Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Raport de Practica La Contabilitate Caracteristica Generala A Societatii Pe Actiuni Bucuria
Raport de Practica La Contabilitate Caracteristica Generala A Societatii Pe Actiuni Bucuria
A „Bucuria”
1
S.A „Bucuria” dispune de o reţea de magazine specializate în număr de 31
situate în mun. Chişinău şi diferite raioane pe teritoriul Republicii Moldova şi tot
atîtea filiale dintre care 16-mun. Chişinău, 2-mun. Bălţi şi 7- în diferite localităţi a
Republicii Moldova.
În componenţa societăţii fac parte:
întreprinderea de cofetării „Bucuria”- întreprinderea de bază în mun.
Chişinău (capacitatea de producere anuală 22,4 mii tone), BSCT – biroul
specializat de construcţii şi tehnologii cu producere experimentală
(Chişinău), ce permite reprofilarea utilajului în corespundere cu cerinţele
pieţii, filiala Criuleni, care este inclusă parte componentă a întreprinderii de
bază din 01.01.2002.
filiala „Saturn” Donduşeni – specializată în prepararea semifabricatelor di
fructe pentru industria de cofetărie.
În total, în cadrul S.A „Bucuria” activează în mediu 1520 de angajaţi.
Datorită sporirii volumului de producere au fost create locuri noi de lucru.
Politica de remunerare a muncii constă în crearea cointeresării lucrătorilor
societăţii la îmbunătăţirea rezultatelor finale a activităţii de antreprenoriat. Se
foloseşte forma contractuala de remunerare a muncii.
Organizarea ritmică a procesului de producere, starea financiară stabilă a
permis de a majora veniturile lucrătorilor, de a efectua salarizarea la timp. Pe
parcursul anului 2005 a fost majorat salariul angajaţilor în mediu cu
1,37%.Salariu mediu lunar pentru anul 2005 a constituit 2352 lei. Majorarea
salariului mediu lunar se explică prin sporirea timpului efectiv lucrat cu 7,5%
faţă de anul precedent, ca urmare a micşorării pierderilor neproductive a
timpului de muncă cu 28,8%, mai ales cu învoirea administraţiei.
Politica principală purtată de întreprindere este de a produce şi de a realiza
producţie în volume mai mari.
La momentul dat concurenţa pe piaţa internaţională a unor produse de
cofetărie este destul de mare. Ea este creată de produsele de cofetării importate,
mai ales din Ucraina şi de cele autohtone produse de cîţiva producători. Dar
necătînd la toate acestea în anul 2005 au fost produse 9537 tone mai mare decît
în anul 2004 cu 1045 tone.
În ultimul timp a sporit foarte mult concurenţa cît şi pe piaţa internă precum
şi pe piaţa externa a produselor de cofetărie. Acest fapt este de a petrece
reutilare tehnică mai rapidă.
2
Organizarea contabilităţii la întreprindere
3
3. Secţia desfacere. Se ocupă cu evidenţa operaţiilor privind comercializarea
mărfurilor şi este formată din Depozitul Central de mărfuri şi compartimentul
evidenţă sintetică la magazine.
Acest compartiment eliberează factura TVA şi cea de expediţie. În primul rînd,
ea controlează dacă banii pentru marfă au sosit la contul de decontare, şi numai
apoi eliberează marfa, primeşte marfa şi verifică autenticitatea şi coincidenţa
datelor reale.
- duce evidenţa aprovizionărilor cu mărfuri a magazinelor proprii şi cu dealerii
oficiali;
- duce evidenţa vînzărilor de mărfuri la magazine pe baza rapoartelor lunare
ale vînzătorilor sau şefilor de magazine.
- duce evidenţa TVA şi accize de plătit, şi pe fiecare din acest impozit este
delegat un contabil aparte pentru că volumul acestor impozite este foarte mare.
Aceste persoane generalizează informaţia privind TVA încasat şi plătit, fac
declaraţii privind aceste impozite.
4. Un compartiment aparte este destinat mijloacelor fixe, care se ocupă cu:
a. calculul uzurii şi determinarea termenului de uzură;
b. calculul valorii de intrare a mijloacelor fixe la întreprindere;
c. calculul reevaluărilor din reparaţii.
La întreprindere este organizat un depozit pentru mijloace fixe, care este supus
acestui compartiment. Aici se generalizează toată informaţia furnizată de secţia
mecanică, secţia reparaţii capitale şi alte secţii ce se ocupă cu producerea şi
reparaţia mijloacelor fixe.
5. Casa – este o subdiviziune aparte, care se ocupă cu evidenţa operativă a
mijloacelor băneşti, răspunzător de integritatea acestor mijloace o casierul-şef. El
îndeplineşte registrele de casă şi le introduce în sistemul informaţional contabil.
6. Sunt unele compartimente ce duc evidenţa pe o gamă largă de conturi, mai
ales se duce evidenţa la filiale, evidenţa altor cheltuieli operaţionale şi
administrative, se ocupă cu calculul dividendelor şi altor plăţi.
Aprovizionarea contabilităţii cu toate cele necesare este efectuată prin secţia
administrativ-gospodărească, care prin ordinul scris al contabilului-şef eliberează
toate cele necesare desfăşurării normale a lucrului, inclusiv sunt eliberate
documente de strictă evidenţă de către şefa secţiei, „evidenţa materialelor” prin
completarea registrului de evidenţă a documentelor de strictă evidenţă.
Toate aceste subdiviziuni sunt conectate la un sistem integru, automatizat al
evidenţei contabile, şi deci evidenţa dintre aceste compartimente este evidentă şi
operativă.
4
Politica de contabilitate
Dispoziţii generale
6
1.7) Contabilii şi finansiştii poartă răspundere directă de corectitudinea
operaţiunilor contabile efectuate la sectoarele corespunzătoare de încălcarea
actelor normative care au acţiune pe perioada gestionară.
7
Contabilitatea activelor nemateriale
9
Amortizarea calculată în cursul perioadei de gestiune se constată ca consumuri
sau cheltuieli în funcţie de destinaţia utilizării activelor nemateriale
corespunzătoare.
Pentru reflectarea amortizării activelor nemateriale este destinat contul 113
“Amortizarea activelor nemateriale”. Contul dat este un cont de pasiv. În creditul
acestui cont se reflectă calcularea amortizării activelor nemateriale pe parcursul
duratei de funcţionare utilă a acestora, iar în debit- casarea amortizării acumulate
aferentă activelor nemateriale ieşite. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă
suma amortizării acumulate privind activele nemateriale la finele perioadei de
gestiune. El are aceleaşi subconturi ca şi la 111 ”Active nemateriale” contul
Evidenţa analitică a amortizării activelor nemateriale se ţine pe fiecare activ
nematerial şi pe tipuri uzura este calculată prin intermediul registrului de calcul al
amomortizări care este automatizat şi permite furnizarea a un şir de indicatori ca
- Valoarea de intrare
- Uzura acumulată
- Amortizarea lunară
- Valoare de bilanţ
- Metoda de calcul a uzurii etc.
Calcularea amortizării activelor nemateriale se face în funcţie de destinaţa
utilizării acestora.
Astfel adunate amortizarea activelor nemateriale se înscrie în rîndul 130 al
Bilanţului contabil.
O altă categorie de active nemateriale sunt activile nemateriale în curs de
execuţie care sunt activele nemateriale care nu sunt puse în funcţiune dar aparţin
întreprinderii sau cheltuieli şi consumurile afernte constituirii lor pentru evedenţa
lor este distinat contul 112 “Active nemateriale curs de execuţie”. Este un cont de
activ, în debitul acestui cont se reflectă valoarea consumurilor şi cheltuielilor
pentru creare de întreprindere activelor nemateriale sau valoarea de procurare a lor
pînă la punere în fucţiune, în credit se reflectă valoarea de bilanţ a activelor
nemateriale puse în funcţiune calculate la ieşirea acestora. Soldul acestui cont
este debitor şi reprezintă valoarea activelor nemateriale în curs de execuţe la finele
perioadei de gestiune. La SA “Bucuria” are următoarile subconturi:
112.7 “Alte active nematertiale în curs de execuţie“
1123 “Brevete în curs de execuţie“
1125 “Licenţe în curs de execuţie“
Evidenţa analitică activelor nemateriale în curs de execuţie se ţine pe fiecare
grup de active nemateriale. Documente primare prin intermediul cărora are loc
însrierea consumurilor şi cheltuielilor pentru creare de întreprindere activelor
nemateriale sau procurare a lor sunt Contract de muncă, care este închiat între
administraţie şi inventator de la secţia de elaborare tipurilor noi de producţie pentru
elaborare unui nou brevet unde sunt înscrise sumele salariilor şi altor plăţi sau
calculaţiile de plan, sau însăşi Licenţile,Autorizaţii etc.
Astfel adunate amortizarea activelor nemateriale se înscrie în rîndul 130 al
Bilanţului contabil.
10
O altă categorie de active nemateriale sunt activele nemateriale în curs de
execuţie care sunt activele nemateriale care nu sunt puse în funcţiune dar aparţin
întreprinderii sau cheltuieli şi consumurile aferente constituirii lor pentru
evidenţa lor este distinat contul 112 “Active nemateriale curs de execuţie”. Este un
cont de activ, în debitul acestui cont se reflectă valoarea consumurilor şi
cheltuielilor pentru creare de întreprindere activelor nemateriale sau valoarea de
procurare a lor pînă la punere în funcţiune, în credit se reflectă valoarea de bilanţ a
activelor nemateriale puse în funcţiune calculate la ieşirea acestora. Soldul acestui
cont este debitor şi reprezintă valoarea activelor nemateriale în curs de execuţie la
finele perioadei de gestiune. La SA “Bucuria” are următoarile subconturi:
112.7 “Alte active nematertiale în curs de execuţie “
1123 “Brevete în curs de execuţie“
1125 “Licenţe în curs de execuţie“
Evidenţa analitică activelor nemateriale în curs de execuţie se ţine pe fiecare
grup de active nemateriale. Documente primare prin intermediul cărora are loc
înscrierea consumurilor şi cheltuielilor pentru creare de întreprindere activelor
nemateriale sau procurare a lor sunt Contract de muncă, care este închiat între
administraţie şi inventator de la secţia de elaborare tipurilor noi de producţie pentru
elaborare unui nou brevet unde sunt înscrise sumiele salariilor şi altor plăţi sau
calculaţiile de plan, sau însăşi Licenţile,Autorizaţii etc.
11
Contabilitatea activelor materiale pe termen lung
Mijloacele fixe sunt active materiale a căror valoarea unitară depăşeşte plafonul
stabilit de legislaţie, planificate spre utilizare pe o perioadă mai mare de un an în
activitatea de producţie, comercială şi alte activităţi, executarea lucrprilor şi
prestarea serviciilor sau destinate pentru predarea în arendă sau utilizarea în
scopuri administrative.
În cazul intrării, mijloacele fixe sunt reflectate la valoarea de intrare, care este
egala pentru:
a) Mijloacele fixe create la întreprindere-cu valoarea efectivă, inclusiv
impozitele prevăzute de legislaţia în vigoare ;
b) Clădirile şi construcţiile executate în antrepriză - cu valoarea contractuală a
obiectului, inclusiv impozitele prevăzute de legislaţia în vigoare;
c) Mijloacele fixe procurate contra plată de la alte întreprinderi şi persoane
fizice:
Clădiri şi construcţii - la valoarea de cumpărare plus cheltuielile legate de
reparaţia şi aducerea acestora în stare de lucru.
Maşini şi utilaje - la valoarea de cumpărare şi cheltuielile legate de reparaţie
şi aducerea acestora în stare de lucru(asigurarea, taxele vamale, impozitele şi
taxele, cheltuieli de transport, cheltuieli de montare, instalare, experimentare
etc.);
Mijloace fixe procurate pe calea schimbului (barter) - cu valoarea
mijloacelor primite pe calea schimbului sau predate pentru schimb;
Mijloace primite gratuit - cu suma stabilită în actele de primire-predare.
Valoarea uzurabilă a unei unităţi (a obiectului de inventar) de mijloace fixe se
determină reieşind din valoarea de intrare a obiectului cu minusul valorii rămase
probabile.
Valoarea rămasă probabilă a mijloacelor fixe este determinată conform
calculelor secţiei mecanicului-şef.
Uzura mijloacelor fixe se calculează prin metoda soldului degresiv.
În caz că valoarea reziduală este egală sau mai mică de 1000 lei uzura se
calculează în parţi egale în mărime de ½ pe parcursul a 12 luni.
Pe perioada gestionară cheltuielile efectuate la diferite feluri de reparaţie şi
exploatare a fondurilor fixe se socot ca cheltuielile perioadei.
Investiţiile capitale ulterioare pentru ameliorarea suplimentară a stării
mijloacelor fixe în procesul utilizării acestora se capitalizează în cazul măririi
avantajului economic şi anume:
a) reconstrucţia întreprinderii în scopul majorării duratei de funcţionare utilă
inclusiv sporirea capacităţii de producţie;
b) ridicării calităţii unor părţi componente separate subansamblurilor
mijloacelor fixe în scopul îmbunătăţirii substanţiale a calităţii, produselor
fabricate;
c) aplicarea noilor procese de producţie care contribuie la reducerea
considerabilă a cheltuielilor activităţii de bază.
12
Întreprinderea „Bucuria” este o întreprindere mare şi deci, dispune de o vastă
nomenclatură, de mijloace fixe ce se împart în două grupe:
1. Mijloace fixe ce necesită montaj.
2. Mijloace fixe ce nu necesită montaj.
Pentru evidenţa mijloacelor fixe este destinat contul 123 „Mijloace fixe” care
este un cont de activ. În debit se reflectă valoarea de intrare a mijloacelor fixe date
în folosinţă, iar în credit – valoarea de bilanţ a mijloacelor fixe ieşite. Soldul este
debitor şi arată valoarea de intrare la o anumită dată şi se reflectă în capitolul I al
bilanţului contabil.
Din grupa mijloacelor fixe care se află la această întreprindere fac parte
următoarele subgrupe:
123.1 „Clădiri”.
123.2 „Construcţii speciale”.
123.3 „Maşini, utilaje şi instaşaţii de transmisie”.
123.7 „Alte mijoace fixe”.
123.8 „Mijloace fixe arendate pe termen lung”.
Evidenţa analitică se face pe fiecare tip de mijloc fix şi în acelaşi timp fiecare
mijloc fix are un cod nomenclator care este pus în toate documentele primare prin
intermediul fişei de inventariere.
La întreprindere cu aprovizionarea se ocupă secţia de aprovizionare care are ca
scop:
- găsirea de agenţi economici ce pot livra mijloace fixe.
- încheierea contractelor de vînzare-cumpărare a mijloacelor fixe.
- aprovozionarea cu mijloace fixe de la furnizori locali.
Mijloacele fixe la intrare se reflectă la valoarea de intrare care cuprinde:
a. valoarea de cumpărare a mijloacelor fixe.
b. cheltuieli de transport-aprovizionare.
c. cheltuieli indirecte de producţie.
Documentele primare privind intrările de mijloace fixe sunt:
1. Procesul verbal de primire-predare a mijloacelor fixe (Anexa 10).
Acest document se întocmeşte de către o comisie numită de conducătorul
întreprinderii, în momentul predării în folosinţă a mijlocului fix.
Procesul verbal de primire-predare a mijloacelor fixe este semnat de membrii
comisiei şi apoi se predă în contabilitate unde se ţine evidenţa analitică şi sintetică
a mijloacelor fixe.
2. Evidenţa analitică se organizează în fişa de inventariere (Anexa 9) care se
deschide pentru fiecare obiect sau grupe de obiecte omogene, numai în cazurile
cînd mijloacele fixe au intrat în aceeaşi zi, au aceeaşi valoare şi destinaţie.
În fişa de inventar se înregistrează datele din procesul de primire-predare,
precum şi termenul de utilizare, rata uzurii, locul utilizării mijlocului fix.
3. Factura TVA şi factura de expediţie – ele însoţesc orice livrare ce are loc
între doi agenţi economici. Factura de expediţie (Anexa 12) atestă trecerea
dreptului de proprietate de la furnizor la cumpărător, iar factura TVA (Anexa 13)
serveşte drept bază pentru a trece în cont la cumpărător a TVA şi înscrierea acestor
procurări în registrul de evidenţă a procurărilor.
13
4. În unele cazuri cînd mijloacele fixe sunt procurate în numerar de la persoane
fizice atunci este întocmit Actul de achiziţie, care este un document de strictă
evidenţă şi este întocmit în două exemplare, de asemenea, serveşte ca bază de
calcul a 5 % reţinut la sursă ce trebuie plătit în bugetul de stat.
5. Orice intrare la depozit sau la întreprindere e întocmită prin „Dispoziţie de
înregistrare la intrări” – ce este un document ce atestă intrarea în depozit a
mijloacelor fixe procurate sau a acelor produse la întreprindere.
Intrările la întreprindere se fac prin următoarele căi:
A) Procurarea de la întreprinderile locale cu achitarea prealabilă sau
posterioară, documentele ce precizează această procurare este factura (F-345) care
este eliberată de furnizor unde este indicat preţul, cantitatea, contul de decontare
unde trebuie transferate mijloacele băneşti pentru procurarea mijloacelor fixe.
B) Mijloacele fixe primite de la fondatori sub formă de aport în capitalul
statutar al întreprinderii se determină la valoarea coordonată de conducerea
întraprinderii.
Sub formă de aporturi ale fondurilor aduse la capitalul statutar pot intra atît
mijloace fixe noi, cît şi cele parţial uzate. Să analizăm un exemplu concret:
Ex: La întreprindere a intrat o pompă VVN.6 numărul de inventar 152044 prin
factura de expediţie Nr. 386783 (Anexa12) şi s-au făcut următoarele înregistrări
contabile:
1. Dt 121.2 „Utilaj destinat instalării” – 6131,88 lei.
Ct 313 „Capital nevărsat” – 6131,88 lei.
2. Dt 123.3 „Maşini, utilaje şi instalaţii de transmisie” – 6131,88 lei
Ct 121.2 „Utilaj destinat instalării”. – 6131,88 lei
C) Obiectele primite cu titlu gratuit ce nu necesită cheltuieli de montaj şi
instalare se iau la evidenţă nemijlocit în contul mijloacelor fixe.
D) În rezultatul inventarierii:
Plusurile de mijloace fixe stabilite cu ocazia inventarierii se trec la majorarea
veniturilor din activitatea de investiţie. Operaţiile legate de intrarea şi ieşirea
mijloacelor fixe se reflectă în registre sau maşinograme a căror formă sau structură
se stabileşte de către întreprindere (Anexa 5).
În procesul exploatării mijloacelor fixe treptat se uzează. Uzura se calculează în
dependenţă de:
- mărimea valorii uzurabile
- durata de utilizare.
Valoarea uzurabilă reprezintă diferenţa dintre valoarea de intrare şi valoarea
probabilă rămasă a mijloacelor fixe. Valoarea probabilă rămasă se stabileşte pe
fiecare pe fiecare întreprindere pentru fiecare obiect şi reprezintă valoarea
materială sau alte bunuri care urmează să fie obţinute după exploatarea termenului
de utilizare a mijlocului fix (Anexa 8).
Uzura se calculează pentru toate tipurile de mijloace fixe aflate în gestiunea
întreprinderii.
Calcularea uzurii mijloacelor fixe se efectuează separat cu scopul:
1. Contabilităţii financiare – pentru fiecare obiect, grup de obiecte omogene
conform metodei prevăzute de SNC 16.
14
2. Contabilităţii fiscale - pe categorii de mijloace fixe, în baza normelor de
rezervă stabilită de Codul Fiscal.
La societatea „Bucuria” se foloseşte metoda soldului degresiv pentru calculul
uzurii. În conformitate cu această metodă valoarea uzurabilă a obiectului va fi
decontată uniform pe parcursul duratei de funcţionare utilă. Suma uzurii nu
depinde de intensitatea utilizării activului şi se determină prin raportul valorii
uzurabile către numărul anilor ale duratei de funcţionare utilă. Norma uzurii va fi
egală cu raportul dintre 100 şi numărul de ani ai duratei de funcţionare utilă.
La întreprinderea dată uzura se calculează în computator introducînd datele
necesare calculului uzurii.
O situaţie generalizatoare a uzurii totale acumulate pe grupuri şi tipuri de
mijloace fixe este reprezentată în: (Anexa 6).
Evidenţa analitică a uzurii mijloacelor fixe se ţine pe fiecare obiect şi cont în
parte (Anexa 7).
Pentru evidenţa sintetică a uzurii e destinat contul de pasiv 124 „Uzura
mijloacelor fixe”. În credit se reflectă calculul uzurii, iar în debit – casarea ei.
Soldul este creditor şi reprezintă suma uzurii calculate a mijloacelor fixe existente
la întreprindere la finele perioadei de gestiune.
Reparaţia se efectuează în secţia de reparaţie a întreprinderii. La terminarea
reparaţiei se întocmeşte Actul de dare în exploatare.
Ieşirea mijloacelor fixe poate avea loc în rezultatul:
1. Lichidarea în urma uzurii depline.
2. Vînzării altor persoane juridice.
3. Transferării gratuite.
Documentele ce atestă ieşirea şi dau dreptul de a efectua modificări în fişa de
inventar (Anexa 9) la rubrica “ieşiri” şi dau dreptul la efectuarea operaţiilor de
creditare a contului 123, sunt următoarele:
a. Proces verbal de casare a mijoacelor fixe care se mai numeşte şi act de
casare a mijloacelor fixe (Anexa 11), în care se arată casării valorii bunurilor,
valoarea de intrare, suma uzurii acumulate, valoarea normativă, valoarea bunurilor
materiale obţinute din lichidare.
b. Proces verbal de lichidare a mijloacelor fixe, aici sunt reflectate aceleaşi date
ca şi în celelalte documente, însă se foloseşte la vinderea mijlocului fix.
c. Alt document utilizat la întreprindere ce atestă ieşirea mijloacelor fixe este
bonul de comandă. El este utilizat pentru eliberarea mijloacelor fixe în alte scopuri
decît cele reflectate mai sus.
1. Decontarea uzurii calculate a utilajului ieşit:
Dt 124 “Uzura mijloacelor fixe”
Ct 123 “Mijloace fixe”
2. Înregistrarea cheltuielilor:
Dt 721 “Cheltuieli din activitatea de investiţii”
Ct 123 “Mijloace fixe”
3. Înregistrarea materialelor la intrări:
Dt 211 “Materiale”
Ct 123 “Mijloace fixe”
15
4.Casarea uzurii şi valorii de bilanţ
Dt 721 “Cheltuieli ale activităţii de investiţii”
Dt 124 „Uzura mijloacelor fixe”
Ct 123 “Mijloace fixe”
5.Înregistrarea materialelor la intrări
Dt 211 “Materiale“
Ct 123 “Mijloace fixe”
Ct 621 “Venituri din activitatea de investiţii” –
La sfîrşitul anului inventarierea şi rezultatele inventarierii sunt expuse într-un
act verbal.
Balanţa de verificare este efectuată după inventarierea unde datele trebuie să
corespundă, cele din evidenţa sintetică cu cele din evidenţa analitică.
Deasemenea ca activ material pe termen lung sunt terenurile (Anexa 14).
Conform contractului cu numărul 586 din 23.11.2005 s-a cumpărat un teren
în sumă de 4349,06 lei (Anexa 15). Se întocmeşte următoarea formulă contabilă:
Debit 12220 “Terenuri cu construcţii”- 4349,06 lei
Credit 53930 “Datorii pe termen scurt faţă de alţi creditori”- 4349,06 lei
Conform conractului numărul 6 din 23.06.06 cheltuieli de înregistrare la
oficiul cadastral Ungheni şi alte servicii au fost în sumă de 11524,64 lei se
înregistreză următoarea formulă contabilă:
Debit 12220 “Terenuri cu construcţii”- 11524,64 lei
Credit 25100 “Cheltuieli anticipate curente”- 11524,64 lei
16
Contabilitatea investiţiilor financiare pe termen lung
Investiţiile reprezintă activele întreprinderii alocate în capitalul statutar ale
altor întreprinderi în titluiri de valoare, în obiecte imobile şi de preţ care nu se
folosesc pentru destinaţie, directă, sub forma de împrumuturi altor persoane fizice
sau juridice.
S.A.”Bucuria” deţine investiţii pe termen lung în părţi nelegate (131) în sumă
de 715420 lei (Anexa 49), adică investitorul nu are influenţă rotabilă. Acţiunea
reprezintă drept de proprietate a investitorului în compania investită. În rezultat
întreprinderea investitoare obţine venit sub forma de devidende.Deasemenea deţine
investiţii pe termen lung în părţi legate în sumă de 66829,85 lei (Anexa 49).
Se deosebeşte evaluarea iniţială şi cea ulterioară a investiţiilor. Evaluarea
iniţială se efectuează în momentul întrării investiţiilor şi ea include preţul de
cumpărare; comisioanele plătite brokerilor, taxele, impozitele prevăzute de
legislaţie şi alte cheltuieli legate de achiziţie investiţiilor. Evaluarea ulterioară
presupune reflectarea în bilanţ la valoarea iniţială conform SNC-25 şi este
recunoscută ca metoda de bază. Valoarea iniţială va rămîne neschimbată pe
parcursul perioadei de deţinere a investiţiei. Dacă cursul acţiuni oscilează
permanent la bursa are loc reevaluarea (se diminuează constutîndu-se cheltuială,
se majorează constatîndu-se vanit). Pe parcursul perioadei de gestiune la societatea
analizată n-a avut loc reevaluare, adică s-a păstrat valoarea de intrare.
Investiţiile financiare pe termen lung (Anexa 50) mai pot fi înregistrate în
bilanţ după: valoarea reevaluată care se stabileşte în rezultatul reevaluării
investiţiilor (Anexa48) la data întocmirii bilanţului contabil şi ea se determină în
cazul cînd valoarea de intrare a investiţiilor diferă esenţial de valoarea de piaţă; la
valoarea cea mai mică dintre valoarea de întrare şi cea de piaţă. Întreprinderea
alege individual metoda de evaluare a investiţiilor pe termen lung, stabilind-o în
politica sa de contabilitate elaborată pe anul de gestiune.
Investiţiile în părţi nelegate se consideră alocările de mijloace băneşti şi
nebăneşti în alte întreprinderi în care investitorul deţine nu mai mult de 20%., din
mărimea totală a capitalului statutar. Evidenţa analitică a acestora se ţine pe tupuri
de clase de investiţii, pe emitenţi sau întreprinderi în care au fost investite
mijloacele.
Pentru evidenţa sintetică este destinat contul de activ 131 “Investiţii financiare
pe termen lung în părţi nelegate”.
La intrarea investiţiilor în părţi nelegate se întocmesc înregistrările contabile:
Dt 131”Investiţii pe termen lung”
Ct 241, 242, 243-la investiţiile procurate din contul mijloacelor băneşti
Ct 539- la achitarea ulterioară a investiţiilor procurate
Ct 229-“Alte creanţe pe termen scurt” la procurarea investiţiilor prin schimbul
cu alte active
17
Ct 622-“Venituri din activitatea financiară” la procurarea gratuită a investiţiilor
de la alte persoane fizice sau juridice.
Ct 534-“Datoriile privind decontările cu buget” la suma TVA şi impozitele
legate de procurarea investiţiilor.
Ieşirea investiţiilor pe termen lung se contabilizează în felul următor:
Dt 714-“Alte cheltuieli operaţionale” la vaoarea investiţiilor pe termen lung
ieşite
Dt 241, 242, 243”Conturi de mijloace băneşti”-la încasarea sumelor acordate
anterior sub formă de împrumuturi altor întreprinderi
Dt 714 “Cheltuieli” –la valoarea investiţiei care nu poate fi restituită sau achitată
Ct 131-La valoarea totală a investiţiilor ieşite achitate.
În cazul cînd se schimbă termenul de care dispune întreprinderea, investiţiile pe
termen lung pot trece în categoria celor pe termen scurt şi invers.
Investiţiile pe termen lung trecute în categoria celor pe termen scurt se evaluează la
cea mai mică valoare dintre valoarea de întrare şi cea de piaţă.
18
Contabilitatea materialelor şi obiectelorde mică valoare şi scurtă durată
22
213.1 “OMVSD în stoc”
213.2 “OMVSD în exploatare”.
Aceste conturi sunt conturi de activ, în debit se reflectă intrările, în credit –
ieşirile de OMVSD.
Alt cont utilizat pentru evidenţa obiectelor este contul 214 “Uzura obiectelor de
mică valoare şi scurtă durată” – pentru obiectele care nu sunt consumate la prima
utilizare. Creditul acestui cont reflectă valoarea uzurabilă inclusă în cheltuieli sau
consumuri în momentul dării lor în folosinţă, iar în debit – casarea uzurii calculate
aferente acestui obiect.
Ieşirile de OMVSD se execută prin bonul de comandă de la depozit spre locul
utilizării lor.
Ieşirea acelor tipuri de OMVSD a căror valoare este mai mică de ½ din limita
stabilită ele sunt direct trecute la cheltuieli sau consumuri.
La sfîrşitul anului numaidecît se face inventarierea care este un procedeu
contabil prin care se verifică situaţia de facto la locul depozitării cu datele din
contabilitate. Acest procedeu este un procedeu al controlului intern prin care
întreprinderea doreşte să ştie starea de facto la fiecare depozit, fiecare magazin.
Inventarierea poate fi planificată sau operativă cînd se face fără ca magazinerul
să ştie în prealabil.
Inventarierea este făcută prin ordinul directorului fabricii şi pe baza acestui
ordin este numită comisia de inventariere.
Inventarierea se face în prezenţa gestionarului, în timpul inventarierii nu are loc
nici o mişcare din depozitul dat, uşile depozitului se închid şi se pune o ştampilă a
contabilităţii şi una a magazinerului, în timpul inventarierii se întocmeşte lista de
inventariere.
În timpul inventarierii se pot depista OMVSD ce trebuiesc decontate.Acest
lucru se face în baza Actului de decontare a obiectelor de mică valoare şi scurtă
durată (Anexa 20). Se emite un ordin unde se stabileşte o comisie care examinează
aceste obiecte şi confirmă uzura lor.
După ce s-a făcut inventarierea se face un act verbal NV-G unde sunt expuse
rezultatele inventarierii.
La întreprindere aşa lipsuri în anul de gestiune examinat nu au fost, dar teoretic
se fac următoarele înregistrări contabile:
Dt 227.4 “Creanţe privind recuperarea daunelor”
Ct 211.2 – şa suma valorilor materiale
Ct 612 – la suma coeficientului
Ct 534 – la suma TVA.
La sfîrşitul lunii, trimestrului, anului se fac următoarele verificări pe fiecare
gestionar, pe fiecare subcont, şi pe fiecare cont.
Balanţele de verificare la fiecare gestionar sunt executate după efectuarea
inventarierii: corespunderea datelor din evidenţa sintetică şi analitică cu datele din
balanţele de verificare.
Acest proces se efectuează prin intermediul sistemului automatizat de date ce
permite evidenţa operativă pe fiecare tip şi gen de material la sfîrşitul anului.
Contabilitatea producţiei în curs de execuţie şi a produselor fabricate.
23
Evidenţa producţiei în curs de execuţie este dusă în contul 215 „Producţia în curs de
execuţie”
Ceea ce priveşte producţia în curs de execuţie atunci aici intră produsele ce nu au
trecut toate fazele de producţie (Anexa 32).
Producţia în curs de execuţie este evaluată la preţul de cost a cheltuielilor.
Evidenţa produselor fabricate este dusă în contul de activ 216 „Produse” ce la
întreprindere are mai multe subconturi.
În debitul acestor conturi se duce evidenţa produselor fabricate, iar în credit
realizarea sau utilizarea lor în cadrul întreprinderii.
Balanţa producţiei gata este prezentată în (Anexa 35).
Intrările în acest cont se fac de la producţia de bază prin formula contabilă, în
luna decembrie (Anexa 36):
Dt 21610 „Produse” - 19771501,06 lei
Ct 811 „Producţia de bază” -19771501,06 lei
Iar ieşirile pot fi efectuate pe mai multe căi, pentru reutilizare în cadrul
întreprinderii:
Dt 211 „Materiale”
Ct 216.2 „Semifabricate din producţia proprie”
Aceste operaţii se fac prin intermediul dispoziţiei de livrare a materialelor.
Sau materialele sunt eliberate pentru a fi comercializate prin reţeaua proprie de
magazine, ca document primar este factura de expediţie eliberată de secţia vînzări:
Dt 217 „Mărfuri” - 3939295,77 lei
Ct 216.1 „Produse finite” – 3939295,77 lei
Sau ieşirile în alte scopuri:
Dt 711 „Costul vînzărilor” – 13349714,89 lei
Ct 2161 „Produse finite” - 13349714,89 lei
Concomitent produsele pot să se deterioreze sau să fie sustrase, ca lipsuri la
inventariere, atunci se întocmeşte formula contabilă:
Dt 71470 „Alte cheltuieli operaţionale” – 63,65 lei
Ct 216.1 „Produse finite”. -63,65 lei
Inventarierea producţiei este executată la sfîrşitul lunii în zile libere, cînd nu
lucrează întreprinderea, sunt verificate la faţa locului numărul efectiv de produse şi
corespunderea lor cu datele din contabilitate, procedura de inventariere este aceeaşi
ca şi la alte materiale
24
Contabilitatea mărfurilor
Mărfurile reprezintă bunurile procurate de la alte persoane juridice şi fizice cu
scopul revînzării în aceeaşi stare.
S.A. „Bucuria” are o serie de magazine de firmă şi angro în care pe langă
producţia proprie se mai realizează şi alte mărfuri care sunt aduse de la furnizori cu
care anticipat sau încheiat contracte. Mărfurile sunt însoţite de factura de expediţie
(Anexa 83), factura TVA (Anexa 82) evidenţa cărora este dusă în «Jurnalul de
evidenţa a procurărilor «.
Evidenţa analitică a mărfurilor se ţine pe sortimenet, tipuri, locuri de păstrare şi
pesroane gestionare. Evidenţa sintetică se ţine cu ajutorul contului de activ 217
„Mărfuri”. Organizarea evidenţei mărfurilor este condiţionată de metoda de
evaluare folosită în decursul perioadei de gestiune.
Conform SNC-2 întreprinderile pot utiliza 2 dou metode de evaluare curentă a
mărfurilor:
La cost efectiv (valoarea de întrare)
La preţ de vînzare
La S.A. „Bucuria”evaluarea se face la preţ de vînzare.
La sfîrşitul fiecărei săptămîni, magazinul prezintă o dare de seamă privind
întrările şi ieşirile de mărfuri . Iar la sfîrşitul fiecărei luni se petrece inventarierea
tuturor mărfurilor (Anexa 80). Şi deasemenea, la sfîrşitul lunii, în contbilitate la
S.A. „Bucuria” se întocmeşte o dare de seamă generalizatoare în care se include
toate intrările, ieşirile şi soldul la sfărşitul lunii (Anexa 79).
La intrarea mărfurilor se întocmeşte formula contabilă:
Debit 217 „Mărfuri”
Credit 217 „Mărfuri”
La intrarea produselor proprii se întocmeşte formula:
Debit contul 217 „Mărfuri”
Credit contului 216 „Produse”
La ieşirea mărfurilor se întocmesc formulele contabile :
Debit contului 229 „Alte creanţe pe termen scurt”
Credit contului 217 „Mărfuri”
Adaosul comercial aferent mărfurilor vîndute se aplică conform formulei
(Anexa 72):
(Soldul iniţial 821+Rulajul creditor 821)/(Soldul iniţial 217+Rulajul debitor
217)
Deasemenea se mai întocmesc şi alte documente primare cum ar fi:
25
Venitul sumar pe mărfuri (Anexa 73)
Livrarea sumară pe mărfuri (Anexa 74)
Livrat sumar Furnizor / Client (Anexa 75)
Livrat sumar Magazine firmă (Anexa 76)
Catalogul preţurilor (Anexa 78) ş.a
Indiferent de metoda de evaluare utilizată în evidenţă curentă, la finele
perioadei de gestiune mărfurile se reflectă în bilanţ la cost efectiv (valoarea de
întrare). Pentru determinarea costului efectiv la întreprinderile unde mărfurile
se evaluează la preţ de vînzare se întocmeşte formula contabilă:
Debit contului 217 «Mărfuri « (cu semnul minus)
Credit contului 821 «Adaos comercial «
Inventarierea mărfurilor la S.A. „Bucuria”are loc o dată în an, de obicei
formîndu-se o comisie care petrece inventarierea, şi apoi ia măsurile necesare.
Contabilitatea creanţelor
26
Creanţele constituie o parte activelor care trebuie achitate întreprinderii de
către alte persoane fizice şi juridice la scadenţă stabilită prin condiţiile contractului,
cambiei sau altor acte normative.
Creanţele pe termen lung şi scurt sînt reflectate în contabilitate la valoarea
nominală. Pentru recuperarea pierderilor probabile aferente datoriilor dubioase,
întreprinderea formează după necesitate pe seama cheltuielilor comerciale o
rezervă specială. Creanţele cu filialele întreprinderii sînt reflectate la contul 223
“Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate” la valoarea nominală fără TVA.
Creanţele cu termen expirat de achitare conform legislaţiei în vigoare se trec la
pierderi numai la aprobarea deciziei respective de către Consiliul Societăţi.
Decontările clienţilor şi cumpărătorilor rareori au loc concomitent cu
expedierea produselor, mărfurilor, prestarea serviciilor. În aceste condiţii
furnizorul are dreptul unei creanţe asupra cumpărătorului. Pentru generalizarea
informaţiei privind existenţa, formarea şi achitarea creanţelor cu o durată nu mai
mare de un an, aferente decontărilor cu cumpărătorii şi clienţii pentru produsele
(mărfurile) expediate şi serviciile prestate, este destinat contul de activ 221
«Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale «. In debitul lui se reflectă
formarea creanţelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale, iar în credit -
achitarea lor. Soldul este debitor şi reprezintă sumele datorate de cumpărători şi
clienţi la finele perioadei de gestiune. La contul dat pot fi deschise următoarele
subconturi:
2211 «Facturi de primit din ţară «
2212 «Facturi de primit din străinătate «
2213 «Cambii primite «.
Evidenţa analitică a creanţelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale se
ţine pe fiecare debitor, fiecare cont analitic poate să fie atît creditor cît şi debitor
acesta depinde de suma de bani care este trasferată pentru marfa expediată dacă
depăşeşte se trece la credit iar dacă sunt mai mici atunci ele rămîn pe debitul
contului analitic.
Creanţele comerciale pot fi divizate în creanţe ale debitorilor din ţară şi creanţe
ale debitorilor din străinătate.
Livrarea producţiei se efectuează în baza unui contract de vînzare-cumpărare
încheiat cu cumpărătorul şi pe baza facturii de expediţie (Anexa 34) şi facturii
TVA (Anexa 33).
Livrările efectuate agenţilor economici din republică se impozitează cu TVA în
mărime de 20% din valoarea mărfii .
În urma achitării de către client a mărfurilor primite se înscrie formula contabilă
şi ca document de bază serveşte extrasul de cont valutar de la bancă, care atestă
achitarea sumei de către furnizor .
Dt 243 «Cont valutar
Ct 2212 «Facturi de primit din străinătate «
Intrarea mijloacelor băneşti pentru achitarea creanţelor pe termen scurt aferente
facturilor comerciale :
a)Prin intermediul casei
Debit 2411 «Casa lei «
27
Credit 2211 « Facturi primite din ţară”
b) Primit pe contul de decontare
Debit 242 “Cont de decontare”
Credit 2211“Facturi primite din ţară”
Achitarea creanţelor pe seama:
Subiecţii impozabili cu TVA - furnizorii mărfurilor (serviciilor) ţin Registrul de
evidenta a livrarilor este destinat pentru înscrierea facturilor TVA (Anexa 33)
(benzilor de înregistrare a aparatelor de casa, borderourilor de evidenta), întocmite
de furnizor, în scopul determinarii sumei TVA pentru marfurile livrate (expediate)
(serviciile prestate). Evidenta facturilor TVA în Registrul de evidenta a livrarilor se
efectueaza în ordine cronologica pe masura livrarii marfurilor (prestarii serviciilor)
sau primirii avansului.
Registrul de evidenţă a livrarilor se duce discret (nu conform totalului
cumulativ)de catre contribuabilii TVA- furnizorii marfurilor (serviciilor).
Registrul de evidenta a livrarilor serveşte în calitate de:
registru auxiliar pentru înregistrarea vînzarilor si prestare de servicii
document, în baza caruia se determina lunar TVA colectat
document de controlat al unor operatii contabile
În Registrul de evidenta a livrarilor este obligatorie, de asemenea, includerea
datelor din documente, eliberate la exportul marfurilor si serviciilor, cît si a datelor
facturii de expeditie la livrarea marfurilor (serviciilor) scutite de TVA.
Filialele, sucursalele si subdiviziunile separate, aflate la bilantul
contribuabilului TVA si care nu sînt contribuabili ai TVA de sine stătători, tin
Registrele procurărilor, oglindind în ele datele:
- din facturile TVA (Anexa 33), eliberate pentru livrarile impozabile de mărfuri
si servicii;
- din facturile de expeditie (Anexa 34), eliberate pentru livrările de marfuri si
servicii neimpozabile;
- pe livrările de mărfuri, realizate în reteaua comertului cu amănuntul
La procurarea materialelor, mărfurilor, furnizorul poate cere achitarea acestora
pînă la livrarea lor, sub forma avansurilor. Pentru evidenţa avansurilor pe termen
scurt acordate furnizorilor, altor creditori în contul mărfurilor, materialelor şi altor
active sau serviciilor prestate, precum şi privind achitarea produselor, lucrărilor
primite de la clienţi pe măsura finisării lor parţiale, pe termen nu mai mare de un
an, este destinat contul de activ 224 “Avansuri pe termen scurt acordate”. În debit
se reflectă sumele avansurilor acordate pe termen scurt, iar în credit – sumele
avansurilor înregistrate pentru stingerea datoriilor faţă de furnizori, anulate sau
restituite. La contul dat pot fi deschise următoarele subconturi:
2241 «Avansuri pe scurt acord în ţară «
2242 « Avansuri pe scurt acordat în străinătate «
Evidenţa analitică a avansuril pe termen scurt se ţine pe fiecare debitor.
Fiecare cont analitic poate să fie atît creditor cît şi debitor acesta depinde de
suma de bani care este trasferată pentru materiale,servicii expediate dacă
depăşeşte valoarea materiale recepţionate trece la credit .
28
Acordarea avansurilor în contul livrării mărfurilor, materialelor, prestării
serviciilor se execută prin Dispoziţie de plată bancară şi Dispoziţie de plată din
casă.
Contabilitatea creanţelor privind decontările cu bugetul
Decontările cu bugetul au particularităţi specifice datorită reglementării
normative a modului de determinare şi achitare a creanţelor şi datoriilor faţă de
buget. Raporturile întreprinderii cu bugetul au un caracter multiplu şi divers, de
aceea decontările cu bugetul se reflectă în conturi distincte privind datoriile şi
creanţele.
Creanţele bugetului faţă de întreprindere apar ca urmare a impozitelor stabilite
vărsate la buget în avans, a sumelor plătite în plus în buget, a diferenţelor taxei pe
valoare adăugată plătită şi încasată.
Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa, înregistrarea şi achitarea
creanţelor privind decontările cu bugetul, cuvenite întreprinderii din buget,
conform legislaţiei în vigoare, este destinat contul de activ 225 «Creanţe pe
termen scurt privind decontările cu bugetul «. In debitul acestui cont se
înregistrează avansurile vărsate la buget potrivit impozitelor stabilite de legislaţie
(cu excepţia TVA), precum şi sumele plătite în plus la buget şi diferenţele între
sumele TVA plătită şi primită, iar în credit - sumele trecute în cont pentru stingerea
datoriilor aferente decontărilor cu bugetul, realizate în perioadele de gestiune
curente sau ulterioare, precum şi plăţile în plus recuperate de buget. Soldul acestui
cont este debitor şi reprezintă datoriile bugetului faţă de întreprindere la finele
perioadei de gestiune.
La contul 225 «Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul « pot fi
deschise următoarele subconturi:
2251 «Creanţe pe termen scurt privind impozitul pe venit «,
2252 «Creanţe pe termen scurt privind alte impozite şi plăţi «.
Contul 226 «Taxa pe valoarea adaugata de recuperat « este destinat
generalizarii informatiei privind sumele taxei pe valoarea adaugata de recuperat,
aferenta valorilor în marfuri si materiale si serviciilor procurate (primite) de
întreprindere. Acest cont este un cont de activ, în debitul acestui cont se reflecta
sumele TVA, aferente facturilor de plata pentru stocurile de marfuri si materiale,
serviciile prestate, care urmeaza a fi trecute la decontarile cu bugetul, iar în credit -
sumele taxei pe valoarea adaugata, compensate pentru achitarea datoriilor fata de
buget, realizate în perioadele de gestiune sau ulterioare. Soldul acestui cont este
debitor si reprezinta suma taxei pe valoarea adaugata care va fi supusa decontarilor
cu bugetul.
Evidenţa analitică a creanţelor pe termen scurt privind decontările cu bugetul se
ţine pe feluri de impozite şi termene de recuperare a acestora în buget.
Contabilitatea creanţelor pe termen scurt ale personalului, inclusiv ale
titularilor de avans.
Creanţele personalului faţă de întreprindere pot apărea în urma operaţiilor ce se
referă la:
- retribuirea muncii;
- acordarea avansurilor spre decontare;
29
- mărfurile vîndute în credit;
- recuperarea daunei materiale;
- alte operaţii, cum ar fi plata pensiilor alimentare şi altor titluri executorii.
Creanţele pe termen scurt ale personalului se reflectă în contul de activ 227
«Creanţe pe termen scurt ale personalului «. In debitul acestui cont se reflectă
înregistrarea creanţelor pe termen scurt ale personalului faţă de întreprindere, iar în
credit - achitarea creanţelor pe termen scurt ale personalului. Soldul este debitor şi
reprezintă datoriile personalului faţă de întreprindere la finele perioadei de
gestiune.
Pentru executarea unor sarcini de serviciu persoanelor, numite titulari de avans,
li se eliberează avansuri spre decontare. Aceste avansuri sunt destinate, în special,
acoperirii cheltuielilor de deplasare care includ:
• cheltuieli de călătorie (costul biletelor de călătorie tur-retur)
• cheltuieli privind cazarea
• diurna.
In baza decontului de avans se trec în cont cheltuielile efectuate de titularul de
avans:
Debit 7139 «Cheltuieli generale şi administrative «
Credit 2272 «Creanţe pe termen scurt ale titularilor de avans «
Dacă titularul de avans nu a cheltuit toată suma, el trebuie să restituie întreprinderii
suma diferenţei prin dispoziţie de încasare :
Debit 241 ”Casa”
Credit 2272 «Creanţe pe termen scurt ale titularilor de avans «
Deasemenea se utilizează contul 228 „Creanţe pe termen scurt privind veniturile
calculate”(Anexa 61).Analiza conturilor analitice este efectuată în Jurnal – Credit
contul 228 (Anexa 60).
Delegatului i se plătesc cheltuielile de transport conform documentelor justificative
prezentate. În caz de neprezentare a documentelor privind utilizarea transportului
pe teritoriul RM, cheltuielile de transport se achită conform tarifelor minimale.
Delegatului i se compensează cheltuielile efective privind cazarea.
La categoria “Alte creanţe” se referă şi datoriile debitoare privind reclamaţiile.
Reflectarea sumei reclamaţiei în debitul contului 229 “Alte creanţe pe termen
scurt”, se efectuează numai dacă pretenţiile au fost înaintate şi recunoscute de
reclamant sau au fost adjudecate de organele judiciare.Evidenţa analitică este
efectuată înpe fiecare reclamant
La sfîrşitul anului de gestiune se face pe baza datelor operativă o listă de
inventariere a creanţilor şi datoriilor ( INV 9) cu creanţe pe tipuri în care debitorii
confirmă creanţele.
Contabilitatea mijloacelor băneşti
32
“Bucuria” evidenţa analitică este dusă pe ficare cont de decontare la fiecare bancă
(Aexa 45):
2421 „Cont decontare lei”
2427 „Cont lei Banca Socială”
2426 „Cont lei VictoriaBanc”
2423 „Convertirea Valutei”
Ultimul subcont este destinat evidenţei leilor moldoveneşti necesari pocurării
valutie străine.
Încasarea mijloacelor băneşti pentru achitarea creanţelor aferente facturilor
comerciale aici document primar este extrasul de cont.
Debit 2421 “Cont de decontare lei”
Credit 221 “Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” Încasarea
mijloacelor băneşti din casieria întreprinderii acesta tot este executată prin
inteermediului extrasului decont:
Debit 2421 “Cont de decontare lei”
Credit 2411 “Casa lei”
Plata din contul de decontare are loc prin intermediul fomelor de decontare (în
afară de cec) enumerate mai sus aceste forme trebuie s-ă fie îndeplinite prin maşină
de scris sau automatizat dar trebuie să prfectate în două exenmplare primul să fie
ştampilat cu ştampila întreprinderii cu două semnături primul rămîne la bancă iar
al doilea este transmis întreprinderii ştampilat.
Achitarea datoriilor faţă de buget prin dispoziţia de plată trezorială :
Debit 534 «Datorii privind decontările cu bugetul «
Credit 2421 «Cont de decontare lei «
Achitarea datoriilor faţă de fondul social prin dispoziţia de plată :
Debit 533 “Datorii privind asigurările”
Credit 2421 „Cont de decontare lei”
La eliberarea numerarului de pe contul de decontare este perfectet cecul care
este un document de strictă evidenţă eliberat de banca ce deserveşte clientul el
conţine datele spre cel ce încasează numeralul şi trebuie să conţină aceleaş
elimenta ca-şi dispoziţia de plată:
Debit 2411 „Casa lei”
Credit 2421 „Cont de decontare lei”
Achitarea serviciilor prestate de bănci se face automat din contul de decontare
fără a perfecta documente de decontare:
Debit 713 “Cheltuieli generale şi administrative”
Credit 242 “Cont de decontare”
Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea mijloacelor
băneşti în valută străină în conturile valutare din băncile de pe teritoriul Republicii
Moldova şi din străinătate, este destinat contul de activ 243 «Cont valutar «. În
debitul acestui cont se reflectă încasarea mijloacelor băneşti în valută străină, iar în
credit - utilizarea acestora. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă existenţa
mijloacelor băneşti în valută străină la finele perioadei de gestiune.
33
Evidenţa analitică la contul valutar se ţine pe fiecare valută în parte în fişe de
evidenţă analitică la contul 243 «Cont valutar « la SA “Bucuria” sunt următorile
subconturi :
2432 „Cont ruble ruseşti AIB”
2436 „Cont USD Victoriabanc”
2433 „Cont valutarDM AIB”
2431 „Cont valutar USD”
Diferenţa de curs este diferenţa care apare în rezultatul reflectării în evidenţa
contabilă la aceeaşi dată a operaţiei în valută străină raportată la valuta naţională de
diferite cursuri de schimb valutar.
Diferenţa de curs poate fi pozitivă şi negativă. Diferenţa de curs pozitivă de
reflectă în contul 622 «Venituri din activitatea financiară «, iar diferenţa de curs
negativă - la contul 722 «Cheltuieli ale activităţii financiare «.
SA “Bucuria” are deschis cont valutar la BC «Victoriabanc” şi toate operaţile
cu valută se efectuează conform „Regulamentului privind regelememtarea valutară
pe teritoriul Republicii Moldova” nr.65/4596 din 25/12/97.
Încasarea valutei din exportul mărfii pe contul de decntare are loc prin
intermediul sistemului interbancar de decontării SWIT.
Pentru livrarea mărfii cumpărătorului de peste hotare la SA “Bucuria” se
întocmeşte declaraţia de repatriere a mijloacelor băneşti provenite din exportul de
mărfuri. Declaraţia de repatriere cu ştampila băncii se prezintă la vamă împreună
cu declaraţia vamală .Operaţile cu valută au documente mai specifice de decontare
Încasarea mijloacelor băneşti prin achitarea creanţelor aferente facturilor
comerciale
Debit 243 “Cont valutar USD ”
Credit 221 „Facturi de primit din străinătate „
Reflectarea diferenţelor de curs valutar favorabile aferente soldurilor
mijloacelor valutare:
Debit 243 “Cont valutar”
Credit 6223 «Venituri din diferenţe de curs valutar «
Achitarea creditelor bancare în valută străină pe termen scurt
Debit 511 “Credite bancare pe termen scurt”
Credit 2431 “Cont valutar USD”
Acordarea avansurilor pe termen scurt:
Debit 2242 “Avansuri pe termen scurt acordate”
Credit 2431 “Cont valutar USD”
Achitarea comisioanelor bancare:
Debit 713 “Cheltuieli generale şi administrative”
Credit 243 “Cont valutar”
Reflectarea diferenţelor de curs valutar negative aferente soldului mijloacelor
valutare în contul valutar .
Debit 7223 “Cheltuieli ale activităţii financiare”
Credit 243 “Cont valutar”
Operaţiunile privind debitul şi creditul conturilor 242 «Cont de decontare « şi
243 «Cont valutar « se reflectă în registrele analitice şi sintetice.
34
35
Contabilitatea capitalului propriu
36
Capitalul de rezervă este tratat ca o măsură de precauţie pentru înlăturarea
riscurilor desfăşurării normale ale activităţii de întrprinzător.
Acest capital al societăţii „Bucuria” va constitui 15% din capitalul ei social şi se
formează prin prelevări anuale din profitul net pînă la atingerea mărimii date.
Mărimea prelevărilor anuale se stabileşte de 5% din profitul net al societăţii.
Contabilitatea sintetică a rezervei se ţine cu ajutorul conturilor clasei 32
„Rezerve”. Sunt conturi de pasiv, în credit – formarea rezervelor, în debit –
utilizarea lor.
Rezervele se grupează în 3 categorii pentru fiecare fiind destinate conturile:
321 „Rezerve prevăzute de legislaţie”.
322 „Rezerve prevăzute de statut”.
323 „Alte rezerve ”.
Formarea rezervei se reflectă conform statutului:
Dt 332„Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi”
Ct 322„Rezerve prevăzute de statut”.
Profitul nerepartizat reprezintă o parte din capitalul propriu care nu a fost
utilizată sau repartizată între proprietarii întreprinderii sub formă de dividende sau
venituri din participaţii.
Utilizarea profitului nerepartizat se efectuează şi se reflectă în contabilitate numai
în baza adunării generale a acţionarilor întreprinderii.
Cu ajutirul contului 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor
precedenţi” la sfîrşitul anului se închide contul 333 „Profit net (pierdere) al perioadei
de gestiune” prin următoarea înregistrare contabilă:
Dt333 „Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune”
Ct 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi”
Pentru generalizarea informaţiei privind diferenţelor din reevaluarea activelor pe
termen lung este destinat contul de pasiv 341„Diferenţe din reevaluarea activelor pe
termen lung”. În creditul acestui cont se reflectă ecartul de revaluare a activelor pe
termen lung, iar în debit – suma reducerilor. Soldul acestui cont poate fi creditor – în
cazul în care suma ecartului de reevaluare depăşeşte reducerile de reevaluare a
activelor pe termen lung şi se reflectă în bilanţ cu semnul plus sau debitor – cînd
suma reducerilor depăşeşte ecartul de reevaluare şi se reflectă cu semnul minus.
Avem următoarea înregistrare contabilă care reprezintă o corectare a datoriei
amînate privind impozitul pe venit care a fost supramărită din cauza măririi uzurii în
scopuri fiscale:
Dt 341„Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung”
Ct 425 „Datorii amînate privind impozitul pe venit”
Modul de completare a registrelor privind contabilitatea capitalului propriu se
efectuează în mod automatizat şi ca bază pentru înregistrările contabile servesc deciziile
adunării generale şi Statutul precum şi deciziile luate de pe urma analizei raporturilor
auditorilor.
37
Documentarea, calculul şi contabilitatea salariului
38
Pentru a calcula salariul este necesară – Lista de calculare a salariului
muncitorilor pentru fiecare lună, pentru fiecare secţie în parte şi pentru fiecare
brigadă (Anexa 25), unde se indică numele salariaţilor, profesia, categoria, zilele
lucrate etc.
Tot prin intermediul tabelului de pontaj la secţia de construcţii se duce evidenţa
orelor şi zilelor de muncă la un anumit obiect.
Forma mixtă de salarizare cuprinde elemente de sisteme de salarizare atît în
acord, cît şi în regie. Această formă de salarizare se foloseşte la calculul salariului
lucrătorului din activitatea de bază la fabrica SA “Bucuria”.
Pentru supraîndeplinirea planului de producţie conform contractului colectiv de
muncă prima acordată din fondul de salarizare se calculează astfel:
Salariul de bază în acord * coeficientul supraplan
Coeficientul supraplan = (cantitatea supraplan * 3,3%) * 25%
Totodată fiecare salariat ce lucrează în acord dispune de tarif orar pentru a
calcula celelalte prime.
Pentru evidenţa contabilă a salariilor este destinat contul de pasiv 531 „Datorii
faţă de personal privind retribuirea muncii”. În credit se calculează salariile, iar în
debit – plata lor sau reţinerile din salariu.
La calcularea salariului se stabilesc următoarele formule contabile :
Dt 81100 “Activitatea de bază”
Ct 53100 “Datorii privind retribuirea muncii”
Această formulă se face şi la celelalte subdiviziuni ale întreprinderii unde costul
producţiei se include în contul 811 „Costul producţiei”, 812 „Producţia auxiliară”,
813 „Consumuri indirecte de producţie”.
În funcţie de tipul activităţii, caracterul lucrărilor, calculul salariului se reflectă,
dacă nu sunt incluse în costul de producţie, la cheltuielile perioadei.
1. Pe baza tabelului de pontaj (Anexa 21) şi fişei personale (Anexa 22) pentru
salariaţii din comerţ pe luna decembrie:
Dt 712 „Cheltuielile comerciale”
Ct 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
2. Pentru angajaţii din administraţie:
Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative”
Ct 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
3. Totodată conform planului de calculaţie, salariul este inclus în costul
lucrărilor pentru activele nemateriale prin formula contabilă:
Dt 112 „Active nemateriale în curs de execuţie”
Ct 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
La salariu se mai adaugă concediile pentru boală, concediile de odihnă şi
indemnizaţiile pentru incapacitatea temporară de muncă.
Evidenţa indemnizaţiilor pentru incapacitatea temporară de muncă se face pe
baza documentului foaie de boală sau buletin de boală, care este eliberat de
medicul de sector, confirmat de medicul şef al combinatului şi mărimea
indemnizaţiei depinde de:
a) salariul mediu pe 2 luni
b) vechimea în muncă, dacă angajatul:
39
În urma salariului luat ca bază de calcul pentru determinarea indemnizaţiilor nu
se includ următoarele tipuri de remunerări:
1. Salariul plătit pentru abaterile de la condiţiile normale de lucru (ore
suplimentare în timpul sărbătorilor, zilelor de odihnă şi noaptea).
2. Salariul plătit în timpul staţionării întreprinderii;
3. Salariul aferent concediilor de odihnă, boală.
4. Toate tipurile de premii.
Modul de calcul al indemnizaţiilor este următorul:
Suma indemnizaţiilor = salariul mediu zilniic * nr. de zile de boală * %
vechimii în muncă
Salariul mediu zilnic = (salariul pe ultimele 2 luni – sume neluate în
consideraţie) / zile lucrate efectiv (ultimele 2 luni)
Sumele indemnizaţiilor calculate sunt plătite din sumele mijloacelor asigurărilor
sociale, care se reflectă pe luna decembrie prin următoarea formulă contabilă:
Dt 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
Ct 533 „Datorii privind asigurările “
Apoi aceste sume sume sunt transmise în conturile personale ale salariaţilor
care au prezentat buletinul de boală.
Alte plăţi efectuate către salariaţi este concediul de odihnă conform Codului
Muncii, fiecare lucrător are dreptul la odihnă 24 zile lucrătoare în anul
calendaristic.
Este necesar de scris o cerere către secţia remunerare a muncii (Anexa 23) unde
se indică perioada concediului, funcţia salariatului ş.a.
În caz de necesitate se utilizeaza Nota de lichidare (Anexa 26).
Primul concediu la un loc de muncă salariatul are dreptul să-l primească după
11 luni de lucru la întreprinderea dată, apoi el poate să-l folosească cît doreşte,
numai cu acordul conducerii şi nu dauna activităţii întreprinderii.
Concediile de odihnă sunt plătite din rezervă pentru concediu care se formează
în contul 538 „Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminare”.
În calculul salariului mediu nu se includ:
1. Plăţile pentru lucrul ce nu intră în sfera obligaţiilor muncitorului.
2. Plăţile în natură.
3. Dividendele primite.
Deci, salariul se calculă ca:
Salariul pe timpul concediului = salariul mediu zilnic * nr. de zile de odihnă.
Salariul mediu zilnic = salariile plus primle (3 luni) / zile lucrate efectiv (3
luni).
Documentele primare privind calculul concediilor de odihnă este dipoziţia de
acordare a concediilor (M 16), pe baza ei se întocmesc următoarele formule
contabile:
Dt 538 „Rezerve pentru cheltuieli şi plăţi preliminare”
Ct 531 „Datorii privind retribuirea muncii”
Documentele primare la acest tip de operaţii sunt deciziile judecătoreşti şi
pentru reţinerile din salariul pentru salariatul ce face serviciul militar alternativ se
întocmeşte formula contabilă:
40
Dt 531 ”Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
Ct 539 „Alte datorii faţă pe termen scurt”
În unele cazuri salariatul procură în contul salariatului materiale de la
întreprindere şi documentele primare sunt factura TVA şi factura de expediţie.
Întreprinderea poate se vîndă salariatului marfa cu un preţ mai scăzut, însă TVA
trebuie de plătit de la valoarea de piaţă a mărfii.
Dt 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
Ct 211 „Materiale”
Ct 534.2 „Datorii privind taxa pe valoare adăugată”
Suma TVA de 120 lei se calculă ca valoarea de piaţă 600 lei a unei tone de
ciment fără TVA şi deci TVA este 120 lei (600 * 1,2 - 600).
Dar conform Codului Muncii toate reţinerile din salariu nu trebuie să
depăşească ½ din salariul calculat spre plată.
Pentru evidenţa sintetică a defalcărilor şi decontărilor afente contribuţiilor
pentru asigurările sociale în Fondul Social, datorii privind asigurarea medicală este
destinat contul de pasiv 533 „Datorii privind asigurările”. În credit se reflectă
datoriile calculate, iar în debit – miloacele achitate.
Suma contribuţiilor pentru asigurările sociale se calculează ca 31% din salariul
brut prin formula contabilă:
1. Pentru angajaţii din activitatea de bază şi auxiliară, inclusiv consumurile
indirecte:
Dt 811 „Producţia de bază”
Dt 812 „Activităţi auxiliare”
Dt 813 „Consumuri indirecte de producţie”
Ct 533.1 „Datorii faţă de Fondul Social”
2.Salariile calculate ce se referă la cheltuielile generale şi administrative precum
şi la cele comerciale se reflectă astfel:
Dt 712 „Cheltuieli comerciale”
Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative”
Ct 533.1 „Datorii faţă de Fondul Social”
Suma de plată în Fondul Social spre plată se calculează ca diferenţa dintre sumele
asigurărilor sociale calculate şi sumele din asigurările sociale folosite de către
angajaţii întreprinderii pentru:
a. Incapacitatea temporară de muncă.
b. Pentru funerarii.
c. Ajutor material anual participanţilor la lichidarea consecinţelor avariei de la
Cernobîl.
d. Compensaţii nominative.
e. La naşterea copilului.
f. Compensaţii pentru îngrijirea copilului pînă la 16 ani.
Din salarii se calculă şi impozitul pe persoane fizice ce este stabilit prin articolul
15 din Codul Fiscal în mărime de:
8% - de la venitul ce nu întrece suma de 1750 lei.
13% - de la venitul ce întrece 6200lei dar nu depăşeşte 21000 lei.
28% - ce depăşeşte suma de 21000 lei.
41
Acest venit al salariatului include orice formă de salariu, îndemnizaţiile precum şi
înlesniri acordate de întreprindere salariatului. Nu se includ în venitul impozabil
îndemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă inclusiv a invalidităţii,
alimentele pentru copii, dividende de la rezidenţi, moştenirea averii, alte forme de
venituri stabilite de Codul Fiscal.
Acest impozit este reţinut la locul de muncă în mimentul plăţii salariului.
Întreprinderea conform Codului Fiscal este obligată să scadă din venitul impozabil
scutirile acordate salariatului şi alte scutiri. Conform Codului Fiscal aceste reţineri
trebie plătite nu mai tîrziu de data de 10 a lunii următoare după luna în care a avut
loc reţinerea.
Pentru ca salariatul să aibă dreptul la scutiri, el scrie o cerere (Anexa 24) la care
enexează buletinul de identitate şi alte documente ce confirmă aceste scutiri.
Pentru evidenţa plăţii salariului şi reţinerilor din el se întocmeşte statul de salariu
ce e calculat pe baza fişelor personale (Anexa 22), acest stat este prezentat
contabilului-şef care îl verifică şi îl trimite în caserie spre plată.
Plata salariului la întreprindere se efectuează de maistrul care primeşte suma de
bani necesară şi lista de plată MK-53 ce este documentul ce confirmă plata.
Concomitent maistrul în timp de 14 ore dacă banii nu au fost utilizaţi trebuie să-i
întoarcă în caserie.
Toate aceste operaţii sunt incluse în registre pe conturi analitice pe fiecare
salariat, apoi în total pe întreprindere în registre ale conturilor 531,533.
42
Contabilitatea datoriilor
Contabilitatea creditelor bancare
Datoriile pe termen lung şi termen scurt sînt reflectate în contabilitate la
sumele care trebuie să fie plătite. Datoriile aferente creditorilor şi împrumuturile
bancare sînt reflectate în bilanţ, ţinîndu-se cont de dobînzile aferente plăţii la finele
perioadei de gestiune.
Creditele bancare şi alte împrumuturi (inclusiv şi datoriile pentru procente)
se oglindesc în evidenţă după costul nominal.
Împrumuturile în valută străină se oglindesc în evidenţă la cursul oficial al
BNM la fiecare sfîrşit de lună.
Datoriile cu termen expirat de achitare conform legislaţiei în vigoare se trec
la venituri în baza actului de inventariere şi al procesului verbal al comisiei de
inventariere.
La SA „Bucuria”la capitolul datorii pe termen lung este utilizat contul 425
„Datorii amînate privind impozitului pe venit” aceste datorii apar în difirenţilor
dintre calcul uzurii în scopuri impozabile conform art 26 al Codului Fiscal şi a
calculu uzurii în scopuri conform, SNC 16” Contabilitatea activelor pe termin
lung” şi diferenţe între cheltuielile permise spre deducere conform art 28 al
Codului Fiscal. Aceste datorii sunt calculate în Anexa 2D la Declaraţia
privindimpozitul pe venit din activitatea de antraprenoriat rd 0311şi rd.0312
Datoriile financiare includ datoriile care apar în legătură cu procurarea
capitalului atras.
Modul de creditare, de primire şi rambursare a creditelor bancare este
reglementat de contractul de credit încheiat cu banca
Pentru evidenţa creditelor bancare pe termen scurt sînt destinat contul
511”Credite bancare pe termen scurt”.
Aceste cont este de pasiv. În creditul lui se reflectă sumele creditelor bancare pe
termen scurt şi lung primite, iar în debit – suma creditelor rambursate. Soldul este
creditor şi reprezintă datoriile întreprinderii aferente creditelor bancare pe termen
scurt şi lung nerambursate la finele perioadei de gestiune.
Contul 511 “Credite bancare pe termen scurt” este destinat generalizării
informaţiei referitoare la situaţia decontărilor privind creditele, termenul de
rambursare al cărora nu este mai mare de un an.
Evidenţa analitică se ţine pe feluri de credite şi pe bănci.
Contabilitatea datoriilor comerciale
Datoriile comerciale reprezintă angajamentele de plată a întreprinderii faţă de
furnizori, antreprenori, alţi creditori privind:
- facturile comerciale
- faţă de părţile legate
- pentru avansurile primite.
La SA “Bucuria” evidenţa sintetică a datoriilor comerciale se ţine pe contul de
pasiv 521 «Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale «. În credit se
înregistrează creşterea, apariţia datoriilor comerciale, în debit - achitarea, stingerea
datoriilor. Soldul este creditor şi reprezintă datoriile comerciale ale întreprinderii la
o dată anumită.
43
Datoriile se înregistrează în baza documentelor de livrare emise de furnizori,
respectiv facturile.Acceptarea spre plată a facturilor de la furnizori.
De exemplu au fost livraţii bani petru stingerea datorii petru materialile livrate
pe baza dispoziţii de plată se fac următoarile formule contabile.
Debit 521 «Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale «
Credit 2421 «Cont de decontare lei «
Achitarea datoriilor din contul valutar
Debit 5212 “Facturi de achitat în străinătate”
Credit 2431 “Cont valutar USD ”
Registrul de evidenta a procurarilor se tine obligatoriu de catre subiectii
impozabili - consumatorii marfurilor si serviciilor si este destinat pentru
înregistrarea facturilor TVA, prezentate de furnizori, în scopul determinarii sumei
TVA destinate trecerii în cont (restituirii).
În cazul utilizarii marfurilor (serviciilor) procurate în alte scopuri decât cele
legate de activitatea de întreprinzator, pentru care a fost efectuata în modul stabilit
trecerea în cont (restituirea) sumelor TVA, în Registrul de evidenta a procurarilor
se face înscrierea ce corecteaza aceasta suma a impozitului, cu diminuarea
corespunzatoare a sumei totale a TVA, destinate trecerii în cont (restituirii) în
perioada curenta de dare de seama.
Contabilitatea avansurilor pe termen scurt primite
Contul 523 “Avansuri pe termen scurt primite” este destinat generalizării
informaţiei privind avansurile primite de la cumpărători şi clienţi în contul livrării
valorilor în mărfuri şi materiale, precum şi privind achitările pentru produse şi
servicii pe măsura executării parţiale a acestora.
Contul 523 “Avansuri pe termen scurt primite” este un cont de pasiv. În creditul
acestui cont se reflectă sumele avansurilor şi a plăţilor primite, în debit – sumele
compensării avansurilor în cazul decontărilor cu cumpărătorii pentru producţia
livrată. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă datoriile întreprinderii
aferente avansurilor pe termen scurt primite la finele perioadei de gestiune.
Evidenţa analitică a avansurilor pe termen scurt primite se ţine pe clienţi.
Are următoarile sub conturi
5231”Avansuri lei”
5232 „Avansuri valuta”
Evedenţa analică se duce pe ficare întreprinderecare care a acordat avans dar
informaţia avansurilor primite din străinătate este evedenţiată pe ficare ţară care
apoi este generalizate în Bilanţul Contabil la Nota informativă privind avansurile şi
investiţilor acordate şi primite clienţilor externi în col 6.
Contabilitatea datoriilor calculate. Datoriile calculate cuprind angajamentele
de plată ale întreprinderii faţă de personal, organele asigurări sociale, buget,
fondatori, ş. a. participanţi, faţă de alţi creditori. Datoriile faţă de personal cuprind
angajamentele privind retribuirea muncii ş.a. operaţii.
Evidenţa analitică faţă de salariaţi se ţine pe fiecare lucrător în parte, forme de
retribuire a muncii şi tipuri de reţineri din salariu. Evidenţa sintetică a datoriilor
faţă de personal se ţine pe contul 531 «Datorii faţă de personal privind retribuirea
muncii «. În credit - calcularea datoriilor faţă de salariaţi, în debit - achitarea şi
44
reţinerile din salariu. Soldul este creditor, reprezintă, mărimea datoriilor
întreprinderii faţă de personal la o dată anumită.
Datoriile privind asigurările includ:
a) datorii faţă de fondul social privind contribuţiile la asigurări sociale şi
reţinerile din salariile lucrătorilor (1%)
b) datorii faţă de companiile de asigurări privind asigurarea medicală, bunurilor,
asigurarea persoanelor.
Pentru evidenţa sintetică este destinat contul de pasiv 533 «Datorii privind
asigurările «. În credit se reflectă calcularea, creşterea datoriilor privind asigurările,
în debit - achitarea, utilizarea mijloacelor asigurării sociale. Soldul este creditor.
Pentru toţi agenţii economici este stabilit tariful de 31% din fondul de retribuire
a muncii.
Calcularea contribuţiilor la asigurările sociale se înregistrează în evidenţă
concomitent cu calcularea salariilor .
Datoriile privind decontările cu bugetul includ angajamentele întreprinderii
privind impozitele şi taxele. Modul şi cotele de impozitare, precum şi lista
impozitelor şi taxelor se stabilesc de către actele legislative în vigoare.
Întreprinderea are relaţii cu bugetul de stat privind ipozitele şi taxele
republicane. Pentru generalizarea informaţiei privind decontările cu bugetul se ţine
pe contul de pasiv Contul sintetic 534 «Datorii privind decontarile cu bugetul « în
dezvoltarea caruia se deschide contul de gradul n 5342 «Datorii privind taxa pe
valoarea adaugata « se foloseste pentru generalizarea informatiilor aferente
decontarilor cu bugetul.
Dupa virarea soldului în debitul contului 225 «Creante pe termen scurt privind
decontarile cu bugetul «, conturile de gradul II corespunzatoare, contul 534
«Datorii privind decontarile cu bugetul « se soldeaza.
La începutul lunii pentru suma nominalizata se întocmeste formula contabila
reversibila debitul contului 534 «Datorii privind decontarile cu bugetul « si
creditul contului 225 «Creante pe teren scurt privind decontarile cu bugetul «.
Evidenta analitica a taxei pe valoarea adaugata se tine cu ajutoru1 registrelor de
evidenta a livrarilor si procurarilor.
În cazul accizelor se folosesc conturile: 534 “ Datorii privind decontarile cu
bugetul « cu subcontul 534/3 “Datorii privind accizele, taxele”. În creditul se
înscriu sumele calculate si datorate bugetului de stat iar în debitul - achitarea
sumelor accizelor datorate bugetului; 225 «Creante pe termen scurt privind
decontarile cu bugetul « cu subcontul 225/2 “creante pe termen scurt privind alte
impozite si plati”.
La contul 534 se pot deschide subconturi în dependenţă de tipul impozitelor şi
taxelor.
În baza registrului facturilor TVA primite şi registrului facturilor TVA
eliberate se calculează datoria TVA a bugetului, ca diferenţa dintre TVA aferentă
vînzărilor şi TVA aferentă cumpărărilor. Acest impozit se calculează lunar şi la
fabrica SA“Bucuria”se observă formarea unei datorie privind TVA faţă de buget,
care de regulă se trece în perioada de gestiune viitoare. Faţă de buget combinatul
SA“Bucuria” are următoarele obligaţii:
45
1. Impozitul pe bunuri imobiliare, calculul acestui impozit se reflectă
Declaraţile.
2. Taxa pentru apă consumată
3. Taxa pentru amenajarea teritoriului, calculul reflectat în anexa 10.13..
4. Taxa pentru dreptul de a folosi simbolica locală,
Calculul impozitelor, taxelor şi a altor defalcări obligatorii (cu excepţia
impozitului pe venit, TVA) se reflectă în Darea deseamă pe taxele locale pe
trimestrul IV astfel ( Taxa pentru a folosi simbolica locală ):
Dt 713 4 “Impozite, taxe şi plăţi, cu excepţia impozitului pe venit”
Ct 534 483 “Datorii taxa amenajarea teretoriului”
La stingerea datoriei faţă de buget :
Dt 534 2 «Datorii privind TVA «
Ct 2421 «Cont de decontare lei «
Contul 539 “Alte datorii pe termen scurt” este destinat generalizării informaţiei
privind situaţia decontărilor întreprinderii aferente:
- arendei curente
- sumelor privind riscurile transmise şi acceptate pentru reasigurare
- asigurării directe
- pretenţiilor primite de la cumpărători şi clienţi, precum şi amenzilor,
penalităţilor recunoscute
- Alte servicii
Contul 539 “Alte datorii pe termen scurt” este un cont de pasiv. În creditul
acestui cont se reflectă sumele datoriilor pe termen scurt calculate, iar în debit –
achitarea acestora. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă datoriile
întreprinderii privind alte plăţi la finele perioadei de gestiune. Evidenţa analitică se
ţine pe creditori şi pe feluri de datorii .
Transferare ca plata petru servicile prestate :
Debit 5393 „Datorii pe termen scurt faţă de alţi creditori”
Credit 2421 “Cont de decontare lei”
Reflectarea serviciilor primite :
Debit 712 “ Cheltieli comerciale”
Debit 5342 ” Datorii privind TVA”
Credit 5393“Datorii pe termen scurt faţă de alţi creditori”
La sfîrşitul anului de gestiune se face pe baza datelor operativă o listă de
inventariere a creanţilor şi datoriilor ( INV 9) cu datorii pe tipuri în care creditorii
confirmă datoriilor.
46
Contabilitatea consumurilor, cheltuielilor şi veniturilor
50
Contul 611 «Venituri din vânzări « este destinat pentru generalizarea
informaţiei despre veniturile obţinute din realizarea mărfurilor, produselor,
prestarea serviciilor (Anexa 58),apoi se înregistrează în Cartea mare (Anexa 59)
etc. La constatarea veniturilor se întocmesc următoarele formule contabile:
Venituri din vânzări :
Dt 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”
Ct 611 „Venituri din vânzări”
Ct 5351 „Datorii preliminate privind decontările cu bugetul”
Reflectarea valorii produselor aferente facturilor achitate :
Debit 241 “Casa”
Credit 611 “Venit din vînzări”
Credit 534 „Datorii faţă de buget”
Raportarea veniturilor acumulate la sfârşitul perioadei de gestiune la rezultatul
financiar total:
Debit 611 „Venituri din vânzări”
Credit 351 „Rezultat financiar total”
Prin intermediul contului 612 „Alte venituri operaţionale” este destinat pentru
evidenţa din vînzarea altor active curente cu excepţia produsilor şi mărfurilor,din
arenda curentă, alte venituri operaţionale. La plusurile stabilite cu ocazia
inventarieri pe baza actului de mai sus se face următoarea formul contabilă
Debit 2411 „ Casa lei”
Credit 612 „Alte venituri operaţionale”
Raportarea altor veniturilor operaţionale acumulate la sfârşitul perioadei de
gestiune la rezultatul financiar total:
Debit 612 „Alte venituri operaţionale”
Credit 351 „Rezultat financiar total”
Pentru evidenţa veniturilor aferente ieşiri a activilor nemateriale şi activelor
materiale pe termin lung,venituri din dividente este destinat contul 621 „Venituri
din activitate investiţională”.
Înregistrarea materialelor de la ieşire mijlocului fix ce depăşeşte valorea probail
rămasă :
Dt 211 „Materiale”
Ct 123 „Mijloace fixe”
Ct 621 „Venituri din activitate investiţională”
Închiderea conturilui venturilor din activitatea de investiţii
Debit 621 „Venituri din activitatea investiţii”
Credit 351 „Rezultat financiar total”
Contul 622 «Venituri din activitatea financiară « este destinat pentru
generalizarea informaţiei privind diferenţele favorabile de curs valutar.
Reflectarea diferenţelor de curs valutar favorabile aferente soldurilor
mijloacelor valutare :
Debit 243 „Cont valutar”
Credit 6223 „Venituri din diferenţe de curs valutar”
Trecerea la sfîrşitul anului de gestiune a veniturilor din activitatea financiară
acumulate la rezultatul financiar:
51
Debit 622 „Venit din activitatea financiară”
Credit 351 „Rezultat financiar total”
La finele fiecărui trimestru rulajele creditoare ale conturilor de venituri se
înregistrează în Raportul privind rezultatele financiare pe rândurile respective.
La finele anului de gestiune conturile de venituri şi cheltuieli se închid prin
trecerea veniturilor acumulate în creditul contului 351 «Rezultat financiar total «,
iar cheltuielilor - în debitul contului 351.
În contul 351 «Rezultat financiar total « se determină profitul (pierderea) net al
anului de gestiune. În acest scop, se compară rulajele din debitul (cheltuieli
acumulate) şi creditul (venituri acumulate) acestui cont. Dacă suma totală a
veniturilor depăşeşte suma cheltuielilor, întreprinderea obţine profit, care se
reflectă prin înregistrarea:
Debit 351 “Rezultat financiar total”
Credit 333 «Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune «
Din datele Raportului privind rezultatele financiare, se observă că la SA
„Bucuria”rezultatul din activitatea operaţională este pozitiv.După înregistrarea
profitului net (pierderii) al perioadei de gestiune, contul 351 «Rezultat financiar
total « se închide şi nu se oglindeşte în rapoartele financiare. Suma profitului net
(pierderii) al perioadei de gestiune se înregistrează în rândul 150 în aceiaşi
denumire al Raportului privind rezultatele financiare şi se raportează în Bilanţul
contabil în rândul 590 «Profitul net (pierderea) al anului de gestiune «.
52
Calculaţia costurilor de producţie.
54
Structura şi modul de întocmire a rapoartelor financiare
55
Bilanţul contabil se întocmeşte potrivit unui formular unic aprobat de
Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova. În bilanţ se compară rezultatele
exerciţiilor N-1 şi N (anul de gestiune precedent (N-1) şi curent (N)). Posturile
balanţiere sunt grupate după destinaţie. Nu se admit compensări reciproce între
posturile de activ şi pasiv. Posturile înscrise în bilanţ trebuie să corespundă datelor
înregistrate în contabilitate, puse de acord cu situaţia reală de la inventar.
Evaluarea în bilanţ a elementelor patrimoniale se efectuează în conformitate cu
prevederile standardelor naţionale de contabilitate.
Lucrările de completare a bilanţului reprezintă prin conţinutul lor, în cea mai
mare parte, operaţii de prelucrare şi transmitere a datelor din bilanţul precedent şi
din balanţa conturilor. Prin structura lor, operaţiile de prelucrare a datelor privind
exerciţiul curent constau din selectarea, gruparea şi însumarea soldurilor din
balanţa conturilor.
Conform standardelor naţionale de contabilitate, bilanţul contabil cuprinde trei
elemente principale, legate nemijlocit de evaluarea situaţiei financiare a
întreprinderii, şi anume:
1. active
2. capital propriu
3. datorii
Echilibrul global al acestor elemente patrimoniale poate fi prezentat prin
intermediul ecuaţiilor. În condiţiile cînd se iau în vedere cele trei părţi componente
ale bilanţului: activele, capitalul propriu şi datoriile, ecuaţia generală a activelor
devine:
Activ = Capital propriu + Datorii
În întreaga lume de afaceri, Raportul privind rezultatele financiare se consideră
ca una dintre cele mai importante şi esenţiale părţi a rapoartelor financiare, care
prezintă un interes primordial atît pentru conducerea întreprinderii, cît şi pentru alţi
utilizatori de informaţii.
Raportul privind rezultatele financiare generalizează operaţiunile economice
efectuate într-un interval de timp concret, numit perioadă de gestiune. În prezent
Raportul privind rezultatele financiare se întocmeşte trimestrial cu total cumulativ
de la începutul anului de gestiune.
In conformitate cu S.N.C. 5 «Prezentarea rapoartelor financiare «, Raportul
privind rezultatele financiare cuprinde 15 indicatori care reflectă veniturile,
cheltuielile şi profiturile (pierderile) realizate în cursul anului de gestiune şi
perioadei corespunzătoare anului precedent. Primii opt indicatori componenţi ai
raportului nominalizat caracterizează rezultatele din activitatea operaţională a
întreprinderii, determinată de statutul acesteia, care reprezintă în fond o activitate
curentă, ce se reînnoieşte continuu.
Apoi în raport sunt prezentate rezultatele financiare aferente activităţii
întreprinderii, care nu constituie pentru ea o activitate de bază. In special, se
reflectă rezultatul din operaţiunile efectuate în domeniile suplimentare ale
activităţii de afaceri a întreprinderi, cum sunt activitatea de investiţii şi cea
financiară. În afară de aceasta, separat se înregistrează rezultatul apărut ca urmare a
evenimentelor şi operaţiunilor excepţionale.
56
Tehnica de întocmire a Raportul privind rezultatele financiare constă în
completarea fiecărui rând în baza rulajelor aferente conturilor de venituri şi
cheltuieli din clasele 6 şi 7 ale Planului de conturi contabile. În procesul
completării raportului nominalizat, rezultatele financiare pozitive (profiturile) se
înregistrează cu cifre obişnuite, fără paranteze, iar cele negative (pierderile) - în
paranteze.
Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti este unul dintre formularele
principale ale rapoartelor financiare, în care se reflect toate modificările
intervenite în resursele financiare ale întreprinderii, din punctul de vedere al
încasării şi plăţii mijloacelor băneşti, în cursul perioadei de gestiune respective.
Necesitatea întocmirii Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti este generată de
utilizarea principiului specializării exerciţiului în baza căruia se întocmesc alte
rapoarte. Conform acestui principiu, veniturile se contabilizează în momentul
efectuării operaţiunilor care conduc la obţinerea acestora (livrarea produselor,
prestarea serviciilor), indiferent de momentul plăţii. Cheltuielile cuprind valoarea
consumurilor şi cheltuielilor efective ale perioadei, fără a lua în consideraţie faptul
cînd au fost achitate. Astfel profitul realizat în cursul perioadei determinate nu este
legat direct de fluxul mijloacelor băneşti.
Informaţia conţinută în acest raport permite a aprecia capacitatea întreprinderii,
de a atrage şi a utiliza mijloace băneşti în cursul unei perioade determinate.
Modul de întocmire a Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti este
reglementat de prevederile S.N.C. 5 «Prezentarea rapoartelor financiare « şi
S.N.C.7 «Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti «.
Conform cerinţelor S.N.C. 7, toţi agenţii economici din Republica Moldova
întocmesc Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti prin metode directă, care
permite generalizarea în raport a tuturor încasărilor şi plăţilor reale ale mijloacelor
băneşti în baza registrelor contabile şi documentelor primare cu total cumulativ de
la începutul perioadei de gestiune.
Încasările şi plăţile mijloacelor băneşti se generalizează în raport pe feluri de
activităţi ale întreprinderii, care se evidenţiază în trei capitole principale
corespunzătoare felurilor de activităţi ale întreprinderii:
• operaţională (de bază), pentru care este creată întreprinderea şi care, în
majoritatea cazurilor, aduce venitul de bază;
• de investiţii, care cuprinde procurarea şi vînzarea activelor nemateriale,
materiale şi financiare pe termen lung;
• financiară, care este menită să asigure primele două feluri de activitate cu
mijloace necesare.
Separat se reflectă încasările şi plăţile de mijloace băneşti aferente situaţiilor
excepţionale, precum şi diferenţele favorabile şi nefavorabile de curs valutar,
rezultate din modificările în ratele de schimb al valutei străine.
Raportul privind fluxul capitalului propriu constituie o parte componentă a
rapoartelor financiare obligatorii. Evidenţierea indicatorilor privind fluxul
capitalului propriu într-un formular separat este legat de importanţa acestei
informaţii pentru diferiţi utilizatori, în special, pentru proprietarii întreprinderii.
57
În conformitate cu prevederile S.N.C.5 «Prezentarea rapoartelor financiare «,
raportul privind fluxul capitalului propriu constă din 4 capitole, care cuprind date
privind modificările părţilor componente ale capitalului propriu sub aspectul
grupării prevăzute de capitolul III al bilanţului contabil:
a) capital statutar şi suplimentar;
b) rezerve;
c) profit nerepartizat (pierdere neacoperită);
d) capital secundar.
Tehnica întocmirii Raportul privind fluxul capitalului propriu constă în
completarea fiecărui rând în baza soldurilor şi rulajelor din conturile clasei a 3-a a
Planului de conturi contabile.
In coloana 4 «La finele anului de gestiune precedent « cu cifre obişnuite (fără
paranteze) se reflectă soldurile creditoare iniţiale aferente conturilor indicate, iar cu
cifre negative (în paranteze) - soldurile debitoare iniţiale.
La completarea coloanelor 5 şi 6 ale raportul privind fluxul capitalului propriu
trebuie de ţinut cont că aproape toate conturile din clasa a 3 sunt conturi de pasiv.
In coloana 5 «Încasat (calculat) « se arată cu cifre obişnuite rulajele creditoare
eferente conturilor de pasiv din clasa a 3 «Capital propriu «, iar cu cifre negative -
rulajele debitoare aferente conturilor de activ.
In coloana 6 «Consumat (virat) « se reflectă cu cifre obişnuite rulajele
debitoare aferente conturilor de pasiv din clasa 3 «Capital propriu «, iar cu cifre
negative - rulajele creditoare aferente conturilor de activ.
Coloana 7 «La finele perioadei de gestiune curente « se completează în baza
soldurilor finale aferente conturilor de contabilizare a capitalului propriu: rulajele
creditoare se reflectă cu cifre obişnuite (fără paranteze), iar cele debitoare - cu cifre
negative (în paranteze).
In capitolul 1 al raportul privind fluxul capitalului propriu este prezentată în
formă generală informaţia referitoare la capitalul statutar, suplimentar, nevărsat şi
retras. În postul «Capital statutar « (cod rd. 010) se arată mărimea valorii privind
aporturile proprietarilor întreprinderii la patrimoniul lui, contabilizată în contul 311
«Capital statutar «, care este egală cu 111820414 lei.
În capitolul 2 al raportul privind fluxul capitalului propriu se prezintă datele
privind existenţa şi mişcarea capitalului de rezervă al întreprinderii, care cuprinde
«Rezerve stabilite de legislaţie « (cod rd. 060), «Rezerve prevăzute de statut «
(cod rd. 070 ) şi «Alte rezerve « (cod rd. 080).
În capitolul 3 al raportului examinat se prezintă informaţia privind existenţa şi
mişcarea profitului nerepartizat (pierderii neacoperite) al întreprinderii.
În capitolul 4 al raportul privind fluxul capitalului propriu se reflectă datele
referitoare la existenţa şi mişcarea capitalului secundar al întreprinderii.
Deasemenea la întreprinderea SA „Bucuria” se întocmesc Rapoarte statistice
(Anexa 51).
58