2.

Structura procesului epistemic și funcțiile metodei în procesele cognitive; specificul obiectului

cunoașterii științifice; caracterul activ și calitățile necesare ale subiectului epistemic
Conștiința reprezintă imagini despre lume ,inclusiv imagini abstracte(cunoștințe) și reprezintă rezultatul
cunoașterii. În teoria cunoșterii cercetează procesul cunoșterii și întrebările cum,dece și prin ce metode prin
care pot fi obținute cunoștințele. Anumite relații ale lucrurilor corelează între ele prin note sau semne.
Cunoașterea reprezintă procesul de interacțiune între obiectul și subiectul cunoașterii numită practica
epistemologică
Cercetarea științifică are un caracter complex și este un proces epistemiologic.
Procesul cunoașterii presupune 4 factori fundamentali: -obiectul cunoașterii -subiectul
cunoașterii
-relația cognitivă(raportul dintre subiectul și obiectul cunoașterii).
-cunoștința (rezultatul activității cognitive),acele fragmente ale realității obiective sau subiective sau
culturale cu caracter complex.
Cunoașterea este procesul de transpunere,”tradurecerea” , a structurilor realității naturale ,sociale și
spirituale, în structuri ale conștiinței individuale sau colective .
Cunoașterea este procesul de reproducere în conștiința noastră a conținutului obiectului cunoașterii.