SC PAMBAC SA

Capitolul 1: Definirea problemei

1.1 Identificarea evaluatorului și competența acestuia

Echipa de evaluare este alcătuita din Stoica Ștefania-Cristina stundenta în cadrul

Universității Nicolae Titulescu din București ,Master Contabilitatea și Auditul entităților
Economice. Pe baza cunoștințelor și informațiilor însușite la cursul de Evaluare am dezbătut
tema privind evaluarea patrimonială a unei sicietăți. menționămcă afirmațiile prezentate și
susținute în acest raport sunt adevărate și corecte și au fost verificate din mai multe surse. De
asemenea, menționăm că analizele, opiniile și concluziile prezentate sunt limitate numai de
ipotezele considerate și de condițiile limitative specifice și reprezintă analizele, opiniile și
concluziile noastre personale care sunt în concordanță cu Standardele Internaționale de Evaluare.
În plus, menționăm că nu avem niciun interes cu privire la întreprinderea care face
obiectul prezentului raport de evaluare și niciun interes sau influență legată de părțile implicate.

1.1.1 Prezentarea companiei

S.C PAMBAC

În cadrul prezentării generale a companiei, am punctat momentele-cheie de pe parcursul

întregii sale activități, din 1994 până în prezent. În cadrul diagnosticului juridic am pus accent pe
relațiile juridice ce apar între agenții cu care relaționează firma.

Prezentarea produselor, a principalilor concurenți, clienți, furnizori ai firmei, modul de

aprovizionare și distribuire a produselor din această industrie, cota de piață deținută de societate
fac parte din diagnosticul comercial.
În cadrul diagnosticului resurselor umane am specificat structura conducerii și a
personalului în subordine, precum și reglementări privind administrarea fondului de salarii.
În cadrul diagnosticului financiar, am analizat și intrepretat evoluția indicatorilor
echilibrului financiar, a performanțelor financiare, a indicatorilor de rentabilitate și risc în
perioada 2015-2018.
Denumire: S.C. PAMBAC BUZAU SA

Adresă: Str. Calea Moinești 14, Bacău

Cod fiscal: RO 950264

Numărul de înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului: J04/70/1991

Data înființării: în anul 1991, pe baza H.G. nr. 1353/1990, Se înfiinţează Întreprinderea de
Morărit și Panificație Bacău, având ca obiect de activitate fabricarea făinii și specialităților de
panificație, macinişul grâului și porumbului;;

Obiect de activitate: Principalele activități desfășurate de către PAMBAC SA sunt: măcinarea

cerealelor, fabricarea și comercializarea produselor de morărit și panificație, patiserie, cofetărie și
comerț.

Cod caen: 1061 Fabricarea produselor de morărit

1.1.2 Scopulevaluării și destinatarulraportului

Scopul acestei lucrări este reprezentat de determinarea valorii de piață a societății

comerciale S.CPAMBAC.SA , persoană juridică română cu capital privat în vedereavânzării în
totalitate.

Destinatarulacestuiraport este administratorul societății .

1.1.3 Baza evaluării și definirea valori iestimate

Baza evaluării realizate în prezentul raport este valoarea de piață în condițiile vânzării în
totalitate, așa cum este definităîn standardele de evaluare. De asemenea menționăm și
recomandarea standardelor europene referitoare la evaluarea societăților comerciale, respectiv
faptul că ipoteza de plecare este estimarea valorii în condiții de exploatare normală a activelor
societății și în concordanță cu vocația lor, deci societatea va fi abordată ca unitate specializatăîn
domeniul activității specifice.
Etapele parcurse pentru determinarea valorii societății vor fi:
  vizionarea în teren a mijloacelor fixe, gradul de dotare, activitățile specifice, organizare,
etc.
 discuții purtate cu membrii conducerii societății și alți salariați autorizați de conducerea
societății;
 elaborarea analizei diagnostic structurat pe cele cinci componente de bază:
o comercial;
o juridic;
o operațional;
o resurse umane și management;
o economico-financiar;
 întocmirea scenariilor posibile de evoluție a societății.
Procedura de evaluare este în conformitatecustandardele și recomandările ANEVAR și ține cont
de specificul activității societății.

1.1.4 Data evaluării și data raportuluide evaluare

Data evaluării societății comerciale S.C. PANBAC este 31 decembrie 2018.

Data raportului de evaluare este 15 mai 2019 .

1.1.5 Ipoteze șicondiții limitative

Acest raport de evaluare a fost elaborat de evaluatorul menționat la subcapitolul 1.1,

având la baza informațiile puse la dispoziție de către S.PAMBAC SA, urmând a fi folosit pentru
stabilirea valorii de piață a întreprinderii.
În elaborarea lucrării au fost luați în considerare toți factorii care au influență asupra
valorii, nefiind omisă nici o informație și dupăcunoștința evaluatorului toate acestea sunt corecte.
Mijloacele fixe au fost vizionate și inspectate de către evaluator și au fost evidențiate eventualele
situații nefavorabile cum ar fi: deprecieri de orice naturăși (im)posibilitatea înlăturării lor.
Evaluatorul nu va putea fi făcut răspunzător pentru existenta unor informații ascunse
privind mijloacele fixe, aceștia neavând competentele necesare și prin urmare nu au efectuat
expertize tehnice. Evaluatorul a obținut informații, estimări și opinii, ce au fost evidențiate în
raportul de evaluare, de la surse pe care le consideră credibile și nu își asumă nici o
responsabilitate în privința completitudinii și corectitudinii datelor furnizate de client și terțe
persoane.
Evaluatorul a presupus că funcționarea firmei se conformează restricțiilor impuse de lege, deține
toate licențele, autorizațiile și certificatele necesare.
Evaluatorul nu are nici un interes prezent sau viitor cu S.C. PAMBAC SA și nici o legătură cu
părțile interesate în vânzarea societății.

Capitolul 2 Diagnosticul global al intreprinderii

2.1 Diadnosticul juridic

SC PAMBAC SA, a fost infiinţată ca societate comercială pe acţiuni în baza legi 15/1990
prin preluarea activului şi pasivului fostei întreprinderi Morarit şi Panificaţie Bacău.

În 1993 Se pune în funcțiune prima linie de paste făinoase scurte - de fabricație

românească;

În 1995 are loc privatizarea prin metodă MEBO a Întreprinderii de Morărit și Panificație
Bacău, care devine S.C. Pambac S.A.;

În 1997 se pune în funcțiune linia de paste făinoase lungi, marca Pavan Italia- prima linie
de paste din România, complet automatizată, care utilizează tehnologii cu temperaturi înalte;
începe fabricația de paste făinoase scurte pe o linie tehnologică nouă - marca BUHLER, Elveția
care are la bază un proces tehnologic turbotermatic cu temperaturi foarte înalte, condus
computerizat, unic în acel moment în România;

În 1998 Ca o consecință a creșterii capacităților de producție și a lansării pe piață a celor

mai bune paste făinoase românești, Pambac își adjudecă, până la sfârșitul anului 1997, poziția de
lider și peste 54% din piața românească de paste făinoase;

Forma juridică: societate pe acţiuni;

Numărul de înregistrare la Oficiul Registrul Comerţului : J04/70/1991

 Forma juridică a societăţii

Societatea comercială PAMBAC SA este persoana juridica, societate pe acţiuni cu

acţiuni normative, evidenţiate în cont, emise în forma dematerializată.

2.1.1 Cadrul de reglementare

Situațiile financiare sunt întocmite în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990, privind
societățile comerciale, actualizată, cu completările și actualizările ulteriore, Legii nr. 82/1991,
Legea contabilității, cu modificările și completările ulterioare, Regulamentul nr. 704/1993 de
aplicare a Legii contabilității nr.82/1991, Legea nr. 571/2003, Cod fiscal, HG nr. 44/2004, ce
reglementează Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, OMFP nr. 3055/2009 pentru
aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene.

2.1.2 Capitalul social. Actiunile

Capitalul social al SC PAMBAC SA este în valoarea de 23.306.373,80 lei, împarţit în

233.063.738 acţiuni normative cu valoare nominală de 0,1 lei.

Structura acţionariatului, se prezintă astfel:

-SC PAMBAC Ind SRL: 15.747.940,80 lei reprezentând 157.479.408 acţiuni cu o valoare
nominală de 0,10 lei (67,56%).

-Alti acţionari persone juridice: 4.850.920,10 lei reprezentând 48.509.201 acţiuni cu o valoare
nominală de 0,10 lei (20,82%).

-Alti acţionari persone fizice: 2.707.512,90 lei reprezentând 27.075.129 acţiuni cu o valoare
nominală de 0,10 lei (11,62%).
 2.2 Diagnosticul comercial

2.2.1 Produse și servicii

a. Produse de panificație, patiserie, cofetărie
Emitentul realizează o gamă diversificată de produse de panificație, dar ponderea
principală o deține painea albă de gramaj redus (0.450 kg), respectiv peste 70% din total
produse de panificație.
Desfacerea acestor produse se face atât prin rețeaua proprie de magazine, cât și în
majoritatea magazinelor de profil alimentar din județul Bacău și localitățile limitrofe.
Produsele de patiserie (covrigi, fursecuri, prăjituri) ambalate sunt distribuite și in zona de E a
țării prin distribuitori zonali.
b. Produsele de morărit
Aceasta grupă cuprinde toata gama de făinuri. Făinurile sunt depozitate în celule vrac
și ambalate în saci de rafie la 40 kg, dintre care pentru consum intern este destinat un procent
de aproape 50%, restul fiind comercializat către alți beneficiari, precum fabricile de
panificație, brutării-patiserii de mărime medie-mare, prin metoda de vânzare directă.
Pentru ambele grupe de produse există și metoda de vânzare pin distribuitori locali și
rețele de retail și Key-Account.
Principalele activități desfășurate de către PANBAC SA sunt: măcinarea
cerealelor, fabricarea și comercializarea produselor de morărit și panificație, patiserie,
cofetărie și comerț, oferind astfel o gamă largă de produse adaptându-se necesităţilor pieţei,
după cum urmează:
2.2.2 Materii prime
Principalele materii prime folosite de PANBAC sunt:
- Grâul pentru sectorul morărit,
- Grăsimi (margarine, uleiuri), zahăr, ouă, brânză, drojdie, rahat, nuci, creme pentru
umpluturi, pentru sectorul panificație, patiserie.
2.2.3 Furnizori
Pentru produsele cerealiere, principalii furnizori sunt: Cargill Agricultura SRL, RO
Agroital SRL, Alfred C. Toepfer International SRL, SC Agricover SA, SC Somalex SRL, SC
A&S International SRL, SC Acvila SRL.
 Pentru panificație, respectiv patiserie, principalii furnizori sunt: SC Cope SA Costisa
Neamț, SC Enzime și Derivate Costisa, SC Orkla Foods SA Craiova, SC Slik Impex SRL
Buzău, SC Esarom România SRL Sibiu, SC Lesafffre România SRL Otopeni.
Ambalajele necesare sunt furnizate de: SC Malvina Com Impex SRL Pantelimon,
SC Living Plastic Industry SA Buzău, SC Barleta SRL Bacău,
Pentru produse cerealiere:
1. Cargill Agricultura SRL 6,4%

2. RO Agroial SRL 5.5%

3. Alfred C. Toepfer 4.1%

International SR
4. SC Somalex SRL 4.4%
5. SC A&S International SRL 3.2%
6. SC Agvila SRL 5%
7. SC Agricover SA 4.8%
TOTAL 33.50%

Pentru panificatie respectiv patiserie

1. SC Cope SA Costisa Neamț 7%
2. SC Enzime și Derivate 5.5%
Costisa
3. SC Orkla Foods SA 4.5%
4. SC Slik Impex SRL Buzău 3.9%
5. SC Esarom România SRL 6.3%
6. SC Lesafffre România SRL 3.5%
Otopeni
7. TOTAL 30.70%
 2.2.4 Clienți
În funcție de produsele vândute, cea mai mare pondere o dețin clienții
pentru produsele de panificație si morărit. Pe segmentul panificatie, clienții au o pondere de
45,64%, printre ei numărându-se: SC Rewe România, SC Luxor SRL, SC Agricola International
SRL, SC Gimar Com SRL, SC Superalexander SRL, SC Mertic SRL, SC Alice SRL.
Pe segmentul morărit, clienții dețin o pondere de 44,39%, iar printre ei se regăsesc: SC
Can Serv SRL, SC San Pauli Com SRL, SC Cuptorul de Aur SRL, SC Melisa Prod SRL, SC
Comfruct SRL.
2.2.5 Concurentii
Directi ai firmei: SC Dobrogea Grup SA, SC Lulis SA, SC Baneasa SA, SC Velpitar SA, SC
Mopan SA. Printre distribuitorii importanti ai societatii pentru produsele zaharoase, paste si
ambulate de morarit se numara: SC Mihandro SRL, SC El Casido SRL, SC Transmim SRL, SC
Se-Co SRL, SC First SRL, SC Grosing SRL, SC Comly SRL, SC Slik SRL, SC Ginavidor SRL,
SC Devero SRL. In toate cazurile de distributie ale produselor societatea are incheiate contracte
ferme cadru bazate pe comenzi.
2.2.6 Strategii de marketing
PAMBAC încearca sa îsi elaboreze politicile si strategiile de produs astfel încât sa îsi
adapteze produsele provocarilor pietei.
 Inovatie: stimularea procesului de productie si de îmbunatatire a produselor
 prin activitati de cercetare si prin investirea în noi tehnologii
 Cercetare: Analiza si urmarirea permanenta a pietei,produselor si pozitionarii acestora pe
piaţã.
 Imaginea:Analiza imaginii produselor si a companiei in rândul consumatorilor.
Obiectivele strategiilor de produs adoptate de firmă raportându-se si la pozitia companiei
in piaţã se pot concretiza in:
 Atingerea unei poziții de top pe piata produselor de panificatie si patiserie
 pozitionare cât mai buna pe piata pâinii
 Cresterea cotei de piata prin atragerea unor noi utilizatori
 Diferentierea fata de produsele similare oferite de concurenta, având în
 vedere faptul ca pe aceasta piata concurenta este foarte puternica
 2.2.7 Strategii de preţ

Obiectivele strategiilor de pret sunt stabilite atât pe termen lung cat si pe termen
scurt.Astfel, obiectivele pe termen lung vizeaza largirea clientelei si consolidarea si
cresterea pozitiei concurentiale pe piata. Pe termen scurt companiile îsi stabilesc
obiective legate de vânzari, mai precis, maximizarea cantitativa a acestora.

2.2.8 Metodele de stabilire a preţului

Metodele de stabilire a preturilor utilizate de compania PANBAC este metoda

bazată pe costuri, prin adaos (în cazul produselor de panificatie, pretul acestora fiind influentat
mult de evolutia pretului materiei prime), metoda bazata pe comparatia cu concurenta, în
functie de pretul pietei si metoda bazata pe valoarea perceputa de consumator. De obicei,
preturile se determina astfel încât sa fie acoperite cheltuielile de productie, dedistributie si de
vânzare.
2.2.9 Strategia preturilor ridicate este utilizata în special pentru produsele nou intrate
pe piata, în cazul în care concurenta nu este foarte mare. În plus, aceasta strategie este utilizata si
pentru produsele foarte mediatizate, pentru a acoperi cheltuielile cu publicitatea si promovarea
acestor produse. Strategia preturilor ridicate a fost aplicata celor mai noi produse lansate.
Este important de mentionat faptul ca aceasta strategie de pret se afla în corelatie cu
strategia de produs si cu cea de promovare, motiv pentru care, înainte de lansarea
propriu-zisa ,organizeaza o campanie de degustare a produselor timp de o luna de zile. Scopul
acestor campanii este de a cunoaste mai bine preferintele consumatorilor si de a identifica daca
acestia ar fi dispusi saplateasca un anumit pret pentru aceste produse.

Preturile promotionale sunt practicate în special pentru produsele vândute clientilor en

detail si en gross. Clientii en detail sunt reprezentati de supermarketuri,
hypermarketuri, restaurante, iar clientii en gross sunt clientii care, la rândul lor fac distributia fie
prin agenti de vânzari, fie prin vânzare la un punct fix. Acestor categorii de clienti, li se acorda
discounturi variabile, cuprinse între 5 si 10% din pret în cazul produselor marca PAMBAC. În
plus, companiile practica preturi preferentiale pentru clientii carecumpara de la sediul firmei, cu
plata pe loc, acestia beneficiind de un discount de 5 % din pret.
 2.2.10 Strategii de distribuţie

Obiectivele politicii de distribuţie

Se refera la activitatea generatoare de canale de distributie catre client si de modele de

comunicare cu clienţii.
 Acoperirea cât mai larga a pietei
 Maximizarea vânzarilor din punct de vedere al volumului
 Asigurarea disponibilitatii produselor Pambac pentru un
 numar cât mai mare de consumatori
 Recunoasterea marcii de un numar cât mai mare de
consumatori
 Sprijinirea intermediarilor
 Un control cât mai ridicat asupra distribuitorilor pentru a se asigura ca
 produsele ajung la consumatorul final pastrându-si standardele de calitate
 In ceea ce priveste strategiile de distributie utilizate de catre firmă, compania
 a optat pentru utilizarea canalelor directe (producator – consumator) si a celor
indirecte(producator-distribuitor-consumator

2.3 Diagnosticul de resurse umane

Salariații

Numărul de salariați si gradul de calificare procentuală pe structură

 Total personal angajat la 844

Din punct de vedere al exercitării atribuțiilor de serviciu:

31.12. 2018 30.06.2017

Număr Procent Număr Procent

Personal de conducere 36 4,26% 32 3,9%

 Personal de execuție 808 95,74% 812 96,10%

Din punct de vedere al nivelului de pregătire:

31.12.2018 30.06.2017

Număr Procent Număr Procent

Cu studii superioare 117 13,83% 109 12,91%

Cu studii medii 727 86, 17% 735 87,09%

Structura personalului:
Nr. Categorie personal 31.12.2018 30.06.2017
Crt.
Număr Procent Număr Procent

1 Conducere administrative 5 0,48% 5 0,59%

2 Personal TESA 53 6,49% 51 6,04%

3 Muncitorii direct productivi, din care: 450 48,75% 412 48,82%

a) Panificație, specialități 350 345

b) Morărit 100 67

4 Desfacere, comerț 200 23,94% 216 25,59%

5 Muncitorii indirect productivi, din care: 194 18,96% 160 18,96%

a) Diverse meserii 54 36

b) Coloana auto 110 115

c) Pază 30 9
 Total general 844 100% 844 100%

Managementul

Potrivit prevederilor statutare, conducerea societății SC PAMBAC SA BACĂU este

asigurată de Adunarea Generală a Acționarilor, iar administrarea societății este asigurată de un
Consiliu de Administrație.

Consiliul de administrație

Administrarea societății este asigurată de un Consiliu de Administrație format din 5

administratori, aleși de Adunarea Generală a Acționarilor pe o perioadă de 4 ani cu posibilitatea
de a fi a realeși. Numărul administratorilor este stabilit în raport cu volumul și specificul
activității societății. Alegerea administratorilor se face dintre acționari, proporțional cu partea din
capital deținută, sau dintre persoane din afara societății (specialiști, instituții publice, socieăți
comerciale).

Consiliul de Administrație este condus de un președinte, care este și directorul general al

societății. În relațiile cu terții, societatea este reprezentată de către președintele Consiliului de
Administrație pe baza și în limitele împuternicirilor date de Adunarea Generală a Acționarilor sau
în lipsa lui, de către unul din vicepreședinți, desemnat de Consiliul de Administrație.
Președintele Consiliului de Administrație este numit pe o durată care nu poate depăși
durata mandatului său de administrator. În cazul în care președintele se află în imposibilitatea
temporară de a-și exercita atribuțiile, Consiliul de Administrație poate numi temporar pentru
îndeplinirea funcției de președinte un alt administrator. Membrii Consiliului de Administrație vor
putea exercita orice act care este legat de administrarea societății în interesul acesteia, în limita
drepturilor care li se confer.

Potrivit actului constitutiv, Președintele Consiliului de Administrație are ca principale

obligații:

a) de a îndeplini formalitățile de publicitate necesare constituirii societății, convocării Adunării

Generale și Consiliului de Administrație;
b) de a depune semnătura la Registrul Comerțului;

c) de a participa la toate adunările generale ale Consiliului de Administrație

2.4 Diagnosticul tehnic

Diagnosticul tehnic, tehnologic şi de exploatare are ca obiectiv aprecierea măsurii în care

acest ansamblu al mijloacelor de exploatare materială răspunde nevoilor actuale sau de viitor ale
întreprinderii sau ale achizitorului ei potential.
Potentialul tehnic al întreprinderii este dat de starea utilajelor (volum, grad de uzură,
posibilitate de modernizare, structură). În cadrul acestui diagnostic se analizează
aspecte referitoare la elementele componente ale functiei tehnice de exploatare, cum sunt:
a) impactul tehnologiei utilizate asupra mediului ambiant;
b) starea şi performanta mijloacelor de exploatare;
c) capacitatea de productie şi gradul de determinare a ei;
d) activitatea de cercetare – dezvoltare;
e) organizarea activitătii de productie.

2.4.1 Gama de produse:

●paste făinoase
●făină albă
●mălai
■produse dulci :

Cozonaci

Cozonac tradiţional 1kg/600g

Ingrediente: făină albă de grâu, apă, zahăr, drojdie, umplutură 38% (zahăr, miez de nucă 24%,
pesmet, albuş de ou, apă, portocale confiate 10%, stafide 8%, arome), grăsimi vegetale
nehidrogenate, gălbenuş de ou, sirop de zahăr invertit (glucoză şi fructoză), lapte praf degresat,
emulgatori: mono şi digliceride ale acizilor graşi şi lecitină, sare iodată, arome. Produsul contine:
gluten.
Cozonac Prestige cu Crema de Cacao si Cipsuri de Ciocolata 850 g
Ingrediente: făină albă de grâu, apă, zahăr, drojdie, grăsimi vegetale nehidrogenate, cremă cacao
22% (zahăr, pesmet, albuş de ou, cacao, apă, arome), gălbenuş de ou, cipsuri ciocolată 8% (zahăr,
grăsimi vegetale hidrogenate, cacao pudră degresată, emulgator: lecitină, arome), sirop de zahăr
invertit (glucoză şi fructoză), lapte praf degresat, emulgatori: mono şi digliceride ale acizilor graşi
şi lecitină, sare iodată, arome. Produsul contine: gluten.
Cozonac cu Ciocolata -
Ingrediente: făină albă de grâu, umplutură: cremă de ciocolată-rom 30% (sirop de glucoză, apă,
dextroză, ciocolată (8%), grăsimi vegetale, lapte praf, zahăr, rom (4%), cacao degresata, arome,
stabilizator: pectină, conservant: sorbat de potasiu), grăsimi vegetale nehidrogente (uleiuri şi
grăsimi vegetale rafinate nehidrogente, apă, emulgatori: monogliceride distilate, lecitină din soia
non GMO, sare, conservant: sorbat de potasiu, acidifiant: acid citric, colorant: beta caroten),
drojdie naturală (făină de grâu, apă ), zahăr, apă, ouă, gălbenuş ou, zahăr invertit (sirop de
glucoză şi fructoză), lapte praf, emulgatori: mono şi digliceride ale acizilor graşi şi lecitină de
soia, sare iodată, arome. Produsul conţine: gluten din grâu.
Pentru o păstrare cât mai corectă, menţineţi produsul în ambalajul original, în loc uscat şi aerisit,
evitând expunerea la soare.

Cozonac de post cu stafide

Cozonac de post cu stafide 500g

Ingrediente: făină albă de grâu, apă, grăsimi vegetale nehidrogenate, zahăr, stafide (16%), sirop
de zahăr (glucoză fructoză), emulgatori: mono şi digliceride ale acizilor graşi şi lecitină, drojdie,
sare iodată, arome. Produsul conţine: gluten. Pentru o păstrare cât mai corectă, menţineţi produsul
în ambalajul original, în loc uscat şi răcoros, evitând expunerea la soare. A se consuma de
preferinţă înainte de (vezi pe ambalaj)
Turta dulce
Ingrediente:făină albă de grâu, cremă ciocolată 12,5% (sirop de glucoză, apă, zahăr, grăsimi
vegetale, dextroză, amidon de orez, lapte praf degresat, ciocolată 2 %, arome, stabilizatori:
pectină, alginat de sodiu, conservant: sorbat de potasiu, sare), cremă de vanilie 12,5% (zahăr,
sirop de glucoză, apă, grăsimi vegetale, lapte praf degresat, amidon de orez, gălbenuş de ou,
alcool, arome, stabilizatori: pectină, alginat de sodiu, conservant: sorbat de potasiu), grăsimi
vegetale nehidrogenate, zahăr, apă, drojdie, sirop de glucoză-fructoză, ouă, unt, emulgatori: mono
şi digliceride ale acizilor graşi şi lecitină de soia, lapte praf, sare iodată, arome

2.5 Diagnosticul financiar

Diagnosticarea rentabilităţii şi riscului unei întreprinderii presupune o analiză financiară

complexă începând cu o analiză a poziţiei şi a performanţei financiare. În cazul companiei SC
PAMBAC aceasta este foarte importantă pentru acţionari, furnizori sau parteneri bancari
deoarece prezintă o imagine globală a activităţii întreprinderii.
Sursele de date folosite în scopul realizării analizei financiare sunt bilanţul contabil şi
contul de profit şi pierdere. În cadrul analizei financiare a SC PAMBAC SA am utilizat datele
ultimii 4 ani de activitate respectiv 2015 şi 2018 aşa cum sunt reflectate ele în documentele
menţionate mai sus.

Capitolul 3 Analiza financiara

Pentru început am sintetizat bilanţul contabil din cei 4 ani de activitate a întreprinderii
luaţi în discuţie, in bilanturile de mai jos valorile nu sunt influentate de rata inflatiei.

ACTIV 2.015 2.016 2.017 2.018

I. IMOBILIZARI 128.918.949 108.569.839 104.976.691 96.340.598
Necorporale 15.502.001 354.160 290.423 4.401.580
Corporale 95.153.352 89.830.434 86.422.672 90.982.091
Financiare 18.263.596 18.385.245 18.263.596 956.927

II. ACTIVE
CIRCULANTE 32.543.181 34.263.745 29.434.600 50.491.788
Stocuri 10.761.828 12.501.348 7.027.026 4.891.648
Creante 16.117.313 20.017.767 21.401.361 45.076.433
Disponibilitati 5.664.040 1.744.630 1.006.213 523.707

III. CHELTUIELI IN
AVANS 166.447 180.599 206.457 59.025
 TOTAL ACTIV 161.628.577 143.014.183 134.617.748 146.891.411

PASIV 2015 2016 2017 2018

I. CAPITAL PROPRIU 132.124.182 102.914.448 98.996.213 50.310.591

II.PROVIZIOANE PENTRU
RISCURI SI CHELTUIELI 0 0 0 0

III.DATORII PE TERMEN
LUNG 11.047.413 8.916.328 9.333.871 30.486.813

IV. DATORII CURENTE 18.348.649 31.094.815 26.206.376 56.610.882

Furnizori
Salariati+Stat
Ptz

V. VENITURI IN AVANS 108.333 88.592 81.288 9.483.125

TOTAL PASIV 161.628.577 143.014.183 134.617.748 146.891.411

Se observă că pe parcursul celor 4 ani valorile imobilizarilor scade, lucru similar și în

cazul capitalurilor proprii.

Din punctul de vedere al pasivului, se poate observa că capitalul propriu este în scădere
ceea ce afectează în primul rând acţionarii, ei înregistrând practic pierderi.

Pentru a da o imagine cât mai clară a structurii bilanţului, am raportat fiecare element al
activului/pasivului, la total activ/pasiv.

ACTIV 2015 2016 2017 2018

I. IMOBILIZARI 79,46% 75,92% 77,98% 65,59%
Necorporale 8,24% 0,25% 0,18% 2,76%
Corporale 59,75% 62,81% 54,27% 57,13%
Financiare 11,47% 12,86% 11,47% 0,60%

II. ACTIVE
CIRCULANTE 20,44% 23,96% 21,87% 34,37%
Stocuri 6,76% 8,74% 5,22% 3,33%
Creante 10,12% 14,00% 15,90% 30,69%
Disponibilitati 3,56% 1,22% 0,75% 0,36%
III. CHELTUIELI IN
AVANS 0,10% 0,13% 0,15% 0,04%

TOTAL ACTIV 100,00% 100,00% 100,00% 100,00%

PASIV 2015 2016 2017 2018

I. CAPITAL PROPRIU 81,75% 71,96% 73,54% 34,25%

II.PROVIZIOANE PENTRU
RISCURI SI CHELTUIELI 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%

III.DATORII PE TERMEN LUNG 6,84% 6,23% 6,93% 20,75%

IV. DATORII CURENTE 11,35% 21,74% 19,47% 38,54%

Furnizori
Salariati+Stat
Ptz

V. VENITURI IN AVANS 0,07% 0,06% 0,06% 6,46%

TOTAL PASIV 100% 100% 100% 100%

3.1 Analiza Poziţiei Financiare

Situația indicatorilor de lichiditate,îndatorare,gestiune si profitabilitate

a. Lichiditatea generală
Definire:
Lichiditatea generala este indicatorul care masoara capacitatea firmei, la un moment dat, de a-
si acoperi datoriile pe termen scurt prin valorificarea tuturor activelor curente ale firmei.
Formula de calcul:
Lichiditatea generala = Active curente / Datorii curente
Active curente = stocuri + creante + disponibilitati banesti
Datorii curente = datorii pe termen scurt catre furnizori, salariati, banci si datorii fiscale
Valori minime:
Se recomanda ca lichiditatea generala sa aiba valoarea minima de 1 sau 1,5 – dar in functie de
domeniul de activitate al firmei si de conjunctura mediului de afaceri aceasta valoare poate fi
reconsiderata.

Factori de influenta ai lichiditatii generale a firmei:

In societatile comerciale, lichiditatea generala a firmei se calculeaza lunar si este influentata de
toate elementele care intra in componenta activelor si datoriilor curente, care la randul lor sunt
influentate de o serie de factori cantitativi si calitativi.

Lichiditatea generală=Active curente/Pasive curente

Amul 2015 2016 2017 2018
Active curente 32.543.181 34.263.745 29.434.600 50.491.788
Pasive curente 18.348.649 31.094.815 26.206.376 56.610.882
Lichiditatea 1,8 1,1 1,1 0,9
generală

După cum se poate observa în tabel lichiditatea generală se incadrează în marja valorilor
acceptabile în anii 2015-2017. În anul 2018 valoarea lichidității generale se află sub
pragul minim ceea ce înseamnă că compania întâmpină dificultăți în a-și acoperi datoriile
pe termen scurt.

b. Lichiditatea imediată

Firmele nu pot converti toate activele lor curente in numerar , foarte repede. Exista tipuri de
activitati in care miscarea stocurilor este foarte inceata, stocurile lor nefiind foarte lichide datorita
unui ciclu lung de fabricatie. De aceea, in asemenea situatii este relevant calculul indicatorului
lichiditatii imediate.
Lichiditatea imediata ar trebui sa fie cel putin egala cu 1 pentru firmele cu o miscare lenta a
stocurilor, iar pentru cele cu o viteza de rotatie rapida a stocurilor poata sa scada chiar si sub 1,
fara a sugera ca firma ar avea dificultati financiare.
Lichiditatea unei firme este strans legata de modul in care conducerea gestioneaza capitalul de
lucru.
Capitalul de lucru este reprezentat de stocurile de materii prime, materiale, produse finite si
diferenta dintre crente si datorii.
Capitalul de lucru net este reprezentat de diferenta intre active curente si datoriile curente.
Analiza capitalului de lucru trebuie sa tina cont si de domeniul de activitate in care opereaza
firma
Lichiditatea imediata = (active curente – stocuri )/datorii curente

Anul 2015 2016 2017 2018

Active curente 32.543.181 34.263.745 29.434.600 50.491.788
Datorii curente 32.547.210 34.267.775 29.438.632 56.610.882
Stocuri 10.761.828 12.501.348 7.027.026 4.891.648
Lichiditatea imediata 0,7 0,6 0,8 0,8

Valorile înregistrate de indicatorul de lichiditate imediată nu sunt îngrijorătoare chiar dacă

acestea scad sub 1 deoarece firma are o viteza de rotatie rapida a stocurilor si acest lucru
influențează într-o mare măsura.Valoarea variației acesui indicator nu este foarte mare pe
parcursul celor 4 ani de analiza.

c. Lichiditatea la vedere

Lichiditatea la vedere (imediata) (Lv), numita si capacitate de plata, reflecta capacitatea

firmei de a achita datoriile exigibile imediat, pe baza disponibilitatilor banesti (inclusiv a titlurilor
de valoare).Intervalul optim este între 0,85 si 1,15.

Lichiditatea la vedere=Disponibilități bănești/Datorii curente

Anul 2015 2016 2017 2018

Disponibil 5.664.040 1.744.630 1.006.213 523.707
Datorii curente 5.668.069 1.748.660 1.010.245 56.610.882
Lichiditatea la vedere 1,00 1,00 1,00 0,01

Indicatorul de lichiditate înregistrează în anii 2015-2017 valori satisfăcătoare ceea ce înseamna

ca firma îșă va onora datoriile curente. Anul 2018 este anul în care valoarea indicatorului arată ca
comaania nu are capacitatea de a-si achita datoriile curente.

d. Rata solvabilității generale

Rata solvabilitatii generale reflecta capacitatea unei intreprinderi de a face fata tuturor
scadentelor sale, atat pe termen scurt cat si pe termen mediu si lung.

Rata solvabilității generale= Activ total/Datorii totale

 Anul 2015 2016 2017 2018
A totale 173.100.858 155.456.416 146.329.492 159.670.963
D totale 29.396.062 40.011.143 35.540.247 87.097.695

Solvabilitate 5,89 3,89 4,12 1,83

a gen

Valorile înregistrate sunt semnificative si arata ca la nivel total compania își va achita datoriile
fara să întâmpine probleme.

e. Gradul de îndatorare

Este un indicator general al îndatorării și calcurează proporția în care activul total este finanțat din
alte surse decât cele proprii, cum sunt credite, furnizori,stat. Indicatorul este inversul solvabilității
patrimoniale și poate avea valori mai mici sau egale cu 1. În condișii normale de activitate gradul
de îndatorare trebuie să se situeze in jurul a 50%. O limită sub 30% indică o rezerva în apelarea la
credite, iar peste 80% o dependență de credite sau împrumuturi, situație care trebuie să stârnească
un semnal de alarma pentru conducere.

Gradul de îndatorare=Datorii totale/Pasive totale*100

Anul 2015 2016 2017 2018

D totale 29.396.062 40.011.143 35.540.247 87.097.695
Pasive totale 175.690.263 155.456.416 146.329.492 9.670.963
Grad de indat 6,73 25,74 24,29 54,55

f. Rata de îndatorare globală

Anul 2015 2016 2017 2018

Capital total 132.124.182 102.914.448 98.996.213 50.310.591
D totale 29.396.062 40.011.143 35.540.247 87.097.695
Rata de indatorare 0,2 0,4 0,4 1,7
globala
 g. Lichiditatea la vedere

Acest indicator reprezintă cea mai conservatoare măsura a lichidității interne. Intervalul ideal
al acestuia este cuprins între 0,85 si 1,15.

Lichiditatea la vedere= Disponibil +Investiții /Datorii curente

Anul 2015 2016 2017 2018

Disponibilitați 5.664.040 1.744.630 1.006.213 523.707
Datorii curente 18.348.649 31.094.815 26.206.376 56.610.882
Lichiditatea la 0,31 0,06 0,04 0,01
vedere

În anii analizați, 2015-2018 valoarea indicatorului de lichiditate este una extrem de scăzuta ceea
ce arată că intreprinderea nu are capacitatea de a-și achita datoriile curente pe baza
disponililitățolor.

h. Viteza de rotație a debitelor

Daca indicatorul are o valoare mare , rezultă că în companie sunt probleme legate de controlul
creditului acordat clienților și în consecință, creanțele vor fi mai greu de încasat, motiv pentru
care entitatea trebuie să ia măsuri în vederea încasării acestora. Astfel, cu cât valoarea
indicatorului este mai mica, compania își va recupera mai repede creanțele.

Viteza de rotație a debitelor = (Sold mediu clienți/CA)*365

Anul 2015 2016 2017 2018

Creante 8.568.278 7.677.774 5.142.694 43.392.402
CA 91.670.679 103.222.048 92.635.053 63.834.672
Viteza de rotație 34,1 27,1 20,3 248,1

Valoarea acestui indicator se situează înte 20 - 248 de zile, o diferență semnificativă în ceea ce
priveste încasarea creanțelor.Se recomandă o supraveghere atentă a duratei de recuperare a
creditului acordat clienților.
 i. Viteza de rotație a creditelor

Acest indicator exprimă numărul de zile de creditare pe care entitatea îl obține de la furnizorii săi.
O valoare mică a acestuia exprimă o situație nefavorabilă.

Viteza de rotație a creditelor=(Sold mediu furnizori/CA)*365

Anul 2015 2016 2017 2018

Dts 18.348.649 31.094.815 26.206.376 56.610.882
CA 91.670.679 103222048,00 92.635.053 63.834.672
Viteza de rotație 73,1 110,0 103,3 323,7

În ceea ce privește Viteza de rotație a creditelor putem vedea că valoarea minimă a nr de zile de
creditare pe care entitatea îl obține de la furnizorii săi este de 73 de zile, iar valoarea maximă de
323 zile , valori medii dupa aprecierea noastra.

j. Viteza de rotație a activelor imobilizate

Indicatorul exprima numarul de rotatii efectuate de activele imobilizate pentru realizarea cifrei de
afaceri. De asemenea, se evalueaza eficienta managementului activelor imobilizate prin
examinarea valorii cifrei de afaceri generate prin exploatarea acestora.

Viteza de rotație a activelor imobilizate =CA/ Active imobilizate

Anul 2015 2016 2017 2018
Active 128.918.949 108.569.839 104.976.691 96.340.583
Imobilizate
CA 91.670.679 103.222.048 92.635.053 63.834.672
Viteza de rotație 0,7 1,0 0,9 0,7

Valorile acestui indicator, care se situează intre 0,7-1 arată eficiența managementului
activelor imobilizate.
 k. Viteza de rotație a activelor curente
Acest indicator exprimă numărul de rotații efectuate de activele curente pentru realizarea cifrei de
afaceri.Astfel se determină valoarea cifrei de afaceri generată prin exploatatrea acestora.
Viteza de rotație a activelor curente=CA/Active curente
Anul 2015 2016 2017 2018
Active circulante 35.548.181 34.263.745 29.434.600 50.491.788
CA 91.670.679 103.222.048 92.635.053 63.834.672
Viteza de rotație 2,6 3,0 3,1 1,3

În toata perioada analizata nivelul acestui indicator este cuprins inte 1,3 si 3,1 ceea ce arata
eficiența rotașiei activelor curente pentru realizarea cifrei de afaceri.

l. Viteza de rotație a activelor totale

Indicatorul evalueaza eficienta managementului activelor totale prin examinarea valorii cifrei de
afaceri generate de activele entitatii.
Viteza de rotație a activelor totale=CA/Active totale
Anul 2015 2016 2017 2018
Active totale 173.100.858 155.456.416 146.329.492 159.670.963
CA 91.670.679 103.222.048 92.635.053 63.834.672
Viteza de rotație 0,5 0,7 0,6 0,4

3.2Indicatorii de profitabilitate

Indicatorii din aceasta grupa exprima eficienta entitatii in realizarea de profit din resursele
disponibile.
a. Rentabilitatea capitalului propriu (ROE)
În opinia multor economisti, ROE este cel mai important indicator de masurare a performantelor
unei companii. Indicatorul este calculat ca raport intre profitul net obtinut de companie si
capitalurile proprii, acestea din urma reprezentand practic contributia actionarilor la finantarea
afacerii.
O rentabilitate mare a capitalurilor proprii inseamna ca o investitie materiala mica a actionarilor a
fost transformata intr-un profit mare, iar asta este cel mai important pentru o afacere: sa
maximizeze rezultatele resimtite de actionari ca urmare a investitiei pe care au facut-o.

O companie cu un grad mare de indatorare si cu un grad mic de finantare din banii actionarilor va
avea, in general, o rentabilitate mai mare a capitalurilor proprii decat una care se finanteaza mai
mult de la actionari. Avantajul este obtinerea unui profit mai mare pe seama aceleiasi investitii
din partea actionarilor, insa dezavantajul este riscul mai mare pe care il da o dependenta ridicata
de datorii.

Rentabilitatea capitalurilor proprii= Rezultat net / Capitaluri proprii*100

Anul 2016 2017 2018
PN -3.918.177 3.302.746 728.653
Caoital propriu 132.124.182 102.914.448 98.996.213
ROE -3,0 3,2 0,7

Analizând valorile obținute se poate aprecia că în anul 2016 resursele acționarilor nu au fost
folosite corespunzător, iar Pn negativ a nfluentat valoarea rentabilității.
Pentru o investiţie de 100 de lei în CP economic al întreprinderii acţionarii şi creditorii au
înregistrat un câştig net de 3,2 lei în 2017, iar la o invesţie de 100 lei în capitalul companiei
câştigul este de 7 lei in 2018 .

b. Rentabilitatea activelor (ROA)

Este unul dintre indicatorii principali de rentabilitate ai unei companii, si masoara eficienta
utilizarii activelor, din punctul de vedere al profitului obtinut.
Daca in cazul rotatiei activelor totale este vorba de cati lei de vanzari se obtin de pe urma unui leu
de active, rentabilitatea activelor arata cati lei aduce sub forma de profit un leu investit in active.

Se poate spune ca este un indicator mai important si mai complet, pentru ca scopul final al
oricarei afaceri este obtinerea de profit. De altfel, plecand de la formula sa, "profit net" / "active
totale", rentabilitatea activelor se poate descompune, rezultand formula ROA = "rotatia activelor"
* "marja neta" ((cifra de afaceri / active totale) * (profit net / cifra de afaceri), unde cifra de
afaceri se simplifica si rezulta chiar formula initiala a ROA).
Folosind aceasta descompunere se pot trage concluzii si se pot lua masuri atunci cand se
doreste maximizarea rentabilitatii activelor.

Rentabilitatea activelor= Profit net / Active totale

Anul 2016 2017 2018
PN -3.918.177 3.302.746 728.653
Active totale 155.456.416 146.329.492 159.670.963
ROA -2,5 2,3 0,5

Indicatorul ne arată ca in anul 2016 1 leu investit in activele intreprinderii nu a fost fructficat,
rezultatul fiind negativ. În 2017 1 leu investit în active generează un profit de 2,3 lei, iar în 2018
doar 0,5 lei.

c. Rata rentabilitatii veniturilor (Rv) exprima profitul total ce revine la 100 lei
venituri.
RV=Profit net/Venituri totale

Prin acest model, urmarim corelatia dintre dinamica profitului si dinamica veniturilor.

Anul 2016 2017 2018

PN -3.918.177 3.302.746 728.653
V totale 108.193.629 106.301.294 97.166.703
Rentabilitatea V -3,6 3,1 0,7

d. Rata de acoperire a datoriilor

Este indicatorul care indică de câte ori încasările din operațiunile firmei , înainte de plata
dobânzilor , acoperă serviciul datoriei

(Rezultatul net+ Amortizări)/Datorii totale

e. Rata de îndatorare a activului

Rata de îndatorare a activului este un indicator general al îndatorării șibcalculează proporția în

care activul total este finanțat din alte surse decât cele proprii, cum sunt credite, furnizori, datorii
la stat. Indicatorul este inversul solvabilității patrimoniale și poate avea valori mai mici sau egale
cu 1. In condiții normale de activitate gradul de îndatorare trebuie să se situeze în jur de 50%. O
limita sub 30% indică o rezervă în apelarea la credite și împrumuturi, iar peste 80% o dependență
de credite, situație alarmantă.
În anii 2015-2017 valorile înregistrate arată ca intreprinderea este rezervată în cecea ce privește
apelarea la împrumuturi. Anul 2018 area o mai mare înclinare a companiei către recurgerea la
credite sau împrumuturi.

Anul 2015 2016 2017 2018

A totale 173.100.858 155.456.416 146.329.492 159.670.963
D totale 29.369.062 40.011.143 35.540.247 87.097.695
Rata de 0,2 0,3 0,2 0,5
îndatorare

Capitolul IV Riscul dе insolvеnță/falimеnt

O sociеtatе comеrcială sе рoatе confrunta cu рroblеmе gravе carе să ducă la suрravеgһеrе

financiară, rеorganizarе/rеstructurarе sau cһiar licһidarе.

Ѕituațiilе dе rеgrеs еconomic рot fi.

 Еșеc еconomic când costurilе totalе dерășеsc vеniturilе;

 Ιnsolvabilitatе tеһnică atunci când nu ехistă рosibilitatеa îndерlinirii obligațiilor
curеntе la scadеnță;
 Ιnsolvabilitatеa în falimеnt carе ducе la licһidarеa firmеi atunci când datoriilе
totalе au o valoarе mai marе dеcât valoarеa activеlor;
 Еșеc financiar carе cuрrindе atât insolvabilitrеa tеһnică cât și falimеntul și aрarе
atunci când firma nu îndерlinеștе condițiilе contractеlor cu crеditorii;
 Falimеnt juridic.
Analiza riscului dе falimеnt sе рoatе facе рrin mai multе mеtodе

 ре baza bilanțului financiar-analiza statică;

 ре baza bilanțului funcțioanl- analiza funcțională;
 cu ajutorul tabloului dе finanțarе- analiza dinamică;
 рrin mеtoda scorurilor.
1. Analiza statică arе ca și instrumеntе dе lucru fondul dе rulmеnt și ratеlе dе licһiditatе și îndatorarе.

2. Analiza funcțională sе bazеază ре datеlе furnizatе dе fondul dе rulmеnt, nеcеsarul dе fond dе

rulmеnt și trеzorеria nеtă.

3. Analiza dinamică folosеștе tabloul dе finanțarе și sе bazеază ре indicatorii: ехcеdеntul dе trеzorеriе al

ехрloatării, casһ-flow-ul global, caрacitatеa dе autofinanțarе și autofinanțarеa.

Pentru analiza riscului de faliment avind ca obiect S.C. "PAMBAC" S.A. s-a folosit
modelul lon Anghel, dezvoltat de autor in teza sa de doctorat "Analiza discriminanta si
previziunea falimentului", sustinuta la Academia de Studii Economice Bucuresti si prezentat pe
larg in lucrarea "Falimentul - radiografie si predictie" - lon Anghel, Editura economica 2002.
Modelul a fost fundamentat pe analiza in perioada1994 - 1998 a datelorfinanciare ale unui
esantion de 276 intreprinderi, selectate din 12 ramuri ale economiei romanesti. Avind in vedere
ca activele cuprinse in esantion insumau, la nivelul anului 1998, peste 23 de mii de miliarde lei
iar numarul salariatilor era de peste 175 de mii de persoane, se poate considera acest esantion ca
fiind reprezentativ pentru economia nationala.

daca: A < 0 , situatie iminenta a falimentului firmei :

- daca : 0 < A < 2,05, situatie de incertitudine (se impune o analiza suplimentara) ;

- daca : A > 2,05 , riscul de faliment este improbabil , starea firmei este buna

A=5,676+6,3718X1+5,3932X2-5,1427X3-0,0105X41

Unde:

X1=Profit net/ Venituri , X2=Cash-Flow /Active , X3=Datorii/Active , X4=(Obligații/CA)*360

Anul 2015 2016 2017 2018 A

X1 -0,038 -0,096 0,393 228,925 1,0
X2 0,051 0,091 0,243 109,884 4,1
X3 0,033 0,0274 0,195 123,73 3,7
X4 0,081 -0,0057 0,203 139,905 3,7

Atunci când A are o valoare mai mare decât 2,05, compania se găsește într-o situație financiară
favorabilă ,deci posibilitatea ajungerii la faliment este una foarte scăzută. În cazul în care
valoarea A este mai mică decât 0 trebuie să ne așteptăm la falimentul iminent al întreprinderii, iar
dacă A se situează între 0 și 2,05, întreprinderea se află într-o situație de incertitudine, motiv
pentru care este recomandată o altă analiză pentru a stabili clar cu ce aspect se confruntă entitatea.

Valorile rezultate în urma modelului arată ca în anul 2015 firma PAMBAC se găsește într-o
situație incertă. În ceilalti ani 2016-2018 firma este într-o situație bună
1
Anghel, Ion. Falimentul – Radiografie și predicție. (2002). Editura Economică. București. pg. 145
 -FOND DE RULMENT (FR);
-NEVOIA DE FOND DE RULMENT (NFR);
-TREZORERIA NETĂ(TN).

4.1Fondul de rulment
Fondul de rulment este cel mai sugestiv indicator pentru a reflecta poziţia financiară a
companiei pe termen lung. În cazul bilanţului contabil al SC PAMBAC SA, întâlnim atât nevoi
(înregistrate în partea de activ), cât şi resurse (înregistrate în partea de pasiv), atât pe termen lung
cât şi pe termen scurt.

Fondul de rulment este definit că diferenţa dintre pasivele permanente şi activele

permanente:
FR = Pasive permanente – Active permanente = CPR + PRCh + DFIN – IMOnete = ACRn

Anul 2015 2016 2017 2018

Fondul de 14.252.646 3.260.937 3.353.393 -15.543.194
rulment

Analiza fondului de rulment Fondul de rulment (FR) reprezintă partea din capitalul
permanent care depăşeşte valoarea activului imobilizat şi care este destinată şi utilizată pentru
finanţarea activelor circulante. De asemenea, acest indicator se poate exprima ca fiind excedentul
activelor circulante peste valoarea obligaţiilor pe termen scurt.
Dupa cum se vede in tabelul valorilor nominale Fondul de rulment inregistreaza pe
perioada 2015-2018 o continua scadere pornind de la 14,252,646 in anul 2015 si ajungand in
2017 la 3,353,393. Cea mai drastica scadere se realizeaza in anul 2018. Aceasta situatie de multe
ori este considerata a fi negativa, deoarece activele circulante sunt acoperite intr-o mai mica
masura din resurse permanente.
De asemenea, scaderea fondului de rulment poate fi compensata printr-o gestionare mai eficienta
a activelor circulante. Cand fondul de rulment este negativ -15,310,591, acesta semnifică
existenţa unui dezechilibru financiar determinat de gestiunea pe termen lung..
In exerciţiul anului 2015 nu au apărut nevoi de finanţare pe termen lung din activitatea de
investiţii care să consume din capitalurile permanente efectul fiind favorabil asupra trezoreriei.
 Fondul de rulment poate fi descompus şi calculat că fond de rulment propriu şi
împrumutat (străin) :

Anul 2015 2016 2017 2018

Fondul de rulment 3.205.23 -5.655.39 -5.980.47 -46.030.00
propriu
Fondul de rulment 11.047.41 8.916.32 9.333.87 30.486.81
imprumutat

Fondul de rulment propriu are un curs descrescator pe parcursul celor 4 ani si negative de
asemenea incepand cu anul 2016. Valorile negative arată că societatea a folosit și alte surse pe
termen pentru finanțarea imobilizărilor

Fondul de rulment imprumutat scade si el de la 11.047.41 in 2015 la 9.333.87 in 2017,ca

mai apoi in 2018 sa inregistreze valoare in crestere pană la 30.486.813

4.2 Nevoia de fond de rulment

Nevoia de fond de rulment este expresia echilibrului financiar pe termen scurt, arătând
măsura în care nevoile pe termen scurt pot fi acoperite de resursele pe termen scurt (fără a lua în
considerare disponibilităţile şi creditele bancare pe termen scurt).

Structura necesarului de fond de rulment cuprinde, pe de o parte, stocurile (de materii

prime, produse finite, semifabricate) a căror valoare incorporează cheltuielile de fabricaţie şi, pe
de altă parte, creanţele.

NFR = Alocări temporare (în stocuri şi creanţe) – Surse temporare (mai puţin credite
bancare curente) = (Stocuri + Creanţe) – Dat. de exploatare (Dat.fata de salariaţi, stat,
furnizori, acţionari).

Anul 2015 2016 2017 2018

Nevoia de fond 8.588.606 1.516.303 2.347.188 -16.066.902
de rulment
 Nevoia de fond de rulment este pozitiva si descrescatoare pe perioada anilor 2015-2017 si
semnifica un surplus de nevoi de stocuri si creante (temporare) in raport cu sursele temporare
posibile de mobilizat. Aceasta nevoie de fond de rulment pozitiva, poate fi considerata normala,
daca este rezultatul unei politici de investitii privind cresterea stocurilor si a creantelor (nevoia de
finantare a ciclului de exploatare).

Altfel, nevoia de fond de rulment poate arata un decalaj nefavorabil intre lichiditatea
stocurilor si a creantelor, si exigibilitatea datoriilor de exploatare (incetinirea incasarilor si
urgentarea platilor).
In anul 2018 valoarea negativa a indicatorului semnifica un surplus de resurse temporare
in raport cu nevoile corespunzatoare de capitaluri circulante. Ea poate fi apreciata pozitiv, daca
este rezultatul accelerarii rotatiei activelor circulante si al angajarii de datorii cu scadente mai
relaxate.

Aceasta situatie poate fi gasita la intreprinderi cu activitate comerciala, unde nevoia de

fond de rulment negativa constituie o sursa temporara care finanteaza fondul de rulment si
trezoreria. Altfel, acest indicator in valoare negativa semnifica o situatie nefavorabila, si este
considerata consecinta unor intreruperi temporare in aprovizionare si reinnoirea stocurilor, cu
efecte nefaste in perioada urmatoare.

4.3. Trezoreria netă

Trezoreria netă este expresia cea mai concludentă a desfăşurării unei activităţi echilibrate
şi eficiente. Ea releva calitatea echilibrului general al întreprinderii atât pe termen lung cât şi pe
termen scurt, fapt ce poate fi dedus şi din formula de calcul:
TN = FR – NFR = ATz – PTz
Anul 2015 2016 2017 2018
Trezoreria neta 5.664.042 1.744.633 1.006.215 523.70

Sinteză a realizării echilibrului financiar la nivelul unei întreprinderi (atât pe termen lung
cât şi pe termen scurt). Analiza trezoreriei nete se realizează prin compararea fondului de
rulment (ce se înregistrează la un moment dat, determinat pe baza bilanţului) cu nevoia de fond
de rulment (mărime fluctuantă).
TN pozitivă pe parcursul celor 4 ani analizati reflectă o bună realizare a echilibrului
financiar, respectarea regulii de finanţare şi degajarea unor disponibilităţi monetare regăsite într-o
trezorerie excedentară. Acest surplus monetar trebuie plasat în condiţii de rentabilitate cât mai
bună, risc cât mai redus şi lichiditate corespunzătoare. TN negativă (nu este cazul) ilustrează un
dezechilibru financiar, evidenţiind faptul că necesarul de fond de rulment nu poate fi acoperit în
întregime din resurse permanente, apelându-se la credite). Dezavantajul este dat de posibilitatea
de acces la aceste tipuri de credite, de flexibilitatea surselor de finantare şi, mai ales, de costul
acestora (trebuie găsite sursele cu costurile cele mai mici).

Capitolul 5 Analiza Performanţei Financiare

Pentru compania SC PAMBAC SA am folosit abordarea anglo-saxonă, deoarece este cel

mai des folosită în practică la determinarea indicatorilor calculaţi ulterior:

o EBITDA ( earnings before interests, taxes, depreciation and amortization) reprezintă

câştigul brut din activitatea de exploatare, fără să fie afectat de amortizări sau provizioane.
investitorii urmaresc cresterea acestui indicator de la o perioada la alta , cresterea
semnificand o imbunatatire a profitabilitatii de-a lungul timpului;
• se mai utilizeaza pentru estima valoarea de piata a unei companii, de regula atunci cand
urmeaza sa fie achizitionata de catre o alta companie;
• in anumite situatii se foloseste pentru a estima cash-flow-ul din operatiuni. Indicatorul
nu tine cont insa de capitalul de lucru sau de alte cheltuieli fixe, deci trebuie utilizat cu
precautie.

EBITDA=Profit net+ CH dobanzi+ CH Impozit+ CH Amortizări si deprecieri

Indicatorul 2016 2017 2018

EBITDA -2.776.601 1.083.915 1.012.326
 o EBIT (earnings before interest and taxes) reprezintă câştigul din activitatea de exploatare,
cu luarea în calcul a amortizărilor şi provizioanelor, înainte de dobânzilor şi a impozitului
pe profit.
EBIT = Profit din exploatare + Venituri financiare

Indicatorul 2016 2017 2018

EBIT -3.350.447 255.897 138.863

Capitolul 6 Analiza Cash-Flow-Urilor Întreprinderii

61.Cash-Flow Operațional (CFO)

Reprezintă capacitatea potențială de finanțare viitoare a întreprinderii, de remunerare a

investitorilor de capital și a creditorilor din rezultul de exploatare obținut. Se mai numeste
și cash-flow de exploatare.

Formula de calcul:
CFO = RN + CHAMO
RN = rezultatul net
CHAMO = cheltuiala cu amortizarea.

Abordare anglo-saxonă împarte cash-flow-ul în variaţia de cash rezultată din operaţiunile

de gestiune, din operaţiuni de investiţii şi operaţiuni finanţare.

CF = CFgest + CFinv + CFfin

6.2 Cash-flow-ul de gestiune este poate cel mai important cash-flow el fiind rezultat din
activităţii de exploatare. Acesta se determina prin două metode: direct şi indirect. Metoda directă
face propriu-zis diferenţa dintre toate veniturile incasabile şi toate veniturile plătibile.

CFgest = Încasări din vânzări - Plăti către furnizori - Plăti către salariaţi/stat- Plata
impozitelor pe profit - Plata dobânzilor - Alte plati aferente exploatării
 Metoda indirectă foloseşte pentru determinarea cash-flow-ului de gestiune date deja
prelucrate cum ar fi profitul net, amortizarea şi provizioanele (CAF) şi variaţia nevoii de fond de
rulment.
CFgest = CAF – ∆NFR = PN + Amortizări şi provizioane nete – venituri financiare –
(ΔNFR).

Anul 2016 2017 2018

CF gest 8.492.631 15.177.480 11.787.964

In anul 2016 intreprinderea iregistreaza un excedent al incasarilor din activitatea

curenta,in timp ce in anul urmator inregistreaza un deficit al incasarilor , asta inseamna ca
intreprinderea va avea o probleme cu disponibilitatile pe termen scurt.

Astfel întreprinderea înregistrează în perioada analizată un excedent al încasărilor din

exploatare.
Cash-flow-ul de investiţii se determina tocmai din această diferenţa dintre încasările din
urmă cesiunii sau rambursării de active fixe şi plăţile pentru achiziţia lor.
6.3CFinv = Încasări din vânzarea imobilizărilor – Plăti pentru achiziţia de
imobilizări + Dobânzi şi dividende încasate
CFinv = Venituri financiare (aferente imobilizărilor financiare) - ∆ Imobilizăribrute

Anul 2016 2017 2018

CF inv 730.706 5.468.492 13.504.185

La nivelul activităţilor de investiţii , întreprinderea înregistrează în perioada analizată un

excedent al încasărilor fata de plăţi datorat în principal de investiţiile realizate de companie.

Cash-flow-ul de finanţare se poate împărţi totodată în cash inflow-uri generate de

majorările de capital social sau prin contractarea de noi împrumuturi, în timp ce cash outflow-
urile provin din rambursarea de împrumuturi pe termen lung şi mediu. Diferenţa dintre acestea
reprezintă modul de calcul a cash-flow-ului de finanţare.

6.4CFfin = ∆ DAT + ∆CS – Dividende = ∆ DAT+ ∆CPR – PN

Anul 2016 2017 2018

CF fin -25291557 -7220981 -49.414.275

Cash-flow-ul de finanţare are valori negative datorită faptului că profitul net depăşeşte
valorile variatiilor CPR-ului şi DAT-ului, astfel investiţiile realizate de companie sunt
autofinantate, întreprinderea având un surplus de resurse financiare.

În final cash-flow-ul întreprinderii este suma celor trei cash-flow-uri de gestiune, de

investiţii şi de finanţare şi este egal cu modificarea trezoreriei nete.

6.5 .Cash-flow-ul disponibil

Cash-flow-ul disponibil (CFD) reprezintă rezultatul diferenţei dintre încasările şi plăţile

generate de întreaga activitate a întreprinderii de gestiune (exploarare, financiare, excepţionale) şi
operaţii de capital (investiţii, dezinvestiţii, finanţare).
Pentru a determina CFD după origine, trebuie avut în vedere că din acest cash-flow de
exploatare trebuie finanţate şi creşterea economică dar şi activele circulante nete.
CFexpl = EBIT – Impozit +Amo = PN + AMO + DOB
CFD = CFexpl – ΔIMObrute – ΔACRnete
În raport cu destinaţiile sale, cash-flow-ul disponibil poate fi împărţit în CFD pentru
acţionari şi CFD pentru creditori.
CFD = CFDact + CFDcr

Anul 2016 2017 2018

CFDa -4.457.190 -48.025.621 -37.072.950
CFDc 391.511 -19.153.586 25.539.458
CFD -4.065.679 28.872.035 -11.533.492

Capitolul 7 Aplicarea a doua abordări

7.1 Abordarea pe bază de active

Este un indicator de foarte des utilizat in analiza financiara, fiindca este utilizat pentru a estima
valoarea unei companii.

ANC=Total activ-Datorii

Anul 2015 2016 2017 2018

Activ total 161,628,577 143,014,183 134,617,748 146,891,411
Datorii totale 29.396.062 40.011.143 35.540.247 87.097.695
ANC 132.232.515 103.003.040 99.077.501 59.793.716

Activul net corectat

Determinarea valorii patrimoniale prin metoda activului net corectat, are la bază elementele
de bilanț ale societății comerciale la data de 31.12.2018, analizate și corectate, în funcție de
valoarea de realizare pe piață a elementelor componente.

Pentru determinarea activului net corectat (ANc) s-au folosit tehnici specifice, adecvate
elementelor bilanțiere analizate. Rezultatele analizei și verificării în teren a activelor și corecțiile
aplicate, sunt prezentate mai jos, astfel:

Clientela în proporție de 5% din profitul net (clienți tradiționali).

Mijloacele fixe amortizate integral au un grad de uzura de 70% .

Impozitul pe venit este de 11%.

Elemente Valori Corectii Valori

bilant corectate
Active Imobilizate 96.340.598
Imobilizari necorporale 4.401.580 0 0
Terenuri 54.537.081 0 0
Mijloace fixe 29.171.054 20.419.737 49.590.791
Imobilizari financiare 956.927 0 0
Stocuri 4.891.648 0 0
Creante 45.076.433 36.432 45.112.865
Disponibil 0 0 0
Cheltuieli in avans 59.025 0 0
Total activ 159.670.69 0 0
3
Capital propriu 50.310.591 0 0
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 0 0 0
Datorii totale 87.097.695 0 0
Venituri in avans 0 0 0
Total Pasiv 146.891.41 0 0
1
ANc (Activ net corectat) 254.014.247

7.2 Abordarea pe baza de venit

Variatia anilor

ACTIV 2.015 2.016 2.017 2.018 2016//201 2017//201 2018//2017

5 6

I. IMOBILIZARI 128.918.949 108.569.83 104.976.691 96.340.598 0 0 0

9

Necorporale 15.502.001 354.160 290.423 4.401.580 - -63.737 4.111.157

15.147.841

Corporale 95.153.352 89.830.434 86.422.672 90.982.091 -5.322.918 -3.407.762 4.559.419

Financiare 18.263.596 18.385.245 18.263.596 956.927 121.649 -121.649 -17.306.669

0 0 0

II. ACTIVE 32.543.181 34.263.745 29.434.600 50.491.788 1.720.564 -4.829.145 21.057.188

CIRCULANTE

Stocuri 10.761.828 12.501.348 7.027.026 4.891.648 1.739.520 -5.474.322 -2.135.378

Creante 16.117.313 20.017.767 21.401.361 45.076.433 3.900.454 1.383.594 23.675.072

Disponibilitati 5.664.040 1.744.630 1.006.213 523.707 -3.919.410 -738.417 -482.506

0 0 0

0 0 0

III. CHELTUIELI IN 166.447 180.599 206.457 59.025 14.152 25.858 -147.432

AVANS

0 0 0

TOTAL ACTIV 161.628.577 143.014.18 134.617.748 146.891.411 - -8.396.435 12.273.663

3 18.614.394
B. Evoluția activității societății pe următorii 3 ani:

Urmând modelul variației datelor bilanțului am construit în tabelul de mai jos evoluția societății
pe următorii 3 ani de activitate.

Indicator 2017 2018 2019 2020 2021 20212

Cifra de afaceri netă 108.193.62 106.301.294 97.166.703 90.474.032,70 84.450.629,43 79.029.566,49
9
Cheltuieli materiale 73.288.704 65.127.255 58.132.466 57.057.164,40 53.258.524,05 49.839.747,74
Cheltuieli salariale 13.146.331 11.818.801 12.291.580 17.331.580,00 17.331.580,00 17.331.580,00
Amortizarea 5.338.305 4.848.204 4.021.652 4.054.152,00 4.054.152,00 4.054.152,00
Cheltuieli cu 5.704.206 5.057.354 4.970.767 4.567.027,02 4.262.972,42 3.989.323,29
utilităţile
Cheltuieli cu chirii 14.066.530 14.997.964 16.456.559 471.530,00 471.530,00 471.530,00
Cheltuieli cu 567.730 542.213 426.235 1.420.403,00 1.820.403,00 2.180.403,00
dobânzi
Profit/ pierdere -3.918.177 3.931.841 867.444 5.572.176 3.251.468 1.162.830
bruta
Impozit 0 177.934 0 891.548 520.235 186.053
Profit/ pierdere neta -3.918.177 3.836.308 4.981.648 4.680.628 2.731.233 976.778

Cheltuieile in avans 206.457 59.025 142.284 0,00 0,00 0,00

Active imobilizate 104.976.69 96.340.598 78.814.761 79.038.261,00 79.005.761,00 78.973.261,00
1
Stocuri 7.027.026 4.891.648 11.212.098 6.714.763,86 6.267.721,44 5.865.383,26

Creanţe 21.401.361 45.076.433 25.511.782 26.704.179,19 24.926.320,55 23.326.247,78

Disponibilităţi 1.006.213 523.707 815.578 358.145,78 217.749,23 94.642,35
Activ total 134.617.74 146.891.411 116.496.50 112.815.349,8 110.417.552,2 108.259.534,3
8 3 3 3 9
Capitaluri proprii 98.996.213 50.310.591 88.221.321 68.953.395,46 64.362.751,11 60.231.171,18
Datorii financiare 9.333.871 30.486.813 5.217.758 16.717.758,00 20.717.758,00 24.317.758,00
TL
Datorii furnizori 5.443.356 33.826.791 7.439.047 13.559.478,59 12.656.742,13 11.844.279,32

Datorii salariale 10.042.118 9.222.184 8.955.336 8.192.039,82 7.646.646,21 7.155.791,96

Datorii fiscale şi 2.632.418 4.248.447 2.184.674 2.631.687,07 2.456.479,75 2.298.793,17
sociale
Credite bancare pe 8.169.772 9.313.460 4.478.367 0,00 0,00 0,00
termen scurt
Veniuri in avans 0 9.483.125 27.835 2.760.990,88 2.577.175,02 2.411.740,76
CPR+ Datorii 134.617.74 146.891.411 116.496.50 112.815.349,8 110.417.552,2 108.259.534,3
8 3 3 3 9
 Puncte tari: experienta îndelungată în domeniu și existența unui personal bine format;
existenta unei retele proprii de distributie si diversificarea produselor desfacute prin
intermediul acesteia; existenta unui actionariat stabil; productia reprezentata de produse de
baza, cu o cerere relativ stabila; potenţialul de productie ridicat; ciclul foarte redus de
fabricatie şi calitatea produselor; rentabilitatea ridicata in toti anii de functionare;

Puncte slabe: capacitati de productie si transport mai greu de adaptat la reducerea

consumului; activitatea de marketing insuficient dezvoltata; diversificarea insuficienta a
productiei; lichiditatea in scadere; scaderea ponderii pe piata locala si lipsa extinderii pe alte
piete.

Oportunitati: cerere relativ constanta pentru produsele de baza, un avantaj in

conditiile recesiunii economice; elasticitatea redusa a cererii fata de pret si elasticitatea
negativa fata de venit; mediu economic mai favorabil intreprinderilor cu ciclu scurt de
fabricatie; echilibrul financiar solid si solvabilitatea ridicata; conturarea mai precisa in ultima
perioada a strategiei de vanzari; reputatia firmei si ponderea ridicata pe piata locala;
inexistenta restantelor in platile fata de bugetul statului si cel al asigurarilor sociale; controlul
strict al cheltuielilor si al fluxurilor de incasari si plati. Amenintari: reducerea veniturilor reale
si a consumului populatiei; cresterea puternica a concurentei; oscilatiile foarte mari la
preturile materiilor prime si calitatea necorespunzatoare a acestora (de ex. grau), precum si
faramitarea proprietatilor agricole; costul foarte ridicat al resurselor financiare, care
ingreuneaza activitatea de investitii; blocajul financiar si dificultatile în gasirea unor parteneri
in conditii satisfacatoare de plata;
42

preturile foarte ridicate ale produselor si serviciilor regiilor autonome (energie

electrica, gaz, apa etc.); fiscalitatea foarte ridicata si existenta evaziunii fiscale.

Pentru valorificarea la maximum a oportunităților și punctelor tari, pentru

evitarea constrangerilor și eliminarea punctelor slabe ar fi de recomandat următoarele măsuri
(unele din ele deja în atenția societății): controlul strict al cheltuielilor și supravegherea
permanentă a stării de lichiditate; ridicarea calitatii produselor și în primul rând o adaptare
mai bună la nevoile clientului; politica de vânzări mai agresivă și consolidarea poziției de lider
pe piață; urmărirea mai atentă a evoluției concurenței;