Sunteți pe pagina 1din 84

Explorarea radio-imagistica a

toracelui
Disciplina de radiologie si
imagistica medicala UMF Iasi
IMAGISTICA TORACELUI
APARATUL RESPIRATOR
METODE SI TEHNICI DE EXAMINARE
-RADIOFOTOGRAFIA MEDICALA (RFM);
-RADIOGRAFIA STNDARD/DIGITALA;
-FLUOROSCOPIA (radiscopia);
-COMPUTER TOMOGRAFIA (C.T.);
-ANGIOGRAFIA STANDARD/D.S.A.:-pulmonara,
-bronsica
- Imagistica prin rezonanţă magnetică
- Ecografia transtoracică
- Scintigrafie
Radiografia toracică
INCIDENTE:
- postero-anterioară - pacientul stă cu peretele toracic anterior lipit
de stativ, mîinile în şolduri şi coatele trase înainte; centrarea se
realizează la nivelul vertebrelor T5-T6;
- antero-posterioară în decubit dorsal la pacienţii cu stare gnerala
alterată;
- Fleischner - pacient în hiperlordoză, cu spatele la stativ - pentru
planul scizurilor, vîrfurile pulmonare;
- profil – pacient peretele toracic lateral drept sau stâng lipit de
stativ, cu braţele deasupra capului, centrare pe linia axilară medie,
la nivelul vertebrelor T5-T6, distanţa focar-film 1-1,2 m;
- oblice: OAD, OAS, OPD, OPS - rar utilizate pentru patologia
pulmonară;
- radiografii segmentare – centrate pe zona de interes
Radiografia toracică
Indicaţii:
 evaluarea iniţială a întregii patologii pulmonare, pleurale şi a
peretelui toracic
Tehnică şi incidenţe:
 - radiografia toracică se realizează în apnee postinspir
profund
 - radiografia în expir - pentru evidenţierea pneumotoraxului cu
aer în cantitate foarte mică
 - filme utilizate: 35/35 cm, 30/40 cm sau 35/43 cm
 - distanţa focar-film: 1,5-2 m;
 pozitia pacientului - ortostatism rar decubit
 Incidente – postero-anterioara, profil, oblic, incidente pentru
“virfuri”
FLUOROSCOPIA TORACICA
-pozitie pacient ortostatism, fata, profil, oblic, incidente
pentru virfuri;
- inspir si expir ample;
-studiul in dinamica a organelor toracice:
-studiul miscarilor diafragmatice,
-pulsatiile cardului si vaselor,
-localizarea exacta a leziunilor pulmonare.

Dezavantajele radioscopiei:
- iradiere crescută a pacientului şi a medicului examinator
- rezoluţie mai mică decât a radiografiei
- nu rămâne nici un document pentru comparaţia cu
imaginile ulterioare ale pacientului.
COMPUTERTOMOGRAFIA TORACICA

este examenul de elecţie pentru studiul patologiei toracice.

Indicaţii:
- orice leziune evidenţiată pe radiografia toracică
- evaluarea nodulilor solitari pulmonari
- cancerul bronho-pulmonar – diagnostic, stadializare,
evoluţia sub tratament
- limfoame mediastino-pulmonare
- traumatisme toracice
- patologia pleurală – lichid pleural, în special cloazonat,
tumori pleurale
- studiul densităţii leziunilor – diferenţierea între solid şi lichid
- embolia şi infarctul pulmonar (computer tomografia spirală şi
angiografia CT)
- ghidarea puncţiei biopsie sau aspiraţie
COMPUTERTOMOGRAFIA TORACICA

Computer tomografia cu rezoluţie înaltă (high


resulution - HRCT) : studiul
- leziunilor parenchimatoase pulmonare fine
(patologia interstiţiului pulmonar – fibroză
pulmonară, limfangită carcinomatoasă),
- emfizemului pulmonar,
- bronşiectaziilor,
- nodulilor pulmonari - măsurarea densităţilor,
evaluarea conturului,
- cancerul bronho-pulmonar- invazia mediastinală
sau a peretelui toracic
IMAGISTICA TORACELUI
APARATUL RESPIRATOR
COMPUTERTOMOGRAFIA
- pacient poziţionat în decubit dorsal, cu braţele deasupra
capului
 - nu mănâncă cu 6 ore înainte de examinare (dacă se
administrează substanţă de contrast pot apare vărsături)
 - nu este necesară pregătire specială

 - examinare nativă şi după administrarea intravenoasă de


substanţă de contrast iodată hidrosolubilă anionică;
 - secţiuni în apnee postinspir;
 - ferestre de studiu: pulmonară, mediastinală, osoasă;
 - reconstrucţii în plan sagital, frontal.
Anatomie
Anatomie
Anatomie
IMAGISTICA TORACELUI
APARATUL RESPIRATOR
IMAGISTICA TORACELUI
APARATUL RESPIRATOR
IMAGISTICA TORACELUI
APARATUL RESPIRATOR
Arteriografia pulmonară şi bronşică
 Arteriografia este o metodă invazivă, utilizată în cazuri
selecţionate, care evidenţiază arterele prin injectarea
directă a substanţei de contrast la nivelul vaselor de studiat
printr-un cateter (tehnica Seldinger).
 substanţă de contrast iodată hidrosolubilă anionică;
Indicaţiile arteriografiei pulmonare
 - embolia pulmonară
 - stenoza de arteră pulmonară
 - malformaţiile arterio-venoase
Indicaţiile arteriografiei bronşice
- pacienţii cu hemoptizie pentru a localiza sângerarea
- pentru tratament intervenţional (embolizare).
IMAGISTICA TORACELUI
APARATUL RESPIRATOR
Imagistica prin rezonanţă magnetică

este o metodă neinvazivă, care nu utilizează radiaţii ionizante, ce


poate realiza secţiuni în orice plan al spaţiului şi reconstrucţii
tridimensionale.
Indicaţii
- explorarea pacienţilor la care examenul computer tomografic este
echivoc
- evaluarea cancerelor de vârf pulmonar
- studiul vaselor pulmonare prin angiografie IRM mai ales în caz
de alergie la iod, insuficienţă renală, acces venos prost.
IMAGISTICA TORACELUI
APARATUL RESPIRATOR
Imagistica prin rezonanţă magnetică
Tehnică
 - anamneză pentru prezenţa de metale fieroase în
corp
 - explicarea procedurii - pentru o cooperare bună a
pacientului
 - se poate utiliza gatting sau triggering respirator
– se fac secţiunile în apneea dintre respiraţii –
dezavantajul este creşterea timpului de achiziţie
 - evaluarea hilurilor pulmonare şi a zonelor
juxtacardiace este util triggering cardiac
IMAGISTICA TORACELUI
APARATUL RESPIRATOR
IMAGISTICA TORACELUI
APARATUL RESPIRATOR
IMAGISTICA TORACELUI
APARATUL RESPIRATOR

IMAGISTICA CU IZOTOPI RADIOACTIVI

Scintigrafie
- indicatia majora – embolia pulmonara
-scintigrafie de perfuzie==>Tc 99;
-scintigrafie de ventilatie=>Xe 133
IMAGISTICA TORACELUI
APARATUL RESPIRATOR
Ecografia transtoracică

are indicaţii limitate în studiul patologiei toracice.


Indicaţii:
- evidenţierea lichidului pleural în cantitate mică, invizibil pe radiografie
- evaluarea lichidului pleural liber şi inchistat (localizarea, dimensiunile pungilor
pleurale, aspectul lichidului)
- dirijarea puncţiei pleurale pentru aspiraţia lichidului pleural sau puncţiei
biopsie a tumorilor pleurale
- studiul formaţiunilor expansive pulmonare adiacente peretelui toracic sau
diafragmului – diferenţierea intre leziunile solide şi cele lichidiene.
IMAGISTICA TORACELUI
APARATUL RESPIRATOR
Ecografia transtoracică
Tehnică:
- se utilizează un transductor cu frecvenţă de 2,5 – 5 MHz
- pacientul poziţionat în decubit dorsal sau ortostatism cu braţul homolateral
ridicat deasupra capului
IMAGISTICA TORACELUI
APARATUL RESPIRATOR
IMAGISTICA TORACELUI
APARATUL RESPIRATOR
METODE SI TEHNICI DE EXAMINARE
Selectia metodelor/tehnicilor de examinare
Criterii de selectie:- de la simplu ==>complicat
(standard=>met.speciale);
- risc minim;
- pret minim;
- eficienta maxima.
IMAGISTICA TORACELUI
MEDIASTINUL
Radiografia toracică
 - demonstrează o lărgire a mediastinului,

 - localizează la nivelul etajelor şi compartimentelor mediastinale


leziunea
 - evaluează aspectul radiologic al acesteia.

Tehnica

- incidente postero-anterioara si profil

- tehnica - la fel ca pentru patologia pulmonara


IMAGISTICA TORACELUI
MEDIASTINUL
Computer tomografia este metoda imagistică de elecţie pentru studiul
patologiei mediastinale.
Indicaţii:
 - tumorile mediastinale – localizare exactă, studiul densităţilor
intratumorale, rapoartele cu structurile mediastinale adiacente şi plămânul,
stadializarea tumorilor maligne;
 - patologia timusului, glandei tiroide;
 - adenopatiile mediastinale (limfoame, hemopatii maligne) localizare,
dimensiuni, evoluţia sub tratament;
 - evidenţierea şi caracterizarea adenopatiilor mediastinale netumorale;
 - cancerul esofagian, traheal - stadializare, urmărirea evoluţiei sub
tratament;
 - patologia vasculară – anevrismul de aortă, hipoplazia de arteră
pulmonară.
SISTEMATIZARE TOPOGRAFICA
A MEDIASTINULUI
MEDIASTIN:ANATOMIE
MEDIASTIN:ANATOMIE

SECTIUNI AXIALE
MEDIASTIN:
MEDIASTIN:
ANATOMIE
ANATOMIEININ
SECTIUNI
SECTIUNIAXIALE
AXIALE

PIESA
PIESA
ANATOMICA
ANATOMICA

COMPUTER TOMOGRAFIE
IMAGISTICA TORACELUI
MEDIASTINUL
 Imagistica prin rezonanţă magnetică (I.R.M.)
 IRM are o mare fidelitate de reproducere a anatomiei, utilă în
evaluarea structurilor normale şi patologice ale mediastinului.
Indicaţii
 studiul vaselor mediastinale prin angiografie IRM
 evaluarea patologiei mediastinale atunci când computer tomografia este
contraindicată sau sunt necesare planuri de secţiune multiple
 CT şi IRM sunt echivalente ca metode de evaluare a adenopatiilor
mediastinale
 IRM diferenţiază fibroza postradioterapie de interesarea limfomatoasă.
 Tehnică
 - utilizarea triggerig cardiac creşte calitatea imaginii în cazul patologiei
aortei, madiastinului mijlociu şi inferior
 - iniţial secţiunile sunt iniţial axiale apoi , în funcţie de patologie, se
realizează secţiuni
 - sagitale pentru patologia aortei, traheei, pentru extensia maselor de
lângă vârful pulmonar, diafragm
 - coronale pentru patologia venei cave superioare, fereastra aorto-
pulmonară, raportul maselor mediastinale cu canalul rahidian.
PIESA ANATOMICA CONGELATA

MEDIASTIN:
MEDIASTIN:
ANATOMIE
ANATOMIE
IRMN SECTIUNI
SECTIUNI
AXIALE
AXIALE
MEEDIASTIN:
MEEDIASTIN:
ANATOMIE
ANATOMIEIN
INSECTIUNI
SECTIUNI
CORONALE(FRONTALE)
CORONALE(FRONTALE)

IRMN
MEDIASTIN:ANATOMIE
MEDIASTIN:ANATOMIESECTIONALA
SECTIONALASAGITALA
SAGITALA
IMAGISTICA TORACELUI
MEDIASTINUL
Examenul baritat esofagian evaluează patologia
esofagului, compresiunea sau invazia esofagiană
secundare proceselor expansive mediastinale.
Ultrasonografia (ecografia - U.S.)
 Ecografia transesofagiană are indicaţii limitate în
studiul mediastinului, putând evalua aorta,
esofagul şi o arie în jurul acestuia.
 Ecografia transabdominală poate evidenţia
tumorile mediastinale adiacente diafragmului, fără
o caracterizare completă a acestora.
SCINTIGRAFIE
SCINTIGRAFIE II-131
-131
(scanare
(scanaremediastinala
mediastinala!)!)

GUSA
GUSA
T T RETROVISCERALA
RETROVISCERALA
ADENOMEGALII TUMORALE:
LIMFOM MEDIASTINAL

Radiografie cu raze dure


LIMFOM
LIMFOM MALIGN
MALIGN NON-HODGKIN:
NON-HODGKIN:
invazie
invaziepericardica
pericardicademonstrata
demonstrata prin
prinCT
CT
DISEMBRIOM MEDIASTINAL CHISTIC
DISEMBRIOM
DISEMBRIOM MALIGN:
MALIGN:
TERATOM
TERATOMMEDIASTINAL
MEDIASTINAL
CORD:metode imagistice

•Ultrasonografia
•RADIOGRAFIA standard=>teleradio./fluoroscopie
•IRM
•SCINTIGRAFIE

INVAZIVE

•CATETERISM +ANGIOGRAFIE

•angiocardiografie globala - Digital Subtraction Agiography (DSA)

•coronarografie selectiva;
IMAGISTICA TORACELUI
CORDUL
Ecocardiografia
 US mod B+Doppler color
 Ecocardiografia + test de efort
Teleradiografia este radiografia toracică, efectuată
în ortostatism, cu distanţa tub – film de 2 m.
 Incidenţele şi tehnica sunt cele obişnuite pentru
examinarea toracelui.
 Indicaţiile teleradiografiei sunt reprezentate de
întreaga patologie a cordului
IMAGISTICA TORACELUI
CORDUL
 Radioscopia (fluoroscopia)
– evaluează cordul din punct de vedere morfologic şi funcţional.

– Sunt utilizate incidenţele cunoscute de la examinarea


pulmonară,

– pentru incidenţele oblice care ajută la evidenţierea contururilor


cordului, calcificărilor valvulare şi pericardice.
Indicaţii:
 - evaluează cordul în dinamică (frecvenţa şi
amplitudinea contracţiilor)
 - regurgitarea mitrală (atunci c/înd asociem examenul
baritat al esofagului)
 - funcţionarea protezelor valvulare metalice
CORDUL SI MARILE VASE

Anatomie radiologica

AD AS
VS

VD

INCIDENTA POSTERO/ANTERIOARA (PA)


CORDUL SI MARILE VASE

AO

AO

VS

Incidenta PA Incidenta OAS


esofag
Radiografia
toracica
standard:
proiectia
POST/ANT OAD cavitatilor
cordului
AO
A AP
si a marilor
V O
C
A AS vase
S
P
AD AD VD
V
VD S
VCI
Esofag

RADIOGRAFIA TORACICA STANDARD

AS
A AS
D
V VS
D
OAD OAS
ECO-CARDIOGRAFIE:POZITIA TRADUCTORULUI
PENTRU INCIDENTELE CLASICE TRANSTORACICE
ECO-CARDIOGRAFIE NORMALA:mod
NORMALA:mod Doppler duplex
IMAGISTICA TORACELUI
CORDUL
 Imagistica prin rezonanţă magnetică dă informaţii anatomice
şi fiziologice limitate, realizând evaluarea cavităţilor cordului,
miocardului şi pericardului prin secţiuni în toate planurile
 pentru anatomia cardiacă în detaliu se realizează imagini cu
gatting cardiac
 Indicaţii:
 - evidenţierea arterelor pulmonare în atrezia de arteră
pulmonară şi stenoaza arterei pulmonare
 -evaluarea funcţionalităţii şunturilor sistemico-pulmonare
paleative
 - studiul coarctaţiei de aortă
 - cardiomiopatia hipertrofică- evaluează prezenţa, severitatea,
distribuţia îngroşării pereţilor cardiaci
 - tumori intracardiace
 - volume cardiace şi fracţii de regurgitare
CORD DREPT CORD STING

CORD-ANATOMIE SECTIONALA:planuri
SECTIONALA: planuri sagitale
CORD-ANATOMIE SECTIONALA:planuri
SECTIONALA: planuri coronale
SECTIUNE CORONALA

SECTIUNE AXIALA SECTIUNE SAGITALA

CORDUL SI MARILE VASE :IRMN


IMAGISTICA TORACELUI
CORDUL
 Scintigrama miocardica poate fi realizată cu injectare de -
”Myoscint” (Indium 111-anticorpi monoclonali anti-miozina) -
evaluarea zonelor hipovascularizate (ischemie) şi de infarct -
care sunt reprezentate de zone hipo respectiv afixatoare.
 Talium 201 (asociată cu proba de efort poate evalua dinamica
ventriculara). Este indicată pentru
Examenul computer tomografic al cordului - indicaţii :
 - mixomul atrial
 - pericarditele lichidiene sau constrictive (CT evidenţiază
calcificările, spre deosebire de IRM care nu este util pentru acest
lucru)
 - colecţii pericardice închistate
 - mezoteliomul pericardic
 - evaluarea cavitatilor cordului si a coronarelor – CT dedicate
APRECIEREA IRIGARII MIOCARDICE
ZONA AFIXATOARE

SCINTIGRAFIE MIOCARDICA:INFARCT MIOCARDIC


IMAGISTICA TORACELUI
CORDUL
Metodele invazive de examinare a cordului
 Cateterism cardiac şi angiocardiografia realizează opacefierea cavităţilor
cordului prin cateterism şi injectare a substanţei de contrast la nivelul
acestora;
 se pot asocia determinarea presiunilor şi oximetria.

 Angiocardiografia poate evalua

– ventricul drept (dextrocardiograma)

– stîng (levocardiograma)

– se realizează prin tehnica Seldinger, prin puncţia venei respective arterei


femurale şi dirijarea cateterului spre ventricului drept respective stîng.
IMAGISTICA TORACELUI
CORDUL
 Cateterism cardiac şi angiocardiografia

Indicaţii:
 - boli congenitale de cord (defect septal atrial, defect septal ventricular,
tetralogia Fallot)
 - evaluarea contractilităţii ventriculului stîng

 - valvulopatii dobîndite (pentru evaluarea preoperatorie)

 - anevrism de ventricul stîng secundar unui infarct miocardic.


FIR GHID
CATETER

TEHNICA SELDINGER DE CATETERISM PERCUTAN


TRANS-FEMURAL

TRANS-BRAHIAL

CATETERISMUL CORDULUI DREPT & AP


CATETERISM CORD DREPT+ANGIOCARDIOGRAFIE DSA
POST-
ANGIOCARDIO
GLOBALA

LEVOCARDIOGRAMA

VENTRICULOGRAFIE DIRECTA
PRIN CATETERISM
IMAGISTICA TORACELUI
CORDUL

Angiocardiopneumografia (angiocardiografia globală) cu substracţie


digitală realizează opacefierea cordului şi a vaselor mari prin injectare
substanţei de contrast la nivelul venelor periferice.
 Avantaje:

 - risc scăzut (nu este realizat cateterism cardiac),

 - imagini bune (datorită substracţiei digitale),

 - substanţe de contrast cu concentraţie scăzută, în cantitate scăzută.


IMAGISTICA TORACELUI
CORDUL
Tehnică:
 - injectarea substanţei de contrast cu debit mare la plica cotului, uni sau
bilateral
 - achiziţia imaginilor (1-30 /secundă),

 - in timp ce contrastul opacefiază atriul drept, ventricului drept, artera


pulmonară şi ramurile ei, venele pulmonare, atriul stîng, ventruculul stîng şi
aorta).
IMAGISTICA TORACELUI
CORDUL
 Coronarografia selectivă reprezintă injectarea substanţei
de contrast la nivelul arterelor coronare prin catetere
speciale.
 Tehnica Seldinger

 Indicaţii

 -diagnosticul si tratamentul intervenţional al stenozelor şi


obstrucţiilor coronariene
0.25 0.,5 0,75 1 sec 0,25 0,5 0,75 1 sec

1 6

2 7

3 8

4 9

5 10

DEXTROGRAMA LEVOCARDIOGRAMA

ANGIOCARDIOGRAFIA GLOBALA (I.V.)


ARTERELE
CORONARE:
CORONAROGR
AFIE
STINGA
IMAGISTICA TORACELUI
Metode de examinare a vaselor

Neinvazive
 Ecografia - sunt utilizate modul B, Doppler
Color şi Power Doppler
 Angiografia prin rezonanţă magnetică –
metodă neinvazivă de evaluare a vaselor,
cu riscuri minime dar cu performanţe mai
scăzute decît angiografia clasică
TRASEU DE STENOZA

STENOZE ARTERIALE
EXAMINARE US
DUPLEX B + DOPPLER
ANGIO-RMN :AORTA TORACICA SI ABDOMINALA ATS
IMAGISTICA TORACELUI
Metode de examinare a vaselor
Invazive
 Angiografia reprezintă evidentierea directă a vaselor
prin injectare intraluminala a unei substante de contrast
iodate
 - arterelor (arteriografia)
 - venelor (flebografia)
 - limfaticelor (limfografia):
Substanţele de contrast iodate utilizate la angiografie sunt
- hidrosolubile pentru artere sau vene
- liposolubile în cazul vaselor limfatice.
IMAGISTICA TORACELUI
Metode de examinare a vaselor
 Arteriografia globala reprezintă opacefierea unui
intreg teritoriu vascular (aortografie),
 arteriografia selectivă sau supraselectivă -
opacefierea unui anumit ram arterial (arteriografia
selectivă renala, supraselectivă splenica).
Arteriografia are 3 timpi:
 arterial – opacefierea arterelor
 parenchimatos – opacefierea parenchimului
hepatic, renal
 venos – opacefierea venelor
IMAGISTICA TORACELUI
Metode de examinare a vaselor
 Indicaţiile explorărilor vasculare
-patologia arterială
 - ateromatoză (stenoze sau tromboze)
 - evaluarea permeabilităţii by-pass-ului arterial chirurgical
 - anevrisme sau disectii
 - pseudo-anevrisme (false anevrisme posttraumatice)
 - fistule arterio-venoase
- patologia venoasă
 - insuficienţa venoasa periferică, varicele membrelor
inferioare
 - tromboze venoase
 - compresiuni venoase
IMAGISTICA TORACELUI
Metode de examinare a vaselor
 Contraindicaţii:
 - alergia la medicamente sau alimente, astm
 - insuficienţa renală
 - deficienţe de coagulare
 - pacienţi necooperanţi, caşectici
 Tehnică:
 - abordul poate fi direct prin punctie percutana si injectarea
contrastului intravascular prin ac sau prin cateterism percutan (metoda
Seldinger); rar se realizează injectarea contrastului după arteriotomie;
 - injectarea substanţei de contrast cu debite şi cantitati adecvate
vasului
 - achizitia imaginilor se realizează cu o viteză de 1-25 imagini/sec.
 - post-procesare prin substracţie digitală.
AORTOGRAFIE
ABDOMINALA
DSA:
ANEVRISM AO
SUBRENALA+
EXTENZIE
ILIACA
ARTERIOGRAFIE FEMURO-POPLITEE (DSA):
PSEUDO-ANEVRISM TRAUMATIC(PLAGA TAIATA)
PROTEZARE
PROTEZARE PERCUTANA
PERCUTANA
TRANSLUMENALA
TRANSLUMENALA
ILIACA
ILIACACOMUNA
COMUNACU
CU
STENT
STENTEXPANDABIL
EXPANDABIL
Fir ghid trans-tromb

ANGIOPLASTIE PERCUTANA:RECANALIZAREA
TROMBOZEI FEMURALE SUPERFICIALE
IMAGISTICA TORACELUI
Metode de examinare a vaselor
 Angiografia CT
 Pregatire
– nu maninca
– Pt pacientii cu insuficienta renala, alt risc la SC
– Nu se administreaza po contrast pozitiv
 CT precontrast – doar cind
– Suspectam hemoragie
– hematom mural la disectia de aorta
– Aortita – hiperdensitate spontana a peretelui arterial
 Decubit dorsal cu bratele deasupra cap / pe linga corp
(carotide)
 Respiratia - apnee postinspir – scanarea nu trebuie sa
dureze mai mult de 30 s
IMAGISTICA TORACELUI
Metode de examinare a vaselor
 Tehnica
 Decubit dorsal cu bratele deasupra cap / pe linga corp (carotide)
 Respiratia - apnee postinspir – scanarea nu trebuie sa dureze
mai mult de 30 s

 Accesul venos – cubital, <18 G, brat in extensie


– Pt torace – mina dreapta (se evita artefactele date de traseul
orizontal al v. brahiocefalice stingi)
– Nu se injecteaza pe cateter venos central
 Volum = durata scanarii x viteza de injectare (ml/s)
– Viteza de injectare = 3-5 ml/s
– SC cu concentratie mare e viscoasa  incalzire
– Ser fiziologic injectat postcontrast cu aceeasi viteza – 40-60 ml
Anevrism de aorta
Anevrism de aorta

S-ar putea să vă placă și