Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cca Proiect Cutie de Viteze PDF
Cca Proiect Cutie de Viteze PDF
DE INGINERIE MECANICA
Cat. de Autovehicule şi Motoare
PROIECT
la
Construcţia şi calculul automobilelor – I
1.5.1. Avantaje............................................................................6
1.5.2. Dezavantaje......................................................................6
2. MATERIALE UTILIZATE LA CONSTRUCTIA CUTIEI DE VITEZE.....7
2.1. TIPURI DE MATERIALE UTILIZABILE...................................7
4. MODALITATI DE DETERIORARE..........................................................14
In cele trei cazuri sunt prezentate cutii de viteze folosite la diferite autoturisme, toate fiind
cu cinci trepte de mers inainte si una inapoi.
In primul caz este prezentata o cutie de viteze apartinand unui autoturism de teren marca
Range Rover.
Figura 1.4 este solutia de cutie de viteze aleasa de mine, ea apartine unui autoturism de teren
marca Nissan Patrol. Pentru constructia prezentata au fost luate masuri deosebite pentru
rigidizarea arborilor in scopul asigurarii unei rigiditati mai mari, deci a unor conditii de
functionare mai bune pentru angrenaje. Sprijinirea pe trei reazeme, la care s-a recurs, presupune
insa o precizie de fabricatie superioara.
La proiectarea constructiei au fost luate masuri speciale pentru a micsora frecarile, o baie de
ulei din tabla cu forma speciala fiind plasata in apropierea rotilor dintate pentru a se asigura
ungerea corespunzatoaresi in cazul deplasarii pe pante accentuate.
1.5.1 Avantaje
-dantura inclinata a dintilor rotilor pentru mersul inapoi ofera rezistenta mai mare in conditii
grele de functionare;
-rigidizarea arborelui prin dispunerea sa pe trei reazeme
-cuplarea arborilor in priza directa
-in cazul deplasarii in pante, cutia prevede o baie de ulei din tabla asezata foarte aproape de
rotile arborilor, care permite ungerea corespunzatoare si a micsora frecarile.
1.5.2 Dezavantaje
-cutia de viteze scade randamentul transmisiei din cauza frecarilor din angrenaje si rulmenti
2 MATERIALE UTILIZATE LA CONSTRUCŢIA
CUTIEI DE VITEZE
2.1 TIPURI DE MATERIALE UTILIZABILE
Arborii. Arborii drepţi se execută, de regulă, din oţeluri carbon sau aliate, iar în cazul unor
dimensiuni foarte mari din fontă. Oţelurile aliate se recomandă în cazul când pinionul este
executat din astfel de oţeluri şi este corp comun cu arborele, la turaţii de funcţionare foarte
ridicate, în cazul arborilor puternic solicitaţi şi cu restricţii de gabarit.
Pentru arborii drepţi se recomandă:
• oţeluri de uz general pentru construcţii (OL 42, OL 50, OL 60 STAS 500/2), pentru
arborii care nu necesită tratament termic;
• oţeluri carbon de calitate de îmbunătăţire (OLC 45, OLC 60 STAS 880) sau oţeluri aliate
de îmbunătăţire (40 Cr 10, 41 CrNi 12 etc. STAS 791), pentru arbori puternic solicitaţi
şi/sau durată mare de funcţionare impusă lagărelor sau canelurilor;
• oţeluri carbon de calitate de cementare (OLC 10, OLC 15 STAS 880) sau oţeluri aliate de
cementare (13 CrNi 30, 28 TiMnCr 12 etc. STAS 791), pentru arbori puternic solicitaţi şi
pentru arbori care funcţionează la turaţii ridicate.
Rotile dintate. Roţile dinţate se execută dintr-o gamă foarte largă de materiale pentru a
satisface condiţiile diverse în care funcţionează. Roţile dinţate utilizate în construcţia
reductoarelor de turaţie, a transmisiilor automobilelor şi tractoarelor se execută numai din oţeluri
tratate termic sau termochimic.
Ca tratament final, normalizarea se aplică oţelurilor nealiate, utilizate doar în construcţia
unor cutii de viteze care transmit sarcini mici, la viteze mici. Marcile de astfel de oţeluri utilizate
în construcţia roţilor dinţate sunt: OLC 45, OLC 50, OLC 55 şi OLC 60.
Oţelurile de îmbunătăţire fac parte din grupa oţelurilor moi, principalele mărci de astfel de
oţeluri utilizate în construcţia roţilor dinţate de la reductoare sunt: 40 Cr 10, 26 MoCr 11, 34
MoCr 11, 51 VMnCr 11, 40 CrNi 12, 30 MoCrNi 20 etc.
Principalele mărci de oţeluri de cementare utilizate în construcţia roţilor dinţate de la
reductoare şi transmisii de automobile şi tractoare sunt 15 Cr 9, 18 MnCr 11, 20 TiMnCr 12, 21
MoMnCr 12, 18 CrNi 20, 20 MoNi 35, 17 MoCrNi 14.
Cele mai utilizate oţeluri de nitrurare, nitrurate, sunt: 21 MoMnCr 12, 26 MoCr 11, 30
MoCrNi 16; cele de îmbunătăţire, nitrurate sunt: 34 MoCr 11 (33 MoCr 11), 42 MoCr 11 (42
MoCr 11), iar cele de cementare nitrurate sunt: 19 MoCr 11 şi 21 MoMnCr 12.
Rulmentii. Materialele destinate inelelor şi corpurilor de rostogolire trebuie să îndeplinescă
o serie de condiţii: rezistenţă mare la solicitarea de contact; rezistenţă mare la uzură; tenacitate.
Oţelurile care îndeplinesc cel mai bine aceste condiţii sunt oţelurile aliate cu crom, care conţin
aproximativ 1% carbon şi 1,3…1,65% crom. Alte elemente de aliere sunt manganul şi siliciul.
Viteza de călire şi adâncimea de călire sunt direct dependente de conţinutul de mangan.
Tratamentul termic de durificare este de călire (încălzire la 800ºC, menţinere 1 oră, răcire în
ulei) urmată de revenire joasă (încălzire la 170ºC, menţinere 3 ore, răcire în ulei preîncălzit la
70ºC). După tratamentul termic, duritatea inelelor şi a corpurilor de rostogolire este de 63±3
HRC.
Unele firme producătoare de rulmenţi utilizează şi oţeluri de cementare, acestea
comportându-se bine la solicitări cu şocuri. Pentru rezistenţă la temperaturi ridicate sau pentru
rezistenţă la coroziune, se utilizează oţeluri speciale înalt aliate, respectiv oţeluri anticorozive,
aliate cu crom.
Carterul. Alegerea materialului depinde atât de aspecte functionale – încarcare, zgomot,
cât si de aspecte tehnologice – productia zilnica, procedeul de turnare si tehnologia de uzinare
disponibila etc. De regula, în constructia unui carter al cutiei de viteze, datorita dificultatilor de
obtinere a calitatilor suprafetelor la uzinare cu aceeasi viteza de aschiere si modificarii
diferentiate a formei si dimensiunilor la cresterea temperaturii, se utilizeaza un singur tip de
material. Complexitatea, forma si aspectul pieselor variaza în functie de: materialele utilizate
(aluminiu sau fonta) procedeul de turnare a semifabricatelor.
Inelele de sincronizatoare se realizeaza din bronz.
de rulmenţi.
Durabilitatea impusă rulmentului (în milioane de rotaţii) L se determină în funcţie de
turaţia inelului rotitor n şi de durata de funcţionare impusă Lh impus (în ore), cu relaţia
60nLh impus
L .
10 6
Se determină durata de funcţionare a rulmentului Lh (în ore), care, pentru
verificare, trebuie să respecte relaţia
p
10 6 L C
Lh Lh impus , în care L .
60n P
In cataloagele de rulmenti ale firmelor exista specificat pentru fiecare tip de rulment
sarcinile, fortele maxime si rezistentele pe care le pot prelua.
Defectele in exploatare ale cutiei de viteze se pot manifesta sub forma: blocarea cutiei de
viteze, ramanerea cutiei intr-o treapta, fara posibilitatea de a mai cupla alta, autodecuplarea
cutiei de viteze, schimbarea cu zgomot a treptelor la demaraj, cu ambreiajul decuplat complet,
zgomot continuu mai puternic la mersul in plina sarcina, zgomot asemanator unui huruit
puternic sau unei trosnituri, cu intentii de blocare a cutiei de viteze, bataie ritmica: schimbarea
greoaie a treptelor.
Blocarea cutiei de viteze. Defectul se manifesta mai ales, la pornirea din loc sau la
mersul inapoi, ca urmare a deteriorarii dispozitivului de zavorare a treptelor sau din cauza
ruperilor de dantura.
Defectarea dispozitivului de zavorare a treptelor poate duce la cuplarea a dou trepte in
acelasi timp rezultand o blocare a cutiei de viteze. Defectul se elimina prin inlocuirea pieselor
uzate.
Ruperea dintilor pinioanelor conduce la blocarea cutiei de viteze, atunci cand fragmente
din dantura sparta se intepenesc intre dintii pinioanelor.
Cauzele ruperii dintilor pinioanelor pot fi: solicitari mari, datorita ambreierilor bruste,
manevrari gresite ale manetei de comanda, oboseala materialului si uzuri avansate. Inlaturarea
defectului se poate face numai intr-un atelier de reparartii prin inlocuirea pinioanelor cu dintii
rupti.
Ramanerea cutiei de viteze intr-o treapta, fara posibilitatea de a mai cupla alta.
Defectul se datoreaza mai multor cauze, mai importante fiind: ruperea manetei de schimbare a
treptelor, ruperea furcilor de cuplare sau tijelor culisante, defectarea dispozitivului de zavorare si
congelarea uleiului pe timp de iarna.
Ruperea manetei de schimbare a treptelor de viteze se poate datora oboselii materialului
sau manevrarilor bruste, indeosebi iarna, cand uleiul de transmisie din carter este prea viscos.
Daca maneta s-a rupt deasupra articulatiei sferice,pentru a se putea continua drumul pana
la atelierul de reparatie, se va folosi o cheie tubulara ori o teava-introdusa pe capatul manetei cu
ajutorul careia se vor schimba treptele.
Daca maneta s-a rupt sub articulatia sferica, trebuie demontat capacul cutiei de viteze si
scos capatul rupt al manetei pentru a preveni producerea unei avarii: se introduce, apoi, in treapta
intii sau a doua de viteza cu ajutorul unui levier,dupa care se monteaza la loc capacul, si,
debreind, se porneste motorul, continuindu-se, apoi, drumul pana la atelierul de reparatie, fara a
se mai schimba treapta.
Ruperea furcilor de cuplare sau a tijelor culisante se produce datorita oboselii
materialului, schimbarilor bruste sau manevrarilor fortate cind uleiul este congelat. Defectul se
constata prin faptul ca desi maneta se poate manevra, totusi nu se realizeaza cuplarea treptelor.
Daca se produce ruperea unor bucati din furca, acestea pot cadea in carterul cutiei de viteze,
putand sa patrunda intre rotile dintate, distrugind dantura sau chiar fisurind carterele.
Pentru a se preveni producerea unor astfel de deteriorari, la imposibilitatea cuplarii
pinioanelor se debreiaza si se opreste motorul.
Autodecuplarea cutiei de viteze („sare din viteza”) defectul se poate datora
urmatoarelor cauze: defectarea dispozitivului de fixare a treptelor, danturilor pinioanelor si
danturilor de cuplare (crabotii) uzate accentuat, rulmenti cu jocuri mari,jocuri axiale mari ale
pinioanelor pe arborele secundar.
Defectarea dispozitivului de fixare a treptelor se produce ca urmare a slabirii arcurilor
sau a iesirii bilelor din locasurile lor, precum si uzarii tijelor culisante. Defectiunea conduce la
autodecuplarea treptei. Defectul se elimina inlocuindu-se partile uzate ale dispozitivului de
fixare.
Uzura excesiva a rulmentilor conduce la jocuri mari care determina neparalelismul cutiei
de viteze. Defectul se datoreaza unui numar mare de cauze: ungerea insuficienta, existenta unor
impuritati in ulei, montaj prea strans, centrarea incorecta a cutiei de viteze fata de motor etc.
Shimbarea cu zgomot a treptelor la demaraj, cu ambreiajul complet decuplat.
Cauza defectiunii o poate constitui uzura sau deteriorare sincronizaritoarelor: indeosebi se
uzeaza inelele de blocare.
Datorita functionarii necorespunzatoare a sincronizatoarelor, cuplarea treptelor se face cu
zgomot, datorita faptului ca vitezele unghiulare ale elementelor, in momentul cuplarii, nu mai
sint egale.
Zgomot continuu mai puternic la mersul in plina sarcina. Manifestarea se datoreaza
uzurii sau deteriorarii rulmentilor arborilor. De asemenea, ea poate aparea si la montajul prea
strans, fiind urmata de incalziri locale ale lagarelor si, eventual, de griparea rulmentilor.
Zgomot asemanator unui huruit puternic sau unei trosnituri, cu intentii de blocare a
cutiei de viteze. Aceste manifestari se datoreaza spargerii corpurilor de rostogolire ale
rulmentilor.
Bataia ritmica. Defectiunea se datoreaza ruperii danturii rotilor dintate. Daca zgomotul
este la fel de puternic in oricare dintre trepte, inseamna ca s-a produs ruperea danturii rotilor
dintate permanent angrenate, fixe pe arbori. In cazul in care ruperea danturii s-a produs la o roata
dintata libera pe arbore si care se cupleaza cu ajutorul unui sincronizator, bataia apare numai
intr-o anumita treapta, cand se cupleaza roata respectiva. Continuarea drumului se va face cu
automobilul remorcat pana, la atelierul de reparatii.
Reglarea cutiei de viteze. In general, la cutiile de viteze, se regleaza jocul axial al grupului
sincronizatoare (cu ajutorul saibelor si al inelelor compensatoare), rulmentii arborilor si pozitia
arborilor.
BIBLIOGRAFIE
1 Untaru,M.ş.a. Calculul şi construcţia automobilelor. E.D.P., Bucureşti, 1982.
2 Gh. Ciolan, I. Preda, Cutii de viteze pentru automobile E.D.P.,Bucuresti, 1998.
3 R. Velicu, curs an III, Organe de masini