Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
Suportul a fost elaborat pe baza materialelor Bazele contabilităţii şi Bazele contabilităţii – aplicaţii şi studii de caz,
coordonatori: Caraiani, C. şi Dumitrana, M., autori: Lungu, C., Guşe, R., Calu, D., Olimid, L., Răileanu, S.,
Dascălu, C., Ştefănescu, A., Dumitru, M., Jianu, I., Jinga, G., Editura, Universitară, Bucureşti, 2011.
INTRODUCERE ÎN CONTABILTIATE
Introducere:
Acest curs se adresează studenţilor de la Facultatea Marketing, forma de învăţământ ID, fiind
inclus în planul de învăţământ în anul I, semestrul I.
Obiectivul acestui curs constă în: prezentarea principiilor de bază ale teoriei şi practicii de
contabilitate, în vederea formării aptitudinilor de comunicare în limbaj contabil.
Structura cursului:
Cursul Introducere în contabilitate este structurat pe trei unităţi de învăţare (capitole), fiecare
din acestea cuprinzând câte o lucrare de verificare pe care o vei transmite tutorelui alocat fiecărui
student.
2
Cuprinsul cursului:
Unitatea de învăţare 1
1. Contabilitatea disciplină informaţională: Rapoartele financiare şi comunicarea
informaţiilor contabile
1.1. Obiectivele unităţii de învăţare 1
1.2. Contabilitatea ca sistem informaţional
1.2.1. Forme de organizare a entităţilor
1.2.2. Utilizatorii informaţiei contabile
1.2.3. Profesia contabilă şi reglementarea contabilă.
1.3. Situaţiile/rapoartele financiare şi comunicarea informaţiilor contabile
1.3.1. Bilanţul/Situaţia poziţiei financiare
1.3.2. Contul de profit şi pierdere/Situaţia rezultatului global
1.3.3. Alte rapoarte financiare
1.3.4. Principii contabile
1.3.5. Documentele contabile
1.3.6. Evaluarea în contabilitate
1.4. Teste de evaluare
1.5. Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare
1.6. Bibliografia unităţii de învăţare 1
1.7. Lucrarea de verificare nr. 1
Unitatea de învăţare 2
2. Sistemul de contabilitate în partidă dublă
2.1. Obiectivele unităţii de învăţare 2
2.2. Definiţia, forma şi structura contului
2.3. Planul de conturi
2.4. Tipurile şi regulile de funcţionare a conturilor
2.5. Analiza contabilă a tranzacţiilor şi evenimentelor
2.6. Stornarea
2.7. Teste de evaluare
2.8. Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare
2.9. Bibliografia unităţii de învăţare 2
Unitatea de învăţare 3
3. Recunoaşterea în contabilitate a tranzacţiilor şi evenimentelor de bază
3.1. Obiectivele unităţii de învăţare 3
3.2. Conturile şi analiza contabilă privind imobilizările
3.3. Conturile şi analiza contabilă privind stocurile
3.4. Conturile şi analiza contabilă privind creanţele
3.5. Conturile şi analiza contabilă privind trezoreria
3.6. Conturile şi analiza contabilă privind datoriile,
3.7. Conturile şi analiza contabilă privind capitalurile proprii,
3.8. Conturile şi analiza contabilă privind veniturile, cheltuielile şi rezultatele
3.9. Teste de evaluare
3.10. Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare
3.11. Bibliografia unităţii de învăţare 3
3.12. Lucrarea de verificare nr. 2
3
Conţinutul cursului:
Unitatea de învăţare 1
1. Contabilitatea disciplină informaţională: Rapoartele financiare şi comunicarea
informaţiilor contabile
1.1. Obiectivele unităţii de învăţare 1
După studiul acestei unităţi de învăţare veţi dobândi cunoştinţe despre:
Rolul contabilităţii şi informaţiile furnizate mediului economic;
Tipurile de entităţi economice
Situaţiile financiare întocmite de o întreprindere şi componenţa acestora;
Documentele ce stau la baza înregistrărilor contabile;
Principiile contabile;
Modificările ce survin în contabilitate pe parcursul activităţii unei întreprinderi
4
Rezultatul întreprinderii
Dividendele distribuite
Riscul tranzacţiilor derulate.
Băncile şi creditorii financiari: interesaţi de capacitatea întreprinderii de a rambursa
creditele acordate şi dobânzile aferente acestora la termenele prestabilite.
Salariaţii: interesaţi de politica salarială a firmei comparativ cu politica de dividend. De
asemenea sunt interesaţi de profitabilitatea întreprinderii şi de continuitatea activităţii
acesteia.
Statul: Guvernul şi instituţiile sale sunt interesate de situaţia financiară pentru stabilirea
nivelului impozitelor şi taxelor cât şi pentru efectuarea controlului asupra activităţii
financiare a întreprinderii. + stabilirea şi acordarea de subvenţii.
Furnizori şi creditori comerciali: interesaţi în vederea onorării datoriilor firmei faţă de
aceştia.
Clienţii: sunt interesaţi de continuitatea activităţii întreprinderii în ipoteza în care societatea
respectivă este singurul partener comercial.
Publicul: interesat de contribuţia firmei la dezvoltarea locală (dacă a făcut donaţii, emisiune
de obligaţiuni) şi de eventualitatea creării unor noi locuri de muncă.
5
A. ACTIVELE IMOBILIZATE reprezintă bunurile şi valorile cu o durată de folosinţă
îndelungată (mai mare de un an) în activitatea întreprinderii şi care nu se consumă la prima
utilizare. Activele imobilizate cuprind trei grupe: (I) imobilizări necorporale, (II) imobilizări
corporale şi (III) imobilizări financiare.
I. Imobilizările necorporale (numite şi active intangibile sau active nemateriale) sunt active
care se prezintă sub forma unor bunuri fără materialitate.
În structura imobilizărilor necorporale sunt incluse:
(1) cheltuieli de constituire
(2) cheltuieli de dezvoltare
(3) concesiuni, brevete, licenţe, mărci, drepturi şi valori similare şi alte imobilizări
necorporale
(4) fondul comercial
(5) avansuri şi imobilizări necorporale în curs de execuţie.
II. Imobilizările corporale (numite active fixe sau active tangibile) se prezintă sub forma unor
bunuri cu conţinut material (corporal). Valoarea amortizabilă este alocată sistematic pe durata de
viaţă utilă a activului corporal, prin alegerea unei metode de amortizare care să reflecte ritmul în
care beneficiile economice sunt consumate de către întreprindere (metoda lineară, metoda
degresivă, metoda unităţilor de producţie). În structura imobilizărilor corporale se includ:
(1) terenuri şi construcţii
(2) instalaţii tehnice şi maşini
(3) alte instalaţii, utilaje şi mobilier
(4) avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuţie.
III. Imobilizările financiare (numite şi investiţii financiare pe termen lung) reprezintă valorile
financiare investite de întreprindere pe termen lung, sub formă de titluri şi creanţe financiare, în
scopul obţinerii de venituri financiare sub forma dividendelor sau dobânzilor, prin creşterea
valorii capitalizate sau prin realizarea de beneficii din comercializarea acestor investiţii.
Dobânzile, redevenţele, dividendele şi chiriile ataşate unei imobilizări financiare sunt
considerate, de regulă, venituri, constituind performanţa investiţiei. În structura lor sunt cuprinse:
(1) titluri de participare şi interese de participare
(2) alte titluri imobilizate
(3) creanţe imobilizate
B. ACTIVELE CIRCULANTE reprezintă bunurile şi valorile care se utilizează pe o perioadă
scurtă în activitatea întreprinderii şi, în general, participă la un singur circuit economic,
modificându-şi în permanenţă forma. Reglementările contabile în vigoare definesc activul
circulant ca o resursă care (1) se aşteaptă să fie realizată sau este deţinută pentru consum sau
vânzare, în cursul normal al ciclului de exploatare; sau (2) este deţinut, în principal, în scopul
comercializării sau pe termen scurt şi se aşteaptă a fi realizat în termen de 12 luni de la data
bilanţului; sau (3) reprezintă numerar sau echivalente de numerar a căror utilizare nu este
restricţionată. În structura activelor circulante se includ (I) stocuri, (II) creanţe, (III) investiţii
financiare pe termen scurt şi (IV) casa şi conturi la bănci.
I. Stocurile reprezintă ansamblul bunurilor şi serviciilor din cadrul întreprinderii deţinute fie
pentru a fi vândute în aceeaşi stare sau după prelucrarea lor în procesul de producţie, fie pentru a
fi consumate la prima lor utilizare.
Reglementările din Standardele Internaţionale de Contabilitate definesc stocurile astfel: Activele
(1) deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii; (2) în curs de
producţie în vederea vânzării în condiţiile prezentate la (1); sau (3) sub formă de materii prime,
materiale şi alte consumabile ce urmează a fi folosite în procesul de producţie sau pentru
prestarea de servicii.
În sfera stocurilor se includ:
(1) materii prime şi materiale consumabile
(2) producţia în curs de execuţie
(3) produse finite şi mărfuri
6
(4) avansuri pentru cumpărări de stocuri
II. Creanţele (numite şi valori în curs de decontare) reprezintă valorile avansate temporar de
întreprindere terţilor (persoane fizice sau juridice) pentru care urmează să primească un
echivalent (o sumă de bani sau un serviciu). Persoanele fizice şi juridice care au beneficiat de o
valoare avansată urmând să dea echivalentul corespunzător sunt denumite generic debitori.
Debitorii întreprinderii sub forma creanţelor din vânzări de bunuri şi prestări de servicii proprii
activităţii de exploatare a întreprinderii sunt delimitaţi prin structura de clienţi şi conturi
asimilate.
În structura creanţelor se includ:
(1) creanţe comerciale (clienţii, efectele de primit)
(2) creanţe în cadrul grupului
(3) creanţe din interese de participare
(4) alte creanţe
(5) creanţe privind capitalul subscris şi nevărsat.
III. Investiţiile financiare pe termen scurt (numite şi titluri de plasament sau valori de
trezorerie) reprezintă valorile financiare investite de întreprindere în vederea realizării unui
câştig pe termen scurt. În structura investiţiilor financiare pe termen scurt se includ
(1) acţiuni proprii
(2) alte investiţii financiare.
IV. Casa şi conturile la bănci sunt reprezentate de valorile care îmbracă efectiv forma de bani,
fiind separate disponibilităţile în devize de cele în lei.
În structura disponibilităţilor se includ:
(1) conturi la bănci
(2) casa
(3) acreditive
(4) avansurile de trezorerie
C. CHELTUIELILE ÎN AVANS reprezintă valorile ce asigură alocarea pentru fiecare exerciţiu
financiar numai a cheltuielilor care îi sunt proprii. În structura lor se includ cheltuielile
înregistrate în avans.
Normele contabile româneşti prevăd următoarea structură a surselor de finanţare delimitată în
patru categorii, în ordinea crescătoare a gradului de exigibilitate a acestora: (A) capital şi
rezerve B) provizioane (C) datorii şi (D) venituri în avans.
A. CAPITALUL ŞI REZERVELE (numit şi capital propriu) reprezintă sursele de finanţare
stabile de care dispune o întreprindere. Alături de creditele pe termen lung, capitalurile proprii
fac parte din categoria capitalurilor permanente. În structura capitalului propriu se cuprind: (I)
capital, (II) prime de capital, (III) rezerve din reevaluare, (IV) rezerve, (V) rezultatul reportat,
(VI) rezultatul exerciţiului.
I. Capitalul este reprezentat de aportul în bani sau bani şi natură al proprietarilor. Capitalul se
diferenţiază în capitalul subscris nevărsat şi capitalul subscris vărsat.
Capitalul subscris nevărsat reprezintă capitalul pe care proprietarii s-au angajat să-l pună
la dispoziţia întreprinderii.
Capitalul subscris vărsat reprezintă partea din capitalul subscris care a fost, fizic, depusă
de către proprietari la dispoziţia întreprinderii.
Capitalul se constituie la înfiinţarea întreprinderii, se modifică pe parcursul desfăşurării
activităţii, prin creşteri sau micşorări de capital şi se lichidează o dată cu desfiinţarea
întreprinderii. Valoarea iniţială a acţiunilor poartă numele de valoare nominală.
II. Primele de capital reprezintă surse generate de operaţii de creştere a capitalului prin noi
emisiuni de acţiuni, fuziune sau aport în natură. Primele de emisiune şi de aport în natură se
creează ca diferenţă între preţul de emisiune al noilor acţiuni (mai mare) şi valoarea nominală a
acţiunilor (mai mică). Noile acţiuni emise trebuie să aibă aceeaşi valoare nominală, pentru a
conferi acţionarilor aceleaşi drepturi.
7
III. Rezervele din reevaluare reprezintă plusurile de valoare create prin reevaluarea activelor
imobilizate, ca diferenţă dintre valoarea (mai mare) rezultată în urma acestei operaţiuni şi
valoarea înregistrată în contabilitate a elementelor de activ (mai mică). IV. Rezervele sunt surse
constituite anual din profitul întreprinderii, în limitele prevăzute de reglementările în vigoare, de
statutele societăţilor comerciale sau conform deciziei adunării generale a acţionarilor sau
asociaţilor. În structura lor se includ: rezerve legale, rezerve statutare, rezerve pentru acţiuni
proprii şi alte rezerve.
V. Rezultatul reportat reprezintă rezultatul financiar sau partea din rezultat a cărei afectare
financiară a fost amânată de adunarea generală a acţionarilor. Rezultatul reportat poate fi pozitiv,
cazul beneficiilor nerepartizate, sau negativ, adică pierderi constatate la închiderea exerciţiilor
anterioare, neacoperite încă din punct de vedere financiar.
VI. Rezultatul exerciţiului poate fi favorabil, caz în care reprezintă un profit şi o sursă proprie
de finanţare până în momentul repartizării lui pe destinaţiile legale sau statutare sau poate fi
nefavorabil, caz în care reprezintă o pierdere ce trebuie acoperită. În această ultimă situaţie,
rezultatul este prezentat în bilanţ cu semnul minus, micşorând capitalul propriu.
B. PROVIZIOANELE reprezintă datorii ale întreprinderii care sunt constituite, de regulă, la
sfârşitul exerciţiului. Reglementările legale le definesc ca fiind datorii cu exigibilitate sau valoare
incertă. Recunoaşterea provizioanelor se face numai în momentul în care: (1) o întreprindere are
o obligaţie curentă (legală sau implicită) generată de un eveniment anterior; (2) este probabil ca o
ieşire de resurse care să afecteze beneficiile economice să fie necesară pentru a stinge obligaţia
respectivă şi (3) poate fi realizată o bună estimare a valorii obligaţiei.
C. DATORIILE (numite şi capital străin) sunt sursele de finanţare externe puse la dispoziţia
întreprinderii, fie de bănci sau alte instituţii financiare, fie de furnizori, fie de terţi pentru care
întreprinderea trebuie să acorde o prestaţie sau un echivalent valoric. Reglementările introduse
prin Programul de Dezvoltare a Contabilităţii din România clasifică datoriile în datorii curente şi
datorii pe termen lung. O datorie curentă este o obligaţie (1) ce se aşteaptă să fie achitată în
cursul normal al ciclului de exploatare al întreprinderii; sau (2) este exigibilă în termen de 12
luni de la data bilanţului. Toate celelalte datorii trebuie clasificate ca datorii pe termen lung.
În structura datoriilor se includ:
(1) împrumuturi şi datorii asimilate (împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, credite
bancare)
(2) datorii comerciale (furnizări, efecte de plătit)
(3) datorii în cadrul grupului
(4) datorii din interese de participare
(5) alte datorii: datoriile fiscale, salariale, sociale ale întreprinderii faţă de bugetul statului
(impozite şi taxe), faţă de personalul angajat (salariile şi alte drepturi asimilate), faţă de
asigurările sociale (contribuţia la asigurările sociale), faţă de asociaţi (capital de
rambursat, dividende de plată), faţă de creditori diverşi etc.
D. VENITURILE ÎN AVANS reprezintă valorile ce asigură alocarea pentru fiecare exerciţiu
financiar numai a veniturilor care îi sunt proprii. În structura lor se includ subvenţii pentru
investiţii şi venituri înregistrate în avans.
Subvenţiile pentru investiţii sunt surse de finanţare alocate de la bugetul de stat sau din alte
surse nerambursabile, de care beneficiază o întreprindere, destinate achiziţionării sau producerii
de echipamente sau alte bunuri de natura imobilizărilor, unor activităţi pe termen lung sau pentru
acoperirea unor cheltuieli de natura investiţiilor.
Veniturile înregistrate în avans sunt sumele încasate în cursul exerciţiului, în contul unor
servicii care vor fi prestate în cursul exerciţiului următor, când vor fi recunoscute ca venituri (de
exemplu, chirii, abonamente încasate în avans).
Modele de bilanţ
Există două modele :
Modelul cont (orizontal), bazat pe egalitatea:
8
Activ = Capitaluri proprii + Datorii, sau ACTIV = PASIV
Modelul listă (vertical), bazat pe egalitatea:
Activ – Datorii= Capitaluri proprii.
Modelul cont are următorul format de prezentare:
BILANŢ
întocmit la 31 decembrie ……………
ACTIVE CAPITALURI PROPRII ŞI DATORII
A. ACTIVE IMOBILIZATE A. CAPITAL PROPRIU, din care:
Imobilizări necorporale Capital social
Imobilizări corporale Prime de capital
Imobilizări financiare Rezerve
B. ACTIVE CIRCULANTE Rezultat
Stocuri B. PROVIZIOANE
Creanţe C. DATORII
Investiţii financiare pe termen scurt D. VENITURI ÎN AVANS
Casa şi conturile la bănci
C. CHELTUIELI ÎN AVANS
TOTAL ACTIV (A+B+C) TOTAL CAPITAL ŞI DATORII (A+B+C+D)
9
1.3.2. Contul de profit şi pierdere / Situaţia rezultatului global
În cadrul contului de profit şi pierdere se oferă o detaliere a rezultatului exerciţiului, element
prezentat în capitalurile proprii din bilanţ. Structurile contului de profit şi pierdere sunt veniturile
şi cheltuielile.
Veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul exerciţiului
contabil sub formă de intrări sau creşteri ale activelor sau descreşteri ale datoriilor, care se
concretizează în creşteri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din contribuţii ale
acţionarilor.
Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul exerciţiului
contabil sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor sau creşteri ale datoriilor, care se
concretizează în reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din distribuirea
acestora către acţionari.
Veniturile şi cheltuielile exerciţiului sunt structurate în două mari categorii care rezultă din
activitatea curentă (ordinară, obişnuită) a întreprinderii – şi elementele extraordinare. Elementele
activităţii ordinare, sunt împărţite, la rândul lor în cheltuieli şi venituri din exploatare, respectiv,
cheltuieli şi venituri financiare.
Veniturile din exploatare provin din activităţi întreprinse în vederea derulării obiectului de
activitate.
Exemple: Venituri din vânzări de mărfuri, venituri din chirii, venituri din vânzarea produselor
finite, Venituri din cedarea activelor.
În cadrul veniturilor de exploatare, un indicator foarte important este cifra de afaceri. Aceasta
cuprinde sumele rezultate din livrările de bunuri, executările de lucrări şi prestările de servicii şi
alte venituri din exploatare, mai puţin reducerile comerciale acordate clienţilor.
Cheltuielile de exploatare sunt clasificate după natura lor.
Exemple: Cheltuieli cu energia şi apa, cheltuieli cu materiile prime, cheltuieli cu salariile,
cheltuieli cu amortizarea, etc.
Veniturile şi cheltuielile financiare provin din activitatea cu caracter financiar a întreprinderii.
Exemple: Venituri din dobânzi, venituri din diferenţe de curs valutar, cheltuieli cu dobânzile,
cheltuieli din diferenţe de curs valutar, etc.
Elementele extraordinare sunt acele cheltuieli şi venituri ce survin din tranzacţii care sunt în
mod clar distincte de activităţile curente (ordinare) ale unei întreprinderi şi, de aceea, nu se
prevede să reapară în mod frecvent sau cu regularitate.
Exemple: Cheltuieli cu calamităţile naturale (cutremure, inundaţii), venituri din exproprieri, etc.
Contul de profit şi pierdere
Cifra de afaceri
Alte venituri din exploatare
Total venituri din exploatare
Cheltuieli cu materiile prime şi consumabilele
Cheltuieli cu salariile
Cheltuieli cu amortizarea activelor imobilizate
Alte cheltuieli din exploatare
Total cheltuieli din exploatare
A. Rezultatul din exploatare
Venituri financiare
Cheltuieli financiare
B. Rezultatul financiar
I. Rezultatul din activitatea ordinară
Venituri extraordinare
Cheltuieli extraordinare
II. Rezultatul din activitatea extraordinară
Rezultatul exerciţiului (I+II)
Cheltuieli cu impozitul pe profit
Rezultatul net al exerciţiului
10
1.3.3. Alte rapoarte financiare
Acestea sunt:
Situaţia fluxurilor de numerar
Rolul Situaţiei fluxurilor de numerar este de a raporta fluxurile de numerar din perioada
respectivă, clasificate pe activităţi de exploatare, investiţie şi finanţare.
Activităţile de exploatare înglobează principalele activităţi producătoare de venit ale
întreprinderilor, precum şi alte activităţi ce nu sunt activităţi de investiţie sau finanţare.
Activităţile de investiţie constau în achiziţionarea şi înstrăinarea de active pe termen lung.
Activităţile de finanţare sunt activităţi ce constau în schimbări ale dimensiunii şi componenţei
capitalului propriu şi datoriilor unei întreprinderi.
Situaţia modificărilor capitalurilor proprii
În cadrul acestei situaţii financiare sunt prezentate următoarele informaţii:
profitul net sau pierderea netă a perioadei;
fiecare element de venit sau cheltuială, câştig sau pierdere care este recunoscut direct în
capitalul propriu, precum şi totalul acestor elemente;
veniturile şi cheltuielile totale ale perioadei, calculate ca sumă a primelor două elemente
anterior prezentate, arătându-se separat sumele totale atribuibile acţionarilor majoritari şi
celor minoritari;
efectul cumulativ al modificărilor politicilor contabile şi corecţia erorilor contabile.
Politici contabile şi note explicative
Este o secţiune a situaţiilor financiare, în cadrul cărora sunt prezentate, cifric sau descriptiv,
informaţii despre diverse componente prezentate în cadrul celorlalte situaţii financiare:
Modificări bilanţiere
Orice tranzacţie contabilă are drept efect modificarea a cel puţin două elemente. Acestea pot fi
active, capitaluri proprii, datorii, cheltuieli sau venituri.
Dacă elementele sunt de active, capitaluri proprii sau datorii, efectul modificării lor se vede în
mod direct în bilanţ, orice combinaţie de modificări bazate pe creşteri sau diminuări în ceea ce
priveşte cele trei categorii de elemente fiind posibilă, cu condiţia ca egalitatea Activ =
Capitaluri proprii + Datorii să se menţină constantă. Aceste modificări sunt numite în
continuare modificări ce afectează doar elementele bilanţiere (modificări ce se regăsesc direct la
nivelul elementelor de active datorii sau capitaluri proprii).
Dacă unul din cele două elemente implicate într-o tranzacţia economică este element de
cheltuială sau venit, atunci modificările aferente elementului respectiv de cheltuială sau venit se
reflectă în mod indirect în bilanţ (efectul direct al elementului respectiv este remarcat la nivelul
contului de profit şi pierdere) prin efectul pe care îl generează la nivelul rezultatului exerciţiului.
Astfel, apariţia (creşterea) unei cheltuieli generează o diminuare a rezultatului exerciţiului şi
implicit o diminuare a capitalurilor proprii, iar apariţia (creşterea) unui venit generează o
majorare a rezultatului exerciţiului şi implicit o majorare a capitalurilor proprii. Aceste
modificări sunt numite în continuare modificări ce afectează atât bilanţul cât şi contul de profit
şi pierdere.
Valoarea la care se realizează egalitatea bilanţieră în urma unei modificări poate fi constantă
(modificarea este doar de structură, la nivelul uneia din părţile egalităţii) sau se poate realiza la
un nivel mai mare sau mai mic decât cel al egalităţii anterioare.
1. Modificări ce afectează doar elementele bilanţiere (modificări ce se regăsesc direct la
nivelul elementelor de active, datorii sau capitaluri proprii)
1. Modificări numai în activ:
A+x-x = Cp + D
Exemplu: Se depune numerarul din casieria întreprinderii în sumă de 6.000 lei în contul de
disponibilităţi din bancă.
Analiza. Această tranzacţie determină modificări, după cum observaţi, în disponibilul de la bancă
(creşte cu suma de 6.000 lei) şi în numerarul din casă (scade cu suma de 6.000 lei). Ambele
11
elemente sunt de activ. Introducem datele în tipul de ecuaţie adecvat modificărilor determinate
de tranzacţia 1.
A + x - x = C + D
12
Elementele prezentate în situaţiile financiare anuale se evaluează în conformitate cu principiile
contabile generale, conform contabilităţii de angajamente. Astfel, efectele tranzacţiilor şi ale
altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc (şi nu pe
măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit) şi sunt înregistrate în
contabilitate şi raportate în situaţiile financiare ale perioadelor aferente.
Exemplu. O societate primeşte factura telefonică în valoare de 1.000 lei la data de 1.03.200N.
Plata facturii are loc la data de 10.04.200N. Conform conceptului contabilităţii de angajamente,
cheltuiala cu serviciile de telefonie se recunoaşte în contabilitate la data de 1.03.200N, odată cu
creşterea valorii datoriei faţă de furnizori. Astfel, recunoaşterea cheltuielii nu se corelează cu
plata serviciilor consumate, realizată la data de 10.04.200N.
Principiul continuităţii activităţii
Acesta presupune că întreprinderea îşi continuă în mod normal funcţionarea într-un viitor
previzibil, fără a intra în imposibilitatea continuării activităţii sau fără reducerea semnificativă a
acesteia. În contabilitate, se pleacă de la prezumţia că viaţa unei entităţi este infinită, cu excepţia
cazului în care există motive serioase care să dovedească încetarea activităţii în viitorul
previzibil. Dacă întreprinderea ar fi în această din urmă situaţie, toate resursele sale (de exemplu:
clădiri, utilaje, stocuri de materii prime, produse etc.) ar fi măsurate la valoarea care s-ar putea
obţine prin vânzarea lor impusă de imposibilitatea continuării activităţii.
Principiul permanenţei metodelor
Acesta presupune continuitatea aplicării aceloraşi reguli şi norme privind evaluarea, înregistrarea
în contabilitate şi prezentarea elementelor situaţiilor financiare, asigurând comparabilitatea în
timp a informaţiilor contabile. Dacă însă activitatea economică justifică necesitatea unei alte
metode, fie pentru că s-a schimbat contextul economic, fie pentru că alegerea iniţială a metodei
s-a făcut în mod eronat, sau pentru că o reglementare contabilă impune o astfel de modificare,
societatea are posibilitatea schimbării acelei metode.
Principiul prudenţei
Valoarea oricărui element trebuie să fie determinată pe baza principiului prudenţei, ce presupune
că nu este permisă supraevaluarea activelor şi veniturilor şi nu este permisă subevaluarea
cheltuielilor şi datoriilor.
Principiul independenţei exerciţiului
Conform acestui principiu, pentru întocmirea situaţiilor financiare se iau în considerare toate
veniturile şi cheltuielile corespunzătoare exerciţiului financiar pentru care se face raportarea, fără
a se ţine seama de data încasării sumelor sau a efectuării plăţilor.
Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de pasiv (capitaluri proprii şi datorii)
În vederea stabilirii valorii totale corespunzătoare unei poziţii din bilanţ se va determina separat
valoarea aferentă fiecărui element individual de activ, de capitaluri proprii şi de datorii.
Principiul intangibilităţii
Principiul cere ca valorile şi structura bilanţului de deschidere ale unui exerciţiu să corespundă
cu cele din bilanţul de închidere al exerciţiului precedent. Altfel spus, chiar dacă ulterior
întocmirii situaţiilor financiare pentru perioada încheiată, apar modificări care ar trebui să
afecteze elementele din acea perioadă, societatea nu poate face corecţii ale valorilor în situaţia
iniţială a perioadei curente, dacă acele corecţii nu se regăsesc în situaţiile financiare deja
întocmite. Ele vor fi considerate erori, iar pentru a prezenta o imagine corectă a societăţii, vor fi
corectate conform unor tratamente precizate în standardele contabile.
Principiul necompensării
Valorile elementelor ce reprezintă active nu pot fi compensate cu valorile elementelor ce
reprezintă datorii/capitaluri, respectiv veniturile cu cheltuielile, cu excepţia compensărilor
admise de Standardele Internaţionale de Raportare Financiară. Altfel spus, societatea trebuie să
prezinte informaţii detaliate despre toate activele şi datoriile societăţii şi despre toate cheltuielile
şi veniturile, fără a le anula (compensa) unele prin altele.
Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului
13
Informaţiile prezentate în situaţiile financiare trebuie să reflecte realitatea economică a
evenimentelor şi tranzacţiilor, nu numai forma lor juridică.
Principiul pragului de semnificaţie
Orice element care are o valoare semnificativă trebuie prezentat distinct în cadrul situaţiilor
financiare. Elementele cu valori nesemnificative care au aceeaşi natură sau cu funcţii similare
trebuie însumate, nefiind necesară prezentarea lor separată.
14
1.3.6. Evaluarea în contabilitate
Evaluarea este procesul prin care se determină valorile la care structurile situaţiilor financiare
vor fi recunoscute în momentul înregistrării tranzacţiilor şi evenimentelor generate de activitatea
societăţii şi în momentul întocmirii situaţiilor financiare.
Caracteristicile procesului de evaluare sunt:
Bazele de evaluare (atributele evaluării); şi
Momentele evaluării.
Normalizarea contabilă defineşte un cumul de baze de evaluare generice. Acestea includ:
Costul istoric:
Reprezintă costul cunoscut în contabilitate în momentul intrării bunului:
cost de achiziţie (preţ de cumpărare + ch. accesorii + ch. de transport + ch. de punere în
funcţiune – reduceri comerciale obţinute)
cost de producţie (costuri directe + cheltuieli indirecte proporţional determinate)
valoare de utilitate pentru bunuri intrate ca donaţii.
Costul curent:
Este privit din perspectiva unui cumpărător potenţial şi reprezintă valoarea ce poate fi atribuită
bunului dacă acesta ar urma să fie achiziţionat în momentul respectiv.
Valoarea de decontare a unei obligaţiuni (valoarea realizabilă netă)
Este privită din perspectiva vânzătorului potenţial. „Cât obţine pentru bunul respectiv în ipoteza
vânzării acestuia”.
Valoarea actualizată a fluxurilor de numerar.
Reprezintă pentru un activ viitoarele intrări de numerar generate de deţinerea bunului.
Bază de evaluare cea mai frecvent adoptată de întreprinderi în elaborarea situaţiilor financiare
este costul istoric. Acesta este de obicei combinat cu alte baze de evaluare.
În raport de natura elementelor situaţiilor financiare, de sensul mişcărilor intervenite în averea
societăţii şi de momentul în care este necesară efectuarea evaluării se delimitează următoarele
reguli şi forme de evaluare:
evaluare la intrare;
evaluare ulterioară:
evaluare la inventar;
evaluare la bilanţ; şi
evaluarea la ieşire.
Evaluarea la intrare se întemeiază pe costul istoric calculat pe baza documentelor justificative.
Costul istoric are statutul de valoare la prima înregistrare sau valoare contabilă de intrare.
Evaluarea la inventar se întemeiază pe valoarea actuală, care primeşte statutul de valoare de
inventar şi se determină în momentul inventarierii elementelor (de obicei la sfârşitul exerciţiului
financiar, înainte de întocmirea situaţiilor financiare). Valoarea actuală este stabilită în funcţie
de utilitatea bunului în economia întreprinderii şi de preţul pieţei. Pentru estimarea unei
asemenea valori se utilizează referinţele şi tehnicile cele mai adecvate, cum sunt: preţurile de
piaţă, baremele, mercurialele, indicii specifici de preţuri.
Evaluarea la bilanţ implică compararea a două valori şi reţinerea acelei valori care nu conduce
la un rezultat supraevaluat. Aceste două valori sunt:
valoarea contabilă – valoarea înregistrată în contabilitate pe baza documentelor
justificative; şi
valoarea stabilită la inventar.
În situaţiile financiare se reţine:
pentru active – valoarea cea mai mică;
pentru datorii – valoarea cea mai mare.
Evaluarea la ieşire. La data ieşirii din evidenţa contabilă (pentru active este vorba de momentul
vânzării, consumului sau decontării, iar pentru datorii de momentul decontării), elementele
situaţiilor financiare se evaluează la valoarea de intrare.
15
1.4. Teste de evaluare:
Testul 1
Dispunem de următoarele informaţii privind averea societăţii comerciale ALFA:
ELEMENTE VALORI (lei)
Amortizarea clădirilor 250.000
Amortizarea mijloacelor de transport 20.000
Autoturism Dacia 120.000
Avansuri acordate furnizorilor de servicii 30.000
Avansuri primite de la clienţi 45.000
Brevete, licenţe, mărci 85.000
Cacao 70.000
Capital social 600.000
Abonamente de plată înregistrate în avans 150.000
Cheltuieli de înregistrare şi înmatriculare 15.000
Clădiri 650.000
Clienţi 145.000
Contribuţia la asigurările sociale 40.000
Creditori diverşi 55.000
Cutii pentru ambalat bomboane 20.000
Disponibil în cont la bancă 175.000
Echipamente de lucru (halate) 75.000
Fond comercial 150.000
Furnizori 80.000
Impozite şi taxe datorate 140.000
Împrumuturi acordate altor societăţi 60.000
Împrumuturi pe termen lung contractate de la bănci, din care 25.000 525.000
rambursabile în anul următor
Linguriţe 30.000
Numerar în casierie 20.000
Prăjituri 120.000
Prime de capital 30.000
Provizioane pentru litigii 125.000
Rezerva legală 80.000
Rezultat (profit) 120.000
Repartizarea profitului 100.000
Salarii datorate 300.000
Terenuri 400.000
Titluri de plasament 40.000
Chirii de încasat înregistrate în avans 100.000
Zahăr 55.000
Întocmiţi bilanţul tip cont şi bilanţul tip listă.
Testul 2
Se dau următoarele elemente ale societăţii comerciale ALFA:
ELEMENTE VALORI (lei)
Cheltuieli cu amortizarea echipamentelor 24.000
Cheltuieli cu despăgubiri, amenzi şi penalităţi 15.000
Cheltuieli cu impozitul pe profit 76.000
Cheltuieli cu materiile prime 350.000
Cheltuieli cu salariile 220.000
Cheltuieli privind cedarea activelor imobilizate 180.000
Cheltuieli privind diferenţele de curs valutar 25.000
Cheltuieli privind dobânzile 87.500
Cheltuieli privind mărfurile 80.000
Subvenţii pentru investiţii virate la venituri 25.000
Venituri din cedarea activelor imobilizate 20.000
Venituri din diferenţe de curs valutar 30.000
Venituri din exproprierea unui teren în scop de utilitate publică 130.000
16
Venituri din interese legate de participare 27.000
Venituri din sconturi obţinute 50.000
Venituri din prestări de servicii 100.000
Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 170.000
Venituri din vânzarea mărfurilor 110.000
Venituri din vânzarea produselor finite 500.000
Întocmiţi contul de profit şi pierdere.
Testul 3:
Identificaţi modificările contabile ce afectează bilanţul şi analizaţi situaţiile următoare:
a) Pe baza hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor (AGA) o parte din rezervele constituite, în
valoare de 3.000 lei, se utilizează pentru mărirea capitalului social.
b) Întreprinderea refinanţează un credit bancar, acesta devenind din credit bancar pe termen
scurt, credit bancar pe termen lung, în valoare de 1.000 lei.
c) Societatea ALFA transformă datorii în valoare de 2.000 lei în capital social, prin emisiunea de
acţiuni pe care le oferă furnizorilor.
d) La solicitarea unor acţionari se aprobă de către AGA capitalul de restituit acestora în valoare
de 5.000 lei.
Testul 4:
Alegeţi varianta corectă şi justificaţi răspunsul ales.
1. La sfârşitul exerciţiului 200N, preţurile curente ale produselor aflate în depozitul societăţii
comerciale ALFA SA sunt superioare costului de achiziţie al acestora. În urma studiilor de piaţă
efectuate, se constată că motivul este cererea în creştere pe pieţele internaţionale. Directorul
societăţii propune creşterea valorii stocurilor. Soluţia contabilă adecvată se bazează pe aplicarea
unuia din următoarele principii contabile:
a) principiul permanenţei metodelor;
b) principiul costului istoric;
c) principiul prudenţei;
d) principiul necompensării;
e) principiul independenţei exerciţiilor.
În calitatea dumneavoastră de contabil, identificaţi principiul contabil ce justifică soluţia aleasă.
Precizaţi această soluţie.
2
Compus din: 85.000 + 15.000 + 150.000
17
Imobilizări corporale 900.0003 Prime de capital 30.000
Imobilizări financiare 60.000 Rezerve 80.000
B. ACTIVE CIRCULANTE 780.000 Rezultat 20.0007
Stocuri 370.0004 B. PROVIZIOANE 125.000
Creanţe 175.0005 C. DATORII 1.185.0008
Investiţii financiare pe termen 40.000 D. VENITURI ÎN AVANS 100.000
scurt 195.0006
Casa şi conturile la bănci 150.000
C. CHELTUIELI ÎN AVANS
TOTAL ACTIV (A+B+C) 2.050.000 TOTAL CAPITAL ŞI DATORII (A+B+C+D) 2.140.000
Bilanţul tip listă:
ELEMENTE SUME
A. ACTIVE IMOBILIZATE 1.210.000
Imobilizări necorporale 250.000
Imobilizări corporale 900.000
Imobilizări financiare 60.000
B. ACTIVE CIRCULANTE 780.000
Stocuri 370.000
Creanţe 175.000
Investiţii financiare pe termen scurt 40.000
Casa şi conturile la bănci 195.000
C. CHELTUIELI ÎN AVANS 150.000
D. DATORII PE TERMEN SCURT 685.0009
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE / DATORII CURENTE NETE (B+C-D-I) 145.000
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII PE TERMEN SCURT (A + E) 1.355.000
G. DATORII PE TERMEN LUNG 500.00010
H. PROVIZIOANE 125.000
I. VENITURI ÎN AVANS 100.000
J. CAPITAL PROPRIU, din care: 730.000
Capital social 600.000
Prime de capital 30.000
Rezerve 80.000
Rezultat curent 120.000
Repartizarea rezultatului (100.000)11
Testul 2:
Contul de profit şi pierdere
Elemente Sume
Cifra de afaceri 710.00012
Alte venituri din exploatare 215.00013
Total venituri din exploatare 925.000
Cheltuieli cu materiile prime şi consumabilele 350.000
Cheltuieli cu salariile 220.000
Cheltuieli cu amortizarea activelor imobilizate 24.000
Alte cheltuieli din exploatare 275.00014
Total cheltuieli din exploatare 869.000
A. Rezultatul din exploatare 56.000
3
Compus din:120.000 + 650.000 + -250.000-20.000+400.000
4
Compus din: 70.000 + 20.000 + 30.000 + 120.000 + 55.000+75.000+30.000
5
Compus din: 30.000 + 145.000
6
Compus din: 175.000 + 20.000
7
Compus din: 120.000 – 100.000
8
Compus din: 450.000 + 40.000 + 55.000 + 80.000 + 140.000 + 525.000 + 300.000
9
Compus din: 450.000 + 40.000 + 55.000 + 80.000 + 140.000 + 25.000 + 300.000
10
Determinat ca diferenţă între 525.000 şi 25.000.
11
Sumele trecute între paranteze în cadrul unei situaţii financiare se scad.
12
Compus din: 100.000 + 110.000 + 500.000
13
Compus din: 25.000 + 20.000 + 170.000
14
Compus din: 15.000 + 180.000 + 80.000
18
Venituri financiare 107.00015
Cheltuieli financiare 112.50016
B. Rezultatul financiar (5.500)
I. Rezultatul din activitatea ordinară 50.500
Venituri extraordinare 130.000
Cheltuieli extraordinare 0
II. Rezultatul din activitatea extraordinară 130.000
Rezultatul exerciţiului (I+II) 180.500
Cheltuieli cu impozitul pe profit 76.000
Rezultatul net al exerciţiului 104.500
Testul 3:
a) Modificări numai în capitalul propriu:
A = (Cp + x - x) + D
Analiza. Această tranzacţie determină modificări, după cum observaţi, în capitalul social (creşte
cu suma de 3.000 lei) şi în rezerve (scad cu suma de 3.000 lei). Ambele elemente sunt cuprinse
în capitalul propriu. Unul creşte (Capital social), altul scade (Rezerve). Introducem datele în
tipul de ecuaţie adecvat modificărilor determinate de tranzacţia 2.
A = C + x - x + D
19
A = ( Cp – x ) + ( D + x)
Analiza. Retragerea capitalului social de către acţionari determină creşterea datoriei
întreprinderii faţă de acţionari (Alte datorii/acţionari cresc cu 5.000 lei) concomitent cu
diminuarea capitalului social (Capitalul social scade cu 5.000 lei). Introducem datele în tipul de
ecuaţie adecvat modificărilor determinate de tranzacţia 5.
A = C - x + D + x
-
Testul 4
1. Răspuns corect: c. Potrivit principiului prudenţei, care nu permite supraevaluarea
activelor, stocurile trebuiesc păstrate la valoarea lor iniţială.
2. Răspuns corect: e. Potrivit principiului independenţei exerciţiilor soluţia contabilă
adecvată este contabilizarea
20
Unitatea de învăţare 2
1. Titlul contului exprimă conţinutul economic al elementului bilanţier (bun economic, sursă de
finanţare, proces economic sau rezultat financiar) a cărui evidenţă se ţine cu ajutorul contului
respectiv. În general, denumirea unui cont reflectă obiectul înregistrat în contul respectiv.
2. Partea stângă a oricărui cont este denumită debit iar partea dreaptă este denumită credit.
Sumele trecute în partea stângă sunt debitoare, iar cele din partea dreaptă creditoare. A debita
un cont înseamnă a înregistra o sumă în partea stângă a contului, iar a credita un cont
înseamnă a înregistra o sumă în partea dreaptă.
3. Explicaţia descriptivă a tranzacţiilor şi evenimentelor înregistrate în cont constă în
prezentarea naturii operaţiei, a persoanelor juridice sau fizice implicate, a datei operaţiei, a
documentului justificativ utilizat etc., iar explicaţia contabilă constă în indicarea sub formă
de simbol cifric a contului sau conturilor corespondente.
4. Mişcarea sau sumele înregistrate succesiv într-o perioadă de gestiune în debitul sau creditul
unui cont ca urmare a creşterilor şi micşorărilor determinate de tranzacţii (evenimente)
reprezintă rulajul contului. Acesta este de două feluri: rulaj debitor şi rulaj creditor. Rulajul
debitor reprezintă totalitatea înregistrărilor efectuate în debitul unui cont într-o perioadă de
gestiune. Rulajul creditor reprezintă totalitatea înregistrărilor efectuate în creditul unui cont
într-o perioadă de gestiune. Le abreviem de regulă cu RD şi respectiv RC.
21
5. Totalul sumelor unui cont este de două feluri: total sume debitoare şi total sume creditoare.
Prin adunarea rulajelor debitoare sau creditoare cu sumele care exprimă, în partea de debit
sau de credit, soldul iniţial reflectat de cont la începutul perioadei de gestiune, se obţine total
sume debitoare şi total sume creditoare ale contului respectiv. Le abreviem de regulă cu
TSD şi respectiv TSC.
6. Existentul valoric stabilit la un moment dat la elementul pentru care s-a deschis contul
reprezintă soldul contului. Se stabileşte ca diferenţă între total sume debitoare şi total sume
creditoare. În funcţie de mărimea sumelor, soldul poate fi debitor, sold creditor sau sold
balansat (cont soldat). Astfel, dacă totalul sumelor debitoare din cont este mai mare decât
totalul sumelor creditoare, contul are sold debitor, iar dacă totalul sumelor creditoare este
mai mare decât totalul sumelor debitoare, contul are sold creditor. Le abreviem de regulă cu
SD şi respectiv SC.
Relaţiile de calcul pentru sold sunt :
22
4. Toate conturile de activ au întotdeauna sold final debitor sau zero, iar toate conturile de
capitaluri au întotdeauna sold final creditor sau zero.
Aceste reguli de functionare sunt ilustrate mai jos.
D Conturi de activ C D Conturi de capitaluri C
SI SI
+ - - +
SFD SFC
Nota 1: În cazul în care elementele influenţează în mod indirect bilanţul (cazul cheltuielilor şi
veniturilor) efectul modificărilor produse de acestea este analizat prin prisma modificărilor
survenite asupra rezultatului exerciţiului, element component al capitalurilor proprii.
Nota 2: În cazul în care un element este rectificativ, acesta va fi analizat din prisma efectului pe
care îl produce asupra totalului bilanţier.
Nota 3: Există anumite conturi numite bifuncţionale, adică în anumite situaţii reflectă un
element de activ, iar în altele un element de capitaluri sau datorii.
23
ataşarea explicaţiei descriptive a operaţiunilor în cauză la elementele formulei contabile rezultă
noţiunea de articol contabil.
În funcţie de numărul conturilor corespondente care compun formula contabilă, putem avea:
o formule contabile simple; şi
o formule contabile compuse.
1.000 1.000
Acţionari Capital
24
2. Formule contabile compuse: tranzacţia generează modificări la mai mult de două elemente
bilanţiere, astfel:
Două sau mai multe conturi care se debitează şi un cont care se creditează. Modelul este de
forma:
% = Cont creditor Suma
Conturi debitoare
Exemplu: Întreprinderea se aprovizionează cu materii prime şi mărfuri în valoare de 500 lei,
respectiv 800 lei, conform facturii furnizorului.
Analiza. În mod evident, creşte valoarea stocurilor de materii prime şi de mărfuri în întreprindere
(A+) şi, în acelaşi timp, cresc datoriile întreprinderii faţă de furnizor (D+). Stabilirea formulei
contabile pentru înregistrarea în contabilitate a tranzacţiei, implică:
aprovizionarea cu materii prime şi mărfuri
301 Materii prime, A+ Debit
371 Mărfuri, A+ Debit
401 Furnizori, D+ Credit
% = 401 Furnizori 1.300
301 Materii prime 500
371 Mărfuri 800
D 301 Materii prime C D 401 Furnizori C
3/401 500 3/301 1.300
371
D 371 Mărfuri C
3/401 800
Un cont se debitează şi două sau mai multe conturi se creditează. Modelul este de forma:
Cont debitor = % Suma
Conturi creditoare
Exemplu: La sfârşitul perioadei de gestiune (lunii), întreprinderea a realizat încasări în numerar
în sumă de 400 lei din servicii prestate terţilor şi 700 lei din vânzări de mărfuri.
Analiza. Cum plata s-a efectuat pe loc, creşte disponibilul în numerar (A+) şi, în acelaşi timp, se
obţin venituri din prestarea de servicii şi din vânzarea mărfurilor (C+).
încasări în numerar
531 Casa, A+ Debit
704 Venituri din lucrări executate şi servicii prestate, C+ Credit
707 Venituri din vânzarea mărfurilor, C+ Credit
Stabilim formula contabilă pentru înregistrarea în contabilitate a tranzacţiei
531 Casa = % 1.100
704 Venituri din lucrări executate şi servicii prestate 700
707 Venituri din vânzarea mărfurilor 400
704 Venituri din lucrări executate şi
D 531 Casa C D servicii prestate C
4/704 1.100 4/531 700
707
D 707 Venit din vânzarea mărfurilor C
4/531 400
2.6. Stornarea
Un mod specific contabilităţii de corectare a erorilor intervenite la înregistrarea tranzacţiilor în
conturi este reprezentat de operaţiile de stornare. Astfel, formulele contabile de stornare (de
corectare) pot fi:
1. formule contabile de stornare în negru,
2. formule contabile de stornare în roşu.
25
1. Formulele contabile de stornare în negru constau în anularea înregistrării efectuate anterior
greşit, prin inversarea conturilor corespondente din formula contabilă respectivă şi apoi
întocmirea şi înregistrarea formulei contabile corecte.
Exemplu:
Întreprinderea se aprovizionează cu mărfuri în valoare de 1.000 lei de la furnizori.
Presupunem ca analiza contabila a tranzacţiei a fost efectuată astfel (în mod eronat):
Pentru a anula formula contabila înregistrată eronat prin stornare în negru, inversăm conturile
corespondente din formula de mai sus:
Pentru a anula formula contabila greşită prin stornare în roşu, întocmim aceeaşi formulă
contabilă, dar cu suma încadrată în chenar:
26
Întocmim în continuare Cartea Mare (T-urile) conturilor utilizate, pentru a urmări modul în care
Tranzacţia eronată a fost corectată prin stornare în roşu.
Test 1
Răspundeţi la următoarele întrebări:
1. Care sunt regulile de funcţionare a conturilor pentru active, datorii şi capitaluri proprii?
2. De ce regulile de funcţionare a conturilor sunt identice pentru datorii şi capitaluri proprii?
3. Care sunt etapele analizei contabile a unei tranzacţii?
4. Ce reprezintă stornare şi de câte feluri este aceasta?
Test 2
Efectuaţi analiza contabilă şi scrieţi formula contabilă pentru următoarea tranzacţie:
Acţionarii depun suma de 1.000 lei în contul de la bancă al întreprinderii, reprezentând
contravaloarea acţiunilor primite de la societate.
Test 1
Răspunsuri:
1. Regulile de funcţionare:
D Conturi de activ C D Conturi de capitaluri C
SI SI
+ - - +
SFD SFC
2. Deoarece conturile de capitaluri proprii şi datorii se află în aceeaşi parte, în cadrul dublei
reprezentări.
3. Realizarea analizei contabile presupune parcurgerea următoarelor etape:
1. Determinarea naturii operaţiei: se referă la stabilirea conţinutului tranzacţiei care este
supusă analizei;
2. Stabilirea modificărilor care se produc în structura elementelor bilanţiere, a conţinutului
şi sensului modificării;
3. Identificarea conturilor corespondente: se referă la stabilirea conturilor corespondente, în
care trebuie să se înregistreze Tranzacţia, aşa cum sunt ele prezentate în Planul de
conturi;
4. Aplicarea regulilor de funcţionare a conturilor, pentru a se stabili partea din fiecare cont
(debit sau credit) în care urmează să se înregistreze Tranzacţia;
5. Stabilirea formulei contabile.
27
Test 2
Această tranzacţie reprezintă micşorarea creanţelor întreprinderii asupra acţionarilor (A-) şi, în
acelaşi timp, creşterea disponibilului întreprinderii păstrat în contul de la bancă (A+).
Stabilim formula contabilă pentru tranzacţia de mai sus:
vărsarea capitalului subscris
456 Decontări cu asociaţii privind capitalul, A- Credit
512 Conturi curente la bănci, A+ Debit
512 = 456 1.000 lei
Conturi curente la bănci Decontări cu asociaţii privind capitalul
Reflectarea informaţiilor în conturi se face astfel:
456 Decontări cu asociaţii 512 Conturi curente
D privind capitalul C D la bănci C
1/101 1.000 2/512 1.000 1/456 1.000
28
Unitatea de învăţare 3
29
Din punct de vedere al conţinutului economic, conturile de amortizări reflectă o parte din costul
imobilizărilor transferat asupra rezultatului procesului productiv (asupra produselor obţinute),
corespunzător uzurii fizice sau morale a imobilizării respective. în contabilitate, rolul
amortizărilor este unul rectificativ: ele diminuează valoarea imobilizărilor deţinute de
întreprindere, la întocmirea bilanţului. Din punct de vedere al funcţiei contabile, conturile de
amortizări sunt conturi cu rol rectificativ de activ. Creditul lor reflectă soldul iniţial (valoarea la
începutul exerciţiului a amortizării aferente imobilizărilor deţinute de întreprindere) şi creşterile
sub forma amortizării înregistrate în cursul exerciţiului. Debitul reflectă micşorările de valoare,
sub forma amortizării aferente imobilizărilor care sunt cedate, casate sau scoase din uz. Soldul
final este creditor şi reflectă valoarea amortizărilor aferente imobilizărilor deţinute de
întreprindere la sfârşitul exerciţiului.
Tranzacţia 2. Se obţine din producţie proprie mobilier de birou al cărui cost de producţie este de
35.000 lei.
Soluţie. Tranzacţia implică o majorare a valorii imobilizărilor corporale, ca urmare a activităţii
proprii a entităţii, pentru care nu sunt datorate echivalente valorice terţilor şi care nici nu provine
din aportul acţionarilor. De aceea, creşterea valorii activului trebuie recunoscută în contabilitate
sub forma unui venit. Pentru producţia acestei imobilizări, întreprinderea a efectuat o serie de
cheltuieli în valoare totală de 35.000 lei, care la sfârşitul perioadei sunt preluate de contul de
profit şi pierdere (deoarece conturile de cheltuieli sunt conturi temporare). Deoarece aceste
cheltuieli nu sunt de fapt pierderi, ci au fost efectuate pentru producţia piesei de mobilier, prin
30
recunoaşterea unui venit de valoare egală cu a cheltuielilor impactul acestei activităţi asupra
contului de profit şi pierdere este nul.
214 Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie, creşte valoarea imobilizărilor
corporale, A + Debit
722 Venituri din producţia de imobilizări corporale, creşte valoarea veniturilor, V + (sau C +)
Credit
214 Mobilier, aparatură birotică, = 722 Venituri din producţia de 35.000 lei
echipamente de protecţie imobilizări corporale
31
Tranzacţia 6. Se înregistrează la data de 31.12 o ajustare pentru deprecierea programului
informatic, a cărui valoare de piaţă a scăzut cu 1.000 lei.
Soluţie. Tranzacţia determină o creştere a cheltuielilor cu ajustările pentru depreciere (Ch+ sau
C-), care se înregistrează în debitul contului 6813 Cheltuieli de exploatare privind ajustările
pentru depreciere şi, simultan, o creştere a ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor (A-),
reflectată în creditul contului 2808 Amortizările privind deprecierea altor imobilizări
necorporale. Formula contabilă este:
6813 Cheltuieli de exploatare privind = 2808 Amortizările privind deprecierea altor 1.000 lei
ajustările pentru depreciere imobilizări necorporale
Notă. Pentru rezolvarea corectă a tranzacţiilor este important, în primul rând, să deducem dacă
tranzacţia determină creşterea sau reducerea valorii unui activ imobilizat, direct sau indirect, prin
intermediul elementelor de amortizări, respectiv ajustări pentru depreciere. Pasul următor este
stabilirea corespondenţei între elementul de imobilizări aferent modificării identificate şi un alt
element al situaţiilor financiare, cu respectarea regulilor privind modificările bilanţiere pe care le
cunoaştem de la Unitatea de învăţare nr. 2. Astfel, o serie de corespondenţe sunt frecvent
întâlnite, unele dintre acestea fiind deja exemplificate în cele de mai sus, iar celelalte fiind utile
pentru rezolvarea testelor de autoevaluare şi a lucrărilor de verificare ce urmează.
În cazul tranzacţiilor de achiziţie a imobilizărilor, creşterea valorii imobilizărilor are drept
corespondent creşterea datoriei faţă de furnizor. Pentru evidenţierea datoriei faţă de vânzător
se foloseşte contul 404 Furnizori de imobilizări.
În cazul tranzacţiilor de vânzare a imobilizărilor, creşterea creanţei faţă de cumpărător are
drept corespondent recunoaşterea unui venit. Pentru evidenţierea creanţei faţă de cumpărător,
se foloseşte contul 461 Debitori diverşi.
Atunci când se parcurge etapa de descărcare din gestiune a imobilizărilor, fie datorită casării,
fie datorită vânzării, trebuie să ne amintim să anulăm valoarea amortizării aferente
imobilizării vândute (dacă este cazul), valoarea neamortizată urmând a fi evidenţiată ca o
cheltuială.
În cazul tranzacţiilor de recunoaştere a amortizărilor sau a ajustărilor pentru depreciere,
creşterea valorii acestor elemente rectificative reprezintă un indiciu privind reducerea valorii
unui activ. Prin urmare, în corespondenţă cu conturile de amortizări sau ajustări pentru
depreciere se folosesc conturile de cheltuieli.
În cazul tranzacţiilor de anulare sau reducere a ajustărilor pentru depreciere, se folosesc
conturile de venituri.
În cazul tranzacţiilor de reevaluare, creşterea sau reducerea valorii activelor au drept
corespondent modificări ale capitalurilor proprii, recunoscute în contul 105 Rezerve din
reevaluare sau în conturi de cheltuieli sau venituri, în conformitate cu reglementările legale.
În cazul tranzacţiilor de primire/rambursare a aportului de la/către acţionari,
creşterea/reducerea valorii activelor (imobilizări, dar şi stocuri, disponibilităţi băneşti etc.)
are drept corespondent un element de creanţe/datorii care reflectă relaţia cu acţionarii,
respectiv contul de 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul.
32
multe etape în cursul lunii, la preţuri diferite şi stocurile au fost depozitate într-un singur
recipient, separarea loturilor nu se poate realiza şi nu se poate spune cu precizie cărui lot i-a
aparţinut un anumit stoc consumat. Din această categorie de metode fac parte: metoda FIFO
(ultimul intrat, primul ieşit); metoda CMP (cost mediu ponderat); metoda LIFO (ultimul intrat,
primul ieşit).
Tranzacţia 2. Se eliberează pentru consum tehnologic materii prime în valoare de 140 lei.
Soluţie. Eliberarea din depozit a stocurilor pentru consum determină micşorarea valorii stocului
de materii prime (A-) înregistrată în creditul contului 301 Materii prime şi concomitent,
consumul materiilor prime reprezintă momentul recunoaşterii cheltuielii de exploatare (C-) în
debitul contului 601 Cheltuieli cu materii prime. Formula contabilă este:
601 Cheltuieli cu materii prime = 301 Materii prime 140 lei
33
Tranzacţia 3. Societatea ALFA vinde mărfuri clienţilor la preţul de 5.700 lei, costul de achiziţie
2.500 lei.
Soluţie. Aşa cum am observat la tranzacţia precedentă privind cedarea imobilizărilor, tranzacţia
de vânzare determină două înregistrări în contabilitate:
3.1 Vânzarea propriu-zisă. Tranzacţia determină creşterea valorii creanţelor întreprinderii faţă de
clienţi (A+) înregistrată în debitul contului 411 Clienţi şi, concomitent, recunoaşterea veniturilor
din vânzarea mărfurilor (C+), reflectată în creditul contului 707 Venituri din vânzarea mărfurilor.
Formula contabilă este:
411 Clienţi = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 5.700 lei
3.2 Descărcarea din gestiune. Scoaterea din evidenţă a mărfurilor determină o scădere a valorii
stocului de mărfuri (A-) înregistrată în creditul contului 371 Mărfuri şi, concomitent, o creştere a
cheltuielilor la nivelul costului de achiziţie al mărfurilor vândute (C-), care se înregistrează în
debitul contului 607 Cheltuieli privind mărfurile. Formula contabilă este următoarea:
607 Cheltuieli privind mărfurile = 371 Mărfuri 2.500 lei
Tranzacţia 4. Societatea ALFA obţine din procesul de fabricaţie produse finite în valoare de 900
lei, pe care le transferă în depozit pentru a fi preluate în gestiune.
Soluţie. Obţinerea produselor finite determină creşterea valorii stocului de produse finite (A+),
care se înregistrează în debitul contului 345 Produse finite şi, concomitent, o creştere a
veniturilor din producţia proprie (C+) prin creditarea contului 711 Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse. Formula contabilă este:
345 Produse finite = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 900 lei
Tranzacţia 5. Societatea ALFA vinde produse finite clienţilor la preţul de 1.200 lei, costul de
producţie 700 lei.
Soluţie. Tranzacţia de vânzare determină două înregistrări în contabilitate:
5.1 Vânzarea propriu-zisă. Tranzacţia determină creşterea valorii creanţelor întreprinderii faţă de
clienţi (A+), care se înregistrează în debitul contului 411 Clienţi şi, concomitent, recunoaşterea
veniturilor din vânzarea produselor finite (C+), reflectată în creditul contului 701 Venituri din
vânzarea produselor finite Formula contabilă este:
411 Clienţi = 701 Venituri din vânzarea produselor finite 1.200 lei
5.2 Descărcarea din gestiune. Scoaterea din evidenţă a produselor finite determină o micşorare a
valorii stocului de produse finite (A-), care se înregistrează în creditul contului 345 Produse
finite şi, concomitent, o micşorare a veniturilor din producţia proprie aferente producţiei vândute
(C-) prin debitarea contului 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse. Formula
contabilă este:
711 Venituri aferente costurilor stocurilor de producţie = 345 Produse finite 700 lei
Notă. În analiza tranzacţiilor privind stocurile, o serie de corespondenţe sunt frecvent întâlnite şi
au fost exemplificate sau urmează a fi folosite la rezolvarea testelor de autoevaluare şi a
lucrărilor de verificare. Astfel:
În cazul tranzacţiilor de achiziţie, creşterea valorii stocurilor are drept corespondent creşterea
datoriei faţă de furnizor. Pentru evidenţierea datoriei faţă de vânzător se foloseşte contul 401
Furnizori.
În cazul tranzacţiilor de vânzare a stocurilor, în etapa de vânzare propriu-zisă, creşterea
creanţei faţă de cumpărător are drept corespondent recunoaşterea unui venit. Pentru
evidenţierea creanţei faţă de cumpărător, se foloseşte contul 411 Clienţi.
Atunci când se parcurge etapa de descărcare din gestiune a stocurilor, fie datorită consumului,
fie datorită vânzării sau minusurilor cantitative constatate la inventar, reducerea valorii
stocurilor este recunoscută în corespondenţă cu creşterea valorii unei cheltuieli. Excepţie de
la această regulă fac ieşirile de stocuri provenite din producţie proprie, pentru care reducerea
34
valorii activului are drept corespondent reducerea veniturilor, prin intermediul contului 711
Venituri aferente costului stocurilor de produse.
În cazul tranzacţiilor de recunoaştere, reducere sau anulare a ajustărilor pentru deprecierea
stocurilor, se folosesc drept corespondent conturile de cheltuieli şi venituri, conform
regulilor amintite anterior la conturile de imobilizări.
35
Tranzacţia 2. Societatea ALFA înregistrează pe baza facturii emise chiria diverselor locaţii date
spre folosinţă terţilor, în valoare de 2.500 lei.
Soluţie. Tranzacţia determină creşterea valorii creanţelor întreprinderii faţă de clienţi (A+)
înregistrată în debitul contului 411 Clienţi şi, concomitent, recunoaşterea veniturilor din chirii
(C+) reflectată în creditul contului 706 Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii.
Formula contabilă este:
411 Clienţi = 706 Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii 2.500 lei
Tranzacţia 3. În cursul lunii s-au acordat avansuri salariaţilor în sumă de 15.000 lei, din
numerarul existent în casieria întreprinderii.
Soluţie. Acordarea avansului determină o scădere a numerarului (A-), reflectată în creditul
contului 531 Casa şi, în acelaşi timp, o creştere a creanţei întreprinderii faţă de salariaţi (A+),
care se înregistrează în debitul contului. 425 Avansuri acordate salariaţilor. Formula contabilă
este:
425 Avansuri acordate personalului = 531 Casa 15.000 lei
Remarcă. Uneori, întreprinderile acordă salariile şi alte drepturi cuvenite personalului în două
tranşe. Astfel, chenzina I acordată în a treia decadă a lunii curente se plăteşte salariaţilor ca o
sumă fixă care reprezintă aproximativ 40% din salariu. Această sumă reprezintă un avans
acordat salariaţilor din datoria pe care urmează să o constituie întreprinderea la sfârşitul lunii
faţă de angajaţi pentru serviciile prestate. Din punct de vedere al întreprinderii, acest avans
reprezintă o creanţă, deoarece suma a fost transferată salariaţilor înainte ca ei să îşi îndeplinească
obligaţia asumată prin contractul de muncă, şi anume aceea de a presta servicii angajatorului pe
parcursul întregului interval de o lună.
Tranzacţia 4. La înfiinţarea societăţii BETA, capitalul subscris de către acţionari este de 4.000
lei, reprezentat de 100 de acţiuni a 40 lei/acţiune valoare nominală. Din cele 100 de acţiuni
subscrise, 50 sunt acţiuni pentru aport în natură şi 50 sunt acţiuni pentru aport în numerar.
Soluţie. Subscrierea capitalului determină o creştere a creanţei întreprinderii asupra acţionarilor
(A+), reflectată în debitul contului 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul şi, totodată, o
creştere a capitalului subscris dar nevărsat (C+), care se înregistrează în creditul contului 1011
Capital subscris nevărsat.
Formula contabilă este următoarea:
456 Decontări cu asociaţii privind capitalul = 1011 Capital subscris nevărsat 4.000 lei
36
funcţiei contabile, conturile de trezorerie sunt conturi de activ. Se debitează cu intrările de
numerar sau echivalente de numerar din achiziţii de acţiuni, obligaţiuni; încasări de creanţe de la
clienţi sau debitori diverşi; aport în numerar; depuneri de numerar aflat în casieria întreprinderii;
primirea unui credit bancar etc. Se creditează cu valoarea ieşirilor de numerar sau echivalente de
numerar prin vânzare de acţiuni, obligaţiuni; plăţi faţă de furnizori, creditori diverşi, bugetul
statului; transferuri de numerar; rambursări de împrumuturi etc. Soldul final este în mod curent
debitor şi reflectă numerarul sau echivalente de numerar existente în cadrul întreprinderii la un
moment dat.
Remarcă. Din punct de vedere al funcţiei contabile, contul 512 Conturi curente la bănci este
bifuncţional, ceea ce înseamnă că poate avea şi sold final creditor. Această situaţie indică faptul
că banca a efectuat plăţi în numele şi pentru societatea titulară a contului bancar respectiv, peste
limita de sumă existentă în contul de disponibilităţi al întreprinderii respective, pe baza unui
acord stabilit între cele două părţi privind limita de creditare. Soldul creditor poate persista o
perioadă scurtă de timp şi doar în limita unui anumit plafon.
Tranzacţia 3. Societatea ALFA primeşte un împrumut bancar în valoare de 300 lei pe o perioadă
de 10 luni.
Soluţie. Tranzacţia de încasare a împrumutului determină creşterea disponibilităţilor băneşti
(A+), care se înregistrează în debitul contului 512 Conturi curente la bănci şi, concomitent, o
creştere a datoriilor pe termen scurt faţă de bancă (D+), reflectată în creditul contului 519 Credite
bancare pe termen scurt. Formula contabilă este următoarea:
512 Conturi curente la bănci = 519 Credite bancare pe termen scurt 300 lei
Tranzacţia 4. Se ridică din contul de disponibil de la bancă suma de 300 lei care este depusă în
casieria unităţii.
37
Soluţie. Tranzacţia de transfer al numerarului determină modificarea celor două elemente de
disponibilităţi, respectiv contul curent şi casa. Datorită faptului că cele două elemente nu se
modifică simultan, existând o perioadă de timp în care disponibilităţile băneşti se află în tranzit
între cele două posturi de trezorerie (fapt reflectat şi prin circuitul documentelor contabile ce
atestă tranzacţia), pentru a evidenţia acest decalaj se vor realiza două înregistrări în contabilitate,
prin utilizarea elementului de trezorerie Viramente interne.
4.1 Ridicarea numerarului din cont. Ridicarea numerarului din contul de la bancă determină
micşorarea disponibilului din bancă (A-) şi transferarea sumei în alt element de trezorerie (A+).
Conturile utilizate sunt 512 Conturi curente la bănci, care se creditează cu diminuarea de
disponibil şi 581 Viramente interne, care se debitează cu creşterea sumei transferate interimar.
Formula contabilă este următoarea:
581 Viramente interne = 512 Conturi curente la bănci 300 lei
4.2 Depunerea numerarului în casierie. Depunerea numerarului în casieria întreprinderii
determină transferarea sumei din contul de trezorerie interimar (A-) şi creşterea numerarului
(A+). Conturile utilizate sunt: 581 Viramente interne care se creditează cu micşorarea sumei
transferate şi 531 Casa care se debitează cu creşterea de numerar. Formula contabilă este
următoarea:
531 Casa = 581 Viramente interne 300 lei
Notă. Evidenţierea numerarului aflat în tranzit între casierie şi conturile bancare se face tot cu
ajutorul contului 581 Viramente interne, într-o succesiune de două înregistrări contabile, după
modelul Tranzacţiei 4.
Tranzacţia 5. Se acordă unui salariat un avans de trezorerie în numerar, în valoare de 1.000 lei,
în vederea achitării unor datorii ale întreprinderii.
Soluţie. Tranzacţia determină reducerea disponibilităţilor din casieria întreprinderii (A-), care se
înregistrează în creditul contului 531 Casa şi, simultan, creşterea disponibilităţilor aflate la
dispoziţia salariatului (A+), care se înregistrează în debitul contului 542 Avansuri de trezorerie.
Formula contabilă este următoarea:
542 Avansuri de trezorerie = 531 Casa 1.000 lei
Tranzacţia 6. Salariatul rambursează suma de 300 lei, rămasă neutilizată, din avansul de 1.000
lei. Valoarea datoriilor faţă de furnizori achitate de salariat este de 700 lei.
Soluţie. Tranzacţia determină reducerea disponibilităţilor aflate la dispoziţia salariatului (A-) cu
suma de 1.000 lei, înregistrată în creditul contului 542 Avansuri de trezorerie şi, simultan,
reducerea datoriei faţă de furnizori (D-) cu suma de 700 lei, reflectată în debitul contului 401
Furnizori, precum şi creşterea disponibilităţilor aflate în casieria întreprinderii (A+) cu suma de
300 lei, reflectată în debitul contului 531 Casa. Formula contabilă este următoarea:
% = 542 Avansuri de trezorerie 1.000 lei
401 Furnizori 700 lei
531 Casa 300 lei
38
data bilanţului, precum şi datoriile pe termen lung. Termenul de datorii acoperă şi provizioanele,
cunoscute şi sub denumirea de datorii incerte. Stingerea datoriilor recunoscute se poate realiza
sub formă de: plată în numerar, transfer de alte active, prestarea de servicii, înlocuirea acelei
obligaţii cu alta, conversia obligaţiei în capital propriu etc.
Evaluarea datoriilor se face în corelaţie cu evaluarea activelor‚ cheltuielilor, veniturilor şi se
bazează pe valoarea istorică rezultată din contractul care atestă crearea datoriilor.
Datoriile pe termen scurt provin din tranzacţiile cu persoane fizice sau juridice (cumpărarea de
bunuri, lucrări sau servicii, utilizarea forţei de muncă, plata impozitelor şi taxelor etc.), în care
întreprinderea trebuie să efectueze o plată sau o contraprestaţie într-o perioadă de timp de până la
un an. Datoriile pe termen scurt trebuie recunoscute doar atunci când întreprinderea devine parte
a unui contract şi, ca urmare, are obligaţia legală de a plăti.
Din punct de vedere al conţinutului economic, conturile de datorii prezintă informaţii privind
existentul şi mişcarea obligaţiilor întreprinderii faţă de terţi (datorii comerciale, datorii în cadrul
grupului, datorii salariale, sociale, fiscale, alte datorii, împrumuturi şi datorii asimilate) pentru
care întreprinderea trebuie să acorde o prestaţie sau un echivalent valoric. Din punct de vedere al
funcţiei contabile, sunt conturi de datorii. Se creditează cu constituirea datoriilor din: achiziţii de
bunuri, lucrări sau servicii; avansul acordat de clienţi; drepturile cuvenite salariaţilor conform
contractelor; drepturile cuvenite acţionarilor pentru rambursări de capital social; drepturi sociale
şi fiscale; contractarea de împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni, a creditelor bancare pe
termen lung şi a altor datorii asimilate; constituirea şi majorarea provizioanelor etc. Se debitează
la decontarea datoriilor, prin plata contravalorii bunurilor, lucrărilor sau serviciilor achiziţionate;
diminuarea datoriilor salariale cu reţinerile din salarii pentru: avansurile acordate, impozitul pe
salarii, asigurări sociale, fondul de şomaj, fondul de sănătate, alte reţineri de forma ratelor,
chiriilor; plata salariilor, datoriilor sociale şi fiscale; rambursarea împrumuturilor şi a altor datorii
asimilate; micşorarea sau anularea provizioanelor etc. Soldul final este creditor şi reflectă
datoriile întreprinderii faţă de terţi existente la un moment dat.
Tranzacţia 2. La sfârşitul perioadei de gestiune s-au calculat şi s-au înregistrat datoriile totale
faţă de salariaţi în sumă totală de 60.000 lei.
Soluţie. Înregistrarea datoriilor faţă de salariaţi determină recunoaşterea cheltuielilor cu salariile
personalului (C-), care se înregistrează în debitul contului 641 Cheltuieli cu salariile personalului
şi, concomitent, o creştere a datoriei salariale (D+) reflectată în creditul contului 421 Personal –
salarii datorate. Formula contabilă este:
641 Cheltuieli cu salariile personalului = 421 Personal-salarii datorate 60.000 lei
39
Tranzacţia 3. Se înregistrează reţinerile din salarii, astfel: 4.000 lei asigurări sociale, 15.000 lei
avans şi 6.000 lei impozit pe salarii.
Soluţie. Înregistrarea reţinerilor din salarii determină micşorarea datoriilor salariale ale
întreprinderii faţă de personal (D-), înregistrată în debitul contului 421 Personal-salarii datorate
şi, concomitent: creşterea datoriilor privind asigurări sociale (D+), reflectată în creditul contului
4312 Contribuţia personalului la asigurările sociale, creşterea datoriilor privind impozitul pe
salarii (D+), reflectată în creditul contului 444 Impozitul pe venituri de natura salariilor şi
micşorarea creanţei asupra personalului privind avansul acordat (A-) înregistrată în creditul
contului 425 Avansuri acordate personalului.
421 Personal-salarii = % 25.000 lei
datorate
4312 Contribuţia personalului pentru
asigurări sociale 4.000 lei
444 Impozitul pe venituri de natura
salariilor 6.000 lei
425 Avansuri acordate
personalului 15.000 lei
Tranzacţia 4. Se achită prin casierie salariile datorate personalului, în valoare de 35.000 lei
(60.000 lei salarii brute calculate şi înregistrate la sfârşitul lunii minus 25.000 lei reţineri din
salarii).
Soluţie. Plata către salariaţi determină micşorarea numerarului din casieria întreprinderii (A-),
înregistrată în creditul contului 531 Casa şi, concomitent, o scădere a datoriei faţă de salariaţi
pentru restul de plată datorat după efectuarea reţinerilor din salarii (D-), înregistrată în debitul
contului 421 Personal-salarii datorate. Formula contabilă este:
421 Personal-salarii datorate = 531 Casa 35.000 lei
Tranzacţia 5. Se înregistrează datoriile sociale ale societăţii ALFA astfel: 15.000 lei contribuţia
la asigurările sociale, 3.500 lei contribuţia la asigurările sociale de sănătate şi 1.500 lei
contribuţia la fondul de şomaj.
Soluţie. Înregistrarea contribuţiilor angajatorului privind asigurările şi protecţia socială
determină recunoaşterea cheltuielilor de exploatare (C-), reflectată în debitul contului 645
Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială şi, concomitent, în echivalenţă, o creştere a
datoriile sociale (D+), înregistrată în creditul conturilor 4311 Contribuţia unităţii la asigurările
sociale, 4313 Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate şi 4371 Contribuţia
unităţii la fondul de şomaj. Formula contabilă este:
645 Cheltuieli privind asigurările = % 20.000 lei
şi protecţia socială
4311 Contribuţia unităţii
la asigurările sociale 15.000 lei
4313 Contribuţia angajatorului
pentru asigurările sociale
de sănătate 3.500 lei
4371 Contribuţia unităţii
la fondul de şomaj 1.500 lei
Tranzacţia 6. Se înregistrează impozitul pe profit datorat bugetului de stat, în sumă de 700 lei.
40
Soluţie. Înregistrarea impozitului pe profit determină recunoaşterea cheltuielilor întreprinderii cu
impozitul pe profit (C-), reflectată în debitul contului 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit şi,
concomitent, o creştere a datoriilor fiscale (D+), reflectată în creditul contului 441 Impozitul pe
profit. Formula contabilă este:
691 Cheltuieli cu impozitul pe profit = 441 Impozitul pe profit 700 lei
Tranzacţia 7. Societatea ALFA înregistrează încasarea în contul de la bancă a unui credit bancar
pe termen lung în valoare de 10.000 lei.
Soluţie. Tranzacţia determină apariţia unei datorii faţă de bancă, reprezentată de creditul bancar
pe termen lung (D+), reflectată în creditul contului 162 Credite bancare pe termen lung şi,
concomitent, o creştere a disponibilului din contul de la bancă (A+), care se înregistrează în
debitul contului 512 Conturi curente la bănci. Formula contabilă este:
512 Conturi curente la bănci = 162 Credite bancare pe termen lung 10.000 lei
41
debitul contului 4426 TVA deductibilă şi, concomitent, în echivalenţă, se recunoaşte o datorie
faţă de furnizori (D+), care se înregistrează în creditul contului 401 Furnizori. Formula contabilă
este:
% = 401 Furnizori 9.548 lei
371 Mărfuri 7.700 lei
4426 TVA deductibilă 1.848 lei
Tranzacţia 10. Se vând mărfuri clienţilor pe bază de factură în valoare de 15.700 lei, TVA 24%.
Soluţie. Tranzacţia de vânzare determină o recunoaştere a veniturilor din vânzarea de mărfuri
(C+), care se înregistrează în creditul contului 707 Venituri din vânzarea mărfurilor, constituirea
datoriei fiscale (D+) înregistrată în creditul contului 4427 TVA colectată şi, concomitent, în
echivalenţă, creşterea creanţei întreprinderii asupra clienţilor (A+), reflectată în debitul contului
411 Clienţi. Formula contabilă este:
411 Clienţi = % 19.468 lei
707 Venituri din vânzarea mărfurilor 15.700 lei
4427 TVA colectată 3.768 lei
Tranzacţia 11. La societatea ALFA, TVA colectată este de 3.768 lei, iar TVA deductibilă este de
2.208 lei. Se regularizează TVA.
Soluţie. Pentru suma de 2.208 lei, TVA deductibilă şi colectată se compensează, nefiind necesară
decontarea. Se va deconta diferenţa de 3.768 – 2.208 lei, care reprezintă datoria fiscală rămasă
necompensată.
Astfel, în urma tranzacţiei de regularizare a TVA, se înregistrează o reducere a TVA deductibilă
(A -, Credit, contul 4426) şi a TVA colectată (D-, Debit, 4427), precum şi o creştere a datoriei
fiscale privind TVA (D+, Credit) în contul 4423 TVA de plată. Procedura de închidere în acest
caz, când taxa colectată este mai mare decât taxa deductibilă, este:
4427 TVA colectată = % 3.768 lei
4426 TVA deductibilă 2.208 lei
4423 TVA de plată 1.560 lei
Din modelul de mai jos reiese că cele două conturi de TVA deductibilă şi colectată au sold zero
la sfârşitul lunii, iar diferenţa a fost transferată în contul 4423 TVA de plată.
D TVA deductibilă C D TVA colectată C
3/401 1.848
4/401 360 6/4427 2.208 6/4426 2.208 5/411 3.768
RD 2.208 RC 2.208
TSD 2.208 TSC 2.208 6/4423 1.560
42
D TVA de plată C
6/4427 1.560
Remarcă. În cazul în care TVA deductibilă este 1.784 lei, iar TVA colectată este 1.500 lei,
procedura de închidere este:
% = 4426 TVA deductibilă 1.784 lei
4427 TVA colectată 1.500 lei
4424 TVA de recuperat 284 lei
43
211 Terenuri 120.000 lei
512 Conturi curente la bănci 80.000 lei
Etapa 3. Se înregistrează transformarea capitalului subscris nevărsat în capital subscris vărsat.
Ca urmare, scade valoarea capitalului subscris nevărsat (C-), înregistrată în debitul contului 1011
Capital subscris nevărsat şi creşte valoarea capitalului subscris vărsat (C+), înregistrată în
creditul contului 1012 Capital subscris vărsat. Formula contabilă este următoarea:
1011 Capital subscris nevărsat = 1012 Capital subscris vărsat 200.000.000 lei
Tranzacţia 2. La solicitarea unor acţionari, AGA aproba restituirea către aceştia a capitalului
social subscris şi vărsat, în valoare de 60.000.000 lei, în numerar.
Soluţie. Restituirea către acţionarii care se retrag din societate a aportului subscris şi vărsat
presupune parcurgerea a două etape.
Etapa 1. Se înregistrează retragerea acţionarului sau diminuarea capitalului social cu valoarea
nominală a acţiunilor pe care le-a subscris acţionarul respectiv. Astfel, în debitul contului 1012
Capital subscris vărsat se înregistrează scăderea valorii capitalului subscris vărsat (C-), iar în
creditul contului 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul se înregistrează creşterea datoriei
faţă de acţionari (C+). Formula contabilă este următoarea:
1012 Capital subscris vărsat = 456 Decontări cu asociaţii privind 60.000 lei
capitalul
Etapa 2. Se înregistrează plata către acţionari a sumelor reprezentând valoarea aportului retras.
Această tranzacţie reprezintă plata unei datorii, pentru care există un model la secţiunile
precedente.
Tranzacţia 3. După doi ani de la constituire, societatea ALFA, cu un capital social format din
200 acţiuni cu valoarea nominală de 1.000 lei/acţiune decide să îşi majoreze capitalul social cu
20.000 lei, pentru care emite 20 acţiuni cu valoarea nominală de 1.000 lei/acţiune. Acţiunile sunt
vândute la valoarea lor reală de 1.300 lei/acţiune.
Etapa 1. Se înregistrează subscrierea acţiunilor nou emise cu valoarea de emisiune (1.300 x 20)
> valoarea nominală (1.000 x 20). Din relaţia de calcul a valorii capitalului social, rezultă că
valoarea primei de emisiune este de 300 x 20 = 6.000 lei. Subscrierea unor acţiuni noi cu primă
de emisiune determină creşterea dreptului de creanţă asupra acţionarilor (A+), care se
înregistrează în debitul contului 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul şi, concomitent, o
creştere a capitalului social (C+) cu valoarea nominală a acţiunilor, reflectată în creditul contului
1011 Capital subscris nevărsat şi o creştere a primelor de emisiune (C+) cu diferenţa dintre
valoarea de emisiune şi cea nominală a acţiunilor, reflectată în creditul contului 1041 Prime de
emisiune. Formula contabilă este:
456 Decontări cu asociaţii privind capitalul % 26.000 lei
1011 Capital subscris nevărsat 20.000 lei
1041 Prime de emisiune 6.000 lei
Etapa 2. Se înregistrează încasarea contravalorii acţiunilor nou emise, de 1.300 lei/acţiune x 20
acţiuni = 26.000 lei prin contul la bancă (vezi pentru analiză tranzacţia 1).
512 Conturi curente la bănci = 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul 26.000 lei
Etapa 3. Se înregistrează transformarea capitalului subscris nevărsat în capital subscris vărsat, cu
valoarea nominală a acţiunilor emise: 1.000 lei/acţiune x 20 acţiuni – 20.000 lei (vezi pentru
analiză tranzacţia 1).
1011 Capital subscris nevărsat = 1012 Capital subscris vărsat 20.000 lei
Tranzacţia 6. Se înregistrează utilizarea primelor de emisiune astfel: 2.000 lei pentru majorarea
capitalului şi 3.000 lei pentru majorarea rezervelor.
Soluţie. Încorporarea primelor de emisiune în capital şi rezerve determină micşorarea valorii
primelor de emisiune (C-), care se înregistrează în debitul contului 1041 Prime de emisiune şi,
concomitent, o creştere a capitalului social (C+), reflectată în creditul contului 1012 Capital
44
subscris vărsat şi o creştere a rezervelor (C+), reflectată în creditul contului 106 Rezerve.
Formula contabilă este:
1041 Prime de emisiune = % 5.000 lei
1012 Capital subscris vărsat 2.000 lei
106 Rezerve 3.000 lei
Tranzacţia 7. S.C. ALFA constată ca terenul în valoare de 120.000 lei are o valoare justă de
150.000 lei şi decide reevaluarea acestuia.
Soluţie. Tranzacţia determină creşterea valorii terenului cu 30.000 lei (A+), care se înregistrează
în debitul contului 211 Terenuri precum şi recunoaşterea acestui plus de valoare ca rezervă din
reevaluare (C+), în creditul contului 105 Rezerve din reevaluare. Formula contabilă este:
211 Terenuri = 105 Rezerve din reevaluare 120.000 lei
45
Cheltuieli financiare generate de diminuarea unui activ, ca de exemplu pierderile din
diferenţe de curs valutar constatate la decontarea unei creanţe sau datorii în valută sau la
regularizarea lunară a sumelor în valută;
Cheltuieli extraordinare generate de diminuarea unui activ, ca de exemplu deteriorarea unei
clădiri ca urmare a unui cutremur, compromiterea unei recolte agricole ca urmare a unei
inundaţii etc.
Tranzacţia 2. Ca urmare a ruperii unui dig, depozitul unei societăţi comerciale este inundat, iar
mărfurile aflate în interiorul acestuia, în valoare de 1.000 lei, sunt distruse integral.
Soluţie. Distrugerea mărfurilor ca urmare a unei inundaţii determină o diminuare a stocului de
mărfuri (A-), înregistrată în creditul contului 371 Mărfuri şi, concomitent, recunoaşterea unei
cheltuieli extraordinare (C-) în debitul contului 671 Cheltuieli privind calamităţile şi alte
evenimente extraordinare. Formula contabilă este:
671 Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare = 371 Mărfuri 1.000 lei
46
Tranzacţia 4. Societatea ALFA înregistrează dobânda de 12% anual, aferentă unui credit bancar
de 10.000 lei, contractat la 1 decembrie 200N, pe o perioada de 5 ani. Dobânda aferentă lunii
decembrie: 10.000 lei x 12% x 1 lună/12 luni = 100 lei.
Soluţie. Tranzacţia determină apariţia unei datorii faţă de bancă, reprezentată de dobânda
aferentă creditului bancar pe termen lung (D+), reflectată în creditul contului 1682 Dobînzi
aferente creditelor bancare pe termen lung şi, concomitent, se recunoaşte apariţia unei cheltuieli
financiare (C-), care se înregistrează în debitul contului 666 Cheltuieli cu dobânzile. Formula
contabilă este:
666 Cheltuieli cu dobânzile = 1682 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung 100 lei
47
4111 Clienţi = 765 Venituri din diferenţe de curs valutar 10 lei
Tranzacţia 7. Societatea ALFA SA primeşte o subvenţie de 2.000 lei pentru refacerea unei
exploatări agricole afectată de inundaţii ca urmare a ruperii unui dig.
Soluţie. Primirea unei subvenţii pentru refacerea unei exploatări agricole determină o majorare la
nivelul disponibilităţilor (A+), înregistrată în debitul contului 5121 Conturi la bănci în lei şi,
concomitent, recunoaşterea unui venit extraordinar (C+) în creditul contului 771 Venituri din
subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare. Formula contabilă este:
5121 Conturi la bănci în lei = 771 Venituri din subvenţii pentru evenimente 2.000 lei
extraordinare şi altele similare
48
Determinarea rezultatului exerciţiului (rezultatului net contabil). Rezultatul net
contabil (rezultatul exerciţiului) se calculează scăzând din rezultatul contabil înainte de
impozitare cheltuiala cu impozitul pe profit, astfel:
Rezultatul net al Rezultatul înainte de Cheltuiala cu impozitul
= -
exerciţiului impozitare pe profit
În urma efectuării acestor operaţii, contul de profit şi pierderi reflectă în credit suma veniturilor
exerciţiului, iar în debit suma cheltuielilor. Soldul intermediar debitor sau creditor al contului
121 Profit şi pierdere reprezintă rezultatul exerciţiului înainte de impozitare (rezultatul contabil).
Reluând datele exemplului de mai sus, avem următoarea situaţie:
Rezultat contabil = 6.030 lei – 3.110 lei = 2.920 lei
+ Cheltuieli nedeductibile:
cheltuieli cu provizioanele 2.000 lei
- Deduceri fiscale
venituri din provizioane (4.000) lei
= Rezultat fiscal 920 lei
Continuând exemplul prezentat anterior, rezultatul net contabil (ce figurează în bilanţ) se
determină astfel:
Cheltuiala cu impozitul pe profit = 16 % x 920 lei = 147,2 lei
Rezultatul net al exerciţiului = 2.920 lei – 147,2 lei = 2.772,8 lei
Din punct de vedere al formalizării contabile, înregistrarea prin care rezultatul din contul 121
este afectat prin transferul impozitului pe profit este următoarea:
121 Profit şi pierdere = 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit 147,2 lei
Rezultatul net al exerciţiului poate fi profit sau pierdere. Profitul realizat, ce figurează ca sold
creditor în contul 121 Profit şi pierdere, respectiv pierderea înregistrată, ce se regăseşte sub
formă de sold debitor al aceluiaşi cont sunt repartizate sau reportate, după caz.
Testul 1
A. La S.C. ALFA S.A., la data de 01.12.200N, soldurile conturilor se prezintă astfel:
1011 Capital subscris nevărsat 10.000 lei
1012 Capital subscris vărsat 20.000 lei
49
104 Prime de capital 30.000 lei
106 Rezerve 5.000 lei
117 Rezultat reportat 10.000 lei
161 Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 65.000 lei
5121 Conturi la bănci în lei 130.000 lei
456 Decontări cu asociaţii privind capitalul 10.000 lei
(sold debitor)
În cursul lunii decembrie au loc următoarele tranzacţii:
01.12.200N Se încasează suma de 10.000 lei în numerar, reprezentând tranşa a doua a aportului
în numerar de la acţionari;
05.12.200N Se contractează un credit bancar pe termen lung, în valoare de 150.000 lei;
07.12.200N Se încorporează în capitalul social prime de capital în valoare de 1.000 lei şi
rezerve în valoare de 2.000 lei;
08.12.200N Se emit 1.000 acţiuni: valoare nominală 1 leu/acţiune, preţ de emisiune 1,2
lei/acţiune şi se vând acţionarilor; încasarea se realizează prin contul curent la
banca;
09.12.200N Se rambursează prin contul curent la bancă împrumutul din emisiunea de
obligaţiuni în valoare de 65.000 lei;
10.12.200N Se rambursează prin contul curent la bancă prima rată a creditului în valoare de
5.000 lei;
15.12.200N AGA aprobă retragerea din societate a unui acţionar, posesor a 500 acţiuni; aportul
iniţial i se rambursează acestuia prin contul la bancă;
22.12.200N AGA aprobă acoperirea unei pierderi reportate în valoare de 9.000 lei din capitalul
social; restul pierderii se acoperă din rezerve.
Cerinţe. Efectuaţi analiza contabilă a tranzacţiilor şi stabiliţi cu ajutorul conturilor valoarea
capitalurilor proprii ale societăţii ALFA la 31.12.200N.
B. La ce valoare se găsesc acţiunile/părţile sociale în capitalul social?
C. Indicaţi modul de calcul al capitalului social când se emit noi acţiuni. Cum se calculează
valoarea primele de capital?
D. Care este formula contabilă corectă de înregistrare a operaţiei de transformare a capitalului
din categoria 1011 Capital subscris nevărsat în categoria 1012 Capital subscris vărsat?
a. Decontări cu asociaţii privind capitalul = Conturi la bănci în lei 100 lei
b. Decontări cu asociaţii privind capitalul = Casa în lei 100 lei
c. Capital subscris nevărsat = Decontări cu asociaţii privind capitalul 100 lei
d. Capital subscris vărsat = Capital subscris nevărsat 100 lei
e. Capital subscris nevărsat = Capital subscris vărsat 100 lei
Testul 2
A. La S.C. BETA S.A., la data de 1.11.200N, situaţia în conturi se prezintă astfel:
1012 Capital subscris vărsat 50.000 lei
2111 Terenuri 10.000 lei
212 Construcţii 100.000 lei
208 Alte imobilizări necorporale (programe informatice) 17.000 lei
261 Titluri de participare 22.000 lei
2812 Amortizarea construcţiilor 80.000 lei
2808 Amortizarea altor imobilizări necorporale 7.000 lei
2911 Ajustări pentru deprecierea terenurilor 2.000 lei
În cursul lunii noiembrie au loc următoarele tranzacţii:
08.11.200N Se emit 1.000 acţiuni cu valoarea nominală 100 lei/acţiune pentru a remunera un
aport în natură al unui acţionar, constând într-un autoturism în valoare de 120.000
lei;
05.11.200N Se achiziţionează 200 acţiuni ca titluri de participare, la preţul de 2 lei/acţiune;
50
07.11.200N Se achiziţionează mobilier de birou la preţul de 30.000 lei, TVA 24%;
09.11.200N Se achiziţionează un echipament tehnologic la preţ de cumpărare 200.000 lei, TVA
24%;
În cursul lunii decembrie, la societatea BETA au loc următoarele tranzacţii:
08.12.200N Se vinde autoturismul primit de la acţionar la preţ de vânzare de 125.000 lei, TVA
24%;
31.12.200N Se anulează ajustarea pentru deprecierea terenului, în valoare de 2.000 lei;
31.12.200N Se înregistrează o ajustare pentru deprecierea clădirii, în valoare de 6.000 lei;
31.12.200N Se înregistrează amortizarea echipamentelor tehnologice: regimul de amortizare
ales este cel liniar, pe o durata de viaţă utilă de 5 ani.
31.12.200N Se înregistrează amortizarea aferenta imobilizărilor deţinute, astfel: amortizarea
construcţiilor, 1.000 lei, amortizarea programelor informatice, 500 lei;
31.12.200N Se închid conturile de venituri şi cheltuieli;
31.12.200N Se înregistrează regularizarea TVA.
Cerinţe. Efectuaţi analiza contabilă a tranzacţiilor şi stabiliţi cu ajutorul conturilor valoarea brută
şi valoarea bilanţieră a imobilizărilor societăţii ALFA la 31.12.200N.
B. Analizaţi semnificaţia informaţiilor :
a. rulajul debitor al contului 211 Terenuri;
b. soldul final al contului 2133 Mijloace de transport;
c. rulajul creditor al contului 2812 Amortizarea construcţiilor;
d. rulajul creditor al contului 2911 Ajustări pentru deprecierea terenurilor.
Testul 3
A. Societatea comerciala X S.A. prezintă la data de 1.05.200N următoarele solduri iniţiale pentru
conturile de stocuri: 301 Materii prime – 200.000 lei, 371 Mărfuri – 30.000 lei, 345 Produse
finite – 800.000 lei.
În cursul lunii mai au loc următoarele tranzacţii:
10.05.2003 se achiziţionează mărfuri la preţ de cumpărare 100.000 lei şi materii prime la preţ
de cumpărare 8.000 lei, TVA 24%, de la acelaşi furnizor, pe bază de factura;
12.05.2003 se consumă întregul stoc disponibil de materii prime în procesul de producţie;
13.05.2003 se obţin produse reziduale la cost de producţie 50.000 lei.
15.03.2003 se vând mărfuri la preţ de vânzare de 200.000 lei, TVA 24%. Costul de achiziţie al
mărfuri lor vândute este de 80.000 lei;
15.05.2003 se obţin produse finite la cost de producţie de 300.000 lei.
Cerinţe. Efectuaţi analiza contabilă a tranzacţiilor de mai sus şi întocmiţi fişele de cont la
sfârşitul lunii mai pentru conturile de stocuri.
B. Care este formula contabilă corectă de înregistrare a tranzacţiei de descărcare din gestiune a
mărfurilor în valoare de 100 lei constatate lipsă la inventar?
a. Mărfuri = Alte cheltuieli din exploatare 100 lei
b. Cheltuieli cu ajustările pentru deprecierea activelor circulante = Ajustări pentru
deprecierea mărfurilor 100 lei
c. Cheltuieli privind mărfurile = Mărfuri 100 lei
d. Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare = Mărfuri 100 lei
e. Mărfuri = Cheltuieli cu mărfurile 100 lei
C. Societatea X S.A. prezintă la începutul lunii martie 200N următoarele solduri iniţiale pentru
conturile de stocuri: 371 Mărfuri – 180.000 lei, 345 Produse finite – 260.000 lei, 302 Materiale
consumabile 10.000 lei. În cursul lunii martie au loc următoarele tranzacţii:
1.03.200N societatea achiziţionează de la furnizori materiale consumabile (hârtie de scris)
la preţ de cumpărare 100.000 lei, TVA 24%;
2.03.200N se vând mărfuri la preţ de vânzare 200.000 lei, TVA 24%. Costul de achiziţie al
mărfurilor vândute este de 160.000 lei;
4.03.200N se vând produse finite la preţ de vânzare 300.000 lei, TVA 24%. Costul de
51
producţie al produselor finite vândute este de 120.000 lei;
28.03.200N se primeşte factura de energie electrică în valoare totală de 124.000 lei, din care
TVA 24%;
30.03.200N se achită prin contul curent la bancă factura de energie electrică şi contravaloarea
materialelor consumabile cumpărate;
30.03.200N se înregistrează regularizarea TVA.
Cerinţe. Efectuaţi analiza contabilă a tranzacţiilor de mai sus şi întocmiţi fişele de cont la
sfârşitul lunii martie pentru conturile de stocuri şi de TVA.
Testul 4
A. Societatea X prezintă la 1.02.200N următoarea situaţie a conturilor de creanţe şi datorii pe
termen scurt (lei): Furnizori – 20.000, Personal-salarii datorate – 23.000, TVA de plată –
160.000, Contribuţia angajatorului la asigurările sociale – 80.000, Contribuţia unităţii la fondul
de şomaj – 60.000, Contribuţia angajatului la fondul de şomaj – 30.000. În luna februarie au loc
următoarele tranzacţii:
12.02.200N se achită TVA de plată aferentă lunii precedente din disponibilul în contul la
bancă;
13.02.200N se achită în numerar salariile datorate personalului;
24.02.200N se acordă salariaţilor un avans chenzinal în valoare de 6.000 lei, în numerar;
28.02.200N se înregistrează pe baza statului de salarii salariile datorate personalului angajat în
valoare de 30.000 lei;
28.02.200N se înregistrează reţinerile din salarii: CAS 300 lei, contribuţia la fondul de şomaj
500 lei, impozit pe salarii 1.000 lei şi avansuri 6.000 lei;
28.02.200N se înregistrează contribuţia unităţii la asigurările sociale în valoare de 600 lei şi la
fondul de şomaj în valoare de 380 lei
28.02.200N se achită datoriile fiscale şi sociale aferente lunii precedente din disponibilul în
contul la bancă.
Cerinţe. Efectuaţi analiza contabilă a tranzacţiilor de mai sus şi întocmiţi fişele de cont la
sfârşitul lunii februarie 200N pentru conturile din clasa 4 - Terţi.
B. Ce reprezintă rulajul creditor al contului 4426 TVA de plată?
C. Care este formula contabilă corectă de înregistrare a tranzacţiei de reţinere a avansului în
valoare de 100 lei plătit salariaţilor la sfârşitul lunii curente?
a. Avansuri acordate personalului = Casa în lei 100 lei
b. Avansuri acordate personalului = Cheltuieli cu salariile 100 lei
c. Salarii datorate personalului = Cheltuieli cu salariile 100 lei
d. Salarii datorate personalului = Avansuri acordate personalului 100 lei
e. Salarii de plătit = Conturi curente la bănci 100 lei
Testul 5
A. Societatea comercială X prezintă la data de 1.03.200N următoarele solduri iniţiale ale
conturilor de trezorerie: 5121 – 20.000 lei, 5191 – 6.000 lei, 501 – 1.000 lei, 5311 – 60.000 lei,
5124 – 42.000 lei (1.000 Euro x 4,2 lei/Euro).
În luna martie au loc următoarele tranzacţii:
1.03.200N se contractează un credit bancar pe termen scurt în valoare de 15.000 lei;
5.03.200N se înregistrează şi se achită dobânda aferentă creditelor bancare pe termen scurt în
valoare de 1.000 lei;
7.03.200N se rambursează suma de 6.000 lei reprezentând rata scadentă a unui credit bancar
pe termen scurt;
12.03.200N se încasează suma de 6.000 Euro de la un client; cursul valutar este de 4,25
lei/Euro; la data evidenţierii creanţei, cursul valutar era de 3,8 lei/Euro;
16.03.200N se achiziţionează acţiuni în scop speculativ la preţul de 3.000 lei, cu plata
imediată din contul curent la bancă;
52
28.03.200N se vând acţiunile deţinute la preţul de 12.000 lei, cu încasarea imediată prin
contul curent la bancă.
30.03.200N se ridică din contul curent la bancă suma de 1.000 lei şi se depune în casierie, în
scopul achitării datoriilor faţă de furnizori.
Cerinţe. Efectuaţi analiza contabilă a tranzacţiilor de mai sus şi întocmiţi fişele de cont la
sfârşitul lunii martie 200N pentru conturile din Clasa 5 - Trezorerie.
B. Care dintre următoarele elemente nu reprezintă o componentă a trezoreriei:
a. conturi la bănci;
b. investiţii financiare pe termen scurt;
c. casa;
d. titluri de participare;
e. acreditive.
C. Cum se înregistrează transferurile de disponibilităţi băneşti între conturile bancare şi casierie?
Notă. Răspunsurile la testele de autoevaluare ataşate acestei unităţi de învăţare sunt prezentate
folosind forma sintetică a analizei contabile, în următoarea succesiune de etape: identificarea
modificărilor bilanţiere, identificarea contului corespondent fiecărei modificări, aplicarea
regulilor de funcţionare a conturilor.
Testul 1
A. Analiza contabilă a tranzacţiilor
01.12.200N Încasare aport în numerar
Etapa 1 – încasarea aportului de la acţionari, în numerar
scade creanţa faţă de acţionari, 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul, A – Credit
creşte valoarea disponibilului din casierie, 5311 Casa în lei, A + Debit
5311 = 456 10.000 lei
Etapa 2 – transformarea capitalului subscris nevărsat în capital subscris vărsat
scade valoarea capitalului subscris nevărsat, 1011 Capital subscris nevărsat, C – Debit
creste valoarea capitalului subscris vărsat, 1012 Capital subscris vărsat, C + Credit
1011 = 1012 10.000 lei
05.12.200N Contractare credit bancar pe termen lung
creşte valoarea datoriilor pe termen lung, 1621 Credite bancare pe termen lung, D +
Credit
creşte valoarea disponibilului din contul bancar, 5121 Conturi la bănci în lei, A + Debit
5121 = 1621 150.000 lei
07.12.200N Încorporare prime şi rezerve în capitalul social
creşte valoarea capitalului social, 1012 Capital subscris vărsat, C + Credit
scade valoarea primelor de capital, 104 Prime de capital, C – Debit
scade valoarea rezervelor, 106 Rezerve, C – Debit
% = 1012 3.000.lei
106 2.000.lei
104 1.000.lei
08.12.200N Emisiune acţiuni, cu încasare în numerar, la preţ de emisiune > valoarea
nominală
Etapa 1 – emisiunea acţiunilor
creşte valoarea capitalului social, 1011 Capital subscris nevărsat, C + Credit
creşte valoarea creanţei faţă de acţionari, 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul, A +
Debit
creşte valoarea primelor de capital, 104 Prime de capital, C + Credit
53
456 = % 1.200 lei
1011 1.000 lei
104 200 lei
Etapa 2 – vânzarea acţiunilor (încasarea preţului de emisiune)
scade creanţa faţă de acţionari, 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul, A – Credit
creşte valoarea disponibilului din contul bancar, 5121 Conturi la bănci în lei, A + Debit
5121 = 456 1.200 lei
Etapa 3 – transformarea capitalului subscris nevărsat în capital subscris vărsat (numai pentru
valoarea nominală a acţiunilor)
scade valoarea capitalului subscris nevărsat, 1011 Capital subscris nevărsat, C – Debit
creşte valoarea capitalului subscris vărsat, 1012 Capital subscris vărsat, C + Credit
1011 = 1012 1.000 lei
09.12.200N Rambursare împrumut din emisiunea de obligaţiuni
scade datoria pe termen lung, 161 Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, D – Debit
scade valoarea disponibilului din contul bancar, 5121 Conturi la bănci în lei, A – Credit
161 = 5121 65.000 lei
10.12.200N Rambursare credit bancar pe termen lung
scade datoria pe termen lung, 1621 Credite bancare pe termen lung, D – Debit
scade valoarea disponibilului din contul la bancă, 5121 Conturi la bănci în lei, A – Credit
1621 = 5121 5.000 lei
15.12.200N Retragere acţionar şi rambursare aport prin contul bancar
Etapa 1 – reducerea capitalului social
scade valoarea capitalului social, 1012 Capital subscris vărsat, C – Debit
creşte datoria faţă de acţionari, 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul, D + Credit
1012 = 456 500 lei (valoarea nominală x nr. acţiuni
rambursate)
Etapa 2 – plata sumelor datorate acţionarului
scade datoria faţă de acţionar, 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul, D – Debit
scade valoarea disponibilului din contul la bancă, 5121 Conturi la bănci în lei, A – Credit
456 = 5121 500 lei
22.12.200N Acoperire pierdere reportată din rezerve şi capital social
scade valoarea pierderii reportate, 117 Rezultat reportat (cont bifuncţional), A – Credit
scade valoarea capitalului social, 1012 Capital subscris vărsat, C – Debit
scade valoarea rezervelor, 106 Rezerve, C – Debit
% = 117 10.000 lei
1012 9.000 lei
106 1.000 lei
Remarcă. Valoarea bilanţieră a capitalurilor proprii la sfârşitul perioadei se calculează însumând
soldurile finale ale conturilor de capitaluri proprii care rezultă din rezolvarea de mai sus.
B. Acţiunile sunt evaluate la valoarea nominală.
C. Capitalul social este evaluat pe baza formulei de calcul: număr acţiuni aflate în circulaţie x
valoarea nominală a unei acţiuni. Primele de capital se calculează ca diferenţă între valoarea de
emisiune şi valoarea nominală a acţiunilor emise în scopul majorării capitalului social.
D. Răspuns corect: e
Testul 2
A. Analiza contabilă a tranzacţiilor
08.11.200N Aport în natură
creşte valoarea imobilizărilor corporale, 2133 Mijloace de transport, A + Debit
creşte valoarea capitalului social, 1012 Capital subscris vărsat, C + Credit
creşte valoarea primelor de capital, 104 Prime de capital, C + Credit
54
2133 = % 120.000 lei
1012 100.000 lei
104 20.000 lei
05.11.200N Achiziţie titluri de participare
creşte valoarea imobilizărilor financiare, 261 Titluri de participare, A + Debit
creşte valoarea datoriilor, 404 Furnizori de imobilizări, D + Credit
261 = 404 400 lei
07.11.200N Achiziţie mobilier de birou
creşte valoarea imobilizărilor corporale, 214 Mobilier, aparatura birotică etc., A + Debit
creşte valoarea creanţei fiscale, 4426 TVA deductibilă, A + Debit
creşte valoarea datoriei faţă de furnizorii de imobilizări, 404 Furnizori de imobilizări, D +
Credit
% = 404 37.200 lei
214 30.000 lei
4426 7.200 lei
09.11.200N Achiziţie echipament tehnologic
creşte valoarea imobilizărilor corporale, 2131 Echipamente tehnologice, A + Debit
creşte valoarea creanţei fiscale, 4426 TVA deductibilă, A + Debit
creşte valoarea datoriei faţă de furnizori, 404 Furnizori de imobilizări, D + Credit
% = 404 248.000 lei
2131 200.000 lei
4426 48.000 lei
08.12.200N Vânzare autoturism neamortizat
Etapa 1 – vânzarea propriu – zisă
creşte creanţa faţă de debitorii diverşi, 461 Debitori diverşi, A + Debit
creşte valoarea veniturilor din exploatare, 7583 Venituri din cedarea activelor şi alte
operaţii de capital, C + (V+) Credit
creşte valoarea datoriei fiscale privind TVA, 4427 TVA colectată, D + Credit
461 = % 155.000 lei
7583 125.000 lei
4427 30.000 lei
Etapa 2 – descărcarea din gestiune (cazul unei imobilizări neamortizate)
scade valoarea imobilizărilor corporale, 2133 Mijloace de transport, A – Credit
creşte valoarea cheltuielilor de exploatare, 6583 Cheltuieli cu cedarea activelor şi alte
operaţii de capital, C – (Ch +) Debit
6583 = 2133 120.000 lei
31.12.200N Anularea ajustării pentru deprecierea terenului
scade valoarea ajustărilor pentru depreciere, 2911 Ajustări pentru deprecierea terenurilor,
A + Debit
creşte valoarea veniturilor din exploatare, 7813 Venituri din ajustări pentru deprecierea
imobilizărilor, C+ (V +) Credit
2911 = 7813 2.000 lei
31.12.200N Înregistrare ajustare pentru deprecierea clădirii
creşte valoarea cheltuielilor de exploatare, 6813 Cheltuieli de exploatare cu ajustările
pentru deprecierea imobilizărilor, C – (Ch +) Debit
creşte valoarea ajustărilor pentru depreciere, 2912 Ajustări pentru deprecierea
construcţiilor, A – Credit
6813 = 2912 6.000 lei
31.12.200N Înregistrarea amortizării echipamentelor
creşte valoarea cheltuielilor de exploatare, 6811 Cheltuieli de exploatare privind
amortizarea imobilizărilor, C – (Ch +) Debit
55
creşte valoarea amortizărilor, 2813 Amortizarea echipamentelor, instalaţiilor etc., A –
Credit
6811 = 2813 3.333 lei (200.000 lei : 5 ani = 40.000 lei/an;
40.000 lei/an : 12 luni = 3.333 lei/lună)
31.12.200N Înregistrarea amortizării pentru construcţii şi programe informatice
creşte valoarea cheltuielilor de exploatare, 6811 Cheltuieli de exploatare privind
amortizarea imobilizărilor, C – (Ch +) Debit
creşte valoarea amortizărilor, 2812Amortizarea construcţiilor, A – Credit
creşte valoarea amortizărilor, 2808 Amortizarea altor imobilizări necorporale, A – Credit
6811 = % 1.500 lei
2812 1.000 lei
2808 500 lei
31.12.200N Închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli
Închiderea conturilor de cheltuieli:
scade valoarea cheltuielilor prin transfer asupra rezultatului, C + (Ch –) Credit
scade valoarea rezultatului exerciţiului prin preluarea cheltuielilor, 121 Profit şi pierdere,
C – Debit
121 = % 130.833 lei
6583 120.000 lei
6813 6.000 lei
6811 4.833 lei
Închiderea conturilor de venituri:
scade valoarea veniturilor prin transfer asupra rezultatului, C – (V –) Debit
creşte valoarea rezultatului exerciţiului prin preluarea veniturilor, 121 Profit şi pierdere,
C + Credit
% = 121 127.000 lei
7583 125.000 lei
7813 2.000 lei
31.12.200N Se înregistrează regularizarea TVA
TVA deductibilă înregistrată în cursul lunii decembrie = 0 (creanţă fiscală)
TVA colectată înregistrată în cursul lunii decembrie = 30.000 lei (datorie fiscală)
La sfârşitul lunii, întreprinderea are o datorie fiscală privind TVA: TVA de plată
scade datoria fiscală înregistrată în contul temporar 4427 TVA colectată, D – Debit
creşte datoria fiscală înregistrată în contul permanent 4423 TVA de plată, D + Credit
4427 = 4423 30.000 lei
Remarcă. Valoarea brută a activelor imobilizate se calculează însumând soldurile finale ale
conturilor de imobilizări rezultate în urma rezolvărilor de mai sus. Valoarea bilanţieră a activelor
imobilizate se calculează prin deducerea din valoarea brută a deprecierilor de valoare, sub forma
soldurilor creditoare ale conturilor de amortizări şi ajustări pentru depreciere.
B. Semnificaţia este:
a. Rulaj debitor 2111 Terenuri: creşterile de valoare ale terenurilor înregistrate în cursul
perioadei, în urma tranzacţiilor de achiziţie, aport la capitalul social, donaţie, reevaluare
etc.
b. Sold final debitor 2133 Mijloace de transport: valoarea brută a mijloacelor de transport
deţinute de o entitate la sfârşitul perioadei.
c. Rulaj creditor 2812 Amortizarea construcţiilor: creşterile de valoare aferente amortizării
construcţiilor în cursul perioadei, ca urmare a tranzacţiilor de înregistrare a amortizării
construcţiilor sau de majorare în cazul reevaluării unor clădiri prin metoda valorii brute.
d. Rulaj creditor 2911 Ajustări pentru deprecierea terenurilor: creşterile de valoare aferente
ajustărilor pentru deprecierea terenurilor în cursul perioadei, ca urmare a constatării
acestor deprecieri la sfârşitul perioadei.
56
Testul 3
A. Analiza contabilă a tranzacţiilor
10.05.200N Achiziţie mărfuri şi materii prime
creşte valoarea stocurilor de mărfuri, 371 Mărfuri , A + Debit
creşte valoarea stocurilor de materii prime, 301 Materii prime, A + Debit
creşte creanţa fiscală privind TVA, 4426 TVA deductibilă, A + Debit
creşte valoarea datoriei faţă de furnizori, 401 Furnizori, D + Credit
% = 401 133.920 lei
371 100.000 lei
301 8.000 lei
4426 25.920 lei (108.000 x 24%)
12.05.200N Consum materii prime
creşte valoarea cheltuielilor de exploatare, 601 Cheltuieli cu materiile prime, C – (Ch +)
Debit
scade valoarea stocului de materii prime, 301 Materii prime, A – Credit
601 = 301 208.000 lei
(valoarea stocului de materii prime la un moment dat se determina calculând soldul
intermediar al contului 301 Materii prime: 200.000 stoc iniţial + 8.000 cumpărări)
13.05.200N Obţinere produse reziduale
creşte valoarea produselor reziduale, 346 Produse reziduale, A + Debit
creşte valoarea veniturilor din exploatare, 711 Venituri aferente costului stocurilor de
produse, C + (V+) Credit
346 = 711 50.000 lei
15.03.200N Vânzare mărfuri
Etapa 1 – vânzarea propriu – zisă, la preţ de vânzare 200.000 lei
creşte valoarea creanţei faţă de clienţi, 4111 Clienţi, A + Debit
creşte valoarea veniturilor din exploatare, 707 Venituri din vânzarea mărfuri lor, C +
(V+) Credit
creşte valoarea datoriei fiscale privind TVA, 4427 TVA colectată, D + Credit
4111 = % 248.000 lei
707 200.000 lei
4427 48.000 lei
Etapa 2 – descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute, la cost de achiziţie de 80.000 lei
scade valoarea stocului de mărfuri , 371 Mărfuri , A – Credit
creşte valoarea cheltuielilor de exploatare, 607 Cheltuieli privind mărfuri le, C – (Ch +)
Debit
607 = 371 80.000 lei
15.05.200N Obţinere produse finite
creşte valoarea stocului de produse finite, 345 Produse finite, A + Debit
creşte valoarea veniturilor din exploatare, 711 Venituri aferente costului stocurilor de
produse, C+ (V +) Credit
345 = 711 300.000 lei
Remarcă. Tranzacţia care a avut loc la data de 15.03 nu va fi luată în considerare la întocmirea
situaţiei în conturi pentru luna mai.
B. Răspuns corect: c
C. Analiza contabilă a tranzacţiilor
1.03.200N Achiziţie materiale consumabile
creşte valoarea materialelor consumabile, 302 Materiale consumabile, A + Debit
creşte valoarea datoriei faţă de furnizori, 401 Furnizori, D + Credit
creşte valoarea creanţei fiscale privind TVA, 4426 TVA deductibilă, A + Debit
% = 401 124.000 lei
57
302 100.000 lei
4426 24.000 lei
2.03.200N Vânzare mărfuri
Etapa 1 – vânzarea propriu – zisă
creşte valoarea creanţei faţă de clienţi, 4111 Clienţi, A + Debit
creşte valoarea veniturilor din exploatare, 707 Venituri din vânzarea mărfurilor, C + (V+)
Credit
creşte valoarea datoriei fiscale privind TVA, 4427 TVA colectată, D + Credit
4111 = % 248.000 lei
707 200.000 lei
4427 48.000 lei
Etapa 2 – descărcarea din gestiune a mărfuri lor vândute
scade valoarea stocului de mărfuri , 371 Mărfuri , A – Credit
creşte valoarea cheltuielilor de exploatare, 607 Cheltuieli privind mărfuri le, C – (Ch+)
Debit
607 = 371 160.000 lei
4.03.200N Vânzare produse finite
Etapa 1 – vânzarea propriu – zisă
creşte valoarea creanţei faţă de clienţi, 4111 Clienţi, A + Debit
creşte valoarea veniturilor din exploatare, 701 Venituri din vânzarea produselor finite, C
+ (V+) Credit
creşte valoarea datoriei fiscale privind TVA, 4427 TVA colectată, D + Credit
4111 = % 372.000 lei
701 300.000 lei
4427 72.000 lei
Etapa 2 – descărcarea din gestiune a produselor finite vândute
scade valoarea stocului de produse finite, 345 Produse finite, A – Credit
scade valoarea veniturilor din exploatare, 711 Venituri aferente costului stocurilor de
produse, C– (V–) Debit
711 = 345 120.000 lei
28.03.200N Înregistrare factură (consum) energie electrică
creşte valoarea datoriilor comerciale, 401 Furnizori, D + C
creşte valoarea cheltuielilor de exploatare, 605 Cheltuieli cu energia şi apa, C – (Ch+)
Debit
creşte valoarea creanţei fiscale privind TVA, 4426 TVA deductibilă, A + Debit
% = 401 124.000 lei
605 100.000 lei
4426 24.000 lei
30.03.200N Plată furnizori
scade valoarea disponibilului din contul la bancă, 5121 Conturi la bănci în lei, A – Credit
scade valoarea datoriei faţă de furnizori, 401 Furnizori, D – Debit
401 = 5121 248.000 lei (124.000 + 124.000)
30.03.200N Regularizarea TVA
TVA deductibilă înregistrată în cursul lunii = 48.000 lei (creanţa fiscală)
TVA colectată înregistrată în cursul lunii = 120.000 lei (datorie fiscală)
La sfârşitul lunii, societatea are o datorie fiscală de 120.000 – 48.000 = 72.000 lei
scade creanţa fiscală înregistrată în contul temporar 4426 TVA deductibilă, A – Credit
scade datoria fiscală înregistrată în contul temporar 4427 TVA colectată, D – Debit
creşte datoria fiscală înregistrată în contul permanent 4423 TVA de plată, D + Credit
4427 = % 120.000 lei
4426 48.000 lei
58
4423 72.000 lei
Testul 4
A. Analiza contabilă a tranzacţiilor
12.02.200N Plata TVA
scade valoarea datoriei fiscale, 4423 TVA de plata, D – Debit
scade valoarea disponibilului din contul la bancă, 5121 Conturi la bănci în lei, A – Credit
4423 = 5121 160.000 lei (vezi soldul iniţial)
13.02.200N Plata salariilor
scade datoria faţă de salariaţi, 421 Personal – salarii datorate, D – Debit
scade valoarea disponibilului în casierie, 5311 Casa în lei, A – Credit
421 = 5311 23.000 lei
24.02.200N Plată avans la salarii
scade valoarea disponibilului în casierie, 5311 Casa în lei, A – Credit
creşte valoarea creanţei faţă de salariaţi, 425 Avansuri acordate personalului, A + Debit
425 = 5311 6.000 lei
28.02.200N Înregistrarea datoriilor privind salariile lunii curente
creşte valoarea datoriei faţă de salariaţi, 421 Personal – salarii datorate, D + Credit
creşte valoarea cheltuielilor cu salariile, 641 Cheltuieli cu salariile personalului, C –
(Ch+) Debit
641 = 421 30.000 lei
28.02.200N Înregistrarea reţinerilor din salarii: CAS, şomaj, impozit, avansuri
scade valoarea datoriei faţă de salariaţi, 421 Personal – salarii datorate, D – Debit
creşte valoarea datoriei privind contribuţia personalului la asigurările sociale, 4312 D +
Credit
creşte datoria privind contribuţia personalului la fondul de şomaj, 4372 D + Credit
creşte datoria privind impozitul pe salarii, 444 Impozit pe salarii, D + Credit
scade creanţa faţă de salariaţi, 425 Avansuri acordate personalului, A – Credit
421 = % 7.800 lei
4312 300 lei
4372 500 lei
444 1.000 lei
425 6.000 lei
28.02.200N Înregistrarea contribuţiilor angajatorului: asigurări sociale şi şomaj
creşte valoarea cheltuielilor din exploatare, 645 C – (Ch+) Debit
creşte valoarea datoriei privind contribuţia unităţii la asigurările sociale, 4311 D + Credit
creşte datoria privind contribuţia unităţii la fondul de şomaj, 4371 D + Credit
645 = % 980 lei
4311 600 lei
4371 380 lei
28.02.200N Plata datoriilor fiscale şi sociale aferente lunii precedente
scade valoarea disponibilului din contul la banca, 5121 Conturi la bănci în lei, A – Credit
scade datoria privind contribuţia unităţii la asigurările sociale, 4311, D – Debit
scade datoria privind contribuţia unităţii la fondul de şomaj, 4371, D – Debit
scade datoria privind contribuţia personalului la fondul de şomaj, 4372, D – Debit
% = 5121 170.000 lei
4311 80.000 lei
4371 60.000 lei
4372 30.000 lei
59
B. Rulajul creditor al contului 4426 TVA deductibilă reprezintă reducerea de valoare a TVA aferentă
tranzacţiilor de cumpărare din cursul lunii, înregistrată la sfârşitul lunii prin operaţia de regularizare a
TVA; fie prin compensarea TVA colectată, fie prin transfer în contul de TVA de recuperat.
C. Răspuns corect: c
Testul 5
A. Analiza contabilă a tranzacţiilor
1.03.200N Contractare credit bancar pe termen scurt
creşte valoarea datoriilor faţă de bancă, 519 Credite bancare pe termen scurt, D + Credit
creşte valoarea disponibilului din contul la bancă, 5121 Conturi la bănci în lei, A + Debit
5121 = 519 15.000 lei
5.03.200N Înregistrarea şi plata dobânzii aferente creditului bancar pe termen scurt
Etapa 1 – înregistrarea dobânzii datorate:
creşte valoarea datoriilor pe termen scurt, 5198 Dobânzi aferente creditelor bancare pe
termen scurt, D + Credit
creşte valoarea cheltuielilor financiare, 666 Cheltuieli privind dobânzile, C – (Ch+) Debit
666 = 5198 1.000 lei
Etapa 2 – plata dobânzii:
scade valoarea disponibilului din contul la bancă, 5121 Conturi la bănci în lei, A – Credit
scade valoarea datoriilor pe termen scurt, 5198 Dobânzi aferente creditelor bancare pe
termen scurt, D – Debit
5198 = 5121 1.000 lei
sau (direct)
scade valoarea disponibilului din contul la bancă, 5121 Conturi la bănci în lei, A – Credit
creşte valoarea cheltuielilor financiare, 666 Cheltuieli privind dobânzile, C- (Ch+) Debit
666 = 5121 1.000 lei
7.03.200N Rambursare credit bancar pe termen scurt
scade valoarea disponibilului din contul la bancă, 5121 Conturi la bănci în lei, A – Credit
scade valoarea datoriei pe termen scurt, 519 Credite bancare pe termen scurt, D – Debit
519 = 5121 6.000 lei
12.03.200N Încasare creanţă în valută
creşte valoarea disponibilului în contul la bancă, 5124 Conturi la bănci în valută, A +
Debit (cu suma de 600 EURO transformată în lei la cursul zilei = 6.000 x 4,25 = 25.500
lei)
scade valoarea creanţei faţă de clienţi, 4111 Clienţi, A – Credit (cu valoarea înregistrată
în contul 411 Clienţi, de 6.000 EURO, la cursul din ziua înregistrării creanţei: 6.000 x 3,8
= 22.800 lei)
creşte valoarea veniturilor financiare, 765 Venituri din diferenţe de curs valutar, C + (V+)
Credit (cu diferenţa favorabilă de curs valutar: 6.000 x 0,45 = 2.700 lei)
5124 = % 25.500 lei
4111 22.800 lei
765 2.700 lei
16.03.200N Achiziţie titluri de plasament
creşte valoarea investiţiilor financiare pe termen scurt, 501 Acţiuni deţinute la entităţi
afiliate, A + Debit
scade valoarea disponibilului din contul la bancă, 5121 Conturi la bănci în lei, A – Credit
501 = 5121 3.000 lei
sau, dacă plata nu se efectuează imediat:
Etapa 1 – achiziţia acţiunilor
creşte valoarea investiţiilor financiare pe termen scurt, 501 Acţiuni deţinute la entităţi
afiliate, A + Debit
60
creşte valoarea datoriilor, 462 Creditori diverşi, D + Credit
503 = 462 3.000 lei
Etapa 2 – plata datoriei
scade valoarea disponibilului din contul la bancă, 5121 Conturi la bănci în lei, A – Credit
scade valoarea datoriei, 462 Creditori diverşi, D – Debit
462 = 5121 3.000 lei
28.03.200N Vânzare investiţii financiare pe termen scurt (titluri de plasament), la un preţ
superior costului de achiziţie.
scade valoarea acţiunilor, 503 Acţiuni deţinute la entităţile afiliate, A – Credit (cu costul
de achiziţie de 2.000 lei = sold iniţial 1.000 + cumpărări 1.000)
creşte valoarea disponibilului din contul la bancă, 5121 Conturi la bănci în lei, A + Debit
(cu preţul de vânzare de 12.000 lei)
creşte valoarea veniturilor financiare, 7642 Câştiguri din cedarea investiţiilor financiare
pe termen scurt, C+ (V+) Credit
5121 = % 12.000 lei
501 4.000 lei (sold iniţial 1.000 + achiziţii 3.000)
7642 8.000 lei
Remarcă. Prin excepţie, în cazul vânzării de investiţii financiare pe termen scurt, nu se parcurg
două etape în înregistrare (vânzarea la preţ de vânzare şi descărcarea din gestiune la cost), ci una
singură: diferenţa dintre preţul de vânzare şi cost este înregistrată, după caz, ca venit financiar
sau cheltuială financiară.
30.03.200N Ridicare numerar din casierie şi depunere în contul bancar
Etapa 1 – ridicarea numerarului din contul la bancă
scade valoarea disponibilului din contul la bancă, 5121 Conturi la bănci în lei, A – Credit
creşte valoarea numerarului aflat în tranzit între două elemente de trezorerie, 581
Viramente interne, A + Debit
581 = 5121 1.000 lei
Etapa 2 – depunerea numerarului în casierie
scade valoarea numerarului aflat în tranzit între două elemente de trezorerie, 581
Viramente interne, A – Credit
creşte valoarea disponibilului din casierie, 5311 Casa în lei, A + Debit
5311 = 581 1.000.000 lei
Remarcă. Contul 581 se foloseşte şi în cazul depunerii numerarului din casierie la bancă, pe
perioada transferului de sume între casierie şi contul bancar.
B. Răspuns corect: d
C. Transferul de sume între cele două elemente de trezorerie se înregistrează în două etape,
corespunzătoare ridicării şi respectiv depunerii numerarului, folosind contul 581 Viramente
interne pentru a evidenţia disponibilităţile aflate în tranzit între contul bancar şi casierie.
i
Diferenţa dintre impozitele, taxele şi contribuţiile directe şi cele indirecte este aceea că cele directe reprezintă cheltuieli ale
întreprinderii, iar cele indirecte sunt suportate de populaţie (spre exemplu sub forma plăţii unei sume mai mari pentru un produs
sau serviciu, sumă ce include şi TVA).
62