimea canalului sau, cel putin,
pe1./2din lungime.
Dupd pregdtirea canalului radicular ajustdm pivotul fibro-optic. in acest caz
linem
c-ont d9llptut, pivotului, aflatd in canal, nu trebuie su fi" .u lungime maf micd
cd partea
decdtl,/2 gi mai mare decdt 2/3 de la intreaga lungime a rdcldcinii, iar pirtea coronara
 i{2$ih
'iitii::t;5

- 1/3 din pivot. Diamehul pivotului nu trebuie sd fie mai mare decAt'[,/3 din diametrul
rdddcinii. Pivotul fibro-optic trebuie sd se fixeze strAns in canalul radicular. Cu cAt mai
mic va fi spaliul dintre peretele canalar gi pivot, cu atAt mai solid va fi fixat pivotul, iar
perelii rdddcinii nu vor fi gubrezili.
in acest scop este necesar de a ldrgi canalul cu o piesd de turafii ioase 9i cu"Largo"
de calibrare pAnd la adAncimea qi diametrul necesar, apoi ajustdm pivotul. Dupd ajus-
tarea pivotului apare necesitatea secliondrii (scurtdrii) lui pdnd la o lungime necesard,
ceea ce poate fi fdcutd atAt in afara cavitdfii bucale (folosind un disc diamantat), cAt 9i dupd
fixarea pivotului in cavitatea bucald (folosind freze diamantate). Considerim incorect scur-
tarea pivotului pAnH la momentul fixdrii, deoarece pentru fixarea pivotului scurtat sunt
necesare instrumente speciale. Pe de altd parte, pivotul deja instalat gi fixat in locag este
uqor de scurtat pdnd la lungimea necesard cu freze diamantate. Nu se recomandd pentru
scurtarea pivotului folosirea forcepsului, deoarece presiunea exercitatd poate deforma
structura pivotului.
inainte de fixare, pivotul este prelucrat cu substanle dezinfectante, acoperit cu acid
ortofosforic pe parcurs a 40 secunde. Apoi, dupd gravajul respectiv, pivotul este spdlat
gi uscat fdrd sd fie atins cu mAinile. Ulterior pe suprafald pivotului se aplici adeziv, se
aqteapid 30 secunde gi apoi - se usucd/ fotopolimerizeazd.
in cavitatea bucald suprafafa de lucru se izoleazd; suprafala interioard a rXddcinii gi
bontul dentar se prelucreazd cu gel de 37% de acid ortofosforic pe Parcurs a 15-20 se-
cunde. Spdldm gi uscdm suprafala interioard a rdddcinii cu pinuri de hArtie de diametru
mare sau - cu aer. Dupd aceasta, pe suprafala dentarX gravatd se aplicd primer-bond sau
adeziv (2 in 1), pe care il repartizdm uniform cu jetul de aer 9i il fotopolimerizdm. Cu aju-
torul acului Lentulo, in canalul radicular este introdus gi repartizat uniJorrn un compozit
flowable (preferabit de solidificare dublil) sau. un ciment glassionomer, malaxat pAn5la o
densitate medie (de exemplu - Vitremer).
Apoi in canalul radicular este introdus pivotul fibro-optic prealabil pregdtit, intro-
ducAndu-l pdnd ta pozilia de control prin ingurubare cu o presiune ugoard (pentru: L.
a tmpiedica fortnarea microbulelor de aer pe tntreg parcursul sdu gi 2. a contribui Ia formarea
linkage-uhti optim tntre componenlii sistemului tripartit: piaot, materialul de obturare gi perelii
dentinari ai canalului radicular). Excesul de material este parjial lndepfutat partea rdmasd
fiind indesatd in jurul pdrlii ostiale a pivotului. Materialul se polimerizeazd in decurs de
60 secunde prin pivotul fibro-optic.
in final efectudm coreclia pivotului conform lungimii (inelfimii) pdrfii coronare a din-
telui, gi trecem la formarea bontului coronar (menit uneilucrdri protetice) sau la restaurarea
coroanei propriu-zise cu compozit fotopolimer de consistenlX obignuitd, fiind apoi efec-
tuatd fotopolimerizarea de rutind.
Cu toatd simplelea aparentd a tehnicii moderne analizate mai sus, sunt necesare ln
continuare studii clinice aprofundate (tn aederea: a. estimdrii rezultatelor restaurdrii cu piaot
fibro-optic a unor dinfi ce au suporttrt deja o interoenlie endodonticd cu distruclii
gi importante
ale pdrlii coronare; b. elabdrdrii unui procedeu uniaersal bine conceput gi transpus tn schemd ca
dotare materinld gi instrumentald, Ei ca serie de manopere), ce ar pune in valoare maximd ca-
racteristicile fizice ale pivoturilor gi compozitelor utilizate in concordare strdnsd cu cele
ale dentinei - pentru a oferi structurilor dure dentare restante o rezistenli adecvat5, opusd
solicitdrilor mecanice permanente.
 Supliment

ANOMALII DENTARE

gL Generalitifi

in cadrul principiului diversitdtii sunt examinate nojiunile: normd, uariafii, anomalie,

_Din
punct de vedere al biologiei fundamentale norma reprezintd in sine rezultatul dez-
voltdrii evolutive.
,,Aceasta reprezintd efectul selecliei naturale, care se debaraseazd de tot ce este anormal,
-
de toate devierile in dezvoltarea entitalii. Ea se inkuchipeazd prin insugi faptul supravietu-
irii celor aclaptafi" (8.8. KynpunuoL, Lg74).
(sau starea normald) reprezintd, (conform DEX-uIui de merlicind gi biologie
-_ lgrmllitatea
[DEX-MB]/ C. Ndstase Ei a1.,1998-20 0) un interval de virialie compatibil cu ideea ie tip slau
sdndtate.
Definifia normei se prezintd prin noliunea mdsurii. Norma este mdsura de activitate
vitald a indivizilor. Categoria md.surii fir anatomia umand reflectd unitatea caracteristicilor
cantitative gi calitative ale entitxlii biologice (8.8. KynpunuoL, E.A. Hurcumnx,lggs).
Reiegind din definifia notmei, aariafiile sunt manifestdrile unui caracter in limitele va-
riabilitdtii sale extreme.
Vatiabilitatea (lat. oariare = a schimba) este insugirea organismului de a dobAndi anu-
mite schimbdti (u617i67;4. Varialia (in geneticd f conforrn DEX-MB/ este modificarea pro-
),
prietdtilor unui organism sau a unei populatii. Variatiile sunt de doud tipuri - ereditire gi
neereditare.
Variafiile ereditare rcprezintd schimbdrile inbazamaterialH a ereditetii (tn genotip), pfin
mutatii gi recombindri genetice, care se transmit ereditar la urmagi.
Variafiile neereditare sunt nigte schimbdri, care afecteazd numai caracterele fenotipice
(aariafii fenotipice) ginu se transmit la urmagi.
Devierile majore ale caracterului de la normal sunt calificate drept anomalie.
Termenul ,,anotnalie" indicd ,,ceea ce se abate de la normal, de lJregula obignuitd,; (prin
extindere) ceea ce constituie un defect" (DEX, 1996).
Anomalia reprezintd / conform DEX-MB/, abaterea de la o normd, devierea d.e la forma,
structura sau pozitia normald a unui tesut, organ etc.
gi anomalia reprezintd in sine diferite stdri calitative ale unui organism sau organ.
,In limite
.loyonormale schimbdrile cantitative nu sunt insofite de cele calitative.
in stomatologie qi chirurgia OMF f conform DfX-iVn/ prin anamaliisunt clefinite per-
turbdrile congenitale, intervenite in formarea gi dezvoltarei pdrtilor anatomice ale terenului
maxilo-facial, care duc la formarea unor deviafii de la inciicii normali (aizknd
forma, stntctu-
ra, pozifia, numdrul etc.) ale dinliloa maxilarelor, sau ale tesuturilor moi.
Anomaliile ile stracturd giaiciile de ilezaoltare ate dinlilor apar in urma perturbafiilor
ln odontogenezd la actiunea unui numdr considerabil de cauze aie defectelor embrionire, -
de la tulburdri genetice pand la efecte specifice ale mediului ambiant.
Diferiti factori, inclusiv cei chimici, care pot duce la formarea defectelor de dezvoltare
a embrionului gi care au fost depistali la timp oportury se numesc/a ctori teratogeni. Ma-
joritatea medicamentelor nu deregleazd dezvoltarea normald, iar fir doze mari
lrovoacd
moartea embrionului gi deaceea nu sunt teratogene.

- Teratogenii provoacd de obicei defecte specifice la o concentrafie joasd, iar in doze mari
deasemenea duc la sfdrgit letal.
 ,i:ili:r:;r.
jiI2L.a
r4*I;#'
.Factorii teratogeni influenleazd asupra organismului uman in perioada de formare a
organelor, deaceea ei aclioneazd pdnX la na$terea copilului. Dar dinlii umani igi finalizeazd
dezvoltarea dupd nagterea individului. Deaceea factorii nocivi, care influenleazd asupra
sistemului dento-maxilar in perioada postnatald, deasemenea sunt considerafi teratogeni.
Anomaliile dentare sunt afecrtiuni ale lesuturilor dure, intAlnite intr-un numdr impor-
tant, fiind mai des remarcate la dinlii permanenfi, decAt la cei temporari. Pot fi identificate
snonralii dentnre formd, de culoare, de aolum, de structurd, de nttmdr gi de pozifie, care se pot
de
manifesta izolat, deqi mai des ele se asociazd cu alte anomalii de structurd sau vicii de dez-
voltare ale maxilarelor sau ale fefei, precum gi cu anomalii gi vicii ale organelor gi sistemelor
organismului uman.
in literatura de specialitate (AannoB H. W., 1929; Baic C. W', L965; [lampuree| B. K', 1973;
Gnatiuc P.,'1986, 2009; Koteco| A. A., L991-; I. P. Fortier, 1987; Zarnea L', 1993; Kypnxuua H.
8.,2001; CocfrrldE'2000; Cura E.,2000; R. P. Langle, C. S. Miller,2003; Godoroja P., Spinei A',
Spinei 1.,2003) este prezentatd o varietate bogatd de forme clinice.
Gravitatea anomaliilor dentare este determinatd in dependenld de faptul, la ce etapi de
dezvoltare a dinlilor au acfionat factorii traumatizanfi, care pot fi de origine ereditard sau
dobAndit[.
Afeciiunile cu caracter erediiar sunt provocaie cie muiafiile suferite de cdtre cociui gene-
tic, induse de acfiunea unor factori externi (radiafii, cornpugi chimici: alcool, nicotind, droguri,
deproduclie efc.) sau interni.
Anomaliile dentare pot surveni in urma perturbdrii proceselor:
. de formare a srnalfului, dentinei sau cementului;
' c{e eruplie dentard gi de resorb;ie radiculard;
. de maturizare posteruptivd a dintelui.
Ele se pot forma grafie disfuncliilor sau bolilor endocrine, sau - a celor infecfioase/ su-
portate de gravidd, sau de cdtre copil in primii ani de via!5.
Factorii traumatizanli locali sunt traumatismele maxilare, ale mugurilor dentari, Proce-
sele inflamatorii din regiunea maxilo-facialS la copii.
Anomaliile de structuri dentard pot fi rezultatul unor vicii ereditare sau dobAndite
ale structurii iesutului primar (ectoderm gi mezodenn), din care se formeazd smalpl, denti-
na, cemenfutr, precum pot sd se formeze gi fir urma tulburdrii mecanismului de formare a
smalpului gi denbinei coroanei dentare, a dentinei pi cementului radicular, mecanismului de
erupfie a dintelui gi a resorbliei rdddcinilor, a mecanismului de maturare a dintelui dupd
eruplie etc.
Pe hngd aceasta, anomaliile de structurd dentard pot sX apard gi sd se dezvolte ca legi-
t6li ale patogenezei unei patologii sistemice - congenitale, ereditare sau dobAndite.
Clasificarea Dechaume, completatd de Butlui gi colab., 2000:
Clssa I - anomalii de sediu, aolum, formd, direcfie.
Clasa II - Ieziuni mronare odontnle congenitale cu specific ereditar:
. amelogeneza imperfectd;
. dentina opalescentd ereditard:
a. displazia Capdeponf
b. dentina opalescentd Hodje;
c. dentinogeneza imPerfectX;
d. displazia dentinei;
e. dinlii in formd de cochilie (dinli fantomX).
Clasa III - Ieziutti coronare odontale dobAndite inaintea erupliei dinfilor:
' hipoplaziile simple ale smallului;
' hipoplaziile complexe - dintele Hutchinson;
' anomalii prin iradiere - dintele Moser.
 Clasa IV - leziuni coronare odontale dobhndite perioada posteruptiad:
1. pe dinfii temporari:
a. melanodonlia Beltrami gi Romieux;
b. vulnerabilitatea dentard - carii multiple cu evolufie ln suprafald gi tn profun-
zime;
c. carie, abraziune, traumatisme,
2. pe dinfii definitivi:
a. sindromul Dubreuill Chambardel;
b. leziunile odontale consecutive intoxicatiilor medicamentoase (morfina); se
prezintd sub forma unor leziuni carioase cu localizare la coletul c{entar;
c. caria galopantd;
d. leziuni odontale prin iradieri prelungite;
e. discromiile dentare:
. de cauzd internd - incompatibilitate Rh;
. pulpectomie defectuos executatd.
I. uzura dentar.d:
. fiziologicd (atri!ia);
. patologicd (abraziune dentard).
g. eroziunea dentard;
. chimicd;
r idiopaticd.
h. leziuni odontale ce apar prin caria dentard.
Factorii patologici pot acfiona asupra genotipului, provocdnd diferite forme clinice
de
anomalii, de la simple - la compuse
Este dificil a diferenlia etiologia anomaliilor de numdr de etiologia anomaliilor
de struc-
turd.
Din aceste considerente este rafionalX o clasificaremai simpld, propusd de Fortier:
o anomaliile de morfologie gi numdr;
. anomaliile de structurd.
B. llampuxee| (L958) recomandd urmdto area clasificare a afectitmilor necartoase ale
-. -K'
ilinlilor:
1. Afecfiuni dentare ap5rute in perioada de formale gi rlezvoltare
_ a lesuturilor dentare,
adicd pdnd la erupere:
a) hipoplazia dinlilor;
b) hiperplazia smal;ului;
c) fluoroza endemicd a dinfilor;
d) anomaliile de dezvoltare gi de erupere; modificdrile culorii dinfilor;
e) modificdri ereditare ale dezvoltdrii dinlilor (nmelogeneza imperfictd, dentino-
Seneza imperfecld, displazitt Stainton-Capdepont; ostiogeneza imperfectd;boala cle
marmur d, hip ofosfatezia g. a,).
2. Afecliuni dentare apdrute dupd erupere:
a) pigmentarea dinlilor gi depunerile dentare;
b) abraziunea lesuturilor dure ale dintilor;
c) defectul cuneiform;
d) eroziunea lesuturilor dure ale dinlilor;
e) necroza lesuturilor dure ale dinfilor;
$ trauma dentard;
g) hiperestezia dintilor.
 +mF
Clasificarea anomaliilor shucturii Ei a viciilor de dezvoltare ale fesuturilor dure den-
tare (T. @. BunoEadofia, L987):
L. Anomalii de structurd ale dinfilor, ce se transmit ereditm Ei sunt condifionate de
imperfecfiunea
'
sffucturii feufiurilor, ce formeazd smalful Ei dentina:
. sindromul Stainton-CapdEont (tulburarea ereditard de tip autozomal-dominant conco-
mitentd a structurii smallului 9i dentinei); tip de mogtenire autozomal-dominant;
, amelogeneza imperlbctd de tip hipoplastic; mogtenire recesivd, conjugatd cu cromozo-
mul X, gi autozomal-dominan|
. dentinogeneza imperfectd de tip hipoplastic; mogtenire recesivx.
2, Anonitii de numir, aolum gl prmA ale dinfilor, determinate de transtniterca eredi-
tard a tipului, nwndrului, aolumului Ei formei dinfilor etc.; ltp de mogtenire a unei patolo-
gii izolate autozomal-dominanti;
3. Anomalii de structurd gi zticii de dezaoltare ale fesutuilor ilure dentare c& unflare
a
patogeniei patologiei ile sisiem din organismril copitului (ereditard, congenitald gi dobinditd):
. dinlii de "chihlimbar" - in osteogeneza imperfectd;
. dinliiHutchinson - ln luesul congenital,
. din'lii cenugii, cenugiu-albagtri, cafenii - in sindromul hemolitic gi ictere hemolitice de
<iiferite etiologii;
'. adenfie, hipodenfie, dinli conici - in displazia ereditard;
microdonlie - in nanismulhipohzar etc'
4. Anomalii de structurd gl alill de dezooltarc ale lesutuilor ilure proaocate ile acfitt'
ct oril or extetni :
.f
ne a a
fluoroza;
'. dinlii de "tetraciclinX";
hipoplazia de sistem nespecificS a dinlilor temporari qi permanenfi;
. hipoplazialocald (de foclr), condilionatX de traumd, osteitd cronicd de durat6, osteo-
mielitd cronic5, tumori, chisturi efc.;
. aplaziaparfial1,gi total5 a smalplui dinfilor temporari la copii ndscufi prematur efc.
Fiecare din grupurile descrise de anomalii ale structurii dintelui are simptomeleproprii
inclividuale cliiice roentgenologice, condilionate de cauza aparifiei 9i mecanismul dez-
9i
voltdrii.
Gradul de manifestare a fiecdrui simptom al unei oarecare patologii in numXrul pre-
dominant de studii este reprezentat difeiit, ce se explicd prin variata intensitate a acliunii
factorilor etiologici, durata gi perioada influenlei lor asupra structurilor in formare ale !e-
suturilor dentare etc.

ANOMALII DENTARE DE NUMAR

in perioarla de nidalie 9i formare a primordiilor dentari sunt posibile devieri in sensul
sporirii sau reducerii numdrului de dinfi comparativ cu norma de vdrstd: hiperodonfie'
hip o donfie satt ano donfie.
' Absenla totald a danturii gi a mugurilor dentari se numegte anoilonfie (adenfie prtmard)
totald.
Anoilonfia (adenfia) partiald apare prin reducerea numdrului de dinli:
. hipodonlie -incaz, daca lipsesc mai pulin de 4 muguri dentari;
. oligodonlie - Lrt caz, dacd lipsesc rnai mult de 5 muguri dentari.
nipii@aontia este o dentard, datoratd aparifiei unui nurndr excesiv de dinfi
deciduali sau permanenfi, "rro*uiiu
intahitd preponderent la maxild (ln 90% din cazuri, - dupd
9i
p.Firu gi M.Ruiu). in cazul acestei anomalii numdrul dinlilor deciduali depdgegte 20,iat a
dinlilor permanenli - 32.
 'ffi#
Dinlii apdruli peste numdrul normal se numesc supranutnerart
Dintii supranumerari pot fi dezvoltap normal, sd aibd o formd relativ corectd, si fie
9i
dispugi in arcada dentard, fdrd sd provoace tulburdri oarecare
Mald3s insd dinlii suPranumerari sunt caracteriza$i.prin anomalii de formd (suprafafa
neregula.td a coroanei, prezenlaunor tuberozitdlipe elinfi,
forma dinlilor conici [,,de a,i"'1, coroana
cu formd conicd).
Cregterea numdrului de dinii poate fi expresia atavismului (AdlofJ), consecinta prolife-
rdtii epiteliului lamei dentare (Osborn), produsul dedubldrii piirnoidittt,ri deniinar
1Wa-
IkltofJ) sau rezultatul odontomului de consistenfd durd. Oclontoamele simple, legat!
de
smal1,-se numesc petle ile smal!. Odontoamele complexe sunt alcdtuite dintr-un
numdr
mare de dinlr, printre care se pot t:rtdlni 9i dinli forrnafi normal.
Hjry:flld|rytra dinfilor deciduali se observH mairar (0,5%), decdt cea a dinjitor perma-
nenli (1%), 9i frecvent este unilaterald.
Dinlii supranumerari, afldndu-se in arcada dentard, contribuie la crearea unor difi-
cultali erupliei dinlilor din complet, la creqterea excesivd a procesului alveolar, ceea ce
favorizeazd. in-qtalarea unor anomalii de formd a arcadelor gi ocluziei dentare.
Existd studii, unde este descrisd eruptia dinlilor supranumerari pe gingie, palat, tube-
rozitaiea maxilarului superior, in cavitatea nazald, gi peretele orbitei. -Spapuiinsuficient
pe arcada alveolard devine frecvent cauza eruperii dintelui rnptmrr*"i ar pe fa,tajugald
sau linguald a gingiei.
Asemenea dinfi frecvent nu suportd solicitdri funcfionale gi devin locul de acumulare
a resturilor alimentare, frecvent este prezentd inflamalia gingiei acliacente. Dinlii supra-
nunterari deregleazd procesul de eruplie a dinlilor normali, pot lngreuia masticalia gi
cauza un disconfort fizionomic.
- Erupfia dintelui suprimumerar poate fi perturbatd
frecvent se formeazd un chist.
- sau sd nu aibi loc. in dintii retinati
' i
in urma exercithrii unei presiuni asupra rdddcinilor din;ilor numerari (prevdzufi in set
normal), ei duc la formarea unei variate patologii ale pozifiei acestora.
Dinfii supranumerari cu localizarea intre raaaciniG incisivilor centrali adesea cauzea-
zd diastema sau alte anomalii. Aceeagi dinfi, in special cei aflali in afara arcaclei dentare,
urmeaz2l a fi extragi pentru asigurarea cregterii gi dezvoltdrii normale a dintilor r,.r*"ruri
gi pentru corectia deficientelor ocluzale.
Cel mai des tr calitate de anomalie poate apdrea supremumerar un dinte (sau doi) in
regiunea anteromediand a danturii superioare definitive (mai exact intre inci'siuii nrriirti
-
supeiori) - meziodinte (sau mezioilens; lat. mesiodens), care are o formd conicd
[de ,,fd-
ru$"], dimensiuni reduse, rdddcind scurtd, gi o coroand conicd lngustatd ln sens ocluzal.
Dintele suPranumerar se localizeazd sau in arcada dentard, ,ut., Jrt" pozitionatd lingual
de ca inXltime nu ajunge la nivelul marginii incizale a incisivilor *"diuu, analli m
9a,.iar
vecindtate.
Uneori insd forma gi mdrimea acestui dinte pot fi normale.
Aceastd anomalie p|ale.fi explicatd prin apariiia unor astfel de caractere la o etapd
trecutd de om in evolulia lui, cdnd strdrnogii nogtri aveau 3 incisivi (anomalie regresiad).
uneori pot fi prezenli doi incisivi laterali superiori - dinli gemeni..
Uneori incisivul lateral, dispunAnd de o coroand de mdririe considerabild, este ded.u-
blat doar in partea coronard, pe c6nd rdddcina prezinth doar un gan! longitudinal.
Aceste anomalii ale incisivului lateral potfi apreciali dreptrezultatul iedubldrii nidafiei
dintelui.
S*iri supranumerari se trtdlnesc destul de rar.
In regiunea molarilor_dintii supranumerari pot fi divizafi in doud grupe:
-
lares gi dentes paramolares [8o1k,1914]. Cel mai cles ei se irtainesc pe mlxild.
dentes tlistomo-
 .iiiii\.,.
iiffit b

Distomolari sunt acei. dinfi, care sunt situali in urrna molarului III, gi concomitent cu
aceasta sunt deviali spre lingval. Forma acestor dinti variazd de la un dinte ,,in pivot" pAnd
la un molar tipic. Ei reprezintd in sine al IV molar, gi fac parte din formafiuni ataviste.
Al doilea ca frecvenfd dinte supranumerar este molarul IV superior, care poate fi normal
dezvoltat sau poate prezenta dimensiuni reduse.
Relativ des al IV molar existd ca rudiment in forrnd de nidalie epiteliald. Uneori disto-
molarul este remarcat sub formd de cuspid singular sau dedublat accesoriu (tuberculum
distomolare), dispus pe partea postero-lingvald a coroanei dintelui de minte. De la el poate
continua o rdddcind accesorie (radix distomolaris).
La paramolari se referd acei dinji accesorii, supranumerari, care sunt situali ln spafiul
dintre molarii I gi II, II gi III. Cel mai frecvent au un aspect de dinte ,,inpivot"; mai rar co-
roana lor are o impresiune, inconjuratd de doi gi mai mulgi cuspizi. in aspect rudimentar pa-
ramolarii sunt reprezentafi de cuspizi accesorii (tubercula paramolaria), fiecare fiind dispus
pe fafa jugald a cuspidului anterior al molarului doi gi trei. Cuspidului ii poate corespunde
o rdddcind accesorie (radix paramolaris).
Al treilea ca frecvenld dinte supranumerar sunt premolarii inferiori. De obicei ei au o
localizare anormald (erupfie ectopic|), datoratd eruperii intArziate in arcada dentard.
in grupul premolarilor dinfii supranumerari sunt dispugi ori lntre I 9i al IIJea premolari,
ori intre al Il-lea premolar gi I molar. Ca formd ei pot sd corespundd lntru totul premolarilor,
sau sd semene cu acegtia mai mult sau mai putin. in cazul asemdndrii totale este imposibil
de a decide, care dinte este accesoriu. Prezenla premolarilor supranumerari poate fi tratatd
drept o anomalie regresivd, care relateazi despre faptul, cd strdmogii nogtri aveau mai mult
de doi premolari.
Hiporlonfia. Prin hipodonlie se inlelege o anomalie dentard, caracterizatd prin lipsa con-
genitald a unuia sau a cdtorva dinfi ca urmare a ageneziei acestora. Un termen apropiat ca
sens este cel de oligodonfie, carc indicd lipsa congenitald a cdtorva dinfi.
Hipodonfia nu depinde de sex gi de apartenenla rasiald a pacientului; ea poate afecta
atAt dinfii de lapte, cAt gi cei permanenli (lipsa ultimilor se denotd mai des). Anomalia re-
spectivd este depistat|lal% din oameni, frecvent ea comportd un caracter familial.
Hipoitonlia poate fi fals5 sau adevdratd. La micAorarea aparentd (falsd) a numdrului de
diryti avem de a face doar cu o eruplie intArziatd. Dupd cum se gtie atAt dinlii normali, cAt 9i
cei supranumerari, pot rdmAne retenlionafi in maxilar atAt singulari, cAt gi cAliv4 it grup.
ln aceste cazuri dintele se afld nu ln arcada dentard, ci ln grosul osului maxilar.
Poate fi remarcatd gi micAorarea adevdratd a numdrului de dinli - adenfia. Adenfia poa-
te h parfiald, - c6nd lipsegte unul sau cAliva dinfi. Uneori lipsesc primordiile a zece 9i mai
mulli din1i. Extrem de rar lipsesc toli dinlii - adenlia totald.
Aden-fia primarX apare in cazul, cdnd unul sau cAliva dinfi nu au erupt, iar cea secunda-
rd apare dupd extractia dintelui.
fn adengia parliaid cel mai des se denotd lipsa dintelui de minte 9i a incisivului lateral
superior. Putem conchide, cd dinfii respectivi se referd la cei ,,ln reductie", 9i cd in viitor ei
vor clispirea de asemenea, precum au dispdrut pe parcursul evoluliei sprehonto sapieins al
treilea incisiv gi doi premolari.
Spre deosebire de extracfia prematurd a dinlilor deciduali saupierderea timpurie a din-
procesului alveolar
lilor permanenli, fir cazul adentiei primare se remarcd subdezvoltarea
al maxilei sau a pdrfii alveolare a mandibulei.
Frecvent lipsbsc molarii III, apoi, ln ordine descrescAndd a frecvenlei, premolarii secunzi
inferiori, premolarii secunzi superiori gi incisivii laterali inferiori. La inspecfie pe arcada
dentard frecvent se deceleazd un spaliu liber (,,breqd") sau un dinte decidual.
Diagnosticul dehipodonliese stabilegte, reiegind din date anamnestice 9i din rezultatele
investigaliilor radiologice.
 'tiii)llir-.,.
rffifi#'
Dintele macrodont are: a) o coroand cu aspect normal sau bifid5, sau aceasta Prezinte un
sulcus pe f.alalabiald sau linguald; b) o singurd rdddcind, de dimensiuni sporite, ce prezintd
un gant pe f.ala labiald sau linguald.
Pe radiografie dintele gerninat prezinth o cavitate pulpard comunb de dimensiuni mdri-
te. Dar sunt posibile 9i alte schimbdri.
Geminalia dentard completd, sau ,,dinfii geme:ni" (lat. dentes geminati, engl. tzuinning) este o
anomalie rard, caracterizatd prin dedublarea totald a mugurelui dentar. |umdtdfile dintelui
dedublat sunt separate in totaliutate una de alta, dar ln acelagi timp fiecare din acegti doi
dinli prezintX aspectul,,in oglindd" al celuilalt. Dimensiunile sunt de obicei mai mici decAt
cele normale, ceea ce permite a considera acegti dinfi ,,microdonfi". La numdrarea dinfilor
se adeveregte un numdr sporit falX de normal, iar ln urma deficitului de spaliu se deformea-
zd linia arcadei dentare. Este greu, iar uneori - chiar imposibil, de a deosebi dinlii gemeni
de anomalia asociatd in formd de,,incisiv lateral conic" gi incisiv microdont supranumerar/
ce se dezvoltd din diferiji muguri dentari.
Invaginafia dentari (Dens in ilente). Prin termenul de inuaginalie dentard (,,dinte in din-
fe") se tnlelege o aga fuziune, cdnd primordiul unui dinte intre h celdlalt dinspre rdddcind.
Este o anomalie ce prezintd o invaginalie (cregtere inspre interior) a adamantinei (gi frecaent)
a dentinei in cavitatea dintelui in sens apical, iar in pulpd se afld adamantina (Moral).lnuagi-
nalia dentard este o anomalie frecventd de dezvoltare a dintelui, intahite h 1% din oameni.
Denumirea de ,,dinte in dinte" se datoreazd tabloului radiologic caracteristic.
La studierea radiografiei in camera pulpard se determind adamantina gi dentina, avAnd
aspectul de picdturd sau de bulb.
Anomalia comportd un caracter bilateral, iar schimbdrile din dinte pot fi exprimate dife-
rit - de la unele ugoare - pand h altele considerabile, cAnd sunt prezente cdteva invaginalii
intr-un singur dinte. Cel mai des sunt remarcate invaginafii la incisivii laterali superiori,
apoi ca frecvenfd urmeazd incisivii mediali, dintele microdont supranumerar dintre incisi-
vii mediali superiori, canini, incisivii laterali inferiori, 9i rar - dinlii laterali.
Microdonfia, sau microdentia. in microdonlie dinlii au dimensiuni mult diminuate fald
de normal, asociindu-se adesea cu anomalii ale girurilor dentare, gi cu aparilia diastemelor
gi tremelor. Cel mai mult sunt receptivi reducliei [reducerii] dinjii, localizafi ln por]iunile
distale ale fiecdrei clase.
Comportd un caracter familial gi afecteazd lvizeazdl unul sau cA;iva dinii (de obicei -
bilateral), sau intreaga arcadd dentard. Sunt deosebite microdonliaizolatd, relativd gi gene-
ralizat5.. Microdonlia izolatd, este forma cea mai frecventd. Ea se manifestd prin dimensiuni
reduse ale unui dinte permanent.
Incisivul superior medial, fiind un dinte stabil, este pufin predispus reducliei. Incisivul
superior lateral se referd la cei mai instabili gi mai predispugi reducliei dinli. Se intAlnesc
aga-numitele forme ,,de cui" gi,,de fdrug".
Gradul extrem de reduclie a incisivului superior lateral se caracterizeazd prin lipsa lui
totald.
in normd coraportul lntre dimensiunile medio-distale ale incisivilor medial gi lateral
constituie 1:0,8.
in gradul I de reduclie dimensiunea medio-distald a coroanei incisivului lateral consti-
tuie aproximativ o jumdtate din dimesiunile analogice ale incisivului superior medial,
In gradul II de reduclie incisivul lateral are o formd conoidd, degi indlfimea coroanei lui
corespunde normei.
in gradul III de reduclie incisivul lateral superior nu depdgegte o jumdtate din lndllimea
lui normald.
Pe locul doi ca frecventX de afectare sunt molarii trei. Microdonlia generalizatd poate fi
relativd gi adevdratd. in caiul microdonliei relative dimesiunile dinlilor sunt normale, mdrit
 ,iffi
fiind doar maxilarul. Microdonfia adevdratd se intdlnegte rar. in cazul acestei forme dime-
siunile maxilarelor sunt normale, iar cele dentare - sub normal. Microdonlia generalizatd
poate fi manifestarea nanismului hipofizar. Cauzaei poate fi chimioterapia sau radiotera-
pia ln legdture cu o tumord malignd in perioada de cregtere a dinlilor.

ANOMALII DENTARE DE FORMA

Anomaliile dentare de formd in majoritatea cazurilor sunt determinate ereditar, insd
pot sd se formeze 9i gralie acliunii factorilor locali.

La intervenirea unor perturbafii in formarea gi diferenlierea primordiilor dentare se

formeazd nigte dinli de o formd incorect5.
Din punct de vedere clinic, deosebim deregldri parliale sau totale ale formei dentare.
Se intAnesc anomalii de formd a coroanei, riddcinii sau a dintelui in ansamblu. Ele se
determind in dentilia permanentd, in special la dinlii supranumerari.
In variertatea anomaliilor de formi a dinlilor unele au un tablou clinic caracteristic,
conform cdreea poate fi dedusd originiea anomaliilor (dinfii Hutchinson, Fournier gi Pflilger,
car acteristi ci luesului congenit al).
Anomaliile de formd a coroanei cel mai des se intAlnesc la incisivii laterali superiori
(aga-numitele forme ,,de cui" gi ,,de fdrug") gi la dintele ,,de minte". Acest fenomen este explicat
prin faptul cd pe parcursul evolutiei umane acegti dinfi se reduc.
Deregldrile parliale ale coroanelor sunt mai rar tntAlnite. Cel mai frecvent se depisteazd
tuberculi supranumerari:
t tuberailul Carabelli - pe fala palatinald a primilor molari superiori permanenli.
. tuberculul BoIk - pe fetele vestibulare ale molarilor unu gi doi (16, 77,26 gi27).
' tuberculul Zuckerkandel - pe felele vestibulare ale molarilor secunzi temporari.
Tuberculii supranumerari se formeazd ca urmare a sporirii activitdfii unuia din centre-
le de cregtere a molarilor in perioada de formare gi diferenfiere a primordiilor dentare.
in girul incisivilor inJeriori cel mai stabil dinte este cel iateralfiar cel mai variabil - me-
dialul. Incisivii in-feriori, chiar gi variabili, sunt cu mult mai pulin predispugi procesului
de reducfie, gr, prin urmare, mult mai rar se intAlnesc modificdri de formX a acestora. Degi
se remarcd anumite schimb5ri ale formei, in special a incisivului medial (coroane inguste cu
partea centrald a felei linguale conaexd).

Cuspidul ,,in gheari". Cuspidul ,,tn gheard" este cingulum-ul lingual mdrit localizat
pe un incisiv superior. Denumirea anomaliei se datoreazd asemdndrii cuspidului cu gheara
unui vultur. Cuspidul ,,in ghearE" poate a-fecta ocluzia. in regiunea trecerii cuspidului pe
fata linguald a dintelui uneori se formeazd un $ant care este frecvent supus cariei. Deaceea
ganful poate fi sigilat tn scop profilactic. Anomalia este adesea diagnosticatd accidental, dar
poate fi 9i una din manifestdrile sindrorn-uhd Rubinschtain-Taby, pentru care sunt caracte-
ristice retardul mintal, degete I late la mdini gi picioare, anomalii faciale, criptorhidie, vArsta
osoasd sntb pro centila50.

Dinlii Hutchinson sunt o anomalie, care implicd incisivii centrali superiori permanenfi,
gi care este caracteristicd prin fonna coroanei ,,in gurubelnifd" sau ,,1n butoiag" (datoritd con-
aexitdlii fefelor meziale gi distale, iar mdrimea Ia colet este mai mare dec6t cea a marginii incizale);
marginea incizalX prezintd o excavatie semilunari, care poate fi acoperitd de smalL degi
uneori smallul poate fi remarcat doar la unghiurile incizale, iar in porliunea medie smalful
lipsegte.
Dintii Hutchinson au o implantare oblicd disto-meziali gi superio-inferioard.
 Dinlii Fournier sunt incisivii centrali cu coroana tr formd de gurubelni jS,, dar marginea
incizald nu este excavatd in formd de semilund; considerali tradilional drept caracteristici
luesului congenital
ln cazul, cAnd dintii Hutchinson gi dinfii Fournier se asociazd cu keratita parenchima-
toasd gi surditatea congenitald, se poate vorbi despre triada Hutchinson, caracteristicd sifili-
sului congenital.
Dar in perioada modernd s-a constatat cd astfel de dinli sunt intdlniti gi in cadrul altor
patologii, decdt luesul (de ex., ralitism etc,).
Extrem de rar se lntAlnesc schimbdri ale formei caninilor, deoarece ei se referd la clasa
dinlilor stabili. Prin denumirea de ,,dintele de pegte" (Fournier) se are fir vedere situalia ln
care caninul are o formd, cdnd pe fafa linguald lipsegte tubercului, iar vArful este deviat spre
plangeul cavitdtii bucale.

Dinlii Pfliiger sunt o anomalie, care implictr molarul I permanent, gi pot avea o formd
de con sau de ,,boboc" de floare, datoritd: a) dimensirrnilor mai mari in porliunea cervicald,
decAt cele de la suprafata masticatorie, gi b) subdezvoltarea cuspizilor, care, confluAnd, atri-
buie ir:r final aspectul conoid specific.

Protostilid. Protostilidul este un tubercul accesoriu, localizat pe fala jugalX a dintelui.

Dacd protostilidul este gdsit pe canin, se vorbegte despre premolarizarea lui, iar dacd este
localizat pe premolari, - despre molarizare. Protostilidul , aflatpe molari, se numegte faber-
ail paramolar. El nu trebuie confundat cu paramolail - dinte supranumerar mic, localizat
aldt^uri de molar dinspre talajugall sau linguald.
In girul premolarilor superiori gi inferiori cei mai variabili sunt premolarii Il, iar in girul
molarilor - molarii III. T..n nssgli dinli cel mai des sunt remarcate modificdri ale formei co-
roanelor, formei gi numdrului rdddcinilor, iar in cazul unui grad extrem de reductie acegti
dinli destul de frecvent absenteazd.

Tuberculul Leong, sau evaginatia dentari. Evaginalia dentard se lntdlnegte mai rar de-
cdt invaginalia dentard, gi este tratatd drept un fubercul accesoriu. El este format dintr-o
excrescenfd boltite [,,1n cupold"] de dimensiuni reduse, localizatd in ganful central al fefei
masticatorii sau pe creasta linguald a cuspidului jugal, mai rar - pe panta linguald a cuspi-
dului jugal al dintilor laterali permanenfi.
Anomalia af.ecteazd aproape exclusiv premolarii inferiori.
Apare sub formA de tubercul, alcdtuit din dentind gi smalt, ln care proemind o parte din
cavitatea pulpard.
Abrazia tuberculului, precum gi manoperele stomatologice efectuate pe dinte pot duce
la denudarea pulpei.

inunelecazuritutburdrileo""#ffit"nJJ#^;ilm!"kregrdrireinteraeniteinprocesutde
diferenliere a celulelor tecii Herttnig tn. ameloblaste) duc la hiperplazia smalfului.
Gradul de exprimare a hiperplaziei variazd de la formarea unor perle (noduli) de smal!,
pAnd la o lngrogare considerabild a coroanei dentare. ,,Peilele de smal!" au un diametru in
limita a 1- 4 mm, cate sunt frecvent localizate in regiunea coletului dentar, mai aproape de
joncliunea smal!-cement, iar uneori - la furcalia rdddcinilor.
La.molarii superiori ele sunt localizate pe fala mediald sau distald, pe cAnd pe molarii
inferiori - pe felele jugald sau linguald. Aceste formatiuni pot fi remarcatelal,,S% din paci-
en!i. In cazul molarilor superiori perlele de small se remarcX de 7 ori mai des.
 ii::a: tti:j"

ii{8tr,..*.
'
,,Perlele de smal!" sunt nigte formafiuni sferice, delimitate de dinte printr-un colet. Ade-
sea, ininteriorul (centrul) perlei este prezentd o cavitate, umplutd cu pulpd dentard.
Perlele de small creeaz6. dificultdfi la ingrijirea dinfilor, 9i la tndepdrtarea depozitelor
dentare.

aaa
O anomalie extrem de rarh este ocluzia (mugcXtura) homodontd, in care toli dinfii au o
formd conicd uniformd.
taa
Modificdrile formei rdd5cinilor se intAlnesc mai des decAt cele ale formei coroanei, gi
meritd atenfie din punct de vedere practic.
Aici putem menfiona cazuri de curburi, indoituri f,,cdrlige"l gi rdsuciri ,,in tirbugon" fin
formd de spiraldl. Adesea se denotd fitzionarca, dedublarea (despicarea ln doud) 9i numdrul
excesiv al rddXcinilor.
Tratamentul gi prelucrarea unor asemenea rdddcini nu numai cd intAmpind dificultdli,
dar uneori apar absolut imposibile.
aaa
Concrescenfa [Coalescenfa] dinfilor. Prin termenul de concrescenid se inleiege unirea
patologicd a doi dinfi, - dupd finalizarea forrndrii coroanelor, - prin cregterea lmpreund doar
a cementului. Aceastd anomalie este consideratd mai degrabd drept un rezultat al influenlei
nefaste a factorilor de mediu, decAt tulburdri de dezvoltare. In particular, cauza ei este con-
sideratd inghesuirea dinfilor in perioada de dezvoltare a acestora sau afectarea integrittrlii
septului osos dintre doud alveole vecine in urma unui traumatism, ce duce la contactarea
dinlilor aflali in alveolele respective.
Concrescenla este posibild intre doi dinfi normali, intre unul normal gi altul - supranu-
merar/ sau lntre doi dinfi supranumerari.
Aparilia concrescentei aileadrate se datoreazd deficitului de spaliu pAnd la finalizarea
dezvoltdrii dintelui gi cel mai des aJecteazd molarii doi gi trei superiori.
Formarea concrescenfei dobdndite are loc dupd finalizarea dezvoltdrii dintelui gi se da-
toreazd. unei hipercementoze, conexe unui proces inflamator cronic.
Despre concrescenld este important de linut minte la extraclii dentare. Astfel,la concres-
cenla molarilor doi gi trei luxarea dintelui de minte poate bascula molarul doi concrescut cu
el. Uneori se reugegte septuarea dinlilor concresculi pe cale chirurgicald.
Sunt raportate deasemenea gi cazuri de indepdrtare [deviere spre afard] considerabild a
rdddcinilor, astfel incAt prin cement sunt legali doi dinfi vecini.
Curbarea extrem de pronunfatd a rddXcinilor se remarcd mai des la canini, premolari gi
ultimii molari.
Cel mai des se denotd concrescenfa [fuzionarea] rdddcinilor la din]ii ,,de minte".
Fuzionarea rhddcinilor se firtAlneqte deasemenea frecvent la dinfii frontali aldturali.
ata
RIdXcini supranumerare. Prin termenul de rdddcini supranumerqre se infeleg nigte rddd-
cini accesorii. Anomalia poate afecta orice dinte.
Cel mai des se remarcd cregterea numdrului de rdddcini, de ex., la incisivi, canini qi pre-
molari. Astfel, la premolari pot fi nu numai doud rdddcini, ci gi trei, iar la molari numdrul
rdddcinilor ajunge la 5.
Rdddcinile supranumerare pot comporta un caracter de proeminenle nelnsemnate sau
de formaliuni destul de manifeste.
Rdddcina supranumerard poate fi identificatd la examinarea unei radiografii prin repe-
rarea unei ingustXri [,,stric!iuni"] pronunfate caracteristice a canalului radicular, care se
dedubleazd [ramificd] in doud canale separate. Trebuie de linut cont de posibilitatea apa-
 .-.iii,llr:,:.
1iffi
ritiei acestei anomalii la efectuarea unor manopere in canalul radicular, extractia dintelui,
protezare/ precum gi la tratarea deformaliilor dentare gi maxilare.

Poate fi intAlnitd gi reducerea numdrului de rdddcini la dintii multiradiculari.

Dilacerare. Prin termenul de ililacerare se infelege o anomalie dentard, in care rdddcina

unui dinte qi coroana acestuia incep si creascd unul fati de altul sub un unghi ce depdgeqte
20'. Drept cauzX pentru aceastd patologie poate servi un obstacol din calea de erupjie a
dintelui in urma inghesuirii, traumei sau tracliunii ortodontice. De obicei se remarcd di-
lacerarea rdddciniilor molarului kei gi a incisivului lateral superior. Curbura este frecvent
orientatd spre fala distdld, disto-jugald sau distoJinguald.
Dilacerarea poate cauza dificultdli la efectuarea unor manopere in canalul radicular gi
la extractia dintelui.
aaa

Ridicini bulbiformi. Rdddcina bulbiformd reprezintd o variantd morfologicd de dez-

voltare a rdddcinii care, t:r loc de o efilare apicald conicd prezinjd la apexul radicular o
hgrogare bulboid5. Acestd anomalie este mai degrabd una geneticd, decAt datoratd acliunii
unor factori locali. Ldrgirea apexului radicular se realizeazd din contul dentinei. Dintele cu
asemenea anomalie este greu de extras.
aaa
Taurodontism. Taurodonfismul, sau ,,dinte bovin" reprezintd o anomalie, ce afecteazl
frecvent dintii multiradiculari gi care se manifestd prin:
' mdlirea cavitdtii pulpare in sens apical, in,urma cdrui fapt rdddcinile par neproporfi-
onal de scurte;
. lipsa ingustdrii caracteristice in regiunea joncliunii amelo-cementare;
. localizarea mai profundd a bifurcafiei.
Toate particularitdlile indicate lngreuneazd efectuarea manoperelor in canalul radicu-
lar.
Cel mai des anomalia afecteazd molarii gi premolarii. Dupd gradul de manifestare se de-
osebesc hipotauroilontismul (ugor pronunfat), mezotauroilontismul (moderat pronunfat)
gi hipertaurodontismul (foarte pronunlat).
Taurodontismul este uneori manifestarea unei amelogeneze imperfecte, gi poate fi re-
marcat deasemenea la'boala Down, sindroamele Moore, Klinefelter gi trico-dento-osos.
aaa

ANOMALII DENTARE'DE.STRUCTURA
in procesul de histogenezd pot interveni perturbdri, legate de formarea dentinei, smal-
fului, cementului, pulpei dentare gi a lesuturilor periodontale.
aaa
Dentinogeneza imperfecti
La stadiul de formare a matricei organice a dentinei sau de mineralizare a acesteea poate
fi remarcatd dereglarea dentinogenezei.
Dentinogeneza imperfectd (lat. dentinogenesis imperfecta) rcprezintd o anomalie de dez-
voltare doar a dentinei. In dentinogeneza imperfectd este afectatd joncliunea dentinei cu
smallul intact. in aceastd patologie airyii latai deciduali, cAt gi cei permanenyi) au o semi-
transparenld chihlimbarie; dentina are un caracter globular, iar smalful ugor se detageazd,
fapt ce conkibuie ulterior la abrazierea deniinei denudate; rdddcinile dinlilor afectali sunt
subliri sau sunt absente.
 iif.s$'i&
1**&#',
ata
Amelogeneza imperf ecti
Amelogeneza imperfectd (lat. amelogenesis imperfecta) apare fir urma deregldrilor in dez-
voltarea smalgului. Aceastd patologie este cel mai des intalxite, fiind remarcat ln acest caz
un smal; cu aspect cretos, opac (fdrd luciu), cu defecte simetrice sub formd de macule, fo-
sete, sau fisuri.

tao
Hipoplazia sma$ului
Principala cauz6. a aparifiei hipoplaziei smallului este perturbarea formdrii gi minerali-
zdrii matricei, ca urmare a afecfiunilor unei femei gravide sau a copilului la vArsta fragedh
(fu primii 5 ani de aiafd).
De obicei se remarcX coinciderea termenilor de lmbolndvire a femeii gravide sau a copi-
lului cu hipoplazia acelui grup de dinli, la care tn aceast6 perioadd se inineralizeazd smal-
!ul, Mineralizarea smalfului dinfilor permanenli are o importanfd aparte.
Aceste anomalii dentare pot fi prezente (dupX M.7I. fpoulxoo, 1,985) prin:
' hipoplazie de sistem, in care sunt afectali dintii, care se formeazd in acelagi interval de
iimp;
. odontodisplazie de focar,ln care sunt afectafi cdliva din,ti localizali unul lAng5 altul, dar
cu diferite perioade de dezvoltare;
. htpoplazie locald,ln care este afectat, de reguld, un singur dinte.
Hipoplazia se manifestd clinic prin:
o macu.le (pete) albicioase, cretoase;
. fosete (gropite), adAncituri de formd gi mdrimi diferite;
. fisuri, pdnfulele liniare ce inconjoard dintele gi sunt dispuse paralel marginii incizale
sau felei ocluzale a dintelui.
Sunt deosebite diferite forme clinice dehipoplazie de sistem:
. hipoplazie maculatd - apare pe suprafala coroanelor dentare prin macule albe, cretoase,
cu hotare clare, cu o suprafald neted5, lucitoare, se localizeazd simetric la acelagi nivel;
. hipoplazie ondulatd - prezintX niqte bureleli (proeminente liniare) mici, intre care sunt
localizate nigte adAncituri acoperite cu smal! intacf
n hipoplazie punctiformd - prezintd nigte adAncituri, ovalare sau rotunde, de diferite di
mensiuni gi profunzime, pe suprafele vestibulard gi linguald la variate nivele, intAlnite la
dinfi din diferite grupuri. Cu timpul, smaltul din teritoriul addnciturilor se abraziazd trep-
taf dar rdmdne dens gi neted.
. hinodazie sulculard (de brazdd) - prezintd in smalful dinplor o brazdi polard solitard
localizatd pe coroand (strangulafie). Uneori pot fi prezente cAteva sulcusuri, de diferitd pro-
funzime gi ldtime, altemAnd cu lesuturi intacte, gi orientate frecvent paralel marginii inci-
zale;
. ltipoplazie scalard (tn scard) - reprezintX o anomalie rar lntAlnith, care prezintd ln smalpl
dinlilor brazde pe intreaga tndlfime a dintelui.
Este caracteristic aspectul, cd pAnd gi in cazurile unor manifestdri grave ale hipoplaziei
integritatea smallului nu este afectatd.
Cea mai rard anomalie distructivd de acest gen, aplazia, se caracterizeazd prin lipsa smal-
fului lntr-un sector oarecare al dintelui, frecvent pe fundul unei adAncituri,,tl cupd", sau in
brazda ce cuprinde suprafala dintelui; ln ariile respective poate fi remarcatd, prin culoarea
galbend specificd, dentina.
 DISCROMII DENTARE, Sau ANOMATII DENTARE DE CULOARE
Modificiri ale culorii coroanelor se pot produce in urma unor deregldri structurale con-
ditionate in lesuturile dentare sau a pdtrunderii ln acestea a unor coloranti.
Modificarea culorii lor este posibilS in cazul unor afecliuni congenital6 sau dobAnclite.
afecfiunile congenitale, ce se manifestd prin discromii dentaie se referd: amelogene-
.La
za imperfectS, dentinogeneza imperfectd 9i displazia de dentind.
Mecanismul discromiei dentare dob6ndite poate fi intrinsecd (disuomia internd) gi ex-
trinsecd (discromia externd).
Discromia internd [intrinsecd] reprezintd o modi-ficare a culorii dentare, datoratd non-
vitalitdlii dintelui, ludrii unor preparate (de ex. - a tetraciclinei), pdtrunderii in cantitdti ex-
gesiv-e a unor zubstanle gi elemente chimice (de ex., fluorul), 9i a diferitor afecfiuni (hEatita,
icteul mecanic, boalahemoliticd a nou-ndscutului, porfirie), suportate in perioada'de formare gi
mineralizare a dintelui. De ex., discromiile dinlilor temporari (de Ia galben - pfrnd la negn)
pot fi decelate la copii ce au suferit de boala hemolitici a nou-ndscuiului. Dintele de iuloa-
re roz este cunoscut drept,,dintele roz Mummerv". Dintele de culoare roz este descris gi
in lepra lepromatoasd; el este cauzat de ruptura vaselor pulpare.

Dinfii cu pulpa devitali. Aga dinti au o cuioare gdlbui-bruni sau cenugiu-rogiaticd,

datoratd lipsei fluidului pulpar gi intunecarea dentinei; ei sunt frecvent afectali de carie,
supugi tratamentului, au o margine incizald deterioratd, fisuri verticale.

Discromie de tehaciclin6.. Discromia de tetraciclindreprezintd o discromie dentard, expri-

matd prin modificarea culorii dintilor la administrarea preparatelor de tetraciclind gravicle-
lor 9i copiilor de vArstd fragedd, j in perioada d.e formare gi mineralizare a
lesuturile dure
dentare, aceste procese fiind influentate negativ de preparate cle tetraciclind. Tetraciclind,
nimerind in sdnge, se sedimenteazl in smalpl gi dentina dinlilor fir curs de dezvoltare,
Precum gi in oasele fetului sau copilului sub formd de sare calcicd de ortofosfat de tetraci-
clind. Compusul respectiv modificd culoarea dintelui dupd eruperea acestuia sub acliunea
razelor ultraviolete ale luminii soalre.
in cazul unor doze mici se moclificd culoarea, iar la doze foarte mari se remarcd subdez-
voltarea smalfului - hipoplazie.
Se coloreazd nu intreaga coroand, ci doar acea parte, care se formeazd in perioadd cle
administrare a preparatului. De ex., la administrarea tetraciclinei unor gravide se denotd
ulterior la copil o discromie a [modificare a culorii] dinlilor temporari iniegiunea incizald.
Administrarea preparatelor de tetraciclin d catzeazd:
a) tn primele luni de aiald - o discromie a regiunii pregingivale a incisivilor gi a felelor
trifurante ale molarilor temporari;
b) Ia ahrsta de 6 luni - o discromie a molarilor temporari gi molarilor cle 6 ani;
c) Ia akrsta de 2-3 ani - o discromie a regiunii coletului dintilor frontali permanenti;
d) la akrsta de 4 ani Ei mai mult - o discromie a premolarilor gi molariloi doi permanengi.
Colorafia dintilor variazddelagalben deschis pAnd la galben intunecat. Sub actiunea iu-
minii coloralia inifiald a dinlilor frontali se modificd pe suprafafa vestibulard tr una cenugie
sau cenugiu-brund. Dupd ce-gi schimbd culoarea, dinlii de tetraciclind pierd caracteristica
fluorescentd.

Odontodisplazia de focar este o anomalie destul de rard. Coroanele dintilor afectafi sunf
-
de reguld, micaorati in urma subdezvoltdrii smaltului, care are o tentd gdlbuie gi suprafafd
rugoasd.
 iilfl_r*
'4.4;j;;i#

Hipoplazia locali
Hipoplazie locald, se caracterizeazd prin #ectarea dezvoltdrii unui singur dinte, in ca-
zul traumdrii foliculului, afecliunilor inflamatorii cronice in regiunea maxilo-faciald efc.
Dinfii afectali de hipoplazie localX trebuie investigafi radiografic, deoarece zona de cregtere
poate fi lezatd., iar rdddcina - sd rdmAnd parfial formatd.
Clinic se manifestd prin aparilia pe coroand a unor macule de nuanle diferite (de-la al-
bicios-cretoase pdnd la gdlbui-maro). in cazuri grave smallul poate fi prezentd o patologie,
denumitd,,dintii Turner".
Dinfii (hipoplazia) Turner sunt o anomalie, in care premolarii au macule de culoare
gdlbui-brund sau defecte adamantine gi dentinare (parfiale sau totale). Acegti dinli apar in
urma unui proces inflamator in regiunea periapicald a molarilor temporari, care se extinde
asupra foliculului dentar, sau tr urma lezdrii traumatice a dinlilor deciduali, cu afectarea
mugurelui dintelui permanent.

Sindromul Stainton-Capdepont
Una din formele ereditare extrem de exprimate ale hipoplaziei, deregldrii de ameloge-
nezd gi de dentinogenezd, este displazia Capdepont (sindromul/boala Stainton-Capdepont), carc
a fost descrisd peniru prima datd in a. 1892 de cbtre C. 'vV. Stainton gi apoi, in 1905, de C.
Capdepont.
Dinlii in sindromul Stainton-Capdepont au dimensiuni gi formd normald, erup in ter-
menii obignuifi, au o culoare specificd a coroanelor, - frecvent sidefiu-gri sau cu tentd ma-
ronie.
Imediat dupd erupjie acegti dinfi incep sd se distrugX repede. Smalpl se desprinde ugor
din cauza joncliunii precare cu dentina, care are un aspect transparent gi o structurd neu-
niformd in diferite porfiuni ale dinlilor. Insuli,tele de smalg au margini asculite. Dentina
denudattr se abraziazd. intens, progresiv. Supr#afa rezultatX este lucioasd, pland gi netedd.
Dinlii apar ugor sensibili la divergi excitanfi.
De regulX, se depisteazX obliterarea cavitdlii pulpare gi a canalelor radiculare.
Rdddcinile dinfilor sunt curbate, subfiri, scurte, prezinti semne de hipercementozd.
Sunt afectali atAt dinlii temporari, cAt gi cei permanenfi.

Fluoroza dentari
Fluoroza dentari. fluoridele sunt compu;i chimici care previn caria, dar aceastd acliune
se manifesti doar in cazul cAnd concentralia lor nu depdgeqete cea admisibild.
Din grupul fluoridelor simple fac parte NaF, MgF, AIF3H2O.
Concentralia optimd a fluorului in apa potabild este de 0,7 -1mg/1. La o asemenea con-
cenfrafie fluoridele sunt incluse ir matricea smalfului, atribuindu-i rezistenfd gi protejAnd-o
de carie.
Conform lui M.I,I.fponrrxos (1-985),la prezenla fluorului in apa potabild furtr-o cantitate
de1,5-2,5 mg/l aproximativ 3040% din populalie sunt afectate de fluorozd.
Fluoroza dinlilor este o hipoplazie a smallului dentar. Reprezintd o anomalie dobAnditd
de etiologie specilicd, care apare in urma consumului excesiv de fluor (F), cel mai des fiind
consecinla unui consum de apd potabild cu conlinut sporit de F, ceea ce ii atribuie un carac-
ter de afecliune endemicd. Acest consum sporit de fluor, sau concentralia mdriti de fluor in
apd potabild provoacd cregterea proporlionald a conlinutului de fluor in plasma sangvin5.
Localizarea schimbdrilor fluoroase ale smallului dentar se afld lntr-o concordanld de-
plind cu termenii lui de mineralizare. Chiar gi concentraliile considerabile de F in apd nu
sunt in stare sd provoace fluoroza dinjilor dupd ce s-a finalizat calcifierea (mineralizarea)
smal;ului (Dean H. T., Elvove E.,1962; fpounmoa M. I4., 1985).
 Conform lui B. K. flarpureen (19Sd), sunt 5 grade defluorozd dentard:
Eorma haguratd se manifestd prin haguri cretoase mici, slab pronunfate, sifuate in stra-
turile subsuperficiale ale smallului. Aceastd formd este mai frecvent localizatd pe suprafe-
lele vestibulare ale incisivilor superiori, mai rar - la cei inferiori. Confluarea hagurilor duce
la formarea un.or macule, in care totugi pot fi identificate hagurile.
Eorma maculoasd se caracterizeazd prin prezerrla unor macule cretoase bine pronunla-
te, fdrd haguri. Sunt localizate pe toate suprafelele dintelui, uneori se pot contopi, formAnd
macule mari. Cel mai des sunt afectati incisivii, caninii, mai rar - premolarii gi molarii.
Maculele n-au hotare bine pronunlate, porliunea modificatd a smaltului trecdnd treptat
in smal! normal. Uneori maculele pot a vea o coloralie brun-deschisd. Suprafafa smalgului
in regiunea maculelor este netedd gi strdlucitoare
Forma granularcretoasd se caracterizeazd printr-un tablou clinic variabil. in cazul aces-
tei forme pot fi afectafi toli dinfii.
De obicei smalgul pe toate suprafefele dentare are un aspect mat, uneori firsa luciul poate
sd se menlind. Pe acest fond ugor se-observd nigte macule bine delimitate, pigmentate
(brune-
deschise saubrune-tnchise), cretoase. in unele cazurismallul este gdlbui, cu prezenta
multiple-
lor macule gi, adesea, a unor defecte superficiale mici, punctifo'r*", grurr.rlu, e (Lu diamitrul
1',0 -'l',5 mm gi cu adkncimea 0,1 - 0,2 mm), cufundui coiorat in galben"deschis sau
inchis.
In_cazul formei granular-cretoase se remarcd abrazia rupida a smallului cu denudarea
unei dentine pigmentate brune-inchise.
Eorma erozittd se caracterizeazd prin prezenla pe fondul unei pigmentalii brun-irtune-
cate
fanifeste a smaltului, precum gi a unor arii importante, undi fig*"tttut"u smallului
este absentd. Se etaleazd defecte de diferite forme pi dimensiuni, - eroziuni. in cazul formei
erozive este prezentd o abraziune importantd a smalfului gi dentinei.
Forma ilistructipd se caracterizeazd printr-o modificare importanti a formei coroanelor
dentare, ca urmare a d-istrucfiei erozive gi abraziei
fesuturilor dure dentare. Smalful poate
lips^i parlial sau in totalitate.
lesuturile dentare suni pigmentate in culori brun-tntunecate.
- In ca"l'l formei respective, dat fiind faptul, ce dinlii sunt fragili, adesea pot fi remarcate
fracturi ale coroanelor dentare. Cu toate acestea cavitatea dintelui nu se cleschicle, p6str6n-
drrgi etangeitatea, - gratie depunerii dentinei de substitufie.

Discromia externd [exfuinsecd].Discromia externd se instaleazd in urma contachrlui di-

rect cu_dintii a diferitor substanfe colorante (de ex., bduturi colorate: cafea, ceai), sau se dato-
reazd depunerii pe smaltul dentar a unor bacterii.
In majoritatea cazurilor se coloreazd treimea inferioard a dintilor deasupra mangonului
gingival, unde substanta colorantd este absorbitd de coloniile bacteriene. Bicteriile, ce colo-
nizeazd, aceastd zond, produc substanle ce pot avea o culoare de la verde pand la maro.
Obturaliile din amalgam, pdtrunzAnd in dentind, o coloreazd intr-un cenugiu siniliu.
.
Asemenea colorafie poate fi deosebit de manifestd pe fata vestibulard a premolarilor supe-
riori, care au fost obturali in legdturd cu o carie masivd de chsa II, sau a incisivilor mediali,
obturafi cu amalgam dinspre fala linguald.
In cazul unui proces carios aria afectatd are, asemeni discromiei, o culoare tntunecatd,
-
dar, spre deosebire de discromie, structura tisulard este modificatx.

ANOMALII DENTARE DE ERUPTIE

La acest grup de anomalii se referd eruplia prematur{ gi int6rziatd a dinfilor, precum gi
-
dinlii retina;i.
Eruplia prematuri a dinfilor
Eruplia premahrd (timpurie) a dinlilor este o anomalie intAlnitd ocazional ln perioada ne-
onatald, deaceea dintii erupli la momentul nagterii se numesc neonatali.Sunt cunoscute ca-
 fffi
zuri de eruplie intrauterind a incisivilor deciduali centrali inferiori, mai rar - a celor superi-
ori, iar prezenla acestor dinli fiind consideratd de unii autori drept o malformalie ereditard,
transmisd autosomal dominant.
Drept cauzd poate servi: a) dezvoltarea acceleratd a primordiului dentar, b) localizarea
lui superficiald sau c) un proces inflamator in periostul maxilar sau in gingie.
Erupfia prematurd a dinlilor a fost raportatd ca fiind asociatd cu alte anomalii: fisura
lahiald, fisura palatului, alte defecte faciale mediane.
Coroanele dinlilor neonatali sunt de obicei mai mici ca mdrime gi de culoare gdlbuie.
Eruplia prematurd a dinyilor nu influenleazf, esenlial formarea sistemului dento-maxi-
lar, degi se remarcd predispozilia dinlilor neonatali cdtre carie.

Erupfia intArziati a dinfilor

O importanld mult mai mare pentru formarea sistemului dento-maxilar prezintd eruplia
dentard tnthrziatd (tartliztd). Principalii factori etiologici in acest caz sunt:
L) Diferite afecliuni suportate in copildrie, in special rahitismul, hipofunclia tiroidei qi
paratiroidei, afecfiuni ale tractului gaskointestinal, disfunclii hepatice.
2) Extracfia timpurie a dinlilor temporari. in acest caz se denotl subdezvoltarea oaselor
maxilare in segmentele corespunzdtoare dinlilor exitagi, aparifia deformaliilor secundare
ale girurilor dentare gi diferitor anomalii de corelalie a girurilor dentare (ocluziemeziald, oclu-
zie distald, ocluzie adilncd etc.), precum gi disfuncfia articulatiilor temporomandibulare.
3) Pozifia incorectd a primordiilor dentare destul de des conduce nu doar la retinerea
erupliei lor, ci gi la o retenlie permanent5.
4) inghesuirea (lipsa de spafiu) in arcada dentar5.
5) Processe inflamatorii hr regiunea rdddcinilor dentare.
6) Dinli supranumerari.
7) Sindromul Down (trisomia 21), fir care eruplia dentard intArziatd, absenfa unuia sau a
cAfiva dinli sunt asociate cu alte anomalii.
Dinlii complet formali, dar neerupli, se numesc ilinfitetinafi.
Retenlia dinlilor poate fi totald sauparliald.
in cazul retenliei parliale dintele se opregte in calea sa spre erupfie, proemindnd din
alveola doar printr-o parte a coroanei sale. Retenfiei pot fi supugi atAt dinfii destul de edifi-
cafi, cAt 9i dinlii rHmagi in urmd cu cregterea sa gi subdezvoltaii.
Dinlii retinali pot avea in osul maxilar orientdri diferite: ei pot fi dispugi paralel din ilor
vecini erupli, sau ei sunt pozilionali orizontal, formdnd impreund cu rdddcinile dinfilor
vecini un unghi major gi unul minor.
Cel mai des sunt supugi retenjiei caninii gi dinlii de minte, mai rar - incisivii inferiori 9i
premolarii.
Prin ce cauze se explicd retenlia dinlilor rdm6ne o enigmd pAnd acum. Unii considerX
drept cauzd a retenfiei deplasarea [migrarea] primard a primordiului dentar, care poate fi
consecinld a unui traumatism suferit in fragedd copildrie'
ln legatura cu retenfia de eruplie u .ut ilt"rnlni se poate gAndi cX ea poate fi cauzatd de o
deplasare importantd a primordiului in profunzimea osului, sau de amplasarea atipicd a
dinlilor in timpul erupliei lor.
in caz de retenfie a caninului primordiul lui este dispus in maxilar oblic ai aproape de
fundul orbitei, astfel incdt axul lui longitudinal merge dinspre inferior 9i din interior - spre
superior gi exterior, iar vdrful coroanei se lnvecineazd ln mare Parte cu rddXcinile incisivilor
dinspre partea palatinald.
La eruperea dinfilor posteriori gi deplasarea lor considerabild spre mezial se poate for-
ma o asemenea pozilie, cdnd pentru canin nu va rdmAne spaliu liber pe procesul alveolar.,
Un interes practic il prezint{ cazurile, cAnd dintele de minte inferior erupe doar pa4ial,
 ;i.r f :,itG
'il{Xfiliih
iar uneori este acoperit in totalitate de membrana mucoasX.
in majoritatea cazurilor dintii retinati nu creeazd nici un fel de nepl5ceri pe parcursul
intregii vieli. Prezenta unui dinte retinat 9i pozilia lui in osul maxilar pot fi decelate prin
examen radiologic.
Dinfii retinati pot contribui la aparitia diferitor afecfiuni gi leziuni ale regiunii maxilo-
-
faciale:
. nevralgia trigemenului;
o af- ectarea
organelor vecine sau a rdddcinilor dinfilor tnvecinali;
' dezvoltarea anomaliilor gi deformaliilor regiunii maxilo-faciale.
Sunt posibile:
. resorblia smallului insugi a dintelui retinat, gi
. concregterea (fuziunea) lui cu
lesutul osos al alveolei.
O anomalie rari de eruplie este retentia multiplS (phnd ta 26 de dinfi),care este calificatd
drept o manifestare a unei patologii ereditare (deix., disostosis cleidoganialis).

ANOMALII DENTARE DE POZITIE

Anomaliile de pozitie dintilor pot fi divizate fir doud grupuri. Din primul grup fac par-
a
te cazurile, cAnd dinJi aparte nu ies in afara arcadei dentare. Poziliadinlilor in
ifu* or"ua"i
dentare constituie al doilea grup.
in arcada dentard dinteie poate fi deplasat ln sens mezial sau distal, iar uneori el se
schimbd cu locul cu vecinii sdi. Mai des iceasta se denotd fir privinfa caninului superior,
care ocupd locul incisivului lateralsau a premolarilor. Aflat tn arcada dentard, dintele
poate
fi localizat mai sus sau mai jos de fala misticatorie a arcadei sale.
Adesea aceastd anomalie-este numitd prin aga termeni ca: suprn- sau infrapozifie, supra-
ssu inftaocluzie, supra' sau infraposturd (@.f1. Xopoututtxuun, 1.982; ILIL fpueipr,i1o, ig1s;
n.C.
Ilepcuu, 1'996)' Cauzele anomaliilor dentare de pozilie sunt extraclia prematurd a dinlilor
deciduali, sau retinerea schimbirii lor.
La primul grup de anomalii dentare de pozitie se referd deasemenea cazurile de
torsiu-
ne (lat. torsio) a dintelui ln jurul axei sale longitudinale.
Torto'anoinalia (delalat. tortus torsionat, rdsucit) este o o anornalie dentard de pozifie
-
gi reprezint{ rdsucirea
'180",
[rota]ia] dintelui cu 90o in jurul axei sale longitudinal e (ajungind gi Ia
atunci cfrnd este rdsucit.cu falapalatind spre oeitibular). Ea este, dJreguld, cot diplorlati
de
pPzillincorectd a primordiilor, macrodentie, insuficienta de spatiu ci unnare a ingust1rii
gi subdezvoltdrii maxilarelor, presiunea exercitatd asupra dinteiui
din partea unor d"inti su-
Pranumerari sau incorect erupfi, persistenfa dinfilor deciduali, trauma in regiunea dinfilor
frontali, procesele inflamatorii gi neoformafiuni.
In activitatea practicd cel mai des ne intAlnim cu rotafia clentard in cAteva planuri. Dar
rdsucirea dintelui in jurul axei sale longitudinale este cea mai manifestd
9i cea mai compl!
catd ca tratament.
Deaceea prin termenul de torto-anomalie indicilmo torsiune a dintelui in jurul
_ axei sale
longiludinale, cAnd felele vestibulard sau orald a coroanei dentare se afltr in afara sau in
cadrul arcadei dentare.
Pozifrardsucitd a unui dinte provoacd tulburdri fizionomice, tulburdri de vorbire gi mo-
dificdri profunde tun fesuturi parodontale.
Poate fi torsionat unul sau cAtiva dinti.
La maxild torto-anomaliile dinlilor frontali se diagnosticd mai frecvent decdt la mandi-
bul5.
Cel mai des aceasta se observd concomitent la ambii incisivi mediali superiori, gi mai
rar - la incisivii laterali, canini gi premolari.
 {ffi,
Transpozilia dinfilor rcprezintd o pozilie, tr care unii dinf se schimbd cu locurile.
Tnrrspoziiia se denotd ia schimbarea iocului de nidafie a dinfilor. in aceastd situalie
dintele ocup5'in arcada dentar5 o pozifie improprie. Tipurile de transpozilie sunt destul de
variate. Cefmai des ,,se schimbd cu locurile" incisivii laterali gi caninii, sau canini 9i primii
premolari. Transpozilia dentard poate fi idiopaticd sau sd indice prezenlaunui impediment
in calea erupgiei normale a dintelui. La diagnosticarea acestei anomalii dentare de pozilie
este indispensabild radiografia.
in ca"ul unei asemenea anomalii, ln special atunci cAnd caninii se transpun cu incisivii
laterali, pot apirea deregldri fizionomice serioase.

Translocafie. in urma translocaliei dintele erupe intr-un loc impropriu lui, dar rdmA11
tn arcada dentard. in cazul prezentat in figurd, datoritd absenfei congenitale a incisivului
lateral permanent, caninul permanent, neintdlnind rdddcina incisivului permanent Pe care
o folosigte in mod normal drept ghid, a erupt in pozilia acestuia. Caninul decidual este
retinat. Rdddcinile caninului decidual se pot rezorba, ceea ce duce la cdderea dintelui. Este
posibil ca caninul decidual retinat sd se menfina pe parcursul a mai mulfi ani.

Deplasare distali. ln urma deplasdrii disiaie are loc mutarea unuia sau a cAiorva dinli
erupfi in sens distal ln cadrul arcadei dentare, datoriti lipsei in ea a unui dinte oarecare.
Forlele ce aclioneazd asupra dinlilor in cazul unei ocluzii normale, de obicei provoacd o
deplasarea medali sau o inclinare in sens medal a dinlilor invecinali brepei. Deplrasarea
distall cel mai des se remarcd la indivizi tineri, cXrora le-a fost extras primul molar. In ase-
menea cazuripremolarul doi inferior se mutd spre distal, ajungAnd in pozilia molaruluil
absent, iar premolarul I gi caninul, concomitent cu aceastd permutare, se deplaseaz5 9i ei,
deasemenea, fir sens distal.

Migrafie. Prin migrafie se infelege deplasarea unui dinte neerupt firtr-o pozilie inco-
rectd pe maxilar. Dinlii migrafi de obicei nu erup (degi nu intotdeauna). Mai des migreazd
p."*olatii, migrafia uneori evoludnd in ramul mandibulei sau alte porfuni lndepdrtate.
Lxemplul propus prezintd premolarul II, ce a migrat in regiunea apicald a molarului I.

Erupfie parfiall. in cazul erupliei parliale dintele nu ajunge pAnd la planul de ocluzie,
cauza putdnd hprezenlaunui obstacol (de ex.,lipsa de spafiu).

Expulzie. in cazul expulziei se produce o eruplie pasivd unuia sau cAfiva dinli mai sus
de ptanul de ocluzie, aceista fiind condilionatd de lipsa dinlilor antagonigti. Pot fi expulzali
atdt dinlii superiori, cAt gi cei inJeriori.
Dintele expulzat se poate propti in marginea edentatd opusd, 9i sd devini cauza unei
dureri, ulcerafii, leucoplachii.

Crowding.
La unii indivizi in dentilia mixtd in urma necorespunderii dimensiunilor dinfilor deci-
duali 9i permanenli gi a deficitului provizoriu de spaliu poate apdrea o inghesuire h Pul-
tea frontali. Incisivii sunt o clasd de dinli in care cel mai tipic se remarcd fenomenul de
crowding, adicd cel al localizdrii inghesuite apdrute ca urmare a disarmoniei dimensiunilor
dinlilor gi a procesului alveolar.
biugnosiicul de "pozi,tie inghesuitd a dinlilor frontali" este simplu de pus, iar pentru
aceasta-este absolut suficient un examen clinic, Dar acest diagnostic nu este complet gi pato-
genetic, deoarece nu reflectd mecanismul ce std la baza dezvoltdrii anomaliei respective.
 Diastema gi tremele
Din anomaliile de pozitie a dinfilor mai fac parte diastema gi tremele, ce se caracterizea-
zd'prinaparftia unor brege anormale intre dinlii aparte, incAt lipsegte h totalitate
contactul
flntlejin{tPrezen}a unui spa}iu anormal tntr" itt.iriuii cer,t alisuperiori, se num egte dias-
temd Qat. diastema, pop. strungdreafd), iat intervalul dinhe dinli cu absenla oricarui
contact
se numegte ttetnd (lat. tremn).
Diastemele apar dupd eruperea incisivilor centrali gi se pot mentine nu cloar
-
de formare a dentifiei deciduale, mixte sau permanente, dar gi sd rdmAnd
in perioada
pentru toata viala.
Diastema se intAlnegte (conform Andresen a. a.; m 19,6% dtncazuri. La maxild
diastema se
intdlnegte mai des decat la mandibuld (xopoututrctnn (0. fl., Andresen H.A.).Frecvenla
ma_
ximd a diastemelor se remarcd la o vArstd de7 ani. La vdrsta de 16 ani frecvenla lor este
-8
considerabil mai joasd, ceea ce denotd o oarecare autoreglare a diastemelor.
dependentd de factorul etiologic sunt deosebite doird tipuri de diasteme:fl sd gi
.In adevd-
ratd; aceastl divizare este conventionald, deoarece stabilirea &uzei unei asemenea
anomalii
nu intotdeauna este posibild.
Diastemafalsd apare in perioada de schimbare a dintilor gi dispare de la
.
tia incisivilor laterali gi a caninilor.
sine dupd erup-

Diastemd adeudratd se numegte starea, in care este prezent un numdr complet

cie ciinti gi
un spaliu dintre incisivii centrali.
Diastemele adeadrate apare fir perioada de dezvoltare a arcadei dentare gi
reprezintd o
particularitate de familie. Pe parcursul formXrii ocluziei primii incisivi ut.tp
it, p-i1ia dias-
temei gi rdmAn aga pentru toatd viafa. Pentru forma adev&ratd este caracteriiticd
o cliastemd,
ce apare datoritd poziliei anormal de inferioare sau dezvolt5rii
excesive a frenului labial su-
perior, fibrele cdruia se intercaleazd in septul interalveolar gi apexul papilei
interdentare.
Alte cauze ale diastemelor adevdrateiunt considerate obiceiurile diundtoare, extractia
tArzie a dintilor deciduali, dezvoltdrii excesive a maxilei, in rezultatul cdrora
raman spJlii
nu doar intre incisivii centrali, dar 9i tntre toli dinlii frontali. in unele cazuri diastema
se
remarcd qi la maxilare normal dezvoltate in cazul piezenpei pe acestea unor
dinti de dimen-
siuni reduse. Diastema adevdratd este asociatd uneori cu identia partiald
1Xypr""i n. i,
1957 et al.).
Deplasarea laterald cu formarea diastemelor gi tremelor cauzeazd, deregldri
cle diclie
gi defecte fizionomice. Unul din momentele importante a
apariliei diasterielor po-
zitia anormald a frenului labial superior sau indrior, .utu .o.,t ibrrie la tndepdrtarea "rt" din-
tilor unul de altul. Fixarea (inserlii) inaltd a frenului labial inferior frecvent'conditionea-
zd schimbdri grave in,tesuturile parodontale ale dinfilor inferiori. Aceste
schimbjri sunt
insolils de gingivite, denudarea dintilor (recesii parodontale) cu aparitia unei mobilitdti
patologice a acestora.
La al doilea grup de.anomalii de-pozifie se referd cazurile, c6nd dinlii sunt
amplasati
spre vestibular sau spre lingual fatd de arcada dentard.
Pozilia vestibulard (sau labio-jugald)_a dinfilor se ca ncterizeazd,prin
eruptia dintilor spre
exterior de arcada dentard. ln dentiria deciduald pozitia vestibulari a dinlilor
pruJti. ,,u ,"
intAlnegte. Ea se manifesti in timpui schimbului dinlifor de lapte cu
cei permanenti. Numd-
rul maxim de pacienli cu pozifia vestibulard a dinlilor se firtdlnegte in dentilia pe#anentd,
Asemenea devieri cel mai des se trtAlnesc la canini. Distopii caninilor'su)rriori
zintd o pozilie incorectd a.acestora, care se exprimtr prin faptui ci uneori ei poi
r;;;;-
erupe atipic,
de ex., - chiar pe palatul dur.

. Jn- pozilia vestibulard se pot afla dinfi aparte gi, de reguld, aceasta repreziltd un rezultat
al deficitului de spaliu tn arcada dentard li subdezvoltaiea maxilarelor. pozitia
vestibulard
a grupului dinfilor frontali poate fi condifionatd de diverse obiceiuri
ddunitoare; adesea
intre dinti apar spafii.
 pozi,tlavestibulare se pot afla dinlii frontali inferiori (cel mai des in utma tnclindrii spre
palatinal a celor superiori).
Pozi,tiaorald a dinlilor se caracterizeazd prin eruplia dinlilor interior de arcada dentard.
Dacd in aceastd pozilie ajung dinfii superiori, ea se numegtepalatinald, iar dacd cei inferiori
- linguald.
Poziliile otald (palatinald gi linguald) a dinlilor frontali se intdlnesc la subdezvoltarea
maxilarelor ln porliunea frontald sau aplatisarea lui, la extraclia timpurie (sau pierderea
prematurd) a dinlilor deciduali gi migrarea spre defect a dinfilor lnvecinali bregei, la ingus-
tarea maxilarelot la obiceiuri ddundtoare, in cazul poziliei incorecte a primordiilor dentare
etc., fiind insolite de tulburdri fizionomice importante, suprasolicitarea funcfionald a din-
filor, resorbfia apexurilor primordiilor dentare in poziiie corectd. Aceastd stare patologicd
este insolitd de resorblia septurilor interdentare, gingivite, s6ngerarea gingiilor. De reguld,
acegti dinli anomalici traumeazd limba gi creeazd irnpedimente vorbirii, Precum mai des
decdt allii sunt afectali de carie. Schimbdrile indicate setvesc drept cauzd pentru extracfia
timpurie a unor astfel de dinfi.
Poziliile vestibulard (cel mai des n primilor premolari gi molarilor II) 9i orald (cel mai des a
premolarilor) a dinlilor laterali, pentru care este insuficient loc pe arcada dentarh, apar dato-
riid nirialiei incorecte a primorciiilor dentare, deplasdrii rneziale a dinlilor laierali, pierderea
timpurie a molarilor deciduali etc.
Mai rar aga tip de anomalii se denotd la incisivi gi premolari, gi mai rar - la molari.
in ceea ce privegte interrelalia anomaliilor dento-maxilare gi carie, se depisteazd ur-
mdtoarea legitate: copiii, care prezintd anomalii dento-maxilare manifeste, sunt afectafi
de doui ori mai des de carie, iar eficienfa profilaxiei la acegtia este de doud ori mai micd
(B.f ,Cynt4o6, B.K.Ileonmte6, B.A.fiucmeaa, L9 83).

BIBLIOGRAFIA
l..APAMTULDENTA-MAXII"\R,DATEDEMORFOLOGIEFUNCIIONATACLINICA;BTatuD; _ Ed,HCIiON.Ti-
migoara.1997
-
2. APAMTUL DENTO-MAXILAR; Boboc Glt.; Ed. Mediceld. BucuteSti. 1-996.
3. ASqECTE STRITCTUMIE AtE ORGANETOR $r TESLITURITOR CAVITATII BUCALE, Sofu Strbu, GheorgheNico-
!au, Corneliu Ndstase, lagi: Nasticor; At.: Vector, 2007
4. BAZELE ENDODONTfEI PRACTICE MOIIERNE, GheorgheNicolau, ValentinaNicolaiciuc, ComeliuNdstase, Nasticot,
2409
-
s. CAIITATEA oRAtA. MORFoL}GIANORMALA 5l PATOL?3ICA; Crdiloiu $. Ei al.; Ed. MedicaldBucuresti.1999
6. COMPOZIryA $1 STRUCTURA TESUTURILOR DURE DENTARE; Constantin Andreescu, Andrei llie1cu; -
"CER-
MA",1.995
7. CURS DE MATERIALE DEAITARE. B r atu D. V ol. Il. L993.
8. DEX-tt DE MEDICINA 5I BIOLOGIE IDEX-MBY C, Ndstase gi al.; -
Ed. Nasticor, 2010
g. EcHtpAMENT sI INsrI(UMENTE iN oDoNToLoGtE ERGoNoMIE iN sroMATotoclE. coNTRotuL IN-
FECTIEI IN CABINETUT STOMATO .LOGIC, Corneliu Ndstase, Ghnrghe Nicolau, Alexei Terelnv, Vector, 2009
1,0. ERGONOMIE STOMATOLOGICA, Burtui V., Mordragu C. Ed. A/otonia. lasi. 1-997.
11t. ERUPTIA DENTARA NOR MALA $t PATOLOGICA; Bratu E., Griau O, Voinea C.; -
Ed. "Helion", Timigoara, 1996,
12. FARMACOTERAPIA AFECTIUNILOR STOMATOLOGICE. Ghicaz,ki V., S. Strbu Ghid, Chigindu 2002
13. HISTOLOGIA APARATULUI DENTAR; Nifa M; lasi. 1992.
L4.HISTOLOGIASISTEMULLIISTOMATOGNAT; lina-DragnCdruntu; -
Ed."APOLLONIA",lagi'2001
15. METODE $I TEHNICI CURENTE fN ODONTOLOGIE, B:UCLIRE$TI,1'980, GAfAT M., SitCA M', ANdTCCSCU C'
16. MORFOGENEZA SISTEMULUI STOMATOGNAT; Iina-Draga Cdruntu; -
Editura "APOLLONIA , IaEi,2000
IT.MORFOLOGIADINI/IOR $IAARCADELORDENTARE. DianaDudea; -
CasaCdr,iDe$tiinldCluj,200l-. _.
lS.MORFOLOGIADINTLLORUUeMpf,ntl'4eNENll.AnamniaBechir,LuhanaToma,LuciaMoldoaeanu; Ch,Telv -
nica-inf0,2002
L9. MoRFoLoGIA FUN3TI2NALA a dpanlrutul -
DENTO-MAKIIAR; Chtua l.; Ed. Didacticd si pedagogid. Bu-
curegti. L93L.
20. MORFOLOGIA FUNCTTONATA A SISTEMUTuI STOMATOGNAT. CostinP. George; -
Editura Apollonialusi - 2002
2L. ODONTOLOGIE.CARIA DENTARA. Memet Gafw -
EdihrnMedicala, 5.A., Bucuregti, L995
23. OF.AL PATHOLOGY (An lntroduction to Generai and Onl Patlnlogy For Hygienists); Donald A. Ikn, Majot M. Ash;
Second Edition, -
" LEA B FEBIGER", Philadelphia, L965
24. ORBAN'S O,p#'L HISTOLOGy AND EMBRYOLOGY (snenth editiott); Harry Sicher, S. N. Bhaskar; -The C. V.
Mosby Company; Saint Louis,1972
25. PASTE CURATIVE MODERNE ftaport la Confeinla stomatologicd studenleascd "ACTUALITATI fiV OnOVfOfO-
GIE $I PARODONTOLOGIE" din 28.05.07; Raportoi: Cibotari Olga, Cuqnir Andrei, Boghean lrina (Conrlucdtor: Corneliu
Ndsfase)
26. Atexcmdpo| H.M, Heomtotntan cmoMatnMoeuuecxan nouot4t, JL: Medu4utn,1g76.
2.7.AHATOMWfl3YEOB(Vqe6noenoco6ue),Wsdatue2-e,ucnpadteuuoeudonotueuuoe;Jl.Jl.KoteatuxoL,A.B.tlyr6ap;
" flparmuuecran uedw1uw", Itrlocxila, 2007
-
28. AHATOMATI 3yEOB LIEIIOBEKA, Alexei Terehoo, Corneliu Ndstase, - Vector, 2009
29. AIIATOMI4fl OPIAHOB UOfiOCTAPTA. Kydpun4.C. M: Medu4urn,1968.
30. AHATOMTIflLIEIIOBEKA; Muxauot C.C; 1984.
31-.AIIATOMWfrTIEIIOBEI(A;CanuuMl.,EtMwaf.n. -
M.:Bwcwnnwrota,1996 -T.1.
32. AHOMAilAW 3|EAB qEilOBEKA, AlexeiTerehoa, ComeliuNdstase, - Vector,2009
33' ATIIAC nO @AHTOMHOMV KyPCy TEPAilEBTUTTECKOA CTOMATO\OMI'|. Maeud E.A., Myxuu H.A. M.,
7987,1987. Set de ProTaper-e r
34. EOIIBHU ilAPOIOHTA. BapE 1.M., IleneqxaaT.W. Kturntxa, duaexocmuxau teqetue. M''1.g96.
35. BOCCTAI]OBIIEHT/IE (PECTABPAUAN H TLryOMEWPOBAHWE 3YEOB COBPEMEHH\IMW MATEPI4AMM,I
W TEXHOIO|UflMI4. Httxo,tuututt A. IlcvnnaBn. 200L.
36. BOCCTAHOBNEHAE 3YEOB CBETOOTBEPXMEM\IMN NilAMEWPOBOqH,IMW MATEPI4AJIAMW.
Maree4aW. M.1997.
37. BPAqEEHLIE OIII\IEKTI B CTOMATOilOIIII4 A.lpoxo,ncxuu, M.A.3atconKueB 1994.
38. |WCTOIO|W /TIod ped. Atpauactefla lO.trl.,Iopunoi HA - M : Medwpua,'L999.
39. fWCTOnOfAfl 3WOB qEIOBEKA. Alexei Terelna, Gheorghe Nicolnu, Corneliu Ndstase, - Vector, 2009
40. tnCTOnOfUfl ,I 7MBPAOilOMfl OPIAHOB nOilOCTW PTA TIEJI}BEKA; EuroB"B.II.
nmepatnypa, 1-995.
-
CD6: Cne4uatnnan

4L.(UCTOIIO|UIfr 14 SMEPI4OIIOMfrftOIIOCTAPTAW3VEOB; @atun I|.LL; MocxBa,1963.

42. IHCTOOI43UQIIA|I4fl TBEPEL|X TKAHEW 3lEA, Alexei Tereluu, Ctsmeiiu iiisiase, 2A09
$. IWATHOCTUKA, EEqEHAE A ilPOQHIIAKTWKA CTOMATOIIOTWLIECKI4X 3AEOIIEBAHYIW. flxohrcBa 8.14.,
-
Tpo,fiutroBa E.K., la6udo4uu T.Il., Ilpoc4Etu I.IT. -
It4uucx: Bttcwan utxota, 'J.9gS.

44. 3AEOIIEBAHAfl 3yEOB W ilOnOCTn PTA. Ileyc II.A., lopeztnd A.A., Vydaxoha H.O. Muncx: Btruniwan rurota,
1998.
Set de ProTaper-
45. 3AEOEEBAHAfr fiOilOCTW PTA. Myeap Il. Eauo4u f4, Pnu W., IlJauau K. Bydanewm,
- - 1980.
46. WBaunxo f .LL Heomtoxutft coctnotiltu! B au1yuntopuoi cnwnmoi.o?u4ccxott npixmuxe, M: Medaryuacrcan ruuza, H.
HoBeopod: H|MA,2000.
47. KorccoB A.A. Cmouamotoau dentcxozo Bospacma. IvL: Medu4uua, 7991.
48. KOMfiO3WUUOFIH6IE fInOMEl,tPOBOqHbrc MATEP\4NI6L Bopuceuxo A. Kue6.1.998.
49. "METOilWKA UITEXHUK nELIEHAfl 3AEOfiEBAHAW 3|EOB" M. lpoutuxo| M.LI., Ilnmpuxee| 8.K. 7961..
50. OCHOB\I ilPAKTWIECKOW-KAPWECOIIOMI'1, GheorgheNicolau, AleieiTerehoa, ComelitiNdstase, Vector,2008
5L. OCHOB6I ilPAKTAqECKOW ?HIOEOHTWU, Gheorghe Nicohtu, Valmtina Nictir,iciuc, Corneliu Ndstase, Vector,
2008
52. nP AKTWIECKAfl.
fi.
CTOlvIATOnOil4ff . IG,tBetuc II.A. -
11.: hteduryuna,
ilPAKTWLIECKNI TEPAnEBTTttIECXafl CTOI,MTOIIOMI: lue1noe nou1ue
-
19G7.
/ A.I'I.HwrotaeB, ILM.Llenog. 6-e
.t0

n
.10
&
.08
ysp nyry4a!4 d91.
" -
M: MEflnpecc-tLuQopa. 2007.
54. UPO@I4IIAKTVrKA CTOMATOJIA|WIECKI4X 3AEOilEBAIIWL Meltuu4euKo 2.M. Muux: Bnuttuuraa axo,ra,
199C.
55. PA3BI4TWE A UPOPE36\BAHWE 3VEOB, Alexei Terehoa, C.onreliu Ndstase, Vala*ina Nitnlaiciut:, Vector, 2009
56: PyKOBOICTBO K UPAKTWqECKWM 3AHflTrlUM nO TEPAIEBTI4rIECKOI4 CTOMATOIIO|tr4LL EopoBcxu,n
E.8., Eapry l.M. M; Medu4t Hn, 1975.
Marcaje de Rotary
57. CAHTITAPHO-?nWEMWECKHW PDKWM B WPEXIEHWflX CTOM4TOITO|W(IECKOTO npO@WA.
faxAa C.W. u dp. H; Ho1eopod: HIMA, 2000.
58. CEOPHUK nO HAPOIHOW mf.ilWl4Un W HETPMWI/OHHb\M C\OCOEAM nEqEHrIfl. Mrnedxan T.3.

lr
M.: Apeufl,1-994.
59. CTOMATOUOU4TfECKAE WIOMEWPOBOqII\IE MATEPWAII\I (Memoduueacue perouandn4uu); Cncmahume,n -
)
x.u.u.lJO. Huxnmy: - Kuwuud4, 1987.
60. CTOMATOfiOTVILIECKOE OBAIEIOBAHITIE: OCHOBH\LE MFTOE\L - Xmeha:8O3, 1"989 tt
lt
SI.TEPAilEBTWIECKAfl CTOMATOJIOIW/Xen'Buz3., Knarexll., AmmuxT.;1-eusdanueHnpyecKoM ffibxenoQped.
IIpoS. A.M. Ilotumyn, npoQ. H.14. Cmotnp (nepe6od c ueue4xoeo). - Wsd. ued. Ilumepamwu Tatileiin, t999. ilil
62. TEPAUEBTWIECKAfl CTOMATOnOf'[tt / IO.M.Maxduuodcxun, IlH.Maxcuuo1cxan, Il.IO.Opexo6a. M.: - lllt
Medu4uufl,2002.
63. TEPAIIEBTAqECKAfl CTOMATOIIOMfl. Bopohcxui E.B. - Mocxhn, 20A4, AA
64. TEPAilEBTI4IIECKAfl CTOMATOIIOMfl.. Eopohcrcun E.B. M: Meduguxa, 1989.
65.TEPAftEBTWIECKAJICTOMATOIIOIWfr.Eopohcxn'itE.B.,EapwuehaIO.!,.,MnxcuuoBxutlIO,M.- M.2000/Med.
ffiffi
@&
#!ffifr1TWrlirHHffin:#t{arw;Eopo.cxutiE.B.;MocrBa,1eee.
67. "Inr',EEHOEIJO_COEAEnO TEPA$EBTWIECKOACTOMATOUOMW".fpowuroB M.W.,IlanryuxeeB B.K.
68, @ATITOMHLIW KYPCTEPANEBTWECKOiI CTOMATONOil,IW (ANUAJ); E,A,MAZUd, N.E.rtY*UU, E.E.MAUIAX;
Hedstroem File
- Mocx6a, " Medu4una", 1996
69. @AHTOMH\Ia KVPC TEPA\EBTWLIECKOIT CTOMATO\OfiILI (Vqe6. noco6ue); Maxcuuo\cxun IO.M.;
<Wsditmencmfio <Medu4uua>, 2005
OAO -
74. @VHKUWOHAJI6HAfr AHATOMAI nOilOCTA PTA W EE OPIAHOB; A.K. KocoypoL, M.M. fiposdofla, T.II.
-
Xa,ipy,r'ruua; ?a6u C116, Canxnt llemE1ype, 2006
71. ?HilOilOHfWfl /ilPAKTWIECKOEIIOCOBW VabntinaNimlaiciuc, AlexeiTerehw, Comeliu Ndstase, - Ed. Vec-
tor,2009