Curs 3

COROANE DE INVELIS NEMETALICE

COROANA FIZIONOMICA

Coroanele de invelis nemetalice (coroane estetice si /sau fizionomice) sunt realizate din mase ceramice,
polimeri si rasini compozite.

ISTORIC
o prima aparuta este coroana jacket ceramica arsa pe folie de platina (a pierdut teren), inlocuita
de coroanele integral ceramice realizate prin sisteme aditive si substitutive.
o in 1937 debuteaza polimerii in stomatologie prin polimetacrilatul de metil; s-au realizat
coroane de invelis din acest material; deficiente ulterior (contractie mare la polimerizare,
rezistenta slaba, la uzura, absorbtie crescuta de apa, instabilitate cromatica).
o 1962 apar rasinile diacriliceRDC din care ulterior s-au confectionat si coroane de invelis.
o apar sistemele integral ceramice (In-Ceram, Dicor, Optec, IPS-Empress, Vitadur etc) care
elimina jacketul ars pe folie de platina
o in replica 1995 polimeristii lanseaza polisticlele (Artglass, Belleglass HP)
o apar rasinile armate cu fibre Targis/Vectris si ceromerii.

COROANA JACKET DIN CERAMICA

 primul material artificial creat de om
 Ch. Land in 1887/1888 breveteaza coroana jacket din ceramica arsa pe folie de platina
Indicatiile coroanei Jacket ceramica:
 fracturi ala marginilor incizale can nu se poate restaura morfofunctionalitatea dintelui prin
materiale plastice de obturatie;
 leziuni carioase proximale de amploare
 discromii ale frontalilor
 discromii post tratamente endodontice
 anomalii de forma si pozitie
 imbunatatirea aspectului fizionomic la o serie de profesii

Contraindicatiile coroanei Jacket ceramice:

 pacienti tineri la care camera pulpara este voluminoasa
 sportivi
 ocluzii adanci acoperite (lipsa de spatiu)
 ocluzii cap la cap (forte mari)
 dinti scurti (contactul coroanei cu antagonistii s-ar face pe suprafete nesustinute de bont);
 dinti frontali cu strangulari cervicale (nu se poate realiza un prag corect)
 molarii (nu rezista la solicitarile functionale)
 dintii depulpati (restaurati sau reconstituiti cu DCR)
 ca element de agregare in PPF

Jacketul din portelan ars pe folie de platina presupune o preparatie terminala sub forma de prag
circular ce formeaza cu peretii un unghi de 90 grade; latimea pragului de 1 mm paralel cu varful crestei
gingiei libere.

COROANA JACKET ACRILICA

 au aparut acum 60 de ani
 materialele din care au fost realizate erau Hekodent, Neohekodent(termopolimerizabile)
 in 1940 -1950 au fost la mare voga (ieftine, prelucrare usoara,efect estetic bun, tehnologie
simpla);

1
  cu timpul si-au etalat defectele( porozitate, coeficient ridicat de dilatare termica, modul de
elasticitate scazut, iritatii mecanice si chimice , modificari cromatice, perforare rapida, de
fractureaza usor, descimentare rapida , nu pastreaza stopurile ocluzale ducand la disfunctii
mandibulare).
 sunt folosite drept coroane provizorii
 la adolescenti pot fi schimbate la 6 luni ca restaurari de temporizare pana cand putem realiza
pragul pentru o coroana ceramica sau metalo-ceramica
 preparatiile sunt tangentiale (se pot prelucra si finisa marginal in bizou)
 nu se pot adapta corect la prag datorita contractiei mari din timpul polimerizarii;
 in 1980 au aparut rasinile acrilice din care se realizeaza coroane de invelis prin modelare
directa pe model polimerizarea facandu-se in autoclave cu vapori de apa;
 aparitia RDC fotopolimerizabile permit realizarea acestor coroane de invelis

COROANE JACKET DIN RASINI COMPOZITE

 folosirea RDC cu efect estetic si rezistenta superioara celor acrilice
 nu se folosesc cand sunt semne de abraziune dentara
 nu este elucidat complet aspectul privind pastrarea stopurilor ocluzale
 se modeleaza strat cu strat directr pe model;
 preparatia presupune :
- crearea unui spatiu de 0,8 mm zona cervicala
-1,2 mm fetele axiale
-1,5 mm marginea incizala si ariile de contact
- terminatia cervicala sub forma de chanfrein
Avantaje:
 estetica buna
 posibilitate excelenta de reproducere a diferitelor nuante
 preparatie conventionala
 restaurare functionala
 tehnologie relativ simpla
 pret de cost redus
 adaptare marginala buna
 aderenta la dentina si smalt
 duritatea nu este exagerata
 dezavantaje:
 nu exista referinte asupra stabilitatii in timp de peste 7 ani
 mentinerea stopurilor ocluzale nu este chiar elucidata.

COROANELE JACKET DIN POLISTICLE

 s-a modificat compozitia clasica a RDC
 1995 Artglass-ul (material fotopolimerizabil) polimer dentar neconventional, cu proprietati
fizice si biologice deosebite, duritatea comparabila cu a smaltului,rezistent la fractura si
abrazie asemanator smaltului,, modul de elasticitate redus permite absorbtia energiei generate
in cursul masticatiei

COROANELE JACKET DIN CEROMERI

 Ceromerii sunt niste combinatii specifice intre tehnologia actuala a umpluturilor onorganice si
chimia ultimilor polimeri ; sunt niste polimeri speciali
 Materialul reprezentativ este sistemul Targis/Vectris

PREPARAREA DINTILOR PENTRU COROANE DE INVELIS CERAMICE

 numite coroane jacket ceramice ( a nu se confunda cu coroanele integral ceramice);

2
  jacket-urile ceramice (arse pe folie de platina) alaturi de coroanele integral ceramice sunt cele
mai reusite RP deoarece dispare suportul metalic care blocheraza transmiterea luminii;
 amintesc de structura naturala a dintelui;
 Examenul odontal: determinarea vitalitatii pulpei si a gradului de afectare coronara
- in functie de varsta si starea pulpei se va decide pulpectomia; pana la 35 ani reclama pulpectomie in
scop protetic la dintii frontali
- in caz de leziuni extinse carioase sau obturatii mari se recomanda realizarea unor DCR-uri
-precizarea etiologiei leziunii coronare are importanta pentru decelarea parafunctiilor (abraziuni, eroziuni
de colet)
- masurarea dimensiunilor coronare in zona incizala si a coletului atat pentru indicatii cat si pentru
conformarea pragului; pe un dinte prea subtire nu se indica coroana ceramica
- examenul radiografic (marimea camerei pulpare, grosimea peretilor, raportul cu procesul lezional;
camera pulpara voluminoasa constituie o contraindicatie).
- pozitia dintelui pe arcada pentru viitoarea estetica a coroanei;dintii in malpozitie se incearca o restaurare
preliminara cu ceara sau fateta de acrilat pentru a anticipa efectul estetic;
 Examenul parodontal (sanatos, fara semne de inflamatie;daca este necesar se instituie tratament
parodontal preprotetic
 Examinarea liniei surasului importanta pentru plasarea marginilor coroanei; plasarea
marginilor subgingival nu trebuie sa devina o regula;factorii decizionali sunt: vizibilitatea gingiei in
timpul vorbirii si surasului si doleantele pacientului cu privire la estetica ( daca gingia nu este vizibila
si pacientul nu este prea exigent marginile pot fi plasate supragingival)
 Examinarea contururilor gingivale este obligatorie; se intervine la nevoie prin
gingivoplastie sau tehnici de chirurgie muco-gingivala in caz de contururi incompatibile cu aspectul
estetic
 Examenul radiografic (arata starea parodontiulu de sustinere, a raportului dintre
jonctiunea smalt-cement , a dispozitiei varfului septurilor osoase interdentare , forma radacinii;
 Examenul ocluzal in pozitiile centrice si excentrice (ocluzia adanca acoperita
contraindica coroana de invelis ceramica , preferandu-se o CMMC.
 Examenul fotografic da relatii suplimentare ceramistului document util pentru
medic; uneori se poate lucra cu diapozitivul in fata de dinaintea prepararii.

PREPARAREA DINTELUI PENTRU O COROANA DE INVELIS CERAMICA

Importante sunt urmatoarele aspecte:

 forma bontului
 culoarea si transluciditatea (depind de slefuirea reductionala uniforma)
 longevitatea depinde suportul oferit de bont, respectarea principiilor biomecanice in prepararea lui
 aspectul estetic si sanatatea parodontala depind de contururi si raportul cu tesuturile moi.
Prepararea bontului respecta o anumita succesiune :
1. slefuirea marginii incizale
2. slefuirea fetei vestibulare
3. slefuirea fetei orale
4. rotunjirea muchiilor
5. definitivarea pragului gingival
Instrumentar necesar:
 instrumente diamantate cilindro-conice cu varf rotunjit(0,8 mm, granulatie medie si fina
 instrument diamantat efilat
 instrument diamantat cilindro-conic cu varf plat (1 mm), granulatie medie
 instrument diamantat de forma lenticulara sau con invers
 instrument diamantat in forma de minge de rugby
 freze de finisare
 piatra de moara
 freza de infundat pragul
3
  sonda parodontala
 dalti si conformatoare de unghiuri

1. Slefuirea reductionala a marginii incizale: obiective

 asigurarea unei grosimi adecvate a marginii incizale a coroanei, cu rol mecanic si estetic
 asigurarea unui spatiu necesar pentru miscarile de protruzie
 crearea unui plan inclinat palatinal la incisivii superiori si vestibular pentru incisivii inferiori(pentru
ca fortele ocluzale sa actioneze in unghi drept)
 realizarea anterior a unei chei din silicon pentru a urmari corectitudinea prepararii
 crearea santurilor de orientare( se plaseaza 3 santuri de ghidaj in muchia incizala, plasandu-le initial
la o adancime de 1.3 mm ; orientate perpendicular pe axul lung al dintelui antagonistpentru a asigura
un suport adecvat pentru coroana de ceramica.; vestibular santurile se plaseaza la o adancime de 0,8
mm si voor fi trasate in 2 planuri pentru a asigura o suprafata convexa bontului.
 se slefuiesc 2 mm din marginea incizala cu instrumentul diamantat cilindro-conic cu varf plat; planul
de slefuire inclinat in unghi de 45 grade la incisivii superiori spre palatinal si spre vestibular pentru
incisivii mandibulari; in ocluziile cap la cap planul va fi drept.
 bontul sa ofere maximum de suport pentru coroana; a nu se depasi 2 mm deoarece bontul rezultat este
prea ascurt neoferind suficienta retentie. Daca bontul este prea scurt apare in zona vestibulo-cervicala
o fractura caracteristica in semiluna a marginilor coroanei datorita concentrarii de strss la acest nivel.
Evitarea acestei fracturi este posibila prin realizarea marginii incizale a bontului cat mai aproape de
marginea incizala a coroanei de invelis ceramica .
 dintii laterali implica realizarea aceleasi santuri de ghidaj , realizarea bizoului pentru cuspizii de
sprijin iar spatiul interocluzal va fi de 2 mm.

2. Slefuirea fetei vestibulare obiective:

- prepararea pragului gingival
- deretentivizarea suprafetei vestibulare
- asigurarea unei grosimi uniforme de 1 mm pentru coroana de invelis ceramica
Slefuirea fetei vestibulare se face in 2 planuri:
- un plan incizal paralel cu conturul dintelui
- altul cervical paralel cu axa de insertie propusa.aceasta modalitate de slefuire asigura o
grosime uniforma peretilor coroanei de invelis ceramice si un efect estetic bun fara
periclitarea vitalitatuii dentare.
Tehnica de lucru:
- se slefuieste jumatatea incizala a suprafetei vestibulare cu instrumentul cilindro-conic cu varf plat
- prepoararea jumatatii gingivale a fetei vestibulare si conformarea pragului gingival;
- extinderea prepararii vestibulare spre suprafata vestibulo-proximala;
- marginea pragului va trebui sa urmareasca creasta gingiei libere si nu se extinde prea mult subgingival.

3. Slefuirea fetei orale

-slefuirea suprafetei palatinale supracingulare are drept scop asigurarea unui spatiu pentru confectionarea
coroanei cu o grosime suficienta dar sa si permita ghidajul anterior si miscarile de lateralitate
Instrumentar necesar:
- pietre in forma de roata de moara sau instrument diamantat in forma de minge de rugby
Tehnica de lucru:
- se traseaza un sant de porientare in mijlocul peretelui cingulumului
- se slefuieste suprafata orala subcingulara si se prepara pragul gingival
- se continua pe jumatatea orala a fetei proximale pana la unirea cu pragul vestibular
- pragul urmareste creasta gingiei libere si nu se extinde subgingival
- fata palatinala subcingulara se prepara la un unghi de convergenta de 6-10 grade cu jumatatea gingivala
a fetei vestibulare;suprafata axiala palatinala reprezinta o zona aditionala de retentie si stabilitate a
coroanei.

4
 4. Rotunjirea muchiilor dintre peretii axiali se face cu instrumente diamantate cilindro-conice cu
granulatie fina
– muchiile trebuie rotunjite dar nu desfiintate; muchiile ascutite reprezinta zone de concentrare de stres
care duc in final la fisurare si fracturarea coroanei;
- aplicarea foliei de platina este ingreunata de prezenta muchiilor ascutite
- se admite prezenta unui unghi ascutit doar la nivelul pragului
- se evita grosimile neuniforme ale peretilor coroanei.

5. Definitivarea pragului gingival

- coroana de invelis ceramica se sprijina pe un prag circular care formeaza cu peretii axiali un unghi de 90
grade.
- pragul sa fie paralel cu varful crestei gingiei libere
- latimea pragului de 1 mm;( variatiile in minus sunt legate de dimensiunile dintilor si suprafetele dentare
(0,50-0,75 proximal)
- clasic se preconizeaza “infundarea“ subgingivala a pragului ( in acest caz pragul se plaseaza la o
distanta de 0,5 -1 mm de insertia epiteliala
- sa nu uitam ca la pacientii tineri santul gingival este foarte redus iar insertia epiteliala este pe smalt
- la adult insertia este pe cement pragul se poate infunda cu 0,5 -1 mm dar sa nu depaseasca jumatatea
distantei dintre creasta gingiei libere si fundul sulcusului;
- conformarea pragului se face cu freze de infundat pragul, peretii axiali ai frezei sunt inactivi
- finisarea marginilor de smalt de la nivelul pragului se face cu instrumente de mana (dalti, bizotatoare)
- pentru a nu leza peretii gingivali se face o prealabila largire a santului gingival

CARACTERISTICILE BONTULUI (miniatura dintelui):

 plan incizal in unghi de 45 grade pentru a permite intalnirea fortelor de masticatie in unghi drept
 toate suprafetele axiale usor convergente spre axul prepararii
 suprafata vestibulara convexa gingivo-incizal si mezio-distal, 9se asigura o grosime uniforma a
ceramicii
 suprafata palatinala (la incisivii superiori usor concava mezio-distal si gingivo-incizal care se extinde
de la planul incizal la creasta cingulumului
 spatiu adecvat intre bont si antagonistii pentru a conferi ceramicii o grosime suficienta
 treimea gingivala a fetei palatinale usor convergenta spre incizal
 prag gingival circular care formeaza cu peretii axiali un unghi de 90 grade
 localizarea pragului este dictata de considerente estetice si parodontale
Sa nu uitam alegerea si selectarea culorii este foarte importanta; cele 3 atribute ale culorii sunt:
tonalitatea, valoarea si croma.

Modificari ale prepararii dentare in cazul realizarii de coroane de invelis prin tehnici alternative:
ceramica turnata, ceramica presata:
 reducerea accentuata a suprafetelor axiale ( necesita coroana o grosime mai mare)
 prag cu unghiuri interioare rotunjite
 tranzitia de la prag l;a peretele axial sa semene xcu un chanfrein larg
 conturul este stabilit cu reducerea axiala
 peretele axial necesita reduceri de 1,5-2 mm
 aceste reduceri sunt mai putin conservatoare pentru structura dintelui
 se pot incerca (si are sustinere) si preparari usor conservatoare cu o reducere axiala de 1,2-1,5
mm.

COROANA DE INVELIS CERAMICA - REZUMAT

Indicatii Contraindicatii Avantaje Dezavantaje

Cerinte estetice mari; Cand este necesara o Estetica deosebita; Rezistenta scazuta in

5
Carii proximale de rezistenta superioara o
dimensiuni CMMC este mai potrivita;
medii/mari; Carii extinse cu o structura
Dinti tratati coronara insuficienta a
endodontic si cu DCR- dintelui pentru support;
uri; Dinti subtiri vestibulo-
Distributie favorabila a oral;
solicitarilor ocluzale; Distributie nefavorabila a
solicitarilor ocluzale;
Raspuns bun tisular comparatie cu CMMC;
chiar si prin Prepararea corecta este
plasarea marginilor extrem de critica;
subgingival; Printre cele mai putin
Usor mai conservatoare preparari;
conservatoare Natura fragila a
pentru peretele materialului;
vestibular; Poate fi folosita numai ca
restaurare unitara;

PREPARAREA PENTRU COROANA DE INVELIS CERAMICA (REZUMAT)

Etapele prepararii Instrumentarul recomandat Criterii

Santuri de orientare pentru
reducerea incizala
Reducerea marginii
incizale
Santuri de orientare pentru
slefuirea fetei vestibulare
Instrument diamantat Adancime de aproximativ 1,3 mm pentru
cilindro-conic a permite reducerea suplimentara in
timpul finisarii perpendiculare in axul
lung al dintilor antagonisti
Instrument diamantat Spatiul de 1,5-2 mm se verifica si in
cilindro-conic miscarile excursive
Instrument diamantat Adancime de 0,8 mm pentru reducerea
cilindro-conic suplimentara in timpul finisarii

Slefuirea fetei vestibulare Instrument diamantat Reducere de 1 mm doua planuri ca la

Slefuirea fetei orale
Rotunjirea muchiilor
Definitivarea pragului
gingival
cilindro-conic
Instrument diamantat
cilindro-conic;
Instrument diamantat
cilindro-conic in forma de
minge de rugby;
Piatra roata de moara;
Instrument diamantat cu
granulatie fina
Instrument diamantat cu varf
plat
CMMC
Adancime initiala de 0,8 mm;
Se recreaza configuratia concave;
Nu se mentine nici o configuratie
convexa;
Toate suprafetele plane si continue fara
smalt nesustinut
Prag cu o latime de 1 mm

Sistemele integral ceramice (SIC) tind sa se impuna din nou atat in restaurarile leziunilor coronare ca
piese unidentare cat si in implantologie.

Restaurarile integral ceramice pot fi realizate prin:

 sinterizarea pulberii de ceramica pe model refractar sau pe matrice din platina
 prelucrarea mecanica a unor lingouri prefabricate din ceramica
 prelucrarea in stare plastica a blocurilior de ceramica prin injectare (la temperatura scazuta sau
la temperatura inalta ) si prin turnare
 infiltrarea cu o sticla a unei structuri poroase ( de exemplu oxid de alumina)

SIC Particularitati tehnologice

Clasificare

A) Tehnici aditive:
 depunere de straturi succesive de ceramica (tehnica stratificarii)
Sisteme: Optec HSP (Jeneric/ Pentron, SUA), Vitadur (Vita, Germania), Duceram LFC Ducera,
Germania)
6
  turnare
Sisteme: Cerapearl (Kyocera Bioceram), Dicor ( De Trey/ Dentsply, Germania/SUA);
 infiltrare si sinterizare
Sistem: In Ceram (Vita, germania)
 Injectare (presare) la temperatura scazuta sau inalta
Sisteme: IPS Empress (Ivoclar, Liechtenstein), Cerestore (Coors Biomedical, SUA), Optec
OPC (Jeneric/ Pentron, SUA), Cerapress (Schmidseder, Germania).

B) Tehnici substractive
 strunjire (frezaj)
Sisteme: Cerec (Sirona, Gremania), Cely (Mikrona, Technollogie, Elvetia)
 electroeroziune

Tehnica depunerii de straturi succesive

-depunerea masei ceramicii pe modele (bonturi refractare)
- pe folii din aliaje nobile (aur, platina)

Tehnica arderii prin infiltrare: sistemul In-Ceram

Principiul metodei: realizarea unei cape ceramice cu continut crescut de oxizi (oxizi de aluminiu, de
zirconiu) apoi peste capa se adauga straturi succesive de ceramica clasica.

Sisteme realizate prin presare: injectarea sau presarea unei mase ceramice plastifiate intr-un tipar
asemanator turnarii aliajelor; se modeleaza macheta, se obtine tiparul prin tehnica cerii pierdute, se
preseaza masa ceramica plastifiata.

Sisteme concepute pentru tehnici de turnare:

Principiul metodei: asemanator aliajelor; sistemul cunoscut DICOR.

Sistemele substractive
Cuprind acele tehnici care permit obtinerea restaurarilor IC prin reducere succesiva dintr-un bloc ceramic
de un anumit volum, pana la atingerea formei finale a restaurarii.
Sistemele substractive cuprind:
 tehnicile de frezare computerizata CAD/CAM (Cerec, Procera)
 tehnicile de frezare prin copiere exclusiv mecanica (Celay, Ceramatic)

Sistemele CAD/CAM
-frezare coputerizata, amprenta opto-electronica, sistemul Cerec
-Francois Duret 1972

Frezare prin copiere: sistemul Celay

Principiul: copierea unei machete si realizarea pur mecanica a piesei protetice (neasistata de calculator);
prezinta 2 sisteme: unul de scanare (profilometrul ce urmareste conturul machetei din rasina diacrilica
(Celay-Tech) si dispozitivul de frezare: un micromotor cu freze diamantate de diferite forme.