Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Carte Practic Neurologie PDF
Carte Practic Neurologie PDF
Simptomatologie
a) Din punct de vedere clinic, semnul negativ din sindromul de neuron motor cent
ral este
reprezentat de afectarea motilitãþii active, adicã paralizia. Paralizia variazã de la im
posibilitatea
efectuãrii vreunei miºcãri plegie la deficite mai reduse în care sunt afectate parþial forþ
muscularã, dar ºi amplitudinea sau viteza parezã în funcþie de localizarea leziunii ºi numã
de
neuroni motori centrali interesaþi.
Diagnostic topografic
Tetraplegia apare prin afectarea neuronului motor central la nivel pontin (pici
orul protuberanþei,
asociazã comã) sau spinal (cervical înalt).
Diagnostic etiologic
Diagnostic diferenþial
Elementele care diferenþiazã cele douã sindroame sunt afectarea motilitãþii, troficitatea
muscularã, reflexele osteotendinoase, modificãrile electromiografice.
Specifice sindromului de neuron motor central sunt:
- deficitul motor extins; în sindromul de neuron motor periferic, acesta este limi
tat
- tonusul muscular este crescut spre deosebire de sindromul de neuron motor peri
feric
unde apare hipotonie sau chiar atonie prin afectarea directã a fibrelor neuronilor
care
asigurã tonusul muscular
- sincineziile - prezente doar în sindromul de neuron motor central
- troficitatea nu este afectatã sau este conservatã pentru mult timp spre deosebire
de
sindromul de neuron motor periferic în care sunt caracteristice atrofiile muscular
e
- reflexele osteotendinoase sunt vii, polikinetice ºi apar ºi reflexe patologice spr
e deosebire
de sindromul de neuron motor periferic unde sunt diminuate sau abolite
- nu apar modificãri EMG spre deosebire de sindromul de neuron motor periferic und
e e
caracteristic traseul neurogen.
SINDROMUL DE NEURON MOTOR PERIFERIC
Tablou clinic
Diagnostic pozitiv
Asocierea dintre un deficit motor localizat, tonus muscular scãzut, diminuarea sau
abolirea ROT,
fasciculaþii ºi apariþia ulterioarã a atrofiei musculare stabileºte diagnosticul pozitiv d
e sindrom de
neuron motor periferic.
Diagnostic topografic ºi etiologic
Diagnostic diferenþial
SINDROMUL EXTRAPIRAMIDAL
Simptomatologie
1. Sindromul de paleostriat
- deficit de dopaminã, acetilcolina în exces relativ
- este un sindrom caracterizat prin tonus crescut, akinezie (încetinirea miºcãrilor),
tremor
parkinsonian
- neuronii tonici sunt stimulaþi ºi apare hipertonia extrapiramidalã plasticã, ceroasã, ca
re cedeazã
intermitent fenomenul de roatã dinþatã
- datoritã deficitului dopaminergic, miºcarea voluntarã este încetinitã, apãrând uneori chiar
blocaje ale miºcãrilor
- miºcãrile asociate scad ca amploare (balansul membrelor în mers)
- apar ºi tulburãri de mers (mers cu paºi mici, fug dupã centrul de greutate )
- tulburãri de echilibru
- tulburãri de vorbire (aplatizarea vocii, bradilalie)
- afectarea scrisului (micrografie terminalã)
- tulburãri vegetative hipersudoraþie, hipersalivaþie, hipotensiune ortostaticã
- alte manifestãri non-motorii: tulburãri cognitive, mergând pânã la demenþã, tulburãri senzo
le
hiposmie, chiar anosmie
- diagnosticul pozitiv se stabileºte pe cele trei elemente caracteristice: hipokin
ezie, tremor,
rigiditate.
2. Sindromul de neostriat
SINDROMUL CEREBELOS
Simptomatologie
- ataxia cerebeloasã se caracterizeazã prin: imposibilitatea atingerii þintei (dismetr
ie), ce se
evidenþiazã prin teste ca index-nas, cãlcâi- genunchi; dispariþia coordonãrii elementelor
necesare realizãrii unei miºcãri complexe (asinergie); imposibilitatea realizãrii de miºcãri
alternative rapide succesive (adiadocokinezie), tulburãri de vorbire (dizartrie),
tremor
intenþional (în apropierea þintei, în timpul miºcãrilor voluntare)
- lãrgirea bazei de susþinere sau chiar imposibilitatea menþinerii ortostatismului (as
tazie)
- mers ebrios
- nistagmus (de partea afectatã)
- laterodevierea membrelor superioare de partea afectatã
- hipotonie muscularã.
Diagnostic etiologic:
- cauze vasculare
- cauze degenerative
- cauze toxice: alcool
- cauze tumorale.
SINDROMUL VESTIBULAR
Tablou clinic
1. vertijul
- este cel mai des întâlnit simptom
- senzaþie subiectivã de rotaþie a propriului corp în raport cu obiectele din jur sau po
ate fi obiectiv
când este o senzaþie de rotaþie a obiectelor din jur.
- este însoþit de fenomene vegetative, care sunt mai importante în sindromul vestibula
r periferic.
2. nistagmusul vestibular reprezintã miºcãri involuntare ale globilor oculari alcãtuite
dintr-o fazã
lentã, urmatã de o secusã rapidã care indicã direcþia nistagmusului
- poate fi orizontal, vertical sau rotator
- componenta lentã este de partea afectatã în sindromul vestibular periferic ºi contrarã în
cel
central.
3. echilibrul static este perturbat, bolnavul uneori neputând menþine ortostaþiunea.
- se testeazã prin proba Romberg ºi probe de deviaþie tonicã a membrelor (proba indicaþiei
, proba
de deviere a braþelor)
- în sindromul vestibular periferic, ambele sunt de partea afectatã, iar în cel centra
l pot fi disociate
faþã de nistagmus ca direcþie.
Diagnostic diferenþial
Ataxia vestibularã trebuie diferenþiatã de ataxia cerebeloasã ºi ataxia determinatã de afect
area
propriocepþiei prin afectarea sensibilitãþii profunde.
Echilibrul static în ortostaþiune este afectat în ataxia vestibularã ºi cea profundã. Doar a
taxia
profundã prezintã o influenþã a închiderii ochilor asupra echilibrului static. Mersul este
o expresie
a echilibrului dinamic ºi este caracteristic în zig-zag în sindromul vestibular, talon
at în ataxia
profundã ºi festinant în cea cerebeloasã.
Diagnostic etiologic
- traumatisme
- infecþii
- boli demielinizante
- tumori
- cauze vasculare
SINDROAME SENZITIVE
Terminologie
Diagnostic topografic
Periferic
Central
A. Leziuni medulare
În funcþie de zona din mãduva spinãrii care este afectatã de leziune, distingem posibilita
tea
tulburãrilor globale ale sensibilitãþii sau a disociaþiilor senzitive. Disociaþiile pot fi
de tip
siringomielic sau tabeticã.
Disociaþia siringomielicã implicã afectarea cordoanelor laterale ºi sunt întrerupte cãile
termoalgezice, dar sensibilitatea profundã ºi cea epicriticã sunt conservate.
Disociaþia tabeticã implicã afectarea cordoanelor posterioare ºi se caracterizeazã prin ab
olirea
sensibilitãþii profunde, dar menþinerea celei termoalgezice.
C. Sindromul talamic
D. Sindromul cortical
În lezarea ariei senzitive primare, vor fi afectate de partea opusã leziunii sensibi
litatea
profundã ºi cea superficialã cu excepþia sensibilitãþii termoalgice.
Ariile asociative cu rol în integrarea inputului senzitiv sunt ariile 5 ºi 7. Lezare
a acestora va
determina atopognozia, astereognozia, inatenþia senzitivã, adermolexia, pierderea
discriminãrii spaþiale a douã puncte.
SINDROAME DE TRUNCHI CEREBRAL
1. Bulbare
Sindrom
Structuri anatomice afectate
Clinic
Paramedian
(interolivar)
Tract piramidal
Nucleul senzitiv al
trigemenului
Structuri simpatice
Nuclei vestibulari
Fascicul spinotalamic lateral
Sindrom Claude-Bernard-Horner
2. Pontine
Sindrom
Structuri anatomice afectate
Clinic
Millard Gubler
Nucleul nervului VI
Hemiplegie
*În tromboza bazilarã, apare afectare
motorie bilateralã paraplegie,
tetraplegie.
Foville inferior
Fascicul corticospinal
Fibre cortico-oculogire
Nucleul nervului VI
3. Mezencefalice
Sindrom
Structuri anatomice afectate
Clinic
Hemiplegii alterne
Tract piramidal
Nucleul roºu
Tract piramidal
Paralizie de oculomotor
ipsilateral
Miºcãri involuntare
coreoatetozice contralaterale
Hemiparezã contralateralã
Claude
Nucleul nervului III
Neocerebel
Paralizie de oculomotor
ipsilateral
Sindrom neocerebelos
contralateral
De nucleu roºu
Nucleul roºu
Miºcãri involuntare coreiforme
Ataxie contralateral
Foville superior
Tract piramidal
Fibre cortico-oculogire
Deficit motor; poate asocia
sindrom cerebelos
Bolnavul priveºte leziunea
Parinaud
Centrul miºcãrilor de
verticalitate ale ochilor
Centrul convergenþei
Nucleul Edinger-Westphal
Paralizia miºcãrilor de
verticalitate
Paralizia convergenþei
Areflexie pupilarã
Argyll-Robertson
Nucleul Edinger-Westphal
Absenþa reflexului fotomotor
Pãstrat reflexul de
convergenþã
SINDROAME MEDULARE
3. Automatismul medular
- unele reflexe revin
- reflexe patologice
- tulburãri ale micþiunii prin apariþia vezicii neurogene (golire prin prea plin) ºi def
ecaþie
(automatism rectal)
AFAZIA
Afazia mixtã
- combinaþie în proporþie variabilã a afaziei Wernicke ºi Broca
- se datoreazã vascularizaþiei comune din artera cerebralã medie.
1. Regiunea motorie
- deficitele motorii pot fi segmentare, mai mult distale, cu interesarea mai imp
ortantã a membrului
superior faþã de cel inferior; se poate asocia paralizie facialã uni- sau bilateralã; de
asemenea,
pot lua aspectul afectãrilor radiculare sau de nerv periferic;
- crize focale jacksoniene specificã afectãrii acestei regiuni; criza focalã debuteazã d
istal la
nivelul unui membru de partea opusã faþã de leziune, se extinde în patã de ulei cãtre rãdãcin
membrului, apoi poate cuprinde hemifaþa ºi chiar hemicorpul de aceeaºi parte; asociazã
manifestãri vegetative, vocalizare, rotirea capului de aceeaºi parte cu criza (deci
pacientul
priveºte în partea opusã leziunii!! important pentru localizarea focarului generator),
manifestãri
senzitive.
2. Regiunea premotorie
- tulburãrile motorii se caracterizeazã nu atât prin slãbiciune muscularã, cât prin o dizarm
onie a
miºcãrilor complexe coordonate
- apar ºi spasticitate, ºi reflexe patologice (de exemplu reflexul Hoffman, Mendel-B
echterev, care
conform lui C. Arseni ar fi specifice leziunilor frontale)
- prin lezarea ariei 8, apare devierea conjugatã a ochilor opus faþã de leziune
- lezarea cãilor dento-talamo-corticale determinã tulburãri cerebeloase
3. Regiunea prefrontalã
- lipsã de iniþiativã, de spontaneitate, comportament plat
- modificãri de comportament ºi personalitate, bolnavii nemaicontrolându-ºi reacþiile, car
e devin
dezinhibate ºi, de multe ori, inadecvate sau reactivitate scãzutã
- tulburãri de atenþie, de memorie de fixaþie anterogradã, dezorientare temporo-spaþialã, si
ndrom
confuzional
- apraxii: tulburãri de orientare spaþialã, apraxia mersului, apraxia buco-lingualã, apr
axie
ideomotorie în funcþie de localizarea leziunii
4. Regiunea orbitarã ºi medianã
- tulburãri vegetative contralaterale: hipotensiune arterialã, vasodiltaþie, hipersudo
raþie,
tulburãri pupilare, tulburãri sfincteriene, tulburãri de somn
- tulburãri de memorie, orientare
- tulburãri intelectuale cu scãderea performanþelor, afectarea comportamentului.
Etiologie
- vascularã
- tumoralã
- traumaticã
- postchirurgicalã.
- tulburãri vizuale: cecitate corticalã, tulburãri de câmp vizual, agnozii vizuale când su
nt
interesate ariile 18 ºi 19 de asociaþie, halucinaþii vizuale, metamorfopsii
- apraxie constructivã
- sindrom Balint (paralizie psihicã a privirii): este tot un tip de agnozie în care
pacientul nu
poate urmãri cu privirea un obiect, iar atunci când i se aratã o imagine nu îºi
concentreazã atenþia pe toate componentele imaginii, pe unele le ignorã ºi nu percepe
relaþiile dintre obiectele din imagine
- sindrom Anton (anosognozie vizualã): nu recunoaºte faptul cã prezintã cecitate
- tulburãri de memorie: sindrom Korsakoff amnezie anterogradã ºi retrogradã, cu
confabulaþii.
ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL (STROKE)
Definiþii
Stroke ischemic: deficit neurologic focal atribuit unui teritoriu arterial, cu d
urata de cel puþin 24 de
ore.
Atac ischemic tranzitoriu (AIT): un deficit neurologic focal atribuit unui terit
oriu arterial, cu durata
sub 24 de ore. Cele mai multe AIT-uri au durata sub 20 de minute.
Deficit neurologic ischemic reversibil (RIND): un deficit neurologic focal care
dureazã mai mult de
24 de ore dar mai puþin de 7 zile.
Stroke progresiv sau în evoluþie: agravare secundarã în cadrul unui stroke.
Boalã cerebrovascularã asimptomaticã: descoperirea unei stenoze sau ocluzii arteriale în
lipsa
unei simptomatologii de focar. De obicei, acestea se descoperã în cadrul explorãrilor
pentru un
suflu laterocervical.
Tablou clinic
Elementul esenþial este deficitul neurologic focal cu debut brusc.
- simptomatologia se dezvoltã brusc, în decurs de secunde, minute
- deficit motor
- tulburãri de sensibilitate
- tulburãri de coordonare
- tulburãri de oculomotricitate
- greaþã
- vãrsãturi
- alterarea stãrii de conºtienþã
- puseu hipertensiv
- AIT precede instalarea unui stroke ischemic în 10-20% din cazuri
- 10-20% din cazuri se agraveazã în primele 1-2 zile, definind stroke-ul în progresie.
Tablou clinic
Infarct unilateral de ACP
. hemianopsie homonimã
. inabilitate de a citi (emisfer dominant)
. semne de afazie (alexie fãrã agrafie)
Sindrom talamo-perforat
- artera talamo-perforatã (talamo-subtalamicã) - vascularizeazã partea postero-medialã a
talamusului inferior
- deficit motor
- tulburãri de sensibilitate
Sindrom talamo-geniculat
- vascularizeazã talamusul ventrolateral
- hemisindrom senzitiv
- amnezie.
Sindrom vertebrobazilar
Sistemul vertebrobazilar vascularizeazã trunchiul cerebral ºi cerebelul.
Tabloul clinic include ameþealã, vertij, diplopie, oftalmoplegie, nistagmus, dizart
rie, disfagie,
tulburãri de sensibilitate la nivelul feþei, insuficienþã respiratorie, hemiparezã contral
ateralã sau
tetraparezã, comã.
. vertij
. nistagmus
. tinitus
. hipoacuzie unilateralã
. sindrom Horner unilateral
. ataxie segmentarã ipsilateralã
. tulburãri de sensibilitate la nivelul hemifeþei ipsilaterale ºi la nivelul corpului
contralateral.
Sindrom Weber
. ramuri paramediene din artera cerebralã posterioarã
. hemiparezã contralateralã
. paraliei conjugatã a privirii verticale
. midriazã.
Investigaþii paraclinice
. Probe de laborator
- teste de coagulare, trombocite, probe hepatice, EKG
. Neuroimagisticã
- CT cerebral sau RMN cerebral de urgenþã
- CT cerebral se face rapid, este foarte util la pacienþii care sunt în comã, intubaþi,
ventilaþi
mechanic
- Angio-RMN cerebral detecteazã anevrisme sau malformaþii cerebrale.
Definiþie
Sângerare în parenchimul cerebral cu formarea unui hematom focal.
. reprezintã 10-15% din totalul stroke-urilor
. incidenþa creºte cu vârsta
Tablou clinic
. din punct de vedere al simptomatologiei, nu existã elemente care sã diferenþieze un
stroke ischemic de unul hemoragic
. pot sã existe factori circumstanþiali care preced debutul simptomelor: muncã fizicã
intensã, traumatism la nivel cervical, perioadã puerperalã
. HIP apare de obicei în cadrul unui puseu hipertensiv, deficitele focale se dezvo
ltã rapid,
în interval de secunde/minute
. cefalee (focalizatã, dar poate fi ºi generalizatã)
. greaþã
. vãrsãturi
. alterarea stãrii de conºtienþã
. crize convulsive.
Definiþíe
HSA reprezintã sângerarea în spaþiul subarahnoidian.
. poate fi traumaticã sau non-traumaticã
. dintre cele non-traumatice, 80% se produc prin ruperea unui anevrism cerebral
. mortalitatea este foarte mare, mulþi pacienþi cu HSA nu ajung la spital
. incidenþa: 10 la 100.000 locuitori
. femeile sunt mai afectate.
Tablou clinic
. cefalee în loviturã de tun , în general cea mai puternicã cefalee pe care pacientul a
experimentat-o în viaþa lui
. poate fi generalizatã sau focalizatã (occipital sau retro-orbitar)
. apare fãrã prodrom
. poate apãrea în timpul sau dupã un efort fizic intens
. 10% din pacienþi suferã anterior hemoragia santinelã , reprezentatã de cefalee
puternicã, care cedeazã dupã câteva zile
. diagnosticul diferenþial se face cu o crizã de migrenã, nu e întotdeauna uºor
. fotofobie
. hipertensiune arterialã
. semne meningiene
. rigiditatea cefei aceasta poate sã lipseascã la pacienþii vârstnici
. alterarea stãrii de conºtienþã
. pacienþii pot avea o pierdere tranzitorie de conºtienþã la debutul bolii (30-40%), oda
tã cu
cefaleea, sau poate apãrea pe parcurs, odatã cu agravarea stãrii generale
. în general, nu sunt semne de focar
. totuºi, pot sã aparã deficite motorii ºi semne de neuropatie cranianã (în special nerv III
ºi
VI)
. sindrom confuzional.
Cea mai folositã clasificare este cea Hunt-Hess. Evaluarea pacientului trebuie fãcutã
la intervale
regulate ºi, în funcþie de modificãrile survenite, pacientul este încadrat într-o clasã difer
tã.
Investigaþii paraclinice
. CT cerebral fãrã substanþã de contrast - este mijlocul ideal de diagnostic, rapid ºi cu
disponibilitate largã în diferite centre.
- sângerare la nivelul Poligonului Willis, la nivelul convexitãþii ºi în fisurile interemi
sferice
sau sylviene
. puncþia lombarã atunci când existã tabloul clinic de HSA, dar CT cerebral este normal
sau cu artefacte
. angiografia pe caterer identificã anevrismul rupt, care este cauza sângerãrii
. Angio-CT cerebral metodã mai puþin invazivã.
SCLEROZA MULTIPLÃ
Scleroza multiplã (SM) este boala adultului tânãr. Impactul bolii din punct de vedere
fizic ºi
emoþional este foarte mare, fiind urmãtoarea cauzã de dizabilitate dupã traumatism în rândul
tinerilor.
Tablou clinic
Nevrita opticã
- vedere înceþoºatã
- pierderea vederii, care apare în interval de câteva ore sau zile. În puþine cazuri ace
asta
este bilateralã
- dureri la nivelul globului ocular, spontane sau la miºcarea ochiului
- pierderea vederii poate fi uni sau bilateralã.
Tulburãri de sensibilitate
- în general pacienþii descriu aceste tulburãri cu un mare grad emoþional.
- cele mai comune simptome sunt paresteziile: senzaþie de furnicãturã, arsurã, de
descãrcare electricã sau pierderea sensibilitãþii
- senzaþia de amorþealã la nivelul unui membru, care se extinde în celãlalt membru, pelvis
,
torace anterior ºi posterior, în general cu evoluþie ascendentã
- simptome pot fi intermitente sau persiste, cu perioade de agravare
- nevralgia trigeminalã apare în SM.
- senzaþie lancinantã, vie la nivelul unei hemifeþe, însoþitã de anxietate
- în general nevralgia de trigemen este bilateralã la aceºti pacienþi
- prin flectarea capului se descrie o senzaþie de curent electric la nivelul coloa
nei, care se
extinde la nivelul unuia sau ambelor membre inferioare
- acesta este semnul Lhermitte
- prezenþa acestui semn indicã leziune demielinizantã la nivel cervical.
Simptome motorii
- sunt cele mai dramatice, apar la pacienþi tineri ºi au în general un debut brusc
- tulburãri de mers
- pierderea dexteritãþii
- poate fi spasticitate, ROT vii, cu semnul Babinski prezent.
Diplopia
- depinde de muºchiul afectat
- este întâlnitã frecvent în SM
- oftalmoplegia internuclearã este una din cele mai caracteristice tulburãri în SM
- denotã prezenþa unei plãci de demielinizare la nivelul fasciculului longitudinal med
ial
- leziunile apar ipsilateral cu nucleul nervului III
- duc la alterarea adducþiei ochiului ipsilateral
- nistagmus compensator al ochiului abdus.
Vertijul
- poate fi manifestarea de debut sau poate apare oricând pe parcursul bolii
- în general nu apare izolat ci însoþit de alte manifestãri, cum ar fi diplopie, tulburãri
de
echilibru sau semne de afectare a unui nerv cranian
Tulburãri de echilibru
- apar prin ataxie, tulburãri de sensibilitate, deficite motorii, sau combinaþii ale
acestora
Oboseala, fatigabilitatea
- este cel mai comun simptom în SM
- poate precede debutul bolii sau apare oricând în evoluþia eu
- poate apare la pacienþii cu deficite motorii, la cei cu depresie.
Ataxia
- dismetrie la proba indice-nas ºi cãlcâi-genunchi
- tremor de acþiune
- Proba Romberg pozitivã.
Tulburãri urinare
- urgenþa de micþiune
- disurie
- caracteristic, existã o senzaþie de eliminare incompletã a vezicii urinare ºi a intest
inului
- în evoluþie poate apare incontinenþã urinarã
Disfuncþii sexuale
apar în general în evoluþia bolii
Dizartria
- poate apare prin leziuni la nivelul trunchiului cerebral, dar ºi prin tulburãri tr
ofice la nivelul
limbii
Investigaþii paraclinice
RMN cerebral
- imaginea tipicã este reprezentatã de arii multiple de demielinizare în hipersemnal în
T2
- acestea sunt rotunde sau ovalare
- leziunile sunt localizate în interiorul corpului calos ºi la nivelul substanþei albe
periventriculare ºi subcorticale
- degetele lui Dawson - în plan sagital, aceste leziuni de demielinizare sunt
perpendiculare pe ventriculii laterali
- în secvenþele T1 leziunile care sunt hipointense pot sã corespundã cu unele din leziun
ile
hiperintense T2
- aceste leziuni sunt numite T1 black holes (gãuri negre T1)
- RMN cerebral poate releva boala subclinicã la pacienþii care au avut un singur ata
c
(sindrom clinic izolat), poate sã ofere date de predicþie a conversiei la SM definitã ºi
poate monitoriza rãspunsul la tratament al pacienþilor
- RMN la nivelul mãduvei cervicale ºi toracale poate demonstra plãci la nivelul
parenchimului, care capteazã substanþã de contrast dupã administrarea de gadoliniu.
Lichidul cefalorahidian
- anomaliile LCR sunt prezente în majoritatea cazurilor
- sinteza intratecalã a gamaglobulinelor mãsurate prin creºterea imunoglobulinelor G
(IgG), creºterea ratei IgG, creºterea ratei de sintezã a IgG
Tulburãrile cognitive ºi în special demenþa ocupã un loc important în societatea actualã. Oda
cu
creºterea speranþei de viatã, a crescut ºi incidenþa demenþei. Costurile îngrijirii acestor p
cienþi
este din ce în ce mai mare.
Clasificarea demenþei
1. Sindroame demenþiale primare
. Boala Alzheimer
. Demenþa vascularã
. Demenþa cu corpi Lewy
2. Alte boli neurodegenerative
. sindrom Parkinsonian cu demenþã
- Boalã Parkinson idiopaticã
- Paralizie supranuclearã progresivã
- Degenerare corticobazalã.
. Boalã Huntigton
3. Infecþii
. demenþa HIV
. neurosifilis
. boalã prionicã: boala Creutzfeldt-Jakob
. meningita cronicã.
4. Boli paraneoplazice
5. Cauze toxice ºi metabolice
. vitamina B12
. boli tiroidiene
. hipoxemia cronicã
6. Altele
. demenþa traumaticã
. hidrocefalia cu presiune normalã
. boli demielinizante (ex.scleroza multiplã).
Boala Alzheimer
Boala Alzheimer (BA) este tipul de demenþã degenerativ, care interferã cu funcþia socialã)
.
Este cel mai des întâlnit tip de demenþã (>50% din totalul lor).
Tablou clinic
Deficite de memorie ºi dezvoltarea subsecventã a deficitelor cognitive multiple cauzân
d
afectare semnificativã a funcþionãrii zilnice.
- debut progresiv, pe parcursul sãptãmânilor, anilor
- tulburãri de memorie
- deficite episodice de memorie ºi tulburãri în reamintirea lucrurilor
- afectarea memoriei procedurale
- deficite în învãþarea noþiunilor noi
- deficitele de memorie afecteazã în special memoria recentã
- stadiul preclinic poate fi considerat MCI amnesticã
- deficite de limbaj: anomie, înþelegere deficitarã, parafazii
- tulburãri de comportament
- episoade paranice
- crize convulsive (nespecific)
- mioclonii
- tulburãri vizuospaþiale ºi dezorientare în spaþiu; agnozie vizualã
- atrofie corticalã posterioarã cu disfuncþie vizuospaþialã proeminentã
- tulburãri de echilibru
- tulburãri de mers
- apraxie oculomotorie
- ataxie opticã: miºcãri alterate ale mâinii atunci când atinge o þintã folosind ajutor vizua
- apraxie: ideaþie, ideomotor, conceptual
- agnozie
- afectarea funcþiei executive
- tulburãri de comportament indiferenþã, apatie, agitaþie, agresivitate, iritabilitate,
anxietate
- manifestãri psihiatrice: depresia, halucinaþii, iluzii paranoide (în special de pers
ecuþie)
- incontinenþã urinarã
- mutism akinetic
- tulburãri de somn: inversarea ritmului somn-veghe.
Investigaþii paraclinice
RMN cerebral aratã atrofie temporalã ºi hipocampicã
Tomografie cu emisie de pozitroni (PET) ºi tomografie cu emisie de foton (SPECT):
hipometabolism al glucozei ºi hipoperfuzie.
EEG încetinire difuzã a ritmului de bazã
Demenþa frontotemporalã
Definiþie: demenþa fontotemporalã (FTD) este termenul folosit pentru a descrie pacienþii
cu unul
din trei sindroame clinice majore:
. demenþa de tip frontal
. demenþa semanticã (afazie fluentã progresivã)
. afazie non-fluentã progresivã.
Este caracterizatã în plus ºi prin atrofie focalã progresivã a lobilor frontal ºi/sau tempor
ali.
Tablou clinic
- durata medie a bolii: 8 ani
- poate debuta predominant cu tulburãri de comportament, fenomene psihice ºi afazie
- debut insidios sau progresiv gradual
- frecvent debutul este sub 65 de ani.
- tulburãri de comportament
- modificãri graduale de personalitate
- sindrom de disexecuþie frontalã cu dezinhibiþie
- afazie fluentã progresivã
- afazie progresivã nonfluentã
- alterarea interacþiunii sociale ºi a relaþiilor interpersonale: dezinhibiþie, comporta
ment
neadecvat social ºi sexual
- tulburãri emoþionale
- rigiditate mentalã ºi inflexibilitate: inabilitatea de a se adapta noilor situaþii
- distractibilitate.
Neuroimagisticã funcþionalã:
SPECT ºi PET demonstreazã scãderea fluxului sanguin ºi a metabolismului regional, în
special în partea anterioarã
EEG: normal
Demenþa cu corpi Lewy (DLB) este caracterizatã prin tulburãri de memorie, la care se
asociazã
elemente de psihozã (iluzii, halucinaþii), fluctuaþii în starea de veghe ºi cogniþie, tulburã
i de somn,
fenomene parkinsoniene.
Tablou clinic
. declin al funcþiei cognitive
. istoric de episoade recurente de sindrom confuzional
. tipul de deterioare cognitivã este de tip cortical ºi subcortical, cu disfuncþie exe
cutivã,
tulburãri de atenþie ºi concentrare
. afectare mai uºoarã a memoriei verbale
. tabloul clinic are multe elemente psihiatrice
. fluctuaþiile în cogniþie sunt elemente caracteristice ale tabloului clinic
. fenomene parkinsoniene uºoare pot sã fie la debut
. tulburãri de somn ºi disautonome.
Demenþa vascularã
Reprezintã un grup heterogen de boli demenþiale care rezultã din boala cerebrovascula
rã.
Tablou clinic
- variabil
- tulburãri de memorie
- tulburãri de limbaj
- tulburãri vizuospaþiale
- tulburãrile cognitive au tipologie mai mult subcorticalã: inerþie, tulburãri de concen
trare,
apatie, bradifrenie
- tulburãri disexecutive
- boalã cerebrovascularã este documentatã neuroimagistic
- relaþie temporalã între debutul deficitelor cognitive ºi boala cerebrovascularã (debutul
demenþei imediat dupã AVC sau în interval de 3 luni de la producerea acestuia are
prognostic rezervat)
- prezenþa infarctelor simptomatice corticale bilaterale ºi profunde
Epilepsia este o boalã frecvent întâlnitã în populaþia generalã, pe întreg globul. Implicaþii
medicale ºi sociale sunt deosebite, mulþi pacienþi considerându-se stigmatizaþi.
O crizã este un eveniment unic caracterizat printr-o descãrcare neuronalã anormalã focalã
sau
generalizatã, adesea cu manifestãri fizice. Aproximativ 5-7% din populaþie va avea în de
cursul
vieþii o crizã.
Epilepsia se referã la condiþia în care o persoanã are douã sau mai multe crize la cel puþin
2
sãptãmâni distanþã. Aproximativ 1-2% din populaþie are epilepsie.
Este foarte important de explicat pacientului care are o primã crizã de epilepsie cã a
ceasta poate
fi urmatã sau nu de o crizã similarã.
Pentru a înþelege tipurile de crize epileptice, le vom defini în continuare:
Simplã crizã focalã fãrã modificarea stãrii de conºtienþã
Complexã crizã focalã cu alterarea stãrii de conºtienþã
Aurã simptome subiective care pot fi atribuite unei crize (pacientul le are, dar n
u pot fi
observate de altcineva); de exemplu simptome senzitive, simptome psihice cum ar
fi senzaþia
de deja vu , jamais vu , senzaþii abdominale. În principiu este o crizã simplã parþialã
Prodrom sau premoniþie senzaþie vagã, agitaþie precedând criza
Epilepsia reflexã epilepsia precipitatã de un stimul (vizual, mâncare, citire)
Postictal urmeazã dupã o crizã
Automatism miºcare involuntarã, coordonatã, în timpul alterãrii conºtienþei sau postictal
Idiopatic cauzã necunoscutã. Termenul este adesea folosit pentru a descrie epilepsii
le cu
componentã geneticã.
Criptogenicã suspectatã de a fi simptomaticã, dar nici o cauzã simptomaticã nu este
identificatã
Simptomatic crize care au o cauzã identificabilã (ex. leziuni cerebrale, infarcte ce
rebrale,
cauze metabolice)
Semiologia crizei descrierea manifestãrilor clinice ale crizei de epilepsie.
Una din întrebãrile importante este modul în care se face diagnosticul diferenþial între c
rizele
parþiale ºi cele generalizate.
. Crizele parþiale încep focal ºi au elemente clinice ºi EEG care indicã cã focarul
este strict localizat unilateral, la nivelul unui lob cerebral. În funcþie de lobul în
care este focarul vor avea loc ºi manifestãrile. În general manifestãrile clinice
sunt corelate cu mãrimea focarului epileptic.
. Crizele primar generalizate iau naºtere din ambele emisfere deodatã. Crizele
localizate se pot disipa la zonele alãturate sau contralaterale prin cãile
talamocorticale ºi interemisferice.
A. Crizele parþiale (focale)
1. Crize parþiale simple sunt rezultatul descãrcãrilor electrice dintr-o anumitã arie a
creierului
fãrã pierdere de conºtienþã
a. Crize motorii: pot fi clonice, tonice
b. Crize senzitive pot avea mai multe forme:
2. Crize parþiale complexe sunt reprezentate de descãrcãri electrice dintr-o anumitã ari
e a
creierului însoþite de pierdere de conºtienþã
a. Pot fi crize parþiale simple care prezintã ulterior ºi o componentã complexã sau pot fi
complexe de la început
b. Pacientul poate avea automatisme. Astfel, pacientul poate avea miºcãri de ruminaþie
, de
mestecat, de muºcarea limbii, ºtergerea nasului
3. Crize parþiale care se generalizeazã secundar
4. Status epilepticus parþial
a. epilepsia partialis continua
b. aura continua
c. status epilepticus limbic (status psihomotor)
d. status hemiconvulsiv, urmat de hemiparezã
B. Crize generalizate
1.) Crize tonico-clonic generalizate
- înaintea crizelor pacientul poate avea aurã. Prezenþa acesteia poate ajuta
pacientul sã minimizeze injuriile. Astfel, poate lua o poziþie de securitate sau
poate anunþa un membru al familiei sau coleg cã urmeazã criza.
- faza tonicã: ochii deschiºi, pupilele se dilatã, bolnavul flecteazã antebraþul, are
loc pronaþia membrului superior. Ulterior are loc relaxare sfincterianã, urmatã de
apnee ºi cianozã.
- faza clonicã: miºcãri generalizate clonice, muºcarea limbii, cianozã ºi apnee
- pacientul poate prezenta comã, ameþealã, letargie, cefalee.
- durata 1-3 minute
2.) Crize tonice generalizate
- apar brusc cu senzaþii vizuale care pot fi descrise de pacient în funcþie de educaþie ºi
nivelul
cultural. Pot apare puncte luminoase, flashuri de luminã, deformarea obiectelor, o
biecte în
plus.
În continuare vom prezenta câþiva paºi pe care trebuie sã îi urmãm pentru a stabili un diagno
tic
corect de epilepsie.
1. Pacientul are epilepsie?
Electroencefalografie
Rol: complementar diagnosticului clinic
- un EEG singur interictal poate arãta descãrcãri epileptice specifice
- în 2/3 din cazuri traseul EEG este normal
- pacientul trebuie urmãrit la intervale regulate, clinic ºi EEG. Se pot adãuga
metode de stimulare intermitentã luminoasã, deprivare de somn, care cresc
ºansa înregistrãrii descãrcãrilor epileptiforme.
- crizele idiopatice generalizate dau descãrcãri epileptiforme mai des decât cele
parþiale
Tomografia cerebralã
- este indicatã dacã se suspicioneazã o leziune focalã: crize parþiale, semne
neurologice focale, anomalii de lateralizate pe EEG.
- Poate identifica o tumorã, boalã cerebrovascularã, malformaþie arterio-venoasã,
malformaþii congenitale
RMN cerebral
. pacienþii care prezintã crize refractare ºi CT cerebral normal necesitã RMN
cerebral
. acesta poate arãta tulburãri de migrare neuronalã, displazii corticale, leziuni
structurale mici care nu sunt identificate prin CT cerebral (ex.hamartoame, arii
de
gliozã) în sclerozã hipocampicã, sclerozã mezialã temporalã ºi atrofie
hipocampicã.
Status epilepticus (SE)
Definiþia o crizã care persistã mai mult de 30 de minute sau douã sau mai multe crize fãrã
recuperarea conºtienþei peste 30 de minute. Altã definiþie implicã crize continue peste 5
minute
sau douã sau mai multe crize între care este o recuperare incompletã a conºtienþei. (JAMA
1993
ºi Epilepsia 1999)
Din punct de vedere semiologic SE se clasificã:
Convulsiv
. genealizat (tonic, clonic, tonico-clonic, mioclonic)
. parþial (simplu)
Non-convulsiv
. generalizat (absenþã)
. parþial (simplã, complezã)
MIªCÃRI INVOLUNTARE
Pasul 1: miºcarea involuntarã este hipokineticã sau hiperkineticã. Aceasta se face prin
simpla
inspecþie a pacientului. Acesta trebuie sã fie relaxat, nici un membru sã nu fie în tens
iune. Se va
urmãri prezenþa miºcãrilor la unul sau mai multe membre.
Cea mai simplã metodã este de a caracteriza pacienþii cu miºcãri involuntare în cea cu
încetinirea miºcãrii (hipokineticã), sau cu miºcare de amplitudine ºi/sau frecvenþã mai mare
(hiperkineticã). Miºcãrile hiperkinetice sunt definite adesea ca diskinezii.
Pasul 2: Ce tip de miºcare hipo/hiperkineticã este?
Sunt recunoscute 6 tipuri de miºcãri involuntare:
Hipokinetice
* Parkinsonism, numit de asemenea sindrom akinetic-rigid. Este un sindrom care c
uprinde
akinezia (încetinirea sau blocarea miºcãrii), rigiditatea, ºi, adesea, în plus, tremor ºi tu
lburãri de
mers.
Hiperkinetice
. Tremor: oscilaþii sinusoidale ritmice ale unei pãrþi a corpului
. Ticuri: miºcãri involuntare stereotipe sau vocalizãri
. Coree: miºcãri iregulate scurte fãrã sens care se mutã de la o parte a corpului la alta
. Mioclonie: mºcare scurtã ca o stimulare electricã
. Distonie: posturã anormalã a unei pãrþi a corpului afectat.
Simptome gastrointesttinale
. întârziere în eliminarea gastricã,
. disfagie, reflux gastroesofagian
. greaþã, vomã (de obicei relaþionatã cu medicaþia)
. constipaþie
. eliminare incompletã a fecalelor/incontinenþã pentru fecale
4.) Simptome senzitive
Durere, parestezie
Tulburãri olfactive (hiposmie)
5.) Alte simptome
. obosealã
. diplopie
. vedere înceþoºatã
. seboree
. scãdere în geutate
6.) Tulburãri non-motorii legate de fluctuaþii
. durere
. anxietate/atacuri de panicã
. halucinaþii/psihozã
. hiperventilaþie/hipoventilaþie
. hiperhidrozã/modificãri de temperaturã
. somnolenþã
. picioare neliniºtite/akatisie
. dificultãþi de eliminare a urinii
. variaþii ale tensiunii arteriale
BOLI MUSCULARE
Miopatii congenitale
Acestea sunt boli care se manifestã prin urmãtoarele elemente clinice:
. debut rapid cu manifestãri clinice prezente de la naºtere
. în timpul sarcinii miºcãrile fãtului pot fi diminuate sau absente. În aceastã perioadã se
ridicã suspiciunea de boalã muscularã
. dupã naºtere: nou-nãscutul nu suge sau suge cu putere scãzutã, hipotonie, efort
respirator scãzut
. în primul an: achiziþii motorii întârziate, hipotonie, infecþii respiratorii recurente
. diformitãþi scheletale
. boli ortopedice.
Distrofii musculare
Distrofinopatii X-linkate
Definiþie
Sunt boli recesive musculare cauzate de mutaþii în braþul scurt al cromozomului X, loc
us 21, în
gena care codeazã distrofina
Distrofina este o proteinã filamentoasã prezentã în muºchiul striat ºi cardiac. Este exprima
tã în
fibra muscularã în membrana sarcolemei.
Clasificare
Distrofia muscularã Duchenne (DMD)
- cea mai cunoscutã ºi severã distrofinopatie
- nu se detecteazã distrofina în biopsia muscularã
Tablou clinic
Distrofia facioscapulohumeralã
. transmitere autozomal dominantã cu penetranþã crescutã ºi expresie variabilã
. pot apãrea cazuri sporadice
. tablou clinic
- simptomatic dupã vârsta de 18 ani
- evoluþie lent progresivã
- evoluþie variabilã în funcþie de vârsta de debut ºi intensitatea simptomatologiei
- existã forme infantile severe
- afectarea muºchilor biceps, triceps, trapez, serratus anterior, pectoral
- pacienþii nu pot sã zâmbeascã, sã închidã complet ochii
- retard mental
- surditatae
- pot sã fie implicaþie muºchii abdominali
- cardiomiopatie
- progresie înceatã în timp
Investigaþii paraclinice
- nivelul CK crescut uºor sau normal
- EMG: trãsãturi miopatice
- biopsia muscularã: nespecificã
Distrofia oculofaringeanã
. autozomal dominant
. începe în perioada de adult
. slãbiciune facialã
. ptozã progresivã
. implicarea muºchilor extraoculari
. slãbiciune muscularã a pãrþii proximale a membrelor superioare ºi inferioare
. disfonie
. progresie lentã
Miopatii inflamatorii
Date generale
- dermatomiozita afecteazã copii ºi adulþi
- sexul feminin mai afectat
- polimiozita afecteazã în special adulþii ºi foarte rar copiii
- deficitul motor proximal
- atrofie muscularã ºi pierdere muscularã
- ROT diminuate sau absente
- afectare respiratorie
- afectare cardiacã
- creatin kinaza crescutã, dar poate avea ºi valori normale
- tratament corticosteroizi (de obicei Prednison)
Polimiozita
Clasificare
. idiopaticã
. asociatã cu boli autoimune sistemice
Dermatomiozita
Definiþie neuropatie semnificã o boalã sau o leziune a unui nerv periferic senzitiv, m
otor sau
autonom.
Clasificare anatomicã
. neuropatie focalã sau mononeuropatie
. neuropatie multifocalã
. polineuropatie generalizatã
Tablou clinic
Simptomele pot sã fie variate, în funcþie de teritoriul afectat (senzitiv, motor, senz
itivo-motor)
Manifestãri senzitive
- senzaþiile subiective nu sunt direct corelate cu gradul de afectare
- senzaþie de amorþire, mâncãrime
- aceste senzaþii încep de obicei distal, la nivelul membrelor inferioare ºi/sau super
ioare
- senzaþia de umflare a picioarelor
- senzaþia cã ºosetele strâng picioarele
- durere
Manifestãri motorii
. deficit motor al membrelor inferioare
. cãderi
. tulburãri de deglutiþie
. diplopie
Tulburãri autonomice
. hipotensiune ortostatic
. impotenþã
. diaree
. constipaþie
. disfuncþie vezicalã
Disfuncþie bulbarã
. datã de neuropatii craniene care pot apare în anumite neuropatii periferice
. tulburãri de deglutiþie
. tulburãri respiratorii
. diplopie
Examinarea fizicã
Leziune de neuron motor periferic
. deficit motor
. fasciculaþii
. ROT diminuate sau absente
. tulburãri de sensibilitate: durere ºi senzaþie de rece; alterarea discriminãrii între do
uã
puncte.
. hipotensiune ortostaticã
Debut acut
. sindrom Guillain-Barre
. polineuropatie de terapie intensivã
. diabet, uremie (cele mai multe cazuri se dezvoltã în timp)
. porfirie
Predominanþã motorie
. botulism
. diabet (amiotrofie diabeticã)
. porfirie
Predominanþã senzitivã
. diabet
. uremie
. hipotiroidism
. infecþii
. neoplazie
. vasculitã
Radicular
. neuropatie diabeticã
Neuropatie dureroasã
. alcool
. diabet (neuropatie acutã dureroasã)
Sindromul Guillain-Barre
(poliradiculo-neuropatia acutã inflamatorie demielinizantã)
Definiþie
boalã autoimunã, acutã reactivã, auto-limitantã, care are un trigger infecþios (viral sau ba
cterian).
Tablou clinic
. simptomatologia se dezvoltã în 3-4 sãptãmâni.
. bãrbaþii sunt mai afectaþi decât femeile
. slãbiciune muscularã progresivã
. în final, în evoluþie paralizie respiratorie
. ROT absente
. iniþial simptomatologia predominantã este pur motorie, simetricã
Tablou clinic
. deficit motor progresiv simetric a membrelor care se dezvoltã acut (în decursul zi
lelor)
sau subacut (pânã la 4 sãptãmâni)
. caracter ascendent, atingând un platou ºi apoi rezoluþie totalã sau parþialã
. neuropatii craniene, în special neuropatii faciale
. durere la nivelul coloanei lombare
. parestezii la nivelul mâinilor ºi picioarelor
. la examenul obiectiv ROT diminuate sau absente ºi hipoestezie distalã
Invstigaþii paraclinice
- EMG ºi viteza de conducere nervoasã
- puncþia lombarã ºi examinarea LCR: disociaþie albumino-citologic, cu leucocitele în limi
te
normale dar proteinele crescute
- capacitatea vitalã: mãsuratã la 2-4 ore în fazele iniþiale
- probe de laborator
. hemoleucograma
. glicemia
. VSH
. electroliþi serici
. ureea, creatinina
. serologia pentru Campylobacter jejuni, CMV, virus Epstein Barr, Mycoplasma
pneumoniae, varicela zona zoster, HIV, boala Lyme
. coprocultura pentru Campylobacter jejuni
Mononeuropatii
Nervul radial
Nervul ulnar
Tablou clinic
- datã de compresia mecanicã cronicã de traume repetate
- flexii repetate a cotului cauzând compresia cronicã, cu traume minore
- slãbiciunea muºchilor intrinseci inervaþi de nervul ulnar
- în cazuri avansate atrofia
- simptome senzitive la nivelul pãrþii dorsale a degetelor cinci ºi a pãrþii mediale din d
egetul patru
TRAUMATISMELE CRANIO-CEREBRALE
Examenul fizic
. nivelul de conºtienþã cea mai utilizatã metodã este Scala Glasgow de comã. În acest fel
se realizeazã o evaluare rapidã a stãrii de conºtienþã. În acest fel se poate încadra rapid
un pacient ºi poate fi urmãrit în dinamicã. Scorul maxim este 15. Sub 8 puncte la SCG
semnificã comã, iar sub 5 puncte prognosticul este grav.
Scala Glasgow
Rãspuns ocular
(deschiderea ochilor)
Spontan
La comandã verbalã
La durere
Nu rãspunde
4
3
2
1
Rãspuns verbal
Conºtient, orientat temporo-spaþial
Confuz (conversaþie, dar e dezorientat)
Neadaptat
Neinteligibil
Nici un rãspuns
5
4
3
2
1
Rãspuns motor
(mobilizarea
membrelor)
La ordin
La durere:
îndepãrteazã stimulul
flexie orientatã
flexie reflexã (rigiditate de decorticare)
extensie reflexã (rigiditate de decerebrare)
nici un rãspuns
6
5
4
3
2
1
Gradul comei
SCG
I
7-8
II
5-6
III
4
IV
3
. Pupilele (dimensiuni ºi reactivitate)
. Semne de focar
. Semne de fracturi craniene
. Leziuni în alte zone
Investigaþii
. Radiografia de craniu - linia de fracturã
. CT sau RMN cerebral - stabiliºte diagnosticul, aratã dimensiunile hematomului, com
primarea
structurilor vecine, efectul de masã prin deplasarea liniei mediene.
Tablou clinic
. Depinde de locul de impact, de dimensiunea ºi topografia hematomului
. Dimensiunile acestuia precum ºi modul de creºtere vor determina compresia creierul
ui
subiacent.
Supratentorial
Iniþial pacientul îºi pierde conºtienþa în cadrul TCC sau imediat dupã aceea. Pacientul poate
sã
rãmânã cu pierderea conºtienþei sau poate sã o recapete pentru o perioadã de câteva minute sa
ore. Ulterior apare sindrom confuzional, cefalee, alterarea rapidã a stãrii generale
.
Infratentorial
În general în aceste cazuri simptomatologia este mai zgomotoasã, apare cefalee, vomã
explozivã, anizocorie, tulburãri de echilibru ºi mers, pareze de nervi craniei, în speci
al
ocolomotori.
. jumãtate pot sã precizeze un TCC de diferite intensitãþi, care poate fi responsabil de
etiologia
hematomului subdural cronic.
. În general, debut este subacut, apare în zile sau sãptãmâni, cu simptomatologie polimorfã:
- sindrom confuzional
- cefalee
- apatie, ameþealã
- tulburãri de echilibru ºi mers
- tendinþa de izolare socialã
- alterarea funcþiei cognitive
- bradilalie
- bradipsihie
- simptome neurologice focale, care, în general, au intensitate uºoarã: deficite motor
ii,
tulburãri de sensibilitate, afazie)
- simptomatologia se poate instala ºi persista sau poate fi tranzitorie sau fluctu
antã.
- în evoluþie pacientul prezintã alterarea bruscã a stãrii de conºtienþã, hemiplegie.
Investigaþii
CT cerebral
În cazul suspiciunii unui hematom subdural acut se impune efectuarea de urgenþã a unui
CT
cerebral. Acesta va putea confirma sau infirma existenþa colecþiei sanguine.
. hematom subdural acut: imaginea tipicã este de semilunã, hematomul apare hiperdens
(alb)
comparativ cu substanþa cerebralã.
. Hematom subdural subacut (zilele 10-21) poate fi izodens cu creierul ºi dificil
de identificat.
Elementele indirecte cum ar fi compresia ventriculului ipsilateral, deplasarea l
iniei mediene ºi
pierderea ºanþurilor corticale pot fi revelatoare pentru existenþa hematomului.
. Hematoamele subdurale cronice sunt hipodense. Pot exercita efect de masã, în funcþie
de
dimensiunea lor.
. hematomul epidural are aspectul de lentilã biconvexã.
RMN cerebral
RMN este mai sensibil decãt CT cerebral în detecþia hematomului. Nu este investigaþie de
primã
linie în traumatologia cranio-cerebralã.
Tablou clinic
Din punct de vedere al modului de afectare a substanþe albe ºi cenuºii, existã urmatoare
le date:
. leziunile ireversibile la nivelul substanþei cenuºii se instaleazã dupã o orã de la inju
rie.
. substanþa albã este afectatã în primele 72 de ore dupã injuria iniþialã.
Numai dupã ce s-a exlus o leziune la nivelul coloanei cervicale se poate scoate co
larul cervical.
Radiografia coloanei vertebrale poate arãta semne de fracturã, luxaþii
CT cerebral ºi în special RMN coloanã vertebralã vor putea pune în evidenþã integritatea
mãduvei spinãrii ºi potenþiale leziuni osoase.
TUMORI CEREBRALE
Definiþie
Tumorile cerebrale care pot fi benigne sau maligne, primare sau secundare (metas
tatice).
În funcþie de vârstã existã anumite tipuri de tumori care predominã:
. adulþi - tumorile supratentoriale (ex.gliomul, meningiomul, metastaze)
. copii - tumorile infratentoriale (ex.meduloblastomul, pinealomul, ependimomul,
astrocitomul)
Tablou clinic
. depinde de dimensiunea ºi originea tumorii cerebrale, tipul histopatologic, rata
de
creºtere a tumorii, gradul de edem cerebral.
. cefalee
. crize epileptice (20-50%), pot fi parþiale sau parþiale cu generalizate secundarã sa
u
primar generalizate
. sindrom de hipertensiune intracranianã
. vãrsãturi cu sau fãrã greaþã,
. tulburãri de mers
. tulburãri de vedere
. edem papilar
. incontinenþã urinarã
. semne neurologice de focar: hemiparezã, hemianopsie, afazie cu debut progresiv
. tulburãri de comportament (apatia, oboseala,lipsa iniþiativei, modificãri de persona
litate)
. ataxie, dizartrie, ºi semne de trunchi cerebral sau nervi cranieni
Lob temporal
- crize (generalizate sau parþiale)
- afazie
- tulburãri de memorie
- tulburãri de câmp vizual
Lob parietal
. tulburãri de sensibilitatea contralateralã
. afazie
. tulburãri de schemã corporalã
Lob occipital
. hemianopsie homonimã
Regiunea pinealã
- hidrocefalie
- sindrom Parinaud
Ventricul trei
- hidrocefalie
- tulburãri hipotalamice
- tulburãri de memorie
Cerebel
. cefalee
. ataxie
. hemiparezã
. pareze de nervi cranieni
Investigaþii
CT cerebral cu ºi fãrã substanþã de contrast
- identificã tumora ºi consecinþele cum ar fi efectul de masã, edemul cerebral ºi
hidrocefalia
- dupã administrarea substanþei de contrast cele mai multe tumori maligne au prizã de
contrast
- imaginea fãrã substanþã de contrast poate sã nu identifice tumora
RMN cerebral
- este mai sensibil decât CT cerebral, în special la nivelul astrocitoamelor de grad
mic ºi
metastaze multiple, fosa pituitarã, tumori de bazã de craniu, fosã posterioarã
- administrarea de gadoliniu duce la evidenþierea tumorii
Alte investigaþii: radiografia toracicã ºi/sau CT torace pentru a elimina o tumorã pulmo
narã
primarã sau secundarã
Mamografia: pentru a exclude un carcinoma mamar primar
Ecografia abdominalã ºi/sau CT abdominal: pentru a exclude carcinom renal primar sau
metasteze hepatice.
Biopsia tumoralã este indicatã pentru a stabili diagnosticul de þesut pentru o leziune
unicã
sau multiplã
Pentru a exclude leziuni tratabile cum ar fi abces cerebral limfom, meningiom, t
uberculom.
Bibliografie
o Bãjenaru O. Ghiduri de diagnostic ºi tratament în neurologie, Edit.Medicalã
Amaltea, 2012.
o Bhidayasiri R., Waters M.F., Giza C.C. Neurological differential diagnosis. A
prioritized approach, Blackwell Publishing, 2005.
o Broderick JP, Adams HP Jr, Barsan W, et al. Guidelines for the management of
spontaneous intracerebral hemorrhage: a statement for healthcare professionals
from a special writing group of the Stroke Council, American Heart Association,
Stroke 1999 Apr;30(4):905-915.
o Brust J.C.M. Neurology - Current diagnosis and treatment, McGraw-Hill
Companies, 2007.
o Chaudhuri K.R., Tolosa E., Schapira A., Poewe W. Non-motor symptoms of
Parkinson s disease, Oxford University Press 2009.
o Cincã I. Manual de neurologie Vol.I ºi II, Bucureºti 1981.
o Commission on the Classification and Terminology of the International League
Against Epilepsy: Proposal for revised clinical and electroencephalographic
classification of epileptic sezures. Epilepsia 22: 489-501, 1981.
o Edwards M., Quinn N., Bhatia K. Parkinson s disease and other movement
disorders, Oxford University Press 2008.
o Fernandez H.H., Rodriguez R.L., Skidmore F.M., Okun M.S. A practical approach
to movement disorders. Diagnosis and surgical and medical management,
Demos 2007.
o Hankey G.J., Wardlaw J.M. Clinical Neurology, Manson Publishing 2008.
o Harwood R., Huwez F., Good D. Stroke care. A practical manual, Oxford
University Press 2005.
o Hufschmidt A., Lucking C.H. Neurologie integralã. De la simptom la tratament.
Edit. Polirom, Bucureºti, 2002.
o McKEith IG, Galasko D, Kosaka K, et al. Consensus guidelines for the clinical
and pathologic diagnosis of dementia with Lewy bodies (DLB): report of the
Consortium on DLB International Workshop, Neurology 1996; 47: 1113-1124.
o Molina J.A., Luquin M.R., Jimenez-Jimenez F.J. Manual de diagnostico y
terapeutica neurologicas, Viguera 2002.
o Mowzoon N., Flemming K.D. Neurology Board Review. An illustrated study
guide. Mayo Clinic Scietific Press, 2007.
o Mumenthaler M, Mattle H, Taub E. Neurology, 4th revised and enllarged edition,
Thieme 2004.
o Pascu I. Bazele semiologice ale ale practicii neurologice. Litografia IMF, Tir
gu
Mureº, 1991.
o Pascu I., Bãlaºa R. Scleroza multiplã, University Press Tîrgu-Mureº, 1999.
o Popa C. Neurologia. Edit. Naþional, Bucuresti, 1991.
o Popescu B.O., Bãjenaru O. Elemente esenþiale de neurologie clinicã. Edit.
Amaltea, Bucureºti, 2009.
o Rolak LA. Neurology Secrets, 4th Edition, Elsevier Mosby 2005.
o Ropper A.H., Brown R.H. Adams and Victor s Principles of Neurology, 8th ed.
McGraw-Hill Companies, New York, 2005.
o Rowland L.P. (ed). Merritt s Textbook of Neurology, Ninth Edition, Williams &
Wilkins, 1995.
o Treiman DM, Collins JF. Treatment of status epilepticus if first drug fails.
Epilepsia 1999; 40: 243.
o Tsementzis S.A. Differential diagnosis in neurology and neurosurgery. A
clinician s Pocket Guide, Thieme 2000.