HISTOLOGIA

DEZVOLTĂRII DINTELUI
Dezvoltarea dintelui: interacţiuni epitelio-mezenchimale (interrelaţii
între epiteliul oral şi mezenchimul subjacent)

Secvenţialitate în procesul de dezvoltare a dintelui:

 iniţierea – stadiul de mugure;

 proliferarea – stadiul de capişon;
 histo şi morfodiferenţierea – stadiul de clopot;
 apoziţia – finalizarea stadiului de clopot, formarea coroanei.

Procesul de dezvoltare a dintelui:

- formarea coroanei
- formarea rădăcinei
- în paralel structurarea ţesuturilor de suport care realizează
ancorarea dintelui la nivel mandibular
FORMAREA COROANEI
Stadiul de mugure

Banda epitelială primară

Cavitatea orală primitivă (stomodeum)

1. epiteliu stomodeal
- origine ectodermică, 2-3 straturi celulare, bogate în glycogen
- stratul bazal – celule prismatic înalte
- stratul superficial – celule aplatizate
2. ţesut conjunctiv de tip embrionar
= ţesut mezenchimal/ectomezenchimal - origine în crestele neurale
3. membrană bazală continuă – între cele două ţesuturi
Stadiul de mugure

Banda epitelială primară

Stomodeum (ziua 37 i.u.)

- locul viitoarelor arcade dentare: două benzi epiteliale continue
şi groase, în formă de potcoavă
= bandă epitelială primară
- se subdivide rapid într-o lamină vestibulară şi o lamină dentară

Lamina vestibulară
proliferare, mărire, degenerare celule → vestibulul oral, localizat
între viitorul obraz/viitoarele buze şi viitoarea arcadă dentară
Stomodeum (ziua 37 i.u.) Stadiul de mugure
- locul viitoarelor arcade dentare: două
benzi epiteliale continue şi groase, în
formă de potcoavă
= bandă epitelială primară
- se subdivide rapid într-o lamină
vestibulară şi o lamină dentară

1. Lamina vestibulară
proliferare, mărire, degenerare celule →
vestibulul oral, localizat între viitorul
obraz/viitoarele buze şi viitoarea
arcadă dentară
2. Lamina dentară
zone individualizate de activitate
proliferativă, evidenţiabile în regiunea
viitoarelor procese alveolare sub
forma unor conglomerate epiteliale
orientate în interior, înspre
ectomezenchim
conglomeratul epitelial = mugure epitelial
- separat de celulele
mezenchimale/ectomezenchimale
printr-o membrană bazală distinctă
Stadiul de mugure
Elemente morfologice în stadiul de mugure

3 tipuri de structuri:
 celule epiteliale organizate compact
diviziune + proliferare iniţială
- se dispun sub forma unei structuri rotunde
care
păstrează continuitatea cu epiteliul oral;
- structura = mugure epitelial - viitorul organ
al smalţului

 celule mezenchimale/ectomezenchimale
care înconjoară aria epitelială
- realizeaza o condensare
imediat sub MB de separare, continuă
- viitoarea papilă dentară

 celule mezenchimale/ectomezenchimale
situate
mai în exterior
- viitorul folicul/sac dentar
Stadiul de capişon
Evenimente în etapa de proliferarea

- diviziunea şi proliferarea celulară continuă

- creştere asimetrică a elementelor componente ale germenelui
dentar
- mugurele epitelial:
- forma: rotundă / ovalară, proliferează în jos şi în lateral, zona
centrală devenind concavă
- se înfundă în mezenchim/ectomezenchim, păstrând însă legătura
cu lama dentară (epiteliu oral) printr-un pedicul, care se alungeşte şi
se subţiază
Stadiul de capişon

Elemente morfologice în stadiul de capişon

 structura epitelială cu aspect de “capişon” = organul
smalţului
 structura mezenchimală/ectomezenchimală condensată cu
aspect de “minge” = papila dentară
 structura mezenchimală/ectomezenchimală cu aspect
compact, situată în exteriorul celorlalte două, delimitându-
le şi încapsulându-le = sacul dentar

 organul smalţului → smalţul,

 papila dentară → pulpă dentară şi va elabora dentina,
 sacul dentar → ţesuturile de suport ale dintelui.
Stadiul de capişon

Organul smalţului

- elemente componente:
1. epiteliu intern
2. epiteliu extern
3. epiteliu reticular

Epiteliul extern al organului smalţului

- convexitate capişon
- un singur strat de celule mici, cuboidale, strâns unite
între ele prin joncţiun
- nu este perfect liniar,datorita diferenţei de presiune
osmotică dintre matricea ţesutului
mezenchimal/ectomezenchimal înconjurător şi
matricea dintre celulele centrale ale organului
smalţului
- separat de celulele ţesutului
mezenchimal/ectomezenchimal înconjurător - MB
continuă
Stadiul de capişon
Organul smalţului

- elemente componente:
1. epiteliu intern
2. epiteliu extern
3. epiteliu reticular

Epiteliul intern al organului smalţului

- concavitate capişon
- un singur strat de celule înalte, prismatice (N ovali, PB,
citoplasmă bogată în organite celulare, strâns unite prin
joncţiuni)
- MB - separă epiteliul intern de ţesutul mezenchimal/
ectomezenchimal adiacent
Stadiul de capişon
Organul smalţului

- elemente componente:
1. epiteliu intern
2. epiteliu extern
3. epiteliu reticular

Epiteliul reticular al organului smalţului

- între epiteliul intern/extern
- celulele
- distanţate unele de altele prin creşterea cantităţii de fluid
extracelular
- nuclei mici rotunzi
- citoplasma - aspect stelat, reticular - numeroase prelungiri care
se anastomozează între ele
- imagine de “reţea” sau de “reticul stelat epitelial” = “pulpa
smalţului”

- spaţiul extracelular - matrice moleculară cu structură şi

compoziţie complexă, predominant mucoidă
- rol - consistenţă de tip elastic → susţinere, protecţie
Stadiul Organul
de capişon
smalţului

Ansa cervicală

- unire epiteliu intern / epiteliu extern al organului

smalţului
- importantă rată de proliferare celulară
- locul de demarcaţie dintre viitoarea coroană şi viitoarea
rădăcină - zona cervicală a dintelui
- ulterior - teacă epitelială radiculară Hertwig, diafragm
epitelial
Stadiul de capişon
Papila dentară

- se constituie sub influenţa şi în paralel cu proliferarea epiteliului intern

al organului smalţului
- reprezintă zona de ţesut mezenchimal/ectomezenchimal condensat
localizat în concavitatea organului smalţului
 Stadiul de capişon incipient – aspect omogen:
- matrice extracelulară redusă
- fibrile de colagen tip III ↑, aşezate în reţea, fibrile de colagen tip I ↓
- glicozaminoglicani (acid hialuronic, proteoglicani şi glicoproteine de
adeziune)
- celule mezenchimale/ectomezenchimale, macrofage, limfocite
 Stadiul de capişon avansat
- celulele mezenchimale/ ectomezenchimale dispuse chiar în
concavitatea organului smalţului sunt mult mai numeroase
comparativ cu restul papilei dentare - zonă de densificare celulară
- colagen tip III în cantitate importantă, dispus în reţea densă
- fibrocite, limfocite, macrofage
Stadiul de capişon
Sacul dentar

- fibrele de colagen - dispoziţie relativ circulară în jurul organului

smalţului şi a papilei
- zonă bogat vascularizată şi inervată
Stadiul de clopot

Etapa proliferativă este urmată de etapa de histodiferenţiere şi

morfodiferenţiere.

Evenimente în etapa de histodiferenţiere şi morfodiferenţiere

 histodiferenţiere:
- celulele germenelui dentar  transformări morfologice şi funcţionale
 morfodiferenţiere:
- viitorul dinte  forma generală şi dimensiunile relative finale

Elemente morfologice în stadiul de clopot

 Organul smalţului: suprafaţa concavă a capişonului se adânceşte,
prin creşterea în adâncime a invaginării epiteliului intern al
organului smalţului
- clopot incipient, clopot avansat
- germenele dentar - independent de epiteliul oral, prin degenerarea
şi dispariţia pediculului de legătură cu lamina dentară
 Papila dentară
 Sacul dentar
Stadiul desmalţului
Organul clopot
 epiteliu extern;
 epiteliu reticular;
 epiteliu intermediar;
 epiteliu intern.
Linia de separare dintre epiteliul intern al organului smalţului şi papila
dentară - joncţiunea amelodentinară.

Epiteliul extern al organului smalţului

 celule cubice, citoplasmă redusă, nucleu mare, evident, organite
celulare bine reprezentate; joncţiuni strânse
 dispuse neregulat, dispoziţie liniară numai la nivelul polului
superior al concavităţii
Stadiul de clopot

Epiteliul reticular al organului smalţului

 celule stelate
 citoplasma: organite celulare comune, structuri fibrilare (tonofilamente)
 joncţiuni de tip desmozomal cu celulele epiteliului intern/extern al
organului smalţului
 glicozaminoglicani  proprietăţi hidrofile  creşte cantitatea de fluide din
compartimentul extracelular
 extinderea epiteliului reticular  spaţiu pentru migrarea (spre exterior)
ameloblastelor în procesul de amelogeneză
Stadiul de clopot
Epiteliul intermediar al organului smalţului
 între epiteliul intern şi epiteliul reticular
 1-4 straturi celulare
 forme diferite (aplatizate, cuboidale, fuziforme, poligonale), prelungiri
scurte
 citoplasmă bogată în glicogen: organite celulare comune, tonofilamente
 nuclei hipercromi
 legate prin joncţiuni de tip desmozomal şi gap
 activitate enzimatică importantă: fosfataza alcalină
 intervine în procesul de amelogeneză
Histodiferenţierea şi morfodiferenţierea.
Stadiul de clopot

Epiteliul intern al organului smalţului

 celule prismatice, nucleu central, citoplasmă bogată în glicogen
 derivate din stratul intern al epiteliului oral
 diferenţiere în preameloblaste  ameloblaste: înalt specializate,
polarizate, responsabile de sinteza şi depunerea smalţului
Stadiul de clopot
Epiteliul intern al organului smalţului

Ameloblastele:
 determină forma coroanei
 induc diferenţierea celulelor ectomezenchimale din periferia papilei
dentare în odontoblaste
 poziţia ocupată de ameloblaste  viitoarea joncţiune amelodentinară
a dintelui matur
 membrana bazală dintre organul smalţului şi papila dentară se
fragmentează  sub influenţa directă a primei pături de dentină
sintetizată de odontoblaste  amelogeneza
 diferenţierea ameloblastelor: iniţial în aria incizală/ocluzală, apoi în
ariile laterale, spre ansa cervicală (teacă epitelială radiculară Hertwig)

Ameloblastele induc diferenţierea odontoblastelor care, prin depunerea

dentinei, vor induce, la rândul lor, depunerea smalţului.
Stadiul de clopot

Epiteliul intern al organului smalţului

Diferenţierea ameloblastelor
- celulele epiteliului intern al organului smalţului se elonghează
 contact cu celulele ectomezenchimale periferice  procese de inducţie
 odontoblaste  depunere de dentină
 trăsătura morfologică caracteristică = modificarea polarităţii
 celulele:
 prismatice, nucleu mare, oval, ocupă toată citoplasma celulară
 cresc în dimensiuni, nucleul oval devine localizat la polul apical (înspre
epiteliul intermediar)
 depunere prim strat de dentină  nucleul migrează înspre polul bazal
(înspre papila dentară)
 polul bazal  transformare în pol apical  diferenţiere citoplasmatică
apicală specifică – prelungirea Tomes
 polul apical  transformare în pol bazal
 zona de unire epiteliu intern - epiteliu extern  ansă cervicală  teacă
epitelială radiculară Hertwig (epiteliul intermediar şi epiteliul reticular
dispar complet la acest nivel)
Stadiul de clopot
Papila dentară în stadiul de clopot incipient

 membrană bazală continuă: colagen tip

IV, V şi glicozaminoglicani
Ţesut mezenchimatos:
- substanţă fundamentală bogată în
glicozaminoglicani şi fibre conjunctive
fine şi dispersate (colagen tip I)
- celule mezenchimale/ectomezenchimale
nediferenţiate, fără particularităţi
structurale

Papila dentară în stadiul de clopot avansat.

Diferenţierea odontoblastelor

 fragmentarea membranei bazale 

celulele ectomezenchimale din periferia
papilei  preodontoblaste 
odontoblaste
Stadiul de clopot
Papila dentară în stadiul de clopot avansat. Diferenţierea
odontoblastelor

Odontoblastele
 celule prismatic înalte, polarizate, organite celulare implicate în
sinteza şi secreţia proteică → dentina
Celulele din stratul subodontoblastic
 îndepărtate din sfera de influenţă a epiteliului intern al organului
smalţului în timpul ultimei lor diviziuni celulare
 au capacitatea, în anumite condiţii de stimulare, să se transforme
în odontoblaste

Urmare a elaborării dentinei, papila dentară se transformă în pulpă

dentară
 structura - similară stadiului de clopot incipient
Stadiul de clopot
Sacul dentar

 structură compactă, densificată:

 predomină fibrele de collagen (orientate radiar în jurul organului smalţului
şi a papilei), în detrimentul substanţei fundamentale
 fibroblaste foliculare
 zona - bine vascularizată şi inervată

Sacul dentar este responsabil de formarea parodonţiului (cement,

ligament, os alveolar).

Sfârşitul stadiului de clopot se caracterizează prin:

- apariţia dentinei şi a smalţului
- transformarea papilei dentare în pulpă dentară
- structurarea elementelor de vascularizaţie şi inervaţie pulpară
- debutul proceselor formative cu origine în sacul dentar, care vor duce la
formarea ulterioară a parodonţiului
FORMAREA RĂDĂCINII
- debutează DUPĂ definitivarea formării coroanei, la nivelul viitoarei
joncţiuni amelocementare
- continuă şi după momentul erupţiei

Elemente morfologice cu rol în formarea rădăcinii

 ansa cervicală → teacă epitelială radiculară Hertwig → diafragmul
epitelial
 sacul dentar

Celulele epiteliului intern al organului smalţului

 în contact cu papila dentară induc apariţia odontoblastelor şi depunerea
dentinei
 NU SE VOR MAI DIFERENŢIA ÎN AMELOBLASTE  în zona respectivă NU
SE VA DEPUNE SMALŢ

Teaca epitelială Hertwig

 creşte într-un plan orizontal spre interior, spre pulpa dentară, “îndoindu-
se” la extremităţile sale sub un unghi de 450
FORMAREA RĂDĂCINII

Teaca epitelială Hertwig

 porţiunile îndoite ale tecii epiteliale Hertwig (marginile/terminaţiile) =
diafragm epitelial
 proliferează cu direcţie de orientare în jos, spre viitorul apex al rădăcinii şi
implicit, viitorul foramen apical
 păstrează o dimensiune constantă în timpul dezvoltării rădăcinii

Pe măsură ce rădăcina creşte în lungime, coroana dintelui se

deplasează ascendent faţă de baza criptei care conţine dintele,
creând astfel un spaţiu necesar pentru elongarea şi definitivarea
rădăcinii
Rata de alungire radiculară este aceeaşi cu rata de ascensionare
ocluzală a coroanei.
FORMAREA RĂDĂCINII
Evoluţia sacului dentar

- finalizarea procesului de dezvoltare a dintelui:

 etapa de formare a rădăcinii
 etapa de ancorare la nivel maxilar

 ţesuturile de suport ale dintelui se dezvoltă în paralel:

 cement
 ligament parodontal
 os alveolar