UNIVERSITATEA OVIDIUS

DIN CONSTANTA
FACULTATEA DE FARMACIE

CURS 14
2019-2020

FARMACOLOGIE
F.IV.1
MEDICATIA SANGELUI
*MEDICAMENTE ANTIHEMORAGICE
(HEMOSTATICE)

*MEDICATIA ANTITROMBOTICA

*MEDICATIA ANTICOAGULANTA
MEDICAMENTE ANTIHEMORAGICE
(HEMOSTATICE)
 Generalitati
 Hemostaza reprezinta oprirea unei hemoragii si are
loc in doua etape:
 Hemostaza primara care cuprinde
 Spasmul muscular datorita vaspconstrictiei reflexe a
vasului lezat
 Agregarea plachetara – cu formarea trombuslui
plachetar (cheag alb)
 Are loc ruperea trombilor cu eliberarea de:
 serotonina
 tromboplastina
 Hemostaza primara reprezinta asa numitul timp
vascular
 Generalitati
 Hemostaza secundara – timpul plasmatic sau
coagularea propriu-zisa consta in:
 Formarea protrombinei
 Protrombina este convertita in trombina
 Trombina catalizeaza transformarea fibrinogenului solubil in
fibrina insolubila.
 Un rol important in procesul de coagulare a sangelui il
au unele proteine specifice numite factori ai coagularii.
 Ionii de calciu sunt de asemenea indispensabili in
procesul coagularii sangelui, substante care sunt
chelatoare de Ca2+ au actiune anticoagulanta in “vitro”
si se realizeaza la recoltarea probelor de sange (ex.
Florura de sodiu, acid citric, EDTA K3).
 Clasificare
 Medicamentele hemostatice actioneaza prin oprirea
sangerarii.

 A. HEMOSTATICE LOCALE
 a. ADRENALINA
 b. TROMBINA
 c. GELATINA
 d. SARURI ALE METALELOR: Fe, Al, Alaun (saruri
ale metalelor trivalente si monovalente)
 e. FIBRINA UMANA
 f. OXICELULOZA
 Clasificare
 B. HEMOSTATICE SISTEMICE
 a. Care intervin la nivelul procesului de coagulare
 VITAMINA K
 PROTAMINA
 FACTORI AI COAGULARII
 b. Care cresc rezistenta capilara
 CARBAZOCROMA
 ETAMSILAT
 FLAVONOIDE
 c. Antifibrinolitice
 ACIDUL AMINOCAPROIC
 ACIDUL TRANEXAMIC
 APROTINA
 Hemostatice locale
 Aceste substante pot actiona prin:
 -Precipitarea proteinelor: Al Cl3, Fe Cl3, Alauni
  Se pot utiliza ca: Solutii, Creioane hemostatice
 -Vasoconstrictie: Adrenalina, Noradrenalina.
Sol 1/100000 – 1/5000
  In epistaxis, Hemoragii capilare, Extractii dentare
 -Actiune tromboplastinica: Venin de vipera, Pulbere de
trombopastina (activeaza ptrotrombina)
 -Prin absorbtia sangelui: Fibrina umana, Gelatina,
oxiceluloza
 -Transformarea fibrinogenului in fibrina: Aplicand
local: trombina umana /bovina
 Hemostatice sistemice

 Hemostaticele sistemice care intervin la

nivelul procesului de coagulare
 VITAMINELE K
 Sunt derivati de naftochinona.
 Pot fi produse naturale sau de sinteza cu actiune antihemoragica.
 Vitamina K se gaseste in vegetale:
 - Frunze verzi
 - Stigmate de porumb
 - Tomate
 Vitamina K2 se gaseste in produse de origine animala:
 - Carne
 - Peste
 Vitamina K1 a fost obtinuta si sintetic avand denumirea de fitomenadiona
fiind un produs liposolubil.
 Vitamina K3 (menadiona sodiu bisulfit) este tot un produs de sinteza fiind
hidrosolubila.
 Vitamina K2 poate fi sintetizata si in intestin de catre bacteriile saprofite (in
cantitati mici, cateva mg/zi).
 VITAMINELE K
 FARMACOCINETICA
 Absorbtia
 - pentru vitaminele k naturale se facela nivelul intestinului in prezenta bilei
 - pentru vitaminele k hidrosolubile se pot absorbi pe cale orala chiar in
absenta bilei.
 Dupa absorbtie sunt depozitate in ficat si se metabolizeaza prin
glucuronoconjugare.
 Eliminarea se face prin bila si urina.
 FARMACODINAMIE
 Actiunea vitaminei k este eficienta numai daca celulele hepatice nu sunt
lezate.
 Vitamina K este o coenzima care intervine in sinteza:
 - Protrombinei (factorul II)
 - Proconvertinei (factorul VII)
 - Globulinei antihemofilice B (factorul IX)
 - Factorului X (Stuart)
 VITAMINELE K
 FARMACOTOXICOLOGIE
 Vitaminele k naturale nu sunt toxice, cele sintetice pot
da unele reactii adverse:
 -Methemoblobinemie
 -Anemie hemolitica
 -Tulburari vasomotorii daca administrarea i.v. este
prea rapida
 Contraindicatii:
 -Tromboflebita
 -Tromboembolie
 VITAMINELE K
 Farmacoterapie
 -Hipovitaminoza K – aparuta prin:
 o Distrugerea florein intestinale ca urmare a antibioterapiei
 o Malabsorbtiei (in diareea cronica, operatii)
 o Aport insuficient de bila/calculi, neoplasm de cap de pancreas
 o Daca ficatul nu poate sintetiza protrombina – ciroza
 o La nou nascuti si sugari
 -In hemoragii prin hipoprotrombinemie (in tratament cu salicilati)
 -Antidot in supradozarea cu anticoagulante cumarinice

 Preparate farmaceutice:
 FITOMENADIONA, f 100 mg/ml
 -In hemoragii obisnuite se administreaza ½ -1 f/zi
 -In supradozari cu anticoagulante cumarinice 2-10 f/zi
 SULFATUL DE PROTAMINA
 Este o polipeptida obtinuta din sperma de peste.
 Se utilizeaza ca antidot in supradozarea heparinei.

 FARMACOGRAFIE
 Protamin sulfat. Fiole 10 mg/ml, f de 5 ml

 FARMACOTOXICOLOGIE
 Poate produce:
 o Dispnee
 o Bradicardie
 o hTA
 FACTORII COAGULARII
 Se utilizeaza in hemoragiile produse din lipsa lor.
 Deficitul acestor factori este de obiceiconditionat genetic, boala purtand
numele de hemofilie, manifestandu-se la barbati; femeile sunt doar
purtatoare ale genelor defecte.
 Hemofilia este caracterizata prin sinteza deficitara a:
 -Factorilor VIII – hemofilia A (cea mai frecventa)
 -Factorului IX – hemofilia B (boala christmas)

 Factorul VIII (antihemofilic A)

 Este un produs biologic (concentrat de globulina antihemofilica) care se
prezinta sub forma unei pulberi liofilizate.
 FARMACOTOXICOLOGIE
 Poate sa produca o serie de reactii adverse:
 -Hemoliza, la doze mari
 -Alergii, formare de anticorpi care scad eficienta tratamentului.
 -Prezinta riscul transmiterii unor infectii virale (hepatita, SIDA)
 FACTORII COAGULARII
 Factorul IX – antihemofilic B
 Este tot o pulebre liofilizata care se utilizeaza la:
 o Bolnavii cu boala Christmas
 o La persoanele care prezinta inhibitori ai factorului VIII in plasma.
 FARMACOTOXICOLOGIE
 Poate provoca:
 o Cefalee
 o Grata
 o Voma
 o Febra
 o Modificari tensionale

 Fibrinogenul (factor I)
 Se obtine din plasma umana sub forma de pulbere liofilizata.
 In contact cu trombina formeaza fibrina.
 Se administreaza i.v. in perfuzie 1-2 % in hipo sau afibrinogenemie si in starile de
fibrinoliza acuta.
 FACTORII COAGULARII
 BATROXOBINA (hemocoagulaza)
 Este o enzima obisnuita din veninul unor serpi:
 BOTROPS
 LACHESIS
 Produsul contine o fractiune tromboplastinica si o fractiune trombomimetica
cu efect hemostatic.
 Actiunea hemostatica a batroxobinei nu este inhibata de heparina.
 Indicatii terapeutice
 - Hemoragii
 o Chirurgicale
 o Ginecologice
 o Oftalmologice
 o ORL
 - Menometroragii
 FARMACOGRAFIE: fiole cu 1 unitate/ml
 CARBAZOCROMA
 Este un produs de oxidare a adrenalinei. Sinonime:
adrenostazin, adrenoxyl

 FARMACOCINETICA
 Se poate administra: Oral, Parenteral
 Se elimina rapid pe cale renala

 FARMACODINAMIE
 Micsoreaza permeabilitatea si creste rezistenta capilara
 Nu influenteaza: Presiunea arteriala, Debitul si frecventa
cardiaca, Procesul de coagulare
 CARBAZOCROMA
 FARMACOTERAPIE
 -In tratamentul hemoragiilor capilare la nivelul: Tub digestiv,
Aparat respirator, Retinei, Uter
 -Profiactic in: ORL, Urologic, Ginecologic, Chirurgia pulmonara
 -Colaps postoperator sau traumatic (accidente de circulatie,
arsuri)
 Nu are efect in sangerari ale vaselor mari.

 FARMACOGRAFIE
 -Fiole 1,5 mg/ml
 -Mod de administrare: 1-3 f/zi in perfuzie i.v. lenta diluat in
glucoza 5 % sau sol Na Cl 0,9 %.
 -Se poate asocia cu sange/plasma, alte medicamente
(analeptice, simpatomimetice, barbiturice, curarizante)
 ETAMSILAT
 Este un derivat al acidului dihidroxibendensulfonic
(dihidroxibenzen sulfonat de dietilamoniu)
 FARMACOCINETICA
 Absorbtia: pe cale orala este lenta, i.v. sau i.m. mai rapida
 Se leaga de proteinele plasmatice 95%
 Nu se metabolizeaza
 Eliminarea se poate face pe cale: renala, bila, scaun

 FARMACODINAMIE
 Antihemoragic prin:
 -cresterea rezistentei capilare
 -marirea gradului de adezivitate capilara
 ETAMSILAT
 FARMACOTOXICOLOGIE
 -greata, diaree, voma, alergii, tulburari renale, nefropatii

 FARMACOTERAPIE
 -profilactic si terapeutic in interventii chirurgicale pe tesuturi
bogat vascularizate din sfera: stomatologie, oftalmologie, ORL,
Ginecologie, neurologie
 -metroragii
 -epistaxis
 -hematurie

 FARMACOGRAFIE
 Etamsilat – sol inj 125 mg/ml, Cp 250 mg
 ALTE HEMOSTATICE
 FIBRINA
 -este un polimer obtinut din fibrinogenul plasmei umane sub actiunea
trombinei
 -favorizeaza coagularea sangelui
 -este hemostatic in plagi sangerande in amigdalectomie, gingivoragie
 -favorizeaza epitelizarea in caz de plagi sangerande, arsuri
 -se administreaza numai in aplicatiile locale

 TROMBINA
 este o enzima proteolitica; se obtine din protrombina umana sau bovina
 este indispensabila in procesul de coagulare pentru ca transforma
fibrinogenul in fibrina
 este folosit ca:
 hemostatice locale, in plagi sangerande, epistaxis,
 hemostatice generale in hemoragii gastro-duodenale, amigdalectomie,
hemoptizii
 ALTE HEMOSTATICE
 SARURI ALE UNOR METALE GRELE
 Precipita proteinele sanguine si opresc sangerarea.
 Se pot utiliza:
 -sol Fe Cl3 50 %
 -alaun in sol 1-5 %
 -Cu SO4
 Se aplica local pe leziuni sangerande

 FENAZONA
 Sol 10-25 % se aplica local, mai ales in epistaxis, avand o
actiune hemostatica.
 MEDICATIA ANTITROMBOTICA
 Medicamentele antitrombotice se clasifica in 3 grupe:
 A.Anticoagulante
 a.Naturale: Heparina, Hirudina, Heparina fractionata, Anerod,
Sulodexid
 b.De sinteza: Cumarinice, Indandione
 B.Antiagregante plachetare
 a.Aspirina
 b.dipiridamol
 C.Fibrinolitice
 a.Streptokinaza
 b.Urokinaza
 c.Xantinol nicotinat
 MEDICATIA ANTITROMBOTICA
 Coagularea si tromboza reprezinta doua forme distincte.
 Prin coagulare se transforma fibrinogenul solubil in fibrina insolubila, iar tromboza consta in
aderarea trombocitelor la peretele intern al vaselor sanguine.
 Tromboza vasculara este o stare patologica care consta in aparitia unui cheag de sange
(trombus) intr-un vas.
 Aparitia trembuslui este conditionata de trei factori:
 - STAZA (stagnarea circulatiei sanguine)
 - HIPERCOAGULABILITATEA
 - LEZIUNI ENDOTELIALE
 Stagnarea circulatiei sanguine duce la aparitia trombozei venoase. Se activeaza procesul de
coagulare ducand la aparitia trombusului rosu prin depunerea de trombocite si eritrocite in
reteaua de fibrina.
 Tromboza arteriala este declansata de o leziune a endoteliului, care duce prin agregare
plachetara la formarea trombului alb.
 Fibrinoliza este procesul invers coagularii si consta in desfacerea retelei de fibrina insolubila.
 MEDICATIA ANTICOAGULANTA

 Anticoagulantele sunt folosite pentur prevenirea formarii trombusului si a

extinderii unui trombus existent.
 Sunt eficiente in tromboza venoasa unde elementul principal il constituie
fibrina si mai putin eficient in trombozele arteriale in care predomina
trombocitele.
 Anticoagulantele se folosesc pentru a rreduce mortalitatea dupa infarctul
miocardic si in chirurgia cardiaca pentru a preveni formarea trombusului.
 ANTICOAGULANTELE NATURALE
 HEPARINA

 Este un compus macromolecular format prin policondensarea glucozaminei si a acidului glucuronic

esterificate cu resturile de acid sulfuric, actiunea anticoagulanta fiind proportionala cu gradul de esterificare.
 Heparina este o mucopolizaharida acida, obtinuta prin extracte din plamanul sau intestinul de bovine.
 In organism este stocata in mastocite sub formagranulara alaturi de alte substante cum ar fi histamina, ATP,
etc.
 Mastocitele sunt celule din peretele vaselor mici, precapilare sin ficat, plamani splina, rinichi.
 Heparina are un rol important in mentinerea starii fluide a sangelui.
 In conditii normale cancentratia sa in sange este 0.01 – 9 μg %.
 Aceasta concentratie creste in:
 o Leucemii
 o Soc anafilactic
 o Dupa iradiatii
 Heparina este distrusa repede de heparinaza si eliminata pe cale renala.
 ANTICOAGULANTELE NATURALE
 HEPARINA
 FARMACODINAMIE
 Heparina are actiune anticoagulanta atat in vivo cat si in votro.
 Actiunea anticoagulanta a heparinei se instaleaza rapid si apare numai dupa combinarea cu un factor
plasmatic – coheparina.
 Heparina impiedica:
 - Reactia trombinei cu fibrinogenul
 - Transformarea ptrotrombinei in trombina
 - Formarea tromboplastinei
 - Aglutinarea deci ruperea plachetelor sanguine
 Heparina are si o actiune anti anterosclerotica, impiedicand deteriorarea peretilor vasculari.
 Heparina actioneaza numai asupra coagularii sangelui.
 Nu influenteaza:
 - Tensiunea arteriala
 - Circulatia periferica sau coronariana
 - Respiratia
 - Functile hepatice sau renale
 - VSH
 Heparina influenteaza metabolismul lipidic. Are efect lipidoconveersant treansformand agregatele mari
lipoproteice in fragmente mai mici.
 Heparina prelungeste timpul de coagulare, nu influenteaza timpul de sangerare.
 ANTICOAGULANTELE NATURALE
 HEPARINA
 FARMACOTOXICOLOGIE
 Heparina este un anticoagulant fiziologic netoxic.
 In cazul administrarii indelungate pot sa apara reactii adverse ca:
 o Febra
 o Frisoane
 o Urticarie
 o hipoTA
 o albirea parului
 o hemoragii
 o osteoporoza
 - alopecie
 - trombopeniii

 FARMACOTERAPIE
 Heparina este utiliata in:
 o tromboflebite
 o tromboze venoase
 o embolie pulmonara
 o embolie arteriala
 o infarct miocardic
 o chirurgie cardiaca si vsculara
 o ateroscleroza – ca adjuvant
 ANTICOAGULANTELE NATURALE
 HEPARINA
 FARMACOEPIDEMIOLOGIE
 Contraindicatii
 o hemofilie
 o hemoragii postoperatorii
 o avort, iminenta de avort
 o HTA severa
 o Accident vascular cerebral
 o Alergie la heparina
 o Ulcer gastro-duodenal
 o Insuficienta hepatica
 In cazurile de supradozare cu heparina apar hemaoragii care pot fi stopate utilizand un natidot specific – sulfatul de protamina

 FARMACOGRAFIE
 Heparina fiole 500 UI/ml continand heparina sodica.
 Doza uzuala este de 25000 -30000 UI in perfuzie i.v.
 Calciparina (heparina calcica) este asemanatoare heparinei sodice. Se administreaza s.c. cand este necesara administrarea prelungita a heparinei.
 Interactiuni
 Diminua actiunea heparinei:
 - Digitalicele
 - Tetraciclinele
 - Nicotina
 - antihemoragicele
 Accentueaza efectul anticoagulant al heparinei:
 - inhibitorii functiilor plachetare
 o aspirina si alte AINS
 o ticlopidina (cresc riscul de hemoragii digestive)
 - anticoagulantele orale
 - glucocorticoizii – risc de sangerare
 - alcoolul (in cantitati mari)
 ANTICOAGULANTELE NATURALE
 HIRUDINA

 Este o polipeptida care se gaseste in secretia salivara a lipitorii (hirudo medicinalis)

 Are actiune anticoagulanta datorita formarii unui complex stabil I inactiv cu trombina. Are si efect antiinflamator.
 Se foloseste local sub forma de gel sau crema pentru:
 - resorbtia hematoamelor dupa punctii venoase
 - in hemoroizi
 - in tratamentul manifestarilor pruriginoase anale
 ANTICOAGULANTELE NATURALE
 HEPARINE FRACTIONATE

 Se obtin prin hidroliza chimica sau enzimatica a heparinei naturale.

 FARMACOCINETICA
 - administrare s.c.
 - absorbtie totala
 - biodisponibilitate foarte buna (avantaj fata de heparina standard)
 - actiunea persista timp de 18 ore

 FARMACOTERAPIE, FARMACOTOXICOLOGIE
 Indicatiile terapeutice, reactiile adverse si contraindicatiile heparinelor fractionate sunt asemanatoare heparinei standard.
 AVANTAJE
 o se administreaza o singura data pe zi
 o riscul de osteoporoza este mai mic
 o este de preferat la varstnici.

 REPREZENTANTI
 o NADROPARINA
 o ENOXAPARINA
 o REVIPARINA Na
 ANTICOAGULANTELE ORALE
 Sunt substante chimice de sinteza avand la baza nucleul:
 - 4-hidroxicumarinic
 - Indan 1,3-diona

 FARMACOCINETICA
 - Se leaga de proteinele plasmatice
 - Se monitorizeaza hepatic
 - Traverseaza placenta
 - Se elimina renal

 FARMACODINAMIE
 - Anticoagulantele orale nu influenteaza direct factorii coagularii
 - Actioneaza ca antimetaboliti ai vitaminei K, prin mecanism competitiv cu acesta, intr-o enzima care intervine in sinteza
factorilor coagularii si in care vitamina are functie de coenzima.
 ANTICOAGULANTELE ORALE
 FARMACOTERAPIE
 Trebuie de retinut faptul ca efectul se instaleaza lent (in cateva zile) si deci in cazuri de urgenta se foloseste heparina si apoi se
trece la anticoagulante cumarinice.
 Anticoagulantele se folosesc in urmatoarele situatii:
 - Tratamentul emboliei pulmonare
 - Tratamentul si profilaxia trombozei venoase
 - Tratamentul profilactic al tromboemboliilor din fibrilatia atriala
 - In profilaxia si tratamentul complicatiilor tromboembolice din infarctul miocardic acut

 FARMACOTOXICOLOGIE
 Prezinta frecvent reactii adverse:
 o Hemoragii (uneori fatale)
 o Nectoza cutanata
 o Alergii
 o Tulburari gastro-intestinale
 o Avort
 o Efecte teratogene (malformatii ale craniului, ale SNC)
 Indandionele – produc efecte adverse mai ntense si mai grave:
 o Nefrite
 o Hepatita
 o Agranulocitoza
 o Dermatita exfoliativa
 Ca antidot se utilizeaza vitamina K i.v. si transfuzii de sange
 ANTICOAGULANTELE ORALE
 FARMACOEPIDEMIOLOGIE
 Contraindicatii:
 - Sarcina
 - Ulcer gastro-duodenal
 - HTA maligna
 - Diateze hemoragice
 - Accident vascular cerebral
 - Endocardita

 FARMACOGRAFIE
 Tratamentul cu anticoagulante cumarinice se face
 - Initial cu o doza de atac mai mare
 - Doza de initiere mai mica cu care se mentine nivelul protrombinei la valor utile
 Controlul terapiei cu anticoagulante orale se face prin teste de eficacitate si teste de securitate.
 Cel mai frecvent se foloseste timpul de protrombina (Quick) a carui valoare normala este de 12 secunde. Pentru eficienta tarapeutica, acest timp trebuie
sa fie de 2-2,5 ori mai mare, deci de cca 30 sec.
 Testul trebuie facut zilnic in primele zile de tratament, apoi dupa stabilirea dozei de intretinere testul se repeta mai rar.
 Daca in timpul tratamentului cu anticoagulante se administreaza si alte medicamente se va tine seama de interactiunile posibile.
 Astfel:
 Accentueaza efectul anticoagulantelor:
 - AINS
 - Vitamina k
 - Cimetidina
 - Ampicilinaantidepresivele triciclice
 - Antihistaminice
 - Benzodiazepine
 - Chinina
 - HIN
 Scad efectul anticoagulantelor
 - Derivatii barbiturici
 - Glutetimida
 - Carbamazepina
 - Haloperidolul
 - Furosemidul
 - Rifampicina
 - Vitamina C
 ANTICOAGULANTELE ORALE
 ACECUMAROL

 Sinonime: Trombostop Sintrom

 - Se absorb bine oral
 - Este cel mai activ si mai putin toxic dintre derivatii de cumarina
 - Se utilizeaza in doze de atac de 4 mg (timp de 2 zile) apoi 1-2 mg.

 DICUMAROL
 Sinonime: bishidroxicumarina
 o Se absoarbe lent
 o Se leaga de proteinele plasmatice
 o Se elimina pe cale renala
 o Poate trece bariera placentara cauzand tulburari fatului
 o Produc tulburari gastro-intestinale
 o Se administreaza oral:
  300 mg in prima zi
  200 mg a doua zi
  25-150 mg/zi doza de intretinere
 ANTICOAGULANTELE ORALE
 ETILBISCUMACETAT
 Sinonime: Tromexan
 - Se absoarbe repede in tubul digestiv si se elimina pe cale renala
 - Nu se cumuleaza
 - Efecte advere:
 o Greturi
 o Varsaturi
 o Eruptii cutanate
 o Alopecie

 WARFARINA
 Sinonime: MAREVAN
 - Durata de actiune 2-4 zile
 - Este solubila si poate fi flosita pe cale injectabila

 DIFENADIONA
 - Derivat de indandiona
 - Durata efectului intre 10 -20 zile
 ANTIAGREGANTE PLACHETARE
 Plachetele sanguine (trombocitele) sunt elemente figurate sanguine, anucleate cu o durata medie de viata de cca 12 zile.
 Contin:
 - Mitocondrii
 - Lizozomi
 - Trombocite (ATP-aza activata de Ca/Mg)
 - ATP, ADP
 - Serotonina
 - Acid arahidonic, care este transformat in endoperoxidaza ciclic, care formeaza tromboxan TxA2 (cu efect proagregant plachetar)
 - Factor plachetar 3 implicat in coagulare
 - Factor plachetar 4 – cu activitate antiheparinica (favorizand coagularea)
 - Antiplasmina (intarzie dezvoltarea cheagului)
 Agregarea plachetara initiaza procesul de formare a trombusului alb plachetar.
 In mod normal plachetele au la suprafata sarcini negative care creaza o respingere intre ele.
 Functiile plachetare sunt controlate de AMPc din celule – care inhiba agregarea plachetara.
 Procesul de agregare plachetara se desfasoara in mai multe etape:
 - Legarea ADP de receptorii membranari
 - Inhibarea adenilatciclazei
 - Modificarea conformatiei spatiale a receptorilor pentru glicoproteine GP II b/IIIa care devin capabili sa lege fibrinogenul
 - Legarea fibrinogenului in prezenta ionilor de Ca 2+ de receptorii IIb/IIIa
 Exista un echilibru intre:
 - factorii proagreganti (care se afla la nivvelul trombocitelor)
 o ATP
 o ADP
 o Serotonina
 o Colagen
 o TxA2
 - si factorii care inhiba agregarea – eliberati de celulele endoteliului vascular:
 o prostacicline PGI2
  antiagregant
 Agregarea plachetara poate fi diminuata de unele medicamente cu efect inhibitorii asupra functiilor plachetare denumite antiagregante plachetare.
 ANTIAGREGANTE PLACHETARE
 Clasificare:
 In functie de mecanismul de actiune:
 1. antiagregante plachetare inhibitori ai ciclooxigenazei plachetare
 a. acid acetilsalicilic
 b. sulfinpirazona
 c. indobufen
 d. indometacina
 2. antiagregante plachetare care impiedica actiunea factorului VIII
 a. dextranii
 3. antiagregante plachetare care actioneaza prin cresterea AMPc
 a. prostaciclina PGI2
 b. dipiridamol
 4. antagonisti ai receptorilor 5 HT2 serotoninergici
 a. ketanserina
 5. blocante ale agregarii plachetare induse de adenozin difosfat
 a. ticlopidina
 b. clopidogrel
 6. anticorpi monoclonali blocanti ai receptorilor GP IIb/IIIa
 a. abciximab
 7. inhibitori nepeptidici ai receptorilor plachetari GP IIb/IIIa
 a. tirofiban
 8. inhibitori peptidici de tip RGD* ai receptorilor plachetari GP IIb/IIIa
 9. eptibatida
 (* RGD = prescurtarea pentru secventa peptidica arginina – gliacina – aspartat)
 cd
 ANTIAGREGANTE PLACHETARE
 FARMACOTERAPIE
 Indicatii terapeutice pentru antiagregantele plachetare:
 - prevenirea infarctului miocardic
 - prevenirea accidentelor vasculare cerebrale (AVC)
 - prevenirea ischemiilor cerebrale vasculare
 - angina pectorala instabila
 - dupa by-pass coronarian
 ANTIAGREGANTE PLACHETARE
 ACID ACETILSALICILIC

 - inhiba ciclooxigenaza prevenind formarea de tromboxan A2

 - datorita acetilarii ireversibile a ciclooxigenazei plachetare, actiunea antiagreganta este de durata lunga

 SULFINPIRAZONA

 FARMACODINAMIE
 - actioneaza prin inhibarea ciclooxigenazei plachetare
 - are efect reversibil si de scurta durata

 DEXTRANII

 - sunt polizaharide de origine microbiana (produse de Leuconostoc mesenteridis, utilizata ca inlocuitori de plasma)

 FARMACODINAMIE
 - diminueaza procesul de formare a agregatelor plachetare
 - amelioreaza circulatia
 ANTIAGREGANTE PLACHETARE
 DIPIRIDAMOL

 FARMACOCINETICA
 - se absoarbe bine pe cale orala
 - metabolizare la nivel hepatic
 - eliminare biliara

 FARMACODINAMIE
 - mecanismul de actiune este complex
 o inhiba fosfodiesteraza plachetara cu cresterea AMPc si diminua adeziunea plachetara
 o inhiba fosfodiesteraza miocitelor cu vasodilatatie
 o inhiba recaptarea adenozinei producand coronarodilatatie
 o stimuleaza eliberarea prostaciclinei

 FARMACOTOXICOLOGIE
 - efecte adverse
 o tahicardie
 o hipoTA
 o cefalee
 o eruptii cutanate
 o greturi
 o voma
 o diaree

 FARMACOTERAPIE
 - indicatii terapetice
 o prevenirea accidentelor tromboembolice
 o prevenirea infarctului miocardic
 o explorarea functiei cardiovaculare
 o in anumite forme de glomerulonefrite

 FARMACOGRAFIE
 p.o. 300-400 mg/zi in mai multe prize
 ANTIAGREGANTE PLACHETARE
 KETANSERINA

 FARMACODINAMIE
 - pe langa efectul antihipertensiv (prin blocarea 5-HT) are si efecte antiagregante plachetare

 FARMACOCINETICA
 - se absoarbe p.o rapid
 - metabolizare hepatica
 - eliminare
 o renala
 o prin fecale

 FARMACOGRAFIE
 - se utilizeaza in:
 o HTA cu fenomene de tromboza
 o Tromboflebita acuta
 o Hemoroizi
 o Boala Raynaud
 ANTIAGREGANTE PLACHETARE
 TICLOPIDINA

 FARMACODINAMIE
 - Actioneaza prin inhibarea legarii de ADP a fibrinogenului, impiedicand actiunea receptorilor specifici (GP IIb/III a)

 FARMACOCINETICA
 - Se absoarbe bine renal
 - Se leaga intens de proteinele plasmatice
 - Se metabolizeaa total la nevel hepatic
 - Se elimina
 o Renal (60%)
 o Fecale

 FARMACOTERAPIE
 - indicatii terapeutice:
 o arteriopatii cornice ale membrelor inferioare
 o prevenirea accidentelor vasculare cerebrale
 o in hemodializa cronica pentru prevenirea tulburarilor functiilor plachetare
 ANTIAGREGANTE PLACHETARE
 TICLOPIDINA
 FARMACOTOXICOLOGIE
 - efecte adverse – destul de numeroase
 o tulburari hepatice
  cresterea transaminazelor
  cresterea fosfatazei alcaline
 o tulburari hematologice
  agranulocitoza
  aplazi medulare
 o hemoragii
 o tulburari ale metabolismului lipidic
  hipercolesterolemie
  hipertrigliceridemie
 o tulburari gastro-intestinale
  greata
  diaree
 o reactii cutanate
 - mod de administrare
 o p.o 250 mg x 2/zi

 FARMACOEPIDEMIOLOGIE
 - contraindicatii
 o ulcer gastro-duodenal
 o accidente vasculare cerebrale acute
 o tulburari hematologice
 - nu se asociaza cu
 o AINS
 o Anticoagulante orale
 o Heparina
 ANTIAGREGANTE PLACHETARE
 CLOPIDOGREL

 FARMACODINAMIE
 Actioneaza prin blocarea selective si ireversibila a receptorilor pentru ADP de la nivel plachetar, deci legarea fibrinogenului de receptorii specifici
trombocitari (GP II b/ IIIa) este impiedicata

 FARMACOCINETICA
 Se absoarbe bine pe cale orala
 Se leaga intens de proteinele plasmatice (98%)
 Se metabolizeaza rapid

 FARMACOTERAPIE
 Indicatii terapeutice
 oPrevenirea complicatiilor in
  Infarct miocardic
  Accident vascular cerebral
 oDupa interventii de chirurgie cardio-vasculara
  By-pass
  Stent-uri
 oArteriopatie obliteranta
 oClaudicatie intermintenta

 FARMACOTOXICOLOGIE
 - Reactii adverse
 o Tulburari gastro-intestinale
 o Tendinta la hemoragii

 FARMACOGRAFIE
 - Mod de administrare
 o P.O 75 mg/zi in doza unica
 FIBRINOLITICE
 STREPTOKINAZA

 FARMACODINAMIE
 Are actiune fibrinolitica
 Sub actiunea streptokinazei se formeaza plasmina care produce o descompunere a
fibrinei din exudates, trecand-o din gel in solutie, favorizand dizolvarea cheagurilor
 Streptokinaza este o enzima sintetizata de unele tulpini se streptococus
haemolyticus

 FARMACOTERAPIE
 Indicatii terapeutice
 oTromboflebite
 oTromboze
 oEmbolii ale arterelor periferice
 oInfarct miocardic
 oEmbolie pulmonara
 FIBRINOLITICE
 STREPTOKINAZA

 FARMACOTOXICOLOGIE
 Efecte adverse frecvente: febra, greturi, colici abdominale,
hipoTA, reactii alergice, tulburari renale, are proprietati
ANTIGENICE (anticorpii se mentin in concentratii mari mai
multe luni, deci nu este posibila repetarea administrarii de
streptokinaza), hemoragii (mai grave ca cele produse de
heparina)

 FARMACOEPIDEMIOLOGIE
 Contraindicatii: dupa accident vascular cerebral, HTA severa,
tuberculoza, hemoragii acute
 FIBRINOLITICE
 UROKINAZA

 Enzima fibrinolitica, secretata de celulele renale umate si

izolata din urina
 Actiune asemanatoare streptokinazei
 o nu este antigenica
 o nu produce reactii alergice