Sunteți pe pagina 1din 8

7/28/2019 marketingul serviciilor publice

UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIEŞTI


FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
Specializarea: MANAGEMENTUL SISTEMELOR
MICROECONOMICE
Master, Anul II

Tema proiectului: Marketingul serviciilor publice

Student: Nae Geanina


Grupa 12

2013

http://slidepdf.com/reader/full/marketingul-serviciilor-publice 1/8
7/28/2019 marketingul serviciilor publice

Conceptul de marketing în administraţia publică

Dezbaterile care au avut loc în ultimii ani referitoare la locul, rolul şi perspectivele
marketingului în societatea modernă au evidenţiat tendinţa de extindere a domeniilor de aplicare a
marketingului în diverse sectoare ale activităţii umane. Marketingul în administraţia publică vizează
concepte, principii, metode şi tehnici pentru înţelegerea şi perfecţionarea activităţilor de marketing şi
de execuţie din instituţiile publice şi a comportamentului de marketing al funcţionarilor publici,
 permanenţi şi/sau aleşi din sectorul public.
Conţinutul administraţiei publice, ca activitate concretă, trebuie investigat în procesul complex
al vieţii social-economice, pornind de la menirea sa de a satisface, raţional şi eficient, exigenţele din ce
în ce mai mari ale cetăţenilor. Marketingul administraţiei publice este un proces sistematic de cercetare
care duce, în final, la cunoaşterea prealabilă a pieţei. Pentru orice instituţie de administraţie publică, a
analiza piaţa înseamnă a cunoaşte toţi factorii care se referă la nevoile şi preferinţele cetăţenilor, la
modul de satisfacere a acestora, la factorii care accelerează şi la cei care frânează procesul de
administraţie publica.
În literatura de specialitate, marketingul în administraţia publică este definit ca ansamblu al
 proceselor şi relaţiilor de marketing, bine determinate, existente între componente ale sistemului
administrativ, prin care, în regim de putere publică, se aduc la îndeplinire legile şi/sau se planifică, se
organizează, se coordonează, se gestionează şi se controlează activităţile implicate în realizarea
serviciilor care satisfac interesul public.
Permanentele schimbări ce au loc în societate fac necesară, din partea instituţiilor administraţiei
 publice, capacitatea de a se adapta cât mai rapid la transformările sociale, în scopul de a răspunde
acestora şi, implicit, exigenţelor societăţii.
La momentul actual, organizaţiile din administraţia publică sunt situate într-un univers
concurenţial, adoptă comportamentele organizaţiilor private, concurente şi urmăresc transformările
marketingului modern. Concepţia privind activitatea de marketing din firme poate fi extinsă şi în cazul
instituţiilor publice dacă se ţine cont de particularităţile administraţiei publice. Această posibilitate
rezidă în aceea că întregul aparat al sistemului administrativ, aflat în postura de prestator de servicii
 publice, trebuie să promoveze strategii de marketing specifice acestui tip de activităţi. În acelaşi timp
este de admis că administraţia publică trebuie să se preocupe de calitatea propriei activităţi pentru a
satisface în condiţii optime cerinţele cetăţenilor. Prin optica şi conţinutul pe care le promovează,
marketingul în administraţia public impune funcţionarilor un nou mod de conduită care presupune,
deopotrivă, receptivitate faţă de cerinţele cetăţenilor, capacitate înaltă de adaptare la evoluţia cerinţelor 
şi exigenţelor societăţii, spirit novator, transparenţă, disponibilitate pentru reducerea birocraţiei,
flexibilitate în mecanismul de funcţionare a instituţiilor publice, viziune unitară asupra activităţilor 
desfăşurate şi eficienţă maximă, obţinute ca rezultat al orientării efective a activităţilor către nevoile
reale ale cetăţenilor.
Marketingul este o funcţie care revine fiecărui angajat sau funcţionar public. Fiecare contact pe
care cetăţenii îl au cu activitatea instituţiei va afecta modul în care se vor raporta la administraţia
 publică. Cercetarea de marketing (sau studiul pieţei) priveşte procesul de investigare, culegere, filtrare,
 prelucrare, analiză, interpretare, exploatare şi difuzare de informaţii care descriu o situaţie de
marketing, în scopul fundamentării unei decizii.
Realizarea strategiei de piaţă şi în general a politicii de marketing necesită un complex de
activităţi concentrate în jurul celor patru componente de bază ale mixului de marketing: produsul,
 preţul, distribuţia şi promovarea/comunicarea cu piaţa.

http://slidepdf.com/reader/full/marketingul-serviciilor-publice 2/8
7/28/2019 marketingul serviciilor publice

O altă problemă dezvoltată în teză este cea legată de planificarea strategică, process complex de
stabilire şi menţinere a celei mai bune relaţii între obiectivele, pregătirea angajaţilor şi resursele unei
administraţii publice şi mixul de marketing raportat la conjunctura pieţei.

Caracteristicile marketingului în administraţia public:


Printre caracteristicile marketingului în administraţie publică pot fi menţionate:
· caracterul integrator;
· caracterul politic;
· caracterul de diversitate;
· caracterul de sinteză.
Orientarea către cetăţeni
Într-un sistem birocratic tradiţional, puterii publice îi revenea sarcina de a orienta activităţile
 publice, în funcţie de necesităţile pe care le determină pentru bunăstarea cetăţenilor. O perioadă
îndelungată, utilizatorii serviciului public au fost „supuşi” acestuia. Publicul tolerează opţiunile,
activităţile, disfuncţionalităţile instituţiilor publice. Prin urmare, sistemul public este departe de orice
dimensiune a pieţei: publicul este un ,,captiv”, deoarece nu poate alege. În plus, activitatea depusă
 pentru el se presupune că se realizează „spre binele lui”.
Astăzi, conceptul de serviciu public s-a transformat esenţial, atât din punct de vedere
conceptual, cât şi din punct de vedere funcţional, schimbându-se mijloacele şi tehnicile de punere în
 practică, care sunt influenţate atât de evoluţiile tehnice ale vremii, cât şi de viaţa politică. Avându-se în
vedere procesul de reformă, se impune a fi abordate câteva prerogative prioritare pentru a crea servicii
 publice moderne şi eficiente, orientate spre cetăţean.
Una dintre aceste direcţii o reprezintă îmbunătăţirea relaţiei între cetăţean şi instituţia de
administraţie publică. Realizarea acestui deziderat implică nemijlocit îmbunătăţirea calităţii serviciilor 
 publice oferite cetăţenilor, precum şi creşterea capacităţii comunităţii locale de identificare a nevoilor 
comunitare şi de a lua decizii pentru satisfacerea acestora. Orientarea instituţiei publice către cetăţeni
este unul dintre principiile de bază ale marketingului în administraţia publică.
Cu toate că nu toate serviciile oferite de instituţiile de administraţie publică aduc profit direct,
cetăţenii care apelează la acestea este corect să fie priviţi şi trataţi ca având calitate de clienţi, pentru că
ei fac parte dintre contribuabilii la bugetul statului, buget din care sunt finanţate respectivele instituţii.
Cetăţeanul este locuitorul unei ţări şi toate acţiunile lui sunt în concordanţă cu un set de reguli (drepturi
şi îndatoriri) în problemele/afacerile publice. Câmpul său principal de acţiune este sfera publică în care
comunică şi interacţionează cu alţi cetăţeni.
Administraţia locală, care trebuie să fie apropiată cetăţeanului prin natura sa şi care îşi bazează
legitimitatea pe opţiunea electorală a acestuia, trebuie să promoveze o legătură firească de parteneriat
între cei care oferă servicii publice şi cei care le utilizează. Prin urmare, pentru a avea succes în
satisfacerea doleanţelor cetăţenilor, punctul de plecare logic pentru instituţia publică este identificarea a
ceea ce vor aceştia, şi apoi să încerce să le îndeplinească cerinţele într-un mod cât mai eficient.
 Necesitatea ca instituţiile de stat să-şi adapteze activitatea la cerinţele grupului ţintă de cetăţeni
este unul din aspectele definitorii ale marketingului în administraţia publică.
 Marketingul intern şi interactiv în administraţia publică
Marketingul intern în administraţia publică vizează activitatea de pregătire, antrenare şi
motivare a funcţionarilor publici cu scopul de a desfăşura servicii administrative de calitate cetăţenilor.
Se urmăreşte creşterea ataşamentului propriilor angajaţi din cadrul organizaţiei administrative faţă de
instituţia publică. Se consideră că politicii de personal i se atribuie o viziune de marketing.

http://slidepdf.com/reader/full/marketingul-serviciilor-publice 3/8
7/28/2019 marketingul serviciilor publice

Fără funcţionari publici satisfăcuţi şi motivaţi nu pot exista cetăţeni mulţumiţi. Scopul marketingului
intern este crearea de funcţionari conştienţi şi motivaţi de rolul lor în relaţia pe care o au cu cetăţenii.
Orientarea fermă spre satisfacerea cetăţenilor constă într-o conlucrare strânsă între personalul de
contact şi personalul de sprijin, crearea unui mediu intern care satisface exigenţele, aşteptările
funcţionarilor şi, implicit, ale cetăţenilor-clienţi.

Marketingul
organizatorice, intern
aceasta se bazează
vizează serviciulpeadministrativ,
un sistem de şicomunicare internă
cea operativă, careîntre
oferăcomponent
şi livrează structurii
serviciul
 promis. Instituţia publică trebuie să investească şi să se implice în calitatea şi performanţele angajaţilor,
determinându-i pe aceştia să lucreze ca o echipă al cărei scop este satisfacerea cetăţenilor. Pentru ca
organizaţia administrativă să ofere servicii de calitate constant, funcţionarilor publici li se impune să-şi
orienteze toate acţiunile spre cetăţean.
Marketingul intern implică funcţionari orientaţi spre cetăţeni. În acest scop, capacitatea de a
interacţiona trebuie să fie un criteriu de selecţie a personalului. Se impune ca accesul systematic al
funcţionarilor publici la informaţii să fie asigurat. Liderii din administraţia publică trebuie să
urmărească crearea unui mediu intern care să stimuleze orientarea către cetăţean a funcţionarului public
şi îmbunătăţirea pârghiilor de rezolvare în condiţii optime a momentelor de interacţiune cu cetăţenii.
În administraţia publică, marketingul interactiv se referă la capacitatea funcţionarilor publici de
a presta servicii administrative pentru cetăţeni. Finalitatea prestaţiei, calitatea serviciului înregistrat,
gradul de satisfacţie al cetăţenilor indică rezultatul unui proces interactive între funcţionari şi cetăţeni.
Marketingul interactiv intervine în momentul în care se realizează contactul dintre angajaţii instituţiei
 publice şi cetăţeni. Rolul marketingului interactiv este de a dinamiza raporturile cu cetăţenii, în scopul
îmbunătăţirii valorii serviciilor. Momentul în care cetăţeanul, prin relaţia sa cu funcţionarii publici, îşi
creează o primă impresie (favorabilă sau defavorabilă, însă determinantă pentru instituţia
administrativă şi serviciile acesteia) este relevant pentru a descrie relaţia organizaţie publică - cetăţean.
Cetăţenii trebuie susţinuţi pentru a conştientiza faptul că ei, reprezentând un element
indispensabil în procesul de desfăşurare a activităţii, este cazul să aibă încredere în funcţionarii publici.
Calitatea serviciilor primite este dependentă inclusiv de contribuţia lor în proces, de măsura în care au
înţeles inevitabilitatea interacţiunii cu angajatul din administraţia publică şi sau angajat fără nicio
reţinere în acţiunile de conlucrare.
Toţi funcţionarii publici, dar cu precădere personalul de contact, ar trebui perfecţionaţi şi
instruiţi în vederea utilizării unor tehnici şi metode de marketing pe care să le adapteze la
 personalitatea, aşteptările, stilul, şi exigenţele fiecărui cetăţean, trezindu-i încrederea acestuia în
administraţia publică.
Personalul de contact din cadrul instituţiei administrative are obligaţia ca, atunci când
interacţionează, să apere interesele organizaţiei publice, dar şi pe cele ale cetăţenilor, cu scopul de a
satisface ambele părţi. Relaţia de inegalitate ce poate apărea la un moment dat între cunoştinţele
funcţionarului public şi ignoranţa cetăţeanului sau experienţa sa şi cunoştinţele insuficiente poate fi
considerată o sursă posibilă a unui diferend.
În concluzie, rolul marketingului interactiv în administraţia publică este de a îmbogăţi
experienţa cetăţenilor şi, mai mult decât atât, de îmbunătăţire a randamentului personalului de contact.
Imaginea instituţiei publice
Prin imagine se înţelege reprezentarea care s-a format ca o sumă de atitudini, opinii, aşteptări,
credinţe, experienţe, cerinţe, ipoteze, mentalităţi, prejudecăţi asupra unei persoane, la un grup de
oameni sau în cadrul opiniei publice, sau a unei instituţii (de exemplu prefectură, primărie etc.).
Indiferent de natura lor, pozitive sau negative, adevărate sau false, imaginile duc la respingerea,
modificarea sau susţinerea unei idei având o puternică influenţă asupra comportamentului uman.

http://slidepdf.com/reader/full/marketingul-serviciilor-publice 4/8
7/28/2019 marketingul serviciilor publice

Astfel, există mai multe categorii de imagini: imaginea serviciilor publice, imaginea instituţiei de
administraţie publică, imaginea unui serviciu din cadrul instituţiei administrative, imaginea unui oficial
(primar, prefect, preşedinte, ministru, preşedinte de consiliu judeţean etc.) etc. Îmbunătăţirea imaginii
este o activitate continuă, ci nu una sporadică. Se impune ca reprezentanţii instituţiei de administraţie
 publică să comunice în mod permanent şi să fie atenţi la imaginea acesteia, astfel încât opinia publică

să aibă Imaginea
o percepţieprimăriei
pozitivă şi de încredere faţă de administraţia publică.
Imaginea primăriei trebuie să fie primordială în subconştientul cetăţeanului ca fiind ceamai
importantă instituţie care se implică în viaţa comunitară. Ea trebuie percepută de cetăţean ca un
 partener în soluţionarea problemelor locuitorilor, cât şi ale comunităţii. În acest caz, primăria se impune
a deveni o instituţie de servicii publice, unde funcţionarul public este conştient că rolul lui este de a
servi comunitatea şi de a colabora cu cetăţenii. Pentru a câştiga încrederea, atât primăria, ca instituţie,
cât şi funcţionarul public au de îndeplinit cerinţele şi nevoile cetăţenilor.
 Publicitatea în administraţia publică
Publicitatea presupune ansamblul mijloacelor şi acţiunilor utilizate pentru a cunoaşte şi aprecia
serviciile prestate de instituţiile administraţiei publice de către cetăţeni. Organizaţiile dinasectorul
 public urmăresc apropierea de cetăţeni, prezentându-se ca gestionari ai fondurilor publice şi ca
 prestatori de servicii. Publicitatea instituţiei de administraţie publică trebuie să fie în concordanţă cu
adevărul.  Cel care realizează activitatea de marketing are misiunea de a selecta unul dintre obiectivele
instituţiei publice. A redacta şi a expune acest obiectiv în conştiinţa opiniilor publice este un act   eficace şi
simplu. În felul acesta se pot evita discuţiile din media, înlăturându-se suspiciunile şi   supoziţiile care apar 
ca urmare a necunoaşterii. Gestionarea efectelor acestor discuţii ar putea fi   costisitoare. Obiectivul care se
concretizează astfel, în pagina unui ziar, poate deveni nucleul celei   mai importante laturi a publicităţii
instituţionale: captarea bunăvoinţei.
Deoarece comportamentul cetăţeanului se exteriorizează în relaţia pe care o are cu instituţiile
 publice, cercetarea acestuia devine un capitol important al marketingului. Studierea comportamentului
cetăţeanului permite elaborarea unor strategii mai realiste şi desfăşurarea unor acţiuni de marketing
eficiente.
 Elaborarea proiectelor bugetelor locale
Pentru desfăşurarea activităţii în vederea satisfacerii cerinţelor cetăţenilor, instituţiile publice
trebuie să dispună de o serie de resurse umane şi financiare. Un rol important din acest punct de vedere
îl reprezintă elaborarea bugetelor locale. Fără existenţa unui cadru legislativ şi a mecanismelor 
adecvate respectiv a instrumentelor necesare autorităţilor locale pentru îndeplinirea atribuţiilor care le
revin nu se poate face asigurarea autonomiei administrative, potrivit principiului descentralizării şi
autonomiei locale.
 Aprobarea bugetelor locale
Proiectele bugetelor locale, elaborate în condiţiile detaliate în subcapitolul anterior sunt
 prezentate spre aprobare consiliilor locale, judeţene şi Consiliului local al municipiului Bucureşti, în
termen de 30 zile de la intrarea în vigoare a legii anuale a bugetului de stat. Pe baza bugetelor locale
aprobate de consiliile locale şi judeţene, Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice Judeţene întocmesc
şi transmit Ministerului Finanţelor Publice bugetele pe ansamblul fiecărui judeţ, cu repartizarea pe
trimestre a veniturilor şi cheltuielilor, grupate pe comune, oraşe, municipii şi sectoare ale municipiului
Bucureşti şi bugetul propriu al consiliului judeţean, pe structura clasificaţiei bugetare stabilită de
Ministerul Finanţelor Publice.
Execuţia veniturilor bugetelor locale
Pentru ca o instituţie publică să poată dispune de sursele necesare acoperirii cheltuielilor se
impune ca acestea să fie regăsite în veniturile bugetelor locale. Execuţia veniturilor bugetelor locale se
realizează prin intermediul aparatului fiscal al fiecărei primării, consiliu judeţean şi cuprinde patru

http://slidepdf.com/reader/full/marketingul-serviciilor-publice 5/8
7/28/2019 marketingul serviciilor publice

etape succesive, acestea fiind: aşezarea, lichidarea, emiterea titlului de percepere şi perceperea propriu-
zisă a venitului (impozitului şi/sau taxei).
 Execuţia cheltuielilor bugetelor locale
În execuţia cheltuielilor bugetelor locale se parcurg de asemenea patru etape procedural
 progresive pentru fiecare alocaţie bugetară, faze prin care se urmăreşte respectarea destinaţiei şi a
cuantumului aprobat pentru fiecare categorie de cheltuieli bugetare şi care aspiră la angajarea,
lichidarea, ordonanţarea
Cercetarea şi plata propriu-zisă
administraţiei a alocaţiei.public, presupune studierea interrelaţiilor care o
ca aparat instituţional
integrează în societate şi încercarea de a înţelege logica socială care îi fundamentează funcţiunile. În
acest sens, administraţia publică are misiunea socială de executare (aplicare) a legilor; ea este centrul
de exercitare a puterii statului. Astfel, problema funcţiunilor cu sensul de misiuni, este indisolubil
legată de aceea a funcţiilor statului, cu sensul de activităţi ce se realizează prin instituţiile de stat.
Cercetarea de marketing în cadrul administraţiei publice urmăreşte investigarea atât a mediului
intern, cât şi a celui extern instituţiilor publice. Astfel, instituţiile sunt preocupate de cercetarea
atitudinilor, a gradului de implicare şi a reacţiilor opiniei publice faţă de practicile şi politicile
organizaţiilor publice.
Cercetarea de marketing reprezintă un adevărat barometru, care oferă informaţii pentru
elaborarea de predicţii, un mijloc de orientare complex a instituţiilor administrative. Cercetarea de
marketing în cazul administraţiei publice are în vedere obţinerea de informaţii cu privire la pieţe şi la
reacţia acestora faţă de serviciile publice. Elaborarea, fundamentarea şi adoptarea deciziilor în
administraţia publică trebuie să se bazeze pe informaţii corecte, pe cunoaşterea exactă a realităţilor şi a
tendinţelor fenomenelor şi a proceselor din mediul de marketing al instituţiei de administraţie publică.
Administraţia publică are o activitate complexă prin cadrul cărora autorităţile publice trebuie să
asigure satisfacerea intereselor colectivităţilor publice, inclusiv prin utilizarea atribuţiilor de putere
 publică.
Sectorul public este analizat tot mai detaliat în ultimul timp, având punctul de plecare de la premisa
că un sector public mai orientat spre public şi mai eficient facilitează o anumită performanţă economică.
Datorită dezbaterii actuale din cadrul societăţii noastre, privind necesitatea existenţei unui stat
 puternic capabil să corecteze disfuncţionalităţile sociale sau, din contră, necesitatea unuia mai flexibil, redus
ca organizare instituţională şi care să determine creşterea economică, analiza sectorului public şi a rolului
acestuia reprezintă ceva firesc.
O definiţie a marketingului se regăseşte în lucrarea “Principiile marketingului” a lui Philip
Kotler: „marketingul este un proces social şi managerial prin care indivizii sau grupuri de indivizi obţin
ceea ce le este necesar şi doresc prin crearea, oferirea şi schimbul de produse şi servicii având o
anumită valoare”. Dacă ar trebui să se simplifice, ar însemna că marketingul presupune realizarea
activităţilor economice care dirijează fluxul bunurilor şi serviciilor de la producţie la utilizator sau
consumator. Mai concis, marketingul este ştiinţa de a-i convinge pe contribuabili să consume un
serviciu.
Aşadar, marketingul poate fi văzută ca o formă de inovaţie socială pentru sectorul public,
 putând fi o nouă soluţie pentru frecventele problemele ale sistemului public de promovare a
 programelor sale, a necesităţii şi a efectelor acestora. Pentru sectorul public, marketingul constituie
abilitatea de a obţine şi de a menţine beneficiari satisfăcuţi de programele dezvoltate şi implementate
de către sectorul public.
Diferenţă principala faţă de marketingul comercial reprezintă faptul că nu li se vinde pur şi
simplu un produs, ci li se poate prezenta, de exemplu, de ce consumarea excesivă a unui anumit produs,
chiar dacă este un aliment de bază poate fi nocivă. Acestă situaţie se poate exemplifica prin campania
de informare a Ministerului Sănătăţii Publice, difuzată la televiziuni, prin care se menţionează
nocivitatea consumului excesiv de sare, zahăr şi grăsimi pentru organism. Marketingul public
 promovează programe de dezvoltare de către sectorul public către beneficiar prin intermediul elementelor 

http://slidepdf.com/reader/full/marketingul-serviciilor-publice 6/8
7/28/2019 marketingul serviciilor publice

 preluate de la marketingul comercial, însă nu are ca obiectiv  principal şi ca finalitate vinderea unui produs
anume. Obiectivul marketingului public este, în   final, unul utilitarist, adecvat rolului pentru care există
sistemul public.
Aşadar, o societate nu poate supravieţui fără a menţine siguranţa naţională, ordinea publică,
 prevenirea şi combaterea dezastrelor sau evenimentelor naturale dezastruoase, furnizarea de energie
electrică, amenajarea teritoriului, susţinerea unui sistem sanitar sustenabil ş.a.. Deseori, unele servicii
 publice funcţionează mult mai eficient dacă se află sub o comandă centralizată de stat. Există o
categorie de servicii publice necesare pe care atât sectorul privat cât şi cel nonguvernamental nu le pot
asigura cu resursele lor. Aceste servicii trebuie să fie asigurate în mod normal de către sectorul public.
Deoarece aceste servicii sunt asigurate, de obicei, prin contribuţia tuturor, există o preocupare normală
astfel încât gestionarea resurselor utilizate pentru asigurarea lor să fie cât mai eficientă.
O parte dintre nemulţumirile legate de ineficienţă programelor dezvoltate de stat are
repercursiuni asupra unei parţi din populaţie.
Aşadar se constată:
 – se plătesc taxe de drum şi rovigniete de toate tipurile, pentru ca în final starea autostrăzilor şi a
drumurilor să se îmbunătăţească prea puţin sau să rămână neschimbată;
 – polarizarea societăţii rămâne un fenomen actual contrar afirmaţiilor guvernanţilor privind scăderea
ratei sărăciei, cetăţenii săraci devin tot mai săraci şi intră într-un cerc vicios al sărăciei (lipsa unui loc
de muncă, lipsa protecţiei sociale, lipsa unui venit, familie dezorganizată etc.);
 – impozitele plătite de o persoană fizică sau de un mic întreprinzător sunt în număr ridicat şi sunt
 percepute ca fiind împovărătoare;
 – sistemul educaţional se degradează, în ciuda reformelor încercate, a implementării de politici
europene şi a investiţiilor în infrastructură etc.
Devine tot mai clară necesitatea sectorului public privind îmbunătăţirea activităţii şi imaginii,
 pentru a determina creşterea încrederii publicului beneficiar, respectiv a cetăţenilor.Aşadar, sectorul
 public va avea posibilitatea să se bazeze în continuare pe suportul acestora sau, cel puţin, pe lipsa unei
reacţii adverse faţă de funcţionarea sa.
Practicile specifice sectorului privat care sunt adoptate prin intermediul tehnicilor de marketing
şi de către administraţia publică sunt:

 Concentrarea asupra cetăţenilor încă din faza iniţială;

 Segmentarea pieţelor şi ţintirea acestora;


 Folosirea celor patru instrumente ale mixului de marketing: preţul, produsele şi
serviciile, promovarea şi distribuţia;
 Monitorizarea comportamentului şi satisfacţiei cetăţenilor şi realizarea ajustărilor 
necesare.
Marketingul public presupune preluarea de către sectorul public a unor tehnici specifice de
marketing, însă sub rezerva unui cadru nou de acţiune pentru aceste tehnici, metode şi principii.
Dincolo de subordonarea faţă de obiectivul imediat de a promova şi vinde un produs, marketingul
aplicat sectorului public ar trebui să urmărească necesitatea satisfacerii nevoilor cetăţeanului, ca
 beneficiar al programelor dezvoltate în numele interesului său de către sectorul public. Se consideră că,
 prin intermediul instituţiilor publice, aprofundarea acestei teme, a marketingului pentru sectorul public,
reprezintă o arie extinsă de cercetare care ar putea adduce avantaje imediate funcţionării acestora şi
eficientizării serviciilor publice.

http://slidepdf.com/reader/full/marketingul-serviciilor-publice 7/8
7/28/2019 marketingul serviciilor publice

Bibliografie:
• MATEI, L. 2001. Management public, Editura Economică, Bucureşti
•  NEDELEA, Al. 2003. Marketing , Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
•  Politici si steategii de marketing utilizate in administratia publica. Teza de doctorat: VOINESCU MARIAN
MIHAITA, Brasov, 2010. http://webbut.unitbv.ro/teze/rezumate/2010/rom/VoinescuMarianMihaita.pdf 

http://slidepdf.com/reader/full/marketingul-serviciilor-publice 8/8