Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
Neagu, Norel-, Cooperarea judiciară internaţională în materie penală Bucuresti: Ed Universul
Juridic, 2012 p 7
2
Boroi, Alexandru, Rusu Ion- Cooperarea judiciară internaţională în materie penală, Bucuresti:
Ed C.H. Beck, 2008, p 16
internaţional, statele trebuie să o acorde unele altora, nu sunt întotdeauna manifestate pe
deplin.3
La nivelul Uniunii Europene s-au creat structuri specializate, atât pentru prevenirea
şi combaterea criminalităţii transfrontaliere cât şi pentru identificarea ,prinderea şi tragerea la
raspundere penala a autorilor unor infracţiuni care se sustrageau.6Simplificarea procedurilor
de extrădare, prin introducerea mandatului european de arestare, reprezintă un exemplu
elocvent din acest punct de vedere. Crearea unui spaţiu de libertate, securitate şi justiţie,
deziderat declarat şi asumat de Uniunea Europeană, nu se poate realiza decât în contextul
perfecţionării cooperării judiciare în materie penala între statele membre.Astfel, Uniunea
Europeană a adoptat o serie de instrumente legislative în conformitate cu principiul recunoaşterii
reciproce:mandatul european de arestare, mandatul european de obținere a probelor, inghețarea
activelor și a probelor, hotărârile de confiscare, schimbul de informaţii privind condamnarile,
3
Neagu, Norel-, Cooperarea judiciară internaţională în materie penală Bucuresti: Ed Universul
Juridic, 2012 p. 10
4
tratatul de aderare
5
Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, publicată în Monitorul
Oficial, Partea I nr. 594 din 01/07/2004, republicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 377/31 mai 2011
6
Eurojust şi Reţeaua Judiciară Europeană în materie penală
decizii privind supravegherea neprivativă de libertate a masurilor premergatoare judecarii,
recunoaşterea reciprocă şi executarea condamnărilor, cu și fără privare de libertate.
Cooperarea judiciară internaţionala în materie penală reprezintă doar un domeniu în
cadrul activităţilor specifice de cooperare între statele lumii, domeniu extrem de important
care s-a impus cu necesitate încă de la începutul secolului trecut. Cooperarea judiciară
internaţională în materie penală nu este o noţiune inventată în secolul trecut,fiind cunoscută
din cele mai vechi timpuri.Fireşte că la început cooperarea judiciară se rezuma la rezolvarea
intereselor,de multe ori personale ale monarhilor în lupta acestora cu opozanţii lor politici.
Conceptul de asistenţă judiciară internaţională în materie penală are în literatura
juridica, două accepţiuni: În sens larg, prin asistenţă judiciară internaţională se întelege
asistenţa oferită în general, în cadrul luptei împotriva infracţionalităţii; în această accepţiune
se include:cooperarea organelor de poliţie judiciară, comisiile rogatorii internaţionale în
materie penală, recunoşterea hotărârilor judecătoreşti, extrădarea etc.
În sens restrâns, asistenţa judiciară internaţională se referă la asistenţa juridică cu
caracter judiciar prin care se întelege asistenţa pe care organele judiciare dintr-un stat o acordă
în cursul procesului penal organelor judiciare din statul în care are loc activitatea judiciară şi
care constă în efectuarea, predarea sau comunicarea unor acte procedurale necesare
soluţionării acelei cauze.7
Domeniul de aplicare și principiile generale ale cooperarii judiciare internaționale în
materie penală in Legea nr. 302/2004 se limitează la următoarele8:
a) extrădarea;
b) predarea în baza unui mandat european de arestare;
c) transferul de proceduri în materie penală;
d) recunoaşterea şi executarea hotărârilor;
e) transferarea persoanelor condamnate;
f) asistenţa judiciarăîn materie penală;
Extrădarea reprezinta actul prin care aste predat autorul unei infractțuni de către
statul care îl deține unui alt stat-la cererea acestuia- pentru a fi judecat sau pentru a executa o
pedeapsă la care a fost condamnat. Extradarea constituie o masură de asistentă juridică
7
Mrejeru, Bogdan, Mrejeru,Theodor-Cooperarea judiciară internaţională în materie penală. Asistenţa
judiciară-Extrădarea. Doctrină şi jurisprudenţă. Ed.Universitară,Bucureşti 2008, p. 10
8
Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, publicată în Monitorul
Oficial, Partea I nr. 594 din 01/07/2004, republicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 377/31 mai 2011 art. 1
interstatală în materie penală prin care se realizeaza transferul unei persoane- urmarită sau
condamnată penal-din domeniul suveranității juridiciare a unui stat in domeniul celuilalt stat.
9
Mazilu, Dumitru-Dreptul international public, vol I, Bucuresti: Ed Luminex, 2005, p. 242-243
realizează pe baza unor convenții internaționale (spre exemplu convenția incheiată la 13
septembrie 1957, între statele Consiliului Europei), pe baza de reciprocitate, în raporturile
dintre doua state sau în temeiul unor unor dispoziții din legea interna a statului care acordă
extradarea.10
Predarea în baza unui mandat european de arestare este o procedură în care o
decizie este emisă de autoritatea judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii
Europene, în vederea arestării şi predării către alt stat membru a unei persoane solicitate în
vederea efectuării urmăririi penale, a judecăţii sau în scopul executării unei pedepse sau a unei
măsuri privative de libertate
Transferul de proceduri în materie penală este acea formă a cooperării judiciare în
care efectuarea unei proceduri penale sau continuarea unei proceduri iniţiate de autorităţile
judiciare competente ale unui stat, pentru o faptă care constituie infracţiune, poate fi
transferată unui alt stat, dacă transferul procedurii penale serveşte intereselor unei bune
administrări a justiţiei sau favorizează reintegrarea socială în caz de condamnare.
Recunoaşterea şi executarea hotărârilor este acea formă a cooperării judiciare care
presupune atribuirea unei hotărâri emise de o instanţă din străinătate sau unui act judiciar
străin a efectelor similare pe care le produce o hotărâre sau un act judiciar emis de către o
instanţănaţională.
Transferarea persoanelor condamnate constituie acea formă a cooperării judiciare în
care un resortisant al unui stat, condamnat în străinătate, este transferat, după condamnare sau
după executarea unei părţi din pedeapsă, în statul al cărui cetăţean este, pentru executarea
pedepsei sau a restului de pedeapsă. 11
Asistenţa judiciară în materie penală vizează mai multe activităţi, îndeosebi
comisiile rogatorii internaţionale, audierile prin videoconferinţă, înfăţişarea în statul solicitant
a martorilor, experţilor şi a persoanelor urmărite, transferul temporar al persoanelor deţinute
pe teritoriul statului solicitant, interceptarea şi înregistrarea convorbirilor şi a comunicărilor,
supravegherea transfrontalieră, constituirea de echipe comune de anchetă, efectuarea de
anchete sub acoperire sau livrări supravegheate, percheziţiile, ridicarea de obiecte şi înscrisuri
şi sechestrul, transmiterea spontanăde informaţii, remiterea obiectelor şi dosarelor, precum şi
comunicarea actelor de procedură care se întocmesc ori se depun într-un proces penal.
10
Miga-Besterliu, Raluca- Dreptul internațional.Introducere in dreptul internațional public, Bucuresti, Ed All.
1997 p .156
11
Neagu, Norel, op. cit. p. 19
Asistenţa judiciară în materia penală se particularizează în relaţia între statele
membre ale Uniunii Europene, în special în ceea ce priveşte dispoziţiile pentru punerea în
aplicare a acordurilor privind eliminarea treptatăa controalelor la frontierele comune, dar şi
prevederi privind cooperarea în domeniul schimbului de informaţii legate de conturile şi
transferurile bancare, executarea în Uniunea Europeană ordinelor de indisponibilizare a
bunurilor sau a probelor, aplicarea principiului recunoaşterii reciproce a ordinelor de
confiscare. În marea majoritate a statelor, Ministerul Justiţiei este autoritatea centrală în
următoarele materii: extrădare; transferarea persoanelor condamnate; transferul de proceduri ;
recunoaşterea hotărârilor; asistenţă judiciară în faza de judecată. Pentru cererile de asistenţă
judiciară în materie penală din faza de cercetare şi urmărire penală autoritatea centrală impune
transmiterea cererilor la Ministerul Justiţiei.
Livrarea supravegheată este definită chiar de lege şi constă în metoda folosită de
instituţiile sau organele legal abilitate,cu autorizarea şi sub controlul procurorului, care
permite trecerea sau circulaţia pe teritoriul ţării de droguri sau precursori, suspecţi a fi expedia
ilegal sau substanţe care au înlocuit drogurile ori precursorii, în scopul descoperirii
activităţilor infracţionale şi al identificării persoanelor implicate în aceste activităţi. Aşa cum
rezultă din definiţia livrării supravegheate, scopul acestei instituţii de drept, procesul penal
este acela de a descoperi întreaga reţea de traficanţi de droguri, începând de la cultivator,
producător şi până la distribuitor, cumpărator şi consumator.
Decizia de a efectua livrări supravegheate va fi luată în fiecare caz individulal de
autorităţile competente ale statului membru solicitat, cu respectarea legilor naţionale ale
acelui stat membru.12Livrările supravegheate vor avea loc în conformitate cu procedurile
statului membru solicitat. Pentru a se realiza scopul livrării supravegheate,se vor efectua
activităţi de filaj, iar “marfa” se va urmări pe întreg cuprinsul ţării, până la ieşirea din ţară,
unde va fi preluată de organele abilitate străine care vor continua urmărirea acesteia până la
destinaţie.Este de preferat ca,în cazul în care punctul final nu este tara in cauza, să nu se
intervină pentru confiscarea drogurilor, numai în situaţii extreme, când există riscul major de
pierdere a transportului se va proceda în acest mod deoarece scopul pentru care se
organizează aceste livrări supravegheate este să fie identificată şi prinsă întreaga reţea
infracţională.
Supravegherea transfrontalieră prevazuta în cel de-al doilea Protocol adiţional la
Convenţia europeană de asistenţă judiciară în materie penală, unde se precizeaza că agenţii
12
Convenţia din 29 mai 2000 privind asistenţa judiciară reciprocă în materie penală între statele membre ale
Uniunii Europene
uneia dintre părţi care, în cadrul unei anchete judiciare, supraveghează în tara lor o persoană
ce se presupune că a participat la săvârşirea unei fapte pasibile de pedeapsă, care dă loc la
extrădare, sau o persoană faţă de care sunt motive serioase să se creadă că poate duce la
identificarea sau localizarea persoanei sus menţionate sunt autorizaţi să continue această
supraveghere pe teritoriul unei alte părţi, atunci când aceasta a autorizat supravegherea
transfrontalieră pe baza unei cereri de asistenţă judiciară prezentate în prealabil.
Bibliografie
Boroi, Alexandru, Rusu Ion- Cooperarea judiciară internaţională în materie penală, București:
Ed C.H. Beck, 2008
Mazilu, Dumitru-Dreptul international public, vol I, Bucuresti: Ed Luminex, 2005
Miga-Besterliu, Raluca- Dreptul internațional.Introducere în dreptul internațional public, București,
Ed All. 1997
Mrejeru, Bogdan, Mrejeru,Theodor-Cooperarea judiciară internaţională în materie penală. Asistenţa
judiciară-Extrădarea. Doctrină şi jurisprudenţă. Ed.Universitară,Bucureşti 2008
Neagu, Norel-, Cooperarea judiciară internaţională în materie penală București: Ed Universul
Juridic, 2012
Legea nr. 302 din 28 iunie 2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie
penală, publicată în Monitorul Oficial nr. 594 din 1 iulie 2004, cu modificările şi
completările aduse de: Legea nr. 224 din 1 iunie 2006, Ordonanţa de Urgenţă nr. 103 din 13
decembrie 2006, Legea nr. 222 din 28 octombrie 2008