Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
- Bucureşti, 2020 -
1 din 14
NECLASIFICAT
Orientul Mijlociu constituie cea mai sensibilă zonă a lumii din punct de
vedere politic, economic, social, cultural și religios, mediul unde actorii statali și
non-statali își dispută interesele pentru controlul resurselor energetice, a fluxurilor
acestora și, totodată, un spațiu marcat de provocări, vulnerabilități și
conflictualitate.
În acest context, războiul din Siria a întrunit caracteristicile unui conflict cu
geometrie variabilă, care a inclus diferite forme, de la război civil, la război
împotriva terorismului, proto-război, război bazat pe interese, război proxy și
război internațional extins.
Având în vedere caracteristicile conflictului cu geometrie variabilă, în cadrul
acestuia s-au desfășurat operații convenționale, neconvenționale, neregulate
(asimetrice), non-cinetice și de asistență umanitară.
Consecințele complexe și multiple ale crizei din Siria justifică necesitatea
creșterii rezilienței în abordarea și înțelegerea fizionomiei conflictelor cu geometrie
variabilă pentru elaborarea și aplicarea opțiunilor adecvate de răspuns.
Orientul Mijlociu a fost și continuă să fie un spațiu eterogen, fragmentat și
instabil, marcat de provocări multiple, vulnerabilități și conflictualitate.
În acest context, apreciem faptul că, Orientul Mijlociu constituie un spațiu cu
multe sensibilități și dezechilibre din punct de vedere politic, economic, social,
religios și cultural, fapt ce determină o dispută acerbă a intereselor strategice între o
gamă largă de actori statali și non-statali. Totodată, Orientul Mijlociu constituie
scena unde interesele și acțiunile diverșilor actori locali, regionali și globali
amenință echilibrul de forțe, prin manifestarea influenței în anumite zone, în raport
cu strategiile și obiectivele stabilite de factorul politic.
NECLASIFICAT
2 din 14
NECLASIFICAT
Pentru început este de menționat faptul că Siria, sau Republica Arabă Siriană
se află în război civil de pe data de 15 martie 2011. De atunci și până în prezent
multiple facțiuni militare au intrat în conflict sprijinind diverse interese. Dacă
privim puțin în istorie, vom observa cum s-a ajuns la instabilitatea și
vulnerabilitatea acestui stat, reprezentând interes pentru marile puteri ale lumii.
Teritoriul Siriei a făcut parte din Imperiul Otoman din anul 1915 până la finalul
primului război mondial în anul 1918. La finalul războiului, imperiul Otoman a fost
dezmembrat și puterile imperialiste europene au divizat teritoriile arabe în baza
acordului Sykes-Picot, o înțelegere secretă între Anglia și Franța. Aceste state au
trasat granițe noi, formând noi țări, fără să țină cont de diversitatea populației din
acele regiuni cum ar fi suniți, șiiți alauiți, druzi, suniți kurzi, creștini ș.a. O mare
problemă a reprezentat-o conflictele istorice, cum ar fi cele pe fond etnic și religios,
mai ales dintre suniți și șiiți alauiți. Aceste țări nu reprezentau state suverane, ci
zone controlate de puterile amintite. În perioada 1918-1924, una dintre grupările
religioase minoritare a văzut o oportunitate în alianța cu forța colonialistă Franceză.
1 Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019, București, 2015, p. 12.
NECLASIFICAT
3 din 14
NECLASIFICAT
2 Abdalla NH., „Civil Society in Siria: A Catalyst for Democratization?” The International J. Not-for-Profit Law,
10(4), 2014, p. 25-28.
NECLASIFICAT
4 din 14
NECLASIFICAT
Germania, Canada și Olanda. Forțele Kurde YPG și YPJ, 3 unitățile de protecție ale
poporului Kurd sunt susținute de Kurdistan, Franța, SUA dar și de către Siria,
pentru că luptă împotriva ISIS, sprijinită prin suport militar aerian și de către
Australia, Arabia Saudită, Qatar, Iordania, Bahrain, Emiratele Arabe Unite, Maroc
și Canada, iar ca sprijin non-letal Marea Britanie și Rusia. Bineînțeles printre
forțele combatante se numără și cele două mari grupări radicale jihadiste (Jabhat
Al-Nusra și ISIS), reprezentând extremismul islamic, catalogate ca teroriste. Jabhat
Al-Nusra sau Al-Qaida în Siria este o ramură a Al-Qaida care se opune regimului
sirian cu scopul de a intemeia propriul stat islamic pe teritoriul Siriei și ISIS,
grupare teroristă care s-a desprins din Al-Qaida și a câștigat atât vizibilitate cât și
teritorii prin campanii militare extrem de violente. Cele două grupări teroriste sunt
rivale dar ambele își doresc întemeierea unui stat islamic propriu (Califat) pe
teritoriul Siriei. Deci forțele regimului lui Bashar Al-Assad se luptă contra rebelilor
armatei libere siriene și grupărilor teroriste Jabhat Al-Nusra și ISIS. Gruparea ISIS,
pentru a-și demonstra puterea și nivelul ridicat de motivație, se luptă cu toată
lumea, având ca principal rival pe kurzi. Din nefericire kurzii care s-a dovedit a fi
cei mai eficienți în lupta contra ISIS, dea lungul timpului au fost atacați de către
Turcia atât în Siria cât și în Irak.4
Treptat tot mai multe forțe internaționale sunt implicate în acest conflict,
direct sau prin sprijinirea uneia dintre grupări. Motivul central nu este însă războiul
civil din Siria, ci este unul de ordin economic și geopolitic. Cu toate că inslula
arabică este predominant deșertică, aici se află o treime din rezervele de petrol și
gaze naturale ale planetei. Pentru a vinde aceste resurse Europei, toată peninsula
arabică trebuie ocolită înainte de accesul în Marea Mediterană prin Canalul Suez.
Cu toate acestea, calea cea mai scurtă este linia dreaptă, o linie care trece invariabil
prin Siria, țară cu ieșire la Marea Mediterană. Evident în acest scenariu cine
3 YPG (Unitățile de Protecție a Oamenilor, partid kurd umanist, care apără cetățenii) și PYD (Partidul Kurd al
Uniunii Democratice); vezi Al monitor The pulse of Middle Est, 17 mai 2015, http://www.al-Monitor.com/pulse/
originals /2014/11/jabhat-al-nusra-idlib-islamic-emirate.html#. (accesat în 21.12.2019).
4 Crânganu, Constantin, „Războiul civil din Siria: Un război al gazoductelor?”, http://www. Contribu
tors.ro/economie/energie-economie/razboiul-civil-din-siria-un-razboi-al-gazoductelor/, publicat pe 19 oct. 2015;
(accesat la 21.12.2019).
NECLASIFICAT
5 din 14
NECLASIFICAT
Deci cauza acestui conflict de proporții are la bază descoperirea ȋn Golful Persic a
celor mai mari zăcăminte de petrol și gaz metan din lume, ceea ce a declanșant o
adevărată competiție ȋntre principalele puteri mondiale care urmăresc exploatarea
lor, cu prețul pierderii a zeci de mii de vieți omenești și ducerea la instabilitate a
securității Europei datorită numărului mare de imigranții care a luat cu asalt acest
bătrân continent.
Din toate acestea deducem că Siria se află ȋntre jocurile geostrategice ale
Rusiei și aliaților SUA. Deci motivul de bază al implicării Rusiei din războiul
statului Siria își are rădăcinile în bine cunoscutul interes economic, generat de
scăderea valorii petrolului pe piața internațională, aspect ce o afectează în mod
direct și grav, aceasta fiind una dintre cele mai importante țări furnizoare de gaz de
pe piața europeană și nu numai. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, este interesat
să mențină ȋn Orientul Mijlociu o stare de nesiguranță/ incertitudine și conflict care
ar duce în mod cert la o creștere a valorii petrolului.6
În concluzie, suntem martorii unui nou conflict internațional ȋn care actorii
principali sunt două state puternice în opoziție, acestea dorind să își etaleze puterea
dominantă și anume, Rusia, pe de o parte, iar SUA, pe de altă parte, care atrag după
sine aliați fideli, cu scopul de a-și atinge propriile țeluri în dezvoltarea politico-
economică și militară.
6 Yaroslav Trofimov, „Russia’s Syria Strategy: An Opportunistic Pursuit of National Interests”, Wall Street Journal,
2015.
NECLASIFICAT
7 din 14
NECLASIFICAT
7 Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019, București, 2015, p. 12.
8 https://dilemaveche.ro/sectiune/societate/articol/oprirea-violentei-religioase-din-orientul-mijlociu, accesat la
29.12.2019.
NECLASIFICAT
8 din 14
NECLASIFICAT
9ahttps://www.google.com/search?
q=razboi+intrastatal+siria&rlz=1C1CHBF_enRO834RO834&oq=razboi+intrastatal+siria&aqs=chrome..69i57.2918
2j0j7&sourceid=chrome&ie=, accesat la 05.01.2020.
NECLASIFICAT
9 din 14
NECLASIFICAT
10 Dinamica mediului de securitate, februarie-martie 2018, CSSAS, Editura Universității Naționale de Apărare
“Carol I”, București, 2018, p. 10.
NECLASIFICAT
10 din 14
NECLASIFICAT
11 Revista de specialitate pentru arma Apărare CBRN, nr.1 (27), Câmpulung-Muscel, 2018, Centrul Tehnic-
Editorial al Armatei, p. 62-63.
NECLASIFICAT
11 din 14
NECLASIFICAT
12shttps://www.firstplay.ro/2016/10/11/al-jazeera-lanseaza-jocul-hacked-care-va-pune-transeele-razboiului-
cibernetic-din-siria/, accesat la 05.01.2020.
13 Policy Paper nr.20/2016, Andra DODIȚĂ, Reacții arabe și evoluții după intervenția militară a Rusiei în Siria,
București, 2016, p. 12.
NECLASIFICAT
12 din 14
NECLASIFICAT
preconizate pentru repatrierea unei părți din migranți în țările de origine, constituie
cea mai mare provocare pentru ONU, UE și celelalte organisme internaționale cu
vocație în domeniu.
Prin prezentarea sintetică a acestor tipuri de operații desfășurate în Siria, am
dorit să motivăm natura, caracteristicile și fizionomia conflictului cu
geometrie variabilă și să apreciem faptul că, în viitor, aceasta va fi tipologia
conflictualității, o combinație de măsuri, activități și acțiuni complexe, desfășurate
pe mai multe planuri, care se suprapun, se transformă, se integrează și se
interconectează, în funcție de interesele și obiectivele strategice ale actorilor
participanți. Iar dacă aceste conflicte generează crize umanitare de proporții care nu
pot fi gestionate la nivel local sau regional, atunci se impune o abordare
cuprinzătoare, la nivel global, a consecințelor acestora.
Actorii statali principali au întrebuințat o gamă largă de lovituri aeriene
(bombe cu dispersie, termobarice și incendiare) și sisteme de rachete (multiple, de
croazieră, balistice).
Actorii non-statali (ISIS și opoziția siriană) au folosit armamentul ușor,
mijloacele blindate și rachetele anti-tanc pentru penetrarea blindajului vehiculelor
adversarului.
Acestea sunt principalele repere pe care le-am avut în vedere pentru a
argumenta faptul că, în Siria s-a desfășurat un conflict cu geometrie variabilă, cu
arhitectură complexă și diversificată, care a implicat o gamă largă de actori statali și
non-statali, o tipologie diversă a operațiilor desfășurate, iar scopurile și obiectivele
vizate au fost în concordanță cu natura intereselor politice, economice și militare
ale părților implicate în conflict.
Escaladarea războiului intern din Siria, transformarea acestuia într-un
conflict internațional extins care a inclus o gamă largă de operații convenționale,
neconvenționale, neregulate (asimetrice), non-cinetice și de sprijin umanitar,
executate de diverși actori statali și non-statali, a demonstrat faptul că natura
războiului s-a schimbat și că este necesară creșterea rezilienței în abordarea și
NECLASIFICAT
13 din 14
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
14 din 14