METODE ȘI TEHNICI ACTIVE ȘI INTERACTIVE ÎN PREDAREA LIMBII

ROMÂNE LA CICLUL PRIMAR

Proesor învățământ primar, MANOLE MONICA

Cerinţa primordială a educaţiei progresiviste, cum susţine Jean Piaget, este de a

asigura o metodologie diversificată bazată pe îmbinarea activităţilor de învăţare şi de
munca independentă, cu activităţile de cooperare, de învăţare în grup şi de munca
interdependentă. . Deşi învăţarea este eminamente o activitate proprie, ţinând de efortul
individual depus în înţelegerea şi conştientizarea semnificaţiilor ştiinţei, este adevărat că
relaţiile interpersonale, de grup sunt un factor indispensabil apariţiei şi construirii învăţării
personale şi colective. În prezent, şcoala şi curriculum-ul şi-au propus să ofere un cadru
coerent şi flexibil, în care cooperarea, gândirea independentă, opinia liber exprimată şi
argumentată, atitudinile sociale pozitive să constituie dimensiuni definitorii. Analizând
poziţia cadrului didactic în faţa problemelor instruirii şi ale învăţării, se afirmă că educatorii
sunt solicitaţi astăzi, în mod continuu, să promoveze învăţarea eficientă. Şi nu orice învăţare
eficientă, ci una participativă, activă şi creativă.
Modelul interactiv accentuează corelaţia şi interacţiunea reciprocă predare-învăţare-
evaluare. Conform modelului interactiv, menirea procesului de învăţământ este aceea de a
angaja elevul în trăirea unor experienţe de învăţare noi. Prin urmare, metodele interactive se
bazează pe cooperarea dintre elevi în timpul lecţiei, prezintând o serie de avantaje:
echilibrarea efortului elevului şi învăţătorului, achiziţionarea cunoştinţelor prin eforturi
proprii, formarea trăsăturilor moral-cetăţeneşti (prietenia, solidaritatea, întrajutorarea).
Specific metodelor interactive de grup este faptul că ele promovează interacţiunea dintre
minţile participanţilor, dintre personalităţile lor, lucru ce duce la o învăţare mai activă şi cu
rezultate evidente. În acest tip de interactivitate elevul se identifică cu situaţia de învăţare în
care este antrenat, ceea ce duce la transformarea lui în stăpânul propriei transformări şi
formări.
Învăţarea e văzută ca un proces activ şi cooperant, în care elevul nu mai este un
simplu destinatar al actului de predare, ci un beneficiar conştient al acestuia, care integrează
ceea ce învaţă în scheme cognitive proprii, diferite de ale celorlalţi. De aici, necesitatea
implicării directe a elevului în construirea propriului traseu de învăţare, dar şi cea a stimulării
gândirii critice, a spiritului de cooperare şi de competiţie. Accentul pus pe activitatea în
grupe, pe metodele/tehnicile interactive este considerat esenţial pentru reuşita actului
didactic, deoarece acestea conferă elevului certitudinea propriei implicări în învăţare, îl
responsabilizează şi, în acelaşi timp, îi stimulează operaţiile gândirii (toate având ca bază
plăcerea de a învăţa prin forme aparent ludice, cooperante sau competitive).
Folosirea la clasă a metodelor şi tehnicilor active şi interactive dă învăţătorului un elan
mai mare de lucru, cu rezultate foarte bune la clasă, dacă sunt folosite consecvent şi nu
sporadic, dezvoltând creativitatea, imaginaţia, îndrăzneala elevilor. Ele creează deprinderi,
facilitează învăţarea în ritm propriu, stimulează cooperarea, creativitatea şi pot fi abordate din
punctul de vedere al diferitelor stiluri de învăţare
Aceste deziderate actuale ale învăţământului presupun în practica efectivă a
disciplinelor şcolare, reconfigurarea procesului instructiv educativ şi mai ales, exersarea
strategiilor didactice interactiv utilizând în conceperea demersului educativ modelul
„Evocare - Constituirea sensului -Reflecţie", prin care se dezvoltă gândiriea critică şi are loc
o învăţare eficientă:
 Evocarea- este momentul captării atenţiei elevilor şi al motivării lor pentru învăţare.
Profesorul reactualizează achiziţiile anterioare ale elevilor, cu scopul de a le valorifica în
lecţia ce urmează a fi predată
Constituirea sensului- etapa cea mai importantă a lecţiei, se poate realiza prin demersuri
inductive, deductive, analogice sau dialectice, fie chiar printr-o combinare a acestor
demersuri.
Reflecţia- etapa care întregeşte lecţia de comunicare orală, oferă posibilitatea reluării
paşilor parcurşi anterior, urmărindu-se, astfel, retenţia şi transferul cunoştinţelor,
deprinderilor, abilităţilor dobândite.
Meritul acestui model constă, în opinia Cherejei Florica, în modul în care permite
valorificarea cunoştinţelor anterioare, în faptul că urmăreşte monitorizarea înţelegerii, dar,
mai ales, în faptul că etapa de reflecţie deschide, în lecţie, o durată a reformulării,
fundamentării şi reintegrării noilor conţinuturi în orizontul altor idei şi date. Prin această
ultimă secvenţă, modelul contrazice recapitulările reproductive ce încheie lecţiile
tradiţionale,oferind o variantă viabilă de finalizare a activităţilor de comunicare. Tot la
sfârşitul activităţilor de comunicare învăţătorul poate să realizeze un moment de autoreflecţie,
prin intermediul căruia să reia firul activităţii desfăşurate cu elevii pentru a evalua situaţiile
pe care le-a creat/oferit elevilor pentru a se exprima liber, modalităţile de interacţiune folosite
cu elevii, valorificarea aspectelor comunicării orale, încurajarea comunicării orale a elevilor.
Ca şi metode utilizate pentru dezvoltarea gândirii critice la clasele I-IV pot fi folosite:
Ciorchinele, Braistorming, Mozaicul, Ştiu-vreau să ştiu-am învăţat, Cvintetul, Lectura în
perechi, Turul galeriei, Cubul, Reţeaua personajelor, Jurnalul cu dublă intrare,
Metoda”pălăriilor gânditoare”, Diagrama “Venn Euler”, Explozia stelară,Metoda
predicţiilor, Eseul de cinci minute, Metoda predării-învăţării reciproce, Metoda R.A.I.,
Creionul vorbitor, Inteligenţele multiple ş.a.
Din categoria metodelor interactive centrate pe elev, practicate cu succes, se
exemplifică următoarele:

Brainstorming-ul sau „evaluarea amânată” , „furtuna de creiere” este o metodă interactivă

de dezvotare de idei noi ce rezultă din discuţiile purtate între mai mulţi participanţi, în cadrul
căreia fiecare vine cu o mulţime de sugestii. Rezultatul acestor discuţii se finalizează cu
alegerea celei mai bune soluţii de rezolvare a situaţiei dezbătute. Calea de obţinere a acestor
soluţii e aceea a stimulării creativităţii în cadrul grupului, într-o atmosferă lipsită de critică,
neinhibatoare, rezultat al amânării momentului evaluării. Specific acestei metode este şi
faptul că ea cuprinde două momente: unul de producere a ideilor şi apoi momentul evaluării
acestora (faza aprecierilor critice). Brainstorming-ul poate avea mai multe variante :
-brainstorming-ul cu schimbare de roluri - solicită elevilor abordarea problemei din mai
multe puncte prin schimbarea rolurilor.
Exemplu: ,,Ce aţi face în locul lui Ştefan la aflarea veştii că Mitruţ a fost omorât?’’
-metoda FRISCO - o metodă prin care elevii „joacă" o atitudine faţă de o
problemă.Atitudinile pot fi: optimistul - sigur că problema se poate rezolva şi va găsi soluţii;
realistul - caută soluţii, argumente pro şi contra; exuberantul - foarte încântat de situaţie;
pesimistul - sigur că problema nu se poate rezolva; scepticul - nesigur, se îndoieşte.
Exemplu: „Căţeluşul şchiop" de Elena Farago - Posibile reacţii ale copiilor:
-optimistul: Ne ducem la doctor şi îl vindecă.
-realistul: Îl ducem la doctor, încercăm să îl vindecăm, dar dacă e prea târziu şi nu se
mai poate vindeca vom avea noi grijă de el.
-exuberantul: Ce drăgălaş e! N-am mai văzut un căţel aşa de frumos!
-pesimistul: E prea târziu. Nici nu are rost să încercăm.
-scepticul: Nu cred că se mai poate face ceva. Dacă e prea târziu?
 -metoda 6-3-5 ( brainwriting) este o metodă asemănătoare cu brainstorming-ul, având
specific numai notarea ideilor originale, esenţiale. Elevii grupaţi câte 6, scriu fiecare , 3
soluţii la problema propusă pe o foaie, într-un sens stabilit ( de la stânga la dreapta), fiecăruia
dintre cei 5 colegi de grup. Prin acestă preluare a ideilor colegului se deschid perspectivele şi
se îmbunătăţesc ideile fiecărui participant.
Exemplu: Găsiţi 3 soluţii pentru ca Nică să fie iertat de mama lui.
Alt avantaj al metodei constă în faptul că dezvoltă gândirea critică şi oferă elevilor
timizi posibilitatea de a se exprima.
Eseul de cinci minute - metodă evaluativă, utilizată în faza de reflecţie, prin care
elevii sunt solicitaţi să noteze într-un minieseu un lucru (un concept) aflat în acea secvenţă,
respectiv o nedumerire sau o întrebare legată de acest concept. Dacă elevii sunt astfel
determinaţi să îşi valideze practic cunoaşterea (prin revizuirea succintă a celor învăţate şi
clarificarea noţiunilor reţinute), învăţătorul beneficiază de un feedback eficient şi care îi poate
servi în planificarea viitoarelor activităţi. Metodologia propriu-zisă este simplă: după faza de
realizare a sensului/predarea noului conţinut de învăţare, învăţătorul solicită elevii să
răspundă, într-un eseu de 5 minute, la o întrebare legată de noţiunile abia însuşite, sau să
analizeze, ţinând cont de propriile forţe/opinii critice, un concept aflat în ora respectivă.
Exemple de sarcini: Care credeţi că este trăirea dominantă din textul…? Care sunt
sentimentele pe care le-aţi trăit citind basmul „Fata babei şi fata moşneagului"? Cum puteţi
aplica în viaţa de zi cu zi morala basmului vostru preferat? Dar a proverbului preferat?
Daca aţi întâlni-o pe baba sau pe moş, v-ar plăcea sa fiţi prieteni cu ei ? De ce ? Ce întrebare
i-aţi pune ? ş.a.
Exemplu: Compuneţi o poezie de cinci versuri despre cocoş, moş, babă sau găină. Fiecare
elev se va confrunta cu colegul de bancă pentru a obţine o poezie. Apoi fiecare pereche se va
confrunta cu o pereche vecină.
,,Cocoşelul alungat ,,De acasă a plecat
De acasă a plecat şi prin lume a umblat
şi găseşte o punguţă O mărgica a găsit
Dar boierul cu căruţa Pe babă n-a mulţumit
Ia cocoşului punguţa.'' De aceea a murit.''

Turul galeriei - o metodă evaluativă activă/interactivă, recomandată tipului de

activităţi care se finalizează cu realizarea unui produs gen poster sau colaj. Presupune
împărţirea clasei de elevi în grupuri de câte 3-4 evaluatori ai produselor unor activităţi
interactive.
Paşi recomandaţi: afişarea în locuri vizibile, accesibile, a posterelor/colajelor realizate
de elevi într-o etapă anterioară; vizitarea produselor de către elevi, pe echipe; consemnarea
într-un carnet/foaie de observaţii a impresiilor vizitatorilor, tot pe grupe; comentarea
exponatelor (pe grupe); refacerea turului galeriei; selecţia, ierarhizarea finală a produselor;
evaluarea (conform unor criterii elaborate de învăţătorul-moderator al activităţii).
Foarte utilă în momentele de evaluare a rezultatelor unor sarcini de lucru ce presupun
realizarea unor reprezentări grafice, această metodă are un rol semnificativ şi în procesul
autoevaluării elevilor; după turul galeriei, ei îşi vor reexamina propriile produse, cumulând
observaţiile proprii referitoare la celelalte produse şi comentariile colegilor privitoare la ale
lor.
Exemplu: Prin această metodă, copiii pot evalua colaje sau postere cu titlul: O călătorie pe
planeta Marte; Corpul uman; Lumea necuvântătoarelor ş.a

Cvintetul- Metoda implică elaborarea unui text scurt (poezie) prin care este reflectat/
sintetizat/rezumat un concept, o idee, o noţiune învăţat(ă) anterior. Demersul propriu-zis
constă în alcătuirea unei poezii de cinci versuri (cvintet) care să oglindească perfect rodul
reflecţiei elevilor asupra unei noţiuni însuşite, fiecare vers trebuind să răspundă la o serie de
cerinţe exacte. Structura cvintetului este următoarea: versul 1 - precizează, printr-un
substantiv, subiectul; versul 2 - utilizează două adjective pentru a descrie subiectul; versul 3 -
scrie trei verbe referitoare la acţiuni proprii subiectului; versul 4 - notează patru cuvinte care
să exprime starea ta afectivă faţă de subiect; versul 5 - redă, într-un singur cuvânt, esenţa
subiectului.
Exemple:
Prietenia Povestea
importantă, emoţionantă caldă, impresionantă
relaţionează, ajută, influenţează învaţă, emoţionează, place
este relaţia interumana esenţială are o morală importantă
căldură exemplară

Exemple de sarcini:
-Sintetizează, într-un cvintet tot ce ştii despre povestea preferată.
-Rezumă, cu ajutorul unui cvintet, informaţiile pe care le ai despre substantive / adjectiv ş.a.
-Redă, într-un cvintet, esenţialul despre ,,Legenda privighetoarei’’ / lumea necuvântătoarelor
/ sărbătoarea religioasă preferată ş.a.
Metoda R.A.I. (denumire ce provine de la iniţialele principalilor ei paşi: Răspunde; Aruncă;
Interoghează) – o metodă alternativă de evaluare ce constă într-o suită de întrebări şi
răspunsuri dezvoltată ca joc, în care se verifică asimilarea unor cunoştinţe şi simultan se
stimulează capacităţile de autoevaluare ale elevilor. Presupune respectarea câtorva paşi
simpli: la sfârşitul unei activităţi de instruire, învăţătorul începe „jocul" aruncând o minge
uşoară către un elev căruia îi pune o întrebare privitoare la conţinuturile învăţării transmise
într-o secvenţă anterioară. Elevul care prinde mingea trebuie să îi răspundă corect, apoi să
arunce mingea în direcţia unui coleg, căruia trebuie să îi adreseze o altă întrebare ş.a. În cazul
în care un elev nu ştie răspunsul corect, iese din joc fiind penalizat.
Metoda se poate utiliza la fel de bine la începutul unei activităţi didactice, când se
reactualizează cunoştinţele anterioare, pe parcursul lecţiei noi, pentru a menţine treaz
interesul elevilor pentru ceea ce se predă, dar şi la sfârşitul activităţii, în scopul depistării
lacunelor şi al reactualizării ideilor-ancoră.
Exemplu: Metoda R.A.I. poate fi utilizată cu succes la sfârşitul oricărei unităţi de învăţare,
Cartea, Şcoala, Toamna, Familia, Tradiţii, obiceiuri, sărbători, Iarna, Ţara, Prietenia,
Primăvara, Copilăria, Lumea necuvântătoarelor, Vara (clasa a II-a) sau la începutul şi
sfârşitul lecţiilor. Pot fi sugerate următoarele întrebări: ,,Toamna’’, de Octavian Goga: Cum
este scris textul? Ce anotimp este descris în această poezie? Care este titlul textului?
Care este numele autorului? Ce este toamna? Ce mijloace a folosit poetul pentru a
prezenta acest anotimp? Ce este bruma? De ce este asemănată cu un văl? Cum sunt
norii? Cine se află sub greutatea lor? Ce sens are cuvântul ,,podoabă"? De ce poetul
spune:,,podoaba-i zdrenţuită",,,tremură ... porumbul"? Cum este înfăţişat vântul? De ce?
Câte rânduri are textul? Cum a fost scrisă prima literă din fiecare rând?

Ştiu-Vreau să ştiu-Am învăţat- e un tabel cu trei rubrici care se realizează astfel: în

rubrica ,,Ştiu’’, elevii notează ceea ce au deja cunoscut în legătură cu tema; în rubrica ,,Vreau
să ştiu’’vor nota ideile despre care au dubii şi ce ar dori să ştie în plus în legătură cu tema
respectivă. În acest fel se realizează faza de evocare; în rubrica,, Am învăţat’’vor nota
cunoştin-ele dobândite, moment ce corespunde cu faza realizării sensului.
Exemplu: La lecţia ,,Amintiri din copilărie” de Ion Creangă, se solicită elevilor să noteze în
prima rubrică tot ce ştiu despre autor, în cea de-a doua rubrică ce ar vrea să ştie, iar în
reflecţie elevii au notat toate datele însuşite despre Ion Creangă.

Ştiu Vreau să ştiu Am învăţat

Termenii cheie- presupune ca învăţătorul să identifice şi să scrie pe tablă 4, 5 cuvinte

cheie din textul ce urmează a fi studiat. Apoi se cere elevilor individual şi apoi pe perechi, ca
folosind aceste cuvinte să alcătuiască un text. După un timp limitat, câteva din perechile de
copii vor citi textul scris. Citind textele elevilor şi apoi textul original propus pentru studiu se
poate realiza o comparaţie care duce de multe ori la fixarea cunoştinţelor corecte.
Exemplu: Să se scrie un text scurt folosind cuvintele următoare : ,,unire, domnitor,
moldoveni, oca, munteni, negustor’’.
Scrierea liberă- Învăţătorul cere elevilor ca timp de 5 minute să scrie neîntrerupt tot
ce gândesc despre un anumit subiect. Când vor citi ideile în perechi sau în grup, în faţa clasei,
elevii vor sublinia aspectele de care sunt siguri şi pe cele de care nu sunt siguri. Ultimele le
vor urmări în cursul lecturii textului nou pentru a-şi clarifica incertitudinile.
E bine ca la sfârşitul activităţii, elevii să revină asupra celor scrise în debutul lecţiei şi să
le evalueze din perspectiva noilor informaţii.
Exemplu: Scrieţi în 5 minute tot ce vă trece prin minte despre ţara noastră.

PROIECT DIDACTIC
(REALIZAT DUPĂ MODELUL EVOCARE/ REALIZAREA SENSULUI
/REFLECŢIE)

Subiectul: ,,Fata babei şi fata moşneagului” de Ion Creangă

Clasa: a II-a
Motivaţia:
Lecţia este organizată pe construirea unor probleme ce stimulează răspunsuri
personale, contribuie la formarea, dezvoltarea, nuanţarea exprimării orale în mod corect,
conştient, fluent şi expresiv. Elevii vor fi capabili, datorită metodelor aplicate, să descopere
anumite informaţii, pe care învăţătorul doar le sugerează. Totodată, acest text oferă valenţe
educative care se cer identificate şi valorificate prin modelarea comportamentului civic al
elevilor.
În cadrul acestei lecţii pot fi exprimate o diversitate de idei, experienţe, judecăţi.
Metodele de lucru utilizate îi determină pe elevi să coopereze cât mai bine pentru obţinerea
succesului propriei echipe.
Prin crearea cadrului propice afirmării şi acţionării, activitatea îi va determina să
formuleze judecăţi de valoare, să utilizeze analiza, sinteza, sistematizarea cunoştinţelor,
pentru a rezolva cu succes sarcinile primite.

Obiective urmărite:

De referinţă:
-Distingerea dintre informaţiile esenţiale şi cele de detaliu într-un text literar;
-Manifestarea unei atitudini favorabile progresiei comunicării;
-Identificarea modurilor de expunere într-un text epic
Operaţionale:
-să împartă corect textul pe fragmente;
-să povestească oral / scris fragmente din text;
-să argumenteze o părere personală;
-să manifeste iniţiativă în comunicarea orală;
-să lucreze individual, în perechi sau în grup;
-să aprecieze realist lucrările altor grupuri

Afective:
-să se implice afectiv în rezolvarea sarcinilor date
- să aducă în discuţie argument susţinute emoţional

Condiţii prealabile:

Elevii trebuie:
- să deţină cunoştinţe anterioare despre scriitor şi opera lui;
- să cunoască regulile de ortografie şi punctuaţie învăţate;
- să dea dovadă de toleranţă în acceptarea opiniilor partenerilor de dialog, de cooperare în
cadrul grupului din care face parte;
- să cunoască paşii metodelor ce vor fi utilizate în cadrul Modelului ERR;
- să realizeze produse corecte din punct de vedere al conţinutului, care să fie estetice;
- să cunoască criterii de analiză a produselor obţinute utilizând metoda blazonului.

Elevii trebuie să manifeste capacităţile:

- de a citi fluent, corect, expresiv şi coerent un text cunoscut;
- de a sesiza semnificaţia cuvintelor în funcţie de contextual în care se găsesc;
- de a desprinde unele trăsături fizice şi morale ale personajelor în lecţie;
- de a povesti oral/scris fragmente din textul în discuţie;
- de a formula aprecieri critice şi de valoare asupra aspectelor ce se impun

Evaluarea:
- Observarea sistematică a elevilor şi a comportamentului acestora;
- Evaluarea produselor activităţii;
- Turul galeriei;
- Eseul de 5 minute

Resursele şi managementul timpului:

Resurse procedurale: brainstorming, lectura/rezumatul în perechi, metoda blazonului, eseul
de 5 minute;
Resurse materiale: coli A3, markere, coli de hârtie, lipici, creioane colorate/carioca;
Resurse umane: elevii clasei organizaţi în perechi, în grup, frontal;
Resurse temporale: 50 minute;

Lecţia propriu-zisă
Evocarea:

- Brainstorming frontal: cunoştinţe, gânduri, opinii, păreri sugerate de cuvântul CREANGĂ;

- Gândiţi şi lucraţi în perechi: întocmi de către elevi, în perechi, a unei liste cu tot ceea ce
ştiu despre Creangă

Realizarea sensului:

- Lectura în perechi/rezumatul în perechi: textul se va împărţi pe fragmente logice. Fiecare

echipă va avea de citit şi rezumat câte un fragment. Reporterul din echipă citeşte şi rezumă
interlocutorului, apoi cei doi elevi îşi schimbă rolurile. Vor fi câte două echipe pentru acelaşi
fragment studiat. În final se constituie rezumatul textului în echipă..
- Blazonul: elevii grupaţi în perechi vor avea de completat rubricile unui blazon, astfel: în
prima rubrică vor completa date despre scriitorul Ion Creangă, în rubrica a doua vor realiza
cvintete pentru unul din personajele textului, în cea de-a treia rubrică vor realiza
caracterizarea succintă a unui personaj, iar în ultima rubrică vor desena o scenă din povestea
,,Fata babei şi fata moşneagului”.

Reflecţia:

- Eseul de 5 minute: Elevii vor realiza un eseu de 5 minute în care vor avea de răspuns la
întrebarea: ,,Care credeţi că a fost mesajul pe care Ion Creangă a vrut să îl transmită copiilor
prin intermediul acestei poveşti?”
- Turul galeriei: La semnalul dat, echipele se rotesc prin clasă pentru a examina, a nota şi a
discuta fiecare produs afişat. După turul galeriei se stabileşte clasamentul, iar echipele îşi
reexaminează propriile produse prin comparaţie cu celelalte şi citesc comentariile făcute pe
produsele lor.
Bibliografie:

- F.Chereja, Dezvoltarea gândirii critice în învăţământul primar, Editura Humanitas

Educaţional, Bucureşti,2004;
- R. Leonte, M.Stanciu, Strategii activ-participative de predare-învăţare în ciclul primar,
Editura Casei Corpului Didactic, Bacău, 2004, p. 18
- C.-L. Oprea, Strategii didactice interactive, Ediţia a III-a, EDP, Bucureşti, 2008, p 19,25
- E. Pãun, Şcoala o abordare socio-pedagogicã, Editura Polirom, Iaşi, 1999, p.10
- T. Ştefănică (insp. şcolar), Sugestii pentru abordarea transdisciplinară în învăţământul
primar, Editura Aura Mundi, Galaţi, 2008;
- G. Vintilă, Gândirea critică- o capacitate esenţială a educaţiei pentru valori, Editura
Şcoala Gălăţeană, 2007