Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Forme de Terapie Ocupationala PDF
Forme de Terapie Ocupationala PDF
Terapia cognitiva este una dintre formele Terapiei comportamentale, ce vizeaza, in cazul copiilor
cu deficienta mintala o structurare a complexului de stimuli exteriori, dupa niveluri adapatate unei
tipologii de organizare mintala.
Terapia cognitiva poate fi privita ca un proces complex de echilibrare mintala, prin organizarea
specifica a cunoasterii la deficientul mintal, structurata pe anumite niveluri:
Terapia cognitiva este formata din ACTIUNI si PROGRAME COMPENSATORII ce au drept scop
dezvoltarea, privind intelegerea fenomenelor, lucrurilor, oamenilor, precum si a situatiilor din
dimensiunea lor instrumental-integratoare.
I. CONSOLIDAREASISTEMATIZAREACOMPLETAREA
faptelor, informatiilor, abilitatilor, competentelor, deprinderilor
I: ACTIVITATILE
II. PROGRAMELE
Structura modelului de terapie cognitiva este organizata dintr-o serie de submodule, ce dau
nastere la elaborarea unor programe terapeutice. Printre acestea amintim urmatoarele:
Sensibilitatea: -cutanata;
-vizuala;
-gustativa;
-olfactiva;
-auditiva.
III. CUNOASTEREA PERCEPTIVA, cu cele cinci arii destinate formarii urmatoarelor abilitati vizual-
perceptive:
-coordonare vizuo-motorie;
-perceptia forma-fond;
-constanta perceptiei;
-pozitia in spatiu;
-relatiile spatiale.
Acest submodul este structurat intr-o forma de exercitii si activitati pregatitoare atat pentru
actul lexic si grafic, cat si pentru alte domenii de cunoastere de o gama diversificata, ca de exemplu:
-atentia;
-reprezentarea;
-imaginatia;
-memoria;
-gandirea.
Allport W. G. prezinta o serie de factori care stau la baza perceptiei sociale. Dintre acestia
amintim:
a) Experienta interpersonala:
-implica aria de cunostinte despre oameni si capacitatea subiacenta de a-i evalua obiectiv;
-experienta cunoasterii trebuie dirijata atat spre informatii si cunostinte generale, cat si spre
informatiile generate de fiinta umana in relatiile sale.
c) Inteligenta
-o functie de adaptare;
-proces in care faciliteaza discriminarea intre esential si neesential, legatura dintre cause
si efecte, capacitatea de anticipatie si predictie etc.
din cercetarile efectuate pe baza testelor de maturizare intelectuala, s-a constatat faptul
ca majoritatea deficientilor sunt disfunctionali intelectivi.
d) Complexitatea cognitiva:
-empatie;
-motivatie;
-comunicare interpersonala;
-stapanire de sine.
e) Cunoasterea de Sine/Autocunoasterea
-din perspectiva psihosociala, cunoasterea de sine se defineste ca: ,,o stapanire directa a
unor informatii cat mai complete si reale despre propria persoana”.
h) Atitudinea estetica:
-deficientul are o senzatie de dizarmonie, iar modalitatile relatiilor sale sunt inestetice.
CUNOASTEREA SENZORIALA
Vom prezenta succint trei niveluri de interventie – corespunzatoare a trei niveluri de cunoastere
senzoriala, dupa cum urmeaza:
-forme;
-volume;
-structura materialelor;
nivel intermediar;
decentrari;
transferari;
comparatii;
transpuneri;
de analiza mai mobila ce tinde pana la reversibilitate.
NIVEL III
CARACTERISTICI SI OBIECTIVE
A. CARACTERISTICI:
-individuala;
d) materialul destinat controlului insusirii exercitiului senzorial trebuie sa fie divers, prezentat in
modalitati diferite;
f) exercitiile senzoriale se vor realiza dupa un anumit program, ce poate include FISE
INDIVIDUALE / FISE PENTRU O GRUPA MICA DE COPII.
b) a apropia: a identifica, a
redescoperi asemanari, a uni;
II A completa serii a recunoaste;
a desprinde elemente
asemanatoare;
a asocia, a potrivi;
III A reconstitui a gandi obiectivul in totalitatea
ansambluri lui;
a incerca succesiv.
-fiinte umane;
-activitatii specifice;
-relatiilor socio-morale.
B. includere in activitatea didactica a tehnicilor terapeutice: la orice obiect de studiu, inclusiv
disciplinele de practica – se impun continuturi terapeutice integrate disciplinei.
Obiective operationale
-Sa rationalizeze conflictele (scop: antrenarea subiectului intr-un sistem normalizat de logica a
cunoasterii si evaluarii conflictelor)
-Constientizarea datelor cunoasterii pe baza conceptelor clare (la deficientii mintali s-a constatat
ca nivelul de formare si mai ales abstractizare, generalizare si stabilizare al conceptelor este diminuat si
perturbat)
-Sa normalizeze constructele (o parte din constructele cu care deficientul evalueaza lumea sunt
modificate, nu coincid cu ale subiectilor de aceeasi varsta)
-Sa stie sa cunoasca pe celalalt
-Sa-si schimbe sistemul de evaluare si comportamentul valorizat fata de: - imaginea de sine;
-reprezentare a celorlalti.
Motto:,,Intelepciunea si iubirea
-acte educationale;
Mecanismele intime ale jocului sunt mecanisme de invatare. Jocul promoveaza invatarea si
ajunge sa fie o forma de relatie obiectuala cu motivatia lucida.
Ed. Seguin precizeaza ca; ,,idiotul care se joaca nu mai este idiot”; ,,idiotul care se
joaca merita un alt nume”.
1. Ana Freud – elaboreaza tehnica orientata in cadrul careia profesorul- terapeut asi organizeaza
interventia terapeutica in cadrul desfasurarii jocului;
J. Piaget jocul reprezinta un ,,schimb simptotetic cu obiectul, persoana sau situatia, chiar
din primele luni de existenta, actiunea ludica fiind considerata ca o actiune primara”.
Jocul cu reguli
Jocul-Simbolic
Jocul-Exercitiu
Z.P. Dienes ne prezinta trei categorii de jocuri-ca forma de invatare, dupa cum urmeaza:
1) Forma de joc – invatare explorator – manipulativ:
2) Jocul reprezentativ:
a) apare imediat ce obiectele de joc ale copiilor-tin locul a ceea ce nu sunt; determinand o
realitate concreta;
-deosebire;
-asimilare;
-succesiune;
-situare in spatiu.
Avand in vedere cele trei forme de joc-invatare, pe care le-am prezentat, se cuvine sa
concluzionam urmatoarele:
in viziunea contemporana, jocul-invatare este distinct de jocul didactic (termen utilizat in
literatura pedagogica); acesta din urma limitand actiunea ludica la:
-consolidarea,
-verificarea
exista o serie de organizatii speciale, ce pun accent pe faptul ca jocul este o actiune de
organizare a cunoasterii; printre acestea amintim:
Consiliul International pentru Jocurile copiilor (in S.U.A.), care are mai multe filiale,
ca de exemplu:
pe planul dezvoltarii personalitatii deficientului mintal, jocul atat o functie predictiva si
propulsatoare, cat si una de joc-terapie; acest lucru implica urmatoarele aspecte:
In contextul structural al persoanei, actiunea ludica apare ca o functie tripla de reglare, dupa
cum urmeaza:
a) de echilibrare: homeostazie-cognitiv-afectiva;
b) de optimizare;
c) de dezvoltare-progres.
J. Piaget considera ca imitatia amanata, desenul, limbajul si jocul are in comun functia semiotica.
La nivelul acestor functii apar o serie de tulburari, ce confirma atat intelectul, cat si
personalitatea deficientului mintal.
Jocul este si o actiune de comunicare intra si intra si extrasistemica, constituind astfel- spirala pe
care se dezvolta personalitatea umana.
Functia semiotica, despre care am amintit mai sus, implica forma de relatie obiectuala si de
comunicare, astfel incat jocul, devine o ,,forta predictiva” in structura dezvoltarii psdihologice a
copilului.
Chateau preciza ca: ,,prin intermediul jocului copilul dobandeste mai intai acea autonomie, acea
personalitate si chiar acele scheme practice pe acea personalitate si chiar acele scheme practice
pe care le va manifesta activitatea lui de adult”.
Dupa prezentarea succinta a functiilor jocului (care sunt insesi functiile de reglare ale sistemului
psihic) se impune precizarea ,,functionalitatii” actiunii ludice in contextul dezvoltarii
multidimensionale ale personalitatii copilului.
In concluzie, precizam ca, actiunea ludica isi gaseste functionalitate in cadrul a cinci sectoare ale
organizarii personalitatii:
I
II
ACTIUNEALUDICA SI ORGANIZAREA
PROCESELOR AFECTIV-MOTIVATIONALE
III
IV
COMPORTAMENTULLUDIC
Jocul-invatare si terapie ocupa, deja, un loc bine definit atat in cadrul metodelor de predare-
invatare- care urmaresc transformarea rolului profesorului-terapeut, acordand noi posibilitati
deficientului mintal, cat si in cadrul metodelor si tehnicilor ce dezvolta capacitatea de observare,
analiza si operare cu operatori logici.
Vom prezenta, in cele ce urmeaza, un model ce urmareste psihoterapia prin joc longitudinal-
incepand de la contextul social-moderator (scoala si terminand cu cel social-integrator). Acest model are
ca scop principal-COMPENSAREA PERSONALITATII DEFICIENTULUI MINTAL IN VEDEREA INSERTIEI
SOCIALE.
ACTIUNEALUDICA SI
ORGANIZAREA MINTALA
II
DOMENIILEDE APLICARE
III
Intregul proces psihoterapeutic se va desfasura atat in sali speciale de joc- ludoteca (Gaston
Mialaret) sau jocoteca (1979, Petre Barbulescu), cat si in sali de clasa- structurate in sistem modular cu
scopuri multifunctionale.
-sali de studiu;
-biblioteca scolara;
±NIVELUL DE INTERVENTIE, DE CREATIE. Transferul
achizitiilor inoperatiilor in operatii creatoare
Creatorii amintiti considera ca jocul solicita aceste obiective, datorita faptului ca diversele
categorii de jocuri implica:
a) ACTIVITATILE PERCEPTIVE: contactulsenzorial cu obiectul
b) ACTIVITATI SENZORIO-
MOTRICE:alergatul,
prehensiunea, aruncarea
f) ACTIVITATILE DE CONSTRUCTIE: caremobilizeaza
energie fizica, capacitatile intelectuale si
afective,valorificand experienta anterioara
SCOALA
Pentru exemplificare, prezentam, pe scurt, modul in care se pot valorifica jocurile sub aspectul
obiectivelor operationale, in functie de cinci tipuri de joc: functionale, simbolice, cu reguli de
constructie, de expresie.
structuri spatio-
temporale
-conservare
2.Senzoro-motorii: 2.Identificarea 2.Cognitive (pe date 2.Cu model: 2. Verbale
verbale):
cu un model:
-pipait -fara
-inregistrare
-familie mecanisme de
-statistice functionare;
-profesie
- deductie -cu reducerea
dinamice:kinestezice, operationala a
ritmice, precizie -implicatie mecanismelor
de functionare;
-cu
reproducere
mai mult sau
mai putin
fidela a
mecanismelor
de functionare;
-cu stimularea
neoperationala
a
mecanismelor
de functionare.
3.Verbale: 3. De 3.Sociale: 3.Muzicale
socializare
-repetitii (reprezentarea -priza de rol
unei situatii): (alternanta)
-fredonari
-familiale -comunicarea:
-verbo-motor: a informatii, dirijarea
executa comenzi -scolare altuia;
date, a descrie
actiuni -sociale -influenta asupra
altuia;
-clasificare:
-
-simpla; cooperare/competitie
-dubla;
-cu
multiple
atribute
4. Imitatie:
-vebale
-neverbale: imitarea
actiunii unui model
Sistemul operational al psihoterapiei prin joc valorifica anumite coordonate semnificative pentru
cunoastere prin conduita cognitiv-ludica.
1. DEZVOLTAREA SENZORO-MOTORIE
Mecanisme:
2. OPERATII CONCRETE
Mecanisme:
-comparare
-jocuri lingvistice:
-cuvinte incrucisate
-ordonare - jocuri de triere, selectie-grupare:
-loto-uri
-jocuri de ordonare:
- lungimi
-suprafete
-volume
-jocuri clasificate
-jocuri lingvistice:
-jocuri de clasificare cu
-jocuri de scriere
3. OPERATII PROPOZITIONALE
Mecanisme:
4. CUNOASTEREA SPECIALIZATA:
-discriminare
-operare
-invatare
-dezvoltare
In cadrul jocului invatare-terapie, profesorul terapeut este atat conducator, cat si participant
activ la joc.
Esenta jocului invatare-terapie consta in faptul ca normele sunt intelese, descoperite si aplicate
de copil, pe baza observatiei dirijate, spre deosebire de invatarea scolara unde normele sunt date de
altii,
3. TERAPIA MOTRICITATII
f) agilitatea;
h) dibacia;
i) coordonarea;
j) capacitatea de manipulare;
k) capacitatea de comunicare
gestuala;
a) lateralitatea;
b) schema corporala,
1. Tulburari de lateralitate
Lateralitatea se refera la inegalitatea functionala a partii drepte sau stangi a corpului- drept
consecinta a repartitiei in emisferele cerebrale.
-contrarierea lateralitatii;
-nedibacie;
-ticuri.
3. Instabilitatea psihomotorie
-se printr-un dezechilibru al personalitatii datorat unor dificultati de inhibitie, determinand perturbari semnificative in adaptarea scolara si
sociala;
-miscari parazitare;
c) disgrafia motrica implica absenta unor componente motrice necesare scrisului, cum sunt:
forta, coordonarea, viteza, ritmul.
-dezordine;
-confuzii etc.
- se caracterizeaza prin:
-gesturi necontrolate;
-frangerea degetelor;
-frecarea palmelor;
Probele cupronse in cadrul acestor teste pot servi educatorilor- drept consecinte ale activitatilor
de terapie educationala a psihomotricitatii.
a) Punctare Binet-Vaschioote;
d) Decupaj Claparede-Walther;
e) Discuri Walther;
f) Bile Walther.
cuprinde probe ce vizeaza comportamente motorii proprii copiilor normali intre 4-11 ani;
proba vizeaza comportamente esentiale ale vietii motrice sub cele patru aspecte ale ei:
a) viteza;
b) forta;
c) indemanare;
d) rezistenta-pe coordonatele:
E echilibru;
R rapiditate;
- cuprinde un inventar de abilitati de care trebuie sa dispuna copiii intre 0-6 ani si
sugestii educativ-terapeutice pentru achizitionarea lor;
a) stimularea sugarului;
b) socializare;
c) limbaj;
d) autoservire;
e) cognitiv;
f) motor.
ale psihomotricitatii
motricitatea globala;
schema corporala,
organizarea spatio-temporala;
Terapia educationala din scolile speciale are aplicabilitate pe diferite grupe de copii incadrati in
clase scolare pe criteriul varstei cronologice si nivelul achizitiilor cognitive.
Activitatea- educational terapeutica se realizeaza frontal, cu toti elevii din clasa in conformitate
cu orarul stabilit.
D. Tudoran spunea ca: Formarea in vederea integrarii in societate, prin adaptarea personala e
semnificatia cea mai generala care se atribuie conceptului de educatie.
Adaptarea si integrarea sunt privite ca o problema majora a vietii sociale, facand apel atat la
autoeducatie, cat si la educatia permanenta.
ca proces de - adaptare;
- socializare;
- acomodare.
Constantin Paunescu precizeaza ca: procesul integrarii constituie o actiune complexa care pe
baza anumitor functii si strategii, genereaza o fuziune esentiala intre elementele sistemului personalitatii
si elementele sistemului social, determinand o dinamica de dezvoltare si de proces simultan si reciproc.
In viziunea acestei integrari a stabilit anumite functii, care au rolul de a facilita desfasurarea in
conditii normale a acestui proces de integrare bipolara. Acestea sunt urmatoarele:
a) functia de receptare persoana umana recepteaza informatiile din mediu, din societate si
transmite societatii manifestari, directii de activitate;
c) functia reprezentarii valoarea se constituie integrata atunci cand are posibilitatea sa fie
reprezentata sub forma unor idei, concepte, actiuni;
- una din problemele majore ale vietii sociale, ce conditioneaza functionarea normala
a tuturor mecanismelor necesare unei vieti colective.
a) ca obiectiv vizeaza
realizarea unei legaturi intre cerinte si
manifestari, o subordonare a aspectelor secundare celor care servesc orientarea
c) ca rezultat integrarea este legata de munca educativa, de viata sociala si evolutia unor
fenomene aflate sub influenta mediului socio-economic
-terapia,
-recuperarea,
-abilitarea,
-reabilitarea
Personala si Sociala
Tabel I
FORMAREA AUTONOMIEI PERSONALE:
OBIECTIVE GENERALE
A. Autoservire: B. Autonomia personala in
mediul ambiant:
1.Obiective specifice,
1.Obiective specifice,
2. Corpul omenesc,
2.Familia,
3. Igiena personala-sanatatea,
3.Pregatirea pentru viata de
4. Imbracamintea,
familie prin activitati
gospodaresti,
5. Incaltamintea,
6. Hrana,
7. Bucataria,
8.Vesela-tacamurile,
9. Locuinta
Tabel II
2. Formarea si dezvoltarea
3.Autonomia in afara clasei si a
competentelor de ordin
scolii; corporal si psihomotor, care sa
consolideze autonomia
4.Mijloace de transport; personala;
1. Norme de comportare
4. Perceperea corecta, obiectiva
civilizata;
a propriei persoane;
2. Relatii de adaptare si
5. Acceptarea de sine si a altora;
integrare in micro/ macro
grupurile sociale; 6.Educarea sensibilitatii si a
echilibrului afectiv, pentru a
3.Relatii intre sexe; educatie
garanta siguranta de sine in
sexuala;
manifestarile anumitor
8.Manifestarea de receptivitate
si respect pentru alte persoane
in contexte sociale diferite;
9.Organizarea si programarea
de activitati care sa permita
autocontrolul, autoconducerea
(conduita independenta);
Tabel III
de toaleta etc.
d) Incaltamintea;
3. Cunoasterea actiunilor din
e) Hrana;
regimul zilnic (toaleta de
dimineata, mese principale,
f) Bucataria;
activitatea scolara si de joc etc);
g) Vesela si tacamuri;
4.Formarea si exersarea unor
deprinderi practic gospodaresti h) Locuinta.
(de ordine, curatenie etc);
5. Formarea si exersarea
deprinderilor de igiena
personala, a unor
comportamente specifice de
autoservire si pastrare a
sanatatii;
6. Formarea comportamentelor
motrice, a gusturilor social-utile
de autoingrijire,
autogospodarire;
7. Formarea comportamentelor
motrice la gospodarirea spatiului
ambiant (locuinta, curte,
gradina).
Tabel IV
6. Formarea si exersarea
deprinderilor de a se orienta si
deplasa corect in mediul
ambiant;
Tabel V
AUTONOMIA SOCIALA:
Obiecte specifice: Aria de continut:
1. Formarea si exersarea Adaptarea la mediul social:
capacitatilor de autonomie
personala in vederea adaptarii la
1. Cunoasterea mediului
3.Formarea deprinderilor de
asumat si indeplinirea unor
sarcini legate de autoservire,
autonomie pentru adaptarea la
viata cotidiana;
4.Cunoasterea, respectarea si
aplicarea normelor, deprinderilor
de comportare civilizata, de
convietuire in grupuri de munca,
in familie, in mediul social
cotidian;
7.reglarea capacitatilor de
cooperare, colaborare,
coordonare cu cel cu statut social
similar deosebit, cu persoane
cunoscute si necunoscute.
Tabel VI
COMPORTAMENTUL SOCIAL: SOCIALIZAREA
Obiective specifice: Aria tematica:
1.Formarea deprinderilor de 1. Norme de comportare
relationare sociala; civilizata;