Alimentatia corecta este foarte importanta.

Alimentatia rationala. Principiile. Factorii care se vor lua in consideratie la recomandarea alimentatiei
rationale

Alimentatia rationala consta in asigurarea optima a necesitatilor energetice si de substante nutritve in

diferite stari fizologice a organismului si conditii de mediu, atit cantitatv, cit si calitativ.

Principiile alimentatie rationale:

 alimentatia trebuie sa fie suficienta cantitativ, adica sa asigure cantitatea necesara de energie prin
respectarea conditiilor sanitare in timpul transportarii, pastrarii si preparari culinare a produselor
alimentare

 prevenirea nocivizarii alimentelor si evitarea consumului alimentar in ansalubru

 produsul trebuie sa aiba o calitate adecvata, adica sa contina toate sustantele nutritive (proteine,
lipide, glucide, vitamine, saruri minerale) in cantitati bine echilibrate si sa se respecte o proportie justa a
alimentelor si a substantelor nutritive

 sa se respecte regimul alimentar care consta in aceea, ca alimentatia sa fie la anumite intervaluri de
timp si strict respectata

 asigurarea unei bune stari de nutritie – sa se asigure folosirea folosirea maxima a sustantelor nutritive
prin prepararea culinara a alimentelor

 asigurarea varietatii bucatelor

 deplina digestie a alimentelor

 propritetatile organoleptice ale produselor alimentare sa corespunda deprinderilor consumatorului

 sa se respecte moderatia, adica sa nu contina un exces de zahar, sare, grasime

Necesarul energetic al organismului

 pentru sinteza de substante, pentru cresterea si dezvoltarea organismului

 pentru activitatea respiratorie a muschilor respiratorii si a inimii

 pentru contractiile voluntare si involuntare ale musculaturii striate si netede

 pentru activitatea de secretie de excretie

 pentru mentinerea temperaturii constante a corpului

 pentru repararea uzurilor

Traditional consumul de energie se masoara in kcal. O kcal reprezinta cantitatea de caldura necesara
pentru cresterea temperaturi a unui litru de apa cu un grad Celsius si este primit de la 15 la 16 grade.

In anii 1940 a fost primita o alta unitate de masura – Joule. Un kJ este cantitatea de energie cheltuita
pentru deplasarea unei mase de un kg pe o distanta de un metru cu o forta de un Newton.

Pentru a determina echilibrul energic este necesar de a cunoaste anumiti factori:

1. valoarea calorica a alimentelor ingerate

La oxidarea:

1 gr proteine = 4,1 kcal

1 gr lipide = 9 kcal

1 gr glucide = 4,1 kcal

Exemple (100 gr):

ulei vegetal – 929 kcal

piinea – 239 kcal

varza – 30 kcal

castrevetii – 16 kcal

2. consumul de energie

Cantitatea de energie utilizata de organism in repaus este numita metabolismul bazal.

Activitatea dinamica specifica – folosirea alimentelor pentru energie. Daca ne vom alimenta doar cu:

• Proteine – MB va creste cu 20-40%

• Glucide – MB va creste cu 7-8%

• Lipide - MB va creste cu 2-5%

• Hrana mixta – MB creste cu 10% - norma

Norma – 1780 kcal – la alimentatie.

Factorii care actioneaza asupra MB:

3. virsta (in tinerete MB este mai ridicat)

4. inaltimea (persoanele inalte au MB mai inalt)

5. cresterea

6. grasimea scade MB iar tesutul slab face sa fie mai ridicat

7. febra creste MB

8. stresul creste MB

9. temperatura mediului (caldura si frigul cresc MB)

10. malnutritia scade MB

11. sexul (la femei cu 8-10% mai scazut decit la barbati cu aceeasi greutate corporala)

PRINCIPIILE ALIMENTAŢIEI RAŢIONALE

►CEREALE ŞI PRODUSE CEREALIERE – recomandabil cereale integrale, amestec de cereale (grâu, secară,
ovăz), müsli (preferabil cu amestec de fructe uscate şi seminţe oleaginoase).

Nu se recomandă pâinea albă şi produsele făinoase din făină albă.

► LEGUME ŞI FRUCTE – se recomandă consumul în stare proaspătă sau cu prelucrare minimă,

congelate; fructele, sub formă de compoturi neîndulcite, fără conservanţi iar legumele, fermentate
lactic.
 Cartofii este bine să se consume fierţi sau copţi, NU PRĂJIŢI.

► LAPTE ŞI DERIVATE – recomandate produsele LIGHT, sărace în colesterol, precum lapte degresat,
brânzeturi slabe, proaspete, iaurt degresat, chefir.

► CARNE – de preferinţă slabă (vită, pasăre, iepure), pregătită în aburi sau la cuptor.

► PEŞTE – minim de 2 ori/săptămână, preferabil peşte marin.

► OUĂ – max. 5/săptămână, ca atare, preferabil fierte moi sau ochiuri româneşti.

► GRĂSIMI – uleiuri vegetale, preferabil obţinute prin presare la rece, netratate termic; margarina
consumată moderat, cu conţinut mic de grăsime, obţinută prin inter- şi transesterificare (pentru a nu
conţine acizi graşi TRANS), colorată natural (caroteni) şi conservată cu vitamina E.

► BĂUTURI – limitarea consumului de băuturi carbogazoase, bogate în zahăr şi conservanţi, coloranţi şi

aromatizanţi sintetici.

Recomandat: apă minerală plată şi suc de fructe (ATENŢIE la exces! Aport sporit de glucide
simple!).

MINIM 1,5 l apă/zi ▬► cu 30-45 minute înainte de masă, ajută la fluidificarea sângelui,
permite o mai bună secreţie a sucurilor digestive şi limitează apetitul.

CEAIURILE, în special CEAIUL VERDE, sunt surse foarte bune de antioxidanţi, recomandate a fi
consumate între mese.