IMNUL

Desteapta-te , romane!
de Andrei Muresanu
Imnul este o specie a liricii cetatenesti al carui nume provine din cuvantul grecesc hymnos,
avand sensul de cantec de biruinta, de slava si este una dintre cele mai vechi forme de poezie din
literature universala.
Imnul apartine genului liric, in el sunt exprimate sentimente de lauda, veneratie, de prea-
marire a unor eroi, a unui eveniment, a unei idei, a divinitatii.
In secolul al XIX a capatat semnificatia de cantec solemn cu caracter mobilizator, exprimand
idealuri nationale.
Inrudit cu oda sau marsul, se deosebeste de acestea prin faptul ca versurile sunt puse, de obicei, pe
note(se canta).In literatura romana, imnul a aparut ca specie literara in perioada pasoptista.
Poezia “Un rasunet” de Andrei Muresanu a fost scrisa in timpul revolutiei de la 1848 si ras-
pandita pe foi volante cu titlul “Desteapta-te, romane!”, care a devenit un adevarat imn popular.Me-
lodia are la baza un cantec a lui Anton Pann. Din 1990 a devenit imn national al Romaniei.
Nicolae Balcescu a considerat ca “Desteapta-te, romane!” este “Marseilleza romanilor”
Titlul imnului format din verbul la modul imperativ si substantivul in cazul vocativ, reluat in
primul vers sintetizeaza mesajul si ideea centrala a poeziei - indemnul la desteptare nationala, la lupta
impotriva tiraniei pentru libertate sociala, pentru unitate si independenta nationala.
Poezia se incadreaza in genul liric deoarece autorul isi exprima direct sentimentele: patriotismul
– caracterizat in dorinta “trezirii” la lupta impotriva robiei ; mandria pentru o descendenta ilustra ;
sentimentul apartenentei la un neam viteaz. Constiinta ca a sosit momentul unirii tuturor romanilor se
degaja din aceste versuri solemne.
Poezia are un caracter mobilizator, fiind constituita dintr-o serie de indemnuri:
- la desteptare nationala si la actiune pt a ne croi un destin care sa-i impresioneze si pe dusmani
- de a dovedi ca suntem urmasi demni ai romanilor, un popor mandru si curajos simbolizat de
imparatul Traian
- la solidaritate si unitate a intregului popor care este gata sa se jertfeasca pentru dobandirea
libertatii . Ideea aceasta este exprimata prin comparatiile “stau ca brazii-n munte”, “sar ca
lupii in stane”, prin hiperbola “sute de mii” si prin enumeratia din ultimul vers al strofei a
treia: “Batrani, barbati, juni, tineri, din munti si din campii”
Evocarea stramosilor legendari are menirea de a demonstra nobletea originii neamului “ in aste
maini mai curge un sange de roman (…) pastram cu fala-un nume /Triumfator in lupte, un nume de
Traian “.
Cu efect mobilizator si pentru trezirea constiintei nationale sunt evocati marii voievozi Mihai ,
Stefan , Corvin. Legamantul “Juram ca vom da mana, sa fim pururea frati” exprima solidaritatea
poporului.
Patria devine simbolul mamei vaduvite care cere fiilor sa implineasca visul de aur al unirii si ii
blestema pe tradatori.
Prin imprecatie, poetul se adreseaza celor lasi “ De fulgere sa piara, de trasnet ori pucioasa”.
Poetul precizeaza ca in afara robiei turcesti si a tiraniei indurate de veacuri, poporul este pandit de
primejdia de a-i fi rapit graiul, limba stramoseasca ceea ce ar echivala cu pierderea identitatii
nationale.
In penultima strofa se adreseaza romanilor de pretutindeni indemnandu-i la unitate nationala
in ganduri si sentimente: “Romani din patru unghiuri, acum ori niciodata/ Uniti-va in cuget, uniti-va
in simtiri !”
In final poetul indeamna preotii ca sa insoteasca oastea care lupta pentru libertate, preferand
moartea eroica, decat robia rusinoasa: “Murim mai bine-n lupta cu glorie deplina/ Decat sa fim
sclavi iarasi in vechiul nost’ pamant !”
Mesajul poeziei este conturat cu ajutorul mai multor procedee de expresivitate artistica:
- antiteze : “acum-niciodata”, “viata-moarte”, “voi-noi”
- metafore : “somnul cel de moarte” (sugerand pasivitatea), “iataganul barbarei semilune”
(semnificand asuprirea turceasca), “marete umbre”(voievizii ilustri)
 - comparatii : “stau ca brazi in munte voinici”, “sar ca lupii in stane”
- enumeratii ; “Mihai, Stefan, Corvine”
- inversiuni (epitete in inversiune) : “cruzii tai dusmani”, “sfanta libertate”
- repetitii: “uniti-va”
Tonul poeziei este solemn, profetic prin folosirea simbolurilor.Specifice imnului sunt
invocatiile si interogatiile retorice , constructiile in vocativ , verbele la imperativ.Ritmul este iambic,
rima incrucisata si masura de 13-14 silabe. Opera este alcatuita din 11 catrene.
Inaltele idei de iubire de patrie si de libertate exprimate intr-un mod atat de pregnant au facut ca
poezia lui Andrei Muresanu sa aiba ecou nu numai in contextul istoric in care a fost creata ci sa
dainuie peste un secol in memoria afectiva a romanilor care au ales-o sa le reprezinte tara in mod
oficial, alaturi de drapelul tricolor.