UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” – SIBIU

FACULTATEA DE DREPT „SIMION BĂRNUŢIU”

SPECIALIZAREA: DRPET

CENTRUL TUTORIAL MIERCUREA CIUC

DREPT JUDICIAR COMPARAT

Tema de control

SISTEMUL JUDICIAR AL ȚĂRII

-FRANȚA-

Profesor de disciplină:

Conf.univ. dr. Corina Petică

Student:

Chiciu Adrian-Cătălin

Anul IV Drept ID

Anul universitar 2019-2020

Semestrul I
 ORGANIZAREA SISTEMULUI JUDICIAR IN FRANTA

CUPRINS:

1. ORGANIZAREA INSTANTELOR JUDECATORESTI........................

2. TRIBUNALUL DE CONFLICTE............................................................

3. JURISDICȚIILE PENALE.......................................................................

4. CURȚILE DE APEL.................................................................................

5. CURTEA DE CASAȚIE...........................................................................

6. MINISTERUL PUBLIC............................................................................

7. JURISDICȚII ADMINISTRATIVE..........................................................

8. CONCLUZIE...............................................................................

9. BIBLIOGRAFIE..........................................................................
 ORGANIZAREA INSTANTELOR JUDECATORESTI

Franta este tara cu un vechi si stabil sistem judiciar , care la acest moment cunoaste
doua sisteme de jurisdictie:
a)jurisdictiile de drept comun realizate prin intermediul instantelor judecatoresti infruntea
carora se afla Curtea de Casatie
b)jurisdictiile administrative ce au in frunte Consiliul de Stat

Cele doua sisteme au deplina autonomie, neexistand intre ele nici un raport de
subordonare sau vreo forma de control reciproc.
Acesta este si motivul pentru care conflictele de ompetenta ale instantelor se rezolva de
Tribunalul de conflicte - un tribunal special organizat, alcatuit din judecatori din ambele
jurisdictii .

TRIBUNALUL DE CONFLICTE

Cuprinde toate instanțele judecatorești care judeca litigiilee civile, comerciale, sociale
și penale.
Sistemul judiciar francez este caracterizat de existenta unor instante specializate de
fond sau de prim grad urmate de curtile de apel.

Jurisdictiile civile, comerciale si sociale cuprind:

 Les tribunaux de grand instance - tribunale de mare instanta in numar de 181
incluzand tarile de peste mari, in anul 1985
 Les tribunaux de instance-tribunale de instanta in numar de 471 in 1985
 Les tribunaux d commerce- tribunale comerciale
 Conseils de pru hommes- tribunalele muncii
 Les tribunaux paritaire de baux ruraux- tribunale agricole sau pentru
bunuri rurale
 Les jurisdiction en matiere de securite sociale-jurisdictiile in materie de
securitate sociala.
Jurisdicția administrativa se realizeaza in fața curților de apel.
În fruntea sistemului se afla Curtea de Casație.

1. Tribunalul de Instanța – este jurisdicția pentru micile creanțe. Judeca acțiunile

personale și mobiliare cu o valoare de pana la 10.000 EURO. În Franța exista 473
Tribunale de Instanța. Nu are magistrați proprii, judecatorii sunt desemnați de
Tribunalul de Mare instanța.

2. Tribunalul de Mare instanța– este o jurisdicție de drept comun, in sensul ca judeca

toate cauzele civile cu excepția celor date in competența altor instanțe. Nu judeca
litigii comerciale, de munca și litigii civile cu o valoare mai mica de 10.000 EURO.
În fiecare departament funcționeaza 1 Tribunal de Mare instanța (181). Ele sunt
alcatuite din cel putin 2 judecatorii, dintre care 1 e președinte, 1 judecator de
instrucție și 1 procuror.
3. Tribunalul de Comerț - judeca litigiile privitoare la actele de comerț și litigiile
referitoare la comercianți și societațile comerciale (227).
Judecatorii de la Tribunalele de Comerț - judecatori consulari sunt aleși dintre
comercianții care au implinit varsta de 30 ani, au desfașurat activitate comerciala
timp de 5 ani și nu au facut obiectul unei proceduri de reorganizare sau lichidare
judiciara. Mandatul lor este de 2 ani și poate fi reinnoit de 4 ori.

4. Tribunalul de Munca – judeca in materia litigiilor de munca.

Primul Tribunal de Munca a fost inființat de Napoleon in 1806 la Lyon. În prezent
sunt 270.
Orice cerere promovata la Tribunalul de munca este supusa mai intai unui
birou de consiliere cu scopul de a se obține o soluție amiabila. Biroul de consiliere
este alcatuit din 2 membrii:
A. un consilier din partea angajatorului
B. un consilier din partea patronatelor.

Daca procesul de conciliere eșueaza, cererea va fi soluționata de Biroul de

judecata ( 2 consilieri din partea salariaților și 2 din partea patronatelor).
Judecatorii din cadrul Tribunalului de Munca sunt aleși de organizația
salariaților și de patronate din randul cetațenilor francezi care au implinit 21 ani
pentru un mandat de 5 ani.

5. Tribunalul Agricol (Tribunalul paritar pentru bunurile rurale)

În circumscripția fiecarui tribunal de instanța fucționeaza un Tribunal Agricol.
El judeca litigiile dintre proprietarii de bunuri rentale și arentare.
Tribunalul paritar este format dintr-un judecator de la tribunalul de instanța și
4 membrii (2 proprietari+2 arendași).

6. Tribunalul de securitate sociala

Soluționeaza toate litigiile dintre un organism de securitate sociala și beneficiari. Sunt
113 tribunale, fiecare fiind format dintr-un judecator de profesie și 2 asesori (asistenți)
din partea instituțiilor sociale și 1 judecator din partea beneficiarilor.

JURISDICȚIILE PENALE

Se disting 2 jurisdicții - jurisdicția de instrucție

- jurisdicția de judecata

1. JURISDICȚIA DE INSTRUCȚIE

Instrucția unei cauze penale are ca scop determinarea probelor, stabilirea

vinovațiilor, luarea masurii de arest preventiv și sesizarea instanței competente.
Legislația penala franceza clasifica faptele penale astfel:
- contravenții
- delicte
- crime
Instrucția e obligatorie in crime și facultativa in cazul delictelor.
 Are in componența 1 magistrat al Tribunalului de Mare instanța care poate fi sesizat de
procuror sau de persoana vatamata.

2. JURISDICȚIA DE JUDECATA

Ca urmare a clasificarii faptelor penale contavențiile se judeca de catre Tribunalul

de Poliție, delictele de Tribunalul corecțional iar crimele de catre Curtea cu jurați.

a) Tribunalul de Poliție-de materie penala, echivalentul Tribunalului de instanța de

materie civila. Este alcatuit dintr-un singur judecator și judeca contravențiile
sancționate de lege cu o amenda de maxim 3000 EURO.

b) Tribunalul corecțional- echivalentul Tribunalului de Mare instanța. Judeca toate

delictele care atrag o pedeapsa de pana la 10 ani dar și contravențiile aflate in
raport de conexitate cu delictele. Este format din 3 judecatori.

c) Curtea cu jurați – este o instanta de drept comun in materia faptelor calificate

drept crime, cu excepție celor care intra in competența unor instanțe speciale
(exceptand crimele savarșite de minori, militari și ministrii). Este format din 3
judecatori și 9 jurați.
Jurații sunt trași la sorți de pe o lista in care sunt trecuți cetațenii francezi care
au implinit 23 ani și au exercițiul drepturilor civile. Nu pot fi jurați membrii
guvernului, ai parlamentului, magistrații, funcționarii prefecturilor, polițiștii și
militarii activi.

Exista si jurisdictii penale specializate precum Tribunalele pentru minori,

Tribunalele militare .
Inalta curte de Justitie ca jurisdictie politica este alcatuita din parlamntari, avand
competenta in judecarea crimelor de inalta tradare facute de presedintele Republicii, iar
Curtea de Justitie a Republicii formata din 15 magistrati judeca crimele si delictele
membrilor Guvernului in exercitatea functiilor lor.
Revenind la Tribunalele militare , legea franceza a dispus in Codul de
ProceduraPenala ca in timp de pace cauzele cu militari sunt instrmentate si judecate de
jurisdictiile de drept comun, iar acestea din urma, compuse din magistrati specializati in
materie militara, au competenta speciala de a judeca infractiunile comise de militari in
exercitiul serviciului lor.
Corespondente in sistemul roman sunt tribunalele militare si tribunalele militare
teritoriale a caror competenta este stabilita in art 27, 28 Cod Procedura Penala, putand
functiona ca prime instante, instante de apel sau de recurs .

CURȚILE DE APEL

Curtea de Apel reprezinta al doilea grad de jurisdicție și judeca apelurile indreptate

impotriva deciziilor pronunțate de instanțele anterioare (33).
 Presedintii Curtilor de apel au calitatea de ordonator de credite secundar, au atributii de
coordonare si control ale administrarii instantei.Judecatorii se numesc consilieri și
judeca in complet format din 3 judecatori. Din 2001 deciziile Curții cu jurați pot fi
atacate cu apel in fața unei alte curți cu jurați. Este formata din 3 judecatori și 12 jurați.
Completele de judecata sunt formate dintr-un singur judecator la cauzele in prima
instanta, doi la judecarea apelului si trei judcatori la judecarea recursului indiferent de
tipul instantei unde se judeca.
Principiile fundamentale ale organizarii sale in Franta sunt:

a. exluderea apelului pentru mici afaceri

b. intotdeauna al doilea grad de jurisdictie este Curtea de Apel.
c. Ori in dreptul nostru aceasta competenta materiala de a judeca apelul nu
apatine exclusiv Curtii, din contra regula este judecarea In
In Franta curtile de apel sunt formate din judecatori de profesie, numiti
consilieri.
Prim presdintele Curtii are atributii aministrative si jurisdictionale.
Sectiile specializate sunt conduse la randul lor de un presedinte de sectie.

CURTEA DE CASAȚIE

Cea mai inalta instanta din cadrul sistemului judiciar francez este Curtea de Casatie,
care are 6 sectii: 5 civile si una penala.
Cele civile sun la randul lor specializate in:
- 3 civile
- una cimercial-financiara
- una sociala.
Judecatorii de la Curtea de Casație nu intra niciodata in analiza fondului. Completul de
judecata este format din trei sau cinci consilieri.
Prim presedintele Curtii prezideaza dezbaterile, are puteri administrative
importante si este presedintele Consiliului Superior al Magistraturii.
Fiecare sectie are un presedinte ce conduce dezbaterile sectiei si repatizeaza
cauzele, iar consilierii Curtii sunt judecatori de profesie.
Ea este o instanta de control judiciar , pronuntandu-se asupra legalitatii hotararilor
pronuntate de Curtile de apel si exceptional a celor date de tribunale ca ultima instanta, fiind
de fapt o jurisdictie de casatie
Judecatorul instantei supreme face un examen critic cu privire la chstiunile de drept
si nu a celor de fapt. Instanta poate da avize asupra interpretarii corecte a unor dispozitii
legale ce creeaza probleme.Decizia data insa nu este obligatorie pentru instanta ce a solicitat
avizul.
Daca legea a fost bine aplicata, curtea va respinge recursul la Casație, altfel va casa hotararea
și o va trimite pentru o noua judecata la o jurisdicțiede aceeași natura și același grad.

MINISTERUL PUBLIC

Ministerul Public francez vegheaza la respectarea ordinii publice , apararea

interesului social si alicarea corecta a legii.
El este organizat pe linga toate jurisdictiile, existand cate un parchet pe linga
fiecare tribunal, condus de un procuror al Republicii.
 Pe langa fiecare Curte de Apel exista un Parchet General , si unul pe langa Curtea de
Casatie.
Parchetul General de pe langa curtea de apel este condus de un procuror General,
avand in subordine ca magistrati avocati generali si substituti generali. La Parchetul
Curtii de Casatie exista doar avocati generali. Procurorii sunt organizati ierarhic,
subordonati ministrului de Justitie la fel ca in sistemul roman.
Toți membrii unui Parchet sunt subordonați Ministerului Justiției și nu sunt
inamovibili.

JURISDICȚII ADMINISTRATIVE

Sunt formate din Tribunale administartive (35) și judeca toate litigiile administrative
dintre cetațeni și puterile publice.
Al doilea grad este reprezentat de Curtea administrativa de apel(7) .
Împotriva deciziilor acestei curți se poate face recurs in casație la Consiliul de stat
(corespondent al Curții de Casație din jurisdicția de drept comun).

1) Tribunalul de conflicte – judeca conflictele dintre jurisdicția judiciara și cea

administrativa. Președintele Tribunalului de conflicte este ministrul Justiției. Este
format din 8 judecatori titulari:
 3 consilieri de la Curtea de Casație
 3 consilieri de la Consiliul de Stat
 2 consultanți

Decizia pronunțata desemneaza jurisdicția competenta de a soluționa litigiul la care s-a

facut sesizarea.

2) Consiliul constituțional – funcționeaza in baza constituției din 1958 și are 9

membrii (fiecare cu cate un mandat de 9 ani) :
 3 din partea Președenției
 3 din partea Adunarii Naționale
 3 din partea Senatului

În Franța, controlul constituționalitații legilor este anterior promulgarii legii. Dupa

acest moment, in cursul unui proces partea nu poate invoca in mod direct, pe cale de
excepție neconstituționalitatea unei legi sau dispoziții legale.

CONCLUZIE :

Cele doua sisteme de drept, respectiv cel francez si cel roman din multe puncte de
vedere sunt deosebite, dar au insa si institutii asemanatoare sau chiar identice, lucru
justificat si de influentele puternice ale Frantei asupra sistemului nostru juridic si judiciar
de-a lungul istoriei.
Bibliografie:

1. http://www.avocatura.lexignat.ro
2. http://www.rasfoiesc.com
3. Ioan, Les Sisteme judiciare comparate, Ed ALL Beck, Bucuresti 2002.
4. Gabriel Boroi Codul de procedura civila comentat si adnotat Ed Ch Beck
Bucuresti 2001.
5. Gabriel Boroi Drept procesual civil. Curs selectiv. Ed C H Beck, Bucuresti
2009