Ediţia: 1

PROCEDURĂ OPERAȚIONALĂ
PRIVIND ÎNTOCMIREA PROIECTULUI
Revizia: a II-a
DIDACTIC

GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT ,,MIHAI EMINESCU’’ TG-JIU, GORJ

Pagina ________ din 25

COMISIA PENTRU CONTROL INTERN MANAGERIAL Cod: P.O. 358/10.09.2018 Exemplar nr.:
COMISIA PENTRU EVALUARE ȘI ASIGURARE A CALITĂŢII

PROCEDURĂ OPERAŢIONALĂ
PRIVIND ÎNTOCMIREA PROIECTULUI DIDACTIC
Cod: P.O. 358/10.09.2018

EDIȚIA 1, REVIZIA a II-a, DATA 10 SEPTEMBRIE 2018

1. Lista responsabililor cu elaborarea, verificarea şi aprobarea ediţiei sau după caz, a reviziei în cadrul ediţiei procedurii

Nr. Crt. Elemente privind responsabilii/ Numele și Funcţia Data Semnătura

operaţiunea prenumele

1 2 3 4 5
1.1. Elaborat JUREBIE MARIA AUGUSTINA Responsabil Comisia 03.09.2018
metodică
1.2. Verificat CHEBEȘI MARINELA Coordonator CEAC 05.09.2018
1.3. Avizat DUMITRU LIDIA SIMONA Secretar CCIM 07.09.2018
1.4. Aprobat BÎZDOACĂ ANA-MARIA Președinte CA 10.09.2018

2. Situaţia ediţiilor și a reviziilor în cadrul ediţiilor procedurii

Nr. Ediţia/ revizia în cadrul Componenta revizuită Modalitatea reviziei Data de la care se aplică
Crt. ediţiei prevederile ediţiei sau reviziei
ediţiei
1 2 3 4
2.1. Ediția 1 x x 24.02.2016
2.2. Revizia I 3, 6, 8, 9 Adăugare, modificare 15.11.2017
2.3. Revizia a II-a Pagina de gardă, 7, 8, 9,10,11 Modificare, adăugare 11.09.2018
2.4. Revizia a III-a

3. Lista cuprizând persoanele la care se difuzează ediţia sau, după caz, revizia din cadrul ediţiei procedurii

Nr. Scopul Exemplar Compartiment Funcţia Nume şi prenume Semnătura

Data primirii
Crt. difuzării nr.
1 2 3 4 5 6 7
3.1. Informare 28 Personal didactic Responsabil Comisie JUREBIE MARIA AUGUSTINA 10.09.2018
Aplicare metodică
Personal didactic Profesori pentru Toate cadrele didactice ale 10.09.2018 e-mail
învățământul grădiniței
preșcolar/educatoare
Metodiștii și Coordonatori Practică CRUDU GABRIELA 10.09.2018 e-mail
elevii practicanți pedagogică de la Colegiul
de la Colegiul Național ,,Spiru Haret”
Național ,,Spiru Tg-Jiu
Haret” Tg-Jiu
3.2. Evidență 1 CEAC Coordonator C.E.A.C. CHEBEŞI MARINELA 10.09.2018
Management Director BÎZDOACĂ ANA-MARIA 10.09.2018

3.3. Arhivare 1 Comisia pentru Responsabil Comisie SECELEANU LĂCRĂMIOARA 10.09.2018

selecționarea arhivare
documentelor
supuse spre
arhivare
 Ediţia: 1
PROCEDURĂ OPERAȚIONALĂ
PRIVIND ÎNTOCMIREA PROIECTULUI
Revizia: a II-a
DIDACTIC

GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT ,,MIHAI EMINESCU’’ TG-JIU, GORJ

Pagina ________ din 25

COMISIA PENTRU CONTROL INTERN MANAGERIAL Cod: P.O. 358/10.09.2018 Exemplar nr.:
COMISIA PENTRU EVALUARE ȘI ASIGURARE A CALITĂŢII

1. SCOPUL PROCEDURII
1.1. Procedura reglementează modalitatea de întocmire/elaborare a proiectului didactic în mod uniform pentru întregul
personal
5.
4. didactic şcolară
Organizaţia
Inspectoratul alŞcolar,
grădiniței
are și pentru
drept
Primăria, scopprofesorii
Local.metodiști
principal
Consiliul și elevii
comunicarea cu de la Colegiul
instituţiile cuNațional
care se ,,Spiru
află înHaret”
relaţiiTg-Jiu .
de subordonare –
1.2. Procedura dă asigurări cu privire la existența documentației adecvate derulării activității de proiectare didactică.
1.3. Asigurarea continuității activității, inclusiv în condiții de fluctuație a personalului.
1.4. Sprijină auditul și/sau alte organisme abilitate în acțiuni de auditare și/sau control , iar pe director, în luarea deciziei.
6.
2. DOMENIUL DE APLICARE A PROCEDURII
2.1. Procedura este documentul care cuprinde demersul de documentare, redactare, elaborare, aplicare și evaluare a
proiectului didactic.
2.2. Prezenta procedură se aplică personalului didactic de predare din cadrul GRĂDINIȚEI CU PROGRAM
PRELUNGIT „MIHAI EMINESCU” Tg-Jiu, Gorj, profesorilor merodiști și elevilor practicanți de la Colegiul Național
,,Spiru Haret” Tg-Jiu, precum și personalului didactic de predare care susține inspecții la clasă în cadrul etapelor de
mobilitate.
3. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ APLICABILE ACTIVITĂŢII PROCEDURALE
3.1. LEGISLAŢIA PRIMARĂ (se referă la legi și la ordonanţe ale Guvernului)
a. Legea educaţiei naţionale nr.1/ 2011, cu modificările şi completările ulterioare;
b. Curriculumul pentru învățământul preșcolar (O.M. nr. 5233/2008 și noul curriculum pentru educație timpurie, în
măsura în care va fi aprobată pilotarea acestuia);
c. Reperele fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copiilor cu vârsta cuprinsă între naştere şi 7 ani (O.M.
nr. 3851 /2010);
d. Standarde de calitate pentru învățământul preșcolar(O.M. nr. 4688/2012);
e. Metodologia de organizare şi funcţionare a creşelor şi a altor unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară (H.G. nr.
1252/2012);
f. Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ preșcolar (O.M. nr. 4464/2000);
g. Nota MEN nr. 28.259/2000 privind documentele de evidenţă a activităţii educatoarelor din învăţământul
preuniversitar (ref.la Condica de prezenţă şi evidenţă a activităţii educatoarei întâlnită și cu denumirea de Caietul
educatoarei);
h. Adresa MEN nr. 40.377/2000 privind documentele de evidenţă a activităţii educatoarelor din învăţământul
preuniversitar care lucrează la grupele cu predare în limba minorităţilor naţionale;
i. Adresa MECTS nr. 46.267/2010 privind activitățile specifice funcției de diriginte în învățământul preșcolar;
j. Ordinul nr. 4576/2017 privind adoptarea unor măsuri pentru elaborarea, evaluarea, avizarea, aprobarea și
utilizarea auxiliarelor didactice, auxiliarelor curriculare și a mijloacelor de învățământ;
k. Setul de instrumente pentru stimularea, monitorizarea și aprecierea pregătirii pentru școală a copilului preșcolar;
l. O.G. 119/1999, privind controlul intern și controlul financiar preventiv, cu modificările ulterioare, modificată prin
O.G. nr.72/2001, republicată:
m. Ordinul secretarului general al Guvernului nr. 600/2018 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial al
entităților publice;
n. Legea nr. 87/2006 pentru aprobarea O.U.G. nr. 75/ 2005 privind asigurarea calităţii educaţiei;
o. Hotărârea Guvernului nr. 1534/ 2008 privind aprobarea Standardelor de referinţă şi a indicatorilor de performanţă
pentru evaluarea şi asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar;
p. Hotărârea Guvernului nr. 1258/ 2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare an Agenţiei
Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP).
3.2. LEGISLAŢIA SECUNDARĂ (se referă la hotărâri ale Guvernului sau acte ale organismelor cu atribuţii de reglementare și
care sunt emise în aplicarea legilor și/sau a ordonanţelor Guvernului).
a. Regulamentul de organizare şi funcţionare an învăţământului preuniversitar aprobat prin Ordinul nr. 5079/2016;
b. Program aactivităților instructiv educadive din grădiniță;
c. Metodologia de aplicare a planului de învățământ;
d. Scrisori metodice privind aplicarea Curriculumului pentru învățământul preșcolar;
e. SREN ISO 9000/2001 – Sisteme de management al calităţii. Principii fundamentale şi vocabular;
f. SREN ISO 9001/2001 – Sisteme de management al calităţii. Cerinţe;
g. SREN ISO 9004: 2001 – Sisteme de management al calităţii. Linii directoare pentru îmbunătăţirea performanţelor.
3.3. ALTE DOCUMENTE, INCLUSIV REGLEMENTĂRI INTERNE ALE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT (inclusiv reglementări interne
ale GRĂDINIŢEI CU PROGRAM PRELUNGIT „MIHAI EMINESCU”, TG-JIU, GORJ - legislaţie terţială - se referă la instrucţiuni,
precizări, decizii, ordine sau altele asemenea și au un efect asupra activităţii procedurate).
a. Regulamentul de ordine interioară al Grădiniţei cu Program Prelungit ,,MIHAI EMINESCU’’ Tg-Jiu;
b. Codul de etică;

2
 Ediţia: 1
PROCEDURĂ OPERAȚIONALĂ
PRIVIND ÎNTOCMIREA PROIECTULUI
Revizia: a II-a
DIDACTIC

GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT ,,MIHAI EMINESCU’’ TG-JIU, GORJ

Pagina ________ din 25

COMISIA PENTRU CONTROL INTERN MANAGERIAL Cod: P.O. 358/10.09.2018 Exemplar nr.:
COMISIA PENTRU EVALUARE ȘI ASIGURARE A CALITĂŢII

c. Programul de dezvoltare a sistemului de control intern managerial la nivelul Grădiniţei cu Program Prelungit ,,MIHAI
EMINESCU’’ Tg-Jiu;
d. Regulamentul de organizare şi funcţionare a Grădiniţei cu Program Prelungit ,,MIHAI EMINESCU’’ Tg-Jiu;
e. Planul managerial al Comisiei metodice constituite la nivelul unității de învățământ.

4. DEFINIŢII ȘI ABREVIERI ALE TERMENILOR UTILIZAŢI ÎN PROCEDURĂ

4.1. DEFINIȚII ALE TERMENILOR
Nr. Termenul Definiţia și/sau dacă este cazul, actul care definește termenul
Crt.
1. Procedura Prezentarea în scris, a tututor paşilor ce trebuie urmaţi, a metodelor de lucru stabilite şi a regulilor de
aplicat necesare îndeplinirii atribuţiilor şi sarcinilor, având în vedere asumarea responsabilităţilor
2. Procedura Operaţională Procedura care descrie o activitate sau un proces care se desfăşoară la nivelul unuia sau mai multor
compartimente din cadrul unităţii
3. Ediţie a unei proceduri operaţionale Forma iniţială sau actualizată, după caz, a unei proceduri operaţionale, aprobată şi difuzată
4. Revizia în cadrul unei ediţii Acţiunile de modificare , adăugare , suprimare sau alte asemenea , dupa caz, a uneia sau mai multor
componente ale unei ediţii a procedurii operaţionale , acţiuni care au fost aprobate şi difuzate
4.2. ABREVIERI ALE TERMENILOR
Nr. Abrevierea Termenul abreviat
Crt.
1. P.O. Procedura operaţională
2. E Elaborare
3. V Verificare
4. A Aprobare
5. Ap. Aplicare
6. Ah. Arhivare
7. M.E.N. Ministerul Educației Naționale
8. G.P.P.M.E. Grădiniţa cu Program Prelungit ,,MIHAI EMINESCU’’ Tg-Jiu
9. C.E.A.C. Comisia pentru Evaluarea și Asigurarea Calității
10. CCIM Comisia pentru control intern managerial
11. CM Comisie metodică
5. DESCRIEREA PROCEDURII
5.1. GENERALITĂȚI
5.1.1. Proiectarea didactică Este o activitate importantă a demersului pedagogic pentru că presupune o anticiparea mentală
an operaţiilor de planificare, organizare şi desfăşurare an instruirii printr-o bună cunoaştere şi control al elementelor
implicate. O proiectare eficientă Este în măsură SA asigure asimilarea cunoştinţelor de către copii, cu respectarea ritmului
propriu de achiziţia, accentul fiind pus pe învăţarea centrată pe copil. Succesul în activitatea didactică Este strâns legat de
modul în care se realizează toate operaţiilor necesare pregătirii şi desfăşurării în bune condiţii a procesului instructiv-
educativ din grădiniţă. Aceste operaţii au în vedere întreg procesul didactic, începând cu proiectarea acestuia şi punerea în
aplicare, până la evaluarea rezultatelor. Este necesar să se ţină seama de perioada desfăşurării procesului didactic eşalonată
pe parcursul unui an şcolar, respectiv semestru, săptămână, zi. Proiectarea didactică nu este facil de realizat având în vedere
multitudinea şi complexitatea acţiunilor pe care le implică. Prin urmare, o pregătire temeinică va aduce o eficienţă sporită a
activităţii didactice. Proiectarea didactică eficientă trebuie să răspundă unor condiţii:
a. proiectarea vizează în sine întreaga activitate de educaţie, indiferent de cadrul său de desfăşurare şi amploarea sa;
b. proiectarea didactică se constituie ca activitate permanentă, care este premergătoare demersului instructiv-educativ,
concretizându-se într-o gamă largă de decizii anticipative;
c. acţiunile de proiectare trebuie să se raporteze la trei cadre de referinţă: activitatea anterioară momentului în care este
anticipat un anumit demers, situaţia existentă prin cunoaşterea condiţiilor de desfăşurare a activităţii, a resurselor şi a
mijloacelor necesare, a potenţialului de învăţare al copiilor şi precizarea modului de organizare şi desfăşurare a activităţii
viitoare şi predicţia unor rezultate;
d. proiectarea didactică prefigurează ceea ce trebuie şi poate fi prevăzut în desfăşurarea demersului didactic fără adoptarea
unor operaţii lipsite de utilitate reală şi omisiuni.
5.1.2. Ce este proiectarea didactică?
Reprezintă „procesul de anticipare a paşilor ce urmează a fi parcurşi în realizarea activităţii didactice”, presupunând
o analiză a componentelor curriculumului (finalităţi, conţinuturi, strategii, evaluare) şi elaborarea unei ipoteze de lucru.
5.1.3. Ce reprezintă modelul curricular al proiectării didactice?

3
 Ediţia: 1
PROCEDURĂ OPERAȚIONALĂ
PRIVIND ÎNTOCMIREA PROIECTULUI
Revizia: a II-a
DIDACTIC

GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT ,,MIHAI EMINESCU’’ TG-JIU, GORJ

Pagina ________ din 25

COMISIA PENTRU CONTROL INTERN MANAGERIAL Cod: P.O. 358/10.09.2018 Exemplar nr.:
COMISIA PENTRU EVALUARE ȘI ASIGURARE A CALITĂŢII

Este modelul modern ce presupune realizarea proiectării, pornind de la competenţe (obiective) pentru a ajunge la
conţinuturi, metodologie şi evaluare, spre deosebire de modelul tradiţional (didacticist) care pleacă de la conţinuturi,
mergând spre obiective, , metodologie şi evaluare.
Proiectarea activităţii: modele alternative (anuale, semestriale, săptămanale, zilnice) pe domenii sau integrate.
Conceptul de proiectare pedagogică definește activitatea care anticipează realizarea obiectivelor, conținuturilor, metodelor și
a evaluării într-un context de organizare specific procesului de învățământ, la toate nivelurile acestuia.
Tipurile de proiectare operabile la nivelul procesului de învățământ pot fi identificate în raport de modelul de
planificare globală folosit care corespunde concepției didactice promovate la nivel instituțional.
Din această perspectivă pot fi sesizate două modele aflate în opoziție:
a. modelul de proiectare tradițională;
b. modelul de proiectare curriculară.
Proiectarea activității didactice la nivelul unui model curricular, solicită definirea acestuia în termeni
operaționali. Modelul de proiectare curriculară a activității didactice nu exclude, ci din contră, presupune creativitatea
profesorului. Avem în vedere capacitatea sa de adaptare continuă la schimbările curente care apar pe parcursul oricărei
activități. Modelul de proiectare curriculară are deschiderea necesară pentru valorificarea creativității profesorului la toate
cele patru niveluri:
I. Organizarea activității
a. Tema activității
b. Scopul activității
c. Tipul activității – determinat conform obiectivelor predominante/sarcinii didactice fundamentale
d. Formele de organizare a activității
II. Planificarea globală a activității didactice (conceperea activității didactice)
a. Obiectivele operaționale/concrete
b. Conținutul de predat-învățat-evaluat
c. Metodologia de predare-învățare-evaluare
III. Realizarea activității didactice
a. Scenariul didactic (orientativ/deschis)
IV. Finalizarea activității.
5.1.4. De ce modelul curricular al proiectării didactice?
Deoarece este propus de reforma pedagogică, care promovează un învăţământ centrat pe aspect formativ al
procesului didactic (competenţe, capacităţi, abilităţi), punând accentul pe învăţare-dezvoltare, evaluare formativă
(individualizată şi unitară) realizată pe baza descriptorilor de performanţă.
Conferă o eficienţă sporită procesului de predare-învăţare, valorificând potenţialul de (auto) educaţie al fiecărui
copil.
5.1.5. Care sunt nivelurile proiectării didactice?
A. Proiectarea globală, concretizată în stabilirea de către Ministerul Educaţiei Naționale a planurilor-cadru de învăţământ şi a
programelor şcolare, crează cadrul, limitele şi posibilităţile realizării proiectării eşalonate;
B. Proiectarea eşalonată reprezintă documentele administrative întocmite de educatoare, în care aceasta îmbină, într-un mod
personalizat, elementele programei şccolare cu planul-cadru de învăţământ şi se concretizează în proiectarea anuală,
preoiectarea semestrială, proiectarea sistemului de activități şi proiectarea activităţilor.
5.1.6. PROIECTAREA ANUALĂ
a. Ce este proiectarea anuală?
Este o proiectare eşalonată, reprezentând perspectiva întregului în ce priveşte predarea/învăţarea
disciplinelor/categoriilor de activităţi şi presupune asigurarea unei corelaţii optime între planul-cadru de învăţământ şi
programa şcolară.
Se materializează în planificarea proiectelor tematice pentru cele 6 teme anuale de studiu şi a conţinuturilor ce vor
fi asociate acestora. La nivelul 3-5 ani se pot atinge minimum 4 teme anuale, deci minimum 4 proiecte tematice. Numărul
maxim de proiecte tematice poate fi de 7 cu o durată de maximum 5 săptămâni/proiect, sau un număr mai mare de proiecte
tematice de mai mică amploare, variind între 1-3 săptămâni. Pot exista şi săptămâni în care copiii nu sunt implicaţi în nici un
proiect, dar în care sunt stabilite teme săptămânale de interes pentru copii.
b. Ce implică realizarea proiectării anuale?
Stabilirea bazei de plecare, altfel spus, a nivelului general de dezvoltare intelectuală a copiilor din grupă. Pentru
aceasta educatoarea proiectează şi aplică, în primele două săptămâni ale anului şcolar, evaluările iniţiale, pentru fiecare
categorie de activitate. Probele de evaluare se stabilesc prin raportarea la obiectivele terminale ale unor capitole abordate în
anul şcolar anterior şi se concretizează în desfăşurarea unor activităţi, jocuri sau aplicarea unor teste, fişe de lucru.
Rezultatele obţinute cu acest prilej se consemnează într-un tabel, urmând a fi analizate şi interpretate, în scopul determinării
mediului adecvat de predare-învăţare al noilor conţinuturi, al adoptării unor măsuri de sprijinire/recuperare pentru anumiţi
copii, precum şi al stabilirii obiectivelor, conţinuturilor şi a mijloacelor de realizare pentru extinderi şi activităţi opţionale.
5.1.7. PROIECTAREA SEMESTRIALĂ
4
 Ediţia: 1
PROCEDURĂ OPERAȚIONALĂ
PRIVIND ÎNTOCMIREA PROIECTULUI
Revizia: a II-a
DIDACTIC

GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT ,,MIHAI EMINESCU’’ TG-JIU, GORJ

Pagina ________ din 25

COMISIA PENTRU CONTROL INTERN MANAGERIAL Cod: P.O. 358/10.09.2018 Exemplar nr.:
COMISIA PENTRU EVALUARE ȘI ASIGURARE A CALITĂŢII

a. Ce este proiectarea semestrială?

Este etapa când se repartizează pe săptămâni proiectele tematice şi temele săptămânale în cadrul temelor anuale.
Două forme de proiectare alternează pe durata unui an şcolar: proiectarea tematică pe bază de proiect şi proiectarea
pe o temă săptămânală, ponderea numerică şi temporală mai mare fiind deţinută de proiectarea tematică, pe bază de proiect.
Deosebirea dintre aceste forme constă în faptul că proiectarea tematică, pe proiect , este un demers mult mai
elaborat, care necesită o pregătire a cadrului didactic în ce priveşte utilizarea conceptelor şi conţinuturilor ştiinţifice şi că
activităţile desfăşurate în cadrul proiectului necesită antrenarea părinţilor, specialiştilor, membrilor comunităţii sau a altor
factori.
Proiectarea pe o temă săptămânală recomandat doar în intervalele dintre un proiect şi altul, nu este o activitate mai
puţin importantă sau mai puţin elaborată: se realizează pe baza unor obiective bine stabilite, a unor resurse şi strategii
adecvate, dar nu are o asemenea amploare, fiindcă nu obligă la deschideri comparabile cu cele generate de lucru pe proiecte
tematice.
c. În cazul proiectării tematice pe baza de proiect tematic se va avea în vedere:
I. Realizarea hărţii proiectului
II. Realizarea pe parcursul derulării proiectului a portofoliului acestuia care va conţine harta acestuia lucrări sugestive-
modele, albume, înregistrări, materiale create la evenimentul final
d. Toate proiectele tematice derulate pe parcursul anului şcolar vor face parte din mapa grupei, alături de caietul educatoarei
şi de celelalte documente: fişele de observaţii asupra copiilor, evaluarea copiilor, caietul profesional.
Temele anuale de învăţare şi temele proiectelor sau temele săptămânale nu se parcurg neapărat în ordinea dată de
Curriculum, ci în funcţie de copiii din grupă, de perioada de an sau alte variabile pe care fiecare educatoare le gestionează.
La orice tip de proiectare ne referim, trebuie să ţinem seama de necesitatea selectării obiectivelor pentru întreaga
perioadă a derulării proiectului tematic sau pentru săptămâna în care se desfăşoară activităţi pe o temă (corelate cu tema
săptămânii). Succesul activităţii didactice este condiţionat de claritatea şi ordonarea obiectivelor pe care le urmăreşte,
procesul de învăţământ fiind orientat spre realizarea unor obiective, spre producerea unor schimbări controlate şi dirijate,
fiind caracterizat prin intenţionalitate.
5.1.8. PLANIFICAREA ZILNICĂ/SĂPTĂMÂNALĂ
Planificarea activităţilor reprezintă o activitate de bază în aplicarea curriculumului. Ea demonstrează capacitatea
cadrului didactic de a organiza toate elementele acţiunii educaţionale într-o formă coerentă, exprimată prin corelarea
obiectivelor educaţionale cu conţinuturile, materialele şi mediul educaţional. Planificarea activităţilor reflectă coerenţa atât
pe orizontală (în cadrul unei zile de lucru), cât şi pe verticală (pe parcursul unei săptămâni, a unei luni) a modului în care
obiectivele, conţinuturile se corelează pe o durată mai mare de timp, asigurând un continuum al acţiunii cadrului didactic în
scopul stimulării dezvoltării copilului.
Punctul de plecare în planificarea activităţilor îl constituie obiectivele cadru şi de referinţă, deoarece ele reprezintă
finalităţile tuturor activităţilor care se petrec în grădiniţă (aşa cum sunt ele prevăzute în planul de învăţământ). Prin
diversitatea lor, obiectivele cadru şi de referinţă vizează dezvoltarea copilului sub toate aspectele, aşa cum sunt precizate în
curriculum prin domeniile de dezvoltare. Dezvoltarea plenară a copilului reprezintă scopul primordial al educaţiei timpurii,
de aceea prin domeniile experienţiale propuse de curriculum, urmărim stimularea dezvoltării completă a copilului.
Planificarea activităţilor este condiţionată în cea mai mare măsură de specificitatea grupului de copii pe care îl
coordonăm. Astfel, durata atingerii unor obiective poate varia de la o grupă la alta, cum de altfel variază în mod firesc de la un
copil la altul. Cadrul didactic este cel care decide care obiective, cu ce conţinuturi, cu ce materiale şi care metode le va utiliza
pe o anumită perioadă de timp (zi, săptămână, lună).
O durată prea mare de timp (un an întreg) pentru a realiza o planificare amănunţită poate suporta modificări,
deoarece planificarea activităţilor este un proces ce este puternic influenţat de progresul înregistrat de copii. De aceea un rol
foarte important îl joacă observarea şi evaluarea progresului copilului. Astfel, unele obiective pentru a fi atinse de toţi copiii
au nevoie de reveniri prin planificarea altor activităţi.
Este documentul administrativ ce oferă o imagine clară şi completă a ceea ce are de făcut educatoarea zi de zi, în
scopul realizării dezideratelor curriculum-ului.
Pentru planificarea săptămânală nu completăm partea de început cu obiective de referintă (pe care le putem trece şi
codificat dacă nu avem suficient loc, dar având grijă să le am printate, la îndemână în planificare), materialele pentru centre,
ce ştim şi ce vrem să aflăm decât atunci când avem un proiect. Pentru temele independente completăm doar partea de tabel
cu activităţile de învăţare şi semnătura şi casetele cu munca metodică aferente.
Noul curriculum promovează ideea activităţilor integrate, care combină domeniile experienţiale sub cupola a 6 teme
mari. Aceste teme, în funcţie de grupa de vârstă a copiilor, sunt adaptate pentru atingerea obiectivelor specifice grupei de
vârstă 3-5 ani sau 5-7 ani. Cadrele didactice au libertatea de a propune subteme, circumscrise celor generale, care reflectă:
obiectivele propuse, interesele copiilor, contextul geografic, cultural al grădiniţei, materialele didactice de care dispun.
Activităţile integrate vor fi cele prezente în planificarea calendaristică, proiectate conform planului de învățământ,
orarului aferent nivelului de vârstă, susţinute de experienţa cadrului didactic. Educatoarea organizează şi desfăşoară
activităţi integrate generate de subiecte stabile planificate pentru tot timpul anului. Aceste activităţi pot fi desfăşurate
integrat după scenariu elaborat de educatoare ce începe cu întâlnirea de grup, iniţiată în fiecare zi şi care se poate realiza sub
5
 Ediţia: 1
PROCEDURĂ OPERAȚIONALĂ
PRIVIND ÎNTOCMIREA PROIECTULUI
Revizia: a II-a
DIDACTIC

GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT ,,MIHAI EMINESCU’’ TG-JIU, GORJ

Pagina ________ din 25

COMISIA PENTRU CONTROL INTERN MANAGERIAL Cod: P.O. 358/10.09.2018 Exemplar nr.:
COMISIA PENTRU EVALUARE ȘI ASIGURARE A CALITĂŢII

forma unei povestiri, a întâlnirii cu un personaj, a vizitei unei persoane adulte, prezenţa unui animal, o întâmplare trăită sau
imaginată, un eveniment social sau eveniment special petrecut în familie.
Scenariul educatoarei îi orientează pe copii să opteze pentru diverse centre care oferă posibilitatea alegerii
domeniilor de învăţare şi a materialelor. Varietatea acestora încurajează copii să manifeste, să observe, să gândească, să-şi
exprime ideile, să interpreteze date, să facă predicţii.
Copiii îşi asumă responsabilităţi şi roluri în microgrupul din care fac parte, participând la jocuri de rol interesante,
iniţiate la sugestia celor din jur sau create chiar de ei.
La completarea scenariului ne pot fi de un real folos vizitele, plimbările, întalnirile cu specialişti etc. Tematica
acestora este aleasă încât prin activităţile integrate să se înlesnească contactul cu lumea înconjurătoare. În atenţia echipei de
educatoare se află în permanent, întreaga paletă de activităţi.
Activitatea integrată din grădiniţă ne conduce la realizarea unui scenariu bine gândit pentru o zi. Această activitate
presupune o împletire de obiective care provin de la arii curriculare diferite, apelându-se la conţinuturi din diferite domenii.
Fiecare zi poate purta un nume astfel încât copiii să fie motivaţi în activitatea de învăţare, fiind expuse pe înţelesul
lor ţintele pe care ni le dorim a fi realizate, precum şi eforturile pe care trebuie să le facă ei. În cadrul activităţii de învăţare,
activitatea integrată deţine succesul pentru că într-un mod plăcut (joc în special) se abordează conţinuturi din diferite
domenii pentru realizarea unor obiective comune. Prin această modalitate copilul se implică şi învaţă lucrând, fără a sesiza că
această activitate este „impusă”.
Această modalitate de lucru ne demonstrează că întreg programul de lucru pe o zi reprezintă un tot, un întreg cu o
organizare şi o structurare a conţinuturilor menite să elimine despărţirea ariilor curriculare, având ca finalitate realizarea
obiectivelor propuse.
Totodată, atunci când ne proiectăm activitatea e necesar sa ne adresăm unele întrebări:
Ce voi face? (precizarea obiectivelor educaţionale ale activităţii didactice)
Cu ce foi face? (Analiza resurselor educaţionale disponibile)
Cum voi face? (Elaborarea strategiei educaţionale)
Cum voi şti că s-a realizat ce trebuia? (Stabilirea metodologiei de evaluare).
Menţionăm că nu există o reţetă după care să se desfăşoare activitățile integrate. Aceasta depinde de educatoare. De
asemenea ea va fi cea care va hotărî care activităţi le integrează: toate dintr-o zi, doar cele pe domenii experienţiale, cele pe
grupuri mici şi una pe domenii, una pe domenii și altele din categoria jocurilor şi activităţilor didactice alese etc.
Când proiectăm o activitate didactică integrată vom realiza un singur proiect şi vom preciza:

DATA:
GRĂDINIŢA:
GRUPA:
EDUCATOARE/PROPUNĂTOR:
TEMA DE STUDIU ANUALĂ:
TEMA PROIECTULUI TEMATIC:
TEMA SĂPTĂMÂNALĂ:
CATEGORIILE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ABORDATE: (Activităţi pe domenii experienţiale, Jocuri şi activităţi didactice
alese, Activităţi de dezvoltare personală):
TEMA ACTIVITĂŢII:
TIPUL DE ACTIVITATE:
MIJLOC DE REALIZARE:
SCOPUL ACTIVITĂŢII:
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
a) cognitive:
b) afective:
c) psihomotorii:
STRATEGIA DIDACTICĂ:
a. METODE ŞI PROCEDEE DIDACTICE:
b. MATERIALE DIDACTICE FOLOSITE:
c. FORMA DE ORGANIZARE:
d. FORME ŞI TEHNICI DE EVALUARE:
DURATA:
LOC DE DESFĂȘURARE:
MATERIAL BIBLIOGRAFIC:

DEMERS DIDACTIC

SCENARIUL DIDACTIC: se va descrie în cuvinte simple modul de desfăşurare a activităţii integrate pe parcursul întregii zile
6
 Ediţia: 1
PROCEDURĂ OPERAȚIONALĂ
PRIVIND ÎNTOCMIREA PROIECTULUI
Revizia: a II-a
DIDACTIC

GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT ,,MIHAI EMINESCU’’ TG-JIU, GORJ

Pagina ________ din 25

COMISIA PENTRU CONTROL INTERN MANAGERIAL Cod: P.O. 358/10.09.2018 Exemplar nr.:
COMISIA PENTRU EVALUARE ȘI ASIGURARE A CALITĂŢII

sau a segmentului de timp ales. Cuprinde fiecare verigă a activităţii ce se va desfăşura: întâlnirea de dimineaţă, activitățile pe
grupuri mici, frontale, jocurile, tranziţiile şi evaluarea zilei, într-o înlănţuire logică.

EVENIMENTUL CONŢINUTUL ŞTIINŢIFIC STRATEGIILE DIDACTICE EVALUARE

DIDACTIC (instrumente și indicatori)

5.2. DOCUMENTE UTILIZATE

5.2.1. LISTA DOCUMENTELOR UTILIZATE
a. Proiecte didactice
b. Caietul educatoarei
c. Planificări calendaristice, anuale și săptămânale
d. Publicaţii, reviste
e. Fișe de evaluare/observare a activității
5.2.2. CONŢINUTUL ŞI ROLUL DOCUMENTELOR
1. Curriculum pentru învățământul preșcolar
2. Programa activităților instructiv-educative din grădiniță
3. Metodologia de aplicare a planului de învățământ
4. Ghiduri metodice
5. Scrisori metodice pentru aplicarea Curriculum pentru învățământul preșcolar
6. Obiective cadru, de referință pe nivele de vârstă
7. Conținutil proiectării didactice pe nivele de vârstă
8. Strategii didactice, evaluarea rezultatelor
5.2.3. CIRCUITUL DOCUMENTELOR
a. Cadre didactice – tutori de practică elevi profesori metodiști CSCIM
b. Cadre didactice responsabil Comisie metodică portofoliul cadrelor didactice
5.3. RESURSE NECESARE
5.3.1. Resurse materiale: calculator cu imprimantă conectat la internet, CD-uri /USB pentru stocarea informațiilor,
fotografiilor realizate în timpul acțiunilor, diverse mijloace de învățământ, curriculum pentru învățământul preșcolar etc.
5.3.2. Resurse umane: cadre didactice ale unității de învățământ; profesorii metodiști și elevii de la Colegiul Național ,,Spiru
Haret” Tg-Jiu, preșcolari.
5.3.3. Resurse financiare: materialele necesare desfăşurării activităţii, precum şi formularele tip se vor asigura din venituri
bugetare și extrabugetare
5.4. MODUL DE LUCRU
5.4.1. Planificarea operațiunilor și acțiunilor activității
Proiectarea didactică se rezumă la a da răspunsuri la următoarele întrebări:
1. Ce voi face? (Precizarea obiectivelor educaţionale urmărite)
2. Cu ce voi face? (Analizarea resurselor educaţionale disponibile)
3. Cum voi face? (Elaborarea strategiilor didactice adecvate)
4. Cum voi şti dacă ceea ce am făcut este bine făcut? (Evaluarea eficienţei activităţii întreprinse)
Pasul I - Precizarea obiectivelor educaţionale
În derularea procesului instructiv-educativ din grădiniţă, obiectivele educaţionale reprezintă pilonul principal, în
funcţie de care se aleg celelalte componente. Există descrise în literatura de specialitate câteva cerinţe de care trebuie să
ţinem seama în proiectarea didactică:
a. Formularea unui obiectiv are în vedere operaţia logică sau abilitatea mentală solicitată în vederea definirii modului de
raportare a preşcolarului la conţinutul vehiculat;
b. Obiectivele trebuie să corespundă nivelului de dezvoltare al preşcolarului, experienţei anterioare de învăţare;
c. Obiectivele să descrie comportamente pe care copilul le poate îndeplini;
d. Obiectivele educaţionale trebuie să vizeze operaţii, abilităţi cât mai variate, nu doar simpla memorare-reproducere de
informaţii;
e. Obiectivul nu trebuie formulat astfel încât să aibă în vedere activitatea educatoarei, ci, să pună accent pe activitatea
copilului;
f. Obiectivul trebuie să aibă caracteristica de a fi operaţional, utilizând verbele de acţiune în formularea lor;
g. Fiecare obiectiv trebuie să fie includă o singură sarcină de învăţare pentru a realiza măsurarea şi evaluarea gradului de
realizare;
În privinţa proiectării didactice, există trei categorii de obiective educaţionale: obiective cadru, obiective de
referinţă şi obiective operaţionale. Primele două categorii (obiectivele cadru şi obiectivele de referinţă) sunt stipulate în
Curriculumul pentru învăţământul preşcolar (2008), iar, obiectivele operaţionale sunt formulate de cadrul didactic pentru
fiecare activitate, în parte.

7
 Ediţia: 1
PROCEDURĂ OPERAȚIONALĂ
PRIVIND ÎNTOCMIREA PROIECTULUI
Revizia: a II-a
DIDACTIC

GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT ,,MIHAI EMINESCU’’ TG-JIU, GORJ

Pagina ________ din 25

COMISIA PENTRU CONTROL INTERN MANAGERIAL Cod: P.O. 358/10.09.2018 Exemplar nr.:
COMISIA PENTRU EVALUARE ȘI ASIGURARE A CALITĂŢII

a. Obiectivele cadru sunt obiective cu un înalt grad de generalitate şi complexitate, vizând formarea unor capacităţi şi
atitudini specifice fiecărui domeniu experienţial şi urmărite pe parcursul mai multor ani de studiu.
b. Obiectivele de referinţă precizează rezultatele aşteptate ale învăţării.
c. Obiectivele operaţionale:
• Sunt centrate pe cel care învaţă;
• Sunt centrate pe rezultat şi nu pe proces;
• Măsurarea achiziţiilor este obiectivă;
• Descriu comportamente concrete şi nu vagi.
Operaţionalizarea presupune transpunerea unui obiectiv în termeni de acţiuni, acte, operaţii, manifestări directe
observabile, ceea ce presupune o delimitare şi secvenţierea analitică a obiectivelor, concretizarea lor. Esenţial pentru
operaţionalizare este faptul că se precizează ceea ce va face elevul, performanţa, de care va fi capabil după anumite secvenţe
ale procesului de predare/învăţare.
1) Obiective definite prioritar din perspectiva instruirii:
a) obiective de stăpânire a materiei (date, reguli, fapte, locuri etc.); obiective de transfer operaţional (disciplinare,
intradisciplinar, transdisciplinar); obiective de exprimare (în rezolvarea unor probleme sau situaţii-probleme, creaţii,
compuneri, compoziţii, lucrări practice);
b) obiective care vizează dobândirea unor: deprinderi intelectuale (a identifica, a clasifica, a selecţiona); strategii
cognitive (a sesiza, a rezolva, a crea - probleme, situaţii-problemă); informaţii logice (a defini, a enunţa, a raporta, a relaţiona,
a corela); deprinderi psihomotorii (a executa o acţiune / mişcare); atitudini cognitive / faţă de cunoaştere şi de învăţare (a
alege o anumită cale de cunoaştere / bazată pe memorie, gândire convergentă-divergentă, raţionament inductiv-deductiv-
analogic, inteligenţă generală - specială, creativitate general - specială).
2) Obiective definite prioritar din perspectivă psihologică:
a) obiective cognitive: cunoaştere (a defini, a recunoaşte, a distinge) înţelegere (a redefini, a reorganiza, a
explica, a demonstra, a interpreta) aplicare a aplica, a utiliza, a alege), analiză (a identifica, a deduce), sinteză (a generaliza, a
deriva, a sintetiza, a formula sintetic), evaluare critică (a valida, a decide, a argumenta, a emite judecăţi de valoare / a evalua
critic – conform unor criterii de maximă rigurozitate);
b) obiective afective: receptare (a diferenţia, a accepta - afectiv) reacţie (a răspunde, a aproba, a susţine – afectiv),
valorizare (a argumenta, a dezbate, a specifica, a susţine sau a protesta – afectiv), organizare (a armoniza, a organiza –
afectiv), caracterizare (a aprecia, a dirija, a schimba, a rezolva, a colabora, a rezista – afectiv);
c) obiective psihomotorii: percepere (a percepe o mişcare), dispoziţii (a avea dispoziţie fizică şi psihică pentru
realizarea unei mişcări), reacţie dirijată (a executa mişcarea după un anumit model, conform unui unei comenzi), reacţie
automatizată (a executa mişcarea în mod automat, ca deprindere dobândită); reacţie complexă (a integra mişcarea în
activitate, în termeni de adaptare dar şi de creativitate).
Pasul 2 - Precizarea resurselor şi a condiţiilor de desfăşurare a procesului didactic. Această etapă presupune cunoaşterea
condiţiilor în care se va desfăşura procesul didactic, în primul rând a condiţiilor didactico-materiale ale grădiniţei, timpul de
instruire avut la dispoziţie, nivelul de pregătire al copiilor, potenţialul lor de dezvoltare. Pentru cunoaşterea capacităţilor de
învăţare ale preşcolarilor, la începutul unui program de instruire, se recomandă aplicarea unor probe de diagnosticare a
nivelului de pregătire al copiilor în acel moment, a gradului de stăpânire al cunoştinţelor şi abilităţilor necesare asimilării
conţinutului etapei ce urmează. Rezultatele obţinute la aceste probe sunt utile pentru că pot furniza cadrului didactic sugestii
pentru luarea unor măsuri recuperatorii în sprijinul unor preşcolari. Această etapă este, de regulă, programată la începutul
anului şcolar, în primele două săptămâni. Este recomandabil ca această evaluare să cuprindă toate domeniile experienţiale,
cadrul didactic reuşind să identifice, pe baza probelor de evaluare, domeniile unde unii copii au dificultăţi sau o dezvoltare
foarte bună, pentru ca, apoi, să poată programa activităţi care să răspundă nevoilor educaţionale ale preşcolarilor.
Pasul 3 - Organizarea şi pregătirea conţinutului procesului instructiv-educativ. Această etapă are în vedere următoarele
aspecte: sistematizarea conţinutului, identificarea, pentru fiecare unitate de instruire, a elementelor esenţiale, accesibilitatea
conţinutului privind ritmul de parcurgere, capacităţile preşcolarilor şi posibilităţile de aprofundare a acestuia.
Pasul 4 - Stabilirea activităţilor de predare-învăţare. Această etapă este centrată asupra activităţii copilului şi nu a educatoarei.
Procesele de predare-învăţare trebuie să fie adecvate obiectivelor şi conţinuturilor, ele presupunând: precizarea tipurilor de
învăţare ce urmează a fi realizate, astfel încât acestea să ofere prilejul de manifestare şi exersare a comportamentelor vizate
de obiective şi adecvate elementelor de conţinut:
A. Modalităţile de lucru cu preşcolarii, tipurile de interacţiune:
a) expozitiv;
b) dialogat;
c) bazat pe activitatea personală a copiilor.
B. Alegerea metodelor, a procedeelor şi mijloacelor în funcţie de modalităţile de lucru şi tipurile de interacţiune.
C. Alegerea exerciţiilor pentru activitatea independentă sau dirijată a copiilor.
Pasul 5 - Modalităţile de evaluare. Are în vedere alegerea modalităţilor de evaluare a rezultatelor obţinute şi a activităţii care
le-a propus. Este important ca probele de evaluare să fie întocmite în concordanţă cu obiectivele educaţionale propuse pentru
a asigura eficienţă demersului didactic.
8
 Ediţia: 1
PROCEDURĂ OPERAȚIONALĂ
PRIVIND ÎNTOCMIREA PROIECTULUI
Revizia: a II-a
DIDACTIC

GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT ,,MIHAI EMINESCU’’ TG-JIU, GORJ

Pagina ________ din 25

COMISIA PENTRU CONTROL INTERN MANAGERIAL Cod: P.O. 358/10.09.2018 Exemplar nr.:
COMISIA PENTRU EVALUARE ȘI ASIGURARE A CALITĂŢII

Pasul 6 - Proiectul didactic. Practica pedagogică curentă are ca finalitate susţinerea unor activităţi educative cu preşcolarii.
Pentru acest lucru, este important ca fiecare activitate să aibă proiectul didactic aferent pentru a asigura reuşita acesteia. În
vederea realizării acestor aspecte, fiecare cadru didactic/elev trebuie să cunoască orarul grupei la care este repartizat,
respectiv succesiunea categoriilor de activitate pentru ziua de practică. Apoi, va lua legătura cu tutorele de practică pentru a
primi tema activităţii conform planificării săptămânale şi unele indicaţii metodice pentru buna desfăşurare a activităţii. Este
obligatoriu să fie studiat Curriculumul pentru învăţământul preşcolar şi metodicile adecvate în funcţie de categoria de
activitate, respectiv mijlocul de realizare.
Proiectul didactic nu este un scop în sine, importantă fiind eficienţa activităţii didactice. În literatura de specialitate,
au existat mai multe variante de realizare a proiectului didactic. Vom prezenta în continuare modelul utilizat în prezent în
proiectarea didactică din grădiniţă, precizând că structura aceasta este solicitată de Ministerul Educaţiei Naționale, pe baza
unor scrisori metodice:
5.4.2. Derularea operațiunilor și acțiunilor activității
Evenimentele instruirii sunt proiectate astfel încât să faciliteze copilului preşcolar să progreseze de la nivelul la care
se situează la începutul unei activităţi până la însuşirea capacităţilor identificare în termeni de obiective educaţionale în
activitatea respectivă. Un eveniment presupune o schimbare, iar, activitatea cu întreaga grupă nu este altceva decât o
succesiune de evenimente externe care vor conduce la declanşarea evenimentelor interne. Este acceptată teoria lui R. Gagne
privind structura activităţii ca o succesiune a evenimentelor instruirii. Aceste evenimente ale instruirii nu au loc în mod
invariabil, însă nu toate aceste evenimente sunt prevăzute pentru fiecare activitate.
1. Captarea atenţiei
2. Enunţarea obiectivelor urmărite și a temei
3. Reactualizarea cunoștințelor anterioare
4. Dirijarea învățării
5. Obţinerea performanţei și asigurarea transferului
6. Asigurarea conexiunii inverse (a feedback-ului) și evaluarea performanței
7. Retenția
1. Captarea atenţiei – are rolul de a pregăti preşcolarul pentru activitatea educativă, respectiv de a focaliza atenţia acestuia
asupra receptării conţinutului ce urmează a fi transmis. Acest eveniment este important întrucât de realizarea sa depinde în
mare măsură desfăşurarea cu succes a acţiunii educative. Captarea atenţiei stimulează angajarea copilului în activitate,
dispoziţia de a învăţa, amplifică interesul, sporeşte randamentul acesteia. Pentru reuşita unei activităţi, este necesară
menţinerea atenţiei pe parcursul acesteia prin procedee variate, aici intervenind măiestria cadrului didactic de a realiza acest
lucru.
2. Enunţarea obiectivelor și a temei – s-a demonstrat că învăţarea este mai eficientă dacă preşcolarii ştiu de la început unde
trebuie să ajungă. Tema şi obiectivele trebuie anunţate în termeni accesibili lor încă de la începutul activităţii, ajungând astfel
la stimularea curiozităţii, menţinerea atenţiei şi la implicare activă în sarcinile pe care le vor avea de realizat.
3. Reactualizarea cunoștințelor și deprinderilor învăţate anterior – acest eveniment are rolul de a activa cunoştinţele însuşite
anterior, asigurându-se în acest sens legătura între cunoştinţele, deprinderile deja însuşite şi cele ce urmează a fi însuşite.
Reactualizarea permanentă a ,,ideilor-ancoră” reprezintă de fapt o verificare permanentă a conținuturilor parcurse,
prin readucerea în memoria copiilor a ,,conceptelor-cheie”, fundamentale. Cu cât sunt mai bine organizate cunoștințele
anterioare în mintea copilului, cu atât mai ușoară va fi asimilarea și reținerea datelor noi ce vor fi integrate în structurile
vechi, deja organizate.
4. Prezentarea optimă a conţinutului și dirijarea învățării – informaţiile, ,,stimulii” care trebuie prezentaţi sau comunicaţi
copilului sunt cei implicaţi în performanţa care reflectă învăţarea. Organizarea în timp şi succesiunea evenimentelor – stimul
este importantă, cadrul didactic poate apela la o serie de strategii didactice pentru a facilita învăţarea.
Cadrul didactic are un rol semnificativ în această etapă pentru că preşcolarii se antrenează în rezolvarea sarcinilor
de învăţare, solicitându-i la diferite niveluri cognitive, volitive sau acţionale. Se discută despre ,,o dirijare moderată” când
copiii sunt îndrumaţi până la un anumit punct, după care sunt solicitaţi să folosească ei înşişi anumite cunoştinţe, să le aplice
în situaţii variate. Există şi ,,o dirijare minimă” când se oferă copiilor indicaţii restrânse şi limitate.
5. Obţinerea performanţei – după ce copilului i s-au explicat care sunt sarcinile pe care le are de îndeplinit, el trebuie să
demonstreze că ştie cum le poate realiza. Este evenimentul care corespunde activității individuale a copiilor și când fiecare
copil ajunge să realizeze obiectivele propuse. Pentru o reușită maximă, se poate utiliza activitatea diferențiată sau activitatea
în grupuri mici.
6. Asigurarea conexiunii inverse - autoreglarea vizează atât comportamentul copiilor cât şi pe cel al educatoarei. În această
etapă, se pot compara obiecte realizate de cadrul didactic cu cele realizate de copii, evidenţiind astfel corectitudinea execuţiei
sau eventualele greşeli. Conexiunea inversă poate lua şi forma unui gest aprobator, al unui cuvânt, al unui zâmbet. Este
relevant să se furnizeze informaţii legate de modul în care şi-au îndeplinit sarcinile de învăţare.
Conexiunea inversă se produce în diverse forme: verbală (aprobare, dezaprobare), non-verbală (gest, atitudine
aprobatoare sau de respingere) sau prin raportarea răspunsurilor copiilor la un model oferit de educatoare.
Feed-back-ul intervine de mai multe ori pe parcursul unei activități, uneori într-o manieră explicită, alteori într-o
manieră implicită.
9
 Ediţia: 1
PROCEDURĂ OPERAȚIONALĂ
PRIVIND ÎNTOCMIREA PROIECTULUI
Revizia: a II-a
DIDACTIC

GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT ,,MIHAI EMINESCU’’ TG-JIU, GORJ

Pagina ________ din 25

COMISIA PENTRU CONTROL INTERN MANAGERIAL Cod: P.O. 358/10.09.2018 Exemplar nr.:
COMISIA PENTRU EVALUARE ȘI ASIGURARE A CALITĂŢII

7. Evaluarea performanţei – are în vedere măsurarea cât mai riguroasă a rezultatelor precum şi aprecierea acestora sub
diferite forme. Ea se face prin raportarea rezultatelor obținute la obiectivele operaționale stabilite în prealabil.
8. Asigurarea retenției și a transferului. Orice activitate didactică urmărește să realizeze, o dată cu consolidarea noilor
cunoștințe achiziționate, formarea unor deprinderi de lucru etc. Educatoarea poate apela, în acest scop, la diferite procedee:
repetarea elementelor esențiale, efectuarea de exerciții de dificultăți gradate, complicarea jocurilor etc.
De modul în care se realizează exercițiile de fixare în memorie a schemelor de lucru depinde și posibilitatea de a
realiza transferuri, de a extinde cunoștințele la situații noi.
Evenimentele instruirii sunt valabile pentru toate tipurile de activităţi, însă, nu-mărul lor poate fi diferit de la o
activitate la alta. Alegerea şi ordonarea lor se stabileşte în funcţie de obiectivele educaţionale.
5.4.3. Valorificarea rezultatelor activității

PROIECT DIDACTIC
DATA:
GRĂDINIŢA:
GRUPA:
EDUCATOARE/PROPUNĂTOR:
TEMA DE STUDIU ANUALĂ:
TEMA PROIECTULUI TEMATIC:
TEMA SĂPTĂMÂNALĂ:
DOMENIUL EXPERIENȚIAL
CATEGORIA DE ACTIVITATE:
TEMA ACTIVITĂŢII:
TIPUL DE ACTIVITATE:
MIJLOC DE REALIZARE:
SCOPUL ACTIVITĂŢII:
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
a) cognitive:
b) afective:
c) psihomotorii:
STRATEGIA DIDACTICĂ:
a. METODE ŞI PROCEDEE DIDACTICE:
b. MATERIALE DIDACTICE FOLOSITE:
c. FORMA DE ORGANIZARE:
DURATA:
LOC DE DESFĂȘURARE:
MATERIAL BIBLIOGRAFIC:
DEMERS DIDACTIC

EVENIMENTUL CONŢINUTUL ŞTIINŢIFIC STRATEGIILE EVALUAREA

DIDACTIC DIDACTICE (instrumente și indicatori)
1. MOMENT ORGANIZATORIC
2. CAPTAREA ATENȚIEI
3. ENUNŢAREA
OBIECTIVELOR ȘI A TEMEI
4. REACTUALIZAREA
CUNOȘTINȚELOR
ANTERIOARE
5. DIRIJAREA ÎNVĂȚĂRII
6. OBȚINEREA
PERFORMANȚEI ȘI
ASIGURAREA TRANSFERULUI

7. ASIGURAREA CONEXIUNII
INVERSE (A FEEDBACK –
ULUI) ȘI EVALUAREA
PERFORMANȚEI
8. RETENȚIA/ÎNCHEIEREA
ACTIVITĂȚII
Primele informaţii din antet până la forma de realizare trebuie solicitate tutorelui de practică, iar, următoarele sunt
în responsabilitatea elevului de a le formula corect. Între tipul de activitate şi scopul activităţii există o legătură strânsă,

10
 Ediţia: 1
PROCEDURĂ OPERAȚIONALĂ
PRIVIND ÎNTOCMIREA PROIECTULUI
Revizia: a II-a
DIDACTIC

GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT ,,MIHAI EMINESCU’’ TG-JIU, GORJ

Pagina ________ din 25

COMISIA PENTRU CONTROL INTERN MANAGERIAL Cod: P.O. 358/10.09.2018 Exemplar nr.:
COMISIA PENTRU EVALUARE ȘI ASIGURARE A CALITĂŢII

acesta din urmă fiind formulat în funcţie de tipul activităţii. Spre exemplu, dacă la un joc didactic matematic „Aşează-mă la
căsuţa mea!”, tipul activităţii este de consolidare, scopul activităţii va fi consolidarea deprinderii copiilor de a clasifica
obiectele în funcţie de culoare. Pentru îndeplinirea obiectivelor propuse, cadrul didactic/elevul trebuie să aleagă o serie de
metode şi procedee didactice, respectiv materiale didactice.
În privinţa celei de-a doua secţiuni a proiectului didactic, la evenimentul didactic se va consemna etapa activităţii, la
conţinutul ştiinţific se vor preciza care sunt acţiunile cadrului didactic şi ale copiilor pentru a asigura eficienţa activităţii.
Strategiile didactice implică ansamblul metodelor şi procedeelor didactice, al mijloacelor didactice utilizate în activitatea
respectivă. Precizarea modalităţilor de evaluare este importantă pentru a vedea dacă obiectivele stabilite au fost îndeplinite.
6. RESPONSABILITĂŢI ŞI RĂSPUNDERI ÎN DERULAREA ACTIVITĂŢII
Nr. Compartimentul (postul)/ acțiunea (operațiunea) I II III IV V
Crt.
1 Cadre didactice/elevi E.
2 Profesori metodiști/tutori de practică V.
3 Comisia metodică/profesori metodiști A.
4 Cadre didactice/elevi/profesori metodiști/tutori de practică Ap.
5 Comisia pentru selecționarea documentelor supuse spre arhivare Ah.
7. FORMULAR EVIDENȚĂ MODIFICĂRI
NR. CRT. EDIȚIA DATA REVIZIA DATA NR. PAG. DESCRIERE SEMNĂTURA
EDIȚIEI REVIZIEI MODIFICARE CONDUCĂTORULUI
COMPARTIMENTULUI

8. FORMULAR ANALIZĂ PROCEDURĂ

NR. COMPARTIMENT NUME ȘI PRENUME AVIZ FAVORABIL AVIZ NEFAVORABIL OBSERVAȚII
CRT. CONDUCĂTOR
COMPARTIMENT, DATA SEMNĂTURA DATA SEMNĂTURA
ÎNLOCUITOR DE
DREPT SAU DELEGAT
1 Management BÎZDOACĂ 10.09.2018
ANA-MARIA
2 CEAC CHEBEȘI MARINELA 10.09.2018
3 CA BÎZDOACĂ 10.09.2018
ANA-MARIA
4 CCIM DUMITRU 10.09.2018
LIDIA SIMONA
9. LISTA DE DIFUZARE A PROCEDURII
NR. COMPARTIMENT NUME ȘI PRENUME DATA SEMNĂTURA DATA DATA INTRĂRII SEMNĂTURA
CRT. PRIMIRII RETRAGERII ÎN VIGOARE A
PROCEDURII
1 Management BÎZDOACĂ 10.09.2018 11.09.2018
ANA-MARIA
2 CEAC CHEBEȘI MARINELA 10.09.2018 11.09.2018
3 CCIM DUMITRU 10.09.2018 11.09.2018
LIDIA SIMONA
4 CA BÎZDOACĂ 10.09.2018 11.09.2018
ANA-MARIA
5 Didactic JUREBIE MARIA 10.09.2018 11.09.2018
AUGUSTINA
6 Comisia pentru SECELEANU 10.09.2018 11.09.2018
selecționarea LĂCRĂMIOARA
documentelor
supuse spre
arhivare

10. ANEXE, FORMULARE

a. Actuala procedură va fi revizuită în cazul în care apar modificările reglementărilor legale cu caracter general şi
intern pe baza cărora se desfăşoară activitatea/activităţile care face/fac obiectul acestei proceduri.
b. Originalele P.O. retrase/revizuite se clasează şi se păstrează timp de 5 ani de către compartimentele care le-au
elaborat.
11
 Ediţia: 1
PROCEDURĂ OPERAȚIONALĂ
PRIVIND ÎNTOCMIREA PROIECTULUI
Revizia: a II-a
DIDACTIC

GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT ,,MIHAI EMINESCU’’ TG-JIU, GORJ

Pagina ________ din 25

COMISIA PENTRU CONTROL INTERN MANAGERIAL Cod: P.O. 358/10.09.2018 Exemplar nr.:
COMISIA PENTRU EVALUARE ȘI ASIGURARE A CALITĂŢII

c. ANEXA 1 – STRUCTURA UNEI ACTIVITĂȚI PE BAZĂ DE JOC DIDACTIC

d. ANEXA 2 – VARIANTE DE REALIZARE A ACTIVITĂȚILOR DIDACTICE PE BAZĂ DE JOC
e. ANEXA 3 – STRUCTURA UNEI ACTIVITĂŢI DIDACTICE DE OBSERVARE
f. ANEXA 4 – STRUCTURA UNEI ACTIVITĂȚI PE BAZĂ DE POVESTIRE
g. ANEXA 5 – STRUCTURA UNEI ACTIVITĂŢI PE BAZĂ DE CONVORBIRE
h. ANEXA 6 – STRUCTURA UNEI ACTIVITĂŢI DIDACTICE DE LECTURĂ DUPĂ IMAGINI
i. ANEXA 7 - STRUCTURA UNEI ACTIVITĂŢI DIDACTICE DE MEMORIZARE
j. ANEXA 8 - STRUCTURA UNEI ACTIVITĂŢI PE BAZĂ DE EXERCIȚIU
k. ANEXA 9 – VARIANTE ALE ACTIVITĂȚII PE BAZĂ DE EXERCIȚIU
l. ANEXA 10 – REPERE METODOLOGICE ÎN PROIECTAREA PROIECTELOR TEMATICE
m. ANEXA 11 - VARIANTE DE REALIZARE ALE ACTIVITĂȚILOR DIDACTICE PE BAZĂ DE POVESTIRE

11. CUPRINS
Numărul Denumirea componentei din cadrul procedurii Pagina
componentei

1 Lista responsabililor cu elaborarea, verificarea şi aprobarea ediţiei sau după caz, a reviziei în cadrul ediţiei 1
procedurii
2 Situaţia ediţiilor şi a reviziilor în cadrul ediţiilor procedirii 1
3 Lista cuprizând persoanele la care se difuzează ediţia sau, după caz, revizia din cadrul ediţiei procedurii 1

1 Scopul procedurii 2
2 Domeniul de aplicare a procedurii 2
3 Documente de referinţă aplicabile activităţii procedurale 2
4 Definiţii şi abrevieri ale termenilor utilizaţi în procedură 3
5 Descrierea procedurii 3
6 Responsabilităţi şi răspunderi în derularea activităţii 11
7 Formular evidență modificări 11
8 Formular analiză procedură 11
9 Lista de difuzare a procedurii 11
10 Anexe/formulare 11
11 Cuprins 12

12
 Ediţia: 1
PROCEDURĂ OPERAȚIONALĂ
PRIVIND ÎNTOCMIREA PROIECTULUI
Revizia: a II-a
DIDACTIC

GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT ,,MIHAI EMINESCU’’ TG-JIU, GORJ

Pagina ________ din 25

COMISIA PENTRU CONTROL INTERN MANAGERIAL Cod: P.O. 358/10.09.2018 Exemplar nr.:
COMISIA PENTRU EVALUARE ȘI ASIGURARE A CALITĂŢII

ANEXA 1

STRUCTURA UNEI ACTIVITĂȚI PE BAZĂ DE JOC DIDACTIC

VARIANTA DE MOMENTELE CONȚINUTUL ACTIVITĂȚII

REALIZARE ACTIVITĂȚII DIDACTICE
Moment organizatoric Pregătirea materialului didactic utilizat, a copiilor și a sălii de grupă pentru activitate;
Asigurarea unei atmosfere prielnice de joc prin trezirea interesului pentru joc;
Captarea atenției Introducerea în joc, sub formă de surpriză, prin intermediul unui personaj îndrăgit de copii,
prin interpretarea unui cântec adecvat, prin audierea unui cântec, o scurtă povestire, o
ghicitoare, versuri cunoscute, etc;
Enunțarea obiectivelor și Precizarea obiectivelor( cu accent pe obiectivele cognitive) și titlul jocului;
a temei activității Prezentarea modului de organizare și desfășurare a jocului;
Reactualizarea Exerciții - joc de reactualizare a cunoștințelor ce vor fi utilizate în joc;
cunoștințelor anterioare Scurtă conversație de reactualizare a cunoștințelor și deprinderilor;

Dirijarea învățării Explicarea și demonstrarea sarcinilor și regulilor jocului;

Se insistă pe sarcina didactică, elemente de joc și pe regulile jocului, se precizează criterii de
reușită;
JOCURI DIDACTICE Executarea jocului demonstrativ( de către educatoare, de către educatoare împreună cu
ORALE copiii sau câțiva copii) utilizând elemente specifice jocului didactic: întrecerea, mișcarea,
mânuirea jetoanelor, aplauzele, etc.,
Executarea jocului de probă( de către toți copiii);
Obținerea performanței Executarea jocului de către copii, individual sau în echipe (la început educatoarea poate fi
și asigurarea transferului conducătorul jocului);
Complicarea jocului prin stabilirea unor noi obiective și/ sau prin introducerea de noi
reguli;
Asigurarea conexiunii Aprecierea modului de realizare a sarcinilor prin raportare la scopul propus;
inverse și evaluarea
Retenția/ încheierea Se fac precizări asupra cunoștințelor însușite în joc;
activităţii
JOCURI DIDACTICE Moment organizatoric Pregătirea materialului didactic utilizat, a copiilor și a sălii de grupă pentru activitate;
EXERCIȚIU CU Asigurarea unei atmosfere prielnice de joc prin trezirea interesului pentru joc;
MATERIAL Captare atenției Introducerea în joc, sub formă de surpriză, prin intermediul unui personaj îndrăgit de copii,
DEMONSTRATIV prin interpretarea unui cântec adecvat, prin audierea unui cântec, o scurtă povestire, o
ghicitoare, versuri cunoscute, etc;
Reactualizarea Prezentarea și intuirea materialului demonstrativ și distributiv;
cunoștințelor anterioare
Enunțarea obiectivelor și Precizarea obiectivelor( cu accent pe obiectivele cognitive), și a titlului jocului;
a temei activității Prezentarea modului de organizare și desfășurare a jocului;
Dirijarea învățării Exerciții- joc de reactualiyare a cunoștințelor cu ajutorul materialului demonstrativ.
JOCURI DIDACTICE Obținerea performanței Explicarea regulilor jocului;
EXERCIȚIU CU Precizarea criteriilor de reușită,
MATERIAL Executarea jocului demonstrativ ( de către educator, de către educator împreună cu copiii
DEMONSTRATI/ sau de către câțiva copii;
DISTRIBUTIV Executarea jocului de probă( de către toți copiii);
Asigurarea transferului Executarea jocului de către copii, individual sau în echipe - la început educatoarea poate fi
conducătorul jocului;
Complicarea jocului prin stabilirea unor noi obiective și/ sau prin introducerea de noi
reguli;
Asigurarea conexiunii Aprecierea modului de realizare a sarcinilor prin raportare la scopul propus;
inverse și evaluarea
Retenția/ încheierea Se fac precizări asupra cunoștințelor însușite în joc;
activităţii

13
 Ediţia: 1
PROCEDURĂ OPERAȚIONALĂ
PRIVIND ÎNTOCMIREA PROIECTULUI
Revizia: a II-a
DIDACTIC

GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT ,,MIHAI EMINESCU’’ TG-JIU, GORJ

Pagina ________ din 25

COMISIA PENTRU CONTROL INTERN MANAGERIAL Cod: P.O. 358/10.09.2018 Exemplar nr.:
COMISIA PENTRU EVALUARE ȘI ASIGURARE A CALITĂŢII

ANEXA 2

VARIANTE DE REALIZARE A ACTIVITĂȚILOR DIDACTICE PE BAZĂ DE JOC

VARIANTE EVENIMENTELE ( MOMENTELE) ACTIVITĂȚII

JOCURI CONCURS Moment Captarea Anunțarea Dirijarea învățării Evaluarea Retenția
organizatoric atenției obiectivelor și a -prezentarea -aprecieri -se fac
-introducerea titlului jocului regulilor și a generale și precizări
în joc concurs regulilor jocului, a individuale, asupra
modului de acordarea realizării
desfășurare- recompenselor. sarcinilor
individual, pe didactice.
echipe;
-stabilirea juriului, a
recompenselor și
pedepselor.
JOCURI DE ROL Identificarea Momentul Anunțarea Dirijarea învățării Obținerea Evaluarea și
(SUB FORMA UNEI situației ce organizatoric și obiectivelor și a -distribuirea performanței și retenția
SCENETE) urmează a fi captarea titlului jocului rolurilor; asigurarea -se fac
simulat atenției de rol -învățarea rolurilor; transferului precizări
-stabilirea -interpretarea -dezbatere cu asupra
rolurilor și rolurilor. ”actorii” și cu realizării
alegerea ”spectatorii”. sarcinilor
materialelor didactice.
necesare.
JOCURI DE ROL Identificarea Momentul Anunțarea Dirijarea învățării Obținerea Evaluarea și
(CU POVESTITOR) situației ce organizatoric și obiectivelor și a -distribuirea performanței și retenția
urmează a fi captarea titlului jocului rolurilor; asigurarea -se fac
simulată atenției de rol - povestitorul/ transferului precizări
-stabilirea educatorul sau un -dezbatere cu asupra
rolurilor și copil prezintă ”actorii” și cu realizării
alegerea conținutul acțiunii, ”spectatorii”. sarcinilor
materialelor iar ”actorii” didactice.
necesare. interpretează
rolurile.
JOCURI DE Moment Captarea Anunțarea Dirijarea învățării Obținerea Evaluarea și
MIȘCARE organizatoric atenției obiectivelor și a -prezentarea performanței și retenția
-introducerea titlului jocului regulilor și a asigurarea -se fac
în joc de mișcare regulilor jocului, transferului precizări
explicarea și -complicarea asupra
demonstrarea jocului. realizării
jocului. sarcinilor
didactice.
JOCURI CU CÂNTEC Moment Captarea Anunțarea Dirijarea învățării Obținerea Evaluarea și
ȘI MIȘCARE organizatoric atenției obiectivelor și a -prezentarea performanței și retenția
-introducerea titlului jocului regulilor și a asigurarea -se fac
în joc regulilor jocului, transferului precizări
explicarea și -complicarea asupra
demonstrarea jocului. realizării
jocului. sarcinilor
didactice.

14

GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT ,,MIHAI EMINESCU’’ TG-JIU, GORJ
COMISIA PENTRU CONTROL INTERN MANAGERIAL
COMISIA PENTRU EVALUARE ȘI ASIGURARE A CALITĂŢII
STRUCTURA UNEI ACTIVITĂŢI DIDACTICE DE OBSERVARE
EVENIMENTELE/MOMENTELE
ACTIVITĂŢII DIDACTICE
Moment organizatoric
Captarea atenţiei
Enunţarea obiectivelor şi a temei
observării
Reactualizarea cunoştinţelor anterioare
şi prezentarea obiectului observării
Dirijarea învăţării
Obţinerea performanţei şi asigurarea
transferului
Asigurarea conexiunii inverse şi
evaluarea
Retenţia/încheierea activităţii
Ediţia: 1
PROCEDURĂ OPERAȚIONALĂ
PRIVIND ÎNTOCMIREA PROIECTULUI
Revizia: a II-a
DIDACTIC
Pagina ________ din 25
Cod: P.O. 358/10.09.2018 Exemplar nr.:
ANEXA 3
CONŢINUTUL ACTIVITĂŢII
Pregătirea cadrului adecvat de desfăşurare a activităţii; organizarea
materialului didactic necesar activităţii; pregătirea şi aşezarea copiilor în mod
corespunzător- în semicerc;
Introducerea în activitate se realizează printr-un element surpriză- o ghicitoare,
o poezie, o scurtă povestire, imagini, înregistrări audio sau video etc.
Se precizează subiectul observării, sarcinile didactice şi obiectivele activităţii;
Se specifică cerinţele în legătură cu modul de participare la activitate (mai ales
dacă se desfăşoară în afara grădiniţei).
Familiarizarea copiilor cu obiectul observării prin perceperea globală a acestuia
şi prin identificarea obiectelor care fac parte din aceeaşi categorie.
Perceperea/intuirea materialului de observat (real sau substitut al acestuia)
prin analiza, descrierea, interpretarea acestora printr-o conversaţie dintre
educator şi copii;
Efectuarea unor acţiuni simple de investigare, la început libere apoi sistematice,
pe baza unui plan de întrebări, prin treceri de la detalii la esenţial, de la părţile
componente la întreg, de la structura exterioară la însuşirile caracteristice şi
invers.
Educatoarea împreună cu copiii formulează concluzii parţiale şi concluzii
sintetizatoare.
Completarea unor fişe de evaluare;
Formularea unor aprecieri asupra modului cum s-au implicat în activitate,
asupra capacităţii copiilor de a expune cu cuvinte proprii rezultatele
observărilor.
Repetări ale principalelor aspecte care stau la baza concluziilor.
Fixarea cunoştinţelor prin stabilirea unităţii obiectului observat.
15
 Ediţia: 1
PROCEDURĂ OPERAȚIONALĂ
PRIVIND ÎNTOCMIREA PROIECTULUI
Revizia: a II-a
DIDACTIC

GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT ,,MIHAI EMINESCU’’ TG-JIU, GORJ

Pagina ________ din 25

COMISIA PENTRU CONTROL INTERN MANAGERIAL Cod: P.O. 358/10.09.2018 Exemplar nr.:
COMISIA PENTRU EVALUARE ȘI ASIGURARE A CALITĂŢII

ANEXA 4

STRUCTURA UNEI ACTIVITĂȚI PE BAZĂ DE POVESTIRE

1. POVESTIREA EDUCATOAREI

NR. EVENIMENTELE/MOMENTELE CONȚINUTUL ACTIVITĂȚII

ACTIVITĂȚII DIDACTICE
1. Moment organizatoric
2. Captarea atenției
3. Enunțarea obiectivelor și a
titlului poveștii
4. Reactualizarea cunoștințelor
anterioare
5. Dirijarea învățării
6. Obținerea performanței și
asigurarea tranferului
7. Asigurarea conexiunii inverse
și evaluarea
8. Retenția/ încheierea activităţii
Pregătirea copiilor, a locului de desfășurare a activității, a materialului didactic
necesar.
Ghicitori, versuri de copii pentru crearea interesului de receptare a poveștii.
Prin intermediul unui ,,personaj”(o jucărie, o marionetă, o înregistrare audio
sau video,etc.) se comiunică titlul poveștii și obiectivele activității(ce vor trebui
să remarce și să rețină după ce vor audia povestea).
Includerea poveștii într-o serie de povești cunoscute de copii.
Reamintirea unor personaje(se pot utiliza imagini, măști, , înregistrări audio,
video etc.).
Expunerea poveștii de către educatoare(se utilizează suport intuitiv adecvat-
imagini cu scene semnificative din poveste).
Copiii expun, la început cu ajutorul educatorului, conținutul poveștii, se va
urmări conținutul logic al poveștii, distincția între personajele pozitive și cele
negative și acțiunea acestora etc.
Aprecieri privind însușirea conținutului povestirii.
Se precizează titlul povestirii și idea principală a acesteia.

2. REPOVESTIRE

NR. EVENIMENTELE/MOMENTELE CONȚINUTUL ACTIVITĂȚII

ACTIVITĂȚII DIDACTICE
1. Moment organizatoric Pregătirea copiilor, a locului de desfășurare a activității, a
materialului didactic necesar.
2. Captarea atenției Ghicitori, versuri de copii pentru crearea interesului de receptare a
poveștii.
3. Enunțarea obiectivelor și a titlului poveștii Se comunică obiectivele activității și se reactualizează titlul poveștii
care urmează a fi povestită de copii.
4. Dirijarea învățării și reactualizarea Pe baza unui material ilustrativ, la început cu ajutorul educatorului,
cunoștințelor anterioare copiii prezintă conținutul poveștii(se va avea grijă să se evite
detaliile, amănuntele, aspectele nesemnificative chiar dacă au
impresionat).
Pentru fiecare secvență a poveștii va fi antrenat un copil, alți copii
pot însă să aducă completări semnificative.
5. Obținerea performanței și asigurarea Copiii vor povesti fără ajutor, iar cei mari și fără suport intuitiv. Li
tranferului se poate sugera să schimbe titlul poveștii, finalul acesteia, să
elimine sau să adauge personaje.
6. Asigurarea conexiunii inverse și evaluarea Aprecieri asupra calității răspunsurilor.
7. Retenția/ încheierea activităţii Se revine asupra titlului poveștii și a altor povești cu conținut
asemănător.

3. POVESTIRE CREATĂ DE COPIL

NR. EVENIMENTELE/MOMENTELE CONȚINUTUL ACTIVITĂȚII

ACTIVITĂȚII DIDACTICE
1. Moment organizatoric Pregătirea copiilor, a locului de desfășurare a activității, a materialului didactic
necesar.

16
 Ediţia: 1
PROCEDURĂ OPERAȚIONALĂ
PRIVIND ÎNTOCMIREA PROIECTULUI
Revizia: a II-a
DIDACTIC

GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT ,,MIHAI EMINESCU’’ TG-JIU, GORJ

Pagina ________ din 25

COMISIA PENTRU CONTROL INTERN MANAGERIAL Cod: P.O. 358/10.09.2018 Exemplar nr.:
COMISIA PENTRU EVALUARE ȘI ASIGURARE A CALITĂŢII

2. Captarea atenției Trezirea dorinței copiilor de a povesti prin prezentarea unor ,,personaje care
doresc să-i asculte”.
3. Enunțarea scopului și a Se precizează felul activității și sarcinile ce le revin copiilor.
obiectivelor
4. Reactualizarea cunoștințelor Prezentarea unor personaje din mai multe povești cunoscute, din care copiii să
anterioare recunosacă și să selecteze pe acelea care corespund temei anunțate;lectura
unui fragment pe care copiii să-l recunoască; prezentarea unor ilustrații etc;
5. Dirijarea învățării Expunerea povestirii- model de către educatoare care trebuie să fie scurtă,
concisă, fără detalii, clară și expresivă, exprimată într- o formă plăcută pentru a
crea o stare afectivă pozitivă.
Inițierea unei conversații asupra conținutului povestirii, pentru a sublinia ceea
ce este esențial și specific faptelor ce urmează a fi povestite.
Expunerea povestirii de către copii, pe fragmente, la început respectând
modelul educatoarei, apoi desprinzându- se de acesta.
Educatorul intervine atunci când cel care povestește se pierde în amănunte
neesențiale, manifestă tendința de a prelungi expunerea sau deviază de la tema
propusă.
6. Obținerea performanței Povestirea integrală în care se va urmări ca poveștile create să respecte o
anumită structură(introducere, intrigă, deznodământ).
Toți copiii vor fi solicitați să povestească, fie întreaga poveste, fie anumite
secvențe.
7. Asigurarea tranferului Schimbarea titlului povestirii; adăugarea de personaje; mimarea unor acțiuni
caracteristice personajelor etc.
8. Asigurarea conexiunii inverse Aprecieri asupra respectării cerințelor unei povestiri și sunt nominalizate cele
și evaluarea mai frumoase povestiri.
9. Retenția/ încheierea activităţii Se fixează principalele momente ale povestirii.

17

GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT ,,MIHAI EMINESCU’’ TG-JIU, GORJ
COMISIA PENTRU CONTROL INTERN MANAGERIAL
COMISIA PENTRU EVALUARE ȘI ASIGURARE A CALITĂŢII
STRUCTURA UNEI ACTIVITĂŢI PE BAZĂ DE CONVORBIRE
EVENIMENTELE (MOMENTELE) ACTIVITĂŢII
DIDACTICE
Moment organizatoric
Captarea atenţiei
Enunţarea obiectivelor şi a temei convorbirii
Reactualizarea cunoştinţelor anterioare
Dirijarea învăţării
Obţinerea performanţei şi asigurarea transferului
Asigurarea conexiunii inverse şi evaluarea
Retenţia/ încheierea activităţii
Ediţia: 1
PROCEDURĂ OPERAȚIONALĂ
PRIVIND ÎNTOCMIREA PROIECTULUI
Revizia: a II-a
DIDACTIC
Pagina ________ din 25
Cod: P.O. 358/10.09.2018 Exemplar nr.:
ANEXA 5
CONŢINUTUL ACTIVITĂŢII
Pregătirea copiilor şi a cadrului adecvat de desfăşurare a convorbirii;
Introducerea în activitate se realizează printr-o ghicitoare, o poezie, o
scurtă povestire, imagini, înregistrări audio sau video etc, după care
urmează un comentariu referitor la subiectul convorbirii;
Se precizează tema convorbirii, sarcinile didactice şi obiectivele
activităţii;
Se specifică cerinţele în legătură cu modul de participare la activitate;
Se pot reaminti alte convorbiri pe aceeaşi temă;
Tema propusă în discuţie este încadrată într-un sistem;
Orientarea convorbirii prin intermediul întrebărilor care gravitează în
jurul unei întrebări principale fie pentru transmiterea de noi cunoştinţe,
fie pentru sistematizarea, fixarea sau evaluarea lor; dacă copiii nu
surprind esenţialul, se intervine cu întrebări ajutătoare, suplimentare;
Sunt solicitaţi şi copiii să pună întrebări la care pot să răspundă colegii
sau educatorul;
Se desprind concluzii parţiale şi concluzia finală, dacă este posibil una
generalizatoare;
Realizarea unor clasificări, a unor comparaţii, etc;
Formularea unor aprecieri asupra modului cum s-au implicat în
activitate;
Repetări ale principalelor aspecte care stau la baza concluziilor;
18

GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT ,,MIHAI EMINESCU’’ TG-JIU, GORJ
COMISIA PENTRU CONTROL INTERN MANAGERIAL
COMISIA PENTRU EVALUARE ȘI ASIGURARE A CALITĂŢII
STRUCTURA UNEI ACTIVITĂŢI DIDACTICE DE LECTURĂ DUPĂ IMAGINI
EVENIMENTELE (MOMENTELE) ACTIVITĂŢII
DIDACTICE
Moment organizatoric
Captarea atenţiei
Enunţarea obiectivelor şi a temei convorbirii
Reactualizarea cunoştinţelor anterioare
Dirijarea învăţării
Obţinerea performanţei şi asigurarea transferului
Asigurarea conexiunii inverse şi evaluarea
Retenţia/ încheierea activităţii
Ediţia: 1
PROCEDURĂ OPERAȚIONALĂ
PRIVIND ÎNTOCMIREA PROIECTULUI
Revizia: a II-a
DIDACTIC
Pagina ________ din 25
Cod: P.O. 358/10.09.2018 Exemplar nr.:
ANEXA 6
CONŢINUTUL ACTIVITĂŢII
Pregătirea copiilor şi a cadrului adecvat de desfăşurare a activităţii,
pregătirea şi aşezarea materialului intuitiv în mod
corespunzător;aşezarea copiilor în mod corespunzător
Introducerea în activitate se realizează printr-un element surpriză – o
ghicitoare, o poezie, o scurtă povestire, imagini, înregistrări audio sau
video etc;
Se precizează tema activităţii, sarcinile didactice şi obiectivele
activităţii;
Se specifică cerinţele în legătură cu modul de participare la activitate;
Realizarea unei convorbiri pregătitoare prin care se reactualizează
reprezentările copiilor şi-i pregăteşte pentru desfăşurarea activităţii;
Prezentarea globală a imaginilor pentru a-i familiariza pe copii cu
conţinutul imaginilor;
Perceperea/intuirea imaginilor prin analiza, descrierea, interpretarea
acestora printr-o conversaţie dintre educator şi copii;
Li se cere copiilor, în primul rând, să enumere elementele
compoziționale observate de ei în mod spontan şi contemplativ, iar
apoi se analizează grupul compozițional central, căruia i se
subordonează logic, celelalte;
Educatoarea, împreună cu copiii, formulează concluzii parţiale şi
concluzii sintetizatoare;
Concluziile finale pot fi realizate sub forma unor povestiri;
Se propune un titlu potrivit tabloului (imaginii), să recite o poezie, să
interpreteze un cântec pe o temă corespunzătoare conţinutului
imaginii analizate;
Formularea unor aprecieri asupra modului cum s-au implicat în
activitate, asupra capacităţii copiilor de a expune cu cuvinte proprii
ideea principală a imaginilor prezentate;
Repetări ale principalelor aspecte care stau la baza concluziilor;
Reconstituirea imaginii din părţile componente;
19

GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT ,,MIHAI EMINESCU’’ TG-JIU, GORJ
COMISIA PENTRU CONTROL INTERN MANAGERIAL
COMISIA PENTRU EVALUARE ȘI ASIGURARE A CALITĂŢII
STRUCTURA UNEI ACTIVITĂŢI DIDACTICE DE MEMORIZARE
EVENIMENTELE (MOMENTELE) ACTIVITĂŢII
DIDACTICE
Moment organizatoric
Captarea atenţiei
Enunţarea obiectivelor şi a temei convorbirii
Reactualizarea cunoştinţelor anterioare
Dirijarea învăţării
Obţinerea performanţei şi asigurarea transferului
Asigurarea conexiunii inverse şi evaluarea
Retenţia/ încheierea activităţii
Ediţia: 1
PROCEDURĂ OPERAȚIONALĂ
PRIVIND ÎNTOCMIREA PROIECTULUI
Revizia: a II-a
DIDACTIC
Pagina ________ din 25
Cod: P.O. 358/10.09.2018 Exemplar nr.:
ANEXA 7
CONŢINUTUL ACTIVITĂŢII
Pregătirea copiilor şi a cadrului adecvat de desfăşurare a activităţii;
aşezarea copiilor în mod corespunzător – în semicerc; organizarea
materialului didactic necesar activităţii;
Introducerea în activitate se realizează printr-un element surpriză – o
ghicitoare, o poezie, o scurtă povestire, imagini, înregistrări audio sau
video etc;
Se comunică titlul şi autorul poeziei, sarcinile didactice şi obiectivele
activităţii;
Se specifică cerinţele în legătură cu modul de participare la activitate;
Realizarea unei convorbiri pregătitoare, a unor poezii care au aceeaşi
tematică prin care se reactualizează reprezentările copiilor, îi
pregăteşte pentru desfăşurarea activităţii, îi familiarizează cu
conţinutul de idei al poeziei, cu sentimentele exprimate;
O primă recitare model a poeziei de către educator;
A doua recitare model – de aprofundare – a poeziei este urmată de
sublinierea, printr-o scurtă convorbire sau expunerea narativă a
conţinutului principal al poeziei;
Repetarea globală(dacă poezia este scurtă) sau pe fragmente, unităţi
logice (nu în toate cazurile strofe) individual, de către fiecare copil, a
versurilor, la început cu ajutorul educatorului apoi, singur;
Recitarea colectivă – în grupuri mici şi cu întreaga grupă;
Repetarea unor poezii cu aceeaşi temă însuşite anterior;
Redarea prin mişcări imitative, prin onomatopee sau prin desen a
conţinutului de idei al poeziei;
Aprecieri individuale şi colective asupra modului cum e memorată
poezia şi evidenţierea copiilor care au memorat cele mai multe
versuri;
Se va fixa titlul poeziei şi tematica abordată;
20

GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT ,,MIHAI EMINESCU’’ TG-JIU, GORJ
COMISIA PENTRU CONTROL INTERN MANAGERIAL
COMISIA PENTRU EVALUARE ȘI ASIGURARE A CALITĂŢII
EVENIMENTELE (MOMENTELE)
ACTIVITĂȚII DIDACTICE
Moment organizatoric
Captarea atenției
Enunțarea obiectivelor și a temei
Reactualizarea cunoștințelor
anterioare
Dirijarea învățării
Obținerea performanței și
asigurarea transferului
Asigurarea conexiunii inverse și
evaluarea
Retenția/ încheierea activităţii
Ediţia: 1
PROCEDURĂ OPERAȚIONALĂ
PRIVIND ÎNTOCMIREA PROIECTULUI
Revizia: a II-a
DIDACTIC
Pagina ________ din 25
Cod: P.O. 358/10.09.2018 Exemplar nr.:
ANEXA 8
STRUCTURA UNEI ACTIVITĂŢI PE BAZĂ DE EXERCIȚIU
CONȚINUTUL ACTIVITĂȚII
Pregătirea copiilor și a cadrului adecvat de desfășurare a activității, pregătirea și
așezarea materialului didactic – demonstrativ și distributiv (individual), așezarea
copiilor în mod corespunzător.
Prezentarea materialului didactic prin intermediul elementelor ludice (personaj, jucărie
etc.), de către educatoare cu ajutorul copiilor.
Se comunică obiectivele activității și se fac precizări privind modul de desfășurare a
acesteia și de utilizare a unor materiale didactice.
Se realizează 1-2 exerciții semidirijate de educatoare cu material demonstrativ, realizate
de copii ce au ca scop reactualizarea unor cunoștințe anterioare ce urmează a fi
valorificate în activitate.
Educatorul verifică corectitudinea realizării și, dacă este cazul, se fac precizări și se
repetă exercițiile pentru o execuție corectă.
Demonstrarea și explicarea noului conținut de către educator cu ajutorul copiilor prin
exerciții.
Se acordă atenție întăririi prin verbalizare a acțiunilor efectuate și utilizarea
terminologiei specifice.
Se fac precizări privind realizarea corectă a acțiunilor, succesiunea acestora.
Executarea unui sistem diversificat de exerciții de către copii; se acordă sprijin copiilor
ce întâmpină greutăți; în cazul unor greșeli tipice se repetă exercițiile demonstrative; se
verifică corectitudinea soluțiilor.
Se fac precizări privind noțiunile noi (terminologie, mod de lucru).
Se urmărește formarea unor deprinderi de autocorectare.
Se realizează și exerciții cu caracter aplicativ cu materiale diferite.
Se realizează sarcini de rezolvare individuală (pe fișe de lucru); se analizează modul de
rezolvare a sarcinilor, se corectează eventualele greșeli.
Se fac aprecieri individuale și autoaprecieri prin raportare la obiective.
Se fixează tema.
21
 Ediţia: 1
PROCEDURĂ OPERAȚIONALĂ
PRIVIND ÎNTOCMIREA PROIECTULUI
Revizia: a II-a
DIDACTIC

GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT ,,MIHAI EMINESCU’’ TG-JIU, GORJ

Pagina ________ din 25

COMISIA PENTRU CONTROL INTERN MANAGERIAL Cod: P.O. 358/10.09.2018 Exemplar nr.:
COMISIA PENTRU EVALUARE ȘI ASIGURARE A CALITĂŢII

ANEXA 9

VARIANTE ALE ACTIVITĂȚII PE BAZĂ DE EXERCIȚIU

VARIANTE EVENIMENTELE (MOMENTELE) ACTIVITĂȚII

Activități de Moment Enunțarea Reactualizarea Dirijarea învățării Obținerea Evaluarea
educație organizatoric obiectivelor și a cunoștințelor -lectura textului de performanței și și retenția
muzicală Captarea atenției titlului cântecului anterioare către educator sau asigurarea -se fac precizări
audierea unei transferului asupra realizării
- intonarea unor înregistrări; -scurtă convorbire sarcinilor
cântece îndrăgite -explicarea pentru a asigura didactice
de copii cuvintelor înțelegerea
necunoscute; mesajului;
-intonarea cântecului -repetarea
de către educatoare cântecului
în întregime și apoi individual și în
pe fragmente; grup, pe fragmente
-intonarea cântecului și în întregime
de către copii – cu
întreaga grupă și apoi
pe grupuri mici.
Activități de Moment Enunțarea Reactualizarea Dirijarea învățării Obținerea Evaluarea și
educație organizatoric obiectivelor și a cunoștințelor -prezentarea lucrării performanței și retenția
artistico- Captarea atenției temei plastice anterioare model și intuirea asigurarea -expunerea
plastică acesteia de către transferului lucrărilor și
- elemente de copii; -executarea lucrării motivarea
limbaj plastic -prezentarea modului de către copii sub aprecierilor
de lucru; îndrumarea realizate de către
-exerciții de încălzire educatoarei; copii.
a mâinilor;
Activități Moment Enunțarea Reactualizarea Dirijarea învățării Obținerea Evaluarea și
practice organizatoric obiectivelor și a cunoștințelor -prezentarea și performanței și retenția
Captarea atenției temei anterioare intuirea lucrării asigurarea feed- -amenajarea unei
-se vor specifica -intuirea și model; back-ului expoziții cu
criteriile de familiarizarea cu -prezentarea etapelor -realizarea lucrării lucrările copiilor;
apreciere a materialele cu care pe care trebuie să le de către copii -motivarea
lucrărilor se va lucra parcurgă în (individual sau în aprecierilor
realizarea lucrării; perechi, grupuri); asupra realizării
-exerciții de încălzire -se urmărește lucrărilor.
a mâinilor modul de lucru,
(degetelor) respectarea
etapelor de
realizare a lucrării,
poziția corectă etc.
Activități de Organizarea Pregătirea Influențarea Dirijarea învățării și Obținerea Evaluarea și
educație fizică colectivului de organismului selectivă a asigurarea feed-back- performanței retenția
copii pentru effort aparatului ului -consolidarea prin -aprecieri și
-variante de locomotor -demonstrarea și exerciții a recomandări
mers, variante de explicarea deprinderilor
alergare exercițiilor; motrice;
-executarea -dezvoltarea
exercițiilor de probă calităților motrice;
și corectarea -exerciții pentru
greșelilor revenirea
organismului după
efort.

22
 Ediţia: 1
PROCEDURĂ OPERAȚIONALĂ
PRIVIND ÎNTOCMIREA PROIECTULUI
Revizia: a II-a
DIDACTIC

GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT ,,MIHAI EMINESCU’’ TG-JIU, GORJ

Pagina ________ din 25

COMISIA PENTRU CONTROL INTERN MANAGERIAL Cod: P.O. 358/10.09.2018 Exemplar nr.:
COMISIA PENTRU EVALUARE ȘI ASIGURARE A CALITĂŢII

ANEXA 10

REPERE METODOLOGICE ÎN PROIECTAREA PROIECTELOR TEMATICE

ETAPE MOMENTELE PROIECTULUI CONȚINUTUL ACTIVITĂȚII

Etapa I Stabilirea obiectivelor proiectului
(înainte de Alegerea subiectului/temei
începerea Analiza resurselor (umane, materiale, de timp) Amenajarea centrului tematic
proiectului) Stabilirea direcțiilor de dezvoltare Alcătuirea inventarului de probleme
Harta proiectului
Planificarea activităților proiectului tematic Proiectarea activităților de învățare în funcție de
săptămânal programul zilnic stabilit
Etapa a II-a Demersul didactic al subtemelor zilnice ale Momentul organizatoric (Întâlnirea de dimineață)
(pe parcursul proiectului Captarea atenției
unei Enunțarea obiectivelor și a subtemei proiectului
săptămâni)
Reactualizarea cunoștințelor anterioare (inventarul de
probleme – ce știu copiii? și Ce doresc să afle?)
Dirijarea învățării și obținerea performanței – se
realizează în manieră integrată prin antrenarea copiilor
în realizarea obiectivelor propuse atât în activitățile liber
alese, cât și în activitățile pe domenii experiențiale, prin
activitate individuală sau pe grupuri
Asigurarea feed-back-ului – copiii precizează individual
sau prin reprezentanții grupului constatările făcute prin
participarea directă la activități
Evaluarea și retenția – analizarea, aprecierea și evaluarea
performanțelor copiilor
Etapa a III-a Identificarea funcționalității și utilității Se realizează de către copii sub îndrumarea educatoarei
(la sfârșitul proiectului
derulării Evaluarea proiectului Se realizează de către copii împreună cu educatoarea
proiectului) Evaluarea performanțelor copiilor Educatoarea apreciază contribuția fiecărui copil la
realizarea proiectului și le comunică rezultatele.

23
 Ediţia: 1
PROCEDURĂ OPERAȚIONALĂ
PRIVIND ÎNTOCMIREA PROIECTULUI
Revizia: a II-a
DIDACTIC

GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT ,,MIHAI EMINESCU’’ TG-JIU, GORJ

Pagina ________ din 25

COMISIA PENTRU CONTROL INTERN MANAGERIAL Cod: P.O. 358/10.09.2018 Exemplar nr.:
COMISIA PENTRU EVALUARE ȘI ASIGURARE A CALITĂŢII

ANEXA 11

VARIANTE DE REALIZARE ALE ACTIVITĂȚILOR DIDACTICE PE BAZĂ DE POVESTIRE

VARIANTE EVENIMENTELE (MOMENTELE) ACTIVITĂȚII

Lectura Moment Enunțarea Reactualizarea Dirijarea învățării Obținerea Evaluarea
educatoarei organizatoric obiectivelor și a cunoștințelor -lectura textului de performanței și și retenția
Captarea titlului poveștii anterioare către educator sau asigurarea -se fac
atenției audierea unei transferului precizări
înregistrări; -scurtă convorbire asupra
-explicarea pentru a asigura realizării
cuvintelor înțelegerea sarcinilor
necunoscute; mesajului; didactice

Repovestiri Moment Enunțarea Reactualizarea Dirijarea învățării Obținerea Evaluarea și

pe baza organizatoric obiectivelor și a cunoștințelor -povestirea copiilor performanței și retenția
materialului Captarea titlului poveștii anterioare are ca suport asigurarea -se fac
ilustrativ atenției ilustrativ imagini, transferului precizări
siluete ale unor -se realizează asupra
personaje, machete povestirea în realizării
etc.; întregime; sarcinilor
-se realizează -se dă un alt titlu didactice.
povestirea pe poveștii.
fragmente/episoade;
Repovestiri Moment Enunțarea Reactualizarea Dirijarea învățării Obținerea Evaluarea și
pe baza unui organizatoric obiectivelor și a cunoștințelor -se prezintă planul performanței și retenția
plan verbal Captarea titlului poveștii anterioare verbal al povestirii asigurarea -se fac
atenției (delimitarea transferului precizări
fragmentelor asupra
povestirii) la început -expunerea de realizării
sub formă de către copii a sarcinilor
întrebări, iar apoi întregii povești; didactice;
enunțiativ; -se va urmări -prin mimică
-expunerea de către cursivitatea copiii își pot
copii a expunerii, evitarea exprima
fragmentelor/ omisiunilor acordul/
episoadelor poveștii esențiale etc. dezacordul
cu
personajele
Repovestiri Moment Enunțarea Reactualizarea Dirijarea învățării Obținerea Evaluarea și
libere organizatoric obiectivelor și a cunoștințelor -reproducerea pe performanței și retenția
Captarea titlului poveștii anterioare fragmente a asigurarea se fac
atenției -expunerea de conținutului poveștii transferului precizări
către fără un suport -cel mai bun asupra
educatoare a intuitivde către unul povestitor realizării
principalelor sau mai mulți copii reproduce sarcinilor
momente ale povestea în didactice;
poveștii întregime, ceilalți -se
copii aducând conștientizea
completări; ză mesajul
-se poate realiza o etic al
analiză a conținutului
conținutului povestirii.
povestirii.
Povestiri Moment Enunțarea Reactualizarea Dirijarea învățării Obținerea Evaluarea și
create de organizatoric obiectivelor și a cunoștințelor -antrenarea copiilor performanței și retenția
copii după Captarea titlului poveștii anterioare într-o conversație asigurarea -se fac
ilustrații atenției -formularea -familiarizarea care să permită transferului precizări
unor indicații copiilor cu interpretarea -expunerea asupra
24
 Ediţia: 1
PROCEDURĂ OPERAȚIONALĂ
PRIVIND ÎNTOCMIREA PROIECTULUI
Revizia: a II-a
DIDACTIC

GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT ,,MIHAI EMINESCU’’ TG-JIU, GORJ

Pagina ________ din 25

COMISIA PENTRU CONTROL INTERN MANAGERIAL Cod: P.O. 358/10.09.2018 Exemplar nr.:
COMISIA PENTRU EVALUARE ȘI ASIGURARE A CALITĂŢII

verbale ilustrațiile, cu ilustrațiilor și poveștii de către realizării

referitoare la tema activității, înțelegerea copii pe sarcinilor
modul în care cu personajele mesajului; fragmente/ didactice;
vor trebui și acțiunile -observarea și episoade sau -se
analizate acestora analiza ilustrațiilor în întregime conștientizea
ilustrațiile de către copii; ză mesajul
-sintetizarea de către etic al
educatoare a conținutului
principalelor povestirii.
momente ale
poveștii.
Povestiri cu Moment Enunțarea Reactualizarea Dirijarea învățării Obținerea Evaluarea și
început dat organizatoric obiectivelor și a cunoștințelor -prezentarea de performanței și retenția
create de Captarea titlului poveștii anterioare către educatoare a asigurarea -se fac
copii atenției -reamintirea unui fragment dintr- transferului precizări
unor personaje o povestire în care să -educatoarea asupra
îndrăgite, a fie prezentate elimină relatările realizării
altor povești personajele fără sens, abaterile sarcinilor
cunoscute, principale și de la tema didactice.
prezentarea conflictul; sugerată,
unor ilustrații -copiii expun exprimările
etc. deznodământul necorespunzătoare
poveștii. .

25