LP 1 - Introducere în medicina legală

De reținut din acest topic

 ce este certificatul medico-legal

 care sunt principiile fundamentale care stau la baza redactării actelor medico-
legale (cu precădere principiul nerestricționării expertului medico-legal la actele
medicale)
 care sunt obligațiilor medicilor de alte specialități în raport cu cererile procedurale
ale unui medic legist
 cum trebuie redactate actele medicale în așa fel încât ele să poată fi utilizate în
cadrul expertizelor medico-legale

Ce este medicina legală?

Medicina legală este o specialitate medicală ce are ca scop aplicarea principiilor și metodologiilor
caracteristice științelor medicale la domeniul juridic. Prin aceasta ea se află la interfața dintre
medicină și drept, încercând să cuantifice realitatea biologică, atât cât este posibil, în variabile
discrete sau de tip binar (da sau nu, absent sau prezent). Activitatea medico-legală este una
expertală. Medicul legist dobândește calitate de expert într-un anumit caz odată cu repartiția
unei lucrări de către conducerea instituției medico-legale în care își desfășoară activitatea
(situație în care medicii legiști respectivi sunt experți oficiali), sau de către organele judiciare, la
cererea părților (situație în care sunt numiți experți recomandați sau experți parte) 1. Expertiza
medico-legală este procedural necesară în toate spețele juridice cu probleme medicale precum și
în toate cazurile medicale cu probleme juridice 2. Gama acestor cazuri este extrem de mare, fapt
ce necesită un număr crescut de tipuri de expertize, cele mai importante fiind:

o Expertize medicale pe cadavru și pe rămășițe umane: autopsii medico-legale,

exhumări, expertize antropologice
o Examinări ale persoanei pentru evidențierea leziunilor traumatice: certificate medico-
legale, rapoarte de expertiză medico-legală, rapoarte de nouă expertiză medico-legală
o Examinarea persoanei pentru stabilirea aptitudinilor în vederea exercitării unei
anumite activități (ex. șofat) sau profesii (capacitate de muncă)
o Examinari psihiatrice: determinarea capacității psihice (ex. în vederea întocmirii
testamentului), a discernământului, schimbare de sex
o Examinari genitale: viol, constatarea virginității, spermogramă.
o Serologie: identificare de grup sanguin, profil HLA.
o Genetică: profil ADN, filiație.
o Examene criminalistice: fir de păr, spermă, sânge, împușcare
o Odontologie medico-legală, antropologie medico-legală
o Verificarea autenticității și corectitudinii întocmirii actelor medicale
o Examene complementare: toxicologie, anatomie patologică, biologie moleculară și
genetică, tanatochimie, microbiologie, etc3.

I.1.Tipuri de acte medico-legale

În general, examinările medico-legale pot fi clasificate după:
o cine cere examinarea: oficiale sau la cerere
o după persoana/produsul biologic expertizat:

1
 o persoane în viață. Cele mai frecvente expertize, aici fiind incluse certificatele
medico-legale, expertizele medico-legale traumatologice și psihiatrice, etc.
o pe cadavre sau rămășite umane. Aici sunt incluse autopsiile medico-legale,
expertizele antropologice pe oase și exhumările
o pe produse biologice. Aici sunt incluse expertize serologice, alcoolemie,
testarea paternității, etc.
o după tipul de act: raport de constatare medico-legală, raport de expertiză medico-
legală, certificat medico-legal, buletin de analiză, aviz medico-legal 1.

Examinări la cerere (la cererea persoanei).

Examinarea este cerută de o persoană fizică, situație în care nu este necesară o
ordonanță, iar actul medico-legal va răspunde de regulă unui set predefinit de întrebări. De
exemplu, în cazul unei heteroagresiuni, în concluziile unui certificat medico-legal este obligatoriu
să se regăsească informații despre: existența leziunilor traumatice, caracteristicile lor,
mecanismul de producere, numărul de zile de îngrijiri medicale, data și, dacă este cazul,
existența unor situații din Art 194 CP (vezi capitolul corespunzător).

Principalele expertize medico-legale ce se efectuează la cerere sunt:

o EML psihiatrică pentru stabilirea capacității de exercițiu
o Constatarea leziunilor traumatice, infirmității și a stării de boală consecutivă acestora
o Constatarea sexului, virginității, capacității sexuale, conformației sau dezvoltării fizice,
elemente pentru stabilirea filiației (teste de paternitate)
o Evaluarea stării de sănătate având ca scop stabilirea aptitudinilor unei persoane pentru
a exercita o anumită activitate (șofer, aviator, etc)
o EML Toxicologice: alcoolemie, intoxicație cu stupefiante.1

Examinări oficiale
Examinarea este cerută de către un OUP/IJ (organ de urmărire penală, instanță de
judecată) , situație în care ea se face doar pe baza unei ordonanțe, iar expertiza are rolul de a
răspunde țintit la o serie de întrebări prezente în respectiva ordonanță.

Principalele tipuri de examinări medico-legale oficiale sunt:

o Toate EML pe cadavru sau rămășițe umane
o Expertize medico-legale traumatologice: accidente rutiere, accidente de muncă,
constatarea infirmității sau a stării de boală
o Constatarea sexului, virginității, capacității sexuale, vârstei, conformației, dezvoltării
fizice, elementele necesare stabilirii filiației, viol
o Constatarea stării obstetricale (sarcină, avort, naștere, lehuzie)
o Evaluarea stării de sănătate având ca scop stabilirea aptitudinilor unei persoane pentru
a exercita o anumită activitate (șofer, aviator, etc)
o Alcoolemie, intoxicație cu stupefiante
o EML Psihiatrice: minori, infracțiuni, capacitate psihică, etc. 4-7

Certificatul medico-legal
Este actul întocmit de medicul legist la cererea persoanelor interesate și care cuprinde
date privind examinarea medico-legală 8-10
NU presupune un demers juridic obligatoriu:

2
 Dacă elementele constatate NU impun obligativitatea deschiderii unui dosar penal ->
inițierea demersului juridic este la latitudinea persoanei vătămate. De exemplu, să presupunem că
o persoană este agresată pe stradă. Are două echimoze care sunt constatate în cadrul examinării
medico-legale. În această situație, persoana agresată poate depune plângere pentru agresiune,
situație în care certificatul medico-legal va fi utilizat ca probă în justiție. Dacă nu depune însă
plângere oficială la poliție/parchet, certificatul medico-legal nu va fi trimis de medicina legală la
instanțele oficiale.

Dacă elementele constatate impun obligativitatea deschiderii unui dosar penal -> medicul
legist este obligat sa anunțe organele de anchetă (anumite situatii in cadrul infracțiunii de viol, art
194 CP, abuz împotriva copilului, violență domestică, etc.). De exemplu, în cazul în care se
constată un abuz împotriva minorului, medicul legist are obligația de a anunța autoritățile
competente, indiferent de natura la cerere a actului (vezi capitolul corespunzător precum și Art
197, 199 CP)1

Conținutul actului are valoare probatorie în justiție echivalentă cu cea a unui act ML oficial
(respectiv cu a unui raport de constatare, cf Art 172(9, 11) CPP). Prin urmare, dacă se deschide o
anchetă, persoana vătămată nu va trebui să fie consultată din nou medico-legal, la dosar fiind
suficient certificatul medico-legal.

Raportul de constatare medico-legală

Este actul întocmit de medicul legist la solicitarea organului de urmarire penală sau a
instanței de judecată și care cuprinde date privind constatarea efectuată. El se efectuează în
principiu doar atunci când este necesară o examinare medico-legală în urgență, deoarece în caz
contrar ar exista riscul pierderii unor probe materiale.
Se efectuează în situațiile stipulate de art 172 (9) CPP, respectiv:
Când există pericol de dispariţie a unor mijloace de probă sau de schimbare a unor situaţii de
fapt ori este necesară lămurirea urgentă a unor fapte sau împrejurări ale cauzei, organul de
urmărire penală poate dispune prin ordonanţă efectuarea unei constatări.
Se efectuează pe baza unei ordonanțe (o adresă din partea OUP/IJ în care se descrie
succint starea de fapt și se cere expertului să răspundă la o serie de întrebări numite obiective).
Medicul expert are obligația legală de a răspunde obiectivelor ordonanței. De exemplu, în
ordonanță există următorul obiectiv: “Care este mecanismul de producere a leziunilor
traumatice”. În concluziile raportului medico-legal medicul va trebui să precizeze: “Leziunile s-au
produs prin lovire de corp dur și proiectare.”
Presupune un demers juridic obligatoriu. Cererea pentru efectuarea expertizei este
primită de la un OUP/IJ, actul fiind necesar pentru clarificarea unor elemente din dosarul de
urmărire penală (sau pentru evidențierea necesității deschiderii/nedeschiderii unui dosar de
urmărire penală).1

Raportul de expertiză medico-legală

Este actul întocmit de un expert la solicitarea organului de urmărire penală sau a instanței
de judecată și care cuprinde datele privind expertiza efectuată 4. Expertiza se dispune atunci când,
pentru clarificarea sau evaluarea unor fapte sau împrejurări ce prezintă importanță pentru aflarea
adevărului este necesară și opinia unui expert (Art 172 CPP). Evaluarea unor fapte sau împrejurări
medicale referitoare la victimă (sau învinuit) se face prin expertizele medico-legale, care sunt
cerute instituțiilor medico-legale (Art 172).

3
 Dacă în raportul de constatare medicul legist trebuie să prezinte elementele constatate și
rezultatele acestora, în raportul de expertiză (REML) el trebuie suplimentar să folosească
constatările în vederea lămuririi unei fapte sau împrejurări. De exemplu, să presupunem că avem
un pacient care vine la un serviciu de medicină legală pentru a reclama o injecție im incorect
efectuată. În cazul raportului de constatare medicul legist poate să constate leziunea (puncția) și
rezultatul acesteia (ex. o infecție locală). Dacă pacientul reclamă că secundar infecției a dobândit
un deficit neurosenzorial, este necesară realizarea unei expertize medico-legale. EML pot fi
efectuate indiferent de momentul la care s-a produs evenimentul traumatic (spre deosebire de
certificatul medico-legal, care poate fi realizat la cerere la maxim 30 de zile de la eveniment sau
de raportul de constatare medico-legală, ce poate fi efectuat strict atât timp cât sunt prezente
leziuni traumatice).
Ca și în cazul raportului de constatare medico-legală, REML implică un demers juridic
obligatoriu, se realizează pe baza unei ordonanțe iar medicul legist are obligația de a răspunde
obiectivelor precizate în respectiva ordonanță.
Expertiza medico-legală poate fi efectuată de una sau mai multe persoane. Dacă este
efectuată de mai multe persoane, cel puțin una trebuie să fie medic legist (care este și
președintele comisiei). De exemplu, în cazul expertizei medico-legale pentru amânarea sau
întreruperea executării pedepsei privative de libertate este obligatorie instituirea unei comisii care
să conțină un medic legist (care este președintele comisiei), unul sau mai mulți medici specialiști
în afecțiunile de care suferă deținutul, și un medic, reprezentant al rețelei sanitare a direcției
penitenciarelor.8

În următoarele situații REML poate fi efectuată de o singură persoană (medic legist):

o constatarea sexului, virginității, capacității sexuale, vârstei, conformației sau dezvoltării
fizice, precum și a elementelor necesare pentru stabilirea filiației;
o constatarea leziunilor traumatice, a infirmităților și a stării de boală consecutive
acestora;
o constatarea stării obstetricale, cum ar fi sarcina, avortul, nașterea, lehuzia;
o evaluarea stării de sănătate, având ca scop stabilirea aptitudinilor unei persoane de a
exercita o anumită activitate sau profesie;

În următoarele situații este obligatorie realizarea unei comisii:

o evaluarea capacității psihice a unei persoane, în scopul stabilirii elementelor necesare
pentru aprecierea responsabilității penale sau civile;
o amânarea sau întreruperea executării pedepsei privative de libertate, din motive
medicale;
o constatarea stărilor morbide care sunt urmarea unor fapte medicale ilicite, a unor
deficiențe sau a nerespectării normelor tehnice medicale;
o investigarea filiației;
o evaluarea capacității de muncă;
o stabilirea aptitudinilor unei persoane de a exercita o anumită activitate sau profesie,
precum conducerea de autovehicule, de aparate de zbor, de portarmă, în cadrul noilor
expertize;
o efectuarea unei noi expertize medico-legale 8, 11

4
Avizul medico-legal
Prin aviz medico-legal se intelege actul intocmit de Comisia Superioară Medico-Legală, precum și
de comisiile de avizare si control ale actelor medicale, la solicitarea organelor judiciare, prin care
se aprobă sau nu conținutul și concluziile actelor medico-legale. În cazul în care nu se aprobă
conținutul și/sau concluziile, prin aviz se poate recomanda efectuarea unor noi expertize sau
comisia formulează concluzii proprii. Este o metodă de control a calității actelor medico-legale. 8

Principii fundamentale de redactare ale actelor medico-legale

I. Principiul metodologiei unitare. Conține două elemente:

1. modul de redactare al fiecărui act ML este identic oriunde ar fi efectuat, atât în ceea ce
privește forma cât și conținutul. De exemplu, toate certificatele medico-legale au o parte
introductivă, una descriptivă și una concluzivă (forma). O echimoză este descrisă la fel
indiferent de persoana care realizează descrierea (conținutul).
2. metodologia de examinare este identică. De exemplu, dacă o anumită expertiză
medico-legală trebuie efectuată doar în prezența persoanei (deci nu se poate realiza pe
acte), ea nu se va putea realiza decât cu prezența persoanei indiferent de serviciul de
medicină legală unde se face constatarea12.

II. Principiul nerestricționării accesului la datele medicale

În cadrul expertizelor medico-legale actele medicale ale pacientului sunt esențiale. În acest scop
medicii de orice specialitate au obligația să pună la dispoziția medicului legist actele cerute de
aceștia. Refuzul de a pune la dispoziție actele medicale sau de a examina persoana trimisă de un
medic legist => obstrucționarea justiției. Noul Cod Penal prevede explicit infracțiunea de
obstrucționare a justiției la Art 270, respectiv: Obstrucţionarea justiţiei: (1) Persoana care, fiind
avertizată asupra consecinţelor faptei sale: a) împiedică, fără drept, organul de urmărire sau
instanţa să efectueze, în condiţiile legii, un act procedural; b) refuză să pună la dispoziţia
organului de urmărire penală, instanţei sau judecătorului sindic [1], în tot sau în parte, datele,
informaţiile, înscrisurile sau bunurile deţinute, care i-au fost solicitate în mod explicit, în
condiţiile legii, în vederea soluţionării unei cauze, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un
an sau cu amendă.
În cadrul expertizei medico-legale pot fi utilizate acte anterioare expertizei (foi de observație de
la internări anterioare, certificate medicale, referate medicale), concomitente (consulturi de
specialitate cerute de către medicul legist) sau ulterioare (consulturi, examinări, internări,
proceduri medicale efectuate ulterior expertizei medico-legale, ce pot fi introduse în aceasta prin
realizarea unei completări sau a unui supliment de expertiză).

Actele medicale ce pot fi incluse în acte ML:

o Tip: certificate, fișe de observație, rapoarte medicale
o Prezența măsurilor de siguranță: număr de înregistrare, ștampila unității, semnătura și
parafa medicului (ce trebuie să aibă obligatoriu menționate specialitatea și codul de
parafă)
o Formă: originale sau copii cu mențiunea ”conform cu originalul” atestată de medicul
responsabil12

5
Acte medicale ce NU pot fi incluse în acte ML: bilete de trimitere, rețete, consulturi înscrise pe
rețete, concedii medicale, bilete de externare. Actele medicale trebuie să fie complete (toată foaia
de observație, inclusiv consimțăminte informate, buletine radiologice, filme radiologice,
consulturi interdisciplinare, examene de laborator, ECG-uri efectuate, fișe de evoluție și
tratament, etc).12 În absența lor medicul legist se poate afla în imposibilitatea (1) de a dovedi
semnele sau urmările unei infracțiuni dar și, (2) de a obiectiva efectuarea corectă a tratamentului
medical sau medico-chirurgical. De exemplu, în cazul în care FO unei persoane decedate în urma
unui sepsis nu conține date referitoare la tratamentul antiinfecțios, medicul legist nu are
posibilitatea de a obiectiva efectuarea corectă a tratamentului (el nu poate fi presupus ci dovedit
prin acte medicale). Dacă unul din obiectivele din ordonanță întreabă explicit dacă tratamentul a
fost corect indicat și efectuat, medicul nu va putea răspunde pozitiv, fapt ce poate genera
complicații semnificative pentru medicul curant, chiar dacă în fapt acesta a luat măsurile
terapeutice necesare.

Consulturile de specialitate cerute de către medicii legiști trebuie obligatoriu efectuate de medici
specialiști/primari (NU rezidenți). Rezultatele consultului interdisciplinar trebuie să conțină
obligatoriu: număr de inregistrare, data, ștampila unității, semnătura și parafa medicului (cu cod),
precum și răspunsul la întrebările puse de către medicul legist.

III. Principiul contradictorialității

Stă la baza calității și corectitudinii completării actelor medicale și constă în existența unor
metode de control și de apel care vizează actele medico-legale. 12
Control = actele medicale sunt controlate pentru asigurarea calității și a corectitudinii:
o în cadrul sistemului medico-legal:
o Comisia de Avizare și Control - avizează acte medico-legale cu un grad
sporit de dificultate (ex. Rapoarte de Nouă Expertiză medico-legală, unele REML în
cazul cărora OUP are dubii, etc)
o în afara sistemului medico-legal. OUP/IJ verifică actele medico-legale primite
și dacă au dubii asupra lor, pot face apel (pot cere o suplimentare la actul
medico-legal, un aviz, sau un nou act medico-legal), respectiv:
o completarea raportului de expertiză, în cazul în care OUP/IJ
constată că actul nu este complet sau este neclar.
o refacerea raportului de expertiză. Se realizează dacă OUP/IJ
constată că actul nu este complet sau este neclar.
o realizarea unei noi expertize medico-legale, se realizează cand
apar date noi de anchetă.
o realizarea unui supliment de expertiză - dacă se constată că
raportul nu este complet
o avizare de către Comisia de Avizare și Control.
o avizul Comisiei Superioare de Medicină Legală. Ea (1) verifică și
avizează, din punct de vedere științific, la cererea organelor in drept,
concluziile diverselor acte medico-legale și (2) se pronunță asupra
eventualelor concluzii contradictorii între două sau mai multe acte
medico-legale.1

6
Obiectivitatea

Expertizele medico-legale sunt realizate strict pe baza unor dovezi obiective. Elementele
subiective nu sunt luate în considerare la elaborarea concluziilor, dar pot fi incluse în raportul de
expertiză deoarece pot ajuta la înțelegerea cazului sau la identificarea unor leziuni
neobiectivabile inițial. De exemplu, în cazul în care pacientul acuză dureri la nivel toracic dar nu
există o marcă traumatică, medicul legist nu poate obiectiva o leziune traumatică. Cu toate
acestea el poate nota în capitolul de constatări acuza pacientului și îl poate trimite la un consult
interdisciplinar (ex. imagistic) care poate identifica o fractură costală.

Elementele obiective sunt reprezentate de:

o datele constatate de către medicul legist la examinarea pacientului

o datele obținute de către medicul legist în urma analizei rezultatelor
expertizelor/consulturilor cerute de către medicul legist, aici fiind incluse atât datele
medicale, cerute unor confrați, cât și cele non-medicale cum ar fi ancheta socială
(esențială în EML psihiatrică), procesul verbal de la fața locului, expertize criminalistice,
șamd.
o date din actele medicale recunoscute (vezi mai sus). Medicul legist nu va putea realiza
inferențe/deduceri prin care să sugereze existența unor elemente obiective. De exemplu,
dacă foaia de observație primită nu cuprinde fișa de tratament, el nu poate presupune
faptul că tratamentul a fost efectuat și cu atât mai puțin că a fost corect efectuat.