Larisa Jianu II A

Tipuri de imobilizare gipsată şi principii de aplicare a imobilizării gipsate

Aparatul gipsat nu se aplică direct pe piele ↔ în general, gipsul se căptuşeşte cu straturi

succesive de vată pregătite anterior pentru a proteja tegumentele, crestele sau proeminenţele osoase
(creasta tibiei, capul peroneului, rotula, etc.); uneori, în locul straturilor succesive de vată se poate
aplica un tricot tubular, care, asemenea unui ciorap, se mulează bine pe toate neregularităţile regiunii.
I. Aparate gipsate pentru membrul superior
1. APARATUL GIPSAT TORACO-BRAHIAL
Este folosit în special în tratamentul ortopedic al fracturii colului sau diafizei humerale.
2. APARATUL GIPSAT BRAHIO-PALMAR
Este utilizat în tratamentul ortopedic al unor fracturi ale cotului, paletă humerală, cap radial, fracturi de
olecran fără deplasare, luxaţii de cot, fracturi fără deplasare ale antebraţului. În anumite fracturi ale
humerusului se poate aplica un aparat gipsat brahio-palmar „de atârnare" (hanging cast sau gips
Cadwell).
3. APARATUL GIPSAT BRAHIO-ANTEBRAHIAL
Îşi are indicaţia în fracturile fără deplasare ale paletei humerale, fracturi de epitrohlee fără deplasare,
luxaţii sau entorse de cot, afecţiuni inflamatorii sau contuzii ale cotului. Acest aparat gipsat se aplică în
mod asemănător aparatului gipsat brahio-palmar, având aceeaşi grijă de a nu fi compresiv în plica de
flexie a cotului.
4. APARATUL GIPSAT ANTEBRAHIO-PALMAR
Este utilizat în tratamentul ortopedic al fracturilor fără deplasare ale epifizei distale a radiusului, ale
fracturilor oaselor carpiene, în entorse ale pumnului, în tenosinovite ale extensorilor sau flexorilor
degetelor. Proximal, gipsul se întinde până în apropierea pliului de flexie a cotului, iar distal până la
pliul de flexie metacarpo-falangian (palmar) şi până la capetele metacarpienelor (dorsal) → în acest
mod degetele sunt libere şi pot executa imediat după aplicarea gipsului mişcări de flexie-extensie.
II. Aparate gipsate pentru membrul inferior
1. APARATUL GIPSAT PELVI-PODAL
Este indicat în anumite fracturi ale pelvisului, şoldului sau genunchiului. În funcţie de scopul urmărit,
poate fi mai înalt, înglobând chiar şi baza toracelui, poate lăsa liber piciorul (gips pelvi-gambier) sau
poate imobiliza şi coapsa opusă (pentru a putea asigura o anumită poziţie a şoldului lezat). Şoldul şi
genunchiul se imobilizează de obicei în uşoară flexie (10°).
2. APARATUL GIPSAT FEMURO-PODAL
Este indicat în tratamentul fracturilor de gambă indiferent de sediu. Dacă nu există alte indicaţii,
genunchiul se imobilizează în flexie de 10°, iar piciorul în unghi de 90° faţă de axul gambei.
3. APARATUL GIPSAT FEMURO-GAMBIER (burlan gipsat sau femuro-crural)
Are indicaţii în afecţiuni traumatice sau inflamatorii ale genunchiului, în fracturile de rotulă fara
deplasare. Pentru confecţionarea acestui aparat gipsat se aplică întâi o atelă gipsată posterioară, apoi se
rulează feşile gipsate. Gipsul va fi bine mulat pe rotulă, iar marginea sa distală trebuie să fie bine
căptuşită pentru a nu irita tegumentul.
4. CIZMA GHIPSATĂ (gipsul cruro-pedios)
Se foloseşte în tratamentul ortopedic al fracturilor maleolei tibiale, în entorsele gleznei, fracturile
oaselor tarsiene. În anumite tipuri de fracturi se aplică cizma gipsată de mers. Cizma gipsată cu cameră
liberă (tip Graffin) este un aparat gipsat care se aplică în fracturile de calcaneu. Aplicarea acestuia
permite reluarea precoce a sprijinului şi evită înfundarea secundară.
5. GHEATA GIPSATĂ
Se foloseşte în afecţiunile traumatice sau inflamatorii ale piciorului (fracturi de metatarsiene, fractura
bazei metatarsianului V, entorse ale articulaţiei metatarso-falangiene). Fiind un aparat gipsat de mers,
se aplică de asemenea atelă gipsată posterioară şi toc de mers.
III. Aparate gipsate pentru coloana vertebrală
Există o mare varietate de corsete gipsate care se aplică pentru coloana vertebrală în funcţie de:
nii (fractură, TBC, scolioză)

Cel mai utilizat este corsetul cu 3 puncte de sprijin (pe manubriul sternal, simfiza pubiană şi sacru),
care este indicat în fracturile coloanei dorso-lombare (primul centru traumatic al măduvei). Pentru
aplicarea acestui corset se asigură mai întâi un minim de confort şi sedarea bolnavului pentru a avea la
dispoziţie timp suficient pentru aplicarea, modelarea, uscarea şi ajustarea corsetului. Atunci când
fractura este la nivel cervical, se impune imobilizarea toracelui şi a capului, lăsând liberă regiunea
facială pentru a permite bolnavului să mănânce şi să vadă – corset gipsat de tip Minerva ↔ acest ghips
se sprijină pe torace, pe regiunea occipitală şi sub mandibulă.