Sistemul digestiv

Digestia = totalitatea transformărilor mecanice, fizice și

chimice suferite de alimente în tubul digestiv, până la
eliberarea nutrimentelor(substanțe simple absorbabile)
Alcătuire:
A. Tub digestiv, format din – cavitate bucală
- faringe
- esofag
- stomac
- intestin subțire cu – duoden
- intestin liber – jejun
- ileon
- intestin gros format din:- cecum cu apendice
- colon - ascendent
- transvers
- descendent
- sigmoid
B. Glande anexe – glande salivare – parotide
- sublinguale
- submandibulare
- ficat
- pancreas
Digestia bucală - constă în:

a. masticație = act reflex controlat cortical, coordonat de

centrii nervoși din trunchiul cerebral
- rol: - fragmentarea alimentelor
- formarea bolului alimentar
- stimularea receptorilor olfactivi inițiind secreția gastrică
b. secretie salivară
- compoziție: - apă 99,5%
- reziduu uscat 0,5% din care – 0,2% substanțe
anorganice(electroliți)
- 0,3% substanțe organice – mucină – cu rol în formarea
bolului
- enzime – amilaza salivară
- lizozim – cu rol bactericid
- funcțiile salivei:
• protecția mucoasei bucale
• digestia glucidelor: amidonul( polizaharid) preparat in
prezențea amilazei se transformă în maltoză(dizaharid)
• favorizează masticația, deglutiția și vorbirea
• excreția unor substanțe – exogene: metale grele,
agenți patogeni
- endogene: uree, acid uric, creatinină
• elaborarea senzației gustative
• menținerea echilibrului hidroelectrolitic
c. deglutiția = transportul bolului alimentar din cavitatea
bucală în stomac – se desfășoară în trei timpi:
• timp bucal – voluntar
• timp faringian – involuntar
• timp esofagian – involuntar, se realizează prin mișcări
peristaltice(de propulsie)
 peristaltism primar- declanșat de deglutiție și
coordonat vagal
 peristaltism secundar – coordonat de sistemul nervos
enteric(din pereții intestinului)

Digestia gastrică

Poziție – abdomen, stânga, sub diafragmă

Morfologic - prezintă: - două curburi mare și mică
- două orificii, cardia și pilor
- 4 segmente – fundul stomacului(fornix)
- corpul stomaculu
- antru
- canal piloric
Peretele stomacului - structură: - musculatură netedă
dispusă pe trei straturi
- mucoasă cutată cu glande gastrice
a. oxintice ce secretă sucul gastric
b. pilorice ce secretă mucus și gastrină(hormon)
Activitatea stomacului
a. Motilitate - ce constă în contracții : 1.
persitaltice(mișcări de propulsie)
2. retropulsie(mișcări de amestec)
b. Activitate secretorie -
 Sucul gastric, compoziție:
• Apă – 99%
• Reziduu uscat – 0,6% substanțe anorganice – HCl
- 0,4% substanțe organice – mucus cu rol de protecție
- factor intrinsec – cu rol în absorbția vit. B
- proenzime(enzime inactive ,activate de HCl):
proteolitice(pepsinogen, gelatinaza, labferment) și
lipoloitice(lipaza)
 HCl – rol: - activarea pepsinogenului ce devine
pepsină
- transformarea Fe3+(neabsorbabil) în Fe2+(absorbabil)
- rol bactericid
 Acțiune enzimelor
• Proteinele pepsină Peptide( albumoze și peptone)
• Gelatina gelatinaza Gelatină lichefiată
• Cazeinogenul solubil din lapte labfermentul și Ca
Paracazeinat de Ca(produce coagularea laptelui)
• Lipidele emulsionate labfermentul Acizi grași și Glicerol
c. Reglarea secreției și a motilității:
• Secreția și motilitatea sunt stimulate de: acetil-colină și
gastrină
• Secreția este inhibată de somatostatină