Literatura Romana

-curs 9-

*Next time: Camil Petrescu – cele doua romane

Anton Holban- criterii de incadrare canonica destul de clare. Spre

deosebire de Camil Petrescu, Holban nu a castigat prin respectarea
criteriilor.

Ce il plaseaza in categoria autorilor importanti :

- Apartenenta la modernism
- Ilustrarea modernitatii

Detaliu biografic – e evident ca e afiliat la modernism si modernitate –

nepotul lui Lovinescu (posibilitatea sa fi reprins niste tehnici de factura
moderniste)

Modernitatea – intotdeauna o plasam in raport cu dezvoltarea civilizatorie

(porneste de la nivelul de dezvoltare economica). La Holban,
modernitatea are legatura cu dezvoltarea civilizatorie a societatii
interbelice. Unul din criterii apare si la modernism – ubarnizarea,
citadinismul. Trecerea de la rural – la urban (Lovinescu vorbeste despre
asta in materie de modernitate – Evolutia prozei literare si in Istoria
civilizatiei romane contemporane).

In mod surprinzator aceste doua criterii nu au fost suficiente pentru a-l

integra pe Holban pe prima treapta. Este considerat mai putin valoros si
relevant decat altii. El devine totusi cunoscut – “O moarte care nu
dovedeste nimic” , “Jocurile Daniei” si “Ioana” – nu atrage atentia in
timpul vietii asa de mult cum o face dupa moarte.

*Romanele lui Anton Holban – Intrebari.

Diferenta intre Holban si Rebreanu sau Sadoveanu – La Holban in

realitatea exterioara nu exista o actiune concreta – Sandu care apare in 3
instante diferite – 3 personaje diferite care isi face scenarii mentale. Jocuri
ale mintii. Holban aduce nou doua lucruri si o face consecvent – pe de-o
parte stabileste un cadru de tip modern pentru actiunea romanelor sale –
Bucurestiul modernizat, viata mondena a litoralului romanesc la vremea
aceea sau mobilitate a personajelor in orase moderne (o moarte care nu
dovedeste nimic) – combina cronotopia cu lumea mintii a unui narator la
persoana 1 care apare in 3 instante diferite care mai si scrie un roman,
jurnal (Ioana). Sunt doua lucruri care se combina – cadru modern si
tehnologie narativa a mintii personajului. Se macina in gol mental in timp
ce in realitatea exterioare nu se intampla nimic. Sandu contruieste
scenarii de tip abisal – gand in gand in gand.

Spre deosebire de Sadoveanu sau Rebreanu unde personajele discuta

intre ele si un narator la persoana a 3-a ilustreaza dialogul dintre ele, la
Holban lucurile se complica. Il avem pe Sandu care o descrie pe Ioana intr-
un roman, jurnal, avem o singura voce. Ioana exista numai in gandurile lui
Sandu. Dar avem acces si la gandurile Ioanei – care se gandeste la Sandu.
Cat de creditabila e naratiunea cand avem un narator la pers 1? Naratiune
subiectivitata la extrem. Raportare la o realitate de tip mental –
autoiluzionarea, autosugestia.

Sandu – indivizi ecocentrati. Performantele lor sunt inexistente in lumea

exterioara, dar mare eroism mental. Gradul de plauzibilitate nu e atat de
mic pe cat pare. Ioana isi distruge sanatatea mintala din cauza crizelor de
cuplu, dar in jocurile Daniei, e pe dos. Ea e cea care controleaza jocul.

Holban e un autor valoros ptc isi contruieste romanele fragmentar si

impregnante de prustianism (asocieri mentale) + pluriperspectivism.

Lumea mintii la Anton Holban

Irina - “O moarte care nu dovedeste nimic” e numita de tatal naratorului

– “uratica aceea”. Aceeasi Irina e descrisa de narator – “Picioare prea
lungi”. Apoi vine si contrabalansul – despre aceeasi persoana – doua
informatii complet diferite. Aici surplusul de informatii sunt furnizate de
aceeasi persoane. Irina in perspectiva evoluativa – “ o mica baba vopsita
exagerat”. Daca Irina e carna cum e definita, vopsita exagerat, pudrata
exagerat, picioare prea lungi, de ce Sandu mai sta cu ea?

Scenariile mentale – “moartea Irinei nu poate fi decat mediocra” – isi si

inchipuie cum va muri. De ce isi imagineaza lucruri teribile?

Sandu spune un lucru care defineste perfect cele trei romane, scrie un
roman-jurnal pe “arhitectura presupunerilor mele”.

“Ioana” Fragmentarism – exemple: una dintre marile placeri ale lui Sandu
– a imagina celuilalt scene cu Ioana pentru a-l tortura, a-l manipula.

Scena – Ioana coboara din tren – Sandu se duce la Brasov sa o intalneasca

pe Ioana, ajunge pe peron si e f emotionat. In momentul in care Ioana
coboara pe treptele peronului, el o vede, dar in acel moment apare un
baiat de ziare care spune ca a murit presedintele republicii franceze. In
acel moment emotia s-a impartit in doua, o parte a ramas spre Ioana,
cealalta s-a indreptat spre moartea presedintelui. E posibil sa impartim
lumea mintii in mai multe sectiuni. Ce face Sandu nu e lipsit de
plauzibilitate.

Nuvela “Icoane la mormantul Irinei” 1932, apare o scena foarte

asemanatoare cu cea precedenta. “M-a torturat prima ei noapte cu
celalalt” – aparent naratorul a avut acces la ea. “Si desigur, dintre noi trei,
eu, care n-am fost acolo, stiu cel mai bine, clipa cu clipa ce s-a petrecut” –
schimarea centrului de interes dinspre interior spre exterior. “Ei erau
inlantuiti de emotii diferite, prea stangaci ca sa se observe, eu de la
distanta, cu imaginatia mea lucrand frenetic, vedeam detaliile. As putea
spune si vorbele dintre ei […]” – acest narator aparent omniscient, nu a
fost acolo, e o inventie mentala detaliata.

“Jocurile Daniei” – jocuri ale mintii intr-un mod strategic. Exista scene in
care naratorul isi imagineaza ce vorbeste Dania la telefon in timp ce face
baie. Calea Victoriei cu cinematograful, Cotroceniul, automobilele
descrise, Dania – femeia sportiva care schiaza. Sandu – “facusem din
sunete o rochie pentru tine” – imagine aproape de realitate virtuala.