1)Odinea examinarii cavitatii bucale.Instrumentarul pt examinare.

Ordinea :1 Raportul dintre buze,gradul de deschidere a gurii,starea muschiului

orbicular al gurii.
2dintii (puncte de contact, migrari culoare leziuni)
3 arcadele dentare ;forma, existenta caracteristica breselor, existenta si
starea protezelor dentare, caracterul si nivelul ariei ocluzale, raportul fiecarui dinte
fata de planul de ocluzie.
4 tipul de ocluzie
5 mucoasa
6 Apofizele alveolare
Instrumentarul : Sonda Pensa Oglinda

2)Ce informatie obtinem la sondare percutie si palpare

Sondare :
`Prezenta configuratia si adincimea pungii paradontale
`detectarea si localizarea tartrului subgingival, cariei subgingivale, neregularitatilor
suprafetelor radiculare accesibile
`controlul indepartarii in totalitate a tartrului subg
`detectarea pierderilor de subst smaltiana
`determinarea gradului de ramolire a dentine
`sensibilitatea tesuturilor lezate
`aprecierea intinderii,adincimii cavitatilor carioase
`controlul conturului cavitatilor rezultate din tratarea cariilor
` indepartarea corpilor straini din spatiile interdentare
`controlul indepart tavanului camerei pulpare

Palpare:
`se determina gradul de mobilitate a dintilor unde se exercita presiuni moderate in
plan orizontal si axial cu instrument metallic : GR1 mobilitate vestibule oral
GR2 vestibulo oral. Mezio-distal
GR3 + vertical
`palparea pungilor paradomtale in 6 puncte: mezio-vest. Pe mijlocul fetei vest.
Disto-vest. Disto-palatinal, pe mijlocul fetei palatinale si meziopalatinal
`palparea digitala: mobilitatea dintilor,apof alveolare
edentate,mucoasa,ATM,muschii.

Percutia: (sunet clar paradontiu sanatos, sunet mat-dinti paradontici)

Asupra unu dinte se exercita pe suprafata vestibulara timp de 20-30 sec o presiune
ferma, moderata ca intensitate. La dintii paradontici dupa solicitare se resimte o
senzatie dureroasa timp de20 se -1 min

3)Semnificatia probei termice si electrice

Electroodontometria. Leziunile tesuturilor dure odontale coronare cum ar fi caria,
abraziunea pat etc, ca si dintii preparati sub coraone de invelis sau traumatismul
provoaca diferite afectiuni ale pulpei dentare. Prin urmare cind medicul pune la
indoiala viabilitatea pulpei este nevoie de un examen care ar stabili starea ei reala,
electroodontodiagnosticul ne permite sa stabilim pragul de sensibilitate a
sistemului nervos dentar care indica starea pulpei si a periodontiului. Pentru
determinarea gradului de excitare electrica se folosesc asa aparate ca
electrodontometrul.examenul se efectuiaza de catre mdeic si asistenta medicala.
Dupa izloarea dintelui de saliva medicul amplaseaza electrodul activ pe marginea
incizala ocluzala,iar asistenta medicala prin rotirea lenta a butonului pune in
functiune aparatul care transmite curent electric la dinte. In momentul aparitie
sensibilitatii ,asistenta fixeaza oe cadranul aparatului cifra care indica marimea
curentului in mkA. Sa constatat ca pragul de sensibilitate la dinstii sanatsi este 2-
6mkA, la inflamatie 40mkA,la necroza pulpara>60mkA, implicarea pulpei
radiculare 60-90mkA implicarea testurilor apicale 100-120mkA
Termodianosticul
Reprezinta reactia dintilor la excitanti termici.se aplica pe dinte un bulet de vata
imbibat cu apa fierbinte (+50grade) , deoarecde s-a dovedit ca dintii sanatosi
reactioneaza la o temp. +50 si mai mare.sau rece(+10 grade). La aplicarea
excitantilor termici se declanseaza o reactie de durere acuta.
4)care metode de examinare sunt de baza si complementare.
De baza : inspectia
Palparea
Percutia
Sondarea
Complementare :examen radiologic :intraoral
Exoral :panoramica
Tomografia
Artrografia
Electrodontometria
Termodiagnosticul
5) fisa de observatie
1Anamneza :
Date personale
Motivele prezentarii
Antecedente eredocolaterale
Antecedente personale fiziologie-patologice
2examenul clinic :
General
Examen exobucal :inspectia,palparea
Endobucal :inspectia palparea percutia sondarea
3Diagnosticul
4planulde tratament
5acord informat

6)
7)Functia si structura sulcusului gingival
Santul gingival este santul situat intre suprafata dintelui si epiteliu sulcular care
captuseste marginea gingivala de la creasta pina la epiteliu jonctional
Delimitat de _intern-dinte
_extern gingie
_baza-epiteliu jonctional
Adincimea medie 1,8mm
Functiile :depoziteaza lichidul gingival care provine din venulele corionului
Proprietatile lichidului gingival:
` indepartarea mecanicandin santul gingival a materialului flui sau sub fm de
particule straine
`activarea adeziunii insertie epiteliale
`activarea antimicrobiana complexa prin anticorpi

Lichidul gingival creste :

`dimineata
`masaj gingival
`sarcina
`alimentative
`periaj
`contraceptive
`inflamatie gingivala

8)saliva rolul salivei pentru tesuturile cavitatii bucale. Deosebirea dintre saliva si
lichidul bucal.
Functiile :
Reglarea ph bucal
Mentinearea echilibrului ecologic bucal
Diluarea substantelor introduse in cavitatea bucala
Lubrifierea datorita mucinei ,Formarea bolului alimentar ,Deglutie fonatie
Digestiva
Excretorie
Favorizeaza perceptia gustativa

Deosebirea : saliva este secretul gl salivare dar lichidul buca ; contine saliva,
transudat al mucoaselor bucale si santurilor gingivale, exudat din pungile
paradontale, mucus nazofaringian,secretie gastrica regurgitata

9) ?

10)Microflora cavitatii bucale.

imediat dupa nastere cavitatea bucala este sterila,insa incepe a se popula cu
numeroase specii de microorganisme (streptococci neiserii si lactobacilli).Odata cu
aparitia dentitie primare apar doua nise diferite. 1 suprafata dura a smaltului dentar
populat de streptococul mutans,sanguinis si actinomicis. 2 santul gingival populat
de prevotella, porfiromonas si spirochete. La adulti flora este mai bine constituita
constituind un numar mai mare cum ar fi :camppilobacter,fusobacterium. Datorita
fosetelor ocluzale mai profunde, santurillor gingivale,si a altor spatii retentive unde
cu usurinta bacteriile traiessc si se inmultesc. La virstnici numeroase specii de
bacterii care traiesc doar pe suprafete dure vor disparea de pe mediul oraldin cauza
perderii totale sau partiale a dintilor. Factorii care influenteaza dezv. microflorei
orale sunt :umeditatea,Ph neutru,hrana.

11)Depuneri dentare si cauzele ce determina aparitia lor.

Placa dentara se depune pe dinţi în mod continuu, imediat după igienizare,
iar rata de îngroşare a stratului de placă poate fi doar încetinită şi nu oprită.
Placa poate fi supra si sub gingivala. Supra-Flora aeroba si gram
pozitiva,scaldata de saliva si supusa mecanismelor de dezagregare prin
metodele de igiena orala,participa direct la formarea cariei dentare. Sub-
flora anaeroba alcautita din specii gram negative. In contact cu lichidul
santului gingival.implicata in patogenia bolilor paradontale. Subgingivala se
imparte in p 1)placa subgingivala asociata supr. Dentare
2)placa subgingivala asociata tesutului gingival
3)placa subg asociata epiteliului santului gingival
Formarea placiii incepe cu formarea peliculei,dupa care urmeaza
formeaza matricii sau maturarea placii,urmata de acumulare crestere si
multiplicare bacteriana. Componenta : este alcatuite de polizaharide-
proteine produse de microorganismele din placa. In matrice se contin
substante cu actiune toxica locala cum sunt enzime litice
endotoxine,metaboliti toxici. Subst anorganice in cantitati reduse saruri de
fosfor,na,k,Ca. Cresterea lor in placa grabeste tranformarea acesteia in
tartru dentar.

12)Componenta si mecanismul de formare a tartrului

Factori favorizanti :
Componenta :alaturi de substante minerale tartrul contine si componente
organice compatibile cu cele ale placii dentare, acestea reprezinta un
complex de bacterii leucocite, celule epiteliale descuamate si complexe
polizaharide,proteine. Contine cristale de apatita orientate intimplator.
Suprafata tartrului rugoasa acoperita de un strat de placa bacteriana
nemineralizata ......... pag 138-143 Paradontologie

13)Caria dentara,etiologia, metode de diagnostic

C.D reprezinta un proces patologic localizat desfasurat in tesuturile dure dentare
dupa eruptia dintilor. Se manifesta prin tulburari metabolice si este caracterizata
prin demineralizarea superficiala in focar a unei parti anorganice de smalt cu
formarea ulterioara a defectului cavitar in smalt si dentina. Iar in urma netratarii la
timp este insotita de complicatii inflamatorii din partea pukpei si periodontiului.
Etiologie C.D este rezultatul actiunii patogene a placii dentare microbiene
asupra smaltului dentar. In placa dentara ph local poate ajunge la nivel critic
(4,5-5),favorabil desfasurarii procesului de demineralizare asmaltului. In general
pentru aparitia sidezvoltarea cariei este necesara o combinatie din 3 factori
1) dieta cariogena,contine o multime de hidrati de carbon, si mai ales diferitele
tipuri de zahar
2) prezenta unei microflore cariogene(streptococus Mutans)
3) reducerea cariorezistentei unui dinte(rezistenta la act unor factori cariogeni)
Metode de diagnostic : clinic, paraclinic.
cu ajutorul fluxului de lumina orienta pe suprafata dura a dintilor,care
produce o schimbare de lumina la trecerea razelor prin substanta demineralizata a
dintelui( pt diagnosticarea cariilor profunde)
Semnul firului de mătase. Metodologia dată este folosită în diagnosticarea
cariei suprafeţelor aproximale [1]. Semnul firului de mătase se utilizează cînd nu
avem posibilitatea realizării examenelor precedente. Firul de mătase întrodus între
dinţi, în special la nivelul dinţilor laterali, se dilacerează sau se rupe datorită
marginilor anfractuoase şi tăioase ale prismelor de smalţ de la periferia cavităţii
carioase. Este un semn relativ de diagnostic deoarece dilacerarea firului poate avea
loc şi din cauza tartrului dentar depozitat
Inspecţia. Focarele de demineralizare şi defectele carioase uşor sînt
depistate la examinare.
Sondarea. Trebuie efectuată cu multă grijă şi atenţie în scopul excluderii
senzaţiilor dolore. În debutul sondării este de dorit îndepărtarea detrisului şi
dentinei rămolite cu ajutorul excavatorului, apoi de recurs la aprecierea
profunzimii cavităţii [1].
Percuţia. În sens vertical şi orizontal este negativă. În cazul cariei de colet pe
suprafeţele aproximale poate fi pozitivă în sens orizontal, dar aceasta va sublinia
prezenţa unui proces inflamator al parodonţiului marginal
Metoda de uscare. Uscarea suprafeţei dentare cu jet de aer permite aprecierea
maculei cretoase mate, fără luciu

Examenul radiologic. Permite depistarea şi aprecierea profunzimii defectului

carios, relaţia sa cu camera pulpară şi starea rădăcinii dintelui. Din cauza acţiunii
nocive a razelor Röentghen asupra organismului, în special în perioada de creştere,
este necesară stabilirea strictă a indicaţiilor pentru efectuarea radiografiei. Cu toate
că există anumite riscuri legate de cercetările radiologice, ele se utilizează destul de
frecvent în practica stomatologică. În unele cazuri cercetările radiologice prezintă
unica modalitate de depistare a modificărilor tisulare
Termometria. Este cunoscut bine faptul că în pulpite are loc îngustarea zonei
indiferente chiar la devieri neînsemnate — uşoare de 5-7°C. Apare o reacţie de
răspuns sub formă de dureri îndelungate intense şi surde. Durerea poate apărea atît
de la frig cît şi de la cald. În cazul necrozei pulpei nu va urma nici o reactie

---15) Clasificarea Gafar,OMS,Lukomski,Andreescu

OMS.
K.02. Carie dentară:
K.02.0. Caria adamantinei (carie incipientă).
K.02.1. Caria dentinei.
K.02.2. Caria cementului.
K.02.3. Carie dentară stabilizată (staţionată).
K.02.4. Odontoclazie. Melanodonţie infantilă. Melanodontoclazie.
K.02.8. Alte carii dentare precizate.
K.02.9. Cam dentare neprecizate.

16) Indiciiprincipali de apreciere a gradului de afectare a dințilorprincarie.

OMS recomanda urmatorii 3 indici principali

1)indicele de frecventa
2) de intensitate
3) de sporire a intensitatii
1)indicele de frecventa reprezinta proportia persoanelor afectate prin carie din
cadrul unui grup de populatie la un anumit moment dat , si se caracterizeaza prin
procentul de persoane cu dinti afectati de(C) carie,(O) obturatie si (E)extrasi. Se
calculeaza prin impartirea numarului persoanelr afectate sau a cazurilor la numarul
total de persoane dintro populatie bine definita. Indicele are valori cuprinse intre 0
si 1 si nu are unitate de masura.
2)indicele de intesitate –reprezinta masurarea ratei de progresie a bolii si este
consituit din nr mediu de dinti(C) cariati(O) obturati si(E) extrasi ce revin unei
persoane. Valoarea indicelui COE exprima gravitatea procesului.
3) indicele de sporire a intensitatii cariei este determinata drept cresteriii indicelui
COE la una sia ceiasi persoane sau contengent intro anumita perioada de timp.
Diferenta in valorile indicelor obtinuti la primul examen si cele ulterioare
constituie indicele de sporire a intensitatii. Rata incidentii reflecta aparitia noilor
cazuri de imbolnavire intro perioada de timp data. Pentru estimarea ratei
incidentei,populatia este studiata intro perioada de timp data , iar numarul cazurilor
noi este numarat impreuna cu totalul timp-persoana. Totalul timp-persoana
reprezinta timppul total in care individul dintro populatie risca sa dezvolte boala in
perioada studiului..

17) .Indicele de intensitate.Gradațiilepentruestimareaintensitățiicarieidupă

OMS.
Indicele de intesitate –reprezinta masurarea ratei de progresie a bolii si este
consituit din nr mediu de dinti(C) cariati(O) obturati si(E) extrasi ce revin unei
persoane. Valoarea indicelui COE exprima gravitatea procesului. Pentru notarea
indicelui de intensitate la dintii permanenti se folosesc majuscule iar la dintii
temporari litere mici. Pentru a determina intensitatea de afectare a dintilor din
grup, sunt adunati indicii COE ai fiecarui individ examinat .Apoi suma acestor
indici este impartita la nr de perosane examinate. In cazul in care un dinte prezinta
concomitent o obturatie si o cavitate carioasa atunci el poate fi considerat a fia
cariat. Pentru inlesnirea evaluarii comparate a morbiditatii carioase pe diferite
continente ale lumii OMS a propus Urmatoarele nivele de intensitate a cariei la
copii de 12 ani : foarrte joasa 0-1,1
joasa 1,2-2,6
Moderata 2,7-4,4
Inalta 4,5-6,5
Foarte inalta >6,6

18) .Tabloul clinic, diagnosticul, diagnosticuldiferențial al carieiînstadiul de

maculă
Caria in stadia de macula : Stadiul de macula sau demineralizarea
carioasa. Demineralizarea adamantinei se deceleaza cu ocazia inspectiei
prin faptul ca e modificata culoarea ei normala pe o anumita portiune
delimitata si prin aparitia unor macule mate, alburii, brune deschise sau
brune inchise. Procesul debuteaza cu pierdere a luciului natural al
adamantinei pe o portiune restrânsa. De obicei aceasta se inregistreaza in
regiunea coletului. Caria in stadiul de macula alba evolueaza asimptomatic
si se depisteaza doar in cazul unui examen minutios. Macula devine vizibila
dupa uscarea suprafetei dintelui cu un jet de aer. Dat fiind faptul ca macula
alba comporta demineralizare, ea se coloreaza pregnant cu solutia de 2%
metilen blau. Macula pigmentara deasemenea evolueaza asimptomatic.
Macula carioasa la fel va fi diferentiata de macula in hipoplazie si flouroza.
In hipoplazie e tipica afectarea simetrica a dintilor omonimi, ceea ce se
explica prin simultanietatea formarii lor, dezvoltarii si mineralizarii acestora.
In fluoroza exista macule multiple, albe si brune , situate pe suprafata tuturor
grupurilor de dinti. Pentru fluoroza e caracteristica leziunea endemica –
aparitia la toti sau la majoritatea locuitorilor din regiunea concreta.
Tratamentul cariei in stadiu de macula:
- terapie remineralizanta in caz de macula alba
Preparate:
- 10% gluconat de calciu
- 1-3% sol remodent
- florura de sodiu 2-4 %

19) Tabloul clinic, diagnosticul, diagnosticuldiferențial al

carieisuperficiale
- Caria superficiala apare la nivelul maculei albe sau maculei pigmentare
de pe urma modificarilor distructive din adamantina dentara.Se observa o
cavitate mica, care se determina in prezenta senzatiei de denivelare.
Pentru caria superficiala sunt caracteristic dureri pasagere de la actiunea
unor excitanti chimici:dulce,sarat,acru,la fel e posibila aparitia durerii de
la excitanti termici. Fenomenul se observa mai frecvent in regiunea
coletului, in zona celui mai fin strat de adamantina.Cariile superficiale
sunt usor dureroasa la sondare datorita apropierii de jonctiunea smalt-
dentina.
- Diagnostic difential:
 - 1.Hipoplazia adamantinei:
- In hipoplazie suprafata adamantinei este neteda,neramolita, defectele sunt
localizate la diferite nivele ale dintilor si nu pe zonele de electie ale cariei
- 2.Eroziunile tesuturilor dure:
- Eroziunea tesuturilor dure ale dintilor au un aspect calciform,fundul ei
este neted,lucitor. 3.Defectul cuneiform:
- Se localizeaza exclusiv pe coletul dentar, are peretii duri.Evolutia este
asimptomatica.
- Tratamentul:
- Prepararea cavitatii carioase
- Prelucrarea medicamentoasa
- Uscarea cavitatii
- Aplicarea obturatiei de durata

20. Tabloul clinic, diagnosticul, diagnosticuldiferențial al carieimedii

In caria medie bolnavii pot sa nu prezinte acuze, insa pot avea senzatii dolore
pronuntate la actiunea excitantilor mecanici, chimici si termici, dureri ce trec imediat
dupa suspendarea excitantilor. Examenul dintelui releva o cavitate carioasa nu prea
adinca, umpluta cu dentina pigmentata si ramolita, ceea ce se determina prin sondare,
sonda fixindu-se in cavitate. Tavanul cavitatii pulpare prezinta un strat satisfacator de
dentina neafectata. Sondarea peretilor cavitatii este dureroasa de-a lungul jonctiunii
smalt-dentina. Sondarea planseului cavitatii este dureroasa (reactie pulpara).
Diagnostic diferential:
1.Defect cuneiform
2.Caria profunda:
In caria profunda sunt preazente acuze din partea pacientului si diversitatea datelor
examenului obiectiv.
3.Periodontita cronica:
La prepararea cavitatii cariei medii apar senzatia de durere,ceea ce nu este specific in
cazul periodontitei, durerea lipseste din cauza pulpei necrotizate. La fel difera si reactia
la excitantii externi: in caria medie dintele reactioneaza la agentii termici si chimici,iar
in periodontita lipseste.Pulpa dintelui in caria medie reactioneaza la un curnt de 2-
6mA,iar in periodontita la un curent de peste 100Ma.

Tratament:
Prepararea cavitatii carioase
Prelucrarea medicamentoasa
Aplicarea pe fundul cavitatii a captuselii din ciment-fosfat
Obturatia permanenta