CROSETELE TURNATE

Sunt elemente de stabilizare care se confecţioneaza prin turnare odata cu scheletul

metalic al protezei partiale mobilizabile scheletate.
Caracteristici:
- au contact cu dintele in suprafata favorizand retentia alimentelor si formarea
placii bacteriene, impiedicand curatirea (sunt mai neigienice comparativ cu cele
din sarma)
- au o elasticitate mai redusa
- sunt mai rigide si transmit dintilor forte mai mari
- erodează smaltul dintilor pe care sunt apicate
- activarea crosetelor turnate pe dinte este mai greu de realizat si se poate face din
sens V-O
- bratul retentiv se fractureaza relativ usor la adaptare si nu poate fi reparat

Clasificare
1. Dupa numarul dintilor pe care se aplica:
- monodentare
- bidentare
- tridentare
2. Dupa numarul bratelor:
- cu un brat
- cu 2 brate
- cu 3, 4, 6, 8 brate
3. Dupa orientarea extremitatii libere a bratului activ si pozitia acestuia pe dinte:
- dental – spre dintele vecin
- edental – spre edentatie
- vestibular – pe fata vestibulara
- oral – pe fata orala a dintilor
4. Dupa numarul de conectori secundari
- cu 1 conector secundar
- cu 2 conectori secundari
- cu 3 conectori secundari
si dupa pozitia conectorilor secundari:
- conector central
- periferic
- divizat
5. Dupa suprafata de contact al crosetului cu dintele:
- crosete circulare – care vin in contact in totalitate cu dintele (cr. Ackers) – sunt
indicate pe dinti cu retentivităţi mici
- crosete divizate - vin in contact partial cu dintele, restul crosetului aflandu-se la
distanta de dinte (cr. in T Roach); sunt indicate pe dinti cu retentivitati mari
Functiile crosetelor
1. Mentinerea
- este exercitata de bratul retentiv, elastic al crosetului care impiedica desprinderea
involuntara a protezei de pe campul protetic in timpul masticatiei, deglutitiei,
fonatiei, tusei etc
- functia de mentinere a bratului retentiv depinde de:
 retentivitatea subecuatoriala a dintelui stalp
 elasticitatea bratului retentiv
 gradul de frictiune dintre dinte si croset
 tipul de croset
 implantarea dintelui stalp
2. Reciprocitatea
- este exercitata de bratul opozant rigid al crosetului care neutralizeaza efectul
bratului retentiv (elasticitatea solicita orizontal dintele stalp in momentul insertiei
si dezinsertiei protezei
- pentru a oferi reciprocitate, bratul opozant, reciproc, ar trebui sa se afle in dreptul
portiunii flexibile a bratului retentiv; aceasta pozitie nu este posibila datorita
convexitatii dintelui si rigiditatii bratului opozant
- pentru ca reciprocitatea sa actioneze exista urmatoarele posibilitati:
 aplicarea unor proteze unidentare pe dintele stalp fara prag
 folosirea unui croset biactiv care are al doilea brat elastic in locul celui
opozant
3. Sprijinul parodontal
- este asigurat in principal de pintenulocluzal dar si de componentele rgide ale
crosetului plasate supraecuatorial
- este functia prin care crosetul se opune deplasarii verticale a protezei in sens
mucozal impiedicand infundarea ei
- prin pintenii ocluzali proteza are un sprijin dento-parodontal
- pintenii ocluzali sunt interni si externi
- pintenii ocluzali externi se aplica in locasuri preparate in fosele marginale ale
dintilor sau sunt modelati pe proteze unidentare
4. Incercuirea
- crosetele turnate trebuie sa cuprinda mai mult de 180 de grade din circumferinta
dintelui
- in cazul crosetelor circulare contactul cu dintele ste aproape complet
- incercuirea asigura stabilitatea orizontala a protezei in sens sagital si transversal
5. Stabilitatea
- este functia prin care crosetul se opune deplasarilor orizontale ale protezei
- stabilitatea este asigurata prin toate portiunile rigide supraecuatoriale ale
crosetului
- este imbunatatita cand bratele opozante, rigide se prelungesc pe cat mai multi
dinti
6. Pasivitatea
 - este calitatea pe care ar trebui sa o aiba un croset aplicat pe dintele stalp in
pozitie corecta, de a nu exercita presiune asupra dintelui
- toate bratele crosetului trebuie sa fie pasive cand asupra protezei nu actioneaza
nicio forta
7. Mentinerea indirecta
- este asigurata de elementele crosetului cu rol antibasculant care contribuie la
mentinerea protezei pe campul protetic
- aceste elemente sunt: la crosetele circulare portiunile terminale elastice ale
bratelor retentive orientate catre edentatie; la crosetul divizat in T – jumatatea
distala a portiunii orizontale a T-ului

CROSETUL CIRCULAR ACKERS

Este un croset turnat, circular, monodentar cu 3 brate, monoactiv, cu un conector

secundar central.
Este compus din 5 elemente, dintre care 4 sunt rigide si 1 elastic:
1. Corpul crosetului
- este o portiune rigida ce uneste toate celelalte elemente ale crosetului;
- are o latime de 4-6 mm si grosime de 1 mm
- este situat pe fata proximala a dintelui
- impiedica deplasarea meziala sau distala dupa cum este situat pe fata M sau D a
dintelui
2. Bratul activ (elastic)
- are 2 portiuni:
 o portiune rigida care porneste din corpul crosetului si trece peste
muchia vestibulo-proximala a dintelui, supraecuatorial
 o portiune elastica care coboara subecuatorial incercuind 2/3 din fata V,
subtiindu-se catre extremitatea libera
- prin portiunea rigida, supraecuatoriala, realizeaza o transmitere parodontala a
presiunilor masticatorii de la dintii artificiali la dintele stalp
- prin portiunea elastica realizeaza ancorarea sau retentia protezei, impiedicand
desprinderea acesteia de pe campul protetic
- bratul elastic se opune deplasarilor orizontale
3. Bratul opozant (contracrosetul)
- este rigid, situat supraecuatorial pe fata opusa celei pe care se afla bratul elastic
- are o grosime uniforma de 1,5-2 mm si o directie orizontala
- vine in contact cu dintele numai in zona supraecuatoriala a acestuia
- se opune la eventuala deplasare a dintelui
- intervine in sprijinul parodontal al protezei
- franeaza deplasarile orizontale ale protezei
4. Pintenul ocluzal
- este situal in prelungirea corpului crosetului
- este plasat pe fata ocluzala a dintelui
- este rigid, situat in foseta proximala a fetei ocluzale care a fost pregatita in acest
scop
- rolul pintenului este de a transmite presiunile ocluzale de la arcada artificiala la
dintii restanti
- participa la stabilizarea orizontala a protezei
5. Conectorul secundar
- prelungeste corpul crosetului sub forma unei bare spre saua protezei de care se
fixeaza
- este un element rigid situat la 1,5 mm de parodontiul marginal al dintelui stalp

Crosetul Ackers este indicat in edentatii laterale

Prezinta urmatoarele functii:
- ancorarea prin bratul elastic subecuatorial
- sprijinul prin pintenul ocluzal, prin bratul opozant, prin portiunea
supraecuatoriala a bratului elastic
- stabilitatea orizontala prin bratul elastic, pintenul ocluzal si corpul crosetului

Crosetul divizat in T Roach

- este un croset tuenat, divizat, cu 3 brate, monodentar, monoactiv, cu 2 conectori
secundari
- este compus din 6 elemente:
o corpul, pintenul ocluzal, bratul opozant, conectorul secundar rigd sunt identice
si au acelasi rol ca la crosetul Ackers
o bratul activ, elastic al crosetului are forma literei T, cu un segment orizontal,
asezat subecuatorial, inconjurand 2/3 din fata V a dintelui
o segmentul verticat este paralel cu procesul alveolar la 1-1,5 mm de acesta
Crosetul in T este indicat in edentatiile terminale iar cel in semiT in cele laterale