UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANŢA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

Specializarea: Contabilitatea şi Auditul Afacerilor

Anul: 1
Grupa: 2
 CUPRINS

Cuprins...........................................................................................................................pag.1
1.1 Organizarea sistemului bancar din Romania............................................................pag.2
1.2 Creditul: notiuni generale........................................................................................pag.4
1.3 Categorii de credite..................................................................................................pag.6
2.1 Prezentarea generala a Bancii Transilvania.............................................................pag.12
2.2 Creditul ipotecar la Banca Transilvania..................................................................pag.18
3.1 Studiu de caz privind acordarea creditului ipotecar la Banca Transilvania............pag.20
Bibliografie...................................................................................................................pag.27

1
 1.1. ORGANIZAREA SISTEMULUI BANCAR DIN ROMÂNIA

Sistemul bancar românesc a cunoscut o dezvoltare cantitativă spectaculoasa în ultimul

deceniu, de la un sistem bancar excesiv centralizat, cu majoritatea funcţiilor bancare
concentrate în operaţiunile BNR şi a câtorva bănci specializare, către un sistem bancar
adaptat la cerinţele economiei de piaţă.
Din 1991 sistemul bancar al României este structurat pe două niveluri:
 Banca Naţională a României – bancă centrală, de emisiune, bancă a băncilor,
instituţie publică cu capital integral de stat care realizează politica monetară a
statului şi funcţionează în baza legii 34/1991 şi 101/1998
 Băncile comerciale – înfiinţate în baza legii 33/1991, care funcţionează în prezent
pe baza legii 58/1998 (Legea bancară).
„Banca Naţională a României a fost întemeiată la 11-23 Aprilie 1880, Ministrul de
Finanţe de atunci Ion Câmpineanu a devenit primul guvernator, iar Eugeniu Carada –
adevăratul ctitor- a condus organizarea şi funcţionarea imprimeriei alături de Emil
Constantinescu.”1
Banca Naţională a României este o instituţie bancară cu personalitate juridică, ce
asigură emisiunea de monedă, elaboreaza şi aplică politica monetară şi de credit a
României. Aceasta are un rol intrinsec în menţinerea stabilităţii financiare, date fiind
responsabilităţile ce rezultă din dubla sa ipostază de autoritate monetară şi prudenţială.
Atribuţii subsumate obiectivelor de stabilitate financiară sunt exercitate atât prin
reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor aflate sub autoritatea sa, cât şi
prin formularea şi transmiterea eficientă a măsurilor de politică monetară şi supravegherea
funcţionării în condiţii optime a sistemelor de plăţi şi decontări de importanţă sistemică.
Cu toate că responsabilităţile ei pot fi împărţite cu alte organisme guvernamentale,
banca centrală are următoarele funcţii:
1. Stabilitatea şi implementarea politicii monetare şi de credit

1
Irena Munteanu, Monedă şi credit, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2008, pag. 106

2
 2. Emisiunea de monedă
3. Monitorizarea cursurilor valutare
4. Supravegherea instituţilor bancare
5. Bancă a băncilor
6. Este împrumutător de ultimă instanţă
7. Acţionează ca agent al statului şi ţine în evidenţele sale contul general al
Trezoreriei statului
8. Are rol în asigurarea de fonduri pentru stat
9. Asigurarea legăturii cu organizaţii financiar bancare internaţionale
10. Analist al condiţiilor monetare şi economice
„În prezent Banca Naţională a României este o bancă centrală, modernă, independentă,
asemănătoare celorlalte state cu economie de piaţă avansată. Conform legii, BNR răspunde
numai în faţa Parlamentului ţării şi nu este în niciun fel subordonată Guvernului, având cu
acesta relaţii de colaborare permanentă.”2
„Băncile comerciale reprezintă un tip de întreprindere lucrativă specializată, care
furnizează bani - capital celorlalţi agenţi economici – persoane fizice şi/sau juridice.”3
Băncile comerciale sunt instituţii cu personalitate juridică, constituite sub formă de
societăţi pe acţiuni pe baza autorizaţiei eliberate de BNR. Spre deosebire de celelalte
societăţi comerciale, societaţile bancare se înfiinţeaza prin subscriere şi emisiune exclusiv
de acţiuni, ce reprezintă capitalul social care se varsă obligatoriu în numerar. Activitatea
desfăşurată de băncile comerciale este reglementată de BNR în privinţa politicii monetare,
valutare, de credit, de plăţi şi din punct de vedere contabil. Băncile comerciale joacă rolul
de intermediar între agenţii economici şi sistemul bancar efectuând operaţiuni de
mobilizare a resurselor (operaţiuni pasive) şi operaţiuni de plasare a acestora (operaţiuni
active).
Operaţiunile pasive ale băncilor comerciale:
a) Constituirea de depozite- reprezintă principala modalitate de atragere a
activelor monetare disponibile; depozitele bancare se pot constitui, în funcţie de lichiditate,
la vedere şi la termen.
b) Rescontarea şi alte tehnici specifice prin care băncile comerciale obţin credite
de scont de la BNR

2
Irena Munteanu, Monedă şi credit, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2008, pag. 107
3
Prof. Univ. Dr. Victor Ploae, Economie Politică – Macroeconomie, Editura Ex Ponto, Constanţa, 1999, pag.
9

3
 c) Constituirea capitalului propriu prin emisiunea şi subscrierea de acţiuni
purtătoare de dividende variabile prin şi prin operaţiuni interne.

Operaţiunile active ale băncilor comerciale:

a) Acordarea de credite - se face de către băncile comerciale către clientelă pe
termen scurt, mediu sau lung. Creditele acordate se restituie băncilor prin rate eşalonate
sau integral la scadenţă.
b) Avansurile în contul curent acordate de bănci în descoperire de cont (credit
overdraft).
c) Operaţiunile cambiale
d) Achizitia de efecte publice - conform Legii 58/1998 privind societatea bancară,
băncile comerciale mai pot efectua operaţiuni pe cont propriu şi în conturile clienţilor cum
sunt:operaţiuni valutare; operaţiuni cu metale preţioase; subscriere, păstrare şi tranzacţii cu
titluri; operaţii de consulting bancar; garanţii.

1.2. CREDITUL: NOŢIUNI GENERALE

Economia de piaţă presupune în mod necesar existenţa unui sistem bancar care să
asigure mobilizarea tuturor disponibilităţilor monetare ale economiei şi orientarea lor
temporară în desfăşurarea de activităţi economice eficiente. Prin activitatea desfăşurată de
bănci, de colectare de resurse financiare concomitent cu plasarea acestora spre unităţile
care resimt nevoi temporare suplimentare, acestea îndeplinesc un rol important de
intermediere bancară. În acest sens, creditul devine instrument activ în stimularea
dezvoltării economiei, prin intermediul lui încurajându-se acţiunea anumitor fenomene, în
funcţie de obiectivele urmărite a se realiza.
“Creditul presupune schimburi de bunuri actuale contra unor bunuri viitoare, cu scopul
de a susţine o afacere prezentă, de a asigura consumul actual. Spre deosebire de celelalte
schimburi, în cadrul creditului, prestaţia şi contraprestaţia sunt separate în timp şi spaţiu; el
implică două categorii de persoane: creditorii şi debitorii.”4
“Creditul este operaţiunea prin care se obţin imediat resurse în schimbul unei
promisiuni de rambursare viitoare în condiţii de plată a unei dobânzi ce remunerează

4
Prof. Univ. Dr. Victor Ploae, Economie Politică – Macroeconomie, Editura Ex Ponto, Constanţa, 1999, pag.
5

4
împrumutătorul. În relaţia de creditare apar doi parteneri: creditorul (cel care acordă
creditul) şi debitorul (acela care primeşte creditul). Aceştia sunt subiecţii raportului de
credit şi pot fi: instituţii de credit, întreprinderi, statul sau populaţia.”5
“Creditul este un mijloc de corelare a posibilităţilor de finanţare existente în societate,
cu nevoile producţiei şi ale consumului. Apariţia relaţiei dintre creditor şi debitor este
legată de existenţa concomitentă a unor agenţi economici care dispun de resurse băneşti
temporar disponibile, şi a altora care au nevoi suplimentare de astfel de resurse. Apare
astfel o piaţă a creditului, în cadrul căreia se confruntă oferta şi cererea de credit, îndeseobi
de credite sub formă de bani.”6
“Creditele se pun la dispoziţia clientelei printr-o operaţiune de creditare. Operaţiunea
de creditare reprezintă actul prin care banca pune la dispoziţie sau se obligă să pună la
dispoziţie clienţilor, fondurile solicitate sau îşi asumă un angajament prin semnătură, de
natura avalului, cauţiunii sau garanţiei în favoarea acestora. Sunt asimilate operaţiunilor de
creditare, operaţiunile de leasing şi toate operaţiunile de locaţie însoţite de opţiunea de
cumpărare.”7
“Un element esenţial al raportului de credit este promisiunea de rambursare. Aceasta
presupune riscuri, de aceea în raporturile de credit apar în cele mai multe cazuri garanţii.”8
Printre riscurile care pot apărea se numără riscul de nerambursare şi riscul de
imobilizare.
a) Riscul de nerambursare presupune amânarea plăţilor de către împrumutat sau
intrarea acestuia din urmă în incapacitate de plată.
b) Riscul de imobilizare este specific instituţiilor bancare sau de credit şi exprimă
imposibilitatea instituţiilor de a satisface cererile titularilor de depozite.
Datorită faptului că instituţiile bancare angajează în acordarea de credite fonduri care
nu le aparţin apare necesitatea utilizării de garanţii, care sunt de două feluri:
1) Garanţia personală reprezintă angajamentul luat de o terţă persoană de a plăti în
locul debitorului în cazul în care acesta este în incapacitate de plată sau refuză să-şi
onoreze obligaţiile. În categoria garanţiilor personale intră girul şi asigurările.
2) Garanţiile reale sunt: reţinerea, gajul, ipoteca şi privilegiul.

5
Irena Munteanu, Monedă şi credit, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2008, pag. 111
6
Prof. Univ. Dr. Victor Ploae, Economie Politică – Macroeconomie, Editura Ex Ponto, Constanţa, 1999, pag.
5
7
Victor Troacă, Contabilitate bancară, Editura „Universitaria” – Craiova, Craiova, 2008, pag.50;
8
Irena Munteanu, Monedă şi credit, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2008, pag. 111

5
 Reţinerea asigură creditorului dreptul de a păstra un bun corporal,
proprietate a debitorului atâta timp cât el nu a fost achitat integral, cu condiţia ca
bunul să aibă legătură cu creanţa certă şi exigibilă.
Gajarea este actul prin care debitorul remite creditorului un bun – gajul.
Ipoteca este actul prin care debitorul acordă creditorului dreptul asupra unui
imobil, fără deposedare şi cu publicitate.
Privilegiul este dreptul conferit prin lege unor creditori de a avea prioritate
în a fi plătiţi atunci când dispun de o garanţie asupra totalităţii patrimoniului
debitorului.
Dobânda este un element important al relaţiei de creditare şi reprezintă preţul plătit de
către debitor pentru utilizarea capitalului. Trebuie precizat că dobânda conţine pe lângă
costul capitalului şi o sumă care să cuantifice riscul de nerambursare asumat de creditor.

1.3. CATEGORII DE CREDITE

Diversitatea formelor sub care se manifestă creditul în economie a impus utilizarea

mai multor criterii semnificative de clasificare, în funcţie de care se disting următoarele:
1. după natura economică şi participanţii la relaţia de creditare se remarcă:
 creditul comercial;
 creditul bancar;
 creditul de consum;
 creditul obligatar ;
 creditul ipotecar.
2. după calitatea debitorului se delimitează:
 creditul acordat persoanelor fizice;
 creditul acordat persoanelor juridice.
3. după calitatea debitorului şi a creditorului se disting:
 creditul privat;
 creditul public.
4. după scopul acordării creditului:
 credite de producţie;
 credite de circulaţie;

6
  credite de consum.
5. după natura garanţiilor:
 credite reale;
 credite personale.
6. după întinderea drepturilor creditorului:
 credite denunţabile;
 credite nedenunţabile ;
 credite legate.
7. după modul de stingere al obligaţiilor de plată:
 credite amortizabile;
 credite neamortizabile.
8. după termenul la care trebuie rambursat creditul:
 credite pe termen scurt;
 credite pe termen mijlociu;
 credite pe termen lung.

Cea mai importantă clasificare, în funcţie de natura economică şi participanţii la

relaţia de creditare, distinge formele creditului, de la cel comercial până la cel de
consum, a căror prezentare este realizată în continuare.
„În relaţiile comerciale se practică în mod obişnuit vânzarea mărfurilor pe credit adică
acceptul vânzătorului de a livra marfa şi de a aştepta o perioadă de timp plata acesteia. În
perioada de timp dintre livrare şi plata propriu-zisă între cei doi parteneri se nasc raporturi
de credit şi anume de credit comercial. Prin acest act de credit se îmbină pe de o parte
interesul producătorului de a asigura vânzarea produselor sale şi pe de altă parte interesul
comerciantului lipsit de capital, care doreşte să plătească marfa după vânzarea ei.”9

Creditul comercial
Creditul comercial constituie în gestiunea financiară a beneficiarului o sursă
suplimentară de capital circulant scutindu-l pe acesta de a recurge la alte surse de finanţare,
de exemplu, creditul bancar. În fapt şi producătorul de mărfuri este beneficiarul unui credit
comercial acordat de furnizorii săi.

9
Irena Munteanu, Monedă şi credit, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2008, pag. 113

7
 Creditul comercial prezintă unele limite, în sensul că orice întreprinzător va putea
vinde marfa pe credit în măsura în care acesta deţine rezerve de capital care să îi permită
continuarea activităţii. De asemenea, creditul comercial este limitat în funcţie de
regularitatea încasării contravalorii mărfurilor;
O limită a creditului comercial derivă din destinaţia mărfurilor vândute prin acest tip de
credit, respectiv cei doi participanţi la raportul de credit trebuie să aparţină aceluiaşi sector
de activitate. Creditul comercial se manifestă sub două forme:
• creditul cumpărător - se manifestă sub forma plăţilor în avans;
• creditul vânzător - are ca obiect vânzarea mărfurilor cu plata amânată. Factorii care
converg la sporirea dimensiunilor creditului comercial decurg din cele trei componente
care acţionează în acest domeniu, respectiv cea tradiţională, comercială şi financiară.
Creditul comercial antrenează emisiunea de titluri specifice acestui credit (cambii,
bilete de ordin) ca titluri de creanţa, care prezintă avantajul scontării la bănci. În acest
mod, creditul comercial devine credit bancar, iar prin cedarea portofoliului de efecte
comerciale de către o bancă comercială, băncii centrale prin rescontare , se antrenează un
mecanism de emisiune de monedă centrală.

Creditul bancar
Participanţii la creditul bancar sunt reprezentaţi la modul general, de un agent nebancar
(producătorul sau agentul economic), pe de o parte, şi bancă, pe de altă parte.
Creditul bancar prezintă avantajul unei mai mari flexibilităţi comparativ cu cel
comercial, întrucât sumele disponibile pot fi orientate către diferite forme de activitate
economică.
Între creditul comercial şi cel bancar există o puternică legătură, în sensul că uneori
creditul comercial se poate transforma în credit bancar, sau acesta poate constitui suport al
acordării unui credit comercial.
Activitatea de creditare se poate realiza prin folosirea mai multor metode:
1. avansuri în cont curent;
2. linia de credit simplă;
3. linia de credit confirmată;
4. linia de credit revolving ;
5. credite cu destinaţie specială.

1. Avansurile în cont curent:

8
  sunt credite pentru acoperirea unor goluri de casă;
 nu au destinaţie prestabilită şi din acest motiv sunt denumite credite de
trezorerie;
 aceste credite nu sunt garantate prin anumite garanţii, ci prin starea de bonitate
a clientului.
2. Linia de credit simplă
 reprezintă nivelul maxim al creditului care se poate acorda unui client, într-un
cadru prestabilit.
3. Linia de credit confirmată
 semnifică suma ce poate fi acordată sub formă de credit şi care este consemnată
într-un document scris, convenit de bancă.
4. Linia de credit revolving
 este un mecanism de creditare care presupune că, pe măsură ce au fost
rambursate creditele anterioare, se acordă noi credite, fără întocmirea de noi
documente.
5. Credite cu destinaţie specială
 sunt cele pentru constituirea de stocuri sezoniere privind materiile prime
agricole, creditele pentru producţia de conserve ori pentru stocarea unor
materiale de construcţii.

Creditul de consum
Reprezintă vânzarea cu plata în rate a unor bunuri de consum personal, de folosinţă
îndelungată şi de mare valoare (mobilă, autoturisme, articole de uz casnic).
Între creditul de consum şi creditul bancar există strânse legături, în sensul unor
raporturi de determinare.
Pentru plata în rate, comercianţii recurg la credite bancare.
În condiţii de insolvabilitate, cumpărătorul este obligat să restituie bunurile, iar uneori,
în funcţie de clauzele contractuale, nu se mai pot recupera nici ratele achitate.

Creditul obligatar
Creditul obligatar este o relaţie de credit în care partenerii sunt: pe de o parte instituţiile
statului sau întreprinderi, care în calitate de debitori emit obligaţiuni şi pe de altă parte
creditorii, deţinătorii acestor obligaţiuni. Aceştia din urmă îşi angajează capitalurile în

9
vederea obţinerii unui venit sigur numit cupon.
Constituie o formă a creditului contractat de stat prin lansarea titlurilor de împrumut
(obligaţiuni, bonuri de tezaur) în scopul acoperirii deficitului bugetar.
Rambursarea acestui credit se face din fonduri speciale de amortisment al datoriei
publice, din surse bugetare curente sau din excedente bugetare.
Există şi alte forme ale creditului obligatar, respectiv cel întâlnit în cazul societăţilor
comerciale. Acestea preferă emisiunea de obligaţiuni ca formă de mobilizare a
capitalurilor pe termen lung, obligaţiunile respective fiind denumite obligaţiuni
corporative.

Creditul ipotecar
Reprezintă un credit garantat cu proprietăţi imobiliare sub forma clădirilor (în special
în mediul urban) sau de natura terenurilor (în mediul rural).
Cunoaşte mai multe forme şi are o amploare deosebită în ţările dezvoltate:
- credit ipotecar cu dobândă variabilă;
- credit ipotecar cu rambursare progresivă (cu reduceri ale anuităţilor, mai mari la
începutul perioadei de rambursare);
- credit ipotecar inversat, purtător de anuităţi (caz în care împrumutul
aduce proprietarului un venit regulat), prin care se valorifică atât capitalul investit şi se
beneficiază de dreptul de proprietate şi de uzufruct.
Importanţa creditului ipotecar provine din aceea că permite mobilizarea capitalurilor
disponibile pe termen lung.
Prin intermediul titlurilor de ipotecă sunt finanţate aproximativ 60% din locuinţele
familiilor (de până la 4 persoane). Există şi titluri de ipotecă prin care sunt finanţate
construcţiile de apartamente şi imobile destinate afacerilor. În calitate de participanţi, pe
această piaţă apar societăţile de asigurări, băncile comerciale, băncile mutuale, ceea ce
dovedeşte un interes sporit al investiţiilor, ca urmare a importanţei pe care o acordă
autorităţile acestui tip de credite.
Conform definiţiei uzuale, creditul ipotecar este creditul bancar acordat pe termen
lung, garantat cu un contract de ipoteca. Se acorda de regula sub forma creditului pentru
construirea, cumpărarea sau transformarea unei locuinţe, dar şi sub forma creditului de
nevoi personale, garantat cu o proprietate imobiliara. Ipoteca se constituie asupra bunului
imobiliar în cauza, pentru creditele destinate cumpărării de locuinţă sau asupra unui imobil

10
aflat în proprietatea solicitantului de credit, pentru împrumuturile acordate pentru nevoi
personale nenominalizate.
Contractul de ipoteca reprezintă un contract de garanţie reala, având ca obiect un bun
imobiliar. Se încheie intre debitor şi creditor în scopul garantării stingerii obligaţiei de
plata asumata de debitor. În contract se stipulează dreptul creditorului de a valorifica bunul
ipotecat al debitorului în cazul în care debitorul nu rambursează împrumutul bănesc primit,
majorat cu dobânda aferenta. Dobânzile la credite existente pe piaţa la ora actuala sunt
variabile, fixe şi cu dobânda indexata în funcţie de un indice de referinţă (Libor , Euribor şi
Bubor). Fiecare dintre aceste dobânzi ascunde la rândul ei o capcana. Cele fixe sunt doar
pe o perioada scurta, şi apoi clientul risca sa rămână cu aceeaşi dobânda, chiar daca restul
dobânzilor din piaţa scad. Cea variabila muta riscul de la banca la client şi poate sa
“varieze” mai greu în sens descrescător decât crescător. Cele indexate se dovedesc a fi cele
mai transparente, marja de manevra a băncilor fiind nula în acest caz.
Creditul ipotecar se va acorda prin parcurgerea următoarelor etape:
Prezentarea solicitanţilor de credit ce doresc să contracteze un credit ipotecar
Analiza dosarului de credit şi efectuarea Scoring-ului de catre Bancă .
Verificarea bonităţii clientului
Verificarea creditului
Preaprobarea financiară a creditului ipotecar
Evaluarea apartamentului
Întocmirea Raportului de Evaluare
Aprobarea finală a creditului
Semnarea contractului de ipotecă de către cumpărator, încheierea contractului de
asigurare a apartamentului ipotecat şi plata taxelor notariale, a ipotecii si a
primei de asigurare
Semnarea contractului de credit ipotecar
Virarea sumei de bani împrumutate
Cedarea intabulării apartamentului în favoarea Băncii.
Ridicarea banilor de către vânzător din contul deschis pe numele lui.

11
 2.1. PREZENTAREA GENERALĂ
A BANCII TRANSLIVANIA

Scurt istoric

Povestea de succes a băncii a început în Cluj-Napoca, în anul 1993, din iniţiativa unor
oameni de afaceri din Cluj. Ideea a fost aceea de a crea o bancă locala, un brand de Cluj.
Spiritul antreprenorial al fondatorilor săi a determinat consolidarea poziţiei Băncii
Transilvania, într-o primă etapă, în Cluj şi, ulterior, la nivel regional şi naţional.
Banca si-a orientat la început activitatea spre sectorul IMM şi, datorită cererii pieţei, în
scurt timp aceasta a început să se dedice şi domeniului retail.
În anul 1996 au fost deschise şapte sucursale noi şi două agenţii şi au fost introduse
creditele pentru persoane fizice şi experimental – serviciul telefonic Voice Teller.
Un an mai târziu, Banca Transilvania a devenit prima instituţie bancară din România,
care a fost cotată la Bursa de Valori Bucureşti, ceea ce a însemnat recunoaşterea valorii
sale pe piaţă şi a transparenţei acţiunilor băncii.
Din anul 2002, Banca Transilvania are un management modern, cu un know-how
internaţional, care a imprimat băncii un stil diferit, caracterizat prin deschidere şi
flexibilitate.
Un moment de referinţă pentru bancă a fost anul 2003, de când identitatea de
corporaţie are un nou concept, conform noii misiuni a băncii. Re-branding-ul a însemnat
modificarea logo-ului băncii, precum şi implementarea unui standard nou privind unităţile
sale.
În anul 2005 au fost lansate cardurile co-branded, Banca Transilvania & Credisson
International, destinate finanţării consumatorilor, precum şi cardul Visa Gold, al 10-lea
card din portofoliul Băncii Transilvania.
În anul 2007 au loc următoarele evenimente:

12
  Banca Transilvania a înfiinţat prima sucursală în afara României, la Nicosia,
Cipru
 BT Asigurări este cumpărată de asiguratorul francez Groupama, tranzacţie în
urma căreia BT a încasat 270 mil lei.

Date generale
“Banca Transilvania (BT) este Banca Oamenilor Întreprinzători din România. Banca se
clasează pe poziţia a 3-a în topul băncilor din România, în funcţie de active, la finalul
primului trimestru din 2013.”10
Activitatea Băncii Transilvania este structurată pe patru linii de afaceri: retail, IMM,
corporate şi Divizia pentru Medici. Banca şi-a format echipe specializate şi un portofoliu
complex de produse şi servicii, pentru a susţine dezvoltarea pe fiecare segment.
Componenţa grupului:
 Banca Transilvania - piesa centrală
 BT Asset Management S.A.I. S.A.
 BT Direct
 BT Leasing
 BT Securities
 Compania de Factoring 
 BT Operational Leasing
Echipa Băncii Transilvania este formată din peste 6.000 de angajaţi, iar media de vârstă
este de 33 de ani. BT este unul dintre cei mai doriţi angajatori din România, situându-se
între primele 20 de companii, conform clasamentului realizat în 2012 de Catalyst
Consulting şi făcut public prin intermediul presei în luna iunie 2013.
Banca Transilvania este prezentă în toate centrele economice importante din ţară, având o
reţea formată din peste 560 sucursale, agenţii şi puncte de lucru. Întreaga reţea teritorială
înseamnă pentru bancă o importantă carte de vizită şi, bineînţeles, dovada angajamentului
său de a veni tot mai aproape de clienţi.
În plus, Banca Transilvania înseamnă un grup financiar puternic, Grupul Financiar
Banca Transilvania, care oferă pieţei servicii integrate - banking, administrarea
investiţiilor, finanţarea consumatorilor, leasing şi tranzacţii mobiliare şi factoring, prin
intermediul subsidiarelor sale: BT Asset Management S.A.I. S.A., BT Direct, BT Leasing,

10
www.bancatransilvania.ro

13
BT Securities, BT Medical Leasing, BT Finop Leasing IFN SA, Compania de Factoring,
etc
Banca Transilvania are peste 750.000 de clienţi, dintre care aproximativ 100.000 sunt
persoane juridice.
Banca Transilvania beneficiază de un sistem informatic performant, centralizat, care
oferă clienţilor, ca principal avantaj, posibilitatea accesării contului curent din oricare
unitate din ţară.
Banca Transilvania are acum şi trei sub-brand-uri: BT Caf™, BT Golf Cup şi
Academia BT. Dintre acestea, proiectul care s-a bucurat de cel mai mare succes este BT
Caf™, prima cafenea bancară din România. Banca deţine două astfel de locaţii - în
Bucureşti, respectiv Constanţa, iar extinderea acestui concept în câteva dintre cele mai
importante oraşe din ţară va continua.
“După active la sfârşitul anului 2011 Banca Transilvania ocupă locul trei în sistemul
bancar românesc cu o pondere de 7.27%.
În 2011 Banca Transilvania a realizat un profit brut de 185 milioane lei, în creştere cu
38% faţă de 2010. Profitul net la 30 septembrie 2012 este de 265 milioane lei, în creştere
cu 30% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
La sfârşitul anului 2011 Banca Transilvania avea credite neperformante reprezentând
8.62% din totalul portofoliului de credite BT existente, cu mult sub media sistemului
bancar de 14.10%.”11
Activitatea băncii este supusă riscurilor specifice sistemului bancar cum ar fi: risc de
creditare, risc de lichiditate, risc operaţional, risc de plată, risc de rată a dobânzii, risc
reputaţional.
În 2011 banca a primit premiul de ,,Cea mai bună dinamică a profitului în sistemul
bancar” în gala Bancheri de top, iar portalul No cash a declarat-o Banca anului pe piaţa
cardurilor din România.

Structura organizatorică
Nivelele organizatorice de bază ale Băncii Transilvania sunt: structura de conducere şi
structura de execuţie (centrala şi unităţile operative). Structura de conducere include
organele cu funcţie de supraveghere, cât şi organele cu funcţie de conducere precum:
Consiliul de Administraţie, Comitetul de Audit care asigură asistenţa Consiliului de

11
http://www.best-x.ro

14
Administraţie în realizarea atribuţiilor pe linia auditului intern şi Comitetul Conducătorilor
care poate mandata sarcini/responsabilităţi către comitetele specifice pe activităţi. Structura
de execuţie cuprinde Centrala, organizată la rândul ei pe Direcţii, Divizii, Departamente,
cât şi Reţeaua teritoriala a unităţilor operative.
Capitalul social al Băncii Transilvania este de 2.206.436.324 lei.

Organizarea structurii de conducere

Banca Transilvania este o societate comercială de tip SA, care foloseşte sistemul unitar
de administrare. Conducerea strategică a băncii este asigurată de către Adunarea Generală
a Acţionarilor (AGA) care deleagă această atribuţie către Consiliul de Administraţie (CA).
Consiliul de Administraţie exercită funcţia de supraveghere şi răspunde pentru modul în
care sunt transpuse în practică hotărârile AGA, fiind de asemenea responsabil cu
îndrumarea, coordonarea, supravegherea şi controlarea activităţii băncii.
Funcţia de conducere este exercitată de conducătorii băncii organizaţi în Comitetul
Conducătorilor, din care fac parte Directorul General şi Directorii Generali Adjuncţi care
îndeplinesc calitatea de organe unipersonale de conducere. Prin activitatea lor de
conducere şi îndrumare, asigură conexiunea necesară între conducerea administrativă şi
conducerea executivă în vederea realizării Planurilor strategice aprobate de Consiliul de

15
Administraţie. Gestionarea şi administrarea fluxurilor aferente activităţilor curente este
asigurată de Consiliul de Conducere al sucursalei format din: Directorul
Coordonator/Directorul Sucursalei/Directorul Regional (pentru problemele sucursalelor
arondate), Directorul de Operaţiuni şi Directorul Adjunct.

Membrii Consiliului de Administraţie sunt:

 Horia Ciorcila – Presedinte CA
 Roberto Marzanati – Vicepresedinte CA
 Peter Morris Franklin
 Carmen Retegan
 Costel Ceocea
 Radu-Dănuţ Pălăgheanu

Componenţa Comitetului Conducătorilor este următoarea:

 Omer Tetik – Director General
 Nicolae Tarcea – Director General Adjunct, Chief Risk Officer
 Luminiţa Runcan – Director General Adjunct, Trezorerie
 Leontin Toderici – Director General Adjunct, Chief Operations Officer
 Gabriela Nistor – Director General Adjunct, Retail Banking
 Andrei Dudoiu – Director General Adjunct, Companii

Produse şi servicii
Produsele şi serviciile oferite de Banca Transilvania sunt structurate pe şapte categorii,
şi anume:
1. Persoane fizice
2. Profesii liberale
3. Clienţi IMM
4. Clienţi corporativi
5. Divizia pentru medici
6. Private Banking
7. Agricultură

16
 În cei 19 ani de activitate, Banca Transilvania a demostrat că, prin sprijinul acţionarilor
şi prin planurile ambiţioase dezvoltate, a devenit o bancă puternică, deschisă, flexibilă şi
modernă.

2.2. CREDITUL IPOTECAR LA BANCA TRANSILVANIA

Banca Transilvania îţi oferă soluţia cea mai avantajoasă prin creditul ipotecar, destinat
cumpărării, construcţiei sau modernizării locuinţei.
Valoarea posibilă maximă a creditului ipotecar acordat de Banca Transilvania este de
250.000 euro şi moneda de acordare a creditului poate fi în lei sau valută în funcţie de
preferinţele clientului, perioada maximă de creditare fiind de 30 de ani.

CONDITII DE CREDITARE

 Pot aplica pentru un credit ipotecar al băncii Transilvania cetăţenii români cu

domiciliul stabil în România sau cetăţenii străini care lucrează în România şi au
domiciliul stabil aici.
 Sunt acceptate o gamă variată de venituri cum ar fi: salarii, pensii, chirii, dividende,
venituri din activităţi independente, alte venituri cu caracter permanent.
 Vârsta minimă a persoanei care solicită creditul este 18 ani, iar vârsta maximă la
sfârşitul perioadei de creditare trebuie să fie 70 de ani.
 O altă condiţie importantă este ca persoana care doreşte să contracteze un credit
ipotecar să nu înregistreze restanţe la alte credite contractate.
Venituri acceptate:
 Salarii - 100,00%
 Pensii - 100,00%
 PFA - 80,00%
 Chirii - 50,00%
 Dividende - 100,00%
 Comisioane din vânzări - 100,00%
 Drepturi de autor - 100,00%

DOCUMENŢIA NECESARĂ PENTRU CONTRACTAREA

UNUI CREDIT IPOTECAR

17
 Pentru a contracta creditul ipotecar este nevoie de următoarele documente:
 Acte doveditoare de venit: adeverinţă de salariu, adeverinţă centralizatoare pentru
dovada veniturilor din anul anterior, copie contract individual de muncă, cu ultimul
act adiţional şi extras din registrul electronic al salariaţilor, alte acte doveditoare de
venit (pensii, chirii, dividende, venituri din activităţi independente, alte venituri cu
caracter permanent);
 Act de identitate (pentru soţ/soţie, în original şi o copie) precum şi un alt act de
identitate al solicitantului (paşaport, permis de conducere sau certificat de naştere);
 Certificat de căsătorie (dupa caz, în original şi o copie);
 Cerere de credit;
 Precontract de vânzare cumpărare / Deviz de lucrări;
 Actele de proprietate ale imobilului care constituie garanţia creditului (extras de
Carte Funciară actualizat).

COSTUL CREDITULUI IPOTECAR LA BANCA TRANSILVANIA

Credit Ipotecar cu dobandă variabilă toată perioada:

 Euro
 dobândă variabilă pe toată perioada de creditare: EURIBOR 6M + 5,5pp = 5,840%
 pentru clienţii cu virarea salariilor în cont BT: EURIBOR 6M + 5,25pp = 5,590%
 Lei
 dobânda variabilă pe toată perioada de creditare: ROBOR 6M + 2,9pp = 6,700%
 pentru clienţii cu virarea salariilor în cont BT: ROBOR 6M + 2,4pp = 6,200%
Credit Ipotecar cu dobandă fixă introductorie şi apoi variabilă:
 Euro
 dobândă fixă în primul an: 5,9%
 dobandă variabilă după primul an: EURIBOR 6M + 5,5pp =5,840%
 pentru clienţii cu virarea salariilor în cont BT: EURIBOR 6M + 5,25pp =5,590%
 Lei
 dobândă fixă în primii 2 ani: 6,25%
 dobandă variabilă după primii 2 ani: ROBOR 6M + 2,9pp = 6,700%
 pentru clienţii cu virarea salariilor în cont BT: ROBOR 6M + 2,4pp = 6,200%
 Avans:

18
  pentru creditele în lei - minim 15%;
 pentru creditele în euro - minim 20%, dacă veniturile sunt integral în euro sau
minim 25%, dacă veniturile nu sunt integral in euro.
Alte costuri:
 comision de analiză dosar: 450 lei, pentru creditele noi aprobate începând cu
01.05.2013 / 250 lei pentru creditele noi aprobate începând cu 01.05.2013, pentru
clienţi cu virare venituri în cont BT.
 comision anual de administrare credit (plătibil anual într-o singură tranşă, la
scadenţa creditului din luna iunie, cel târziu pana în 30 iunie): 150 lei/an;
 comision de rambursare anticipată:
 dacă perioada de timp dintre rambursarea anticipată şi perioada maximă de
dobândă fixă este mai mare de un an: 1% din valoarea creditului rambursat
anticipat;
 dacă perioada de timp dintre rambursarea anticipată şi perioada maximă de
dobânda fixă nu este mai mare de un an: 0,5% din valoarea creditului rambursat
anticipat.
 comision unic pentru servicii prestate la cererea consumatorilor (pentru toate
creditele acordate clienţilor persoane fizice): 100 de lei pentru fiecare serviciu
prestat;
 costurile de evaluare a imobilului şi costurile notariale;
 asigurare imobil - Banca Transilvania ofera posilibilitatea încheierii asigurării în
sistem bancassurance: 0,09% pe an, calculată la valoarea evaluată a imobilului;
 asigurare de viaţă (doar pentru creditele peste 25.000 euro): Banca Transilvania
oferă posilibilitatea încheierii asigurării în sistem bancassurance: 0,09% pe lună la
20% din valoarea creditului.

GARANŢII

 Ipoteca de rang I si privilegiu asupra imobilului / terenului pentru care se acordă

creditul
 Asigurarea bunurilor imobiliare care se aduc în garanţie
 Asigurare de viaţă a împrumutatului (pentru sume de peste 25.000 EURO)
 Garanţiile pot şi completate, după caz, cu garanţii rea

19
 ALTE SERVICII OFERITE DE BANCA TRANSILVANIA

Internet Banking BT24

Serviciul Internet Banking BT24 este disponibil 24 ore din 24 şi presupune acces rapid
în condiţii de securitate maximă, prin intermediul Internetului, la conturile proprii şi o
gamă vastă de operaţiuni bancare. Printre care:
 vizualizare rapidă a situaţiei conturilor curente, a conturilor de card, a istoricului de
tranzacţii pe cont, a creditelor şi a depozitelor existente şi exportarea, tipărirea
istoricului de tranzacţii, a extraselor;
 plăţi gratuite de utilităţi către conturi deschise la BT;
 transferuri între conturile proprii operate instant 24/7;
 plăţi către alţi beneficiari sau către buget;
 plăţi programate – standing orders;
 schimburi valutare operate instant 24/7;
 constituire şi lichidare depozite. 

20
 3.1. STUDIU DE CAZ PRIVIND ACORDAREA UNUI
CREDIT IPOTECAR LA BANCA TRANSILVANIA

Pornind de la caracteristicile creditului ipotecar pentru cumpărarea unui apartament

acordat persoanelor fizice de la Banca Transilvania, luăm exemplul acordarea unui credit
pentru achiziţia unui apartament cu 2 camere pentru următorii aplicanţi: Sârbu Ion şi Sârbu
Andreea.
Sârbu Ion este solicitantul creditului, iar soţia acestuia, Sârbu Andreea, este codebitor,
veniturile nete ale celor doi aplicaţi fiind cumulate pentru a obţine suma de bani necesară
achiziţionării apartamentului cu două camere situat în localitatea Constanţa, zona Faleza
Nord, etaj 2, ap. 8. Apartamentul constituie garanţie, în consecinţă va fi ipotecat, în
vederea contractării creditului ipotecar de la Banca Transilvania. Menţionăm că Banca
Transilvania poate finanţa până la 75% din valoarea apartamentului, restul fiind contribuţie
proprie a solicitanţilor creditului.
Proprietarii apartamentului cu o suprafaţă de 55 mp, situat în zona Faleză Nord,
Popescu Vasile şi Popescu Georgeta, doresc să vândă apartamentul la preţul de 52.000
euro. Pentru a putea cumpăra apartamentul, cumpărătorii vor încerca să contracteze un
credit ipotecar de la Banca Transilvania, având nevoie de suma de 39.000 euro, suma
reprezentand 75% din valoarea locuinţei, diferenţa de bani de 13.000 euro (25%),
reprezentând avansul pe care sa îl aibă solicitantul de credit.
 Pentru contractarea creditului familia Sârbu se prezintă la sediul băncii Transilvania
unde are loc o întâlnire cu persoana care are atribuţii în vânzarea creditelor în cadrul căreia
aceştia solicită informaţii cu privire la posibilitatea obţinerii unui credit ipotecar. Persoana
cu atribuţii în vânzarea creditelor le prezintă documentaţia necesară acordării creditului,
condiţiile generale şi specifice pe care trebuie să le îndeplinească, dobânda anuală efectivă
(DAE), nivelul comisioanelor şi rata dobânzilor practicate de Banca Transilvania.
În cadrul întâlnirii cu persoana care are atribuţii în vânzarea creditelor, aceasta constată
că familia Sârbu îndeplineşte condiţiile pentru acordarea creditului, respectiv:
Sârbu Ion şi Sârbu Georgeta sunt cetăţeni români cu domiciliul stabil în
România;
Ambii soţi prezintă venituri din salarii;

21
 Vârsta maximă la sfârşitul perioadei de creditare a solicitanţilor
împrumutului este de 70 de ani, deoarece Sârbu Ion are 36 de ani, iar soţia acestuia
34 de ani.
Solicitantul creditului şi soţia acestuia nu înregistrează restanţe la alte
credite contractante.
După întâlnirea cu persoana cu atribuţii în vânzarea creditelor, familia Sârbu se
prezintă la bancă cu documentele necesare acordării creditului ipotecar, acestea fiind
reprezentate de:
 Acte doveditoare de venit: adeverinţă de salariu, adeverinţă centralizatoare pentru
dovada veniturilor din anul anterior, copie contract individual de muncă, cu ultimul
act adiţional şi extras din registrul electronic al salariaţilor,
 Act de identitate (pentru soţ/soţie, în original şi o copie) precum şi un alt act de
identitate al solicitantului (paşaport, permis de conducere sau certificat de naştere);
 Certificat de căsătorie (după caz, în original şi o copie);
 Cerere de credit;
 Precontract de vânzare cumpărare;
 Actele de proprietate ale imobilului care constituie garanţia creditului (extras de
Carte Funciară actualizat).
Veniturile din salarii se iau în calcul în proporţie de 100%.
Aceasta constituie prima etapă în acordarea creditului ipotecar.
 A doua etapă este reprezentată de analiza dosarului de credit şi efectuarea Scoring-
ului de către Bancă .
Analiza dosarului de credit şi calcularea scoringului vor fi procesate numai dacă
debitorul şi co-debitorul au adus toate documentele cerute. Toate informaţiile privind
debitorul şi co-debitorul vor fi introduse în sistemul de evaluare al băncii, care va calcula
un anumit nivel pentru fiecare client care solicită un credit ipotecar.
Pentru veniturile din salarii se va face o medie a veniturilor nete încasate în ultimile trei
luni completate în adeverinţa pentru solicitant şi pentru co-debitor. La rubrica venituri din
salarii se vor cumula salariile celor 2 soţi.
În urma calculului făcut, constatăm că la un venit net total de 4.000 lei format din
salarii de 4.000 lei luate în proporţie de 100%, pe o durată de creditare de 360 luni (30
ani), la o rată a dobânzii de 5,84% şi un DAE (dobândă anuală efectivă) de 6,15%,
solicitanţii creditului vor putea obţine suma dorită de 39.000 euro, plătind o rată de 223
euro/lună. Suma totală rambursată la sfârşitul creditului este de 87.139 euro.

22
 Comisioanele plătite de soliciatanţii creditului ipotecar sunt: comision de analiză – 50
Euro şi comision anual de gestiune – 150 lei/an, plătibil anual într-o singură tranşă, la
scadenţa creditului din luna iunie, cel târziu pana în 30 iunie.
De asemenea, solicitanţii creditului vor plăti o asigurare pentru imobil care reprezintă
0,09% din valoarea evaluată a imobilului, aceasta fiind 46,8 Euro/an şi o asigurare de viaţă
care reprezintă 0,09% aplicaţi asupra a 20% din valoarea creditului, deoarece suma
împrumutată este mai mare de 25000 Euro, suma lunară plătită pentru asigurare fiiind de
7,02 Euro.
 Verificarea bonităţii clientului prin realizarea de interogări de către Bancă în bazele de
date externe: Biroul de Credit şi Centrala Riscurilor Bancare (CRB).
 Verificarea creditului, pentru salariaţi fiind întreprinşi următorii paşi de verificări:
 Vârsta şi cetăţenia sunt verificate prin copie după actul de identitate
 Verificarea adresei domiciliului prin copia actului de identitate
 Copia actului de identitate semnată şi ştampilată “conform cu originalul” şi
lizibilă
 Locul de muncă actual este verificat din adeverinţa de salariu şi este coroborat
cu cartea de muncă/contractul de muncă
 Numărul de luni la slujba actuală este verificată din adeverinţa de salariu
 Vechimea totală în muncă este verificată din cartea de muncă/contractul de
muncă
 Se verifică existenţa vizei ITM pe contractul de muncă prezentat de către client.
În plus, este obligatorie verificarea telefonică a angajatorului privind
autenticitatea adeverinţelor de venit şi a contractelor individuale de munca.
 Venitul din salarii va fi verificat din adeverinţa de venit ce trebuie completată
integral, cu pix de culoare albastră, fară ştersături sau măzgălituri. În cazul în
care salariul brut din cartea de muncă/contractul de muncă a înregistrat o
creştere de peste 50% în ultimele 3 luni (ultima lună raportată la prima),
creşterea respectivă va fi acceptată doar în cazul în care este justificată de
modificarea poziţiei detinută. În caz contrar, se va lua în considerare venitul cel
mai mic din Adeverinţa de venit.
 Preaprobarea financiară a creditului ipotecar şi depunerea cererii de evaluare a
imobilului (apartament cu două camere) se va face de către un evaluator agreat de Banca
Transilvania şi se va plati o taxă de evaluare.

23
 Se evaluează apartamentul prin vizita unui evaluator agreat de Banca Transilvania cu
atestat obţinut de la Asociaţia Naţionala a Evaluatorilor din România (ANEVAR) la adresa
la care este situat apartamentul.
 Se va întocmi Raportul de Evaluare şi se va trimite la Centrala Băncii din Bucureşti.
Această operaţiune durează o zi.
 Se aprobă creditul. Aprobarea fiecărui credit ipotecar se va face pe baza unui referat ce
va fi întocmit de inspectorul de credite, semnat de conducătorul compartimentului creditare
şi conducătorul compartimentului financiar-contabil. Acest referat va fi însoţit de un raport
de evaluare a devizului estimativ sau al imobilului ce va fi adus în garanţie. Raportul de
evaluare al imobilului adus în garanţie va fi întocmit de un evaluator cu atestat obţinut de
la Asociaţia Naţională a Evaluatorilor din România (ANEVAR).
Odată cu aprobarea finală se deschide un cont pentru cumpărător la Banca
Transilvania.
Banca ia legătura cu notarul pentru a trimite contractele de vânzare-cumpărare şi
pentru întocmirea draftului pentru Bancă. În contractul de vânzare-cumpărare se stipulează
faptul că, cumpărătorul va deveni proprietar al apartamentul cu două camere, după
semnarea contractului de credit ipotecar. Ulterior vânzătorul cere scoaterea Extrasului de
Carte Funciară pentru apartament, care durează 2 zile şi a Certificatului Fiscal valabil 5
zile de la data emiterii.
 Semnarea contractului de ipotecă de către cumpărator, încheierea contractului de
asigurare a apartamentului ipotecat şi plata taxelor notariale, a ipotecii şi a primei de
asigurare.
 Semnarea contractului de credit ipotecar. Contractul de credit ipotecar are următoarele
obligaţii: constituirea, în conformitate cu dispoziţiile legii, de garanţii reprezentând ipoteci
şi privilegii şi semnarea contractului de garanţie în termen de 30 de zile de la data semnării
contractului de credit ipotecar. Suma creditului acordat va fi pusă la dispoziţia
împrumutatului, eşalonat sau integral, în conformitate cu prevederile din contractul de
credit. În cazul creditelor ipotecare acordate pentru cumpărarea imobilelor sumele
respective vor fi virate, la indicaţia împrumutatului, într-un cont deschis pe numele
vanzătorului.
În caz de faliment sau de lichidare voluntară a împrumutătorului, împrumutaţii au
dreptul de a rambursa anticipat creditul ipotecar primit, neplătind nici un comision. În

24
sarcina împrumutatului vor fi puse numai cheltuielile aferente întocmirii dosarului şi
constituirii ipotecii.
Pentru sumele ce au fost puse la dispoziţia împrumutatului, eşalonat sau integral,
acestea trebuie să prezinte împrumutatorului documente, precum: contract de vânzare –
cumpărare, facturi fiscale, chitanţe fiscale care să ateste utilizarea creditului pentru
destinaţia stabilită in contractul de credit ipotecar.
În cazuri justificate împrumutatorii pot suplimenta creditele ipotecare deja acordate, cu
respectarea în mod corespunzător a condiţiilor prevăzute de legea nr 190/1999.
Pe durata derulării creditului ipotecar inspectorii de credit vor urmări în permanenţă
bonitatea beneficiarilor de credit ipotecar, în vederea evaluării modificărilor intervenite în
situaţia financiară a împrumutatului. Pe baza datelor înscrise în documentele ce atestă
venitul debitorului şi a co-debitorului – adeverinţa de venit precum şi a celor obţinute din
alte surse creditorul va evalua pe toată durata derulării creditului ipotecar, capacitatea
împrumutatului de a rambursa la scadenţă ratele de credit şi de dobândă.
În cazul în care ratele de credit şi/sau dobânda nu sunt achitate la scadenţa de peste 30
de zile, împrumutatorii vor aplica dispoziţiile legii.
În cazul întârzierii la plată, împrumutatorul va trimite beneficiarului împrumutului o
notificare prin scrisoare recomandată, prevenindu-l asupra încălcării contractului de credit
ipotecar. În cazul în care, în termen de 30 de zile de la primirea notificarii, beneficiarul
creditului nu executa obligaţiile, contractul de credit se considera reziliat de plin drept si
intreaga sumă a ratelor de credit cu dobânzile aferente devine exigibilă.
Contractul de credit ipotecar, precum şi garanţiile reale şi personale subsecvente
constituie titluri executorii, urmând să fie investite cu formulă executorie de către instanţa
locului unde este situat imobilul. Executarea debitorilor se va face fără condiţionarea ei de
atribuirea unui alt spaţiu de locuit.
În situaţii deosebite, instanţa de la locul executării va putea acorda un termen de
maximum 90 de zile, în care debitorul îşi va găsi o altă locuinţă. Această prevedere se
aplică numai persoanelor fizice. Executarea creanţelor ipotecare sau privilegiate se va face
de către executorii proprii ai instituţiilor financiare autorizate sau de către executorii
judecătoreşti, după caz, în condiţiile legii.
 Cumpărătorul va vira suma de bani împrumutată în contul vânzătorului deschis la
BRD.
 Cedarea intabulării apartamentului în favoarea Băncii Transilvania, această operaţie
durând 3 zile.

25
 Vânzătorul va ridica banii din contul aflat pe numele lui.

Bibliografie

Cărţi:
1. Irena Munteanu, Moneda si credit, Editura Ex Ponto, Constanta, 2008;
2. Prof. Univ. Dc. Victor Ploae, Economie Politica- Macroeconomie, Editura Ex Ponto,
Constanta, 1999;
3. Victor Troacă, Contabilitate bancară, Editura „Universitaria” – Craiova, Craiova, 2008.

Pagini web:
4. www.bancatransilvania.ro
5. http://www.best-x.ro

26